Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe un an 24 cor.; pe V2 an 12 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România şi streinătate pe un an 40 lei; pe y2 an 20 lei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L . IApare seara, în fiecare zi de lucru.

Redacţia şi adm inistraţia: Strada Prundului Nr. 15. inseratele se primesc la administraţie. Preţui după tarif şi Învoială Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON NT. 226.

Răsplata ?(vm) Cine şi'a luat osteneala să

cetească prodasele literaturii popo­rale de când a isbucnit marele răz­boi, trebue să se înduioşeze de acel puvoi de sentimente jalnice cari au luat în stăpânire sufletele voinicilor noştri duşi pe câmpul de luptă, Dorul de satul lui, de casa părin­tească, de soţie, părinţi şi prunci — iată temele cari inspiră pe poeţii fără nume din tranşee.

Mai este însă o temă, care ră­sare aproape din fiecare poesie po­pulară, Ea ne umple de încredere In ceea ce priveşte intensitatea con­ştiinţei naţionale a poporului nostru. Pe lângă espresia simţului de da­torie şi de jertfă pentru cauza tro­nului şi a patriei nici unul nu uită şi de cauza sfântă a neamului său oropsit. Plini de îngrijorare se în­treabă: oare suferinţele şi jertfele ce le aducem afla-vor dreaptă cum­pănire la cei de sus şi dacă da, fi-va oare neamul răsplătit cel puţin după război pentru vrednicia dovedită în război a fiilor săi?

Cestiunea noastră naţională şi viitorul mai senin al neamului se repercutează aşadar în minţile a- I ceste primitive de ţărani ca o între­bare de compensaţie, de remune­raţie. E ceva în cugetarea aceasta din maxima dreptului roman: do ut des.

Noi ăştia cu învăţătură însă, ori cât ne-ar impresiona dealtfel felul de simţire al poporului nostru, nu trebue să ne lăsăm influinţaţi şl de felul de gândire a-lui, mai ales când e vorba de cauza mare a tu­turora, de chestiunea de emancipare a neamului. Întrebarea e: Bine e şi corect e să presentăm chestiunea asta ca o simplă afacere de negoţ, ca o chestie de recompensă din partea ori şi cui a unor servicii aduse într’un moment dat? Nu producem prin o astfel de ideologie un pri­mejdios caz de precedenţă, care ar putea fi cândva interpretat şi în potriva noastră prin o simplă re­tractare a aşa numitei »recompense« într’un moment, când cetui ce-o dă îi se pare că nu mai suntem vred­nici de ea?

Cuvântul »plată« şi »răsplată« afară de raportul dintre stăpân şi muncitor din viaţa zilnică nu are îndreptăţire decât doar în economia minunată a naturii, unde dominează

legea eternă şi neîndurată a com­pensaţiei Dzeeşti. In înţelesul acestei legi fiecare om şi fiecare naţiune nu capătă decât ceea ce însuşi dă. Fiecăruia îi se împarte dreptatea şi răsplata încă aici pe pământ, după vrednicie şi după propriile fapte.

Chestiunea cea mare şi sfântă a drepturilor uuui neam însă cade cu totul într’o altă categorie. Dreptul de-a fi şi de a-şi desvolta liber şi neînpedecat de nimeni toate facul­tăţile sufleteşti şi trupeşti ale unui neam nu sa poate oferi drept obiect de târguială după legile o- fertei şi a cererii. Eie sunt îaăscuie, imprescriptibile şi neatârnătoare de faptele şi gândirile unei singure ge­neraţii. Ori cât de vitejeşte să se poarte voinicii noştri pe câmpurile de luptă şi ori câtă cinste ar în­grămădi ei prin sângele lor în jurul neamului nostru, laptele acestea vor sta într’o legătură de cauaalitate foarte lacsă cu viitorul mai senin şi mai fericit, care va trebui să vie mai curând sau mai târziu.

Nimeni să nu poată zice despre noi, că suntem un neam de cerşitori, cari îndată ce am făcut un mic serviciu şi întindem palma după — răsplată. Ar fi şi o scădere a va- loarei morale a jertfelor ce le am adus. Poporul român şi-a făcut şi în trecut datoria şi şi-o va face şi în viitor indiferent, că e resplătit sau nu.

Apoi încă o considerantă ; Teoria plăţii şi a răsplăţii cuprinde şi putinţa şi îndreptăţirea pentru cel ce* o da de-a se opri pe calea de jumătate, sau de-a lua îndărăpt cee a ce odată într-un moment de generositate — ulterior regretată — a dăruit. Drepturile unui neam însă nicicând nu i-au fost dăruite, ci şi Ie-a eluptat singur, şi odată câştigate şi le a apărat cu energie şi vrednicie.

Cunoscând felul simbolic şi figurat de-a se esprima al popo­rului nostru ara putea fi ademeniţi se credem că în cazul de faţă cu­rentul plată şi răsplată e luat în înţeles impropriu.

El vrea să însemne mai mult un fel de advertisment la adresa tuturora, cari au tras la indoială, bunele intenţii, loialitatea şi simţul de datorie a poporului nostru. Poate el nici nu vrea să spună mai mult decât :

— Vedeţi şi vă convingeţi voi toţi, cari aţi grămădit atâta ocară

asupra noastră, că atunci când vine ceasul faptelor şi noi mergem %i rând cu voi, ba une-ori vă apucăm chiar înainte ca spre pildă sub zi­durile Ivangorodului. De-acum s’a sfârşit cu sfătcşeniile voastre. După răsboi nu vă va mai da mâna să vă faceţi munte şi punte în calea dreptelor noastre aspiraţii. Căci nime nu va mai da crezământ cu­vintelor voastre.

ţ i n u t a R o m â n i e i . »Zilrichet Post* din 4 Sept. scrie despre ţinuta României următoarele:

»învingerile putorilor centrale au avut mare efect în România, Spiritul resbolnîc s’a calmat. Cercurile militare au omis Idea unui [răsboiu contra pu­terilor centrale, »penfrueă Carpaţii tont bine întăriţi«. In caşul unui atac ar­mata Pflanzer-Baltin ar iafcra la Nord şi Bulgaria pa la Sui în România, sar Turcia ar ataca-o de pe mare.

Afară de asta intrarea României în acţiune — ar ii nimicirea ei mate­rială, pentrucă fiind eschis esporfcul, surplusul de bucate şi alte producte precum şi petrolul ar rămânea nev a» lorisate.

Daaceea o neutralitate.pretînoasă este cu o uit mai favorabilă pentru ţară. Oamenii mai de seamă si Româ­niei, au şi recunoscut greutăţile răz­boiului. După ce nu au folosit timpul oportun, acum când armatele puterilor centrale înaintează victorios, România a abandonat ideia cucerire! Ardealului şl să ocupă cu câştigarea Basarabiei. O intrare a României în contra pute­rilor centrale se poate aştepta cel mult ia căderea Dardaueielor.«

T r u p e dini Chnysfcna — tu A n g l i a Din Parii se anunţă: După ştirile ziarelor engleza, dîo Guyana au fost transportate trupe îa An­glia, peutru a îl trimise \m front eu cel mai apropiat transport de trupe.

Comemorarealai Alecsandri.

Cuvântarea P. S. S. Episcopului de Roman.

Seria cuvântărilor omagiale rostite la Mirceşti a fost deschisă de cătră P. S. S. Episcopului Teodcsie al Romanului, care a •vocat astfel viaţa şi opera marelui poet :

Ne**am adunat astăzi aici, iubiţilor, spre a comemora încetarea din viaţă a marelui Poet al neamului nostru Ro­mânesc) a marelui patriot şi bărbat de stat Vasilie Alecsandri, care cu 25 de an! în urmă şi-a dat obştescul sfârşit, In vârstă de 69 de ani.

Ne-am adunat cu toţii aici împre­jurul nepreţuitelor oseminte ale acestui mare Român, în urma lăudabilei iniţi­ative luate de Onor. Academia Română, spre a reînoi şi comemora amintirea lui, după vechiul dicton ai strămoşilor noştri Romani »memoriam veterum renovândudp< şi aceasta pe deoparte ln&lţând rugăciuni cătră A tot-Puternicul Dumnezeu pentru iertarea păcatelor Bale, iară pe de alta spre a pe împlini datoria noastră de dragoste şi venera- ţiune cătră dânsul, care prin serviciile aduse patriei, cum şi prin scrierile sale |

poetice ş! în proză, a cinstit şl prea­mărit neamul nostru Românesc 1

Sfânta noastră biserică, iubiţilor, încă de Ia început a orânduit ca prin toate bisericile şi în toate timpurile, până la sfârşitul veacurilor, fără între­rupere, în amintirea rudeniilor, s’au prietinilor, !n amintirea bărbaţilor mari ai ţărei şi al bisericei, să se iacă ru­găciuni publice şi cereri cătră mult milostivul Dumnezeu, spre a aşeza su­fletele lor în Ioc luminat, în loc de odihnă, în raiul desfătărei, dând prin aceasta dovada cea mai evidentă de dragostea noastră cătră cei reposaţi, dragoste care nuri părăseşte nici chiar dincolo de mormânt.

