cea mai simpla metoda prin care il poti ajuta pe copilul tau sa aiba incredere in el

Pagina 2 | www.copiiminunati.ro

Oana Popa

Sunt multe momente in viata mea cand ma gandesc ca am obosit si

vreau o pauza de la propriii mei copii.

In acelasi timp, stiu ca nu pot face asta, pentru ca ii iubesc si imi

doresc foarte mult ca ei sa devina oameni adevarati, sa fie fericiti si

sa reuseasca in viata.

Unde mai pui faptul ca, uneori, ma simt foarte ingrijorata: ”Daca se

intampla ceva cu ei si eu nu sunt in preajma ca sa ii sprijin?”, “Cum

pot face sa ii protejez de tot raul care exista pe lume?”.

De aici, pana la sentimentul ca nu mai pot sa fac fata, este doar un

pas.

Am auzit la parintii mei si la alti parinti, ca scopul vietii lor este sa-si

creasca copiii in asa fel incat sa “o duca mai bine decat noi”, “sa nu

mai sufere cum am suferit noi”, “sa aiba succes in viata”, “sa ajunga

bine”, “sa fie fericiti”, “sa fie descurcareti”, “sa nu fie dusi de nas de

altii”.

Sunt convinsa ca parintii isi doresc tot ce este mai bun pentru copiii

lor, insa asta nu ma impiedica sa vad adesea in jurul meu copii

apatici, copii care nu stiu ce le place, copii carora, pe masura ce

cresc, le dispare bucuria din priviri, copii care nu au o comunicare

eficienta cu parintii lor si pornesc in viata pe un drum care nu le va

oferi satisfactie si implinire.

Vad, de asemenea, adulti care nu au avut curajul sa-si urmeze visul si

care se intreaba care este sensul vietii lor si parinti care sunt

ingrijorati si asaltati de tot felul de probleme noi, care nu existau in

trecut.


Viata poate fi mult mai frumoasa si relatiile dintre oameni mult mai

profunde atunci cand stim si facem cateva lucruri simple, la

momentul potrivit (si anume in perioada copilariei).

Pentru ca imi sunt foarte dragi copiii, in ultimii ani m-am intrebat

cum sa ii ajut sa manifeste mai multa initiativa si perseverenta atunci

cand se confrunta cu situatii dificile, sa fie creativi, sa aiba incredere

in calitatile lor si sa nu fie usor influentabili atunci cand decid pentru

ei insisi.

Asa am ajuns sa caut explicatii, sa adun informatii si sa verific cateva

metode simple si usor de aplicat care stau la baza succesului in viata.

Increderea in sine este “pasaportul de viata” al copilului tau!

Cu acest pasaport, ca adult, va putea sa deschida frontiere noi in

viata lui pentru ca ceea ce simte despre el afecteaza modul in care

actioneaza.

Sa ne gandim la doi adulti: unul cu o stima de sine sanatoasa si altul

cu o stima de sine scazuta. Am spus stima de sine sanatoasa tocmai

pentru a nu ne gandi la egoism, la ingamfare, aroganta sau narcisism.

Care dintre cei doi crezi ca va depasi mai usor obstacolele vietii si va

face alegeri mai intelepte? Care dintre ei va avea mai mult succes,

prosperitate si relatii frumoase cu cei din jur?

Imaginea de sine este modul in care se percepe o persoana.

Ce vede copilul tau cand se uita in oglinda? Vede o persona care face

lucrurile sa se intample, o persoana care reuseste ce-si propune?

Vede o persoana care merita sa fie iubita?


De cele mai multe ori, lipsa unei bune imagini de sine duce la

probleme de comportament. Acest lucru este valabil, atat la adulti,

cat si la copii.

Cat de constient esti tu si copilul tau de toate punctele forte si de

cele slabe?

Ceea ce poti face tu ca parinte este sa iti ajuti copilul, inca de mic,

sa-si formeze o buna imagine de sine si sa aiba incredere in el insusi.

Iata acum, cea mai simpla metoda prin care iti poti ajuta copilul sa

aiba mai multa incredere in el:

Adreseaza-te intotdeauna copilului tau, spunandu-i numele.

