Colecgia: Roman

Lector: Nicoleta ArsenieTehnoredactor: Carmen Dumitrescu

Coperta: Florin Afloarei

Editura Inuue EunopneNAO.P. 22, C.P. 113, Bucureqti, 014780

TeI./Fax.: 02L-2125692: Tel.: 021-3106618Comenzi carte prin poqt5.:

Tel.: 021-2725692E-mail: offi ce@ideeaeuropeana.ro

www.ideeaeuropeana. ro

O Tahar Lamri@ Editura Ideea European6,, pentru prezenta uersiune

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiI,AMRI, TAHAR

CeIe 60 de nume ale iubirii / Tahar Lamri ; trad.din lb. italianl de Ioana Simona Ciobanu. - Bucuregti :

Ideea Europe anFt., 20\7ISBN 978-60 6-594-612-5

I. Ciobanu, Ioana Simona (trad.)

82 1.131.1

Tanqn Launr

Cele 60 de rlumeale iubirii

Traducere din lirnba italianiIoana Simona Ciobanu

GA

de

TanaR Lalrnr 252

cronici, plaje de tandrele unde este posibil site impaci cu lumea. Intri in posesia a ceeace-i aparline de drept, se simte mai pulin le-gat de el insugi, a$a cum un cuvAnt ar puteafi legat de infinitele sale semnificalii posibi-Ie. Deoarece emigrantul incepe sI vorbeasc5"limba italianl bAibAind, simte nevoia de a-9ivedea cuvintele tipirite, definitive, negtersegi simte, in sfArgit, un sentiment de bucuriein a fi ascultat, din acest motiv are impresiaci a spune cuvintele doar o singuri dati nuar fi suficient, cb trebuie si le repete in dife-rite feluri pentru a fi sigur cE a fost inleles.

A repeta, ne spune Gabrielli, inseamnia confirma, a reface, a sublinia, dar putemspune gi a replica, a reafirma, a rispAndi, adivulga, cu secretui de a folosi cuvAntul celmai convenabil, in funclie de context, la oricetransmitere esenliali. i.rs"r.*.ri a reincepegestul, ac$iunea, experienla chiar. Tentativemultiple pentru a ajunge Ia un singur scop,acela de a se reprezenta pe sine pe scena tea-trului care este cultura italiani (consideratioccidentalS) qi cultura de origine.

Cuprins

Doar atunci, sunt sigur, o si inlele9.........'20Ochi de lemn, de ce mi privili?..............."'48Dar unde mergem? Nic[ieri, doar pulinmai departe ............. -...,.........-...54Foaia de plecare ......77

Henna .....86

L'idioma gentile...... .................120Pelerinajul vocii .....726PAinea gi trandaflrii............. ...150

IJnsprezecezerotreidou[miipatru'............ 155

Camere goale .........1-65

La beaut6 de l'Ane .--...............-777Fragil[ ca gi carnea goal[..... ...183

Fiu1.......... ................19020 kg .....21G

$tiu c5" in ultima or[ din viala mea voip5"c[tui ..-.......'..----..220Teacher, don't teach me nonsense...........-224Acceptarea reciproci a diferenlelor .........233

,,Singura societate posibili este aceea a

amanfilor" imi spuse Ermanna ... -... -........245

carte a cAgtigat Premiul Literarbternagional Cittd di Anguillara gihemiul Microeditoria de Calitate.

Un imn aI iubrru

Scriitor gi intelectual algerian, italiannaturalizat, Tahar Lamri se nagte in oragulAlger, din Algeria, pe 24 decembrie 1958.Se stabilegte in Libia in 1979, unde rimAnepAni in anul 1984 9i iqi finalizeazd studiile inDrept, cu specializarein Rapoarte internali-onale. Lucreaz1. in calitate de traduc[tor laConsulatul Franlei in Bengasi, apoi se trans-feri in Fran{a gi ulterior in Italia, din anul1986, la Ravenna.

