contabilitatea partida simpla si exemplu

35
http://megaajutor.bizoo.ro/intrebare-5776-de-ce-acte-am-nevoie-pentru-a-incepe-o-afacere-cu-automate-de-cafea/ http://ru.scribd.com/doc/24081548/Plan-de-Afaceri-Distribuitoare-Automate-de-Produse Standardul naţional de contabilitate 62 "CONTABILITATEA ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ" Introducere 1. Prezentul standard este elaborat în baza Legii contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 şi Legii privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000. Obiectiv 2. Obiectivul prezentului standard îl constituie stabilirea regulilor de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a registrelor contabile de către agenţii economici care vor utiliza contabilitatea în partidă simplă. Domeniul de aplicare 3. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale (în continuare - agenţi economici), avocaţilor şi notarilor, care ţin contabilitatea în partidă simplă în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, indiferent de apartenenţa lor de ramură, tipul de proprietate, forma juridică şi de organizare. 4. Prevederile prezentului standard nu se extind asupra: a) agenţilor economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă; b) întreprinderilor în al căror capital social cota acţionarilor (fondatorilor) care nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35 %; c) întreprinderilor producătoare şi importatoare de mărfuri supuse accizelor; d) companiilor fiduciare şi de asigurare; e) fondurilor de investiţii; f) băncilor şi altor instituţii financiare; g) întreprinderilor de schimb valutar şi lombardurilor; h) întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul jocurilor de noroc; i) fondurilor nestatale de pensii; j) participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. 5. Agenţii economici, avocaţii şi notarii pot ţine contabilitatea în partidă simplă în cazurile în care: a) activitatea lor se bazează pe munca individuală a membrilor unei familii, iar numărul mediu anual de angajaţi atraşi din exterior nu va depăşi numărul mediu anual al acestor membri; b) volumul anual al veniturilor din vînzări (vînzărilor nete) sau valoarea totală de bilanţ a mijloacelor fixe nu va depăşi limita stabilită de Guvern. 6. Agenţii economici care au dreptul să ţină contabilitatea în partidă simplă pot opta pentru sistemul simplificat sau complet al partidei duble. Definiţii 7. În prezentul standard definiţiile utilizate semnifică: Partidă simplă - reflectare unilaterală a operaţiunii economice conform metodei "intrare-ieşire". Consumuri - resurse consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit. Cheltuielile activităţii operaţionale - costul producţiei, mărfurilor vîndute (schimbate); costul serviciilor prestate aferente desfăşurării activităţii de bază a agentului economic; cheltuieli comerciale; impozite şi taxe prevăzute de legislaţia în vigoare (cu excepţia impozitelor care ulterior urmează a fi restituite agentului economic); sumele cheltuielilor privind ieşirea (vînzarea, schimbul) altor active curente; cheltuieli privind arenda curentă; cheltuieli sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri; cheltuieli aferente dobînzilor pentru împrumuturile acordate; consumuri indirecte de producţie nerepartizate; lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor; cheltuieli aferente producţiei rebutate, precum şi sumele cheltuielilor aferente anulării comenzilor de producţie etc. Cheltuielile activităţii neoperaţionale - cheltuieli şi pierderi rezultate din ieşirea activelor pe termen lung (activelor nemateriale, activelor materiale în curs de execuţie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung); sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite; cheltuieli privind operaţiunile aferente plăţii redevenţelor şi arendei finanţate a activelor materiale

Upload: liuba-anghel

Post on 28-Dec-2015

87 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

http://megaajutor.bizoo.ro/intrebare-5776-de-ce-acte-am-nevoie-pentru-a-incepe-o-afacere-cu-automate-de-cafea/

http://ru.scribd.com/doc/24081548/Plan-de-Afaceri-Distribuitoare-Automate-de-Produse

Standardul naţional de contabilitate 62

"CONTABILITATEA ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ"

 

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza Legii contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 şi Legii privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier)

nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000.

 

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului standard îl constituie stabilirea regulilor de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a registrelor contabile de către agenţii

economici care vor utiliza contabilitatea în partidă simplă.

 

Domeniul de aplicare

3. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor

necomerciale (în continuare - agenţi economici), avocaţilor şi notarilor, care ţin contabilitatea în partidă simplă în conformitate cu legislaţia Republicii

Moldova, indiferent de apartenenţa lor de ramură, tipul de proprietate, forma juridică şi de organizare.

4. Prevederile prezentului standard nu se extind asupra:

a) agenţilor economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă;

b) întreprinderilor în al căror capital social cota acţionarilor (fondatorilor) care nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35 %;

c) întreprinderilor producătoare şi importatoare de mărfuri supuse accizelor;

d) companiilor fiduciare şi de asigurare;

e) fondurilor de investiţii;

f) băncilor şi altor instituţii financiare;

g) întreprinderilor de schimb valutar şi lombardurilor;

h) întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul jocurilor de noroc;

i) fondurilor nestatale de pensii;

j) participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare.

5. Agenţii economici, avocaţii şi notarii pot ţine contabilitatea în partidă simplă în cazurile în care:

a) activitatea lor se bazează pe munca individuală a membrilor unei familii, iar numărul mediu anual de angajaţi atraşi din exterior nu va

depăşi numărul mediu anual al acestor membri;

b) volumul anual al veniturilor din vînzări (vînzărilor nete) sau valoarea totală de bilanţ a mijloacelor fixe nu va depăşi limita stabilită de

Guvern.

6. Agenţii economici care au dreptul să ţină contabilitatea în partidă simplă pot opta pentru sistemul simplificat sau complet al partidei duble.

 

Definiţii

7. În prezentul standard definiţiile utilizate semnifică:

Partidă simplă - reflectare unilaterală a operaţiunii economice conform metodei "intrare-ieşire".

Consumuri - resurse consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit.

Cheltuielile activităţii operaţionale - costul producţiei, mărfurilor vîndute (schimbate); costul serviciilor prestate aferente desfăşurării activităţii

de bază a agentului economic; cheltuieli comerciale; impozite şi taxe prevăzute de legislaţia în vigoare (cu excepţia impozitelor care ulterior urmează a

fi restituite agentului economic); sumele cheltuielilor privind ieşirea (vînzarea, schimbul) altor active curente; cheltuieli privind arenda curentă; cheltuieli

sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri; cheltuieli aferente dobînzilor pentru împrumuturile acordate; consumuri indirecte de producţie

nerepartizate; lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor; cheltuieli aferente producţiei rebutate, precum şi sumele cheltuielilor aferente anulării

comenzilor de producţie etc.

Cheltuielile activităţii neoperaţionale - cheltuieli şi pierderi rezultate din ieşirea activelor pe termen lung (activelor nemateriale, activelor

materiale în curs de execuţie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung); sumele reducerii valorii activelor pe

termen lung ieşite; cheltuieli privind operaţiunile aferente plăţii redevenţelor şi arendei finanţate a activelor materiale pe termen lung; cheltuieli privind

diferenţele nefavorabile de curs valutar, precum şi cheltuieli ce rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice, nelegate de activitatea

economico-financiară (ordinară) a întreprinderii (daune provocate de calamităţile naturale, pierderi provocate de perturbările politice, modificarea

legislaţiei ţării etc.).

Venit - mijloace băneşti sau echivalentele acestora primite de persoane juridice sau fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,

organizaţii necomerciale, avocaţi şi notari, rezultate dintr-o activitate desfăşurată sau proprietatea vîndută într-o perioadă de timp determinată.

Venituri din activitatea operaţională - sume rezultate din activitatea de bază a agentului economic (venituri din vînzări, schimbul produselor,

mărfurilor, prestarea serviciilor, contractele de construcţie etc.); sumele primite sau de primit din ieşirea (vînzarea, schimbul) altor active curente

Page 2: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

(materiale, obiecte de mică valoare şi scurtă durată), arenda curentă, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune

materiale etc.

Venituri din activitatea neoperaţională - sume rezultate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe; dividende calculate,

dobînzi; sume rezultate din transmiterea în folosinţă altor persoane juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor

necomerciale, avocaţilor şi notarilor a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung pe un termen mai mare de un an, sumele majorării valorii

activelor pe termen lung ieşite; valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, subvenţiilor de stat, sponsorizărilor; sume primite de la organele de stat,

companiile de asigurări şi de la alţi agenţi economici sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente

excepţionale etc.

Specializarea exerciţiilor (metoda calculării) - veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în perioada de gestiune în care

acestea s-au produs, indiferent de momentul efectiv al încasării sau plăţii mijloacelor băneşti.

Separarea patrimoniului - patrimoniul şi datoriile agenţilor economici există separat de patrimoniul şi datoriile proprietarilor acestui agent

economic şi altor agenţi economici.

Încasare - primirea unei sume de bani în numerar sau înregistrarea acesteia la intrare în contul de decontare.

Plată - sumă de bani plătită cuiva sau transferată în contul de decontare al unei persoane pentru munca depusă, servicii acordate drept

contravaloare a unui obiect cumpărat sau utilizarea unui activ etc.

 

Organizarea contabilităţii în partidă simplă

Documente justificative

8. În funcţie de specificul activităţii desfăşurate, agenţii economici vor utiliza formulare cu regim special aprobate prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 294 din 17 martie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 9 aprilie 1998, nr.30-33, p.II, art.288) şi alte formulare

prevăzute de alte acte normative care reglementează activităţi economice specifice (de exemplu, serviciile de transport).

9. Documente justificative - acte întocmite în scris, care adeveresc sau autentifică operaţiunile economice, inclusiv dispoziţiile şi permisiunile

conducerii agentului economic (proprietarului).

Documentele justificative trebuie să fie întocmite în momentul efectuării operaţiunii economice, iar în cazul cînd acest lucru este imposibil -

nemijlocit după terminarea operaţiunii.

Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente obligatorii:

- denumirea documentului;

- denumirea şi sediul agentului economic care întocmeşte documentul;

- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;

- părţile care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare;

- conţinutul operaţiunii economice, iar atunci cînd este necesar şi temeiul legal al efectuării ei;

- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economice efectuate;

- numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de efectuarea şi perfectarea corectă a operaţiunii;

- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor.

Înscrierea datelor în documentele justificative se face cu stilou, pix, la maşină de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul. În documentele

justificative şi în registrele contabile nu se admit ştersături sau alte procedee similare şi nu se lasă spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea.

Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar de asupra lor se scrie textul

sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin semnătura persoanei care semnează

documentul justificativ, indicîndu-se şi data corectării.

Termenele şi condiţiile de arhivare a registrelor contabile, documentelor justificative şi altor documente de contabilitate, care stau la baza

înregistrărilor contabile, sînt stabilite de legislaţia în vigoare cu respectarea următoarelor reguli generale:

- documentele se grupează în dosare, se numerotează, se şnuruiesc şi se parafează (sigilează);

- se grupează documentele în dosare în ordine cronologică şi sistematică în cadrul fiecărei perioade de gestiune la care se referă acestea;

- dosarele se păstrează în scopul prevenirii degradării, distrugerii sau sustragerii acestora, în spaţii amenajate speciale dotate cu mijloace de

avertizare a incendiilor etc.

De exemplu, documentele justificative cu anexe în care se reflectă operaţiunile economice şi care servesc drept temei pentru înregistrările

contabile (documente bancare, de casă, tabele, procese-verbale, bonuri etc.) se păstrează 3 ani (la existenţa concluziei reviziei); listele de inventariere

şi registrele de evidenţă a mijloacelor fixe - 3 ani după scoaterea din uz; listele de inventariere şi registrele de evidenţă a activelor curente - 3 ani;

registrele de decontări cu salariaţii -75 ani*.

_______________

* Conform Indicatorului documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile

şi întreprinderile Republicii Moldova aprobat de Serviciul de Stat de Arhivă la 03.12.97.

 

Registre contabile

10. Agenţii economici care ţin contabilitatea în partidă simplă pot utiliza Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor) şi/sau alte Borderouri prevăzute în prezentul standard, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate.

Informaţia conţinută în documentele justificative se reflectă şi se acumulează în registrele contabile, în baza cărora se întocmesc rapoartele

statistice şi fiscale. Registrele contabile pot fi ţinute în cărţi (jurnale) speciale, pe file separate, fişe, precum şi pe suporţi tehnici de informaţie. În cazul

prelucrării automatizate a datelor contabile informaţia rezultativă trebuie să fie perfectată sub formă de documente de ieşire.

Page 3: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

La completarea registrelor contabile se utilizează următoarele documente justificative: factura de expediţie, factura fiscală, bonul de plată,

chitanţa la intrarea (procurarea) şi/sau ieşirea (vînzarea) produselor, materialelor, mărfurilor, mijloacelor fixe, serviciilor etc., listele de inventariere,

întocmite la începutul, sfîrşitul activităţii economico-financiare şi la finele fiecărei perioade de gestiune pentru a determina mijloacele fixe, materialele,

mărfurile, produsele, obiectele de mică valoare şi scurtă durată existente efectiv etc.

Agenţii economici pot să adapteze de sine stătător registrele contabile recomandate de prezentul standard la specificul activităţii sale, precum

şi să întocmească registre suplimentare. În acest caz trebuie să se asigure:

- respectarea bazei metodologice unice a contabilităţii care prevede aplicarea principiului specializării exerciţiilor (metoda calculării);

- reflectarea completă a tuturor operaţiunilor economice în registrele contabile în baza documentelor justificative.

 

Constatarea şi evidenţa activelor materiale pe termen lung

11. În procesul desfăşurării activităţii sale întreprinzătorul utilizează o serie de active materiale (mijloace de muncă) care au o durată de

funcţionare utilă mai mare de un an: terenuri, clădiri, maşini şi utilaje de producţie şi de măsură, instrumente, tractoare, animale de muncă (cai, măgari,

boi) şi de producţie (vaci, oi, capre, porci etc.), plantaţii de vii şi livezi etc. Aceste active sînt elemente ale proprietăţii întreprinzătorului.

 

Constatarea activelor materiale pe termen lung

12. Unitatea (obiectul) activelor materiale pe termen lung se constată ca activ în cazul în care:

a) există o certitudine întemeiată că în urma utilizării acestuia agentul economic va obţine un avantaj (profit) economic;

b) valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.

 

Evaluarea iniţială

13. Obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de intrare a acestuia. Valoarea de intrare a activelor materiale pe termen lung

constă din valoarea de cumpărare sau de fabricare, inclusiv taxele vamale şi taxele pentru import, impozitele nerecuperate prevăzute de legislaţie

pentru obiectele achiziţionate, cheltuielile privind aducerea activului achiziţionat în stare de lucru pentru utilizarea previzibilă a acestuia. Cheltuielile

privind aducerea activului în stare de lucru şi cheltuielile privind achiziţionarea cuprind:

a) cheltuielile pentru pregătirea şantierului de construcţie,

b) cheltuielile de transport şi achiziţionare,

c) cheltuielile de montaj şi instalare,

d) cheltuielile de salarizare a specialiştilor, de exemplu, a arhitecţilor, inginerilor etc.

 

Calcularea uzurii

14. Uzura mijloacelor fixe se recomandă să se calculeze în conformitate cu legislaţia cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii

mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform normelor aprobate pentru fiecare categorie de proprietate**.

 _______________

** Conform art. 26 alin. (6) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997.

 

Constatarea terenurilor

15. Terenurile pot fi utilizate în activitatea economico-financiară a agentului economic în scopuri de producţie, pentru închiriere sau ca

investiţii. Acestea se constată ca active în conformitate cu prevederile art.12 al prezentului standard. Pămîntul, de obicei, are o durată de serviciu

nelimitată, de aceea uzura lui nu se calculează.

 

Evaluarea terenurilor

16. Terenurile se evaluează la valoarea efectiva (istorică), care constituie valoarea de intrare. Ea se determină după principiul de utilizare.

Dacă terenurile se utilizează conform destinaţiei de achiziţionare, acestea se evaluează la valoarea de piaţă conform destinaţiei de utilizare. La

utilizarea terenurilor conform altor destinaţii, acestea se evaluează la valoarea lor de piaţă, care corespunde utilizării previzibile, iar în cazul cînd

terenurile sînt destinate pentru vînzare sau păstrare în scopul vînzării ulterioare - la valoarea venală.

 

Constatarea şi evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

17. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată reprezintă mijloacele de muncă utilizate zilnic în activitatea de producţie, cum sînt:

instrumentele şi utilajele, mobila, tehnica de măsurare şi calcul, lopeţile şi hîrleţele, îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, sapele, greblele,

ciocanele, topoarele etc.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sînt active, valoarea unitară a cărora este mai mica decît plafonul stabilit de legislaţie***, indiferent

de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.

_______________

*** Conform art.26 alin.(2) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, plafonul stabilit constituie 1000 lei.

 

Uzura se trece la cheltuieli sau consumuri în funcţie de destinaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

Exemplu. Valoarea utilajului constituie 800 lei. Valoarea rămasă probabilă - 30 lei. La punerea utilajului în exploatare, uzura calculată în sumă

de 770 lei (800 - 30) va fi trecută la cheltuieli sau consumuri în funcţie de destinaţia obiectului.

 

Constatarea şi evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale

Page 4: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

18. Activitatea de producţie prevede consumul diverselor valori materiale (combustibil, materii prime şi materiale, material semincer şi săditor,

mijloace chimice de protecţie a plantelor, medicamente şi biopreparate pentru protecţia animalelor, îngrăşăminte etc.), valoarea cărora se constată

drept consumuri, indiferent dacă au fost consumate integral într-un singur ciclu de producţie sau nu.

Activitatea comercială presupune circulaţia mărfurilor, care reprezintă valori materiale procurate în scopul vînzării ulterioare.

Stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în contabilitatea managerială la costul acestora. Costul stocurilor de mărfuri şi materiale cuprinde

cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii stocurilor de mărfuri şi materiale la locul păstrării şi în starea

de utilitate.

La sfîrşitul perioadei de gestiune valoarea stocurilor de mărfuri şi materiale constatate drept consumuri se corectează cu valoarea stocurilor

de mărfuri şi materiale aflate în stoc.

 

Constatarea şi evidenţa producţiei proprii

19. Producţia reprezintă totalitatea produselor obţinute într-o perioadă de timp determinată. În baza documentelor justificative întocmite pentru

producţia proprie la operaţiunile de intrare, ieşire, schimb etc. informaţia se generalizează în registrele contabile şi/sau Borderouri. În Borderoul de

evidenţă a producţiei proprii, întreprinzătorul - producător de bunuri înregistrează în ordine cronologică produsele obţinute şi consumate (ieşite) în

diverse scopuri (consum pentru familie, consum în scopuri de producţie, vînzări etc.) şi calculează soldul final la sfîrşitul perioadei de gestiune.

 

Modul de contabilizare a operaţiunilor economice

20. Prezentul standard recomandă utilizarea partidei simple în contabilitate cu reflectarea unilaterală a operaţiunilor economice prin metoda

intrare-ieşire. Esenţa acestei metode constă în faptul că orice operaţiune economică trebuie înregistrată simultan, de două ori, în registre diferite sau

chiar în acelaşi registru - în cazul reflectării operaţiunilor în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor), în care încasările şi

plăţile sînt constatate concomitent cu veniturile şi cheltuielile, reflectîndu-se atît în rubrica de venituri sau cheltuieli, cît şi în rubrica de încasări sau plăţi.

 

Modul de contabilizare a plăţilor

21. Plăţile se înregistrează nemijlocit în momentul efectuării lor în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor

(consumurilor şi cheltuielilor) sau în Registrul menţionat şi în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii.

 

Modul de contabilizare a cheltuielilor

22. Cheltuielile se constată în momentul primirii valorilor materiale achiziţionate (prestării serviciilor) de la terţi, indiferent de momentul plăţii

efective a acestora. Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor), Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii sau Borderoul de evidenţă a producţiei proprii, în cazul ieşirii producţiei

proprii.

23. Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi plătite de agentul economic atît în momentul constatării cheltuielilor, cît şi în

perioadele de pînă/după constatarea acestora. Astfel sînt posibile următoarele cazuri:

a) momentele plăţii mijloacelor băneşti şi constatării consumurilor şi cheltuielilor coincid. Suma mijloacelor băneşti plătite se înregistrează

concomitent la plăţi şi la consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).

b) plata mijloacelor băneşti s-a produs (au fost transferate în avans), însă consumurile şi cheltuielile nu au fost constatate (materialele şi

mărfurile n-au fost primite). Suma mijloacelor băneşti plătite se reflectă la plăţi în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor) şi totodată ca datorii ale altor agenţi economici în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii. La primirea materialelor şi

mărfurilor în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii se înregistrează achitarea datoriei de către alţi agenţi economici, la valoarea

materialelor şi mărfurilor efectiv primite şi concomitent această sumă se constată în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli ale activităţii de bază.

c) consumurile şi cheltuielile au fost constatate (materialele şi mărfurile au fost primite), însă mijloacele băneşti n-au fost plătite.  Suma

consumurilor şi cheltuielilor constatate se reflectă în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli

obţinute din activitatea de bază şi se înregistrează concomitent în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca datorii faţă de alţi

agenţi economici. La achitarea datoriei această sumă se înregistrează în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii şi în Registrul

încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - ca plăţi.

