analiza simpla

7/29/2019 Analiza simpla

1/36

Raport de cercetare

privind factorii care influen eaz decizia de cumprare a unui autoturism

1


2/36

CUPRINS

2.1. Scopul cercetrii .....................................................................................................................32.2. Obiectivele cercetrii .................................................................. .................. 4

........................................................................................................................................42.3. Lista informatiilor dorite a fi obtinute (LIDO) ........................................................................... 4

Capitolul 3. Metodologia ...................................................................................................................... 5

Capitolul 1. Rezumat

Acest raport de cercetare abordeaz tema: Determinarea factorilor care influen eaz decizia

de cumprare a unui autoturism . Pentru a determina, respectiv pentru a analiza ace ti factori, s-a

intocmit un chestionar format din 29 de ntrebri, chestionar a crui completare nu dureaz mai mult

de 12- 13 minute.

Chestionarul a fost aplicat unui e antion de 60 de persoane, majoritatea avnd vrsta cuprins

ntre 18 si 55 ani. Trebuie men ionat faptul c, in scopul realizrii acestei cercetri, chestionarele au

fost aplicate vizitatorilor din reprezentan ele auto aflate n ora ul Cluj- Napoca, pe Calea Turzii

( respectiv Fiat, Mercedes-Benz, Renault, Dacia, Peugeot, Seat, Ford).

Analiznd rspunsurile celor 60 de persoane am aflat ca 66,67% dintre acestea de in un autoturism. Per ansamblu, ace tia sunt mul umi i de func ionarea acesteia, insatisfac ia celor

nemul umi i fiind cauzat in general de vechime, consumul mare si scaunele incomode.

n urma studiului, s-au mai determinat mrcile de top, si anume mrcile care apar cel mai des

in preferin ele consumatorilor. Acestea sunt BMW, Audi si Volkswagen. Se observ faptul c

2


3/36

mrcile de top sunt de fapt cele mai scumpe, sunt mrci de lux. Analiznd mrcile pe care persoanele

i le permit, observm c o cot important este atribuit Daciei si Logan-ului, ambele fiind

autoturisme autohtone. De i Logan-ul nu este o marc n sine, n acest studiu a fost tratat separat ,

deoarece am constatat faptul c apare foarte des in rspunsurile celor chestiona i.

Rugati s i i exprime opinia referitoare la importan a anumitori factori n alegerea unui

autoturism, majoritatea persoanelor au dat cam acelea i rspunsuri. Analiznd aceste rspunsuri, am

alctuit un top al celor mai importan i factori. Astfel, cea mai imprtant este siguran a, urmat de

pre , consum, garan ia i serviciile post- vnzare, confortul, puterea ma inii, i nu n ultimul rnd

design-ul.

Cele mai multe persoane preiau informa ii despre autoturisme de la prieteni si cuno tin e,

TV, respectiv trguri si expozi ii de profil. Mult mai pu ini folosesc radio-ul, presa scris sau

apeleaz la ajutorul unui dealer autorizat pentru a ob ine astfel de informa ii.

Acestea sunt, pe scurt, datele ob inute n urma cercetrii noastre, urmnd ca n capitolele

viitoare s analizm mai pe larg cele prezentate mai sus, precum si alte informa ii ob inute.

Capitolul 2. Introducere

nca de la apariia modelului T produs de Ford in perioada 1908-1927, automobilul devine un

important mijloc de transport pentru persoane.

Avantajele precum posibilitatea de a fi deinut i condus de orice persoan major ( posesoare de

carnet de conducere), mobilitate i usurin n utilizare l propag n topul preferinelor oamenilor n

ceea ce privete transportul individual. Astfel in anul 2007 numrul automobilelor la nivel global

atinge importanta valoare de 806 milioane exemplare . n prezent n Romnia statisticile indic un

numr de 156 de automobilele la 1000 locuitori, de 3 ori mai multe fat de anii precedeni .

De-a lungul timpului automobilele au cunoscut un continuu proces de dezvoltare i progres tehnic,

astfel c n zilele noastre acestea au diferite performane, designuri, culori si accesorii ncercnd s

satisfac ct mai mult dorinele clienilor care sunt din ce n ce mai diversificate .

