CAVITATEA BUCALCAVITATEA BUCALĂ IVĂ IV

CementulCementul• Caractere generaleCaractere generale

-ţesut mineralizat ce acoperă rădăcina dinţilor-ţesut mineralizat ce acoperă rădăcina dinţilor-structura sa seamănă cu structura osului-structura sa seamănă cu structura osului-se întinde de la joncţiunea amelocementară -se întinde de la joncţiunea amelocementară din din regiunea coletului dentar, până la apex regiunea coletului dentar, până la apex-grosimea lui creşte spre apexul dintelui-grosimea lui creşte spre apexul dintelui-rol-asigura un suport pentru -rol-asigura un suport pentru inserţia inserţia fibrelor fibrelor de colagen din ligamentul de colagen din ligamentul periodontalperiodontal-este mai puţin mineralizat decât dentina-este mai puţin mineralizat decât dentina-culoarea lui este gălbuie-culoarea lui este gălbuie--ggrosimea cementului creşte spre apexul rosimea cementului creşte spre apexul dinteluidintelui

Cementul-compoziţia Cementul-compoziţia chimicăchimică

• Componenta anorganică Componenta anorganică (45-50%) (45-50%) -calciu, fosfat şi floruri sub formă de cristale -calciu, fosfat şi floruri sub formă de cristale

de de hidroxiapatită hidroxiapatită-conţine cea mai mare cantitate de fluoruri -conţine cea mai mare cantitate de fluoruri

dintre dintre toate ţesuturile mineralizate ale toate ţesuturile mineralizate ale organismului. organismului.

• Componenta organică Componenta organică (50-55%):(50-55%):-fibre de colagen de tip I aşezate foarte -fibre de colagen de tip I aşezate foarte

dezordonatdezordonat şi substanţă fundamentală (proteoglicani şi şi substanţă fundamentală (proteoglicani şi glicozaminoglicani) glicozaminoglicani)-în unele zone se pot identifica fascicule de -în unele zone se pot identifica fascicule de

fibre de fibre de colagen, reprezentând fibre Sharpey colagen, reprezentând fibre Sharpey cu originea în cu originea în ligamentul periodontal. ligamentul periodontal.

Structura cementuluiStructura cementului • - cementul acelular- cementul acelular

--cementul primarcementul primar-apare sub forma unui strat fin ce acoperă dentina -apare sub forma unui strat fin ce acoperă dentina radiculară, începând de la coletul dentar până la apex radiculară, începând de la coletul dentar până la apex-de obicei lipseşte în treimea inferioară a rădăcinii-de obicei lipseşte în treimea inferioară a rădăcinii-structură fibrilară, format din fibre de colagen (intrinseci -structură fibrilară, format din fibre de colagen (intrinseci şi şi extrinseci), dispuse într-un gel matriceal extrinseci), dispuse într-un gel matriceal

• - cementul celular - cementul celular --cementul secundarcementul secundar-se depune în momentul în care dintele îşi începe -se depune în momentul în care dintele îşi începe mişcările mişcările eruptive eruptive -alcătuit din fibre de colagen -alcătuit din fibre de colagen (intrinseci şi extrinseci), (intrinseci şi extrinseci), orientate paralel cu axul rădăcinii orientate paralel cu axul rădăcinii-conţine înglobat în matricea sa, -conţine înglobat în matricea sa, cementocite, cementocite, aşezate în aşezate în nişte cavităţi numite cementoplaste nişte cavităţi numite cementoplaste -cementocitele au prelungiri citoplasmatice aşezate în -cementocitele au prelungiri citoplasmatice aşezate în canalicule (aspect de păianjen) şi puţine organite canalicule (aspect de păianjen) şi puţine organite citoplasmatice, dovedind că sunt celule în repaos citoplasmatice, dovedind că sunt celule în repaos

