Nr 159. Braşov, Joi in 19 Iulie (1 A ugust) 1912. Anul LXXV,

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul ; pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i/2 an 12 cor., pe >/4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe y 2 an 20

franci, pe */4 an 10 franci.

Încă odată chestiaorfelinatului.

* De Br. Vaier JTloidovati.IL Articolul în care am făcut un

apel la femeile române, ca să ia sub oblăduirea lor generoasă ches­tia atât de neglijată a filantropiei române, a rezultat până acum un singur ecou, ce-i drept din parte foarte competentă, anume din par­tea st. doamne prezidente a pri­mei şi celei mai vechi reuniuni de femei, a reuniunii din Braşov.

D-na prezidentă atinge numai per tangentem chestia orfelinatului. Cu atât mai mare pond pune pe organizaţia tuturor reuniunilor fe- meeşti din Ungaria într-o «Uni­une».

înfăptuirea acestei uniuni ar trebui să premeargă iniţiărei unei acţiuni generale de natură filan­tropică.

Nu e bine să facem chestie de cabinet din o întrebare de a doua mână, cum e şi cea a on­dinei în care au să urmeze aceste două probleme, a căror rezolvire se impune deopotrivă dragostei de neam, idealismului şi energiei fe-

| meilor române.ţ Dacă totuşi vin să-mi dau

părerea, o fac fiindcă îmi vine într-ajutor vechiul şi înţeleptul pro­verb latin, care zice în traducere românească:

„Una s-o faci şi cealaltă să nu o laşi11.

Uniunea tuturor societăţilor de lectură femeeşti încă trebue făcută la toată întâmplarea.

Reuniunea femeilor române din Braşov e chemată în prima linie ca să facă pregătirile de lipsă şi la timp potrivit să convoace la un congres reprezentantele tu­turor reuniunilor de femei.

Dar în acelaş timp nime nu o împedecă pe aceeaşi reuniune — sau de dragul împărţirei muncei —

! pe o altă reuniune d. e. pe cea din Sibiiu, ca să ia imediat iniţi-

! ativa pentru colectarea banilor de lipsă în scopul înfiinţărei unui sau mai multor orfelinate.

Numai atât! Colectarea aceasta de bani, eu o contemplez ca o

Din ochii tăi adânci ca cerul Cetesc atâta bunătate,Tu eşti icoana ’ncântătoare A sufletelor fermecate.

Adâncul firei tale blânde,Cu glas înduioşat de mama,In pragul unei vieţi senine In fieştecare zi mă cheamă.

Dar’... în zadar mai cad pe gânduri... Distanţa între noi e mare,Tu veşnic cu surâs pe buze,Eu veşnic fără sărbătoare.

Tu veşnic în palate mândre— Surora farmecelor zilei —Eu veşnic în bordee scunde— Copiiul alintat al milei.

Dar’ tot mormântul ne aşteaptă Gentilă d-nă, pe-amâtidoi Ne judecă acelaşi tată In mult dorita zi de-apoi.

Şona, Iulie.V. Stoicanea.

îndeletnicire permanentă a feme­ilor noastre şi anume nu numai a acelora, cari sunt organizate în reuniuni de femei cu statute în toată regula, ci şi a celorlalte, a tuturor doamnelor şi d-şoarelor noastre de pretidindenea, fără considerare că sunt membre la vre-o reuniune sau nu.

Pe când din potrivă, când e vorbă de întruparea „Uniunii reu­niunilor de femei“ e natural, că din cadrele ei rămâne afară ceata nu neînsemnată de femei române de prin oraşele şi satele, unde nici pomană nu a fost de vre-o reu­niune.

Iată încă un motiv pentru ce aceste doua probleme de mare im­portanţă nu trebuesc legate una de alta , ci pot fi lim ite şi duse la bun căpătâiu şi deosebit.

Mai este apoi un motiv, care militează pentru începerea iară amânare a acţiunii filantropice în forma concretă a unui orfelinat. Motivul acesta e primejdia sau mai bine zis marea pierdere na­ţională ce-o îndurăm zi de zi din lipsa aproape totală a astorfel de instituţii.

In articolul meu trecut am cercat să scot în relief aceasta primejdie prin înşirarea a două cazuri concrete, despre cari am avut cunoştinţă.

De astă dată mă voi mărgini a reproduce câte-va propoziţii din- tr’o călduroasă epistolă ce-a adre­sat-o preotul loan Pop din Aurora 111. (America), unei distinse dame române, care apoi a avut bună­voinţa a mi-o pune la dispoziţie.

Iată ce scrie între altele acest „înstrăinat preot al celor înstrăi­naţi“ cum însuşi se numeşte:

„Şi aici dar şi acasă suntem „tare rămaşi de alte neamuri, dar „mai ales acasă nu s’a făcut un „institut pentru ocrotirea orfa­n i lo r “.

„Aici toate diecesele catolice „şi chiar toate bisericile îşi au or­felinatele lor, unde sunt ocrotiţi „şi grijiţi pruncii orfani, sunt cres­cu ţi pe la şcoli şi se fac din ei „oameni folositori aplicându-se la „ce au chemare“.

Cutremurele de pământ.Conferenţa dlui geolog

Pop eseu* Voiteşli.

Vălenii de Munte Iulie 1912.Prin cutremure înţelegem zgudui­

rile foarte dese dela suprafaţa glo­bului pământesc, cari pot să aibă dife­rite cauze, la intervale ori chiar veşnice. In Italia fenomenele acestea sunt foarte dese din pricina coşurilor vulcanice ce se găsesc în număr mare pe pământul, artelor — la noi şi peste tot pe terito­riile locuite da români nu dăm nicăiri de urma vulcanilor. Cum să ne espli- căm totuşi cutremurile mai recente di o România întâmplate la Focşani?

Sunt 2 grupuri de cutremure : 1) în urjna fenomenelor vulcanice şi 2) diferite astfel de fenomene, cari uşor se pot cunoaşte şi cu ochiul liber, ob­servând aşezarea nisipului după spăla­turi de ape ori malul râului alunecând cu vremea: numite fenomene tectonice, adică mişcări a scoarţei globului te­restru. Statorim deci cutremure de pă­mânt : 1) de natură vulcanică şi 2) de natură tectonică. Cele de sub numărul 1) sunt provocate de erupţiuniie vulca­nice, iar cele de sub 2) de scufundarea

R E D A C Ţ I A ,T I P O G R A F I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A : BRAŞ OV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

„Şi dacă noi săraci fiind nu „am putea în alt mod, să se facă „pe-o normă de asigurare, că a- „tunci şi cel mai serman om s’ar „nisui a contribui, ştiind, că pen- „tru pruncul său contribueşte. Să „se facă un început cât de neîn­sem n at din partea damelor ro- rmâne“

Mai la vale aminteşte că :„ Un atare institut ar fi şi o

fortăreaţă a românismului“.Iar ca să ne dea şi-o probă

palpabilă despre inima Iui nobilă şi românească, face şi următorul ofert generos :

„Eu din parte-mi câtă vreme stau aici (în America) în tot anul bucuros contribuesc cu cel puţin 100 coroane. Iar poporul de aici sigur cu 10 coroane de familie.“

Ni se umezesc ochii cetind e- pistola aceasta a unui preot ca şi care mulţi să na hărăzească. Cei de sus. Iată cum i-se încheie şirele pline de nobilă iubire de neam :

„Dacă ideea s- ar putea întrupa „mergând cândva acasă, voi afla „o altă lume, mai bună, mai u- „mană, mai plină de speranţă „într’un viitor tare a mult cer ca­ntului nostru neam.“

Femei Române! Auzita-ţi so­lia unui înstrăinat?

Nu credeţi, că ori ce clipă pierdută e-o crimă faţă de neamul nostru? bă ne punem pe lucru cu o zi mai curând.

Una dintre multele reuniuni de femei, indiferent care — căci e vorba de o nobilă întrecere — să ia iniţiativa. Să tipăreas­că numai decât câteva sute de blocuri cu 1—2 sute de foi nume­rotate. Fiecare fcae să se poată rupe de jumătate din bloc. Aceste blocuri apoi trebue trimise în toate oraşele, orăşelele şi chiar sa ­tele mai mari la doamnele şi d-şoarele de peacolo, cu rugarea, ca la toate întrunirile, petrecerile de toi soiul, chiar la ospeţe etc să cerce a vinde cât de multe din foile acestor blocuri, să zicem cu 10 fileri foiţa, în favorul orfelina­tului român ce vor avea să-l r i­dice femeile române, spre mărirea neamului din care fac parte.

Mai sunt şi alte căi pe care

rocelor (masă de piatră), pietrelor din scoarţa globului. Cum se petrece şi din ce cauze cutremurul de pământ?