2.1. Scopul cercetrii

3


4/36

Scopul acestei cercetari este de a determina factorii care influenteaz un individ n alegerea

unui automobil i oportunitatea deschiderii unui parc auto in Cluj-Napoca.

2.2. Obiectivele cercetrii

Obiectivele acestei cercetri sunt urmtoarele:

Obinerea de informaii cu privire la cele mai cunoscute i dorite mrci de automobile

Identificarea satisfaciilor i insatisfaciilor generate de utilizarea unei anumite mrci de

automobile

Obierea de informaii referitoare la gradul de cunoatere a pieei automobilelor

Obinerea de informaii financiare n ceea ce priveste achizitionarea unui automobil

2.3. Lista informatiilor dorite a fi obtinute (LIDO)

Determinarea numrului persoanelor care det n autoturism, i procentul acestora din totalul

respunden ilor;

Identificarea mrcii de top ( marca preferat), respectiv a celei mai accesibile mrci de pe

piata;

Numrul de autoturisme achizi ionate n ultimii 5 ani i aflarea mrcii cu rata cea mai mare

de achizi ie;

Ponderea masinilor noi, respectiv a celor second-hand din totalul de autoturisme

achizi ionate;

Modalitatea de plata a autoturismului achizi ionat;

Sursele de informare;

Determinarea gradului de importan a anumitor factori determinan i ai autoturismelor;

4


5/36

Suma maxim care ar fi pltit pentru un autoturism nou, relativ pentru unul second- hand;

Combustibilul cel mai des utilizat;

Modelul de autoturism preferat;

Alte informa ii ce vor rezulta din analiza simpla si ncruci at a ntrebrilor.

Capitolul 3. Metodologia

Natura cercetrii: calitativ i cantitativ

Mrimea eantionului: 60 de persoane

Metoda de eantionare folosit: aplicarea chestionarelor, fr identificarea identitii

persoanelor chestionate

Rata rspunsurilor: 100%

Procentul chestionarelor exploatabile: 100%

Datele de realizare a anchetei: ancheta a fost realizat pe parcursul a 8 sptmni

5


6/36

Numrul anchetatorilor: 3, fiind distribuite cte 20 de chestionare fiecrui anchetator

Procedurile de control adoptate: au fost aplicate 6 chestionare pentru identificarea unor

eventuale greeli

Tipul analizelor realizate: analize unidimensionale, bidimensionale, grafice i interpretri

Capitolul 4 Analiza rezultatelor

4.1 Analiza individuala a variabilelor

Fig. 4.1.1: De ineti un autoturism?

6


7/36

Din figura de mai sus se poate observa c din totalul de 60 de persoane chestionate, 40 dintre

ele de in un autoturism, adic 66,7%, iar 20, adica 33,33% dintre ace tia nu de in un autoturism.

Fig. 4.1.2: Ce marc de autoturism v-a i dori?

7


8/36

Preferin ele celor chestiona i sunt foarte diversificate, astfel am identificat 11 mrci de

autoturisme. Dup cum se poate observa i din figura 2, marca cea mai cotat este BMW, ob inand

20% din totalul de preferi te exprimate, fiind urmat de Volswagen si Mercedes cu 16,67%, Audi cu

15%, Skoda si Land Rover cu 6,67%, Opel i Peugeot cu 5%, Volvo i Renault cu 3,33%, Logan cu

1,67%.

Analiznd rspunsurile ob inute, observm faptul ca romnii prefer ma inile scumpe (Audi, BMW, VW), de i venitul nu le permite.

8


9/36

Fig. 4.1.3: Ce marc de autoturism v permite venitul dumneavoastr s vachizi iona i?

Analiznd rspunsurile celor chestiona i la intrebarea Ce marc de autoturism v pemite

venitul dumneavoastr personal s v achizi iona i? se observ o real diferen ntre acestea i

rspunsurile la ntrebarea anterioar Ce marc de autoturism prefera i? .