Structura cementuluiStructura cementului- cementoidulcementoidul

-la periferie, spre ligamentul -la periferie, spre ligamentul periodontal, cementul prezintă în periodontal, cementul prezintă în permanenţă un strat fin de permanenţă un strat fin de cementoid, de-a lungul căruia sunt cementoid, de-a lungul căruia sunt aşezate cementoblastele şi unde, aşezate cementoblastele şi unde, rareori, se pot observa rareori, se pot observa cementoclastecementoclaste

CementogenezaCementogeneza• Cementogeneza debutează în cursul Cementogeneza debutează în cursul

formării rădăciniilor şi a erupţiei dentare şi formării rădăciniilor şi a erupţiei dentare şi se desfăşoară în mod lent toată viaţa se desfăşoară în mod lent toată viaţa dinteluidintelui

• Debutul cementogenezei este precedat de Debutul cementogenezei este precedat de dezintegrarea tecii Hertwigdezintegrarea tecii Hertwig

• În formarea cementului este implicat sacul În formarea cementului este implicat sacul dentar (o condensare a ţesutului dentar (o condensare a ţesutului mezenchimatos în jurul foliculului dentar) şi mezenchimatos în jurul foliculului dentar) şi anume celulele stratului intern ale acestuiaanume celulele stratului intern ale acestuia

CementogenezaCementogeneza•Diferenţierea cementoblastelorDiferenţierea cementoblastelor::

-debutează în momentul în care începe -debutează în momentul în care începe dezintegrarea tecii Hertwigdezintegrarea tecii Hertwig

-celulele suferă modificări -celulele suferă modificări caracteristice caracteristice celulelor secretoare celulelor secretoare de proteine de proteine (nucleul se polarizează, în (nucleul se polarizează, în citoplasmă citoplasmă se dezvoltă RER, aparatul se dezvoltă RER, aparatul Golgi şi o Golgi şi o reţea microtubulară). Ele reţea microtubulară). Ele încep să încep să sintetizeze componenta sintetizeze componenta organică a organică a cementului (cementoidul)cementului (cementoidul)

CementogenezaCementogeneza-cementoidul format din fibre de -cementoidul format din fibre de

colagen şi colagen şi substanţa fundamentală substanţa fundamentală prin mineralizare prin mineralizare formează cementulformează cementul

-printre cementoblaste apar fibre de -printre cementoblaste apar fibre de colagen colagen exogene provenind din exogene provenind din ligamentul ligamentul periodontal, ce vor fi periodontal, ce vor fi înglobate în cementoid înglobate în cementoid (fibrele Sharpey (fibrele Sharpey cu rolul de a fixa dintele în cu rolul de a fixa dintele în alveolă)alveolă)

-primul strat de cementoid depus -primul strat de cementoid depus este este cunoscut sub numele de cunoscut sub numele de precementprecement

CementogenezaCementogeneza• Depunerea cementuluiDepunerea cementului se face în straturi se face în straturi

succesive: succesive: -primul strat, adiacent dentinei este stratul -primul strat, adiacent dentinei este stratul de de cement primarcement primar (pre-eruptiv) cu o (pre-eruptiv) cu o structură fibrilară şi acelularăstructură fibrilară şi acelulară-apoi apare stratul de -apoi apare stratul de cement secundarcement secundar care care este celulareste celular-mineralizarea acestor straturi se produce -mineralizarea acestor straturi se produce imediat după constituirea matricei organiceimediat după constituirea matricei organice

Cementul -rolCementul -rol• Conferă un mediu propice de ancorare a Conferă un mediu propice de ancorare a

fibrelor de colagen din ligamentul periodontalfibrelor de colagen din ligamentul periodontal

• Prezenţa lui este indispensabilă pentru Prezenţa lui este indispensabilă pentru ancorarea dintelui în maxilar, deoarece fibrele ancorarea dintelui în maxilar, deoarece fibrele de colagen nu pot fi încorporate în dentină de colagen nu pot fi încorporate în dentină

• Rol în procesele de reparaţie a dintelui, în Rol în procesele de reparaţie a dintelui, în cazuri patologice cum ar fi, de exemplu, cazuri patologice cum ar fi, de exemplu, fracturile dintelui; în aceste cazuri, procesul de fracturile dintelui; în aceste cazuri, procesul de reparaţie are loc prin depunere de cement. reparaţie are loc prin depunere de cement.