I. Un vulcan este o ridicare mai înaltă de pământ, fie de lut fie de pie­tre, în vârf cu un coş ce se adânceşte din ce în ce mai mult în interior. In adâncul pământului zace o canti­tate însemnată de căldură, care tinde uneori să-şi facă drum de scăpare din robia ei. Materia aglomerată din ce în ce mai sus câtră deschizătura vulcani­lor împinsă de puceraa căldurii) ce se zmuceşte în interiorul globului — de o- dată într’o zguitură secundată de un bubuit înfiorător — plezneşte şi e a- runcata, nimicind tot ce înfcâlneşte’îa drumul său, în care caz avem erupţi- unile vulcanice. Astfel de erupţiuni sunt dese pe toată linia dela Spania, pe iuzu- lele Mârei mediterane până la Azia mică, unde întâlnim un lanţ de vul­cani muit-puţin zgomotoşi. Vulcani stânşi nu sunt — pildă Vexuvul, crezut adormit pentru totdeauna. I’au cres­cut pletele bătrânului Vezuv, i’au împo­dobit păduri seculare şi când colo vă­zând atâta bucurie a muritorilor — deodată a fost în stare să şteargă de pe pământul Italiei cele 3 oraşe înflo­ritoare: Pompei, Hercuianum şi Tabie.

Cea mai cumplită erupţiune vul-

jji Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an II 20 coroane, pe y, an 10 coroane, pe y 4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. I I Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese II după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

se pot face bani, aşa d. e. apeluri la dărnicia prelaţilor şi a altor mecenaţi români, aranjarea de pe­treceri şi conferinţe în favorul or­felinatului etc.

O vorbă ca o sută: femeile române au de-acum înainte cu­vântul.

Noi smeriţii propovăduitori ai condeiului, ne-am făcut datorinţa. Să urmeze acum faptele.

Femei Române ! e rândul D-voastră!

Intru apărarea limbei şi legii. DinCluj ni se scrie:

Congresul Românilor greco cato­lici, ţinut la 29 Mai a. c. în Alba lulia, a ales o comisiune compusă din 50 membrii cu scopul, ca în conţelegere cu archiereii bisericei unite să ia toate măsurile necesare legale pentru apăra­rea limbei româneşti în biserica unită şi îa deosebi în singuraticele parohii ameninţate de episcopia greco catolică maghiara. Această comisiune — deve­nind înfiinţarea episcopiei greco cato­lice maghiare fapt împlinit — s-a în­trunit în Cluj la 29 Iulie st. n. la pri­ma sa şedinţă, fiind de faţă aproape toţi membrii. Gomisiunea a luat cu u- nanimitate hotărâri foarte energice în­tru apărarea drepturilor limbei şi legei româneşti. Aceste hotărâri se vor publica la timp potrivit.

La Situaţie. Ziarul „Alkot­mány“ publică în nrul său recent condiţiunile, pe baza cărora opo­ziţia ar fi gata să încheie pacea. Aceste condiţiuni culminează în demisiunea înomisă a guvernului actual, retragerea din vieaţa po­litică alui Tisza şi Lukács şi tre­cerea din nou prin cameră, pe baza vechiului regulament, a pro­iectelor votate cu ajutorul forţei brachiale.

In genere opoziţia se pregă­teşte să reia la toamnă lupta din toate puterile. Intr'o recentă scrisoare deschisă adresată con­telui lisza de Apponyi se pune în tedere lupta până la ultima picătură de sânge, dacă nu se va restabili ordinea de drept.

Cu multă încordare se aş­teaptă darea de samă a contelui

Iuliu Andrâssy, fixată pe primele zile ale lunei Septemvrie, care în­tre altele va prezenta din acest prilej un nou plan pentru descur­carea situaţiunei politice actuale.

L6 este ruşine. Dr. Berzeviczy Al­bert, viceprezidentul grupului maghiar al uniunii interparlamentare, a adresat o circulară cătră membrii grupului,în care ie face cunoscut, că a înştiinţat prezi­diul Uniunii, că grupul maghiar nu va iua parte de astă dată la conferinţa interparlamentară, care se ţine anul acesta în Geneva, în luna Septemvrie. Astfel a hotărât grupul maghiar cu vot unanim. Cauza este, că raporturile de politică internă >ne fac imposibilă în­ţelegerea comună cu privire la proce­deul ce am avea să-l urmăm faţă de ordinea de zi a conferenţei« — zice Berzeviczy în circulară.

Aceasta e numai o mascare a cauzei adevărate. Adevărul este, că compatrioţilor noştri, după stările de acum din Ungaria, li-e ruşine a şi arăta mutra în faţa somităţilor europene.

Externe. După cum se anunţă din Constantinopol, guvernul este ferm de­cis a satisface cererile albanezilor şi pe ale ligei militare, şi să disolve chiar şi camera, însă in mod legal.

Proiectul, care va fi prezentat ca­merei turceşti şi care va avea ca ur­mare disolvarea camerei conţine ur­mătoarea dispoziţie:»Disolvarea Camerei este un drept suveran al Sultanului. Actele alegerilor parlamentare vor fi revizuite de Senat*.

Guvernul printr’un ordin a desfi­inţat censura. Astfel toate ziarele din opoziţie vor putea apare, fără a depune cauţiune.

— Şeful mişcătei monarhiste din Portugalia, Alweida, a fost osândit la 6 ani temniţă şi la 20 ani arest de fortăreaţă.

Teologii eliminaţi. >Az Est« pri­meşte din Orade informaţia, că chestia teologilor români eliminaţi din semina­rul latin din Orade s’a tranşat definitiv între cei doi episcopi: Radu şi contele Széchenyi. Teologii eliminaţi pot trece examenele în Orade, dar pe anul viitor au să se înscrie la aită teologie.

încât pentru viitor cei doi epis-

canică a fost între anii 83—84 (vulca­nul Cracatoa). Intre insulele lava şi Surnatra există o mică deschizătură îneunjurată de insule mici, dintre cari pe una se ştia de mult de un vulcan, ce nu odată ş’a arătat puterea tăinuită. Despre erupţiunea vulcanului Cracatoa dela 83 a rămas o interesantă poves­tire a unui englez. Guvernatorul inzu- lei chiar adunase rudele sale Ja o pe­trecere, îojghiebată în pavilionul său. Spre seara, când petrecerea era mai animată, o zguduire puternică urmată de un val — ce după constatările ofi­cioase ieşise pe uscat pe-o întindere de 10 kilometri, lat de 75 metri — a pus capăt vieţii a lor 60.090 de suflete. Cu atâta putere a izbucnit acest vul­can, încât şi pa partea opusă a globu­lui, numită antipesă s-a resimţit, sem­nalând toata aparatele de înregistrare de acolo, acest eveniment de răzvrătire a puterilor naturii, unic ia felul său. Pe urma acestei erupţiuni locuitorii în­drăzneţi, cari nu s’au temui a călca pe «înfiorătorul ţintinm» al insulelor — au fost martorii unui neasămăoat de gran­dios fenomen natural, cu fibraţiuni a- leriaue roşii, un fel de cenuşă vulca­nică, ce numai după 3 ani s’a aşezat coborându-se pe pământ.

E firesc, că locuitorii regiunilor

vulcanice să ia măsuri de asigurare, nu de prevedere, căci nu se poate şti când le vine ceasul răzvrătirii. In Ja­ponia bunăoară, unde cad 400 erup­ţiuni vulcanice la an, locuitorii ridică locuinţe de lemn, deoparte pentrucă la un caz de nenorocire nu sufer atâta pagubă ca edificiile din piatră, de altă parte, pentru că la un astfel de inci­dent edificiul de jemn se clatină şi nu se prăbuşeşte deodată

Animalele atât cele sălbatice cât şi cele domnestice presimţesc erupţiile vulcanice, ceea ce omul cu mintea lumi­nată şi ştiinţa înaintată nu o poate con­stata. Animalele însă având siguranţa în pământul, care’î calcă, la cea mai mică mişcare a soiului dau semnal de frica, în urma senzibilitâţii cu care sunt înze trate; vitele mugesc, caii tro- păe etc. (studiu făcut în Italia la Me­ssina;.

2. Pe lângă cutremurele vulcanice avem — dupăcum am amintit — cu- tremuriie de natură tectonică, datorite unor rupturi îa coaja pământului. O astfel de ruptură mare este între Ba­sarabia noastră şi Dobrogea. Tot aşa un fenomen se observă la noi în Ţară pe linia Galaţi-Focşani Mărăşeşti până cătră Carpaţi. Apoi la Dâmboviţa spre Măţău-Târgovişte până se pierde în

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 159—912.

copi au hotărât, că teologii români vor locui şi vor fi provăzuţi în institutul preparandial gr. cat. român şi vor as culta lecţiile în seminarul latin.

De altcum >Az Est« e informat, că episcopul Radu înfiinţează în Orade un seminar teologic, care se va des­chide Sn 1913.

De-ale episcopiei maghiare.Fiind-că s-a accentuat, că în ches­

tia episcopiei gr. cat. maghiare a avut un rol oare care si Netzhammer, archi- episcopul catolic din Bucureşti, d-1 N. P. Duţu, redactor la »Seara« a tăcut o anchetă la arhiepiscopia catolică din Bucureşti. Iată ce raportează dânsul în n-rul de eri al »Serei«:

Am reprodus după »Românul« din Arad, interesantul interview pe care corespondentul său l-a avut la Roma cu unul dintre prelaţii dela »Propa­ganda fide«. Şi fiindcă în acest inter­view se vorbeşte şi de iutarvenţia mon­seniorului.

Netzhammer, arhiepiscopul catolic din Bucureşti, am căutat să putem afla câteva amănunte în această privinţă.