Cei chestiona i i permit in primul rnd o Dacie (28,33%), marc urmat de Logan (20%),

Volswagen i Ford cu 13,33%, Renault cumulnd 8,3%, Opel 6,7%, Fiat i Seat cu 3,3%, urmate de

Seat i Nissan cu 1,67%. Se poate observa c domin marcile mai ieftine, in antitez cu mrcile

scumpe, de lux de la ntrebarea anterioar.

Fig. 4.1.4: Preciza i dac in ultimii 5 ani a i achizi ionat un autoturism?

9


10/36

Aceast ntrebare este una de tip fitru, avnd rolul de a diferen ia persoanele chestionate,

astfel ncat cele 10 ntrebri care urmeaz s fie completate doar de cei care au achizi ionat un

autoturism. Astfel 61,67% dintre acestea au achizi ionat un autoturism n ultimii 5 ani, iar 38,33%

nu au achizi onat.

Fig. 4.1.5: Ce marc de autoturism a i achizi ionat?

10


11/36

Daca da, ce marca?

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid Dacia 14 23.3 40.0 40.0

Logan 9 15.0 25.7 65.7

Ford 6 10.0 17.1 82.9

Renault 4 6.7 11.4 94.3

Skoda 2 3.3 5.7 100.0

Total 35 58.3 100.0

Missing System 23 41.7

Total 60 100.0

Dintre cei care au achizi ionat un autoturism n ultimii cinci ani, 40% au achizi ionat o

Dacie, 25,7% un Logan, 17,1% un ford, 11,4% au ales Renault i 5,7% au optat pentru Skoda. Se

poate observa ca marca dominanta este Dacia, datorita pre ului accesibil, si ca peste 50% dintre

persoane au achizitionata Dacia sau Logan, cel din urm fiind tot de produc ie autohton.

Fig. 4.1.6: Autoturismul achizi ionat a fost:

Autoturismul achizitionat a fost?


Cumulative

Percent

Valid nou 14 23.3 37.8 37.8

second-hand 23 38.3 62.2 100.0

Total 37 61.7 100.0


Total 60 100.0

Dintre cei care au achizi ionat un autoturism n ultimii cinci ani, 37,8% au optat pentru unul

nou, iar 62,2% pentru unul second-hand.

Fig. 4.1.7: Preciza i modalitatea prin care a i achizi ionat autoturismul:

11


12/36


Cumulative

Percent

Valid in rate 7 11.7 18.9 18.9

plata integrala la cumparare 30 50.0 81.1 100.0

Total 37 61.7 100.0


Total 60 100.0

Analiznd tabelul de mai sus putem oberva faptul c 7 persoane au achizi ionat autoturismul

n rate, iar 30 de persoane au pltit integral la cumparare.

Fig. 4.1.8: Satisfac ia legat de utilizarea autoturismului:

Persoanele au fost rugate sa acorde note de la 1 la 5 ( 1- foarte nemul umit, 5- foarte

mul umit), pentru a determina gradul de satisfac ie legat de utilizarea autoturismului. In general,

persoanele au fost mul umite

12


13/36

( 35,14%), respectiv foarte multumite (32,43%). Au existat i personae nemul umite de ma ina

achizi ionat (24,32%), iar doar un procent de 2,7% au fost foarte nemul umi i. 5,41% dintre cei

care au raspuns la aceast intrebare nu sunt nici mul umi i. nici nemul umi i de autoturismul

achizi ionat.

Fig. 4.1.9: De ce a factori a fost cauzat insatisfac ia?

Cei care au fost nemultumi i de func ionarea autoturismului achizi ionat au fost rugati s

numeasc motivul/ motivele care stau la baza acestei afirma ii. Mentionm ca doar 10 persoane au

fost nemultumite. Se poate observa c domin 3 motive si anume: vechimea autoturismului ( 6

persoane), urmat de consumul mare (3 persoane) si scaunele incomode (1 persoan).

13


14/36

Fig. 4.1.10: n acest caz, reac ia dumneavoastr a fost:


Cumulative

Percent

Valid nu voi mai cumpara marca

respectiva6 10.0 60.0 60.0

v-ati plans prietenilor si

cunostintelor4 6.7 40.0 100.0

Total 10 16.7 100.0


Total 60 100.0

Acelea i persone, i anume cele nemul umite au mai afirmat ca nu vor mai cumpra marca

respectiv (6 persoane) si ca s-au plans prietenilor si cuno tin elor (4 persoane).