Ast-fel că noi cei vii, ceri com­punem, aşii zicând, biserica cea luptă­toare de pe pământ, suntem într’o neîntreruptă comunica iuoe, prin int r mediul biserica), cu cei reposaţi cari compun biserica trimr făt o ar a din ce- ruri, hotărâre sfântă şl Dumnezeiasca, în care se întrevede credinţa care este temelia sfintei noastre rebgitni creştine*

Potrivit deci ac stei porunci a b - sericei ne-am d i iro slâzi sici, iubi­ţilor, spre a ! da şt a slăvi meritele acestui mare b<*?,<* re a lăsat epocă In istoria noastră naţională, atât ca bărbat politic, cât şi ca Poet şi scriitor

ida mare valoare; ne-arn adunat în 3ne spre ari lăuda mai cu seamă înţelep­ciunea şl virtuţile Iui, «cea înţelepciune, zic, »care vine de sub, de îa Părintele luminilor« după cum zice Sfântul A» post-ol lacob în epistolia sa soborni­cească (3, 15),

Căci, iubiţil or, când ei ceva urcă cele mai înalţe trepte aie eorietăţii, cu dorul numai de a-şi servi ţara, şi a-şl face datoriile cu sfinţenie,, căutând atsraga cât mal mult© foloase şi avantagii pentru ţară, cum a fost sărbătoritul de astăzi, marele Vasilie Alecsandri. to i nu putem zic© de cât că a fost înzestrat de Dumnezeu cu puterea şl înţelepciunea cea de sus.

Când cineva cu pu bfe< minţoi sale ajunge pană la ac*i.i do a dte a te* zicând duh de viaţă ia tot o-> si om*, tot ce vede 4 i su-ie — precum a foit sărbătoritul nostru de t\*tăzi, >a»dr- Poet ai Romârvs? ş j ai tetregei guire Urine. im--ni' ne’ trecu" de ia Mffceş'*, al;* uliu5 ?fl»ite rămă­şiţe n« stau de faţa, ma-eie nostru Vasilie Alecsandri, când cineva, zic, poseda uo astfei de duh, noi ou putem z;ca de cât r,h a f . s t înz estrat de Dum­nezeu cu puterea şi înţeiep carnea care şade pte scaumi G l i i P rea Iia lt.

Când u'.ncva u'tfj&za aş- zicând, şi pune în mişcare toi. o,- e in faţa sa’ |

Chestia polonă,Conferenţele şefilor poloni în Var­

şovia. —- Un articol al contelui Andrâssy.

Cetim ia »Neue Fr. Press«« de Du­minecă:

Reprezentanţii comitetului su­prem naţional polon, cari au ple cat la Varşovia pentru a obţine c conducătorii poloni de-acolo o în­ţelegere în chestiuni mai însemnate cari privesc neamul polon, se vor reîntoarce probabil numai pe la sfârşitul s&ptâtnâaei viitoare ia Viena. Din decursul confe eriţelor de până acum rezultă, precum aflăm, că partidele moderate din regatul polon sunt hotărâte să formeze un con­siliu naţionali care să coopereze cu comitetul suprem naţional polon. Până la terminarea acestor des- bateri delegaţii comitetului suprem naţional polon vor rămâne în Var­şovia.

Tot în »Neue Freie Prasse« de Duminecă contele M ia A n drdssy se o cupă ia loc de frunte cu »chestia po­lonă« ajungând ia următoarea con- cluzlune :

Avem să alegem între două : Polonia eliberată să fie alăturată sau Germaniei sau Austro-Ungariei O condiţie inomisă pentru a mul­ţumi Polonia este însă, ca populaţia polonă să nu fie împărţită intre Germania şi noi, ci ca ea să for­meze cel puţin grosul populat iunei, în orice caz un singur corp de stat, şi anume nu ca provincie a- nectată sau supusă, ci cu o in d i­vidualitate de drept public asigu­rată, cu caracter naţional-polon, cu un guvern polon. Dacă ea s ’ar alătura Monarhiei ar trebui să for­meze un corp unitar în Galiţia.

Liberarea Poloniei nu trebuie să trezească impresia unei noui îm ­părţiri a acestei ţări, bucuria pen­tru scuturarea dominaţiunei ruseşti, nu trebue contrabalansată prin du­rea unei noui împărţiri iar dorul după o rămânere împreună nu tre­buie să împingă pe planul al doilea dorinţa după o mai mare liber­ta te« ...

•—.£= ■«—

X erm & iiul d e c h e m a r e @isfi arate a gletaşslei* austrieci d e 42*—5 0 a u i. Din Li uz (Austria de sus) se anunţă :

i Căpitanul ţării Haoser a fost primit în 6 1. c. într’o audienţă de ministrul de răsboiu, pentru a des- bate mai multe chestii, cari pri­vesc Austria de sus. Ministrul de răsboiu a pus cu acest prilej în vedere, că chemarea sub arme a glotaşilor de. 4 2 —50 ani se va &- mâna, Întrucât se va putea, dela 15 Octombrie pe luna N ovem brie şi că chemarea sub arme va urma In două serii. Mai întâi vor fi che­maţi glotaşii de 42— 46 ani.

A r m a t ă I n d ig e n ă . Din Paris vine şti ren: * Petit Párisién* serie: De­putatul P ie tre N asse va aduee îa ca­meră im de leg*, Sa care varecomanda formarea şi organizarea unei armate indigene. Această armată de 700,000 oameni să poată fl gata de luptă deja la primăvară.

Propuneri ruseşti făcuteR & s iiă o ie l . Agenţia telegrafică un­gară ne transmite următoarea tele­gramă dia Bucureşti:

Ambasadorul României la Petersbarg d4 Constantin Dlamandl însoţit de se - cretarul legaţlunei române Zarlfopol a sosit pe neaşteptate la Bucureşti. Sosirea lui Diamanâi se aduce în legătură ca nişte propuneri noui ale Rusiei, conform cărora Rusia ar f l aplicată să cedeze României anumite teritorii basarabenet dacă România va ataca imediat Monar­chia.

T r u p e i t a l i e n e — i u F r a n ­ţ a . Cetim în »Budapesti Hírlap«: Zia­rului »National Zeitung« din Basel i-se anunţă din Milano: Italienii, din cauza timpului nefavorabil, au renunţat Ia ofenziva plănuită, Pentru defenzivă, după esplicaţia oficială, trebuesc cu mult mai puţini soldaţi, Trupele de prisos, le-au dus în Lombardia, proba­bil pentru a le folosi într’alfă parte, in cercurile Italiene se vorbeşte pe faţă despre faptul că trupele acestea vor fl trimise ia Mont Cenis, pentru a se uni cu o mare armată francezi care se concentrează în regiunile Belfort-Dljon. Trupele italiene probabil doresc în sfâr­şit să se lupte pe astfel de teritorii, unde ori-ce munte nu e şi cetate In aceiaş timp.

cop c*, fijri, vânt v v a S paserile, Autiste ş gând f *ng i a’ntea iu!, -e jriu.ri-’ - a i i «w’U*. m i rinţele 1 p uci m a f «t «rte no ru săr- oă sorii \ t e Aure n r* \ o! nu po­lu a z c8 A a, oe c t «*ă a avut cu sine pcttm ea cehu P te a h u i t i

Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi pana m veac, ca pururea a dat neamului nostru bărbaţi destoinicişl înţelepţi, cari nî-a condus pană, acum barca neamului nostru Românesc la liman fericit, printre cari se numără şi fericitul Vas'die Alec.andri, sărbătoritul nostru de astăzi.