încercarea deşi mi-a tost mai grea decât îmi închipuiam, totuşi am răuşit să storc în cursul scurtei mele convor­biri câteva declaraţiuni în această ches­tiune în care, lumea catolică »are sigi- lul pe buze«, — cum s-a exprimat con­vorbitorul meu.

— »N-aşi vrea să se ştie de ni­meni şi nici odată — m*a primit în- văluindu-mă cu o privire glacială — că ai intrat la mine cu o astfel de mi­siune.

Apoi, cu o linişte stăpânită, după ce sfârşi cu cetitul interviewului, ţinu să rectifice :

— „Monseniorul Netzhammer a fost la Roma înainte de publicarea bu­lei, fiindcă lucrul se cunoştea mai din- nainte de noi. După un moment de răsgândire... »dar în această chestiune Românul spune destul. A spune mai mult, poate că ar strica, fiindcă încă nu este perdut totul...

— Cum? credeţi că după publi­carea bulei s-ar mai putea reveni?...

Prelatul mă privi atunci peste o- chelari cu un zâmbet în care se citea nestatornicia lucrurilor, dar mai ales a bulelor, cari uneori «au importanţa ira- delelor turceşti».

îmi dete chiar câteva exemple din trecut spre a-mi arătă că, aşa cum este bula nu-i decât un document până a- ciima.

— Primejdia este abia la început, şi ea se poate înlătura, dacă atât în ţară cât şi dincolo, se va începe o agi- taţie. Desigur că la Roma, unde Româ­nia n’are nici un reprezentant pe lângă Vatican, care să apere interesele ei, se va şti atunci cât de mult au fost atinse drepturile conaţionalilor d-voastră. De altiel chiar monseniorul Netzhammer nu putea face mai mult, fiindcă el în- su-şi nu are legături directe cu sfântul Scaun, ci numai prin mijlocirea Vienei.

Trebue dar pornită o mişcare şi, de vorbit cât mai puţin de tratativele din naintea publicărei bulei, cari toc­mai în interesul cestiei, trebue să ră- mâe taină.

Iată tot ce am putut culege în urma anchetei tăcută de noi printre preoţii din jurul monseniorului Netz­hammer care, pe cât ni se afirmă, în limitele puterei sale, a stăruit să ză­dărnicească tratativele.

N. P. Duţu.

De-ale bisericii sârbeşti,— lomici despre chestia bisericii. —

Ordinaţiunea ministerială. — Agitaţii. —

laşa Tomici scrie un articol în »M-g.« în chestia bisericii sârbeşti, în care arată, că procedeul guvernului e ilegal. Referitor la motivele guvernuluiTomici zice:

»Din motivele guvernului se vede clar, ce l’a îndemnat la acest pas. Ex- cepţionează organizaţia partidelor şi validitarea partidului radical. La finea ordinaţiunii promite, că la timpul său va convoca congresul, dar înainte vrea să schimbe sistemul electoral. Prin a- ceasta e spus totul«.

Adecă — politica!Articolul se încheie astfel:»In ce priveşte autonomia biseri­

cii noastre, se poate deja constata, că cei interesaţi sunt foarte năcăjiţi, dar cu deosebire poporul, plugarii. »Zas- tava« scrie, că atunci când se vorbea numai de măsurile guvernului, au mers la Neoplanta ţărani din mari depărtări şi în cuvinte aspre accentuau, că a- ceasta n’are să se întâmple, dar dacă totuş s’ar întâmpla, nu e permis, ca lumea să se împace cu acest lucru.

Ar fi prea de timpuriu să vorbim, că ce contra-acţiune vor pune la cale partidul radical, care formează maiori- tatea poporului sârbesc, cum şi alte partide, dar e sigur, că aceasta acţiune va fi foarte rezolută. Şi mai este si­gur, că acţiunea aceasta va fi legală, de oare-ce în Ungaria numai guvernul are putinţa de-a comite ilegalităţi«.

Din Carloviţse anunţă, că primmi- nistrul Lukács a trimis patriarhului Bog- danovici ordinaţiunea referitoare la no- uile dispoziţii in biserică şi l-a provo­cat să ia măsurile de lipsă pentru exe­cutarea ordinaţiunii. Ministrul dispune, ca să se cunstitue, conform vechiului regulament, consiliul metropolitan bise­ricesc şi şcolar, apoi consistoarele epar­hiale, ca să preia actele. Numele mem­brilor numiţi în senate au să fie pre­zentate primministrului. încetând comi- siunea congresului, manipularea ave­rilor trece la direcţiunea fondurilor, care stă sub supravegherea patriarhului şi a lor trei azistenţi. Numirea azistenţilor o face prim ministrul, ia recomandarea patriarhului. Comisarul Ioanovici va preda patriarhului averea, pe baza in- ventariilor încheiate. Referitor la mani­pularea averilor mănăstireşti întră în vigoare vechea praxă, sub supraveghea- rea direcţiunii fondurilor.

Deputaţii sârbi au ţinut o confe- renţă în Agram, în care au hotărât, că în chestia suspendării autonomiei bise­riceşti, toate partidele sârbe să ţină con- ferenţe. Partidul radical îşi ţine confe- renţa Vineri în Neoplanta.

Suspendarea autonomiei sârbeşti a produs mare indignare în Sârbia. Zia­rele fără deosebire de partid atacă as­pru guvernul.

Se spune, că Sârbii vor trimite o mare deputaţiune la Petersburg, spre a arăta gravaminele poporului sârb. In deputaţiune vor fi reprezentaţi şi Sârbii din Ungaria. Reprezentanţii lor vor cere ca Ţarul să ia în apărare pe Sârbii o- primaţi din Ungaria.

Iată guvernul ungar provocător de vifor I

Din România.JPrincesa M isabeta la V ălenii

de M unte. Se ştie, că în ziua de 6 August v. va avea loc la Vălenii de Munte obişnuita expoziţie anuală, de costume naţionale, cu decernări de premii pentru frumuseţă. Pe cale ofi­cială s-a vestit acum, că va participa la această serbare naţională şi A. S. R. Principesa Elisabeta. In vederea acestui fapt, organizatorii serbărilor, au înce­put de pe acum, să ia toate măsurile necesare.

Recolta slabă a g râu lu i. Cetim în «Seara»:

Am anunţat, că anul acesta can­titatea şi calitatea grâului nu va fi aceea, la care ne aşteptam. Totuşi din constatările făcute grăneie în general vor fi mulţumitoare.

Astfel cântăririle de grâne în ju­deţul Ilfov arată în genere 78.6 kilo hectolitrul. In judeţul Olt ele cântăresc 80, 81 şi chiar 82 kil. hectolitrul. Prin urmare avem şi calităţi bune de grâne. In ce priveşte cantitatea produsă la hectar ea e mulţumitoare.

Grâul a fost în multe părţi mâ­nat şi opărit. De aceea se explică recolta slabă a grâului de anul acesta.

Sborul lui Ylaicu la Orăstie,Ni se comunică următoarele:D nul Aurel Vlaicu va sbura în 4

August la 5 oare d. a. Faptul că zboa­ră în oraşul copilăriei şi pe deasupra comunei lui natale va atrage un pu­blic imens. Ţinând cont de aceasta d-nul Vlaicu ne-a asigurat, că zborul lui de Duminecă va întrece toate zbo­rurile lui de până acum. Lumea să in­teresează din toate părţile telefonic şi telegrafic şi peste tot i& prevede un succes extraordinar. Ca să nu fie prea mare invălmăşală la împărţirea bilete­lor în ziua zboruiui, publicul este ru­gat să-şi cumpere bilete în decursul săptămânei în respectivele comune e- ventual dela d-nul S. Bornemisa din Crăştie. S-au luat stricte măsuri, ca absolut să nu poată întră nimeni ia locul de zbor fără bilet. Toate trenu­rile, cari sosesc până Îs 5 o^re în O* răştie, vor fi aşteptate. Comitetul aran­jator s-a îngrijit, ca la sosirea fiecărui tren să stea ta dispoziţie trăsuri, cari vor duce publicul în oraş. înainte de zbor şi-n decursul zborului va cânta muzica militară din loc. Seara la orele 8 va avea loc banchetul în onoarea eroului zilei, la 9 oare se va începe petrecerea cu dans, care va dura până dimineaţa.

La revedere Duminecă la Orăştie!Pentru comitetul aranjator:

Dr. Aurel Vtad, adv.

câmpia românească. In jurul acestor două linii se întâmplă cele mai multe cutremure de pământ, în urma săpă­turilor şi crepâturilor de pământ, cari îşi exercită puterea lor asupra terito­riilor din jur.

Ce observaţii se pot face în urma cutremurilor de pământ pe edificiile zdruncinate? In urma cutremurilor de pământ, recente, dela Focşani — după studiul d-lui Popescu-Voiteşti — s-au putut constata următoarele amănunte: Păreţii liceului — un edificiu gran­dios, solid — au rămas în întregimea lor neatinşi din partea de jos. In eta­jul a) doilea păreţii verticali, fără grinzi s’au deslipit de tot — până când cei­lalţi, având această propteală ce-i lega de deasupra, nu au fost atinşi. Coşul (hornul) însă în partea dintre acoperiş şi păreţi a fost cu desăvârşire strivit. Se esplică cu uşurinţă această consta­tare, observând un şir de globuri, cari, atinse brusc ia punctul estrem, o să producă unul îotr-altul izbituri, cari vor trece dela unul la altul, păstram du-şi locul de mai ’nainte, afară de globul dela extremul opus, care va fi aruncat la depărtare.