Fig.4.1.11: Dac ve i achizi iona un autoturism, acesta va fi:


Cumulative

Percent

Valid nou 37 61.7 61.7 61.7

second-hand 23 38.3 38.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Se revine la numrul ini ial de persoane, si anume 60. Fiind ntreba i cum ar fi autoturismul,

61,7% au raspuns c ar fi nou, iar 38,3% ca ar fi second- hand.

Fig. 4.1.12: Motivele care v determin sa achizi ionati un autoturism:

14


15/36

Pentru a determina motivele care stau la baza deciziei de cumprare, responden ii au fost

ruga i s enumere ce ii determin s achizi ioneze un autoturism. Din graficul de mai sus se observ

foarte clar c motivul principal este nevoia, 50% din responden i afirmnd acest lucru. Alte motive

sunt:

- pentru o deplasare mai u oar- 20%,

- pentru confort- 13,33%,

- din plcere- 8,33%,

- din comoditate- 6,67%- pentru oportunitatea de miscare- 1,67%.

Fig. 4.1.13: Oferta intern vs. oferta extern

15


16/36

Persoanele chestionate au fost rugate sa i i exprime atitudinea fa de oferta intern de

autoturisme, in raport cu oferta extern. 30% dintre acestea au raspuns dezacord total, adic oferta

intern nu este mai atractiv decat cea extern

Fig. 4.1.14: Atitudinea fa de oferta existent

16


17/36

Pentru a afla parerea persoanelor referitoare la cat de scump este oferta de autoturisme,

ace tia au avut posibilitatea sa aleag un raspuns intre total acord si dezacord total. 35% dintre

respondenti sunt total de acord c oferta existen este scump. 38,33% sunt partial de acord, 11,67%

dintre ei sunt partial dezacord, iar 6,67% au raspuns ca oferta existent nu este scumpa, spunnd ca

sunt total dezacord cu afirma ia facut. Pentru 8,33% este indiferent dac oferta este scump sau nu.

17


18/36

Fig. 4.1.15: ncrederea in publicitate:


Cumulative

Percent

Valid total acord 9 15.0 15.0 15.0

acord partial 19 31.7 31.7 46.7

indiferent 19 31.7 31.7 78.3

dezacord partial 9 15.0 15.0 93.3

dezacord total 4 6.7 6.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Daca ne axm pe publicitatea care se face la autoturisme, observam c majoritatea

persoanelor nu au incredere n aceasta, 46,7% fiind total de acord respective par ial de acord cu

afirma ia dat. 15% dintre cei chestiona i sunt n par ial dezacord, iar 6,7% in total dezacord,

ace tia avnd incredere in publicitatea facut la autoturisme. 31,7% dintre cei chestiona i sunt

indiferen i.

Fig. 4.1.16: mprumut sau nu?


Cumulative

Percent

Valid total acord 18 30.0 30.0 30.0

acord partial 12 20.0 20.0 50.0

indiferent 1 1.6 1.6 51.6

dezacord partial 7 11.7 11.7 63.3

dezacord total 22 36.7 36.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Jumtate dintre cei chestiona i ar fi de acord s contracteze un mprumut pentru a

achizi iona un autoturism in timp ce 48,4% au afirmat ca nu ar fi dispu i sa apeleze la un credit.

1,6% din cei chestionati sunt indiferen i.

Fig. 4.1.17: Informaiile pe care le avei cu privire la autoturisme provin de la/din:

18


19/36

Informatiile despre autoturism provin de la prieteni


Cumulative

Percent

Valid da 44 73.3 73.3 73.3

nu 16 26.7 26.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Informatiile despre autoturisme provin de la TV


Cumulative

Percent

Valid da 38 63.3 63.3 63.3

nu 21 35.0 35.0 98.3

3 1 1.7 1.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Informatiile despre autoturisme provin de la targuri si expozitii


Cumulative

Percent

Valid da 26 43.3 43.3 43.3

nu 33 55.0 55.0 98.3

3 1 1.7 1.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Persoanele au fost rugate sa precizeze de unde de in informa iile referitoare la autoturisme.