 

Modul de contabilizare a încasărilor

24. Încasările se reflectă în momentul efectuării acestora, în baza documentelor de casă şi de decontare în Registrul încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) sau în Registrul menţionat şi în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii.

 

Modul de contabilizare a veniturilor

25. Veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate în perioada în care au fost livrate produsele şi prestate serviciile, indiferent de

momentul efectiv al încasării mijloacelor băneşti. Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) sau în Registrul menţionat şi Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii.

26. Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi primite (încasate) de agentul economic atît în momentul constatării venitului, cît şi

în perioadele de pînă/după constatarea acestuia. Astfel, sînt posibile următoarele cazuri:

a) momentele încasării mijloacelor băneşti şi constatării veniturilor coincid. Suma mijloacelor băneşti primite va fi înregistrată concomitent la

încasări şi la venituri în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).

Page 5: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

b) încasarea mijloacelor băneşti a avut loc (au fost primite în avans), însă veniturile nu s-au constatat (produsele, mărfurile şi serviciile n-au

fost livrate). Suma mijloacelor băneşti primite se reflectă ca încasări în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) şi ca

datorii faţă de alţi agenţi economici în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii. La livrarea produselor şi mărfurilor şi prestarea

serviciilor în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii se înregistrează achitarea datoriilor faţă de alţi agenţi economici la valoarea

produselor, mărfurilor efectiv transmise, precum şi a serviciilor prestate şi concomitent cu această sumă se constată înRegistrul încasărilor (veniturilor)

şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca venituri din activitatea operaţională.

c) veniturile au fost constatate (produsele, mărfurile şi serviciile au fost livrate), însă mijloacele băneşti nu au fost încasate.  Suma veniturilor

constatate se reflectă în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca venituri obţinute din activitatea operaţională şi

această sumă se înregistrează în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca mijloace băneşti ce trebuie încasate de la alţi agenţi

economici. La încasarea mijloacelor băneşti suma specificată se înregistrează în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca

stingere a datoriei şi în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - ca încasări.

 

Evaluarea elementelor patrimoniale în contabilitatea managerială

27. Pentru evaluarea curentă şi controlul operativ al existenţei şi mişcării produselor finite şi producţiei în curs de execuţie, a prăsilei obţinute

din producţie proprie şi a animalelor la creştere şi îngrăşat poate fi utilizată metoda costului normativ (standard). Costul normativ se determină luînd în

considerare nivelul normativ al consumurilor materiale directe, consumurilor directe privind retribuirea muncii şi al consumurilor indirecte de producţie.

În comerţ stocurile de mărfuri se recomandă să fie evaluate la preţul de vînzare cu amănuntul, cu evidenţierea adaosului comercial sau la

valoarea de achiziţie.

 

28. Stocurile de mărfuri şi materiale, animalele la creştere şi îngrăşat se evaluează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă

netă. Obiectele de construcţie de lungă durată în curs de execuţie, plantaţiile perene tinere în perioada de creştere se evaluează la costul de producţie

efectiv stabilit la sfîrşitul perioadei de gestiune.

 

Evaluarea stocului şi a valorilor materiale ieşite în procesul utilizării la sfîrşitul perioadei de gestiune

29. Ieşirea stocurilor de valori materiale (mărfuri, materiale) în procesul utilizării lor în producţie sau în scopul vînzării, donaţiei etc. pot fi

evaluate aplicînd metodele recomandabile în condiţiile contabilităţii în partidă simplă: metoda de identificare şi metoda costului mediu ponderat.

Metoda de identificare - metodă de determinare a costului stocurilor prin care se identifică şi se delimitează costul fiecărui articol din stoc. Se

utilizează în cazul valorilor materiale care nu sînt reciproc substituibile, stocurilor produse şi destinate unor proiecte speciale.

 

Exemplu. La 31 august 200X stocurile au alcătuit 50 de unităţi din stocurile de la 1 august, 80 unităţi cumpărate la 15 august şi 70 unităţi

cumpărate la 26 august. La 31 august, costul stocurilor va constitui 246 lei, determinat prin metoda de identificare în modul următor:

1 leu x 50 unităţi = 50 lei

1,4 lei x 80 unităţi = 112 lei

1,2 lei x 70 unităţi = 84 lei

Total 200 unităţi 246 lei

La 31 august costul stocurilor de 200 unităţi constituie 246 lei

 

Metoda costului mediu ponderat - metodă de evaluare a stocurilor, conform căreia valoarea stocurilor de mărfuri şi materiale ieşite şi rămase

în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune este determinată în baza costului mediu ponderat al unităţilor similare aflate în stoc la începutul perioadei de

gestiune şi cumpărate sau produse de către agentul economic în cursul acestei perioade. Costul mediu ponderat poate fi calculat pentru o anumită

perioadă de timp sau pe măsura intrării unităţilor suplimentare de mărfuri şi materiale.

 

Exemplu. Modul de calcul al costului mediu ponderat determinat lunar

Intrări   Ieşiri

 

Stocuri la 1 august 1 leu x 50 unităţi = 50 lei

S-au procurat la 9 august 1,3 lei x 70 unităţi =

91 lei

S-au procurat la 15 august 1,4 lei x 100 unităţi

= 140 lei

S-au procurat la 19 august 1,5 lei x 60 unităţi =

90 lei

S-au procurat la 26 august 1,2 lei x 70 unităţi =

84 lei

 

 

 

 

S-au vîndut la 28 august 1,3 lei x 150 unităţi

= 195 lei

Total intrări  350 unităţi  455 lei Total ieşiri  150 unităţi  195 lei

 

Costul mediu ponderat lunar pe o unitate 455 : 350 = 1,3 lei

Costul stocurilor la 31 august - 260 lei (1,3 lei x 200 unităţi)

Page 6: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

 

30. Valoarea de achiziţie - valoarea de cumpărare a obiectului, inclusiv taxele vamale şi taxele pentru import, impozitele prevăzute de

legislaţie (cu excepţia impozitelor care ulterior urmează a fi restituite agentului economic de către organele fiscale), cheltuielile privind aducerea

activului achiziţionat în starea de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui, precum şi cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionarea obiectului

şi valoarea serviciilor prestate de terţi.

31. Costul efectiv reprezintă suma totală a consumurilor efective suportate pentru fabricarea unui bun oarecare. Se determină la sfîrşitul

perioadei de gestiune, în cazul cînd sînt cunoscute consumurile efective şi volumul producţiei obţinute.

32. Costul vînzărilor şi consumurile în scopuri de producţie se determină în felul următor:

a) stocurile de valori materiale obţinute din producţia proprie - la costul efectiv de producţie;

b) stocurile de valori materiale procurate - la valoarea de achiziţie, utilizînd metoda identificării sau metoda costului mediu ponderat.

33. Consumurile pentru necesităţile familiei se evaluează la valoarea de piaţă.

34. Valorile materiale rămase în stoc se evaluează în felul următor:

a) stocurile de produse finite, lucrări, servicii, şeptelul de animale la creştere şi îngrăşat, activele pe termen lung, producţia în curs de execuţie

- la costul efectiv;

b) stocurile de mărfuri şi materiale achiziţionate pentru a fi utilizate în producţie sau revîndute - la valoarea de achiziţie.

 

Constatarea veniturilor membrilor familiei

35. Prezentul standard recomandă determinarea veniturilor membrilor familiei care iau parte în activitatea economico-financiară a agentului

economic astfel: veniturile membrilor familiei includ atît cele provenite din vînzarea producţiei, mărfurilor şi prestarea serviciilor, cît şi cele rezultate din

consumul producţiei proprii. La sfîrşitul perioadei de gestiune veniturile totale ale agentului economic se diminuează cu suma cheltuielilor suportate,

determinîndu-se astfel profitul. După calcularea şi achitarea impozitului pe venit, profitul net, în baza actelor de constituire, poate fi repartizat între

membrii familiei şi considerat ca drepturi salariale.

 

Evidenţa impozitelor

36. Impozitele se calculează conform regulilor stipulate în legislaţia fiscală în vigoare. Impozitele, taxele şi alte defalcări obligatorii se reflectă

în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) în coloanele"Plăţi" şi "Consumuri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale".

Impozitul pe venit se înregistrează în Registrul specificat ca cheltuieli din alte activităţi (neoperaţionale).

 

Inventarierea la constituirea/lichidarea agentului economic

37. La începutul activităţii şi la finele perioadei de gestiune (sau la lichidare) agenţii economici sînt obligaţi să efectueze inventarierea totală a

patrimoniului existent, precizează soldul de mijloace băneşti în contul de decontare şi casierie, verifică decontările reciproce cu alţi agenţi economici

etc. Inventarierea reprezintă principala metodă de control al existenţei reale a averii unui proprietar. Inventarierea se prezintă sub forma unei liste sau

mai multor liste, în care se descriu amănunţit elementele patrimoniale. Numărul listelor de inventariere depinde de mărimea patrimoniului şi de

diversitatea elementelor sale. Prin inventariere se satisfac următoarele necesităţi informaţionale:

• cunoaşterea amănunţită a stării fizice a bunurilor materiale, care constituie o parte componentă a bunurilor agentului economic la un anumit

moment;

• determinarea valorii actualizate a bunurilor materiale respective, în funcţie de preţurile de piaţă;

• cunoaşterea valorilor băneşti, în numerar şi depuse la contul de decontare;

• determinarea evoluţiei patrimoniului prin compararea rezultatelor a două inventarieri etc.

38. Inventarierea mijloacelor băneşti, a creanţelor şi a datoriilor se realizează în liste distincte. Existenţa acestora se determină în baza

constatării numerarului în casieria întreprinderii şi a actelor în care se reflectă banii existenţi la contul de decontare, împrumuturile acordate sau alte

creanţe sau datorii faţă de persoanele fizice şi juridice (Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor), extrase de pe cont,

Borderoul de evidenţă a producţiei proprii, Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii etc.).