Teatrul asemenea n’a suferit nimic cu ocazia acestui cutremur. Clădirile vechi au fost cu totul schimonosite, ajun­gând ferestriie îa locul uşilor şi invers, ceeace nu e lucru de mirat, dacă se clădeşte numai pe o temelie de 40 metri cubici în sol şi pe puţină bază solidă.

Aparatul, tare înrogistrează aceste fenomene cu fazele lor, din incidentul cutremurilor de pământ, numit Seismo­graf, are o construcţie de tot simplă. Este o pendulă, care atârnă de sus, în punctul de jos având fixat un cărbune, iar sub acesta aşezat un disc cu hârtie. La o eventuală mişcare pendula face ba­lansări înainte şi înapoi, în direcţia de unde-i vine impulsul,cărbunele dela vâr­ful ei iasă pe hârtia de sub el nişte semne în formă de zigzaguri, din can se poate deduce direcţia cutremu­rului.

Seismograful în felul ăsta înregis­trează numai fenomenele cutremurului orizontal, în cât petru un cutremur ver­tical sunt aparate întocmite după tre­buinţă în forma verticală.

** *

Fenomenul cutremurelor — ori cum şl de orice natură să fie — e de­zastruos, şi nimic nu-i mai primejdios decât un rău pe care nu-1 poţi evita. Nu se pot preveni, căci vin pe neaş­teptate; măsuri nu se pot lua decât numai indirect, edificând nu din piatră ci din lemn şi nic* odată în apropierea teri­toriilor vulcanice.

La noi, unde nu ne putem aştepta la cutremure extraordinar de puternice, nu va fi nevoie să ne ridicăm locu­inţe de lemn. Eînsă absolută trebuinţă de-a se edifica solid, pe bază cu putere de rezistenţă şi temelie de-un metru doi adâncită în pământ.

Vom avea astfel o măsură de pre­venire la un eventual dezastru dureros, care la noi e recomandabilă şi din punc­tul de vedere al cutremurelor locale pe teritoriile petrolifere şi saline esploatate — unde golurile rămase fac să se pră- buşască solul de sus, slăbit şi săpat de curgerea apelor.

Ar fi bine să iea aminte cât de mulţi lucruri.-e acestea.

Corespondent.

împăratul Iaponiei a murit.

Sunt câteva săptămâni decând telegramele, ce sosiau din Tokio, vestiau că starea Mikado-ului se agravează tot mai mnlt şi că în fiecare moment se aşteaptă des nodământul fatsl. In acest răstimp iaponezii ridicau rugăciuni prin toate templele lor, pentru însănă- toşarea lui. Toate rugăciunile însă an rămas zadarnice, căci o ultimă telegramă, sosită din capitala Ia poniei aduce vestea că : „Micado-ul a murit*.

Iată câteva date din viaţa Mica do-ului Mutsuhito. S’a născut în a. 1852 în ziua sărbătorii naţionale Tencho-Seth (23 Nov.) Este descendentul familiei domni­toare Dzsiumu, care domneşte în Iapo- nia de pe la anii 660 înainte de Chris- tos. Despre stabilirea acestei familii în laponia, unii istorici ai ţârei susţin, că un şef de p'raţi malaesi fusese aruncat de valuri cu banda lui pe ţărmurii me­ridionali ai insulei Kiu-Siu, împins a- coio de marele curent ai Steam-uiui din preajma acelor locuri. Şeful acesta nu întârzie de a întemeia o dinastie de îm­păraţi, care pretindea a se coborî din Soare, voind astfel să se impue mulţi- mei superstiţioase. De aceea Micado ul actual, ca şi strămoşii săi e numit în documentele sale oficiale Teu-Si (fiul Gerului) sau încă şi Teu-No (împărat ceresc).

Contrar părerei răspândite mai cu seamă in Europa, Mutsuhito se o- cupa de cele mai amănunţite chestiuni de organizare a imperiului său. Desi­gur Mutsuhito va fi prenumărat prin­tre suveranii cei mai înţelepţi, şi chiar cei mai modeşti, de şi a impus cu în­drăzneţ iă imperiul său spre o cclosală şi ingenioasă evoluţie, care îl pune în primul rang al popoarelor noui. Dato- rindu-şi puterea unei restaurări a di­nastiei sale, în ioc de a accentua des­potismul, a voit, din potrivă, o liber­tate mai mare şi a introdus în impe­riul său cuceririle europene. Nu s-a îndoit nici o clipă de cuminţenia nea­mului său Foarte patriot, ei în sufle­tul său, considera pe europeni drept barbari, cari prin ştiinţele mecanice au usurpat o putere materială, pe care trebue să o smulgă imitând metoadele europene practice.

Până la 1867, Mutsuhito trăi, as­cuns tuturor privirilor, în oraşul său natal Kiotc, căci capitala Tokio era se­diul domnilor feudali (boerii), cari pe acei timp erau un fel de stăpâni- tori, cu cari Mutsuhito, a avut mult de lucru la urcarea sa pe tron. In războ­iul civil de atunci, care a durat 2 ani de zile, a căzut şi cei din urmă major­dom japonez şi astfel Mutsuhito a pu­tut pune bazele adevăratului imperiu japonez. La suirea pe tron Mutsuhito a proferat cu solemnitate declaraţia celor cinci articole, cari democrati­zează Japonia şi-i deschid drum spre progres. Cele uouâ articole din urma merită să fie citate:

i

Art. IV. Deprinderile rele nu vor mai folosi cu titlul lor de vechime. Vor fi desfiinţate, şi i g le dreptăţii vor domni singure in lo^u-lo.

Art. V. — Vom lua din lumea în­treagă ideile bune pentru ca prin ele să întindem la nesfârşit prosperitatea imperiului.

Cu toate puterile Adunării legiui­toare, prea adese-ori disolvată, autorita­tea Micado-ului este aproape absolută, iar respectul ce i-se dă de câtră toţi sea­mănă cu veneraţiunea.

Mutsuhito e fiul unei concubine a lui Komeitcuna, tatăl său şi împăra­tul prectdent. Prinţul, care ii va urma pe tron se coboară de asemenea din- tr’o Luegako — soţie de ai doilea rang. Adevăratele mume, în cazul acesta, nu joacă nici un roi şi rămân necunoscute publicului. Împărăteasa oficială adoptă pe moştenitor ca fiu al ei.

Mutsuhito nu era aclamat pe strade. Mulţimea, foarte rezervată, sta tăcută plecându-se în unghiu drept la trecerea iui. Când defilează cortegiul imperial, este cu desăvârşire oprit ori­cărui spectator să ocupe poziţia, care i-ar permite să domine pe suveran. Toate ferestrele se închid; ar fi cu se­veritate pedepsit nelegiuitul, care ar privi de pe-o fereastră chiar dela în­tâiul etaj.

Când Micado-ui primeşte pe re­prezentaţii puterilor străine, le vorbeşte foarte puţin, dar cu o curtenie aleasă. Evită orice chestiuni politice şi proferă numai, din când în când, oarecare mo* nosilabe. Nu cunoaşte limbi occidenta­le şi vorbeşte numai prin interpreţii palatului.

Prânzurile de gală pe cari le dă

la Curte, se deosebesc prin <xul celf mai rafinat. A adoptat confortl euro­pean şi are o mare preferinţă pentru şampanie. Nimeni însă nu poatt sta lamasă cu el, afară de împărăteasa şi nu> j mai atunci când mai sunt poftte şi Ialte femei. Prinţii mănâncă la meaioare separate de a lui.

Vieaţa-i intimă este foarte ascuisă, şi nu e cu putinţă să afli ceva femeile lui.

împărăteasa, cu un an mai mirt decât el, este din augusta familie tik E foarte graţioasă şi foarte bună. Câni cu atentatul comis în Japonia asupri Ţareviciului, actualul Ţar al Rusiei, Ni- colae II, când acesta se afla in viziti acolo, ea plânse cu sinceritate. Vizitei' ză spitalele şi şcolile însoţită de damele curţii sale. Face deasemenea plimbări prin grădinile publice, adresând cu buni voinţă cuvinte săracilor şi copiilor,

Prinţul imperial are simpatii pen­tru Franţa. Are un spirit războinic, cu toate că sănătatea-i lasă de dorit, liplace să umble cu automobilul; foarte familiar şi-a făcut studiile în perfectă egalitate cu camarazii săi la şcoala nobililor (Gakusknino). Cu toaiă împotrivirea tatălui său, el s-a împărtăşit şi de cui-y tura europeană. A studiat cu mare zeii istoria popoarelor europene şi câteva J limbi din Europa. Vorbeşte perfect eu- \ glezeşte şi cunoaşte bine limba ger- ( mană.

Ceilalţi prinţi, dotaţi cu apanaje, au puţină avere şi trăesc ca democraţi, Fratele împărătesii este căpitan de va­por în marina japoneză.