Baietelul meu, Andrei, are 8 ani si cu toate astea, de multe ori mie

inca mi se pare mic.

Il alint, spunandu-i „tucule mic”.

Este o forma de alint pe care nici eu nu-mi dau seama cand am spus-

o prima oara, dar care imi vine automat pe buze in anumite

momente.

De curand, intr-o seara, Andrei mi-a spus foarte serios :” Mami, te

rog, nu-mi mai spune tucule mic. Sunt mare acum!”

Am citit apoi si am aflat cat de mult rau ii face doar acest mic

„detaliu”, pe care eu il consideram un semn de iubire.

De atunci, chiar daca uneori mai apare acest alint, in mintea mea

devin imediat constienta de el si nu il mai rostesc.

Dupa varsta de 7 ani, copiii se vad deja mari si ii deranjeaza cand

parintii folosesc tot felul de forme de alint in loc sa le spuna pe

nume.


In concluzie, uita de diminutive, alinturi si alte forme de adresare.

Nu face greseala de a-l alinta pe copilul tau cu o porecla sau un nume

prescurtat atunci cand iti este drag si face lucruri bune si pe numele

lui intreg atunci cand il certi sau esti suparat pe el.

Copilul invata astfel sa asocieze modul in care i te adresezi cu un

comportament pe care il astepti de la el.

Din cauza acestui fapt, atunci cand va deveni adult, va activa un

anumit comportament, doar cand va auzi numele sau rostit intr-un

anume fel care ii va aminti de copilarie.

Acest lucru se va intampla intr-un mod inconstient, nici el nu-si va da

seama de ce reactioneaza intr-un anume fel, doar pentru ca prietena

lui ii spune „Bebe”, in loc de Mihai, de exemplu.

Numele copilului tau este minunat, doar tu l-ai ales, asa ca foloseste-l

intotdeauna.

Este incredibil cum un lucru atat de simplu poate afecta atat de mult

stima de sine a unui copil.

Stiu ca pentru tine este foarte important sa ai un copil puternic si

increzator.

De aceea iti recomand sa citesti si urmatoarele 7 modalitati prin care

il poti sustine pe copilul tau sa aiba mai multa incredere in el.


1) Dezvolta-ti propria stima de sine

Imi amintesc o vacanta pe care

am petrecut-o cu fetita mea, la

munte, intr-o iarna.

Mie imi placea foarte mult sa

schiez, dar inca nu ma descurcam

foarte bine, si, pentru ca imi

doream pentru copilul meu sa traiasca bucuria acestui sport, am

hotarat sa o invat sa schieze.

Imi amintesc acum cat de greu a fost pentru amandoua.

M-am trezit la un moment dat cu un copil de 5 ani plangand, pe varf

de munte, cuprinsa de panica si nestiind ce sa fac. Abia reuseam sa

cobor eu, singura, o portiune plina de gheata si destul de abrupta.

Cum sa fac asta cu un copil dupa mine?

Disperarea punea stapanire pe mine, copilul plangea in hohote, cand,

spre marele nostru noroc, am fost ajutate de un schior cu experienta.

Nu ne-a luat in brate, nu a schiat pentru noi. Doar ne-a aratat unde

sa facem curbele, pentru a evita gheata. Insa facea asta cu foarte

multa siguranta si incredere si asta mi-a dat si mie incredere.

Copilul a simtit increderea mea si a putut merge mai departe.

Am invatat atunci ca nu imi pot invata copilul sa faca ceva ce eu nu

stiu sa fac.


Ca nu pot sa ajut pe altul atat timp cat nu ma ajut pe mine.

La fel este si in cazul stimei de sine. Pentru a-l invata pe copilul tau ce

este si cum se manifesta stima de sine, este nevoie ca mai intai tu sa

iti dezvolti stima de sine.

Daca ai probleme in trecut care-ti afecteaza modul in care te

comporti ca parinte, vindeca-ti trecutul. Anumite trasaturi se

transmit din generatie in generatie, datorita modului in care se

comporta fiecare generatie de parinti.