»In V?.siik A^ecsiodri—se zise în Eacislcpedla Română, publicată în Si-b* a trib. n A,i Ia aceiaşitimp: pa?rb l u r şi BbiH'â-rin-t : h s J au c: D vz'te cân : 'te ir v 4 când «1r a tul. S Iu- arriri?;;ţi îm boM ^ ta s 'zăt-iw -1.: î ■ :h jr.i -r- ri? purist prin p' tr u rle "-n şi cu•ied'***!, yc s;.i! r P.rl b y r i . . . i înri, >■; ivmpbd© - t t î ’o, i-r. uti. te *i te*ă .i.uteifib Siîri.iiu, © cură -1 (■ t -Jm . devl:ţâ, d.-» te du;u de «•©,*. de p-ae-i iu zb de "â ri t 'e gia^î^e io" du n e ş' I g râ.:-du-*<e vr- r.-w ■ curs- : firu«-Ol Eăz.r â'tell tt‘. P VteJl'iilii nâb:, ueauni caii © v' 1(i ' 5 "SiiDij».

In ^azâ ii vedeai atexgâad fără

preget, Intru propagarea bunelor prin­cipii, întru pregătirea lucrărilor din cari răsări: unirea principatelor, alegerea comună a Iui Cusa, propăşirea şi mă­rirea crescândă a patriei; gânditor şi preocupat de combinări politice, res- foind şi tălmăcind înţelepciunea lege! şi fulgerând cu pana muiată în sângele inimei salo rănite pe duşmanii dină­untru şi dinafară a ţărei...«

Dară, Iubiţilor, poate că am mers praa departe, căci ^atenţiunea mea n’a fost de a iaca pe larg biografia «cestui mare bărbat şi mare poet, ci numai în trăsuri generale de a pune în evidenţă meritele iui, rămânâod ca biografia adijvărata şi de seriei-as pe larg a acii- vltâţeî sale poetice şl literare, să fie ■ rente d.» v^coa autorizată a Pre^edln- v.ete,i Ac^b'»*r:î3 i Române şi u domnulhS

u da Oui le, Câ-i au binevoit a oiiora ..a Domniilor Sais a*

phri A s.-rbiro.im aoa>i eu ca Episcop al acestei

d i Duauez-f* : ’teite simţindo mi-iey !»raUui<ki»o sufi^'e^scă că cu > - :--zioue7 fş-jiwersârui uî? 25 aai a mor- ţe? f'Ciîsuîl mar© poot şi bărbat politic h! ne'-i ’a ‘:vi vo s tru , m;-a fost dat ca sa pr PA- & şt si- ofieî«z ia această.i.riia.-.. ,*i p.'.rri,rieâ s.teo.r-.?, rog pe bu*j . I D.-a.. va '., -i. j6 tteoparie să odih* a c-sc& îa iooijurî'.e aate, cele veşnîcâ

Pagini 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Ni. 189—1915

Chestia românească.— Un articol al prof. Lutz Korodi. —

In revista germană „Preussische Iahr- bficher“ a apărut zilele trecute un articol sub titlul de mai sus din peana cunoscutului pro­fesor filo-român Lutz Korodi, un bun cunos­cător ai chestiunei româneşti. Betinem drn aeest articol părţile mai esenţiale.

>ln pressa din Germania — zice Intre altele d-1 Korodi — se pune tot din nou întrebarea, pentru ce nu se îndreaptă dorinţa de cucerire a parti­dului războinic din România asupra Basarabiei, unde Rou ânimea este mult mai rău ameninţată în existenţa ei dşcât în Ungaria?

Răspunsul Ia această întrebare eşte foarte simplu. In (Jugarla e vorba de:'aproape de trei ori aţâţi Români decât În Basarabia şi e vorba de un element poporal, care dispune do o pătură în adevăr cultă, care Ppseşta aproape cu totul în Basarabia. Dar chiar şi cultura mijlocie a Românilor din Ungari??, cu toate piadecile, o cu mult mai înaintată. B ştiut doar, că Românii basarabsni se folosesc pentru limba lor maternă, graţie politicei şco­lare ruseşti, aproape exclusiv de lîte- riile cirlllce, încât orl-ce iegâturâ cu cultura ţării-mame devine o simplă imposibilitate deja prin această greu­tate tehnică.

Dacă, cu toate aceste poporul ro­mânesc din Basarabia şi-a păstrat încă linxba şi obiceiurile, aceasta s-s esplSeă prin faptul, că în genere poporaţia ţă­rănească dintr’un teritoriu compact de limbă de-abea se poate deznaţionaliza. Iar Basarabia n’&re, afară de capitala sa Chişneu, nici un alt oraş mai de seamă.

Politicianii mal reali din România au încercat adeseori în decursul răz­boiului, să atragă atenţiunea asupra Basarabiei. In fruntea acestei mişcări fctau fostul prlm-ministru Petro Carp şi rectorul universităţii din Iaşi, pro­fesorul Stere, bărbaţi cu cultură euro­peană şt de un caracter inescepţionabil. In direcţia aceasta lucră ziarul înfiinţat de Carp »Moldova« şi »Liga basarabeană« care a fost chemată ia viaţă acum vre-o două luni. in Bucureşti am aliat, că In vederea acestei mişcări se va crea în Moldova în curând o biză mai largă. Aci, în Moldova, e de aitfei cei mai prielnic teren pentru aceasta, de- oare-ce prin o încorporare a Basarabiei ar rezulta pentru Moldova învecinată cel mai direct câştig economic. Moldova îngustă, care se estinde deia nord spre sud, cu deosebire însă capitala ei, laşi, are lipsa cea mai urgentă a unui »Hin­terland« capabil de Import şi export.

Premisele pentru o mişcare favo­rabilă cu scopul de-a câştiga Basarabia se Îmbunătăţesc de sine înţeles cu fiecare învingere germ&no-au*tro-un- gară In oat. Credinţa în viei oria finală a colosului rusesc trebuie mai întâi total distrusă. Deocamdată iridentiştii români trag încă ce*e mai ciudate concluzii din înfrângerile ruseşti.

(Va urma.)

A la rm ă a rtific ia lă . Ziarul »Ziua« Înregistrând ştirile unor ziare bucureştene, că Germania ^împreună cu Austro-Ungaria ar voi să pornească In contra României cu ameninţări sau chiar cu râsboiu, scrie între a ltele;

Toate acestea sunt curate, dar absolut curate născociri. Puterile centrale nici nu se gândesc de a întreprinde ceva contra României. Reprezentanţii Germaniei şi Austro- Ungariei au repetat aceasta în zilele din urmă, în nenumărate rânduri nu numai persoanelor oficiale, dar şi persoanelor din Înalta societate,

pe marele nostru sărbătorit, Vasilie Alexandri, iară pe de alta să facă & se naşte la scumpa noastră ţară cât de mulţi bărbaţi ca V. Aiecsandrî, care cu adevărat că a pus îa aplicare fru­mosul princip: »Totul pentru ţară, ni­mic pentru mine.«

Ultimul meu cuvânt este adresat Domniei-Voastre, mult venerată Doamnă Albcsat dri 1

Negreşit că pierderea mult iubi­tului vostru fcoţ, Vasüie Aiecsimdri, cu care aţi trăit o v»aţă plină do poezie şl de dragoste», v-a ncâhnlt şi v a ia durerat pentru toată viaţa co vă va dărui încă Dumnezeu pe pâm&at.

Mângăi&ţi-vă, însă, cu mângâierea ic e i duhovnicească, ce o dă sfânta noa­stră biserică tuturor celor întristat! prin asemenea pierderi dureroase.

Mângăiaţi-vă încă şi prin aceia că Împreună cu Domnia-Voastră & compă­timit şi Compătimeşte întregul nostru neam (Românesc, care slăveşta şi cins­teşte memoria Ini Vasiiie Afecsantfri, marele (nostru poet, şi mult regretatul vostru soţ.

Veşnica lui pomenire.

care se afla încă la Sinaia şi cu cari au venit în contact. Suntem autorizaţi de a da în această pri­vinţă asigurările cele mai formale.

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit deia bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 14 Septemv.—Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi.:

In nordul monarhiei«In Galiţia-ostică siiuaţia e nes­

chimbată. Duşmanul a atacat azi* dimineaţă frontul nostru dela Strypa , dar a fost respins. In Wolhinia lncă au trecut în numeroase lo uri la atac după ce şi-au adus trupe nouă.

In timp ce la NowO'Alexiniec luptele mai durează, la Dübno şi în sectorul Stubiela duşmanul a fost pretutindeni respins, având mari pierderi. Forţele noastre cari luptă în Litvánia , urmărind pe duşman au trecut la sud dela Slonin peste sectorul Griwda.

La graniţele italiene.După atacurile nesuccese ale

Italienilor din zilele trecute, eri s a făcut o pauză în luptele mai mari dela Flitsch şi Tőiméin. La Plava artileria noastră a alungat pe duş­man din poziţiile lui de pe o parte de front de mai mulţi kilometri de lată. Italienii cari îşi căutau scă­parea în fugă, au suferit mari pierderi.