39. Inventarierea stocurilor de mărfuri şi materiale se efectuează conform aranjării lor în încăperea dată. Se interzice în timpul inventarierii

trecerea haotică de la un fel de mărfuri şi materiale la altele. În cazul păstrării stocurilor de mărfuri şi materiale în diferite încăperi izolate de unul şi

acelaşi gestionar, inventarierea se efectuează în mod succesiv, după locul de depozitare. După inventariere, intrarea în încăpere se sigilează şi

comisia trece în următoarea încăpere.

40. Stocurile de mărfuri şi materiale se înregistrează în listele de inventariere separat pe fiecare denumire, cu indicarea codului sau numărului

de inventar, calităţii şi cantităţii.

41. La sfîrşitul perioadei de gestiune stocurile de mărfuri şi materiale neutilizate în producţie şi existente la agentul economic, după efectuarea

inventarierii, se scad din consumurile şi cheltuielile perioadei de gestiune şi se reflectă în baza listelor de inventariere ca materiale şi mărfuri aflate în

stoc. La începutul următoarei perioade de gestiune ele se restabilesc la consumuri şi cheltuieli.

42. Consumurile anului de gestiune aferente cultivării culturilor de toamnă pentru roada anului următor şi consumurile aferente executării în

anul de gestiune a lucrărilor de pregătire a solului pentru semănatul culturilor de primăvara şi al altor culturi în anul viitor (ierburilor perene) etc., care

se consideră producţie în curs de execuţie se reflectă separat la sfîrşitul anului de gestiune de celelalte consumuri şi cheltuieli prin efectuarea unei

inventarieri. Aceste consumuri nu participă la calcularea venitului. La începutul perioadei de gestiune următoare consumurile specificate se

înregistrează în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri ale perioadei aferente.

43. Veniturile şi cheltuielile anticipate pe termen lung se scad la sfîrşitul perioadei de gestiune, cu ocazia efectuării inventarierii, din celelalte

venituri şi cheltuieli ale perioadei de gestiune şi nu se iau în considerare la calcularea venitului. La începutul următoarei perioade de gestiune veniturile

Page 7: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

anticipate se trec la venituri, iar cheltuielile anticipate - la cheltuieli şi se înregistrează în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi

cheltuielilor).

44. Cheltuielile anticipate sînt cheltuielile suportate în perioada de gestiune curentă, dar aferente perioadelor viitoare. De exemplu:

• arenda plătită în avans pe o perioadă mai mare de un an;

• cheltuielile aferente:

- construcţiei serelor de primăvara cu caracter necapital,

- construcţiei gropilor şi tranşeelor pentru siloz şi fînaj, uscătoriilor pentru tutun şi altor construcţii speciale provizorii,

- tratării solului cu var şi ghips,

- îmbunătăţirii primare a pămînturilor ameliorate prin lucrări agrotehnice;

• cheltuielile legate de abonarea la literatura de specialitate;

• plăţile achitate în avans pe un termen de peste un an pentru asigurarea recoltei, bunurilor etc.

45. Veniturile anticipate sînt veniturile obţinute (calculate) în perioada de gestiune, însă aferente perioadelor viitoare. De exemplu, pretenţiile

înaintate, recunoscute de furnizori şi antreprenori sau adjudecate care urmează a fi recuperate în termen de peste un an; lipsurile de valori materiale,

recunoscute de persoanele vinovate sau stabilite prin judecată spre încasare etc.

 

Reevaluarea

46. Frecvenţa reevaluării activelor depinde de gradul modificărilor survenite în valoarea venală a activului respectiv supus reevaluării şi se

determină de agentul economic în mod independent. Obiectele mijloacelor fixe, a căror valoare venală este instabilă şi se modifică considerabil, se

reevaluează anual, de regulă, la finele anului.

47. Bunurile materiale sub formă de mijloace de muncă (clădiri, maşini şi utilaje etc.) utilizate o perioadă determinată (uzate) se reevaluează

şi se efectuează la nivelul preţului de procurare a mijlocului respectiv în stare nouă, diminuat cu un anumit procent corespunzător gradului de uzură.

48. Rezultatele reevaluării se înscriu în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată , formularul

CPS-4:

a) majorarea valorii mijloacelor fixe se reflectă ca diferenţe pozitive;

b) diminuarea valorii mijloacelor fixe se reflectă ca diferenţe negative.

 

Publicitatea informaţiei

49. Agenţii economici care ţin contabilitatea în partidă simplă dezvăluie:

a) valoarea mijloacelor fixe pe tipuri;

b) valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe tipuri;

c) consumurile şi cheltuielile perioadei de gestiune;

d) veniturile perioadei de gestiune;

e) profitul net (pierdere) al perioadei de gestiune obţinut de către agentul economic;

f) sumele impozitelor şi taxelor calculate şi achitate;

g) numărul membrilor de familie care iau parte la activitatea economico-financiară a agentului economic;

h) numărul de persoane angajate;

i) informaţia referitoare la componenţa grupelor (subgrupelor) de animale şi plante;

j) valoarea şi suprafaţa terenurilor agricole pe tipuri;

k) valoarea produselor obţinute în cursul anului de gestiune pe grupe distincte;

l) pe tipuri de produse agricole:

- recolta la 1 ha de plante (în fitotehnie);

- productivitatea animalelor (în sectorul zootehnic).

m) informaţia privind subvenţiile de stat primite în cursul anului de gestiune, condiţiile şi scopurile primirii acestora, precum şi cauzele

neîndeplinirii condiţiilor de acordare a subvenţiilor etc.

Informaţia generalizatoare se prezintă la cererea organelor de control sau altor instituţii, organizaţii etc.

 

Data intrării în vigoare

50. Prezentul standard intră în vigoare de la 1 ianuarie 2003.

 

Standardul naţional de contabilitate 62 "Contabilitate în partidă simplă"

________________________________________________________________________

 

Denumirea agentului economic ________________________

Adresa juridică _____________________________________

Codul fiscal ________________________________________

Formularul CPS-1

 

Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor)

de la ___________________ pînă la ___________________ 200_

 

Page 8: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

N

r.

crt.

D

ata,

luna,

anul

Denumire

a cumpărătorului,

furnizorului şi

conţinutul

operaţiunii

economice

U

ni-

tatea

de

mă-

sură

C

anti-

tatea

De

numirea şi

numărul

documen-

tului

Î

ncasări

(suma),

lei,

Venituri

, lei

P

lăţi

(suma)

lei

Consumuri

şi cheltuieli, lei

Sol

dul

mijloacelor

băneşti, lei

Rezulta

tul financiar

(profit (+) sau

pierdere (-), lei

v

eni-turi

din

activi-

tatea de

bază

(ope-

raţio-

nală)

v

eni- turi

din alte

acti-

vităţi

(ne-

ope-

raţio-

nale)

c

onsu-muri

şi chel-

tuieli din

acti-vitatea

de bază

(opera-

ţională)

c

hel-tuieli

din alte

acti-vităţi

(neo-

peraţi-

onale)

î

n

ca-

sie-

rie

l

a con-

tul de

de-

con-

tare

r

ezul-

tatul

din

acti-

vita-tea

de

bază

r

ezul-

tatul

din alte

acti-

vităţi

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1

0

1

1

1

2

1

3

1

4

1

5= 8-11

1

6= 9-

12

    Sold la

începutul anului

de gestiune

                         

                               

                               

                               

                               

    Total la

sfîrşitul lunii,

trimestrului, anului

х   х                    

 

Întocmit____________ 

 

Verificat_____________

 

Modul de întocmire a Registrului încasărilor (veniturilor) şi

plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor), formularul CPS-1

1. Registrul reprezintă un document generalizator pentru înregistrarea încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor), formatul

A4, tipărit pe ambele feţe ale paginii. Acesta se deschide pe fiecare lună sau pe anul de gestiune în întregime. Registrul trebuie să fie şnuruit şi

numerotat. Pe ultima pagină a Registrului se înscrie numărul de pagini conţinute, care sînt certificate prin semnăturile conducătorului şi persoanelor

responsabile pentru ţinerea evidenţei. La începutul anului rezultatul financiar este egal cu zero, iar soldul mijloacelor băneşti este egal cu soldul

mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune precedente. Lunar se calculează totalul pe luna dată, totalul pe trimestrul şi totalul cumulativ de la

începutul anului.

2. În rîndul "Denumirea agentului economic" se indică denumirea agentului economic, operaţiunile economice ale căruia vor fi înregistrate

în Registrul specificat.

3. În rîndul "Adresa juridică" se reflectă adresa juridică a agentului economic.

4. În rîndul "Codul fiscal" se indică codul fiscal al agentului economic.

5. În rîndul "de la ___________ pînă la _____________ 200_" se înscrie începutul (ziua, luna) şi sfîrşitul (ziua, luna, anul) perioadei la care

se referă operaţiunile economice înregistrate.

6. În rîndul "Întocmit ______________ Verificat ______________" se indică numele şi prenumele persoanelor care au efectuat şi au verificat

înregistrările din registru şi semnăturile lor.

7. În coloana 1 se înscrie numărul de ordine al operaţiunii economice.

8. În coloana 2 "Data, luna, anul" se indică data, luna şi anul cînd a fost efectuată operaţiunea economică.

9. În coloana 3 se indică denumirea cumpărătorului, clientului căruia i s-a vîndut producţia proprie, marfa, i s-au acordat servicii etc. şi

denumirea furnizorului de la care s-au cumpărat materiale, mărfuri, s-au primit servicii etc. Tot aici, în ordine cronologică prin metoda poziţională (pe

fiecare rînd), în baza fiecărui document justificativ, se înregistrează operaţiunile economice efectuate.

10. Unitatea de măsură se indică în coloana 4.

11. Indicatorii cantitativi ai operaţiunii economice se înregistrează în coloana 5.

12. În coloana 6 "Denumirea şi numărul documentului" se indică denumirea şi numărul documentului, în baza căruia s-a efectuat înregistrarea

operaţiunii economice.

13. În coloana 7 se înscrie suma mijloacelor băneşti efectiv primite (încasate).

14. În coloana 8 se înregistrează veniturile rezultate din activitatea de bază (operaţională).