Precizm faptul ca puteau fi alese mai multe variante. Astfel, analiznd rezultatele obtinute,

observm ca 44 persoane prefera prietenii i cuno tin ele, 38 de persoane TV-ul si 26 prefera sa

mearga la trguri si expozi ii pentru a afla mai multe despre autoturisme. Alte modalit i de

informare, dar nu att de des ntlnite sunt:

- radio

- dealeri auto

- presa scris

Fig. 4.1.18: Importan a siguran ei:

19


20/36

Analiznd raspunsurile primate, observm faptul c siguranta este important in alegerea

unui autoturism, raspuns dat de 28,3% dintre responden i, si foarte important pentru 68,3% dintre

ace tia. 3,3% dintre persoanele chestionate consider ca nu iau n considerare acest factor n alegerea

unui autoturism. Persoanele mai puteau alege si variantele neimportant si pu in important, dar se

pare c la acest factor aceste doua rspunsuri nu sunt considerate adecvate.

Fig. 4.1.19: Importan a design-ului

20


21/36

Analiznd importan a design-ului, se poate observa faptul c pentru 55% dintre personae

este un factor important, pentru 31,67% foarte important. Doar pentru 10% dintre cei chestiona i

reprezint un factor pu in important si pentru 1,67% neimportant. Pentru 1,67% dintre persoanele

interogate design-ul este indiferent.

Fig. 4.1.20: Importan a confortului

21


22/36

Al treilea factor analizat este comfortul. Acesta este un element foarte important pentru 40%dintre cei chestiona i, important pentru 51,67% si doar 1,67% dintre ace tia il consider neimportant. 6,67% dintre persoane au raspuns indiferent.

Fig. 4.1.21: Importan a puterii autoturismului

22


23/36

Din graficul de mai sus reiese faptul c puterea motorului reprezint un factor important in

alegerea unui autoturism. Raspunsurile celor chestiona i se pot clasifica astfel:

- pentru 35% puterea este un factor foarte important

- 36,67% sus in ca puterea este un factor important

- 20% dintre respondenti il consider un factor indiferent

- 6,67% sunt de parere ca puterea este un factor pu in important

- n cele din urma, doar 1,67% dintre persoanele chestioante sus in ca puterea este un factor neimportant

Fig. 4.1.22: Importan a consumului

23


24/36

Din cte putem observa si din graficul de mai sus consumul este n general un factor foarte

important, pentru 66,67% dintre persoane i important pentru 28,33% dintre acestea. Doar 1,67%

dintre ce chestiona i il consider pu in important. 3,33% dintre persoane s-au declarat indiferen i.

Fig. 4.1.23: Importan a garan iei si a serviciilor post- vnzare

24


25/36

Al i factori care ar putea influen a decizia de cumprare a unui autoturism garan ia

si serviciile post- vnzare. Din studiul nostru rezult faptul c ace ti factori sunt foarte

importan i pentru jumtate dintre cei chestiona i, importanti pentru 11,67%, iar un procent

foarte mic, de 1,67% ii consider neimportan i.

Fig. 4.1.24: Importan a pre ului

25


26/36

Din cte se poate observa i din graficul de mai sus, pre ul este un factor hotrtor in

decizia de cumprare a unui autoturism. Pentru majoritatea celor chestiona i, i anume 66,67%

reprezint un factor foarte important, iar pentru 21,67% dintre ace tia este important. Procentul celor

care consider pretul ca fiind pu in important este foarte mic, de doar 1,67%. Pentru 10% dintre

persoanele chestionate, pre ul este nici important nici neimportant.

Analiznd ultimele 7 grafice, i anume factorii care influen eaz decizia de cumprare a unui

autoturism, putem s i clasificm n func ie de importan a fiecruia. Astfel, siguran a este

26


27/36

factorul principal de care depinde decizia de cumprare. Pentru majoritatea persoanelor

siguran a este nainte de toate. Dup cum bine se tie, i pre ul i consumul reprezint factori

determinan i. Ace ti doi factori putem spune ca sunt inrudi i, deoarece un consum mare

determina si un pre si cheltuieli mai mari. Deci este de preferat ca att valoarea pre ului ct i a

consumului sa fie ct mai reduse.