Pulpa dentarăPulpa dentarăCaractere generaleCaractere generale

• Se dezvoltă din Se dezvoltă din papila dentarăpapila dentară• Ocupă cavitatea centrală a dinţilor Ocupă cavitatea centrală a dinţilor

(camera pulpară în coroană şi canalul (camera pulpară în coroană şi canalul radicular în rădăcină)radicular în rădăcină)

• Volumul unui organ pulpar este de Volumul unui organ pulpar este de aproximativ 0,02 cc, dar pulpa molarilor aproximativ 0,02 cc, dar pulpa molarilor este de 3-4 ori mai mare decât a este de 3-4 ori mai mare decât a incisivilorincisivilor

• Cu vârsta, volumul pulpar se Cu vârsta, volumul pulpar se micşorează, consecutiv depunerii micşorează, consecutiv depunerii continue de dentinăcontinue de dentină

Pulpa dentarăPulpa dentarăCaractere generaleCaractere generale

• În funcţie de localizarea în dinte, i se În funcţie de localizarea în dinte, i se disting două părţi: disting două părţi:

-pulpa coronară-pulpa coronară

--pulpa radicularăpulpa radiculară

Pulpa dentarăPulpa dentarăCaractere generaleCaractere generale

• Pulpa coronarăPulpa coronară -se află în -se află în camera pulparăcamera pulpară-prezintă prelungiri ale ţesutului pulpar în -prezintă prelungiri ale ţesutului pulpar în cuspizii dintelui, numite "coane pulpare“cuspizii dintelui, numite "coane pulpare“

• Pulpa radicularăPulpa radiculară-ocupă -ocupă canalulcanalul sau sau canalele radiculare canalele radiculare (în (în funcţie de tipul de dinte)funcţie de tipul de dinte)-există numeroase canale radiculare -există numeroase canale radiculare accesorii accesorii sau secundare sau secundare -pulpa radiculară este în continuitate cu -pulpa radiculară este în continuitate cu ţesutul conjunctiv peridentar prin ţesutul conjunctiv peridentar prin foramenul foramenul apical apical

Pulpa dentarăPulpa dentarăCaractere generaleCaractere generale

• Foramenul apical:Foramenul apical:-orificiu localizat în vârful rădăcinii dintelui-orificiu localizat în vârful rădăcinii dintelui-prin el pulpa dentară comunică cu ţesutul -prin el pulpa dentară comunică cu ţesutul conjunctiv peridentar; pe aici intră şi ies din conjunctiv peridentar; pe aici intră şi ies din pulpă vasele de sânge, limfaticele şi nervii pulpă vasele de sânge, limfaticele şi nervii

• Canalele accesorii:Canalele accesorii: -ramificaţii laterale ale canalului radicular, -ramificaţii laterale ale canalului radicular, ce ce străbat dentina şi cementul şi se străbat dentina şi cementul şi se deschid în deschid în ţesutul conjunctiv ţesutul conjunctiv peridentar, pe partea peridentar, pe partea laterală a dinteluilaterală a dintelui

Structura histologică a Structura histologică a pulpei dentarepulpei dentare

•Ţesut conjunctiv mezenchimatos Ţesut conjunctiv mezenchimatos (celule, fibre şi substanţă (celule, fibre şi substanţă fundamentală) fundamentală)

•Raportul dintre numărul de Raportul dintre numărul de celule şi fibre variază cu vârsta: celule şi fibre variază cu vârsta: în pulpa tânără predomină în pulpa tânără predomină celulele, iar în cea adultă fibrelecelulele, iar în cea adultă fibrele