15. Veniturile din alte activităţi (neoperaţionale) se reflectă în coloana 9.

16. În coloana 10 se înscrie suma mijloacelor efectiv plătite (transferate) la executarea operaţiunii economice.

Page 9: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

17. Consumurile şi cheltuielile din activitatea de bază (operaţională) se înregistrează în coloana 11.

18. Cheltuielile din alte activităţi (neoperaţionale) se indică în coloana 12.

19. În coloana 13 se înregistrează soldul mijloacelor băneşti în numerar determinat după efectuarea fiecărei operaţiuni economice. El se

calculează astfel: soldul la începutul perioadei de gestiune (col. 13) Ă încasările în numerar (col. 7) - plăţile în numerar (col. 10). Soldul mijloacelor

băneşti în numerar nu poate fi negativ.

20. În coloana 14 se înregistrează soldul mijloacelor băneşti la contul de decontare determinat după efectuarea fiecărei operaţiuni economice.

El se calculează astfel: soldul la începutul perioadei de gestiune (col. 14) Ă încasările pe contul de decontare (col. 7) - plăţile pe contul de decontare

(col. 10). Soldul mijloacelor băneşti pe contul de decontare nu poate fi negativ.

21. În coloanele 15 şi 16 se înscrie rezultatul financiar (profit sau pierdere) determinat după efectuarea fiecărei operaţiuni economice. El se

calculează în modul următor: rezultatul financiar ă veniturile - consumurile şi cheltuielile. Profitul se obţine în cazul cînd veniturile sînt mai mari decît

consumurile şi cheltuielile, iar pierderea - în cazul cînd consumurile şi cheltuielile sînt mai mari decît veniturile. În coloana 15 se reflectă profitul sau

pierderea din activitatea de bază, iar în coloana 16 - profitul sau pierderea din alte activităţii.

 

Standardul naţional de contabilitate 62 "Contabilitate în partidă simplă"

________________________________________________________________________

 

Denumirea agentului economic ________________________

Adresa juridică _____________________________________

Codul fiscal ________________________________________

Formularul CPS-2

 

Borderoul de evidenţă a producţiei proprii

_________________________________

(denumirea producţiei)

de la________________ pînă la_______________ 200_

 

Unitatea de măsură_________

 

N

r. ctr

D

ata, luna,

anul

Denumirea

documentului şi conţinutul

operaţiunii economice

C

ostul

efectiv, lei

Cos

tul normativ,

lei

Intrăril

e producţiei

proprii

Consumat V

înzări

Soldul

cantitativ al

producţiei propriide

angajaţi şi

membrii familiei

în

scopuri de

producţie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10=(6-7-

8-9)

    Sold la începutul

perioadei de gestiune

             

                   

                   

                   

                   

    Sold la sfîrşitul

perioadei de gestiune

             

 

Întocmit ____________

 

Verificat ____________

 

Modul de întocmire a Borderoului de evidenţă

a producţiei proprii, formularul CPS-2

1. Borderoul reprezintă un document generalizator destinat înregistrării producţiei proprii obţinute, formatul A4, tipărit pe ambele feţe ale

paginii. Acesta se deschide pentru fiecare produs în parte, pe fiecare lună sau pe anul de gestiune în întregime. Borderoul trebuie să fie şnuruit şi

numerotat. Pe ultima pagină a Borderoului se înscrie numărul de pagini conţinute, care se certifică prin semnăturile conducătorului şi persoanelor

responsabile pentru ţinerea evidenţei acestuia.

2. În rîndul "Denumirea agentului economic" se indică denumirea agentului economic, operaţiunile economice ale căruia vor fi înregistrate

în Borderou.

3. În rîndul "Adresa juridică" se reflectă adresa juridică a agentului economic.

4. În rîndul "Codul fiscal" se indică codul fiscal al agentului economic.

5. În rîndul "de la ___________ pînă la _____________ 200_" se înscrie începutul (ziua, luna) şi sfîrşitul (ziua, luna, anul) perioadei la care

se referă operaţiunile economice înregistrate.

6. În rîndul "Denumirea producţiei" se indică denumirea producţiei proprii evidenţa căreia se ţine în în Borderoul dat.

Page 10: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

7. În rîndul "Unitatea de măsură" se indică unitatea de măsură a producţiei date (kg, m3, unităţi, litri etc.).

8. În rîndul "Întocmit _________ Verificat __________" se indică numele şi prenumele persoanelor care au întocmit şi au verificat

înregistrările efectuate în Borderoul dat şi semnăturile lor.

9. În coloana 1 se înscrie numărul de ordine al operaţiunii economice.

10. În coloana 2 "Data, luna, anul" se indică data, luna şi anul cînd a fost efectuată operaţiunea economică.

11. În coloana 3 "Denumirea documentului şi conţinutul operaţiunii economice" se reflectă documentul, în baza căruia se înregistrează în

ordine cronologică conţinutul operaţiunilor economice efectuate.

12. Costul efectiv al producţiei obţinute se indică în coloana 4.

13. Costul normativ al producţiei obţinute se înregistrează în coloana 5 numai în cazul cînd agentul economic nu cunoaşte costul efectiv la

produsele la care costul cărora se calculează o dată pe an.

14. Cantitatea producţiei proprii obţinute în activitatea sa se indică în coloana 6.

15. În coloana 7 se înregistrează cantitatea producţiei care s-a utilizat pentru consum de către angajaţi şi membrii familiei.

16. În coloana 8 se reflectă cantitatea producţiei care s-a consumat în scopuri de producţie.

17. În coloana 9 se indică cantitatea producţiei proprii vîndute.

18. În coloana 10 se înscrie soldul cantitativ al producţiei după încheierea fiecărei operaţiuni economice.

 

Standardul naţional de contabilitate 62 "Contabilitate în partidă simplă"

________________________________________________________________________

 

Denumirea agentului economic ________________________

Adresa juridică _____________________________________

Codul fiscal ________________________________________

Formularul CPS-3

 

Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii

de la ________________ pînă la _______________ 200_

(în lei)

N

r.

crt.

D

ata,

luna,

anul

De

numirea şi

numărul

documen-

tului

Denumir

ea întreprinderii

(cumpărătorului,

clientului,

furnizorului),

persoanelor fizice,

bugetele de stat,

local, social etc.

Sold la

începutul perioadei

de gestiune

Datoriile

cumpărătorilor, clienţilor,

persoanelor fizice, etc. faţă

de agentul economic

Datoriile agentului

economic faţă de furnizori,

antreprenori, persoane

fizice etc.

Sold la

sfîrşitul perioadei de

gestiune

d

atorii faţă

de agentul

economic

d

atoriile

agentului

economic

înre

gistrarea

ach

itarea

ach

itarea

înre

gistrarea

d

atorii faţă

de agentul

economic

d

atoriile

agentului

economicd

ata

s

uma

d

ata

s

uma

d

ata

s

uma

d

ata

s

uma

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1

0

1

1

1

2

1

3

1

4

1

5=5+8-10

1

6=6+14-

12

    Sold la începutul

perioadei de gestiune

                       

                               

                               

                               

                               

      Total     x   x   x   x      

 

Întocmit _______________

 

Verificat _______________

 

Modul de întocmire a Borderoului de evidenţă a decontărilor

cu debitorii şi creditorii, formularul CPS-3

1. Borderoul reprezintă un document generalizator destinat înregistrării decontărilor cu debitorii şi creditorii, formatul A4, tipărit pe ambele feţe

ale paginii. Acesta se deschide pe fiecare lună sau pe anul de gestiune în întregime.Borderoul trebuie să fie şnuruit şi numerotat. Pe ultima pagină

a Borderoului se înscrie numărul de pagini conţinute, care se certifică prin semnăturile conducătorului şi persoanelor responsabile pentru ţinerea

evidenţei acestuia.

2. În rîndul "Denumirea agentului economic" se indică denumirea agentului economic, operaţiunile economice ale căruia vor fi înregistrate

în Borderoul dat.

3. În rîndul "Adresa juridică" se reflectă adresa juridică a agentului economic.

4. În rîndul "Codul fiscal" se indică codul fiscal al agentului economic.

Page 11: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

5. În rîndul "de la ___________ pînă la ___________ 200_" se înscrie începutul (ziua, luna) şi sfîrşitul (ziua, luna, anul) perioadei la care se

referă operaţiunile economice înregistrate.

6. În rîndul "Întocmit ___________ Verificat __________" se indică numele şi prenumele persoanelor care au întocmit şi au verificat

înregistrările efectuate în Borderou şi semnăturile lor.

7. În coloana 1 se înscrie numărul de ordine al operaţiunilor economice efectuate.

8. În coloana 2 "Data, luna, anul" se indică data, luna şi anul cînd a fost efectuată operaţiunea economică.

9. În coloana 3 se reflectă denumirea şi numărul documentului justificativ.

10. În coloana 4 în ordine cronologică prin metoda poziţională (pe fiecare rînd) se înscrie denumirea debitorului sau creditorului.

11. În coloana 5 se indică soldul datoriilor persoanelor fizice şi juridice faţă de agentul economic la începutul perioadei de gestiune, care se

trece din Borderoul întocmit pentru perioada de gestiune precedentă.

12. În coloana 6 se înregistrează soldul datoriilor agentului economic faţă de persoanele fizice şi juridice la începutul perioadei de gestiune,

care se trece de asemenea din Borderoul întocmit pentru perioada de gestiune precedentă.

13. În coloanele 7 şi 8 se înscrie data înregistrării datoriei faţă de agentul economic şi suma acestuia.

14. În coloanele 9 şi 10 se reflectă data şi suma datoriei debitoare încasate de la cumpărători, clienţi etc.

15. În coloanele 11 şi 12 se indică data şi suma datoriei achitate faţă de alţi agenţi economici, persoane fizice, buget etc.

16. În coloanele 13 şi 14 se înscrie data şi suma datoriei înregistrate faţă de creditori (furnizori, antreprenori, persoane fizice etc.).

17. În coloana 15 se înregistrează soldul datoriilor faţă de agentul economic la sfîrşitul perioadei de gestiune.

18. În coloana 16 se reflectă soldul datoriilor agentului economic faţă de persoanele fizice şi juridice la sfîrşitul perioadei de gestiune.

 

Standardul naţional de contabilitate 62 "Contabilitate în partidă simplă"

________________________________________________________________________

 

Denumirea agentului economic ________________________

Adresa juridică _____________________________________

Codul fiscal ________________________________________

Formularul CPS-4

 

Borderoul

de evidenţă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

de la ___________________ pînă la ___________________ 200_

 

(în lei)

N

r.

crt.