Intreaba-te acum care sunt lucrurile pe care le-au facut parintii tai

pentru a-ti creste stima de sine.

Exista ceva in trecut care a dus la o scadere a stimei de sine? Nu are

niciun sens sa fii suparat pe parintii tai sau pe alte persoane

importante din viata ta. Ei au facut ceea ce au crezut ei ca este mai

bine pentru tine, cu tot ceea ce stiau in acel moment. Poti sa fii

recunoscator pentru tot ce ti-au oferit cei care au fost si sunt in viata

ta. De la fiecare ai ceva de invatat.

Fii pregatit sa fii cinstit cu tine insuti si sa constietizezi care sunt

punctele tale bune si care sunt slabiciunile tale.

Singurul lucru asupra caruia merita sa te concentrezi de acum incolo

este sa gasesti cea mai buna modalitate pentru a-ti dezvolta stima de

sine.


2) Fii un parinte iubitor si grijuliu

cu copilul tau

Pune-te in locul unui copil care

sta, din momentul in care se

naste, mult timp in bratele

grijulii ale mamei sale. El

invata ca, daca plange, mama

vine la el, il ia in brate, il

mangaie, il schimba si il

hraneste.

Cum se simte un astfel de copil? Se simte iubit si valoros. Ii place

ceea ce simte.

Desigur, nu poti raspunde prompt ori de cate ori plange copilul.

Conteaza modul predominant in care te porti cu un copil atunci cand

el este foarte mic.

In cealalta extrema, se afla copilul care plange ore in sir si nu este

luat in brate. Acest copil nu se simte iubit si simte ca orice ar face nu

poate ajunge la ceea ce are nevoie ( hrana, mangaieri etc).

Este foarte important sa ai grija de un nou-nascut, deoarece creierul

lui se dezvolta foarte repede si pastreaza imaginea mentala a tot

ceea ce i se intampla. Daca traieste sentimente si imagini pozitive,

atunci sentimente precum iubirea, bunastarea si dreptatea devin

parte din sine. Daca a simtit aceasta stare de bine, copilul o va putea

retrai ori de cate ori va avea nevoie si se va ridica dupa orice

incercare, pentru ca isi va dori sa retraiasca acea stare de bine.


Am intalnit zilele trecute o tanara de 23 de ani care povestea ca in

toata copilaria ei si in adolescenta parintii ei au iubit-o, au incurajat-o

in tot ce facea, au sustinut-o cand avea incercari importante in viata

ei.

Am vazut la acea tanara o stima de sine sanatoasa. Am apreciat-o o

data in plus cand mi-a spus ca visul ei este sa-i ajute pe copiii care nu

au avut parte de iubire in copilarie, pentru ca ea vede foarte bine

diferenta.

Ce sa faci daca acea perioada a trecut? (Copilul tau nu mai este

bebelus si tu nu ai putut sa ai grija de el asa cum ai fi vrut.)

Nu te judeca prea aspru. Oamenii sunt creati sa fie puternici si nu

este niciodata prea tarziu pentru a creste stima de sine a unui copil.

Cu cat incepi mai devreme, cu atat mai bine.

Asa ca incepe acum.

3) Joaca-te cu copilul tau

Am fost intr-o sambata in parc impreuna cu

fiul meu de 8 ani si o foarte buna prietena a

mea.

Un fapt obisnuit pentru cei mai multi

parinti.

Andrei, fiul meu, ne-a propus sa jucam

fotbal cu el. Nu voia sa joace fotbal cu

baietii de varsta lui, voia cu noi. De fapt,

voia sa se joace cu mine si nu s-a lasat pana

nu m-a convins.


In timpul jocului ma privea intr-un mod plin de afectiune si era

grijuliu atunci cand dadeam semne de oboseala.

Era foarte fericit. Zambea si era plin de energie.

Acel timp in care eu am alergat dupa minge impreuna cu el i-a

transmis mesajul ca el este extrem de important pentru mine.

In plus, a fost un joc initiat de el.

De altfel, in tot acel weekend, el a fost cel care a venit de fiecare data

sa ne propuna cate un joc.