Cariera literar[ a autorului Lamri in-cepe in Italia, unde scrie scurte povestiri inlimba italian[. In anul 1994 produce o video-poveste cu titlul,,La casa dei Tuareg" (,CasaTuaregilor"), prezentati la Teatrul Rasi, dinRavenna, qi textul piesei de teatru ,,Wolf o leelecubrazioni di un kazoo" pentru RavennaTeatro. ln iunie 1995 cAptigi Premiul secli-ei de narativl al primei edi{ii a Concursuluiliterar Eks & Tra cu povestirea ,,Solo allora

Termn Lalrnr

sono certo potrd capire" (,Doar atunci sunt si-gur ci voi inlelege"), care exploreaz6 contra-dictia migririi din Africa spre Europa. Dinanul urm[tor, face parte din juriul PremiuluiEks & Tra qi, cu ocazia celei de-a cincea edi-!ii, in anul 1999, scrie una dintre primele gicea mai importantl, anaLizd critici despreliteratura emigraliei ,,E della mia presenza,solo il silenzio. Una riflessione lunga cinqueantologie" (,$i despre prezenla mea, doar t6-cerea. O analiz6.lungi cAt cinci antologii").

tn acest text exprimi ideea limbii italie-ne ca o limbd neutr5., in care Europa raliunii,Mediterana pasiunii gi a inimii ar putea con-vielui, in care scrierea, ca element, ar puteauni ceea ce istoria a despirlit. tn analiza saliterard imediat urmS.toare a reluat gi a apro-fundat aceasti idee, luAnd in considerare nu-mirul deloc neglijabil aI operelor incluse inliteratura emigraliei. Multipla sa activitateatinge diferite domenii qi se bazeazd pe po-vestiri, pe reprezentatii teatrale gi pe colabo-r5ri muzicale. tn tgg7, impreuni cu grupulmuzical I. Metissage gi cAntireala de originenapolitani Teresa De Sio, scrie textul ,,Laballata di Riva" pentru CD-ul ,,Metissage".Spectacolul teatral,,Il pellegrinaggio dellavoce" (,,Pelerinajul vocii") a fost prezentat in2001, Ia Santarcangelo di Romagna, in ca-drul recenziei Eirene. Interpretat chiar de

Cele 60 de nume ale iubirii

citre Lamri, in anul 2008, spectacolul a fostmai apoi in turneu prin Italia, in Europa gi

in America. In anul 2006, cAteva dintre po-

vestirile autorului Lamri, deja apirute in di-feri.te reviste gi antologii, au fost reunite inunica sa carte pe care a publicat-o pAni inprezent,,I sessanta nomi dell'amore" (,CeIe

60 de nume ale iubiril'), roman epistolareditat de Fara Editore in 2006, reeditat de

Traccediverse in 2007 qi Mangrovie in 2009.Cu aceasti operi a cAgtigat Premiul literarInternalionai aI secliei de naraliune CittAdi Anguillara qi Premiul Microeditoria de

Calitate, la cea de-a treia edilie a Recenzieide Microeditorie din Chiari. Colaboreaztr cuRavenna Teatro, scriind texte pentru pie-

sele de teatru dedicate atAt copiilor, cAt qi

adullilor qi organizeaz[ evenimente impreu-ni cu asociatia ,,Insieme per I'Algeria". Din2005, este directorul Festivalului Culturiidin Ravenna, membru aI redacliei ziaruluibiiunar ,,Citta Meticcia", proiect de comuni-care interculturali, promovat qi gestionatde asocialia cu acelaqi nume din Ravenna.A colaborat cu revista ,,Internazionale". tnciuda faptului ci a publicat un num[r des-

tul de mic de povestiri, prezenla sa in cadruliiteraturii italiene a fost semnificativi, parti-cipAnd la numeroase seminare, simpozioane,convorbiri gi intAlniri pe diferite teme, cum

i ;*.,r:" ::i:::€ r-Doar atunci sunt si_:. -::-,?i: . Care exploreazi COntra_-sri::: ';'n -\-fuica spre Europa. Din

: . : :,:i parte din juriul premiuluii:- :u :cazia celei de-a cincea edi--:,l*. scrie una dintre primele qi

p.r '-p.:rranre analizi critici despreEra =:rrgratiei.,E della mia pr"""*r,t silenzio. Una riflessione lunga cinquehgie- r-$i despre prezenla mea, doar tE"-t- O analizd lung[ cAt cinci antologii,,).n acest ter-t exprimi ideea limbii italie-r o lim[5 neutr6, in care Europa ra{iunii,rterana pasiunii gi a inimii ar putea con-ri, in care scrierea, ca element, ar puteasea ce istoria a despirlit. in analiza sari imediat urm[toare a reluat qi a apro-nt aceastA idee, luAnd in considerare nu-rl deioc neglijabil aI operelor incluse inttura emigratiei. Multipla sa activitatep diferite domenii qi se bazeazi pe po-ri, pe reprezentalii teatrale qi pe colabo-muzicale. In 1997, impreuni cu grupulcal I. \Ietissage gi cAntlreala de originelitane Teresa De Sio, scrie textul ,,Lata di Riva" pentru CD-uI ,,Metissage,,.lacolul teatral ,,Il pellegrinaggio della(.Pelerinajul vocii") a fost prezentat in

