caz boris tadic

1
Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie Cazul Dusan Tadič În 1994, Procurorul Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPI) a depus acuzări împotriva lui Dusan Tadič, membru al forţelor sârbilor bosniaci în perioada conflictului din Bosnia şi Herţegovina, pentru comiterea următoarelor fapte: 1) Încălcări grave ale Convenţiilor de la Geneva din 1949 1 2) Încălcarea legilor şi cutumelor războiului 3) Crime împotriva umanităţii Rezultate din uciderea şi supunerea la tratamente inumane şi degradante a unor prizonieri şi a populaţiilor musulmane bosniace în timpul conflictului (faptele erau probate, în principal prin martori). Faptele au fost comise între 1992 şi 1994. Apărarea a prezentat o moţiune prin care a contestat jurisdicţia Tribunalului asupra faptelor comise de Tadič, pentru următoarele motive: a)Tribunalul nu este creat în mod legitim, deoarece actul său constitutiv nu este reprezentat de un tratat internaţional, prin care statele să-şi exprime consimţământul pentru crearea sa. Consiliul de Securitate nu avea competenţa, în conformitate cu Carta O.N.U., să dispună crearea unui tribunal în condiţiile din fosta Iugoslavie. În plus, se încalcă un drept fundamental al omului, recunoscut de dreptul internaţional cutumiar – dreptul la un proces echitabil, care impune ca tribunalul să fie independent, imparţial şi stabilit prin lege. Rezoluţia 827 a Consiliului de Securitate nu poate fi considerată „lege”; b) Prioritatea jurisdicţiei Tribunalului, reglementată prin articolul 9 (2) din Statut, nu are nici o bază în dreptul internaţional, deoarece instanţele naţionale din Bosnia şi Herţegovina sau din Republica Srpska au prioritate în judecarea faptelor, în temeiul suveranităţii naţionale, în special în contextul în care aceste state nu şi-au exprimat consimţământul cu privire la Tribunal. c) Faptele prezentate nu intră în competenţa materială a Tribunalului (încălcări ale Convenţiilor de la Geneva, încălcări ale legilor şi cutumelor războiului, crime împotriva umanităţii), deoarece Convenţiile de la Geneva şi Convenţiile de la Haga din 1907 privind legile şi cutumele războiului impun condiţia existenţei unui conflict armat internaţional, condiţie care nu este îndeplinită în speţă. Ce va decide Tribunalul cu privire la aceste apărări? 1 Convenţia privind ameliorarea răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de luptă; Convenţia privind ameliorarea răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor, membri ai forţelor armate, în războiul pe mare, Convenţia privind tratamentul prizonierilor de război, Convenţia privind protecţia persoanelor civile în timp de război.

Upload: claudia-rosca

Post on 09-Apr-2016

31 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

caz Boris Tadic

TRANSCRIPT

Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta IugoslavieCazul Dusan Tadič

În 1994, Procurorul Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPI)a depus acuzări împotriva lui Dusan Tadič, membru al forţelor sârbilor bosniaci înperioada conflictului din Bosnia şi Herţegovina, pentru comiterea următoarelor fapte:

1) Încălcări grave ale Convenţiilor de la Geneva din 19491 2) Încălcarea legilor şi cutumelor războiului3) Crime împotriva umanităţii

Rezultate din uciderea şi supunerea la tratamente inumane şi degradante a unorprizonieri şi a populaţiilor musulmane bosniace în timpul conflictului (faptele erauprobate, în principal prin martori). Faptele au fost comise între 1992 şi 1994.

Apărarea a prezentat o moţiune prin care a contestat jurisdicţia Tribunalului asuprafaptelor comise de Tadič, pentru următoarele motive:

a)Tribunalul nu este creat în mod legitim, deoarece actul său constitutiv nu estereprezentat de un tratat internaţional, prin care statele să-şi exprime consimţământulpentru crearea sa. Consiliul de Securitate nu avea competenţa, în conformitate cu CartaO.N.U., să dispună crearea unui tribunal în condiţiile din fosta Iugoslavie.

În plus, se încalcă un drept fundamental al omului, recunoscut de dreptulinternaţional cutumiar – dreptul la un proces echitabil, care impune ca tribunalul să fieindependent, imparţial şi stabilit prin lege. Rezoluţia 827 a Consiliului de Securitate nupoate fi considerată „lege”;b) Prioritatea jurisdicţiei Tribunalului, reglementată prin articolul 9 (2) din Statut, nuare nici o bază în dreptul internaţional, deoarece instanţele naţionale din Bosnia şiHerţegovina sau din Republica Srpska au prioritate în judecarea faptelor, în temeiulsuveranităţii naţionale, în special în contextul în care aceste state nu şi-au exprimatconsimţământul cu privire la Tribunal. c) Faptele prezentate nu intră în competenţa materială a Tribunalului (încălcări aleConvenţiilor de la Geneva, încălcări ale legilor şi cutumelor războiului, crime împotrivaumanităţii), deoarece Convenţiile de la Geneva şi Convenţiile de la Haga din 1907privind legile şi cutumele războiului impun condiţia existenţei unui conflict armatinternaţional, condiţie care nu este îndeplinită în speţă.

Ce va decide Tribunalul cu privire la aceste apărări?

1 Convenţia privind ameliorarea răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de luptă; Convenţia privind ameliorarea răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor, membri ai forţelor armate, în războiul pe mare, Convenţia privind tratamentul prizonierilor de război, Convenţia privind protecţia persoanelor civile în timp de război.