Ş I i R I— 18 Iulie v. 1912.

Fundatiunea Şuluţanâ. Precum oi se comunică din Blaj, directoriul funda- ţiunii Alexandru St. Şuluţ şi-a ţinut şe­dinţa anuală sub prezidiul Excelenţei Sale Mitropolit Dr. Victor Mihályi, fiind de faţă. II. Sa d-1 prepozit loan M. Mol- dovan şi ceialalţi canonici iar dintre membrii mireni d-1 loan Mezei, jude de curie, vice preşedinte, iar membrii ai directorului: iuiiu Bardosy insp. reg. şcolar, Vasiliu Harşan advocat în Sibiiu, Ladislau Hossu jude de curie i. r. Teo­dor Mihali deputat dietal, loan Mihăl- ţan, gen. auditor i. r. Dr. loan Pop medic militar şi Petru Pop jude i. r.

Capitalul original al fundaţiunii a fost în 31 Decemvrie 1911 de 1.130,541 cor. 84 flleri.

Din erogaţiunile anuale sistemizate conform preliminarului aprobat s’a cru­ţat suma însemnată de 43,044 cor. 10 fii., care adaugându-se la capitatul ori­gina), acesta a ajuns la suma de 1 milion 173,586 cor., ceea-ce se poate mulţămi administraţiei corecte şi con- ştienţioase a forurilor competente. Pu­blicul cel mare se va interesa îndeosebi de numărul stipendiilor, cari se dau a- nual din venitul acestei mari fundaţiuni, anume: cu totul tinerii noştri capătă 50 de stipendii, dintre cari 6 câte 800 cor. 12 câte 400 cor. 4 câte 300 cor. 12 câte 200 coroane şi 16 câte 120 coroane.

începerea serviciului activ în ar­mata austro-ungarâ. Ministrul de hon­vezi publică ordinul privitor la începe­rea serviciului activ în armată. Conform acestui ordin voluntarii (bacalaureaţii) vor începe serviciul lor la 10 Octom- vrie n. iar soldaţii recrutaţi la marinii şi la celelalte arme la 15 Octomvria n,

Procesul din Zagrab. Eri s’a con­tinuat procesul atentatorului Iukics. ţi ziua de eri a fost bogată în scene a- gitate. îndată la începutul pertractării iukics s’a aruncat asupra paznicului, care l-a însoţit în sala de pertractare, şi dându-1 la o parte, voia să pără­sească sala. Fiind împedecat la aceasta, s’a întors cătră soldatul care-1 urmă­rise, şi cu o lovitură puternică l-a cul­cat la pământ. Pentru a pune capă scandalului preşedintele a dispus înde­părtarea lui Iukics din sală. Mai târziu Iukics a fost din nou adus in sală, s fost însă din nou escurtat în celulă, fiindcă începuse să vocifereze ca uo nebun şi să insulte pe Cuvaj. Eri s’a început ascultarea celorlalţi vinovaţi.

Mulţămită publică. Cu prilejul re­prezentaţiei teatrale, dată de companie artistică, pusă subt conducerea mea, următorii domni au binevoit a supra- solvi cu taxe frumoase pentru a sprijini sforţările culturale ale societăţii noastre teatrale din Ungaria:

Dr. Laurenţiu Pop 50 cor., Dr. ] Zosim Chirtop 20 cor., Dr. Basiliu Ciura 7 cor., Dr. Candin David, Simion Oni- ciu, Dr. Alexandru Bonţia câte 5 cor., Dr. George David 4 cor., Silviu Lazar 3 cor, iuiiu Suciu, Nicoiae C«ura, TraiaD Aa- dreica, Dr. Remus Furdui câte 2 cor., Iuiiu Coroiu, Dumitru Goia câte 1 cor. f

Aşteptaţi l-a OCT OM V RIE, până se va deschide:„Filiala fabricei de mobile din Marosvásárhely“

Până atunci nu cumpăraţi mobile, căci nicâiri nu puteţi cum păra aşa bune, frumoase, ieitine şi durabile.

a d-lor o l y ş iîn Braşov, Strada Porţi Nr. 60.

Nr. 159—1912. G A Z E T A T R A N̂ S I L V A N I E l.§ Pagina 3.

Pentru jertfele acestea marini- moaşe si pentru dragostea şi ospitalHea deosihUă, cu care m>au primit abrudenii şi de astădată, mă simt dator ale ex­prim» sincere şi calde mulţumite,—Turd * îd 29 Iulie n. 1912 Aurel F. Bănuţ, director artistic al soc. teatrale.

Desprs concertul Mărcuş GrişanBarbu, dat la Făgăraş, primim un raport nai lung în care se aduc artiştilor noştri elogii binemeritate pentru pres- taţiunile lor aristice, «ari au încântat publicul iăgăraşan. Ni se mai comuuică câ şi partea materială a concertului a fost satisfăcătoare, încasându-se în total suma de 427 cor , din care detrăgân- dU'Se cheituelile, a rămas artiştilor noş­tri un venit curat de de 341 cor., 20 b. Peste taxa de intrare au contribuit următorii d-ni, cărora li-se esprimă şi pe calea aceasta mulţumiri:

Dr. Ioan Neamţu adv., fraţi Rots- cbild, Steinburg von Pildner apot, câte 6 cor., Ion Marinescu not. şi George N/coară not. câte 3 cor., Victor Băciiă i?ent de asig., llie Ursu com. şi Ilie ieleuţa cat. ch. câte 2 cor., Ioan Novac profesor, Gruia Novac înv., Emil Chiba eooditor, Neculae Bologa înv., Dumitru Mailat cane., Fiiip Zachiu Înv., Vin- cenţiu Pop, Miroa Adarn, lom Grecu şi N. N. câte 1 cor., şi d-nul George Co- manar învăţător 60 b, Cu totul cor. 3760.

La manevrele navale englezeşti încurs, iau parte pentru prima oară mai multe aeroplane şi hirdoplane. Misiunea principală ce li s?a încredinţat, e de a descoperi submarinele şi a le semnala flotei prin telegrafia fără fir. Se ştie că din înălţime se poate vedea la o mare adâncime în apă.

Un nou atentat contra pulberăriilor.Se pare că o ceată de conspiratori şi*a propus să nimicească magazinele de pulbere ale monarhiei noastre. Din Eperjes se anunţă, că cineva a împuş­cat asupra santinelei de la depoul de pulbere de acolo. Glontele însă a pier­dut ţinta şi soldatul a rămas neatins. La auzul puşcăturei, au alergat imediat ceilalţi soldaţi de pază, dar cu toate cercetările lor, n-au putut da de aten­tator.

Nenorocire In decursul unei per­tractări. in Oporto se pertractează acum procesul roialiştilor răsculaţi. Alaltaeri a fost dus înaintea tribunalului căpita­nul Almeida. Căpitanul era păzit de trei soldaţi cu puştile încărcate. Unul dintre aceşti soldaţi a fost atât de preocupat de decursul procesului, încât uitându-şi de puşcă, a atins, fără să

I observe, trăgaciul puştii, care descăr- I cându-sel-a culcat mort la pământ. Toţi [cei de faţă au fost cuprinşi de o mare groază, aşa că preşedintele a suspendat imediat pertractarea.

Asupra ciocnire! cu politia a mine* rllor grevişti din Virginia — despre caream amintit într-un număr trecut — se mai anunţă următoarele din New- York:Mai bine de trei luni de zile greviştii sufereau de foame şi astfel în ultima lor desperare, au atacat brută­riile şi locuinţele oamenilor bogaţi. Trei sute de poiiţişti au pornit contra lor, dându-se o luptă sângeroasă intre ei, in urma căreia 200 mineri au fost o- morâţi.

Scandal la luptele cu taurii dinPortugalia. Din Paris se anunţă, că a- laltaeri au fost organizate mari lupte de tauri la St. Maloni. In ultimul mo­ment însă prefectul a interzis luptele, din care cauză publicul a provocat un

} scandai enorm, cerând cu inzistenţă ^ continuarea luptelor. La ordinul pro*' fectului au sosit la faţa locului două

detaşamente de armată. Publicul a în­dreptat un atac asupra armatei şi în

( scurt timp a devenit stăpân peste arenă. Publicul revoltat a demonstrat apoi con­tra repubiicei, arzând insigniile republi­cane. Dezordineie au durat până la miezul nopţii. Au fost 76 răniţi ş’o mulţime de persoane arestate.

0 catastrofă de linie ferată se a-nunţă din Paris. Duminecă după prânz — stricându-se linia ferată din cauza multelor ploi— câteva vagoane ale unui tren de persoane s-au răsturnat în a- propiere de Morleit. Din sfărâmăturile vagoanelor au fost scoşi 3 morţi şi peste 20 grav-răniţi.

Din cauza foametei. Din Lemberg se anunţă : Mai multe mii de locuitori ai oraşului Brody, au înscenat o de­monstraţie din cauza scumpirei conti­nue a alimentelor. Mulţimea a atacat baracele, în cari ţăranii îşi păstrau mâncarea, le-au prăbuşit şi vărsând peste ele petroleu le-au dat foc. Ţăranii numai cu fuga au putut scăpa de furia mulţimii revoltate, care in cele din urmă

a fost împrăştiată de poliţişti şi jan­darmi.