Structura histologică a Structura histologică a pulpei dentare-celulelepulpei dentare-celulele

• Celulele mezenchimatoase Celulele mezenchimatoase nediferenţiate -nediferenţiate - celule ce provin din celule ce provin din papila dentară (celule multipotente)papila dentară (celule multipotente)

• Fibroblastul pulpar Fibroblastul pulpar -celulă stelată, cu -celulă stelată, cu numeroase prelungiri lungi şi subţiri, unite numeroase prelungiri lungi şi subţiri, unite între ele, cu un nucleu hipercrom şi între ele, cu un nucleu hipercrom şi citoplasmă palid eozinofilă. citoplasmă palid eozinofilă. În pulpa îmbătrânită, celula apare rotundă În pulpa îmbătrânită, celula apare rotundă sau fusiformă, cu prelungiri scurte şi sau fusiformă, cu prelungiri scurte şi puţine organite citoplasmatice puţine organite citoplasmatice ((fibrocit fibrocit pulpar)pulpar)

Structura histologică a Structura histologică a pulpei dentarepulpei dentare

•Odontoblastul Odontoblastul a cărui structură a fost a cărui structură a fost descris pe larg în capitolul descris pe larg în capitolul dentinogenezeidentinogenezei

•Alte celule pulpare decât Alte celule pulpare decât fibroblastul: fibroblastul: celule endoteliale, celule celule endoteliale, celule musculare netede şi pericite în pereţii musculare netede şi pericite în pereţii vaselor, celule nervoase cu prelungiri vaselor, celule nervoase cu prelungiri mielinice şi amielinice, macrofagemielinice şi amielinice, macrofage

Structura histologică a Structura histologică a pulpei dentarepulpei dentare

• Matricea extracelularăMatricea extracelulară-Fibre de colagen-Fibre de colagen, cu rol structural şi de , cu rol structural şi de susţinere, colagen de tip III în pulpa tânără, şi susţinere, colagen de tip III în pulpa tânără, şi mai ales colagen de tip I în pulpa bătrână mai ales colagen de tip I în pulpa bătrână Lipsesc fibrele elastice.Lipsesc fibrele elastice.-Substanţa fundamentală -Substanţa fundamentală este alcătuită este alcătuită din: din: fibronectină, cu rol important în odontogeneză fibronectină, cu rol important în odontogeneză şi glicozaminoglicani cu rol important în şi glicozaminoglicani cu rol important în transportul şi difuziunea diferitelor substanţe transportul şi difuziunea diferitelor substanţe şi împiedicare a mineralizării pulpeişi împiedicare a mineralizării pulpei

Regiunile pulpei dentareRegiunile pulpei dentare• Regiunea perifericăRegiunea periferică sau sau

odontogenăodontogenă : :--stratul odontoblastelorstratul odontoblastelor, situat la , situat la periferia pulpeiperiferia pulpei--zona acelulară (fibrilară) Weilzona acelulară (fibrilară) Weil, , situată situată imediat sub odontoblaste, este imediat sub odontoblaste, este traversată de fibre de colagen, traversată de fibre de colagen, terminaţii nervoase, vase de sânge. terminaţii nervoase, vase de sânge. Fibrele de colagen (fibrele lui Von Fibrele de colagen (fibrele lui Von Korff) traversează această zonă, Korff) traversează această zonă, pătrund apoi printre odontoblaste şi se pătrund apoi printre odontoblaste şi se inseră cu capătul lor terminal în inseră cu capătul lor terminal în matricea dentinei matricea dentinei

Regiunile pulpei dentareRegiunile pulpei dentare

-stratul subodontoblastic-stratul subodontoblastic (stratul (stratul Höhl sau stratul bogat celular) este Höhl sau stratul bogat celular) este alcătuit din celule mezenchimatoase alcătuit din celule mezenchimatoase nediferenţiate şi fibroblastenediferenţiate şi fibroblaste

•Regiunea centralăRegiunea centrală este formată este formată din parenchimul pulpar propriu-zis.din parenchimul pulpar propriu-zis.