Urmtorii factori determinan i, n ordinea importan ei sunt: garan ia i serviciile post-

vnzare, confortul, puterea ma inii, i nu n ultimul rnd design-ul.

Fig. 4.1.25: Metoda de adoptare a decizie de cumprare

27


28/36

Analiznd graficul de mai sus, observm faptul ca decizia de cumprare a unui autoturism se

ia n majoritatea cazurilor n familie, 53,33% dintre cei chestiona i afirmnd acest lucru. Deci,

cumprarea unui autoturism este o decizie foarte important si trebuie adoptat de to i membrii

familiei. 25% dintre cei chestiona i consider ca decizia trebuie adoptat de ei n i i, iar 15% sunt

de parere c so ia ar trebui s decid cu privire la design si so ul cu privire la caracteristicile

tehnice. Un procent mai mic, i anume doar 6,67% decid alturi de prieteni sau cuno tin e.

Fig. 4.1.26: Atunci cnd ve i achizi iona un autoturism l ve i plti:

28


29/36

Dac i-ar achizi iona un autoturism, 58,33% dintre cei chestiona i ar opta sa in

plateasc in rate, iar 41,67% dintre ace tia ar plti integral la cumprare. Dupa cum am observat si

mai sus, majoritatea persoanelor chestionate ar contracta un imprumut daca nu ar avea bani

suficien i pentru achizi ionarea unui autoturism. De obicei, romnii prefer creditul bancar, n

detrimentul leasing-ului, deoarece odat cu contractarea creditului devi proprietar pe autoturism, n

timp ce acelasi autoturism luat printr-o societate de leasing devine proprietate personal odat cu

ncheierea contractului, respectiv cu achitarea sumei totale.

Fig. 4.1.27: Pre ul maxim pentru un autoturism nou

29


30/36


Cumulative

Percent

Valid < 10.000 euro 11 18.3 18.3 18.3

10.000-15.000 euro 23 38.3 38.3 56.7

15.001-20.000 euro 17 28.3 28.3 85.0

20.001-25.000 euro 4 6.8 6.8 91.7

< 25.000 euro 5 8.3 8.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Pre ul autoturismelor noi variaz foarte mult, in func tie de marc. ntreba i ct ar fi dispu i

sa plteasc pentru o masin nou, 85% dintre cei chestiona i au rspuns ca suma maxim ar fi de

20.000 euro. Dintre ace tia, 18,3% ar plti sub 10.000 euro, 38,3% intre 10.000 si 15.000 euro, iar

28,3% ar plti intre 15.001 si 20.000 de euro. Procentul celor care ar plti peste 20.000 euro pentru

un autoturism nou este relativ mic, doar 6,8% ar plti intre 20.001 si 25.000 euro, iar 5 persoane

(8,3%) ar plti peste 25.000 euro.

Fig. 4.1.28: Pre ul maxim pentru un autoturism second-hand

30


31/36

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid < 5000 euro 12 20.0 20.0 20.0

5000-7000 euro 26 43.3 43.3 63.3

7001-10000 euro 14 23.3 23.3 86.7

> 10000 euro 8 13.3 13.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Analiznd tabelul de mai sus, observm faptul c cele mai multe persoane, 43,4% ar plti

intre 5000-7000euro pentru un autoturism second- hand. 20% ar plti sub 5000 euro, iar 23,3%

dintre cei chestiona i ar fi dispu i sa scoat din buzunar intre 7.001 si 10.000 euro. Suma de peste

10.000 euro ar plti-o doar 13,3% dintre persoanele chestionate.

Fig. 4.1.29: Tipul de combustibil preferat


Cumulative

Percent

Valid benzina 31 51.7 51.7 51.7

motorina 29 48.3 48.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Analiznd preferin ele consumatorilor n ceea ce prive te combustibilul, observm faptul c exist un echilibru ntre benzin si motorin. Astfel, 51,67% dintre cei chestiona i prefer benzina, si 48,33% opteaz pentru benzin.