Ştiri mărunte. Vaporul »Empress of Britain« s-a ciocnit, din cauza ceţei, cu vaporul englez »Helveţia«, care s-a scufundat imediat. Toţi cei de pe va­porul scufundat au fost salvaţi.

— Din Magyaróvár se anunţă, că alaltaeri înainte de prânz s-a simţit pe acolo un uşor cutremur de pământ.

— In Witebsck (Rusia) s-au ivit până acum 9 cazuri de holeră.

CăUt un candidat de advocat cu jj practică bună.

Dr. Voicu N iţe seu advocat, Braşov.

Iu atenţiunea mamelor. Cei maicelebri medici au constatat, că cel mai bun mijloc de nutrire pentru copii pe vremea înţărcatului este preparatul <Phosphatine Falie^es*, fiind uşor de mistuit cu gust plăcut şi înlesnind eşi* rea dinţilor.

Se Caută o bună menajeră peDtru o mare gospodărie ia ţară (provincie) lângă Bucureşti. Coudiţiuni: etatea 30- 40 ani, cunoaşterea bucătăriei, iâp- tăriei etc. Se preferă cele cu cunoştinţa limbei germane şi ungare. Condiţiuni avantagioase, intrare imediată. Pentru ori-ce informaţiuni a se adresa: Fabrica Bragadiru, Bucureşti

Avis. Caut un candidat de notar diplomat, care să poată conduce sin­gur cancelaria notarială. A se adresa ia Mateiu Folea, notar cercual în Mândra u. p. Fogaras. (1—1).

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului: Szé­kely ş i H éti, fabrică de mobile.

fim Braşov şi Ţara-Bârseî.Dela oficiul de dare primim spre

publicare următorul avis : In sensul § 3 din statutul pentru ţinerea de câni se aduce la cunoştinţa publică, că consem­narea cânilor pe anul 1912/13, care conţine totdeodată şi darea prescrisă peo * tru fiecare câne, este gata şi e depusă la perceptoratul orăşenesc spre esaminare şi controlare începând din 1 August 1912 până inclus, 3 August 1912. In a- cest timp se pot prezenta la acest ofi­ciu eventualele recurse în scris in con­tra consemnării. Totodată se aduce ia cunoştinţa proprietarilor de câni, că mărcile nouă pentru câni, valabile pe anul 1912/13 se vor distribui începând cu ziua de mâne de cătrâ oficiul de dare pâuă cel mult până la 31 August 1912.

Internatul „Pavelian“ de fetiţe.— Publicare de concurs. —

Pentru primirea în internatul «Pa­velian» de fetiţe din Beiuş se escrie concurs. Condiţiile de primire su n t:

Pentru o elevă sunt a se plăti pe un an şcolastic, pentru proviziune şi uniformă 370 cor. solvibile în 2 sau 4 rate anticipative. Didactru şi taxe pen­tru şcoala civila 21 cor. 30 fii., pentru şcoala elementară 6 cor.

Pentru instrucţia pianului sau cim- balei — câte 1 şi jum. oară la săp­tămână şi în fiecare ziuă exerciţiu — 65 cor. Pentru limba franceză 20 cor. Pentru limba latină, engleză şi violină o taxă moderată.

Insinuările pentru elevele solvente să se adreseze până la 15 August a. c. st. n.la direcţiunea internatului de fetiţe în Beiuş.

La cererile pentru primire au să se alăture extras de botez, testimoniu de pe clasa absoivată, atestat medical, şi atestat de revaccinare.

Cu informaţiuni mai detailate ser­veşte direcţiunea.

Beiuş, la 28 Aug. 1912.Direcţiunea internatului

«Pavelian* de fetiţe.

Din aespariaiintelG „Asociaţinnii“.— Convocare. —

Membrii despărţământului «Aiud- Teiuş» al Asociaţiunii precum şi toţi sprijinitori acestei instituţii se convoacă prin aceasta la adunarea generală ce se va ţinea Duminecă în 11 August st. n. la oarde 3 d. a. în pavilionul ridi­cat în curtea d-lui M. Radu din Tâmpă- haza (lompahdza.)

P r o g r a m :1. Deschiderea adunării. 2. Rapor­

tul secretarului şi a cassarului despăr­ţământului. 3. Alegerea comisiunilor pentru cenzurarea rapoartelor şi înscri­erea de membri noui. 4. Eventuale di­sertaţii, ce trebuesc insinuate vice-pre- zidentului despărţământului. 5.Alegerea directorului şi întregirea comitetului. 6. Eventuale propuneri. 7. Inchierea a- dunării

Aiud la 25 Iulie 1912.Dr. Emil Pop, m. p.

vice-prezident.JSiculae Marcu, m. p.

secretar.

Economie.Creiarea creditului agricol pe seama

ţărănimii cu ajutorul tovărăşiilor.Din studiul Creditul nostru de Dr. Pompiliu Cioban.

Precum mărfurile comercianţilorşi productele meseriaşilor sunt provă- zute în comerciu cu credit mobil, tot aşa trebue să fie prevăzute cu astfel de credit şi productele agricultorilor noştri.

Nu ţăranilor deci, ci productelor lor trebue creiat întâiu de toate un credit special, care să corăspundă tre­buinţelor lor economice.

Precum în România s-a creiat pe seioiâ productelor agricole un credit special prin băncile populare, aşa va trebui tă creiăm şi noi un credit agri­col pe seama productelor ţăranilor no­ştri prin tovărăşii.

Din expunerile mele făcute în ar­ticol» anteriori cu privire la înfiinţarea acestui credit în Franţa şi mai ales în România, am văzut, că lipsa acestui credit s a simţit la toate popoarele, cari trăiesc din agricultură, şi toate acelea ţâri, cari au râvn»t după oareş- t&re organizaţie şi independenţă eco­nomică, au fost silite să introducă a- cest credit, astfel că foloasele lui nu se mai pot discuta.

Ca să pricepem însemnătatea cre­ditului productelor agricole la noi, vom aminti situaţia, în care se află ţărăni­mea noastră producătoare de valori agricole în timpul valorizării producte­lor sale.

Ştiut este, că ţăranul toate lipsele sale băneşti le acopere din preţul bu­catelor produse.

Abia şl*a scos grâul din maşina de treerat, îl pune în saci şi-l duce încă cald jidanului din apropiere spre vânzare, căci — zice — il siiesc cu da­rea, Pe timpul secerii şi a trierului vezi zilnic, aici in Banat mai ales, şi­ruri lungi cu care încărcate cu saci de grâu, ducându-se spre piaţa din apro­piere.

Din îmbulzeala aceasta de oferte şi mai ales din pricina speculaţiilor de bursă, rezultă apoi acel fapt, că ţăra­nul nostru — fie recolta bună, fie rea — tot cu acel preţ minimal este silit aşi vinde bucatele. In tot timpul, în care ţăranul nostru obicinueşte a-şi va­loriza productele sale, preţul lor este scăzut şi numai din momentul, în care lipitorii© societăţii noastre au pus mâna pe uşor pe întreaga cantitate a pro­ductelor agricole, încep a se face pre- ţuriie adevărate în comerciu. Astfel, că între ori-ce împrejurări dobânda grasă nu o primesc bieţii ţărani, ci acei oa­meni, cari n’au muncit absolut nimic, n’au pământ, nici capital, ci trăiesc ex­clusiv din dobânda luată dela producă­tori din vina neorganizării noastre eco­nomice. Vor obiecţiona poate unii ce­titori, că de ce ar fi silit ţăranul a-şi vinde grâul vara şi nu toamna sau iarna? Pune aceasta întrebare ori-cărui ţărao şi vei primi răspuns, care te va lămuri!

Toate lipsele sale şi-le amână din iarnă până’n primăvară, şi din primă­vară în vară.

Toate greutăţile se strâng pe umerii lui, aşa că abia mai poate să le mute de pe un umăr pe altul până atunci, când ajunge a-şi vedea rodul muncii sale! Ocupaţiunea lui este unilaterală, credit nu are, dările ia noi sunt mărişi grele, pedepsele dese, iar domnii dela comună sunt fără cruţare, dacă nu plăteşti »porţia« (darea), îţi ia grâul din cotarcă ori vita din grajd!

Dacă între astfel de împrejurări productele ţăranului nostru ar avea un credit corespunzător, dacă ar exista la noi o tovărăşie sau magazină comună formată conform înviaţiunilor mele din articolul anterior, care tovărăşie sau magazină a»* da credit pe grâul, orzul, sau ovăsui etc. ţăranului, acesta nu ar fi silit să-şi vândă productele sale în aşa timp, când preţurile sunt scăzute!

Dacă ţăranul ar primi cu ajutorul acestor tovărăşii din valoarea productelor sale un împrumut de 70—80%» — cu a- ceastă sumă de bani şi-ar putea aco­peri lipsele băneşti cele mai urgente, şi ar fi pus în acea situaţie, că pro­ductele sale să le păstreze până atunci, până când îi vor sta la dispoziţie cele mai convenabile preţuri. Ar vinde grâul cu preţul cel mai bun, astfel că dobânda ar rămânea în buzunarul său şi nu ar trece în mâni străine.