D

ata,

luna,

anul

Denumi

rea şi numărul

documentului

Denumirea

mijloacelor fixe şi a

obiectelor de mică

valoare şi scurtă

durată

V

aloarea de

intrare

Reevaluarea

valorii iniţiale

V

aloarea

rămasă

Su

ma uzurii

acumulate

Du

rata de

exploatare

Suma

uzurii calculate

pe perioada

de gestiune

N

otă

di

ferenţe

pozitive

(+)

di

ferenţe

negative

(-)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11=(5

+6-7-8):10

1

2

  Sold la începutul perioadei de

gestiune

               

                       

                       

                       

                       

  Total la sfîrşitul lunii, trimestrului,

anului

               

 

Întocmit _____________

 

Verificat _____________

 

Modul de întocmire a Borderoului de evidenţă a mijloacelor fixe şi

a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, formularul CPS-4

1. Borderoul reprezintă un document generalizator destinat înregistrării existenţei şi mişcării mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată, precum şi calcularea sumelor uzurii lor, formatul A4, tipărit pe ambele feţe ale paginii. Acesta se deschide separat pentru mijloace fixe şi

obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru fiecare lună sau pe anul de gestiune în întregime. Borderoul trebuie să fie şnuruit şi numerotat. Pe

ultima pagină a Borderoului se înscrie numărul de pagini conţinute, care se certifică prin semnăturile conducătorului şi persoanelor responsabile pentru

ţinerea evidenţei acestuia.

Page 12: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

2. În rîndul "Denumirea agentului economic" se indică denumirea agentului economic, operaţiunile economice ale căruia vor fi înregistrate

în Borderoul dat.

3. În rîndul "Adresa juridică" se indică adresa juridică a agentului economic.

4. În rîndul "Codul fiscal" se indică codul fiscal al agentului economic.

5. În rîndul "de la ___________ pînă la _____________ 200_" se înscrie începutul (ziua, luna) şi sfîrşitul (ziua, luna, anul) perioadei la care

se referă operaţiunile economice înregistrate.

6. În rîndul "Întocmit ______________ Verificat ______________" se indică numele şi prenumele persoanelor care au întocmit şi au verificat

înregistrările efectuate în Borderou şi semnăturile lor.

7. În coloana 1 se înscrie numărul de ordine al operaţiunilor economice efectuate.

8. În coloana 2 "Data, luna, anul" se indică data, luna şi anul cumpărării mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

conform documentelor justificative.

9. În coloana 3 "Denumirea şi numărul documentului" se înscrie documentul, în baza căruia s-a efectuat înregistrarea.

10. În coloana 4 se indică denumirea mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aflate în proprietatea agentului economic.

11. Valoarea de intrare reprezintă suma mijloacelor băneşti achitate (transferate) sau a echivalentelor acestora sau valoarea venală sub altă

formă de compensare, acordată la achiziţionarea sau crearea mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi se reflectă în coloana

5.

12. În coloana 6 se indică suma diferenţei pozitive a valorii de intrare sau de fabricare a mijloacelor fixe.

13. În coloana 7 se indică suma diferenţei negative a valorii de intrare sau de fabricare a mijloacelor fixe.

14. Valoarea rămasă reprezintă valoarea bunurilor materiale utilizabile pe care agentul economic prevede să o obţină la expirarea duratei de

utilizare (scoaterea din uz) a mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi se înscrie în coloana 8.

15. În coloana 9 se înregistrează suma uzurii acumulate la începutul perioadei de gestiune curente a mijloacelor fixe (repartizarea sistematică

a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcţionare utilă) şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (la data punerii în funcţiune

a obiectelor).

16. În coloana 10 se indică numărul de ani planificaţi pentru exploatarea mijloacelor fixe. Pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată

această coloană nu se completează.

17. Suma uzurii calculate efectiv pe anul de gestiune se indică în coloana 11 (concomitent suma dată se atribuie la consumurile sau

cheltuielile perioadei).

18. În coloana 12 se înscrie o notă (explicaţie) referitoare la datele indicate anterior - data lichidării, vînzării, reparaţiei capitale, reevaluării etc.

UNIVERSITATEA  ECOLOGICA

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

CALCULUL IMPOZITULUI DE PROFIT IN CADRUL SOCIETATII FLASH AUTOMATE DE CAFEA SRL

CUPRINS

1. Prezentarea societatii, a capitalului social si obiectul de activitate

2. Orgenizarea societatii

3. Activitatea economico- financiara

4. Prezentarea operatiunilor aducatoare de profit

5. Determinarea impozitului pe profit si declaratia de impunere privind     impozitul pe profit

Page 13: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

Calculul impozitului de profit in cadrul societatii FLASH AUTOMATE DE CAFEA SRL

1. Prezentarea societatii

SC FLASH AUTOMATE DE CAFEA SRL este persoana juridica româna, cu capital MIXT , având sediul social în judetul ILFOV , comun Dragomiresti - Vale, sat Dragomiresti Deal DE286/DE287/1, hala A2 Parc Industrial. .

Societatea are forma unei societati comerciale cu raspundere limitata în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 republicata si a actului constitutiv.

În toate actele, documentele, facturile, publicatiile si alte acte ce emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de initialele "SRL", de sediul societatii si de numarul de înregistrare de la Registrul Comertului.

Durata de functionare a societatii este nelimitata.

2. Capitalul social

Societatea este constituita cu un capital social în numerar în valoare de 2.000.000 lei, divizat în 20 de parti sociale a câte 100.000 lei fiecare, capital social subscris si varsat la constituirea societatii. Capitalul social este împartit în mod egal între cei doi asociati (fiecare detinând câte 50% din partile sociale), care vor contribui în aceeasi proportie la beneficiile si pierderile societatii.

Capitalul social poate fi diminuat sau majorat prin hotarârea adunarii asociatilor prin aport în natura sau în numerar din profitul realizat, sau din încorporarea rezervelor, cu respectarea procedurii legale.

Cesiunea totala sau partiala a partilor sociale de catre unul dintre asociati în favoarea celuilalt sau a tertilor, se poate face numai pe baza hotarârii asociatilor, cu respectarea dispozitiilor legale.

Asociatii au drept de control asupra tuturor actiunilor întreprinse de societate, au dreptul la dividendele cuvenite si participa la pierderi proportional cu aportul fiecaruia la capitalul social.

3. Obiectul de activitate

 

În conformitate cu statutul societatii - Cap. II, art. 5 domeniul de activitate al societatii este comertul cu ridicata, iar obiectul principal de activitate este: 5263 "Comert cu amanuntul care nu se desfasoara prin magazine".

Pricipalele activitati desfasurate de firma sunt:

- comercializarea  de bauturi calde  (cafea, ceai, cappuccino, ciocolata , s.a) prin intermediul automatelor de mare capacitate |( vending-uri |)

Page 14: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

- comercializare capsule cafea catre clienti ce detin aparate de cafea date in custodie,  in urma incheierii unui contract de custodie .

4. Organizarea societatii

Conducerea societatii se realizeaza de catre adunarea generala a asociatilor, care ia decizii atât în privinta activitatii societatii cât si referitor la politica sa economica si comerciala.

Atributiile adunarii generale a asociatilor sunt urmatoarele:

-         aproba structura organizatorica a societatii, structura de personal, inclusiv nivelul salariilor;

-         numeste si revoca în conditiile legii administratorul societatii, comisia de cenzori, lichidatorii;

-         aproba regulamentul de ordine interioara al societatii;

-         stabileste competentele si responsabilitatile administratorului;

-         analizeaza, modifica si aproba programul de activitate al societatii si bugetul anual de venituri si cheltuieli;

-         modifica si aproba bilantul, contul de profit si pierdere, dupa aprobarea raportului administratorului;

-         aproba repartizarea pe destinatii a profitului net.

-         decide atât majorarea cât si reducerea capitalului social, si în privinta partilor sociale;

-         decide în privinta modificarilor aduse actului constitutiv;

-         decide referitor la întreprinderea de noi investitii;

-         hotaraste modalitatea de evaluare pentru determinarea valorii patrimoniului societatii;

-         hotaraste asupra schimbarii obiectului de activitate sau a sediului social.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale republicata cu modificari, functia de administrator., cetatean român, care este si unul dintre asociatii firmei.

Mandatul administratorului cuprinde gestiunea interna a societatii si puterea de reprezentare, acesta fiind împuternicit sa angajeze societatea în raporturile cu tertii.

Administratorul unic va putea transmite altei persoane dreptul de a reprezenta societatea numai cu acordul adunarii asociatilor.

În continuare vom prezenta structura organizatorica a SC FLASH AUTOMATE DE CAFEA SRL

5. Activitatea economico - financiara

În conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1990 republicata, exercitiul economico - financiar începe de la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecarui an.

Page 15: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

Profitul societatii se stabileste prin bilantul aprobat de adunarea generala a asociatilor, dupa prezentarea raportului administratorului. Profitul impozabil se stabilese ca diferenta între suma totala a veniturilor si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.

Societatea are deschise conturi în devize liber convertibile si în lei la banci autorizate din România, asupra carora are drept liber de dispozitie. Persoanele care semneaza în numele societatii documentele pentru operatiuni bancare au specimene de semnatura la bancile cu care lucreaza societatea.

Evidenta contabila, bilantul si contul de profit si pierdere se tin în conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1990 republicata în M.O. partea I nr. 20/2000 si a Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii.

Societatea întocmeste anual bilantul contabil si contul de profit si pierdere. Pierderile produse în patrimoniul societatii se suporta de asociati în limita partilor sociale subscrise.

Documentele de evidenta contabila folosite se întocmesc în conformitate cu prevederile Hotarârii nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora.

Cotele de amortizare a mijloacelor fixe si duratele de amortizare se calculeaza în conformitate cu Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicata în M.O. partea I nr. 242/1999, modificata si completata prin OUG nr. 127/1999 si OG nr. 5/2000.

Angajarea personalului societatii se face pe baza de contract individual de muncii, în conditiile Codului Muncii, Legii nr. 130/1999, modificata si completata de OUG nr. 136/1999 si HG nr. 238/2002 si ale Procedurilor de aplicare a Legii nr. 130/1999.

Administrarea si conducerea financiara a activitatii va fi sub controlul adunarii generale a asociatilor.