Pe frontul din Tirol au fost respinse mai multe încercări de atac ale unor detaşamente j mai slabe duşmane contra poziţiei noastre dela podul de graniţă din valea Popm a la sud dela Schluderbach, şi în re­giunea Tonale. Iu general pe fron­tul sud-vestic domneşte linişte.

General de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat majer.

Pe frontul atiglo-franco- ruso-german.

Berlin, 14 Sept. — Buletinul o- ficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest: Afară de activitatea în parte foarte viie, de artilerie, ziua de eri a trecut fără evenimente mai însem ­nate. O ieşire mai slabă a Fran­cezilor contra stăvilarului dela Sa- pignevd (la nord-ost dela Reims) a fost respinsă. La Trier, Moerchingen, Chateau Satins şi Donaneschingen aviatori duşmani au aruncat bombe. La Donaneschingen asupra unui tren de persoane a-a puşcat cu mi­tralieze. Câteva persoane au fost ră­nite sau omorâte. Din escadra ae­riană care a apărut de-asupra Ttie- r-ului, un aeroplan a fost împuşcat la Lömmeringen (ia sud dela FeutscK.)

La ost şi sud-ost.Grupul mareşalului Binden­

burg: Pe frontul dintre Düna si Wiltja (la nord-vest dela Wilna) înaintăm luptând. Am făcut 5200 prisonieri, am capturat 1 tun, 17 cară cu muniţii, 13 mitralieze şi mult bagaj. Atacul nostru la ost dela Oliţa încă fac progrese. La co­titura Njemen-ului, la nord ost dela Grodno, urmărirea a ajuns pâoă la drumul jumătate dela Lida. Mai de­parte la sud de acolo ne apropiem de sectorul Scsara. Asupra gării din Lida am aruncat peste noapte bombe.

Grupul principelui Leopold de Bavaria: Urmărirea spre Scsara a rămas în curgere. Ariergardele duş­mane au fost respinse.

Grupul mareşalului Macken­sen; Duşmanul nu a putut opri nici aici urmărirea noastră. Am făcut câteva sute de prisonieri.

Pe frontul sud-ostic la trupele germane situaţia e neschimbată.

Evenimentele pe mare.Berlin 14 Sept. Din partea şefului

admiraitifcăţU so anunţă :In 12 Sept. hldropîane germane

au dat un atac asupra forţelor ma­ritime ruseşti în sinul dela Riga apoi la Riga şi la Dünamünde.

Un hidroplan al nostru a observat în faţa sinului de mare un hidro­plan duşman. Vasul admirai a a- runeat asupra lui cu succes mai multe bombe. S’a constatat, că bombardarea a produs incendiu. U n alt hidroplan a atacat cu bombe uu distrugător duşman şi l’a n i­merit..

Un al treilea a descoperit un hidroplan duşman în sinul dela Anneusburg , şi pe care vasul ad­mirai La nimerit de două ori. Unui al patrelea, care la Zerel avea să lupte cu două hidroplane ruseşti, i a succes să se apropie de un dis­trugător şi să-1 nimerească. Al cin- celea a dat la W in d a u peste două torpiloare şi le-a bombardat. R e­purtatul nu s ’a putut încă constata. Ultimul hidroplan a nimerit de şeasa ori în şantierele Mühlgraben din Dünamünde, cari construiesc torpiloare pe seama marinei ruseşti. Şantierele sunt în flăcări. Un alt hidroplan al nostru a întâlnit în sinul dela Riga o corabie rusească cu vântrele, pe care a scufundat-o după ce echipagiul a fost salvat.

Din România.Prodacţia agricolă a României.

Din Bucureşti se anunţă :Producţia cerealelor a fost pretu­

tindeni satisfăcătoare iar în unele re­giuni chiar excepţional de bună atât în ceeace priveşte cantitatea cât şi calitatea. Grâul a dat în mijlociu o produoţiune de 15 până la 25 hectolirl la hectar, iar ovăsul 25 până la 40 hectoliri la hectar, orzul şi secara au dat o pro* ducţiune ceva mai mică.

Porumbul semănat de timpuriu şi prăşit la timp a dat spicul şi a legat în condiţiuoi satisfăcătoare încă din prima jumătate a lunei Iulie. Pretutin­deni acest produs va da o recoltă mui­mitoare iar în unele părţi ale Moldovei ihiar csxcepţional de abundentă. Fo­rum buri le semănate mai târziu însă, nemuncite ia timp şi mai ales acelea de pe locurile joase unde au stagnat apele proveniie din ploi, au rămas mici, pipernicite şi galbene, aşa că tn acele părţi recolta va fi foarte redusă.

In ceeace priveşte plantele prăsi­toare şi cele de nutreţ, semânate în pri­măvară, au continuat a se desvolta şi menţine în bune condiţiuoi mai aies în Muntenia şi Dobrogea, ele sunt însă ceva mai slabe în Moldova şi în special însă în partea de nord. Sfecla de zahăr, din această parte a ţărei este aproape compromisă din cauza secetei, în schimb producţiunea cartofilor se prezintă ex­cepţional de bună.

Fasolea şi mazărea, cultivate anul acesta pe întinderi mai mari ca de ohice*, au dat o recoltă abundentă. In multe părţi producţiuuea a ajuns la maturitate şi a Început a fi recoltată. In câteva localităţi fasolea a fost mânată.

Fânefeie naturale s’au strâns pre­tutindeni iar pro ucuuaea este satis­făcătoare; îa Moldova de sus însă şi pe a! o curea chiar în partea de jos, sunt slaba prociucându se foarte puţin fân.

Viile se prezintă în condiţiuni bune şi au un rod mulţumitor iar pe alocuiea chiar destui de abundent. In unele părţi însă din cauza ploilor, unele vii au fest măeate, cele însă cari au fost tratare la timp, n’au suferit nimic iar rodul nu a fost atac"t.

Petrol pentru Turcia.Ministrul român de finanţe a dat

autorizaţie soc. petrolifere »Steaua Ro­mână«, pentru exportarea în Constan- tinopol a următoarelor cantităţi de pe­trol: 740,000 k'r, petrol rafinat, in50.000 bidoane; 200,000 kgr. petrol ra­finat, îu 1000 bidoane ; 96 mii kgr. ulei mineral brut, în 6000 bidoane şi 200.000 kgr. ulei mineral brut, în 1000 butoae de stejar.

Recrutări.De oarece reerutarea clasei 1917

s’a făcut în Ianuarie 1915, s ’a luat dispoziţiunea ca dela 1 Septemvrie, să se proceadă la recrutarea clasei 1918.

l l o t i v e l e d e a t l t u ir e i m a ­r e l u i d u c e R fico ia e . Ziarul »Ber- iiner Lok'-daczeiger« spuae despre mo­tivele destituirii marelui duce icolae, că acesta s’a opus cu îndărătnicia la orice reforme liberale. El personal a propus să se formeze blocul negru, care avea să strângă toate forţele^re­acţionare şi mai plănuise încă şi alte demersuri împotriva Dumei.

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor“.Transport din n-rul trecut 7255 c. 44 i.

Colecta lui N. N. din Si- biiu dela următoarele per­soane :

D-na Iustina Dr. Sândean20 cor., N. N. 6 cor, D-1 Dr.Oct. Costea, secret, cons. 5 coroane.

Câte 4 co r .: Ana M'hăl- ţian, Ileana Dr. Vasinca, V.Păcală, G. G lî im an prefect sem. Neagoe.

D n& Lívia Dr. Fruma 3 cor.

C âte 2 s o r . : Maria Mthai,Zoe Comanescu, Elvire P. Bar­ei an u, Vioara Ursu, loan Roman, Pomp. Burz, Virgil Muntean, dentist, Ştefan Băr- boş I. Ioan, G. Rusu zugrav Vleua, Givril Hodfş 1. Grig,,Onorlu Ganea cand.-med., A- nicuţa Chidu, Dr Fâ!, Dr.Lupu Ioan.

Câte 1 cor. : Marius Iancu, Indescifrabil, N. N. Ro- zonbsrg Lazar, d-joara B. liutel, d-şo&ra Mathiide Arz,N. N.

L. Tom Ici 60 bani.Câte 2 0 bani : Nic. Ves-

temian, Vas. Tomid, la o- laltă.......................................... 90 »

D-i Daniil Cojocariu pa­roh în Teliu cu prilejui re- înolrii abonamentului . . . 3 »

In lcc de cunună perl- toarc pe mormântul fostului lor carnerad Petru Vuln sub­locotenent li reg. 63 contri­buie :

D-1 subloc. George Mu- r e ş a n .................................... 10 »

D-l cadet Dumitru Ţigă- netea ..........................................10 »

D-1 Dr. Romul Veliciu adv. în Arad ..............................2 «

La olaitâ 7370 c. 44 f

Anuarele şcoalelor noastre.