, l,a Santarcangelo di Romagna, in ca-recenziei Eirene. Interpretat chiar de

Cele 60 de nume ale iubirii

c5.tre Lamri, in anul 2008, spectacolul a fostmai apoi in turneu prin Italia, in Europa giin America. In anul 2006, cAteva dintre po-

vestirile autorului Lamri, deja ap[rute in di-ferite reviste gi antologii, au fost reunite inunica sa carte pe care a publicat-o pAnd inprezent ,,I sessanta nomi dell'amore" (,Cele60 de nume ale iubirif'), roman epistolareditat de Fara Editore in 2006, reeditat deTraccediverse in 2007 gi Mangrovie in 2009.Cu aceastS. operl a cAgtigat Premiul literarInternalional al secliei de naraliune CittAdi Anguillara gi Premiul Microeditoria de

Calitate, la cea de-a treia edilie a Recenzieide Microeditorie din Chiari. Colaboreazb. cuRavenna Teatro, scriind texte pentru pie-sele de teatru dedicate atAt copiilor, cAt giadullilor qi organizeazl evenimente impreu-n5, cu asocialia ,,Insieme per I'A1geria". Din2005, este directorul Festivalului Culturiidin Ravenna, membru al redacliei ziaruluibiiunar ,,Citte Meticcia", proiect de comuni-care interculturali, promovat gi gestionatde asocialia cu acelagi nume din Ravenna.A colaborat cu revista ,,Internazionale". inciuda faptului ci a publicat un num[r des-tul de mic de povestiri, prezenla sa in cadrulliteraturii italiene a fost semnificativi, parti-cipAnd la numeroase seminare, simpozioane,convorbiri gi intAlniri pe diferite teme, cum

Tauen Lananr

ar fi literatura, interculturalitatea gi politica.Profilul polivalent aI autorului Tahar Lamrieste un exemplu de intelectual ln adeviratulsens al cuvAntului, pe deplin integrat 7 carepromoveaz5 schimbul reciproc intre culturifhv6. a renunfa si ia pozilie, chiar daci une-ori devine incomod, ca urmare a tensiunilorgenerate de transform[rile care au avut locpe !5rmul Mediteranei.

,,Cele 60 de nume ale iubirii" este o cartecare ne povestegte despre dragoste, despreputerea cuvintelor gi importanla comunici-rii; despre importanla sentimentelor gi a cu-noagterii reciproce.

Autorul propune un schimb de e-mailuriintre doi protagonigti: Elena gi Tayeb, alter-nAnd mesajele lor cu povestiri foarte dife-rite, cu nenumS.rate ,,suiguri gi coborAguri"gi schimbdri de situalii, medii, personaje girealitate. Nu existi continuitate, dupi cumexplici autorul, deoarece fiecare povestireeste introdusd intr-un moment diferit gi in-cearci sI atingi sufletul cititorilor in diferitemoduri.

Cartea de fa!5 este, am putea spune, oculegere atipicl de povestiri. Fiecare povesti-re este de sine st[titoare qi ingrijitl pAnI incel mai mic detaliu, atAt in ceea ce privegtelungimea textului, numirul personajelor, cAtgi stilul in care este redatS.

Cele 60 dz r

E-mailurile pe care, pe tot Itii, Ie schimbi Elena - scriitoaitaliand care intenlioneazi si stde texte despre cele qaizeci de rse poate declina cuvAntul..iubirom de culturi gi studios al linrpovestesc despre inceputul undragoste, o pasiune ce cregte dimult, a cirei intensitate este ipovestirile scrise de Tayeb prorItalie in transformare gi o ..lurce in ce mai aproape.

Povestea de dragosls dinTayeb este de o sensibilitateunde chiar gi salutul final sintr-o intreagi poveste: ,.lJn ziincredere", scrie Elena -,,O mird" - ii rispunde Tayeb.