A fost un weekend minunat, in care am aflat foarte multe despre

copilul meu si in care am simtit foarte intens iubirea care ne leaga.

Cand copilul alege un joc si te invita la joc, el invata sa ia initiativa si

sa faca alegeri.

Ma intreb de multe ori care este mecanismul care ne ghideaza atunci

cand avem de facut o alegere.

Si cum poate proceda un parinte, astfel incat sa isi ajute copilul sa

faca cele mai bune alegeri pentru el si pentru cei din jurul lui.

Abilitatea de a face alegerile potrivite, mi se pare, de departe, una

dintre cele mai importante pentru o viata implinita, plina de fericire

si succes, indiferent ce inseamna, pentru fiecare dintre noi

implinirea, fericirea si succesul.

Imi amintesc multe momente din viata mea cand am fost cuprinsa de

panica in momentul in care am avut de facut o alegere.

De prea multe ori, pusa in fata unei alegeri, m-am surprins facand

scenarii, planuri, analiza posibilitatilor si a riscurilor si, de prea multe


ori, am actionat impinsa de teama de a nu pierde ceva sau de a nu mi

se intampla ceva rau.

Cum ar fi daca ne-am sustine copiii sa faca alegeri, la inceput mai

putin importante, apoi din ce in ce mai importante, pana cand ei ar

sti singuri ceea ce este mai bine pentru ei?

Cum ar fi daca nu am mai hotari noi ce este mai bine pentru copiii

nostri?

Eu cred cu toata fiinta mea ca intr-o lume in care copiii ar fi invatati

de mici cum sa faca alegeri, am avea adulti mult mai fericiti, lipsiti de

teama si plini de incredere.

Lasa-l pe copilul tau sa se obisnuiasca sa faca alegeri. Lasa-l sa aleaga

el jocul pe care vrea sa-l joace, sa aleaga el cu ce vrea sa se imbrace,

sa aleaga penarul, ghiozdanul si multe alte lucruri simple care nu au

cum sa ii afecteze sanatatea sau siguranta si, chiar daca nu va face

cele mai bune alegeri posibile, va capata incredere in propriile

alegeri.

In timp, incet, incet, isi va capata autonomia.

Un copil este mult mai atras si mai concentrat la un joc ales de el

decat la un joc initiat de parinte.

Daca tu te simti bine in timpul jocului, copilul va sti ca iti sunt pe plac

lucrurile pe care le face el.

Fii foarte prezent si atent atat la regulile jocului, cat si la ideile bune

pe care le are copilul tau.

De fiecare data cand are o idee sau spune ceva valoros, apreciaza-l si

felicita-l.


Copilul tau are nevoie, pe langa atentie, sa se simta special pentru

tine!

Timpul pe care il petreci cu copilul tau la joaca ii transmite copilului

mesajul „ esti foarte valoros si important pentru mine”.

Asadar, joaca-te cu copilul tau. Considera joaca o investitie,

indiferent cat de plina este agenda ta zilnica!

4) Incurajeaza talentele copilului tau

O buna prietena a mea mi-a

povestit cum ii spunea adesea

copilului sau cand era mic

despre alti copii care aveau

rezultate bune sau faceau ceva

remarcabil. Surprindea de

fiecare data la copilul ei dorinta

de a pleca sau de a gasi altceva

de facut in acele momente.

Desi ea credea ca este bine sa-i dea exemple bune de la altii, mai

tarziu a inteles ca ceea ce el astepta era sa-i spuna ce face el bine, nu

sa-i laude pe altii.

Din momentul in care ea a inceput sa-i spuna ceea ce facea el bine,

fiul ei a devenit foarte atent si ii cauta el prezenta. Nu mai era nevoie

sa se straduiasca ea fara nici un rezultat sa-l atraga intr-o

conversatie.

Ce ii place cel mai mult copilului tau sa faca?

La ce se pricepe cel mai bine?


Lauda comportamentul pe care il face bine sau mai bine decat te

asteptai. Recunoaste talentele copilului tau si ajuta-l sa si le dezvolte.