Fig. 4.1.30: Tipul de autoturism preferat

31


32/36

ntreba i ce tip de autoturism prefer, 41,67% dintre respnden i au ales modelul compact,

25% pentru limuzin si 16,67% au ales modelul sport. Modelul off-road este preferat de 11,67%

dintre cei chestionati, in timp ce tipul cabrio atinge un procent de doar 5%

Fig. 4.1.31: Vrsta


Valid 18-25 22 36.7 36.7 36.7

26-35 12 20.0 20.0 56.7

36-45 12 20.0 20.0 76.7

46-55 10 16.7 16.7 93.3

> 55 4 6.6 6.6 100.0

Total 60 100.0 100.0

Acest chestionar a fost aplicat pe un eantion de 60 de persoane, cu vrsta cuprins ntre 18 i

peste 55 ani. Din acest tabel se observ c majoritatea persoanelor chestionate au intre 18 si 45 ani,

adica 22 persoane au intre 18-25 ani, si reprezinta 36,7% din total, 12 persoane au intre 26 si 35 ani,

reprezentand 20% din totalul de 60, la egalitate cu numrul persoanelor intre 36- 45 ani. Numrul

32


33/36

persoanelor peste 45 ani este mai redus, intlnind 10 persoane cu varsta cuprins intre 45 si 55 ani

,reprezentand o cota de 16,7% din total, i doar peste 4 persoane peste 55 ani, cu 6,6%.

Fig. 4.1.32: Situa ia familial

Situa ia familial, ca si varsta, este o ntrebare de identificare al respnden ilor. Astfel, in

acest studio am intalnit persoane casatorite cu copii si persoane necasatorite, in proportie de 45%

fiecare, persoane casatorite fr copii, 8,33%, respectiv persoane divortate- 1,67% dintre respndenti.

33


34/36

Fig. 4.1.33: Nivel de instruire


Valid 10 clase/scoala profesionala 1 1.7 1.7 1.7

liceu/scoala postliceala 10 16.7 16.7 18.3

facultate 43 71.7 71.7 90.0

studii postuniversitare 6 10.0 10.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Dup cum se poate observa i mai sus, domin persoanele cu facultate, 71,% din total,

urmate de cele cu liceu/ coala postliceal (16,7%), cu studii universitare (10%) urmate de cele cu 10 clase sau coal profesionala- 1,7%.

Fig. 4.1.34: Ocupa ia

34


35/36

Analiznd ocupa ia celor chestiona i, am ob inut urmtoarele rezultate: - 31,67% din cele 60 de persoane, sunt angaja i cu studii superioare ;- 26,67% sunt elevi sau studen i;- 18,33% dintre cei chestiona i sunt angaja i cu studii medii; - muncitorii reprezint 13,33% din totalul persoanelor chestionate;- un procent mai mic, si anume 10% este reprezentat de func ionari.

Fig. 4.1.35: Venitul


Valid 3500 12 20.0 20.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Un alt factor extrem de important, care influen eaz decizia de cumprare a unui autoturism, este

venitul persoanei chestionate.

n acest studiu, am identificat patru categorii de venit mediu lunar: mai mic de 1.000

lei aici ncadrndu-se 10% dintre persoanele chestionate, intre 1.000 i 1500 lei- cu 16,7%, ntre

1.501- 2500 lei- cumulnd 30 de procente, intre 2501 i 3500 lei lunar- pentru 23,3% dintre cei

chestiona i, iar ultima categorie fiind de peste 3.500 lei lunar- pentru 20% dintre persoane.

Fig. 4.1.36: Domiciliul

35


36/36


Valid urban 36 60.0 60.0 60.0

rural 24 40.0 40.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Preferin ele consumatorilor pot fi influen ate si de domiciliu.

Dintre persoanele chestionate, 60% provin din mediul urban, iar 40% din mediul

rural.

Fig. 4.1.37: Sexul


Valid masculin 43 71.7 71.7 71.7

feminin 17 28.3 28.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

71,7% dintre persoanele chestionate sunt de sex masculin, iar 28,3% sunt de sex

feminin.

analiza simpla

Documents