Prin creditul productelor agricole ţăranul îşi poate împlini la timp cele mai urgente lipse, iar de altă parte este pus în acea situaţie favorabilă, ca să poată aştepta şi alege cel mai potrivit timp pentru valorizarea pro­ductelor sale, scutindu-1 astfel de apu­căturile şi speculaţiile păgubitoare ale străinilor.

Producerea şi valorizarea produc­telor se va norma şi regula după cea mai bună chibzuială a membrilor aso­ciaţi, şi când membrii mai săraci ori lipsiţi ar fi necesitaţi a şi vinde în timp nepotrivit rodul lor, va păşi tovărăşia ca cumpărătoare, ori ca creditoare su­mei, de care sunt lipsiţi membri.

Statutele tovărăşiilor ocazionale le suplineşte un contract al membrilor, în care se stabilesc drepturile şi dato- rinţele membrilor.

Când în fiecare comitat vor exista câte 20—30 de tovărăşii înfiinţate în acest chip, atunci 2 —3 comitate la olaită uşor vor putea înjgheba un ca­pital de 1,000.000 cor., pentru a putea susţine o tovărăşie centrală cu o ma­gazină comună înfiinţată pe baza §§-ilor 439—448 a legii comerciale cu drept de a emite »warante« şi a vota neli­mitat credite pe productele agricole ale membrilor asociaţi, precum şi pe cele ale ţărănimei întregi.

Din coroanele sutelor de membri se va forma dsci capital recerut pentru a putea emite »warante«, cu ajutorul cărora să se poată da credit agricol, şi pentru a înlesni în comerciu circu’aţia şi valorizarea productelor şi regularea preţurilor.

Dacă d. e. comitatele Timiş, Caraş- Severin şi Torontal ar înfiinţa la olaită o astfel de tovărăşie centrală, aceasta ar avea influinţa şi însemnătatea unei adevărate burse, care ar susţinea pre­ţurile productelor agricole şi le-ar feri de ori-ce speculaţie şi apucături păgu­bitoare!

O astfel de tovărăşie centrală ar fi susţinută de tovărăşiile ţăranilor for­mate prin sate şi orăşele, după cum am amintit mai sus.

Productele agricole ar fi păstrate în magazinele proprii şi »warantele« emise de magazîna tovărăşiei centrale ar ocupa locul cambiilor, cu ajutorul cărora se fac azi din partea băncilor aceste împrumuturi.

»Warantele« ar înlocui în circu­laţie productele înmagazinate, astfel, că cine ar câştiga dreptul de proprietate asupra şedulei unui waraat, aceia a câştigat dreptul de proprietate asupra productelor amanetate.

Ţăranul poate ridica oricând îm­prumut pe productele sale, îi stă la dispoziţie un credit pâuă la 70—80^ a valorii productelor. La ridicarea aces­tui împrumut se extrădează «warantul», care precum am văzut în articolul de mai ’nainte, este compus din partea numită «şedule», («Lagerschein», «âru- jegy») şi din «warant».

Când preţurile productelor ama­netate îi sunt convenabile îşi vinde «se- dula» din warant, care reprezintă drep­tul de proprietate, astfel că primeşte la mână diferinţa dintre cele 70—80^ împrumutate deja dela tovărăşie şi preţul da vânzare.

In acest chip ţăranul are la dis­poziţie un credit uşor şi ieftin, cu a- jutorul căruia îşi poate valoriza pro­ductele cu preţurile cele mai bune, ră- mâoându-i un câştig de care altcum era lipsit dacă ar fi fost silit să-şi vândă rodul în timp nepotrivit.

Cu ajutorul tovărăşiilor deci pe lângă o muncă stăruitoare vom putea introduce în organizaţia noastră econo­mică creditul mobil agricol.

(Va urma).

Teatru, concerte şi petreceri.Urania-Kino. Programul pentru

Joi şi Vineri, în 1 şi 2 August 1912. Senzaţiune! Dramă de anima’e: «în noaptea pădurilor străvechie». Număr afară de program zilnic până Joi. Un alt număr nou afară de program pen­tru Vineri, Sâmbătă şi Duminecă.

1. Gerone, Venezia Spaniolă. (După natură colorat), 2. Idlă pe o moşie, (co-

mic). 3. Copilul resbelului, (dramă din răsboiul american). 4. Arabii la rugă­ciune în Algeria de sud, (după natură).5. Telegrafista la drum de fer, (dramă).6. «The Togos» Jongleuri japonezi, (va- riete colorat). 7. Alergare In ghiete de lemne în Aggsbachklause, (după natură). 8. Câinele păzitor, (comic).

Tinerimea studioasă din Sălişte tşi va ţinea obişnuita petrecere de vară Duminecă în 4 August st. n. Locul pe­trecerii va fi «Netedul». Petrecerea să va continua seara în sala şcoalei. La caz de timp nefavorabil se va ţinea numai seara. Venitul curat e destinat fondului pentru ajutorarea studenţilor săraci, din Sălişte. Invitări speciale nu se fac.

ULTIME ŞTIRI.Frankfurt, 31 Iulie. Ziarul

„Frankfurter Zeitung“ află din Constantinopol: Guvernul este ho­tărât să pună cât mai curând ca­păt situaţiei de netolerat în care se află astăzi Turcia. Această ho­tărâre guvernul a luat’o în urma presiunei venite chiar din partea unora dintre miniştrii. Kiamil Paşa ameninţă, că va demisiona dacă nu va fi dizolvată Camera şi dacă primul secretar al sultanului pre­cum şi mareşalul imperial Lutsy bey nu vor fi siliţi să părăsească locurile ce le ocupă.

Realizarea cererilor lui Kiamil paşa ar fi complecta înfrângere a tinerilor turci şi ruperea ultimelor legături ale comitetului cu sultanul. Dacă cererile lui Kimail Paşa nu vor fi realizate el va demisiona şi împreună cu el Reik-Islam. Narad- unghian şi Resid Paşa. Criza de cabinet va fi astfel redeschisă.

Tokio, 31 Iulie. Corpul împă­ratului va fi transportat în oraşul său natal Kioto şi acolo va fi depus în mod pro vizor într’un templu, până ce se va clădi un nou templu, care va adăposti pe veci rămăşiţele pământeşti ale su­veranului. Populaţia japoneză poar­tă acum tradiţionala haină albă de doliu pe când împărăteasa şi doamnele de onoare au pns după obiceiul european haine negre.

Salonic, 31 Iulie. Negocierile comisiunii cu arnăuţii din Pristina nu au avut până acum nici un succes. Şefii arnăuţilor refuză de a urma negocierile atâta vreme cât Camera nu este di3olvată. Co- misiunea a isbutit să obţie ca ar­năuţii să redeschidă târgurile.

Constantinopol, 31 Iulie. Se a- nunţă din Cesarea că au avut loc acolo mari inundaţiuni. Pagubele materiale trec de două milioane de fr. Sunt şi victime omeneşti.

POSTA REDACŢIEI*A g e u o r. Primit. Vom vedea. De-ocam-

dată la lucru în sensul înţelegerii.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branisc e ét Comp

Redactor responzabil :Ioan Brotea.

M O O O O O O Q O O O O O O O O O O « |

HotelCONTINENTAL

B R A Ş O VProprietar: Petru A. PopOVlCi*

—x—Hotel de primul rang, la cea mai plăcută poziţie din oraş, iluminat electric, confort mo­dern. Automobil la dispoziţie.

— — PREŢURI REDUSE. — —

8OOOoooOoooooo

FRAŢII SIM AY, B ra ş o v T â rg u l g râu lu i 3.Recomandă toate articolele cele mai modeme pentru dame şi domni.

Confecţionăm costume în timpul cel mai s:urt garantăm pentru fason.Ştofe, m ătăsăni, confecţiuni, bluae şl ruxărie solidă. — TrUSOUfi complete-

Serviciu prompt şi preţuri moderate.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 159—1912.

JSI

Avem onoare a ruga On. public care petrece în viligiatură în Braşov şi prejurime, a vizita firma

B U D A y S s H E S Z A E O[wj croitorie pentru bărbaţi a căror prăvălie principală să află în Budapesta IV. Esküt-tér Nr. 6.fjl A deschis Filiaia, Braşov strada Vărnei Nr. 9 la „Old England“, magazinul de mode al firmei M á r t á n L á s z ló , unde se fjjj lucrează din stofe engleze după măsură costume pentru bărbaţi, croială ireproşabilă, după cea mai nouă modă engleză şi francesă.

œ s s

OXOOOOOOOOOOOO X 0 0 0 0 0 0 0 .4 * @0000001

I . F O L Y O V I T S * l < c

g H o l t r i c h - U j h e l y i ,S B R A Ş O V , Târgu grâului Nr. 4.

XOoXXo

Mare asortiment în stofe moderne pentru dame şi bărbaţi.:—: — Stofe de haine şi Albituri. — :—:

Trusouri complete.Serviciu prompt! Preţuri ieftine!

XXXoo

8OX

XOOOOOOOOOOOOO X 00000000000000

în fiecare stil şi execuţie, s e g ă ­s e s c i e f t in e , şi pe lângă cele mai avantajioase condiţii la

Asociatiunea de vânzare de mobile.S t r e u S - a . "V aoncL ii 3 6 .

