ANATOMIE – CURS 5

CEREBELUL

Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare.Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortul cerebelului

si posterior de bulb si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4. Cerebelul se sprijina postrior pe fosele cerebeloase ale occipitalului.

Forma: cerebelul are forma de fluture; el este format din 2 emisfere si vermis. In ansamblu i se descriu 2 fete, una superioara si una inferioara. Fata inferioara prezinta median o adancitura in care se gaseste vermisul. La limita dintre cele 2 fete, posterior, se gaseste un sant care se numeste marele sant circumferential sau fisura orizontala.

Pe suprafata cerebelului exista santuri mai mici care il impart in lame sau folii, si santuri mai largi care se numesc fisuri.

Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut la amfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om).

Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior.

La limita dintre partile cerebelului exista fisuri:a) Fisura primara – este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata superioara

a cerebeluluib) Fisura postero-laterala – este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata

inferioara a cerebelului.Fiecare lob este format din lobuli, atat pe vermis cat si pe emisferele cerebrale.

Lobulii vermisului C – culmen; P – piranus L – lingula; U – uvula Lc – lobul central; N – nodulus D – declive F – folium T – tuber PC – paleocerebel NC – neocerebel AC – arhicerebel FS – fisura superioara FO – fisura orizontala FPL – fisura posterolaterala

Lobulii emisferelor FL – fraul lingulei ALC – aripioara lobului central P – patrulater S – simplex SS – semilunar superior Si – semilunar inferior BV – biventer T – tonsila F – floculus

Structura. In cerebel substanta cenusie este organizata la 2 niveluri: nuclei cerebelosi si scoarta cerebeloasa.

a) Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb.

Acesti nuclei se impart in 3 grupe:1) Nucleii fastigiali – se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4, si apartin

arhicerebelului.2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) – se gasesc la limita dintre

vermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat.3) Nucleul dintat – are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat postero-medial, si

apartine neocerebelului.Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleaca toate

eferentele.b) Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la

orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime.1) Stratul molecular – cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate, celule

nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii. Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare din

stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine fibre ponto-cerebeloase si oligo-cerebeloase).

Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar.Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza

membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas.2) Stratul intermediar – are rol efector si este format din celule Purkinje (aproximativ 15

milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cu baza spre stratul granular.

Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele, cu fibre agatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete.

3) Stratul granular – are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii. Componenta celulara este alcatuita din:

A. Celule Golgi – sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibrele agatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.

B. Celule granulare – sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt aproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in "T", formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor Golgi, cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase.

Componenta fibrilara este alcatuita din :A. Fibre agatatoareB. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra

muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul cerebelos.

Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale Bergman si nevroglii multipenate Fananas.

Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului ventriculului 4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.

CONEXIUNI

Cei 3 lobi ai cerebelului apartin si intretin 3 circuite:a) Arhicerebelul apartine sistemului vestibulo-arhicerebelos ce reprezinta centrul de control

al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului.b) Paleocerebelul apartine sistemului spino-paleocerebelos ce reprezinta centrul de

control al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului.c) Neocerebelul apartine sistemului cortico-neocerebelos ce reprezinta centrul de control

automat al miscarilor voluntare si semivoluntare.AFERENTE Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre

agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei.Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre stratul

molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje.Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand efect

inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purkinje.Aferentele sunt de 2 tipuri:1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin pedunculii

cerebelosi inferiori) -> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre paleocerebel

(ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori) -> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin pedunculii

cerebelosi inferiori) -> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractului mezencefalic al

nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior)

-> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de la coliculii cvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior)

2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel-> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel-> fibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel-> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel

Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibrele agatatoare.

EFERENTE Pornesc de la nucleii cerebelosi astfel:-> de la nucleul dintat la nucleii ventral antero-lateral si ventral intermedio-lateral din

talamus, la nucleul rosu si complexul olivar. Toate aceste eferente sunt incrucisate si apartin neocerebelului.

-> de la nucleii globos si emboliform care apartin paleocerebelului spre nucleul rosu, prin fibre incrucisate care in traiectul lor spre maduva (fibre rubrospinale) sunt in continuare incrucisate => dubla decusatie

-> de la nucleii fastigiali care apartin arhicerebelului pleaca 2 tipuri de eferente:1) Fibre cerebelo-vestibulare directe care ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori la

nucleii vestibulari2) Fibre cerebelo-vestibulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul uncinat la

nucleii vestibulari, trecand si prin pedunculii cerebelosi superiori. Acest fascicul mai contine si fibre aferente ale arhicerebelului spre nucleii reticulari median si paralateral.