Dar ceea ce igi trimit cei do

nu poate fi definit doar de e.scrisori de dragoste, pasionaletense in care cei doi se cunosc,se indepirteazd., se regisesc Aila cap[t.

,,IJniversul lingvistic" peiI construieqte in limba i.taliarunui balsam asupra rlnilor derate punli de legituri intre biindiferent de originea lor, gi car

de toate sunt fiinte umane.

1110

Lr-rrar

,eratura, interculturalitatea gi politica.rI polivalent al autoruiui Tahar Lamrir exemplu de intelectual in adevlratulI cur-antului, pe deplin integrat, carereaza schimbul reciproc intre culturirenunta sa ia pozilie, chiar dac[ une-i-ine incomod, ca urmare a tensiunilorrte de transformirile care au avut locnu] \[editeranei.ele 6[r de nume ale iubirii" este o cartee po\-este$te despre dragoste, desprea cur-intelor gi importanla comunicd-pre importanla sentimentelor gi a cu-rii reciproce.;torul propune un schimb de e-mailuribi protagoniqti: Eiena gi Tayeb, alter-mesajele 1or cu povestiri foarte dife-r nenumS.rate ,,suiguri gi coborAguri,,mbiri de situalii, medii, personaje qite. Nu existi continuitate, dupi cumr autorul, deoarece fiecare povestiretrodusi intr-un moment diferit qi in-si atingi sufletul cititorilor in diferitei.rtea de fati este, am putea spune, ore atipicd de povestiri. Fiecare povesti-de sine stdt[toare gi ingrijiti pAni ini mic detaliu, atAt in ceea ce privegterea textului, numS.rul personajelor, cAtI in care este redatS.

I1 Cele 60 de nume ale iubirii

E-mailurile pe care, pe tot parcursul cir-!ii, le schimbi Elena - scriitoare de origineitaliani care inten!ior..eazl. si scrie o culegerede texte despre cele gaizeci de moduri in carese poate declina cuvAntul,,iubire" - gi Tayeb,om de culturS. gi studios aI limbii arabe, nepovestesc despre inceputul unei povegti dedragoste, o pasiune ce creqte din ce in ce maimu1t, a cirei intensitate este intreruptd depovestirile scrise de Tayeb provenite dintr-oItalie in transformare qi o ,,lume arabi" dince in ce mai aproape.

Povestea de dragoste dintre Elena gi

Tayeb este de o sensibilitate dezarmant6,unde chiar gi salutul final se transform[intr-o intreagi poveste: ,,IJn zAmbet plin de

incredere", scrie Elena -,,O mAngAiere ugoa-r5." - ii rispunde Tayeb.

Dar ceea ce iqi trimit cei doi protagonigtinu poate fi definit doar de e-mailuri: suntscrisori de dragoste, pasionale, delicate, in-tense in care cei doi se cunosc, se descoperi,se indepirteazd., se regisesc Ai apoi o iau de1a cap[t.

,,lJniversul lingvistic" pe care autorulil construieqte in limba italiani are efectulunui balsam asupra rinilor deschise, adevi-rate punli de legituri intre birbali gi femei,rndiferent de originea 1or, gi care mai inainteie toate sunt fiinle umane.

10

Terun Lallnr t2 13 Cele 60 de nume ale iubiii

Avant-propos

Pentru mine, a scrie in Italia, lari undeam ales si triiesc, a scrie in limba italiana,a convie{ui cu aceasta qi a o face si conue-tuiasci cu alte limbi materne ale mele (dia-lectul algerian, limba arab5. gi, intr-un anu-mit fel, limba francezh) inseamn[ a-mi creailuzia c5, in oarecare m5.sur[, mi-am ancoratridlciniie aici. Ridicini de mangrove. la su-prafali, intotdeauna la limiti, care despartapa dulce a memoriei de aceea sirati a tra-iului de zi cu zi.

De aceea a scrie nu reprezinti pentrumine un simplu nomadism, in ciutarea unor,,p[guni" literare, ci reprezinti un pelerinajcircular, de unde nu lipsesc pierderea. fur-rul, mirarea, mitul gi, poate, intoarcerea spremine insumi, sau, in alli termeni mai preci;i-pierderea veqnici a propriei mele identitatLcultivAnd in secret, Ia fel ca gi,,marranos" inSpania Recuceriti, identitatea primordiali,intr-un loc dincolo de orice greqeali.