Tot aci se găsesc dorm itoare, elegante*, sofrageH i, odăi pentriA dom ni şi a lte aran ­

ja m en te in ferioare.

[Covoare de Tolnay iu preţul fabricei se capătă numai aici,

— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —

Fabrică de granit syenit,marmoră şi sculptorie de piatră prj

NAGY JÓ ZSEF,nainLI

B r a ş o v , S t r a d a F â n tâ n ii Nr. 5 0 .Execută lucrări de zidiri, monumente, mausolee în orişice stil. Liferează mobile de marmoră. Prelucrează petri do mormânt îu loc şi provincie. Instalează modern maşini cu preţ ieftin. Filiale în Szekelyudvarheîy şi Segesvár. Mar­moră proprie, cariere de var şi trahit,

Din bogatul meu magazin de monumento vând en gros şi detad, trimit celor de branja mea bucăţi singura­tice cu preţul fabricei,

imliaILI rí;

Ire

mŰfíírni

na

i

Pălării de dameUn asortiment bogat de modeluri originale dela cele mai

simple până la cele mai fine.Forme negarnisite, flori artificiale pene cu preţ ieftin, se

primesc prefaceri şi garniairi cu preţuri foarte ieftine

S t r a d a P o r ţ i i N r. 5 8 .Intrarea din Strada argintarilor vis a vis de oficiul de

dare orăşenesc.

Iulie Schuster.

G eorg B a r th e lm ieM e h a n ic .

B raşov, Strada Porţii 41. Colţul Stradii Sf. loan

gl»TD

Afacere specială cu maşini de scris,- socotit,- dictat cusut. Aparate Electrice. L^mpe de buzunar, Gramniophone,Placă, Ace, Bande colorate, Hârtie şi toate apartenenţele U- tenşilii etc.A te lie r m eh an ic fin. T e le fo n 3 8 0 .

rr.

Şcoală de scris cu maşina.u i t i i i i i m i M i i i i i im îm i u m m u i i i n i f i i n i

J. L. & A. HesshaimerBEAŞOV.

99la, leuLl alTo“_C asă fon d ată bi anul 1843 .

Magazin cu diferite mărfuri de coloniale, bă­cănii şi văpseli.

Mare prăjitorie de calea: Cafea prăjită,,cafea macinatâ, cafea turcească, etc.

1fiVi * 1 * * * ! ® * * « ;3*

Anunţ.La biserica română ort. or.

a Sf* Treimi de pe l'o ile din Bras v sunt de făcut unele reparaturi la stranele şi la podurile din biserica.

Aceste lu n ări se vor preda pun licitaţie miuuendă Duminecă în 22 iulie 1912 st. v. la 10 brea. m.

Maeştri lemnari sbu măsari doritori alua aceste lucrări asupra lor să să presenteze la fata locului în casa de şedinţe a Comitetului parohial, având a depune vadiu de 10 percente dela preţul strigări.

Braşov în 16/29 Iulie 1912 Comitetul parohial

V. Sfetea.pr®ş.

Concurs.Pentru edificarea bisericei gr.

cat. din Borgb-Mureşeni (Maros- borgb). comit. Bistriţa-Năsâud să scrie concurs do licitaţiune minu- endăt ce să va ţinea în 18 iAug. a. c. st. n. la 10 oare înainte de amiazi. Preţul strigărei e 41.307 coroane.

Doritorii concurenţi sunt da­tori a depune 10^ ca cauţiune, înainte de începerea lieitaţjuneiîn bani gata ori în hârtii de valoare austroungară.

Senatul biser cesc îşi rezervă dreptul de a alege dintre între­prinzători pe acela, care ar presta garanţiă mei mare şi s’ar vedea mai capace, fără de a lua în con- sideraţiune pe cel mai ieftin lici­tante care va da senatului biseri­cesc garanţia cerută:

Planul, preliminariul, contrac­tul şi condiţiunile di licitare să pot vedea în cancelaria parohială din Borgo-Mureşeni înainte de lici­tare în ori ce timp.

Ofertele în scris sunt de-a se înainta la prezidiul senatului bisericesc gr. cat. din Borgb-Mu- reşeni până la 16 August, a. c. st. n.

Ofertele ce ar sosi după a- cest termin, apoi acelea la cari nu se aclude cauţia corespunzătoare, nu vor fi luate în conziderare.

Borgo Mureşeni, la 23 Iulie 1912.

Pentru senatul bisericescVasiliu Uechitipreot.

Dacă totul este scump cum­păraţi cel puţin cu preă foarte ieftin

lucruri d e porţelan.In localul Johannisgasse No.

14, se vinde 1 wagon de

frumoase yase de porţelancu preţul foarte ieftin.

Se vinde ori-ce vase de bucătă­rie, restaurant şi cafenele.

Farfurii fine de porţelan se poate avea cu 16 — 24 fileri, ceşti de cafea şi de ceai cu 10—16 „

Compotiere farfurioare pentru Sardwish ori-ce fel de vase, muşi­ne pentru măcinat cafea ect. ect.

GEORGE FOITH & Giecea mai mare fabrică detricotaj cu 120 lucrători.

Magazinul: B r a ş o v , Strada Porţii Nr- 24. — Telelőn 353.

Specialităţi; u u ia p , uicuui , a - ticole de sport.

Pentru sezon recomandăm asortimentul bo­gat de cămăşi pentru turişti, brâne, cra­

vate, ciorapi de turişti.

De închiriatIn Şinca nouă o prăvălie cu

locuinţă, grădină cu pomi, posiţie bună, loc vechiu ţ entru comerţ

Bcritori sase adrsese direcţiaIoan iaCOV FI. C U Ş Bucureşti,

Banca N. A. Popovici, Pasagiu Ma­ca 8.

Băutură esce- lentă şi cu gust I un, care pro duce sânge. Recomandată de medici contra boalei de ane mie, lipsă de sânge, nervosi- tate, re con va

lescenţă. — Influiţeară producerea sângelui, întărind muşchii şi nervii, dă apetit fără a avea ceva urmări neplăcute asupra stomacului sau la d>nţi.

Preţul unei sticle mari Cor. 3.50, una mică Cor. 2.—. Se capătă în toate farmaciile.

Depozitul principal )a :GUIPO F A B R IT IU S

fa r m a c is t în S ib liu .

De vânzare.Din mănă liberă casa nouţ

cu 4 odăi, bucătărie, Spălătorie, cămară, pivniţă, pod, grădină, it strada Preia (sebei, Nr. 10.

Amatorii a se adresa la Doamna Friedman Marie livadia postii nr,

Proprietară.

Berea Pilsner Urquell’Berea din berăria Pilsen, fondata la 1842, recomandată de autorităţi medicale cele mai celebre, nu numai ca beutură recreatoare, ci ca bere foarte sănătoasă, este acel pro­duct pe a cărui calitate, curăţe­nie şi gust se bazează renumele mondial al berei de pilsen,

In Hotel Kronese capătă dela cep şi sticlePreţul s f id a 40b. a fa ră de Hotel

Del a. 5 sticle în sus să trimi­te franco acasă

MICH K0VAC1CS.Instalator de gaz şi apaduct Antre­prenor de canalisări. Tinichigiu de— lucrări de galanterie şi zidiri. —

Braşov, strada neagră 57.— T E L E F O N 480 . - Nr. 1-12

ss:

HOTEL KRONE.Subscrisa direcţiune a re onoa­re a aduce la cuaştinţa On. public că M a r ţ a , J o i a , S â m b ă ta si Dum ineca va concerta m u zica m ili­t a r ă su b co n d u ce re a ca- p e lm a is tru lu i fâlaiwald în frumoasa grădină a restau­rantului. începutul la V/.2 oare In trarea liberă Afară de aceas ta în flecare Duminecă cancer te a z ă m uzica militară dela

12 V2—1 V/o Intrarea liberăCu ţoală stim i

D ir e c ţ iu n e a .h:

On po rintn cu preţ şi condiţii con- UU UuJ/dLd venabile, pe lângă

plătire şi în rate,maşini de cusut, fabricat de ran­gul prim, mobile de lemn şi fer, tablouri, oglinzi, ciasornice de pă­rete şi buzunar, tacâmuri de argint de china, garnituri de salon, saltele de divan, pânzături de tot felul, covoare, plapome, rochi, haine d; rărbaţi şi băeţi şi după măsură. Mari asortiment în stindarde naţionale,

Szőllősy Zs.B ra ş o v , s t ra d a P o rţii 69.Cursul pieţei Braşov

Din 29 Iulie 1912.Bancnote rom. Cump 18.96 Vând. 19.02Argint român » 18.90Lire turceşti » 21.50Scris, fonc, Albina5^ 100.— Ruble ruseşti » 253.™Napoleondori > 19.06Galbeni > 11.20Mărci germane * 117.20

19.-*21.60101.—254-19.1211.40

117,60

< A ."b © :n .a x 3 0 .© :ra .t@ 1 s t

„Gazeta Transilvaniei“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungate sau lunare.

Administr. „Gazetei Transilvaniei“.

i

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU : BRANISCB & COMP, BRAŞOV.