IX.R aportu l a l LI l-le a despre g im n a ­z iu l superior fundaţlonal din Nâsăud, pen tru anul şco lar 1914—1915. P u ­blicat de Ioan Gheţie, director gim nazia l. T ipogra fia G . M athela, B istriţa . — (L ll-ik é r tm 'ö a n a ­szód i a lapítványi főg im n áziu m ró l, 1914— 1915 tanévre. K ö zzé te sz i : Ghetie János, föv'rn^ i g a z o d ó )

— Fine. —

Partea a áot.a a anuarului cu­prinde date mai la*eam&te pen^'i ins­titut, din cari reţiuem următoarele: In urma răsboiului mondial actual, deschi­derea şi închiderea anului c. s’a făcut ia alt timp decât in anii şcolari prece­denţi. Prin un nou ordin ministerial s’a dispus, ca acei elevi, cari sunt născuţi în anii 1891, 1895 şi 1896 şi vor fi în­rolaţi cu ocaziunea asantărilor din Fe­bruarie—Martie 1915, să fie clasificaţi dc finitiv, şi să şi primiască documentele cu o săptămână înainte de ce ar fi chemaţi sub arme. la înţelesul acestui ordin au fost clasificaţi 13 elevi, dintre cari 8 elevi din cksa Vili-a au fost declaraţi maturi.

La propunerea conferinţei profe­sorale, ministrul de culte a permis, ca elevilor ce vor fi aliaţi potriviţi şi se vor anunţa de bună voie, să iî-se dea concediu de 2 săptămâni, pentru a a- juta pe cei rămaşi acasă la lucrării« economice, înlocuind astfel braţele de muncă duse în răsboi şi contribuind şi ei la asigurarea recoltei viitoare. Por­nind tot din motivul acesta şi având în vedere şi scumpirea extraordinară a tuturor articiiior de tra*, ceea-ce a făcut pentru mulţi elevi imposibilă susţinerea ia şcoli, min s t’ul de cuite a dispus ca anul şcolar cu elevi ordinari să se îa- cheie în 23 Maiu.

Dintre profesorii institutului au fost chemaţi ia serviciul militar: O lim ­piu C h 'ţâ , care serveşte neîntrerupt din21 Decemvrie 1914 şi până astăzi şi Victor M otogna, care a servit din 21 Dec. până în 25 Martie.

Corpul profesoral a fost compus diu director, 13 profesori ori. definitivi,2 profesori suplinitori, 1 instructor supt. de gimnastică, 4 cateheţi pentru eievii de confesiuni streine (afară de cea gr. or. şi gr. cat.) şi medicul institu­tului. Se arată apoi pianul de învăţă­mânt cu matériáiul predat, apoi colec- ţiuniie, biblioteca pr ofesorală, constă- tătoare diuăOUO opuri literare ştienţifice de specialitate în 6717 tomuri şi în valoare de 28.626 cor. 54 fii., biblioteca şcolarilor, etc.

In ce priveşte fondurile) funda-

ţiunile şl depozitele aminti ar urm Poa­rele: Gimnaziul se susţine din fondul central şcolar din districtul Năsăadulut, care îşi are admimstraţiunea sa auto­nomă. Din acest fond s’a spesat pentru susţinerea gimnaziului în 1914 suina de 50.154 cor. 26 fii. In administrarea di­rectorului gimnazial şi a corpului pro­fesoral au fost 5 fonduri, 1 fundaţiune şi 4 depozite. Totalul s&ldului funda- ţiuniior şi depozitelor administrate de director la finea anului 1914 face suma de 72.289 cor. 03 fii. Se dau apoi date despre stipendii) ajutoare şi scutiri de didactru, despre societatea de ajuto­rare » Vasile Naşcu« şi despre societatea elevilor. (In 12 Octomvrie 1914 elevii gimnaziului s’au constituit în »socie­tate de lectură«). »Masa studenţilor«, întemeiată la anul şcolar 1904/5, a provăzut cu prânz gratuit din 1 Nov. începând 20 elevi.

Pe lângă cei 8 elevJ înrolaţi, cari şi-au primit atestatul de maturitate fără a 11 supuşi esamenului, au mai fost admişi ia examenul de matu­ritate regulat iacă 13 candidaţi.

Ca încheiere se dâ clasificarea elevilor, lista elevilor premiaţi şi date statistice, dintre cari reţinem următoa­rele: In toate 8 clasele au fost înscrişi ca ordinari 253 elevi, privatişti U şl privatiste 11, în total 278 elevi. Din aceştia au fost: Români 249, Maghiari 23 şi Germani 4.

Partea a treia a anuarului conţine partea a doua în traducere maghiari.

Ş T I R I .— 15 Septemvrie n. 1915.

Gircnlaţlnnea paste Predeal s-adeschis. Azi s'a început diu nou circulaţiunea de persoane cu Româ­nia. Supuşii români şi ai altor state balcanice, cari au fost opriţi în Bra­şov, pleacă în grupuri mari în ţă­rile lor.

Distincţii militare. Cu:landa prea înaltă — Signum laudis — au fost distinşi medicul asistent i. r. Dr. Iosif Samson din reg. 63 şi locotenentul Iosif Drirnba dela I. D.San.Anst, 34.

Crucea de aur pentru merite cu coroana s’a conferit oficialului sup. de contabilitate i. r. George Bogoeviciu.

Avansamente militare. La rangulde căpitan a fost avansat locotenentul Ioan Poppu dela reg . 33.

La rangul de locotenent t. r. la arma infanteriei sublocotenenţii !. r. Iosif C reiţar 81 şi B rutu s Păcurar 33.

La rangul de sublocotenfi 1. r. la arma infanteriei aspiranţii de ofiţer Ioan Tonaş 81, Ioan Montani 50, Eugen Puş­caş, Gorneliu Coama 50, Ioan Cimpo- neriu 64, George Iacobici 79, Ioan Puţ- car 45, Li viu Mureşian 50, Ştefan Buna 5, Ioan Ursu 63, Dr. At. Mârza 5l, A- lexandru Basan 15, Goorge Bucşa 62, Alexandru Chicinaşiu 32, Ioan Arieşan 39, şi Dr. EL luga 50.

S u bT coteven t î. r. la cavalerie a fo--t numit Livlialau Moidovan din reg.1 do husari.

Sublocotenenţi 1 r. la artilerie au fost numi;i aspiranţii -de ofiţer Victor Selcelean reg. 21 de art., V. Totoieseul reg. 33 de art. şi A. Lugoşi-Moatean reg. 6 de rrt. de munte.

Dela curtea regală români. Din Bucureşti se anuala :

M. Hogele, în călătoria sa pe Dunăre, va mai fi însoţit şi de A S. R. Principesa Elisabeta. M. S. va vizita Cernavoda şi M&cin, iar din faţa Brăi­lei, familia regală va debarca pentru a întreprinde o escursiune cu automobi­lul îa Dobrogea veche. Suveranii, vor vizita cu această ocazie, poziţiuniie pi­toreşti ale frumoasei provincii de peste Dunăre.

— M. S. Regina Elisabeta, care se află la Sinaia, va părăsi această locali­tate în ziua de 20 Septemvrie, cândva pleca la Curtea-de-Argeş.

înscrierile la gimnaziul din NlsMDin partea direcţi unei gimnaziului sup. fundaţlonal din Nâsăud primim ((spre j publicare următorul aviz : ]

înscrierile pe *nul şcolar 1915/16 la gimnaziul superior fundaţlonal din Nâsăud se vor face tn 2 0 , 21 şi 22 Septem vrie st. n. 1915. Tot atunci se vor ţinea şi examenele cu corigenţii, I precum şi cu privatişti! admişi lai1 In- I ceputul anului şcoJar 1915/16. Elevii I din afară vor avea a aduce pelângfi I documentele recerute de regulă şl un I certificat dela comună, în care să se a- I testeze, că sunt sănătoşi şi în comuna I lor*nu s’au ivit în timpul din urmi I cazuri de boale epidemice.__ I

Nâsăud la 12 Septemvrie 1915 I Direcţiunea gimnaziului superior fui- I daţional. ion Gheţie director. I

Nr.' 189—1916. G A Z E T A T R A N S TL V;A NIEI . Pagina A

Donaţlunl. Pentru masa Studenţilorromâbi din Braşov s’au mai făcut ur­mătoarele contribu ri cu prilejul înscri­şilor şcolarei părintele Solomon Fă- yărăşian 10 cor, părintele Ioan Toma 4 cor, părintele Zenovie Popovici 4 cor. d-1 Nlcodim Dogâriu înv. 1. p. 4 cor. părintele Daniil Cojocar 5 cor şi pentru. »Casa de leoiură Dr Al. Bogdan* 5 cor. Părintele Alexandra Lupan (M**5szent- mărton) în loc de, cunună pa sicriul ginerelui sau: Dr Bucur Bâra advocat (MurSşoşorheiu) K 20•—

D-1 Dr. Nicolae Stlnghe, paroh, donează mesei studenţilor din Braşov rama de 10 coroane în amintirea ne­uitatului său prietin prof. Vasile Micula.