Foloseste intotdeauna un limbaj pozitiv si fii specific in privinta

abilitatilor pe care le apreciezi („ai reusit sa inscrii multe goluri azi”,

pe langa „ai fost foarte bun la fotbal azi”, „ai rostit clar si cu pauze

bine alese poezia”, in loc de „ai spus frumos poezia”).

Ii va fi mult mai usor sa-si descopere si sa-si constientizeze punctele

forte in ceea ce face. Acestea il vor ajuta in cresterea stimei de sine si

in obtinerea succeselor viitoare.

5) Scapa de etichete

Un baietel de 14 ani ce traia

in Germania, ii povestea cu

mandrie fiului meu ca el este

astmatic. Baiatul meu a venit

si mi-a povestit cu mare

entuziasm ce a aflat: „Stii,

mami, Petru este astmatic si

statul german ii da bani in

fiecare luna pentru asta.”

E drept ca este o problema de sanatate destul de delicata, dar

efectele emotionale atasate acestei etichete si modul in care invita

pe ceilalti sa il perceapa, nu sunt usor de tratat.

Fiecare copil isi cauta o identitate si, cand a gasit-o, se agata de ea si

nu-i mai da drumul.

"Astmatic" a devenit eticheta acelui baiat.

Astmatic


Ziua intreaga se invarte in jurul bolii lui si familia se concentreaza pe

aceasta parte a lui, in loc sa se concentreze pe intreaga lui persoana.

Daca isi pastreaza aceasta eticheta, copilul va pierde mult din stima

sa de sine, pentru ca nu se va considera la fel de bun ca un om

sanatos.

In acest caz, consider ca mai bine ar fi sa-i dam copilului o eticheta

numita „Sunt sanatos” pe care sa o „poarte”, pentru a scapa de cea

veche.

Este doar un singur exemplu.

Gandeste-te ce etichete isi pune copilul tau sau poate i le-ai pus chiar

tu. Fii atent cum il „eticheteaza” bunicii sau alte persoane care se

ocupa de el.

6) Incurajeaza-ti copilul sa-si exprime

sentimentele

Exprimarea confortabila a

sentimentelor nu inseamna faptul

ca el este liber sa explodeze la

fiecare emotie, ci faptul ca isi

poate controla emotiile si poate

sa-si pastreze echilibrul.

Cel mai rau este sa isi pastreze emotiile sub capac.

Maturitatea ne invata, in timp, cum sa ramanem calmi si in situatii

dificile.


O persoana care nu isi controleaza emotiile devine foarte instabila si,

pe de alta parte, o persoana care nu isi exprima emotiile devine prea

rezervata.

Controlul prea mare sau prea mic produce multe probleme in viata

de adult.

Toti copiii mici isi exprima liber sentimentele insa, pe masura ce

cresc, in functie de modul cum reactioneaza parintii lor, ajung sa se

comporte fie intr-o extrema, fie in cealalta.

In logica unui copil, in cazul in care sentimentele lui nu sunt luate in

seama de catre parinti, el nu este acceptat.

Daca parintii nu dau atentie sentimentelor copilului, copilul invata

sa-si suprime sentimentele si, in special, sa si le ascunda de parintii

lui.

Mai rau decat sa fii nepasator fata de sentimentele copilului este sa

raspunzi la sentimentele lui cu un mesaj de furie. "Nu vreau sa mai

aud nimic! Plangi degeaba! Nu exista nici un monstru in dormitor" .

Teama de reactia parintilor la sentimentele lui este foarte nociva

pentru copil.

Este bine atunci cand un copil se simte liber sa se exprime si mama

sau tatal ii accepta sentimentele.

Iata un exemplu:

"Tati, colierul pe care mi l-a dat bunica de ziua mea s-a rupt!”

Tata se opreste din ceea ce se face si se concentreaza la ce spune

fetita lui. Se uita in ochii ei si ii pune mana pe umar. El spune, "Imi

pare rau! A fost un colier special."


El ii transmite copilului: "Sunt disponibil pentru tine! Sentimentele

tale sunt importante pentru mine. Esti importanta pentru mine."