Poate este vorba despre c[utarea unuisuflet pluraiist cu toate implica[iile lui pi-g6ne. A scrie intr-o iimbi str[in5 este unact pigAn, deoarece, daci limba materni

In afara oricirui discurs d.espre ,,Eu,, qi,,cel5lalt" se afli respectul pentru demnita_tea uman5, unicul element care ne uneqte petoti. Din plcate, este obiectivul de care uit5maproape intotdeauna.

Tahar Lamri este un scriitor, traducdtorqi eseist de origine algeriani care triiegte inItalia gi scrie in limba italiand. Este conside_rat un exponent al aga-numitei ,,literaturi aemigraliei" despre care se vorbegte atAt demult in ultimul timp in Italia.

Simona Ciobanu

l- r::^-r"a i,nci-rui discurs despre ,,Eu,, gi',,i's--' s€ ade respectul pentru demnita--:-.r r-,-e- :'nigul element Care ne une$te peD.: p,Ecate. este obiectivul de care uitim

:oa;e' htordeauna-

Tahar T ^-ri este un scriitor, traducitorj e*elst de origile algeriani care triiegte in

i ltqha ;r scrie in limba italianl. Este conside-riat urr erponent al aga-numitei ,,Iiteraturi aernigratiei- despre care se vorbegte atAt denult in ultimul timp in Italia.

Simona Ciobanu

13

Avant-propos

Cele 60 de nume ale iubirii

Pentru mine, a scrie in Italia, lari undeam ales si trdiesc, a scrie in limba italiani,a convielui cu aceasta qi a o face si convie-

luiasci cu alte limbi materne ale mele (dia-Iectul algerian, limba arab5. gi, intr-un anu-mit fel, limba francezh) inseamni a-mi creailuzia ci, in oarecare misur[, mi-am ancoratridicinile aici. R6d5"cini de mangrove, Ia su-prafali, intotdeauna Ia limiti, care despartapa dulce a memoriei de aceea sdrat[ a tra-iului de zi cu zi.

De aceea a scrie nu reprezinti pentrumine un simplu nomadism, in clutarea unor,,piquni" Iiterare, ci reprezinti un pelerinajcircular, de unde nu lipsesc pierderea, fur-tul, mirarea, mitul gi, poate, intoarcerea spremine insumi, sau, in alli termeni mai precigi,pierderea vegnici a propriei mele identitili,cultivAnd in secret, la fel ca pi,,marranos" inSpania Recuceriti, identitatea primordial5,intr-un loc dincolo de orice gregeali.

Poate este vorba despre chutarea unuisuflet pluralist cu toate implicaliile lui p5.-

gAne. A scrie intr-o limbi str[ini este unact pigAn, deoarece, daci limba materni

t2

TeH,q.n Lalrnl

protejeazi, limba strlinl desacralize azd gielibereazl

Dar se poate oare cultiva iluzia uneiidentit5li primordiale intr-o limb6 deja stri-in6? Intr-o limbi care imi aduce incl amin-te de primele cuvinte bAlbAite intr-insa, IaatAt de putin timp de la primele tentative dea inv5{a s-o vorbesc, cu tot dinadinsul, sprea iegi din al meu ,,Macondo post diluvio,,, d.eobiecte firi nume gi pretenlia de a folosiaceeaqi limbi pentru a descrie sentimentelemele profunde, ingirAnd cuvinte incircate deinlelesuri, aliniate in diferite rAnduri, darintotdeauna in stare de veghe, care vorbescimaginaliei celorialli. CAteodati inclusiv in-fruptAndu-mi din limba dialectelor locale.Nu vi se pare oare cd pretind cam mult?

Locuiesc in Regiunea Romagna din 1gg7,adici din anul in care am ajuns in Italia. tnaceastd zond., mai ales printre persoanele invdrst6, formula de salut cea mai afectuoasleste: ,,Bat5-te ghinionul si te bati!,,.