Pulpa dentară-zona Pulpa dentară-zona odontogenăodontogenă

• DentinaDentina

• Zona Zona odontoblastelorodontoblastelor

• Zona fibrilară WeilZona fibrilară Weil

• Zona Zona subodontoblasticăsubodontoblastică

Funcţiile pulpei dentareFuncţiile pulpei dentare• Funcţia inductoare:Funcţia inductoare: induce diferenţierea induce diferenţierea

lamei dentare din epiteliului bucal, precum lamei dentare din epiteliului bucal, precum şi formarea şi modelarea organului şi formarea şi modelarea organului smalţului în mod particular pentru fiecare smalţului în mod particular pentru fiecare dintedinte

• Funcţia formatoare: Funcţia formatoare: rolul de a forma rolul de a forma dentină prin odontoblastele dentină prin odontoblastele

• Depunerea dentinei este legată de Depunerea dentinei este legată de funcţia funcţia nutritivănutritivă a pulpei, a cărei vascularizaţie a pulpei, a cărei vascularizaţie este organizată în aşa fel încât diferiţii este organizată în aşa fel încât diferiţii precursori ce vor fi înglobaţi în dentină precursori ce vor fi înglobaţi în dentină sunt aduşi în apropierea odontoblastelor. sunt aduşi în apropierea odontoblastelor.

Funcţiile pulpei dentareFuncţiile pulpei dentare• Funcţia neurosenzorială: Funcţia neurosenzorială: este foarte este foarte

bogat inervată şi poate reacţiona prin bogat inervată şi poate reacţiona prin senzaţia de durere la diferiţi stimuli: senzaţia de durere la diferiţi stimuli: infecţioşi, modificări termice, chimice, infecţioşi, modificări termice, chimice, variaţii de presiune. variaţii de presiune.

• Funcţia reparatoare: Funcţia reparatoare: formarea dentinei formarea dentinei reacţionale sau terţiare, în urma reacţionale sau terţiare, în urma agresiunilor patologice (carii) sau agresiunilor patologice (carii) sau iatrogene.iatrogene.

Dezvoltarea pulpei Dezvoltarea pulpei dentaredentare

• Din ţesutul mezenchimatos situat sub Din ţesutul mezenchimatos situat sub epiteliul bucal primitivepiteliul bucal primitiv

• Componenta germenului dentar primitiv din Componenta germenului dentar primitiv din care se dezvoltă pulpa dentară se numeşte care se dezvoltă pulpa dentară se numeşte papila dentarăpapila dentară

• Celulele papilei dentare în stadiile incipiente Celulele papilei dentare în stadiile incipiente sunt celule mezenchimatoase nediferenţiatesunt celule mezenchimatoase nediferenţiate

• Treptat, ele devin celule stelate, cu Treptat, ele devin celule stelate, cu prelungiri, transformându-se în fibroblasteprelungiri, transformându-se în fibroblaste

• Din ele se diferenţiază la periferie Din ele se diferenţiază la periferie odontoblastele (după apariţia ameloblastelor) odontoblastele (după apariţia ameloblastelor) şi începe producerea dentineişi începe producerea dentinei

ParodontiulParodontiul• Are rolul de a Are rolul de a ataşaataşa dintele de osul maxilar sau dintele de osul maxilar sau

mandibular şi de a asigura dinţilor un mandibular şi de a asigura dinţilor un suport suport în în îndeplinirea funcţiilorîndeplinirea funcţiilor

• Parodonţiul este alcătuit din:Parodonţiul este alcătuit din:cementcementos alveolaros alveolar ligament periodontalligament periodontal gingiegingie