Primească marinimoşil donatori sincere mulţumite. Direcţiunea şcoalelor medii.

Necrolog. »Senatul şcolii gr. cat. din Cluj* cu profund regres anunţă, că anlt stimata patronă şi soţia genero­sului fundator Văduva Terezia Baldi nisc» Mklos după scurte suferinţe şi-a dat nobilul suflet. In mănile Creitoru-

| iui, azi in 10 Septemvrje n. a. c. In virată de 73 ani şi 23 ani ai văduviei. Înmormântarea prea iubitei reposate a avut loc Duminecă, in 12 Septemvrie n. a. c. la 4 oare d. a. dună ritul bise­ricii romano-catoilce, dela casa din strada Magynr nr. 6. Binecuvântată sâ-i iie pomenirea în veci I Ciuj, la 10 Sep­temvrie n, 1915,

ţ Petru Rusu şl Vasile Ar j oca. Aflămcu multă Întristare că doi dintre cei mai buni muncitori pe terenul economic- iinanciar român, Petru Rusa, şi Vasile Arjoca au plecat dintre noi pentru tot­deauna. Ambii au stat în serviciul frun­taşului institut de credit şi economii din Arad »Victoria* muncind cu stă­ruinţă, cel dintâi ca funcţionar al filia­lei din Chlşineu, iar cestalalt ca funcţi­onar ai centralei din Arad.

Petru Rusua murit moarte de e- rou în spitalul dela Caatelnuovo, dupâce ea locotenent ces. şi reg. îşi făcuse pe câmpul de onoare datoria faţă de patr e şi tron. Ii deplânge nemângâiata soţie dimpreună cu copilaşu-i rămas orfan.

Vasile Arjoca a decedat în sana­toriul din Ciuj după un morb greu şi Îndelungat. 11 deplânge nemângăiata soţie.

In semn de doliu institutul de credit şi economii »Victoria* a arborat drapelele Îndoliate atât pe edificiul cen­tralei din Arad, cât şi al filialelor din Chlşineu, Şiria şi Boroşlneu, iar în loc de cunună peritoare pe mormântul de­cedaţilor a dăruit 100 de coroane Ia »Fondu 1 cununilor eterne a parohiei rom. gr. or. din Arad^pentru îmbrăca* rea şcolarilor lipsiţi de mijloace.

Adresăm întristatelor familii since* rile noastre condoleanţe. >R-U

Laura MJnghettl, soacra prinfa uiBfflOV a murit Din Roma se anunţă: Donna Laura Minghetti a încetat din viaţă In etate de 86 ani. Fiica ei, prin- cesa de Biilov şl fiul ei, senatorul prinţ Campo reale au fost de faţă lângă pa­tul ei, până în clipele ultime. Laura Ulnghetti, soţia celebrului politician italian, e înrudită cu două generaţii ale diplomaţiei germane. Salonul ei din Roma, a fost locui de Întâlnire a celei mai distinse aristocraţii garmane. Politi­cian!, tavăţaţi, artişti şi scriitori se întâl­neau odinioară acolo. Lenbacfi a p'ctsi pe toţi membrii familiei Minghetti, RPhard Wagner a fost un oaspe obicinuit al acelei familii. Foaia Împărăteasă a Ger­maniei, o preţuia foarte mult pe Laura Mlnghettl şi era direct prietenă cu ea. Fiica ei e măritată cu prinţul de Biilov ultimul ambasador ai Germaniei Ia Roma.

Din excentricităţile războiului »Ber- lloer Tageblatt* publică următoarele :

La izbucnirea războiului, o ren­tieră din Praga, văduva Stolz, care trăeşte retrasă Împreună cu cele două fiice ale sale in vârstă de 23 şi 26 ani, le vorbi astfel:

— Copiii mei, războiul european a izbucnit.* E un lucru îngrozitor, care e mal bine să nu fie văzut. Vă propun deci să trăim în neştirea tuturor celor ce ae petrec în jurul nostru. Să ne facem rezerve suficiente de merinde, si ne culcăm şi... să aşteptăm pacea.

Fiicele aderară cu entusiasm la propunerea mamei lor. Cele 3 femei se culcară într’adevâr, după ce se barica- daieră în casa lor, şi trăiră astfel timp de aproape 7 luni.

Liniştea lor n’a fost turburată decât o singură dată un vecin prea celor preveni poliţia asrupra tăcerei suspecte care domnea de atâta timp în casa văduvei.

Câţiva agenţi robuşti forţară uşa şi intrară.. Ei fură însă primiţi cu foarte puţină amabilitate da cele 3 »iiolate*, care fără a face nici un rău nimănui, se bucurau pur şi simplu de dreptul de a trăi cum le place... Peste foarte puţin timp ei se retraseră, lăsând ca cele 3 femei să continue a trăi în liniştea şl neştirea de până acum.

Negrii dela pol - In ajutorai An­gliei. Agenţia Reuter primeşte din

Pretoria ştirea: Anglia a primit cu mulţumită propunerea guvernului sud- african, de-a forma regimente de in­fanterie din Negrii dela pol.

Aviz pentru învăţători. Ediţia nouă a Abecedarului Fonomlmic de Qh. B. Boieria şi Gh. Codrea a aprobată cu ordinul mlnist. Nr. 64 550 din 1914 şi se poate procura dala librăria depozi­tară D. Thlerfeld, Făgăraş, iar Călăuza Metodului Fonomimic ss poate că­păta la toate librăriile principale din patrie cu preţul de 2 Cor.

Bijuteriile tranşaşi. »Le Petit Me­ridional* publică următoarele amănunte interesante de pe front:

In clipele când obuzele li lasă în pace, şi când nici un fel de lucru nu solicită efortul lor, se poate vedea cum cea mai mare parte dintre soldaţi se ocupă ou fabricarea unor inele stranii, pe cari le prepară cu ajutorul cuţitelor, din fragmentele de obuze, cari se gă­sesc din abundenţă pe jos.

In tranşeele noastre se efectuiază lucrări de bijuterie îutr’adev&r miracu­loase. Soldaţii au o predilecţie deosebită pentru aceste verighete, pe cari le păs­trează pentru femeile sau prietenii ior unii chiar pentru copii lor, — căci nu trebue uitat cft printre sol­daţi, pe frontul de luptă, se găsesc în acest moment şi foarte mulţi capi de familie...

Teaca obuzului german conţine o rondela de aluminiu neînsemnată şi puţin bătătoare la ochi; de acest cerc de metal se folosesc soldaţii noştri, pentru a*şi fabrica iueleie de campanie. Cine a avut cal dintâi această idee nu se ştie. Ceea ce se ştie este că astăzi această îndeletnicire a devenit modă, şi că aproape nu există soldat, care să nu fie artist în această originală cize­lare de inele.

Ome a Inventat sârma cn ghimpi.Care este originea faimoasei »sârme cu ghimpi*, despre care ne vorbesc aproape în fie care zi comunicatele şi scrisorile din război ? Cine a născo­cit-o ?

Unul din redactorii ziarului »Le Journal«, care a cunoscut, personal pe inventatorul ei, dă în această privinţă următoarele amănunte;

— Inventatorul sârmei cn ghimpi a fost un american din Statele-Unite, colonelul Elbrldge, — un veteran al războiului intern dela 1860, care însă nu avea nimic comun cu milltăria, de­cât doar gradul său onorar în mi­liţie.

— Când Pam cunoscut, — poves­teşte redactorul de la »Journal* — Elbrldge era bătrân, de vre-o 75 ani, dar robust şi voinic. El se retraseae la New-York unde trăia .din veniturile formidabilei averi pe care o câşti­gase.