Imi amintesc, in 2002, cu ocaziaFestivalului,,AzionilnClementi" din Malo,mI aflam in fala vilei Clementi, aqteptAnd s[particip la o intAlnire despre literatura mi-granlilor; lAngi mine se aflau doud persoa-ne, autohtone, care citeau programul zi1ei,o persoanl a intrebat-o pe cealaltd unde s_aajuns cu programul, iar aceasta a r5"spuns:

Cele 60 de nu,me ale iubirii

-Este o chestie cultural[!" (expresie dialec-ta16: ,,Xe 'na roba di cultura!"). Acestea suntlucrurile care mi fascineaz[ gi mi incura-jeazl, si scriu. Ag vrea s5,-mi duc experien-

1a migratorie pAn[ la acel punct in care voiputea imbr[liga dialectele qi de acolo si in-cepem si construim limba italiani impreu-ni cu ceilalli scriitori italieni. O limb[ nouicare s6-mi permit[, in sfArgit, dezbricat de

cultura mea original[ 9i de celelalte culturicare m-au traversat de-a lungul timpuluiin to{i aceqti ani de peierinaj (Libia, Egipt,Elvefia, Polonia, Ang1ia, India), s5"-mi terminCilitoria - cu ,,C" mare -, spre a deveni vi-zibil impreuni cu toli ceilalli scriitori itali-eni, dar in afara Iiteraturii italiene clasice,deoarece studiile mele gcolare nu s-au hrS.nitcu ,,Promessi sposi" sau cu poeziile poetuluiPascoli... toate acestea cu tendinla unei re-concilieri primordiale. $i poate nu este doaro intAmplare faptul cI textul pe care-l citescgi recitesc deseori este,,Cantico dei Cantici".

t4 15

T-rri,rn Llrmr

protejeazi, limba str[in5 desacralizeazd. gielibereazS.

Dar se poate oare cultiva iluzia uneiidentitSli primordiale intr-o limbi deja strS-ina? Intr-o limbi care imi aduce incl amin-te de primele cuvinte bAlbiite intr-insa, laatAt de pulin timp de Ia primele tentative dea invita s-o vorbesc, cu tot dinadinsul, sprea iegi din al meu ,,Macondo post diluvio", deobiecte ffiri nume gi pretenlia de a folosiaceeagi limbi pentru a descrie sentimentelemele profunde, ingirAnd cuvinte incircate deintelesuri, aliniate in diferite rAnduri, darintotdeauna in stare de veghe, care vorbescimaginatiei celorlalli. CAteodatd inclusiv in-fruptAndu-mi din limba dialectelor locale.Nu ri se pare oare c5. pretind cam mult?

[.ocuiesc in Regiunea Romagna din ]"987,adici din anul in care am ajuns in Italia. inaceasti zon5., mai ales printre persoanele invArst5. formula de salut cea mai afectuoasie-ste: ..Bat6-te ghinionul si te bat[!".

Imi amintesc, in 2002, cu ocaziaPestivalului,,AzionilnClementi" din MaIo,md aflam in fala vilei Clementi, aqteptAnd siparticip Ia o intAlnire despre literatura mi-glantilor; IAng[ mine se aflau dou[ persoa-ne. autohtone, care citeau programul zilei,o persoanh a intrebat-o pe cealaltd unde s-aajuns cu programul, iar aceasta a rS.spuns:

Cele 60 de nume ale iubirii

,,Este o chestie cultural6!" (expresie dialec-ta15: ,,Xe 'na roba di cultura!"). Acestea suntlucrurile care m5. fascineazS. gi mI incura-jeaz6. sh scriu. Ag vrea si-mi duc experien-!a migratorie pAnS la acel punct in care voiputea imbrlliqa dialectele qi de acolo s5. in-cepem si construim limba italian[ impreu-n[ cu ceilalli scriitori italieni. O limbl nouicare si-mi permit[, in sfArgit, dezbrS,cat decultura mea original5 qi de celelalte culturicare m-au traversat de-a lungul timpuluiin toli acegti ani de pelerinaj (Libia, Egipt,Elvefia, Polonia, Anglia, India), s5-mi terminCilitoria - cu ,,C" mare -, spre a deveni vi-zibil impreunS. cu toli ceilalli scriitori itali-eni, dar in afara literaturii italiene clasice,deoarece studiile mele gcolare nu s-au hrlnitcu ,,Promessi sposi" sau cu poeziiie poetuluiPascoli... toate acestea cu tendinla unei re-concilieri primordiale. $i poate nu este doaro intAmpiare faptul ch textul pe care-l citescqi recitesc deseori este,,Cantico dei Cantici".

15L4