                  6. Prezentarea operatiunilor principale aducatoare de profit

Asa cum am prezentat anterior principalul domeniu de activitate al SC FLASH AUTOMATE DE CAFEA  SRL îl reprezinta comercializarea marfurilor care nu se efectueaza prin magazine .(707)

O alta sursa generatoare de venituri o reprezinta lucrarile executate si serviciile prestate de catre departamentul de service al firmei (cont 704).

Societatea mai înregistreaza venituri financiare intr-o proportie foarte mica comparativ cu veniturile din exploatare mai sus mentionate, si anume:

-         venituri din diferente de curs valutar provenite din plata facturilor catre furnizorii externi (cont 765)

Page 16: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

-         venituri din dobânzi aferente conturilor bancare (cont 766)

Se respecta prevederile legislatiei fiscale în vigoare si Codul Fiscal al României care se aplica exercitiului financiar 2006-2007 privind impozitul pe profit,  profitul impozabil se  determina astfel:

Profitul impozabil se  caluleaza ca diferenta între veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

În scopul aplicarii legii sau ale prezentelor instructiuni, care se refera la calculul ponderii veniturilor contribuabilului, nu sunt luate în calcul : veniturile înregistrate în conturile 711" venituri din productia stocata", 721 "venituri din productia de imobilizari necorporale" si 722 "venituri din productia de imobilizari corporale" care sunt rezultate din evaluarea activelor în valuta si, dupa caz, eventualele venturi din evaluarea datoriilor în valuta, conform reglementarilor contabile, nu este cazul societatii analizate.

Rezultatul contabil este calculat lunar pe baza datelor înregistrate în contul 121 "profit si pierdere".

7. Determinarea impozitului pe profit

Dupa cum s-a prezentat si în capitolele anterioare, profitul impozabil se calculeaza  scazând din veniturile realizate din orice sursa cheltuielile facute pentru realizarea acestora, adica placând de la rezultatul contabil,

Rezultatul contabil  = venituri -cheltuieli

    

Se înregistreaza închiderea conturilor de venituri aferente lunii decembrie 2006:

- 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate                  187591.71

- 707 Venituri din vânzarea marfurilor                              1760715.20

- 765 Venituri din diferente de curs valutar                                    302968.18

- 766 Venituri din dobânzi                                                                               26.54

            Total venituri decembrie                                              2251301.63

                                               

Se înregistreaza închiderea conturilor de cheltuieli aferente lunii iunie 2007.

- 602  "Cheltuieli cu materialelr consumabile"                                   56484.69

- 603  "Cheltuieli cu obiecte de inventar                                            6790.00

- 605   " Cheltuieli privind energia si apa"                                           3086.16

Page 17: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

- 607  "Cheltuieli privind marfurile"                                            1480528.45

- 611  " Cheltuieli de intretinere si reparatii                                      3331.29

- 612    "Cheltuieli cu redevente loctii de gestiune si chirii"             1973.02

- 613    "Cheltuieli cu prime de asigurari"                                            3975.25

- 622    "Cheltuieli privind comisioanele si onorariile"                       914.97

- 623.2 "Cheltuieli  de protocol reclama si publicitate"        16371.58

- 624    "Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane"                  4614.47

- 625    "Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri"          5334.48

- 626    "Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii"                          5147.99

- 627    "Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate"                              5141.79 

- 628    "Alte cheltuieli  cu servicii executate de terti"                         90922.12

- 635    "Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilat         3410.02

- 641    "Cheltuieli cu salariile personalului"                                         99162.00

-642    "Cheltuieli cu tichetele de masa"                                              9766.38

- 645    "Celtuieli privind asigurarea si protectia sociala"                  30422.00

- 6581  "Despagubiri,amenzi penalitati                                          0 .45

- 665    "Cheltuieli cu diferente de curs valutar"                         7197.02

- 666    "Cheltuieli privind dobanzile"                                      29239.60

- 681    "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea provizioanel  45667.46

Total cheltuieli luna decembrie 2006                                                     2014823.19

Total venituri aferente lunii decembrie 2006           2251301.63

Total cheltuieli aferente lunii decembrie 2006         1927241.19

Întreprinderea obtine profit brut  121 = 324060.44 care se aduna la profitul aferent celorlalte luni ale anului fiscal. Se obtine un un profit de 994743.73

            Întrucât la  impozitarea profitului rezultatul financiar se ia în considerare prin  cumulare de la începutul anului, iar lunar acest rezultat este afectat în minus de impozitul calculat, înseamna ca pentru obtinerea profitului brut cumulat, rezultatul financiar fiscal (soldul contului 121) trebuie afectat în plus cu suma rulajelor lunare debitoare ale contului 691"Cheltuieli cu impozitul pe profit".

Page 18: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

            Lista cheltuielilor deductibile:

-         amenzi si penalitati neimputabile, contul  6581 Despagubiri, amenzi si penalitati cu un sold de 7781.21 lei provenind din majorarea de întârziere  si penalitati de întarziere  datorita neplati la timp a  TVA-lui si alte amenzi  datorate catre autoritati.

-         depasirile de cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, contul 623.2

-         depasiri de cheltuieli de donatii si subventii acordate, nu este cazul societatii studiate.

-         pierderile din creante cont 654,  nu este cazul.etc

Determinarea protocolului deductibil:

Cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

Profitul realizat cumulat, cont 121                                                  994743.74

Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate cont 623.2             79644.41

Cheltuieli cu impozitul pe profit, cont 691                                           0,00

Rezultatul contabil    121                    994743.74  +

                     0,00  +         691 impozit pe profit

              79644.41            623.2 protocol

                                                             ----------------------

                                                                         1074388.15

                                               

Cheltuiala cu protocolul deductibila = 2% .1074388.15 = 21487.76

Rezulta un protocol nedeductibil de 58156.65

Valoarea procentuala de 2% prevazuta de legile în vigoare pentru deductibilitatea cheltuielilor cu protocolul este mai mare decat valoarea cheltuielilor cu protocolul, deci va fi deductibila în totalitate.

Determinarea valorii deductibile a cheltuielii cu diferentele de curs valutar:

În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste 3 inclusiv, cheltuielile cu dobânzile  nedeductibile se reporteaza în perioada urmatoare, în aceleasi conditii, pâna la deductibilitatea integrala a acestora.

Page 19: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit mai sus, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor prevazute în aceste alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

Calculam gradul de indatorare:

Capital propiu = capital subscris varsat +alte rezerve +rezultatul reportat + profit

Capital imprumutat = credite pe TL + credite de la institutiile financiare + imprumuturi de la asociati sau alte persoane + credite furnizori>1an

Capital propriu 01.01.2006 31.12.2007Cap. Subscris varsat 200 200Alte rezerve 1043712.02 1043712.02Rezultatul reportat 814882.59 814882.59Profit si pierdere 994743.74

total 1858794.61 2853538.35

  

Capital imprumutat 01.01.2007 31.12.2007Credite tl 104221.29 160373.22Sume datorate asociatilor

20419.67 20419.67

Credite institutii financire

546315.92 699622

Total 670956.88 880414.89

Grad indatorare = 1551371.77/4712332.96 = 0.33

Cheltuielile cu diferenta de cur valutar    sunt deductibile integral

Conform normelor în vigoare pentru stabilirea cheltuielilor deductibile valoarea de 167928.83 lei este deductibila ramane de determinat daca diferenta de 333699.06 este deductibila din totalul veniturilor obtinute în exercitiul financiar.

Venituri din lucrari si servicii prestate     704  =      31066.79

Venit din vânzarea de marfuri                  707 =     2408938.30

Cifra de afa ceri = total venituri din lucrari si servicii prestate si venituri din vânzarea marfurilor:

                             704 + 707 = 2440005.09

Cheltuiala cu sponsorizarea este deductibila in limita minimului  din urmatoarele:

Page 20: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

- 3% din cifra de afaceri    2440005.09 x 3/100 = 73200.15

- 20% din impozitul pe profit datorat   32978.02 x 20% = 6595.60

In aceasta situatie cheltuiala cu sonsorizarea este deductibila in totalitate.

            In cazul amortizarii mijloacelor fixe, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile in limita amorizarii calculate conform Codulu Fiscal.

Determinam rezultatul impozabil:

Rezultatul fiscal = rezultatul contabil -reduceri fiscale + elementele nedeductibile fiscal

Rezultat contabil            994743.74 +

                                                 0,00 +    691   impozit profit anterior

               5856.65 +   623.2 cheltuieli cu protocolul nedeductibil

 7781.21 +   6581   cheltuieli cu amenzi si penalitati

                                            1500.00      623.3   cheltuieli cu sponsorizarea

                                       -------------------------

                                    1062181.60     Profit impozabil

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%

1062181.60 x 16% = 169949.06

Sponsorizarea fiind deductibila => impozit de plata 169949.06 - 1500 = 168449.06

Impozit pe profit datorat  168449.00

            La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia în vigoare se aplica trimestrial sau lunar, dupa caz, astfel încat la finele anului acesta sa se încadreze în prevederile legale.

            Pentru determinarea profitului impozabil contribuabili  sunt obligati sa întocmeasca un registru de evidenta fiscala, într-un singur exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si înregistrat la organele fiscal teritorial, completerea se face în ordine cronologica fara stersaturi, iar informatiile înregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prevazute în declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza în toate situatiile în care informatiile cuprinse în declaratia fiscala sunt obtinute în urma unor prelucrari ale informatiilor furnizate de contabilitate.

                Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, în functie de specificul activitatii si de necesitatiile proprii ale acestuia.

Determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului I 2007

Page 21: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

Se înregistreaza închiderea conturilor de venituri aferente lunii ianuarie-martie 2007:

- 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate                   32362.44

- 707 Venituri din vânzarea marfurilor                             5600265.99

- 765 Venituri din diferente de curs valutar                                       6320.53

- 766 Venituri din dobânzi                                                                            108.28

            Total venituri decembrie                                            5639057.24            

Se înregistreaza închiderea conturilor de cheltuieli aferente lunii ianuarie-martie 2007.