Am petrecut multe seri împreună cu el, juoâcd poker. Intr’o zi el îmi povesti cum a realizat ideia pe care de mult o frământa In creerul său, a »sârmei cu ghimpi«, sau »barbedvrire* cum ii zicea pe englezeşte. El se servi pentru mode'ele 'sale de Încercare de acele de cap ale nevestei sale.

Şi strică atât de multe, în cât a- ceasta se iuţi şi îi reproşă pe un ton foarte aspru risipa făcută.

— Nu te mânia I — îi răspunse pe un ton blajin americanul. Acele acestea vor face poate norocul nos­tru.

EI avu dreptate. După începuturi mai mult sau mai puţin dificile, inven­ţia sa avu un succes strălucit şi în scurt timp el trebui să construiască uzine imense pentru fabricarea »sârmei cu ghimpi.*

Ou ocazia lufilnţărei trustului că­ţelului, cunoscutul miliardar american Pierpont Morgan cumpără instalaţiile şi brevetele colonelului Elbrldge cu 50 milioane franci.

De sigur că acesta nu prevăzuse atunci că invenţia sa »barbed-wire* va juca un rol atât de important în răz­boiul modern.

Şcoala industrială orăşenească Pri­mim spre publicare următorul aviz:

Învăţământul în toate clasele a- cestei şcoli Începe azi în 15 Septemvrie n. la 6 oare seara. In urma ordinului mi­nisterial Nr. 83.957/915 sunt obligaţi a se Înscrie ca elevi industriali şi acei ucenici, cari au fost dispensaţi în anul trecut şcolar de-a cerceta şcoala din cauza lucrărilor de răsboiu şi a căror dispenzare a fost cerută şi anul acesta de stăpânii lor. In caz de lipsă sa poate acorda şi anul acesta dispauzarea, însă deocamdată numai pe timp da un an şi jumătate. Direcţiunea.

Muzcă ia promenadă. începând din 29 iulie n., muzica oraşului va con­certa în fiecare săptămână Mărfi, Joi la oarele 5 p. m. şi Duminecă la oarele 117* în parcul Rudoîf, iar Luni Mercuri Vineri şi Sâmbătă la oarele 5 p. m. la promenaia de jos.

GanceliSt advocaţ al, care posede I însă o praxă de mai mulţi ani, sau uu |

candidat de advocat află aplicare în cancelaria advocatului Dr. Miza Samu în BorosjecO (com. Aradului). 1—3

Anunţ de căsătorie. Notar văduv în etate de 30 ani fără familie caută pârtie corespuozătore (şi în cele mate­riale). Oferte serioase sub plic duplu la administraţie. 3 —8

Carne, însoare, până cîae arfurmsâ pentru internatul de băieţi din Braşov (str. Prundului 39)? Oferte primeşte prof. Ioan Petro- vioi până Vineri în 28/10 Septemr. a. C. 4—4

elev ordinar, în e) certificat de

Dela Asociatinne.Nr. 616 şl 868/1916.

Concurs.»Aiociaţlunea pentru literatura

română şi cultura poporului român* publică concurs pentru următoarele burse :

1. O bursă de K. 300 din >Fun~ daflunea Ioan Petran«, pentru studenţi universitari de naţionalitate română, cari urmează la una din facultăţile universitare din Cluj.

Cei împărtăşiţi cu această bursă vor fi obligaţi a luă parte la »Masa studenţilor academici din Ciuj*.

2. O bursă de K. 80 din *Fan- defianea Rada M. Rlureanu«, pentru studenţi români dela şcoale secundare (gimnazii şi şcoale reale).

Cererile pentru aceste buise se vor înaintâ comitetului central al »Asociaţiunil pentru literatura română şi cultura poporului român* (Sibiiu— Nagyszeben, str. Şaguna ,Nr. 6) până la 30 Septemvrie n. a. o. însoţite de următoarele acte: a) certificat de botez: b) certificat de sănătate; c) certifieat şcolar pa anul 1914/15 ; d) certificat oă e înscris ca elev şi ur­

mează studiile, ca anul şcolar curent paupertate.

Bursele se vor da tinerilor cari nu mai beneficiază şi de altă bursă. Se cere deci din partea patenţilor şi o declaraţie în acest înţeles. Cererile Intrate după terminul indicat nu vor fi luate In considerare.

Stbllu, din şedinţele comitetului central al »AsoaiaţHuii«, ţinute la 10 Iulie şi 11 Septemvrie 1915.

Andreiu Bârseanu Romul Simu prezident. secretar substitut*

Bibliografie.Teodor V. Păcăţian: Cartea

de aur, ultimul volum Sibiiu 1915 preţul 12 cor. Volumul acesta în­cepe cu ciclul parlamentar 1896— 1901 şi se extinde până la anul 1910.

Volumele I —VIII ale acestei monumentale lucrări costă: exempla­re broşate 84 cor., exemplare legate în pânză 100 cor. şi se pot procu­ra dela autorul, d. T. V. Păcăţian Si­biiu (Nagyszeben).

Recomandăm cu toată căldura această publicaţie istorică a frămân­tărilor neamului românesc din Unga­ria, la care d. Păcăţian a muncit cu dragoste o viaţă întreagă.

*Din lucrările d-lui medlc-colonel

1. r. Dr. Ioan Popp au apărut la tim­pul său trei broşuri de actualitate, cari sunt apte cu deosebire ca premii pen­tru şcolari şi studenţi şi cari oferă preoţime! şi dăscălime! o comoară bună de sfaturi pentru sătenii lor. Aceste broşuri, cari se pot comanda la autorul în Sibiiu {Nagyszebeni losef gasse 10% sunt următoarele;

I . Alcoholul şi sistemul nervos: Ar* terioseierosa (Morbul bătrâneţilor); Ceva despre morburile infeeţloese ale copiilor din punct de vedere lgUnle; O reformă a traiului nostru: Lupta la contra morburilor sifilitice, Preţul 1 eer.

11 *Cel dintâi ajutor la vătămări ale ochilor«. Preţul 80 ilerl.

IU. ^Tutunul*. Preţul 10 fi ieri.îndemnăm cu toată stăruia ţa pu­

blicul nostru să-şl comande aceste broşuri atât de folositoare.

A apărut: A. Cotraş : Sărbătoa­rea Morţii, (1914/15) versuri inspirate de războiul actual.

In Braşov ie află de vânaare la Librăria I. L Ciurcăi L Chtrolut şl Z eidtr, Preţul 1*50 cor.

•A apărut şi să află de vâasare ta

Tipografia A. Mureşlanu-Branlme dă Qomp.—Pagini comemorative. — Ar. Alexandru Bogdan de Axente Baasta. (Reproducere din Anuarul LL al gimna­ziului gr. nr. român din Braşov). Pra­ful e de 1 cor. plus 10 filerl porto. Ve­nitul curat realizat din vânzarea acestei broşuri e destinat pentru *Casa de leI- tură Dr, Alexandru Bogdan.*

In tipografia Clurcu et Comp a apărut broşura «Cuvinte sufleteşti ăe Carmen Sylva“ tipărită ou autorizaţia reginei Elisabeta de vicarul Orlzil marfV. Maogra, spre a se distribui gratuit soldaţilor răniţi. Cei ce doresc să albi această broşură să se adreseze librăriei Clurcu în Braşov.

Poşta Adm inistraţieiD-lui l o s t f P o p , capelan. Abonament*

e achitat până la 1 Sept. a. o.

Proprietar:Tip. A. Jiurevlanu: Branlsce A Câmp.