Reactia lui ajuta fetita sa-i spuna mai multe despre sentimentele ei,

in loc sa se retraga in cochilia ei sau sa erupa intr-un acces de furie.

I-a fost data o modalitate de a-si exprima tristetea.

Tatal ii accepta sentimentele si, astfel, fetita invata sa aiba incredere

in sentimentele sale.

7) Separa faptele de interpretarea lor si

gaseste interpretarea pozitiva

Prima cale prin care poti sa ajuti un copil sa capete incredere in sine

este sa-l ajuti sa faca diferenta intre fapte si interpretarea acestora.

Poti sa-l ajuti sa vada, atunci cand este suparat, cat de mare este

diferenta intre faptele concrete si interpretarea pe care o da el

acelor fapte.

Daca cineva face sau spune ceva, trebuie sa evitam interpretarea ca

o face impotriva noastra. Daca ajungem sa credem ca o face

impotriva noastra, devenim frustrati, furiosi sau fricosi si reactionam.

Acest lucru duce la erodarea relatiilor cu cei din jurul nostru, si, in

final, la o stima de sine scazuta.

Invata-l pe copilul tau ca nimeni nu il poate supara decat el insusi si

ca el se supara doar din cauza interpretarii negative pe care o da

faptelor.

Exemplu:


Imagineaza-ti 3 copii care se joaca in parc. Totul este perfect pana in

momentul in care doi dintre ei se hotarasc sa intre in casa pentru a

se juca un joc pe calculator.

Cel de-al treilea copil poate interpreta acest fapt astfel: „M-au

parasit! Nu m-au luat cu ei. Inseamna ca nu ma plac.”

Si de aici poate merge in furie : „Cum indraznesc!”, sau in tristete „Au

dreptate, nu sunt un prieten prea bun..”

Aceasta interpretare creeaza emotii care afecteaza foarte mult stima

de sine a copilului.

Dar daca copilul ar gandi : „ Jocul acesta se poate juca doar in doi, iar

ei stiu ca mie nu prea imi place acest joc. Nu au nimic cu mine. S-au

dus in casa pentru a juca acel joc.”

Aceasta interpretare diferita il ajuta foarte mult pe copil!

De aceea, ori de cate ori copilul tau este suparat, identifica impreuna

cu el faptele concrete.

Apoi lasa-l sa-ti povesteasca interpretarea pe care o da el acelor

fapte.

Dupa aceea, ajuta-l sa vada o alta interpretare, care ii schimba starea

de spirit!

In concluzie, 8 modalitati prin care poti creste stima de sine a

copilului tau sunt :

1) Adreseaza-te intotdeauna copilului tau, spunandu-i numele

2) Dezvolta-ti propria stima de sine

3) Fii un parinte iubitor si grijuliu cu copilul tau


4) Joaca-te cu copilul tau

5) Incurajeaza talentele copilului tau

6) Scapa de etichete

7) Incurajeaza-ti copilul sa-si exprime sentimentele

8) Separa faptele de interpretarea lor si gaseste interpretarea

pozitiva

Ce sa faci incepand din acest moment?

Ia pe rand fiecare modalitate si experimenteaz-o, fiind constient de

ea un numar suficient de zile, pana devine un obicei in viata ta si a

copilului tau.

Bucura-te de copilul tau, de relatia voastra si de fiecare clipa pe care

o petreci impreuna cu el!

Profita de fiecare provocare pe care ti-o ofera copilul tau si permite-

ti sa fii tu insuti si sa te dezvolti impreuna cu copilul tau.

Si, in masura in care esti interesat sa afli mai multe despre subiectul

stimei de sine si despre cum sa construiesti o relatie cat mai

autentica cu copilul tau, citeste articolele pe care le voi scrie pe

www.copiiminunati.ro/blog si anunturile despre workshop-urile

organizate pe aceasta tema.

Iti doresc succes alaturi de copiii tai minunati !

Cu drag,

Oana

http://www.copiiminunati.ro/blog

cea mai simpla metoda prin care il poti ajuta pe copilul tau sa aiba incredere in el

Documents