- 602  "Cheltuieli cu materialelr consumabile"                                116642.34

- 6022"Cheltuieli privind combustibilul"                             30786.65

- 603  "Cheltuieli cu obiecte de inventar                                           7869.09

- 605   " Cheltuieli privind energia si apa"                                         13897.94

- 607 "Cheltuieli privind marfurile"                                            3912535.19

- 611  " Cheltuieli de intretinere si reparatii                                      6839.12

- 612    "Cheltuieli cu redevente loctii de gestiune si chirii"           59284.53

- 613    "Cheltuieli cu prime de asigurari"                                          11342.10

- 622    "Cheltuieli privind comisioanele si onorariile"                     1506.34

- 623.2 "Cheltuieli  de protocol reclama si publicitate"       16523.85

- 624    "Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane"             152257.77

- 625    "Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri"       10013.06

- 626    "Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii"                       15892.52

- 627    "Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate"                           14943.53

- 628    "Alte cheltuieli  cu servicii executate de terti"                      162698.15

- 635    "Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilat       4245.00

- 641    "Cheltuieli cu salariile personalului"                                     296480.00

- 645    "Celtuieli privind asigurarea si protectia sociala"                86618.00

- 6581 "despagubiri,amenzi penalitati                                 68742.15

Page 22: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

- 665    "Cheltuieli cu diferente de curs valutar"                    40914.19

- 666    "Cheltuieli privind dobanzile"                                    69990.59

- 681    "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea provizioanelor          44286.81

Total cheltuieli luna ianuaie-martie 2007                               6059591.47

Total venituri aferente trimestrului I           5639057.24

Total cheltuieli aferente trimestrului I         5152429.42

Rezultatul contabil  = venituri -cheltuieli = 5639057.24 - 5152429.42 = 486627.51

Calculul protocolului admis

            Profit  realizat            486627.51  +

                                                    0.00   - profit obtinut in perioda precedenta

                                                   16523.85   -  protocol

                                               ----------------------

                                                 503151.36

                                               

Cheltuiala cu protocolul deductibila = 2% x 503151.36 = 10063.03

Protocol nedeductibil   =   6460.82

Cheltuieli cu amenzi si penalitati = 68742.15

Rezultatul fiscal = rezultatul contabil -reduceri fiscale + elementele nedeductibile fiscal

                        = 486627.51 + 6460.82 + 68742.15 = 561830.48

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%

561830.48 x 16% = 89892.88

8. Întocmirea registrului de evidenta fiscala

                              

                        Data 31.12.2006

Etapa I       Gradul de indatorare

 

Page 23: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

Capital propriu 01.01.2006 31.12.2007Cap. Subscris varsat 200 200Alte rezerve 1043712.02 1043712.02Rezultatul reportat 814882.59 814882.59Profit si pierdere 994743.74

total 1858794.61 2853538.35

  

Capital imprumutat 01.01.2007 31.12.2007Credite tl 104221.29 160373.22Sume datorate asociatilor

20419.67 20419.67

Credite institutii financire

546315.92 699622

Total 670956.88 880414.89

           

Gradul de indatorare = 0.329215

Etapa II

Calculul protocolului admis

            Cont 121                      994743.74  +

                                                             0,00  +      691 impozit pe profit

                                                     79644.41            623.2 protocol

                                               ----------------------

                                                 1074388.15

                                               

Cheltuiala cu protocolul deductibila = 2% x 1074388.15 = 21487.76

Rezulta un protocol nedeductibil de 58156.65

Etapa III

Calculul cheltuielilor cu diferentele de curs valutar admis;

Gradul de indatorare 0,329215 =>cheltuieli cu diferentle de curs valutar deductibile integral                  

Etapa IV

Page 24: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

Determinarea profitului impozabil si impozitul pe profit

Rezultat contabil            994743.74 +

                                                 0,00 +    691   impozit profit anterior

               5856.65 +    623.2 cheltuieli cu protocolul nedeductibil

 7781.21 +   6581   cheltuieli cu amenzi si penalitati

                                            1500.00      623.3   cheltuieli cu sponsorizarea

                                       -------------------------

                                    1062181.60     Profit impozabil

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%

1062181.60 x 16% = 169949.06

Sponsorizarea fiind deductibila => impozit de plata 169949.06 - 1500 = 168449.06

 Impozitul pe profit dtorat          = 168449.06

9. Structura contului de profit si pierdere - declaratia de impunere

 

            Contul de Profit si Pierdere  la  31.12.2006

Denumirea indicatorului Nr.rd.

Realizari in perioada de raportare  

31.12.2005 31.12.2006  A B 1 2  

1. Cifra de afaceri neta! (rd.02 Ia 05) 01 13546237 20479682 Productia vanduta(et.701+702+703+704+705+706+708) 02 117881 462409 Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) 03 13428356 20017273 Venituri din dobanzi inregistrate de entitai al caror obiect de activitate il constituie leasingul( caror obiect de activitate it constituie leasingul

04 0 0 

Venituri din subventii  de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.741 1)

05 0 0 Variatia stocurilor de produse finite (ct.71 1)                          Sold C 06 0 0 

si a productiei in curs de executie                                                                           Sold D

07 0 0 Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata(et.721+722)

08 0 0 Alte venituri din exploatare  (ct.7417+758) 09 2345 14968 VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL (rd.01+06-07+08+09) 10 13548582 20494650 Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct.601+602-7412)

1 1 196842 429928 Alte cheltuieli cu materiale (ct.603+604+606+608) 12 83462 194332 Alte cheltruieli externe  (cu encrgie si apa) (ct.605-7413) 13 10269 20945 Cheltuieli privind marfurile  (ct.607) 14 10593080 16016652 Cheltuieli cu personalul  (rd.16+17), din care: 15 720619 1335878 

Page 25: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

Salarii si indemnizatii  (ct.641+642-7414) 16 543034 1037486 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct.645-7415) 17 177585 298392 Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale (rd.19-20)

18 100438 148667 Cheltuieli (ct 68111+6813) 19 100438 148667 Venituri(ct.781 3) 20 0 0 Ajustari de valoare privind activele circulante (rd.22-23) 21 0 0 Cheltuieli  (ct.654+6814) 22 0 0 Venituri (ct.754+7814) 23 0 0 Alte cheltuieli de exploatare  (rd.25 !a 28) 24 975015 1444437 Cheltuieli privind prestatiile externe

(613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)

25 943234 1382731

 

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635) 26 19059 53923 Cheltuieli cu despagubiri. donatii si activele cedate (ct658) 27 12722 7783 Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul ( ct 666)

28 0 0 

Ajustari privind provizioanele  (rd.30-31) 29 0  Cheltuieli  ct 6812 30 0 0 Venituri ct 7812 31 0 0 CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL  (rd. I 1 la 15 +18+21+24+29)

32 12679725 19590839 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE       -Profit (rd.10-32)

33 868857 903811 

       Pierdere (rd.32-10) 34 0 0 VENITURI DIN INTERESE DE PARTICIPARE (ct.761 1+7613) 35 0  

Din care veniturile obtinute de la entitate afiliate 36 0 0 Venituri din alte investitii si Si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763)

37 0 0 Din care venituri obtinute de la entitati afiliate 38 0 0 Venituri din dobanzi (ct.766) 39 1187 495 Din care venituri file obtinute de la entitatile afiliate 40 0 0 Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 41 291856 501628 

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.35+37+39+41) 42 293043 502123 Ajustari de valoare privind imobilizarile  financiare si a investitiilor financiaredetinute ca active circulante rd 44- 45n5)

43 0 0

 

- Cheltuieli   (ct 686) 44 0 0         - Venituri ct 786 45 0 0 

Cheltuieli privind dobanzile  (ct.666-7418) 46 38279 243261 ielile in relatia cu entitatile afiliate 47 0 

Din care , cheltuielile in relatia cu entitatile affiliate  (ct.663+664+665+667+668)

48 146479 167929 CHELTUIELI FINANCIARE  (rd.43+46+48) 49 184758 411190 

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA - Profitul (rd 42-49 )

50 108285 90933 

- Pierdere (rd.49-42) 51 0 0 .PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA                -Profit (rd. 10+42-32-49)

52 977142 994744

Pierdere (rd.32+49-10-42) 53 0 0

Venituri extraoridanare (ct.771 1) 54 0

Cheltuieli extraordinarte (ct.671) 55 0 0

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA 56 0 0

Page 26: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

EXTRAORDINARA -Profit (rd.54-55)- Pierdere (rd.55-54) 57 0 0

VENITURI TOTAL  (rd. 101-42+54) 58 13841625 20996773

CHELTUIELI TOTALE  (rd.32+49+55) 59 12864483 20002029

PROFITUL SAU PIRDEREA BRUTA  - Profit rd58(rd.58-59)

60 977142 994744

Pierdere (rd.59-58) 61 0 0

Impozitul pe profit  (ct 691) 62 162259 87582

Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus  (et. 698) 63 0 0

PROFITUL SAU  PIERDERA NET(A) A EXERCITIULUI FINANCIAR

Profit (rd.60-61-62-63)

64 814883 907162

Pierdere (rd.61+62+63-60) 65 0 0

10. Declaratia de impunere privind impozitul pe profit

Declaratia se completeaza si se depune anual, de catre platitori de impozit pe profit, dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din situatiile financiare anuale astfel:

- pana la data de 25 ianuarie a anului urmator, de catre contribuabili care pana la aceasta data au definitivat inchiderea exercitiului financiar anterior, conform Codului fiscal

- pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare pentru anul expirat.

În cazul în care platitorul corecteaza declaratia depusa initial, declaratia rectificativa se întocmeste pe acelasi model de formulare, înscriind "X" în spatiul special prevazut în acest scop.

La completarea formularului se tine seama de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr.414/2002 privind impozitul pe profit si ale Hotararii Guvernului nr.859/2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit.

Formularul respectiv se listeaza în doua exemplare: un exemplar se depune la organul fiscal unde platitorul este luat în evidenta fiscala, iar, al doilea exemplar se pastreaza la platitor.

BIBLIOGRAFIE

        Codul Fiscal al Romaniei, versiunea actualizata la data de 01 ianuarie 2008;

        Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata in Monitoru Oficial al Romaniei, partea I;

        Reglementarile contabile 2008, Editura Con Fisc,Bucuresti , 2008;

Page 27: Contabilitatea Partida Simpla Si Exemplu

        Noile reglementari contabile conforme cu directivele europne, editia a III-a, poducator Best Publising, Bucuresti , 2008;

        Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara I contabila, Editura Imprimeria Nationala, Bucuresti , 2004;

        O.M.F.P. nr 1954/2005 pentru aprobarea clasifcatiei indicatorilor privind finanatele publice , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, cu modificarile si compltarile ulterioare;

        Legea Finantelor Publice nr.500/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, modificata prin Legea nr.314/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.