Redactor responsabil; Ioan Lacea

2 3 O "CT -A- N X s

M I N I S T È R E DES F I N A N C E S

DIRECTION DE LA COMPTABILITÉ GÉNÉRALE DE L'ETAT ET DE LA DETTE PUBLIQUBD E T T E P U B L I Q C E

Tableau des numéros des titres de la rente amortissable de 1905 . l’emprunt de 4 9 4 .6 1 8 * 0 0 0 francssortis au 19-éme tirage du 18 Juiu/I J u ille t 1818*

Montant nominal 3.130.000 francs

6 titres à 20.000 fra ie s

Les billetes contiennent des numéros individuels

4527011 4527301 452735| 4628961 4531561 4 5 3 2 /6

878 titres 8 5 000 frases

L es billets continnent des séries de 10 numéros

402897 409005 412633 416151 420119 423387 430435 434642 443653 446301402698 409006 412634 416152 420120 423388 430436 434643 443654 446362402699 410507 412635 416153 420121 423389 433147 434644 443655 446363402700 410508 412636 416154 420122 423390 433148 434645 443656 44636440270i 410509 413597 416155 420X23 423391 433149 434646 444877 446365402702 410510 413598 416156 420124 423392 433150 434990 444878 446366402703 410511 413599 416527 420125 423393 433151 434991 444879 447997402704 410512 413600 416528 420126 423394 433152 434992 444880 447998402705 410513 413601 416529 422517 423395 433153 434993 444881 447999402706 410514 413602 416530 422518 423396 433154 434994 444882 448000406947 410515 413603 416531 422519 420447 433155 434995 444883 448001405948 410516 413604 416532 422520 426448 483156 434996 444884 448002400949 411697 413605 416533 422611 426449 433367 437097 444886 448003406960 411698 413606 416534 422522 426450 483368 437098 444886 44800440696) 411699 416037 416535 422523 426451 433369 437099 446367 448005405952 411700 416038 416536 422524 426452 433370 437100 445S68 448006405953 4(1701 416039 417197 422525 426453 433371 437101 446369 448767405954 411702 416040 417198 422526 426454 433372 437102 445370 448768405955 411703 416041 4Î7199 423067 426455 433373 437103 445671 448769406956 411704 416042 417200 423068 426456 433374 437104 446372 448770408187 411705 416043 417201 423069 426937 433375 437105 445373 448771408188 411706 416044 417202 423070 426938 433376 437106 445374 448772408189 412417 416045 417203 423071 426939 433797 439847 446376 448772408190 412418 416046 417204 423072 426940 *33798 439848 446376 448774408191 412419 416057 417205 423073 426941 433799 439849 446037 448774408192 412420 4L605S 417206 423075 426942 433800 439850 446038 448776408193 412421 416059 420047 423075 426943 433801 439851 446039 452247408194 412422 416060 420048 423076 426944 433802 439852 446040 452248408195 412423 416061 420048 423337 426945 433803 439853 446041 462249408196 412424 416032 410060 423338 426946 433804 439854 446042 452250408997 412425 416063 420051 423339 430427 433805 439855 446043 462561408998 412426 416064 420052 423340 430427 433806 439856 446044 462262408999 412627 416065 420053 423341 430429 434397 443647 446045 452263409000 412628 416066 420054 423342 430430 434637 443648 446046 462254409001 412629 416147 420055 423343 430431 434638 443649 446357 462256409002 412630 416147 420056 423343 430432 434639 443650 446368 452256409003 4126S1 416149 420117 423345 430433 434640 443661 446359409004 412632 416150 420118 423346 430434 434641 443652 446360

NB.clarés amortissables pour la tirage du 20 Décembre 1915/2 lanvier 1916, paroeque leur nombre dépassait le nombre des titres qui devaient être remboursés le 1 Octobre 1915 st. n .

Pagtaaé G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr.

m mm mm

S L g ' S U S S S r - ^ L T J L l

Berbecar Czinkim ni h iii iiiimiin iii iiiiiiiiiiiMinn

lææsMssæs

B&ASOV, Str. Vâmii Nr. 7, Telefon 470.Manufactură, Pânzării, Mode şi Noutăţi, confecţiuni pentru Dame.

Cel mai bine asortat în Lingerie pentru Bărbaţi şi dame- — Preţuri fixe. I^dCal ie ft in , ç a oxi -u.xi.cLe. C a s a ele i 3a.0xed.exe.

1

I

Antreprise de pompe funebre

E. T U T S E K .B r â şo v , S tr a d a P orţii I r . 3 .vis-â-vîs de băcănia Steaua Roşie-

Recomand Onor. pnblic la cazuri de moarte stabilimentul ţneu cu toate cele necesare pentru înmormântări mai pom ­poase şi mai simple c i l p re ţu r i Ie ftin e .

D epou d e c o s c iu g e d e m e ta l ce se pot închid hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea proprie a c o s c iu g e lo r d e lem n , d e m e ta l şi im ita ilu n i d e m e ta l şi d e lem n de ş f e j a r .

Lepou de c u n u n i pentru monumente şi p a n flic î cu preţiirile cele mai moderate.

Reprezentantă de monumente de marmură, cară funebre p jo p rii cu 2 ş i cu 4 cai, precum şi un c a r fu n eb ru vânăt pentru C O piiy precum şi cioclii.

Comande întregi se esecutâ p ro m p t şi ie ftin , iau asupra-mi şi t r a n s p o r tu r i d e m orţi in s tr ă in ă ta te .

L a cazuri de moarte a se adresa

Telefon interurban. 405. E. Tutstek-■■'i ir p T

î ."TTt, '""7' S p e c ia l i ta te d e a p ă r n era lă .

Isw ul jftAIILD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalice.

Apă minerală de primul rangcare am estecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se preferă din partea m edicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshiibler.

BUT" Cel mai bun semncontra falsificărilor a apei minerale MATILD este lindpezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD în Braşov la firma E- 0- & L- THEIL? Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă

B | în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau- H rantele mai de frânte.■ Cu toata stima9 Administraţia isvorului, io$8f GyOrgy,■ 74- 200. Ş ep siM o k (Ardeal).

M arpa conducătoarea in d u str ie i in d igen e d e g h ţ ie o a r e in d iscu tab il, m ondial rep ium itele

G H E T E - T U R U L„TURULF a b rică d e g h e te . S o c ie ta te p e a c ţ ii T I SU I Ş O A R A.

■ea mai mare fabrică > din Monarhie.

130 Filiale proprii900,000 pereciii producţia an a li. 1200 lncrători ei amploiaţiDeposit:

B R A Ş O YS tr . P orţii 8

■55 se află d e v â n za re ionumeri singuratici à IO bani numărul în fiecare seară la

orele 5 jum. la următoarele firme din loc: Servatius (Târgul Cailor) Rosenberg (Piaţa mare) firma El emias-nepoţii, zarafia Pop (Strada Hirsiiher) şi la tutungeria din colţul

Bulevardul Rudolf (promenada de jos) etc.

B A N C A N A Ţ IO N A L Ă A R O M Â N IE I .

- - - SITUAŢIUNE SUMARA.

1 9 1 4 .

23 Âugţist - -- A C T I V1 8 1 $ ,

14 August 22 August

207724740

640155257477771

107395216

11273958

1199935716759377

403628167323281086831

720622136394667

253544822 27437634 234C2909

649751 ?

1073124181

1200000037203800

5526192534379010

38105942425965

26625205389939489

61213926

1073124181

151115384

56609356stoc metalic

aur (monete) . . . . .„ d e p o z ita t .......................„ ( lin g o u r i) ........................

[trate şi disponibil considerate ca anrA rgint şi diverse monede. . . .Efecte scon tate .........................................

31242300 Împrumuturi pe efecte publice . .U1428100 Impram. pe efecte p i t i c e In cont cnrent. .

13152916 38275184 din care nu 8,au ridicat lei:“ Im p rn i, StatDM ds 15 milioane M dobânda (1901).

Impr. Stat. in ct. c r tp e lio n . detez. 3 ° /0 anr (1914*15).Efectele capitalului sociai . . . . Efectele fondului de rezerva. . .Efect fpnd. amort. imob., mob. şi maşiniI m o b i l e ...............................................................Mobilier şi maşini de Imprimerie . .Cheltueli de Adm inistraţiune . . .Efecte şi alte valori în păstrare . .Bonuri le tezaur 1% anr la gaj p. Impr. StatuluiE fecte în gaj şi în păstrare provizorieConturi curente .............................. .....Conturi de v a l o r i ....................................Conturi diverse . . . . . . .

- - - P A S I V --C a p i t a l ...........................................................Fond de rezervă . ....................................Fond. amort. imob. mob. şi maşini . Bilete de bancă în circulaţi aneProfit şi p e r d e r i ................................Dobânzi şi beneficii diverse . . .Conturi curente şi recep. la vedere. Efecte şi alte valori de restituite . Conturi diverse . . . . . .

TAYA* ( S c o “ Î 6%.1AM. ( ifrobanda 7%.

16956848825220000

26000075814310

48818703

24585743

25514400

24230951

269622696 27086279*

439502 43127C205249937 20402698*

48094687 49805357

11273958 11273958 1233985747 241436026 1

10699576 1069957616411177 16407177 I

3956681 39566816738025 67380251111153 1111153

739672 769355138894041 138793241300000000 300000000159539353 160419339

20440537 2086291022866309 2179828735619064 36383431

1485182115 1495785646

12000000 1200000039780616 39804370

5907700 5907700688800370 699951660

4902667 49026671940080 2269386

6â365533 60339104598438394 599212080

72045755 71398072

14851821J5 1495785645

TIPOGRAFIA A. MURSSIANU: BRANISGS & COMP, BFAgOV.