• Parodonţiul este ataşat dentinei radiculare prin Parodonţiul este ataşat dentinei radiculare prin cement şi osului maxilar şi mandibular prin osul cement şi osului maxilar şi mandibular prin osul alveolar alveolar

• Spaţiul dintre cement şi osul alveolar este ocupat de Spaţiul dintre cement şi osul alveolar este ocupat de ligamentul periodontalligamentul periodontal

• Întreaga structură este acoperită la suprafaţă de Întreaga structură este acoperită la suprafaţă de gingiegingie

Osul alveolar-Osul alveolar-morfogenezămorfogeneză• Se formează prin procesul de osificare Se formează prin procesul de osificare

intramembranoasă (endoconjunctivă) intramembranoasă (endoconjunctivă) în mai multe etapeîn mai multe etape

• Arhitectura osului alveolar este Arhitectura osului alveolar este remaniată continuu până la formarea remaniată continuu până la formarea definitivă a rădăciniidefinitivă a rădăcinii

• Pe parcursul vieţii, osul alveolar suferă Pe parcursul vieţii, osul alveolar suferă remanieri permanente, legate de remanieri permanente, legate de erupţia dinţilor, de mişcarea lor erupţia dinţilor, de mişcarea lor fiziologică sau de pierderea lorfiziologică sau de pierderea lor

Compoziţia chimică a osului Compoziţia chimică a osului alveolar alveolar

• Componenta anorganicăComponenta anorganică (65%): (65%): calciu şi fosfat anorganic, sub formă calciu şi fosfat anorganic, sub formă de cristale de hidroxiapatită de cristale de hidroxiapatită

• Componenta organicăComponenta organică (35%): fibre (35%): fibre de colagen tip I, aşezate într-o de colagen tip I, aşezate într-o substanţă fundamentală formată din substanţă fundamentală formată din glicoproteine şi proteoglicaniglicoproteine şi proteoglicani

• Cristalele de hidroxiapatită se depun Cristalele de hidroxiapatită se depun pe fibrele de colagen şi în substanţa pe fibrele de colagen şi în substanţa fundamentalăfundamentală

Structura anatomică a Structura anatomică a osului alveolarosului alveolar

• Osul alveolarOsul alveolar este o parte a osului maxilar sau este o parte a osului maxilar sau mandibular ce formează şi susţine alveola dinteluimandibular ce formează şi susţine alveola dintelui

• Nu există limite distincte între osul maxilar sau Nu există limite distincte între osul maxilar sau mandibular şi osul alveolarmandibular şi osul alveolar

• Este un os lat şi este format din: Este un os lat şi este format din: - - corticalele osuluicorticalele osului (două lame externe de os (două lame externe de os compact-vestibulară şi linguală) compact-vestibulară şi linguală) -miezul osului -miezul osului (ţesut osos spongios trabecular)(ţesut osos spongios trabecular)--alveolele dentare alveolele dentare (în traveele osului spongios (în traveele osului spongios există nişte cavităţi în care sunt înfipte rădăcinile există nişte cavităţi în care sunt înfipte rădăcinile dinţilor)dinţilor)

• Alveolele sunt tapetate de o lamă fină osoasă, Alveolele sunt tapetate de o lamă fină osoasă, peretele alveolei dentareperetele alveolei dentare, ce înconjoară rădăcina , ce înconjoară rădăcina dintelui şi asigură inserţia ligamentului periodontaldintelui şi asigură inserţia ligamentului periodontal

Structura anatomică a Structura anatomică a osului alveolarosului alveolar

• Corticalele osului alveolarCorticalele osului alveolar -sunt în continuitate cu corticalele osului -sunt în continuitate cu corticalele osului maxilar sau mandibular, între ele maxilar sau mandibular, între ele neexistând nici o limită anatomicăneexistând nici o limită anatomică

-corticala vestibulară a mandibulei este -corticala vestibulară a mandibulei este netedă, iar cea a maxilei este perforată de netedă, iar cea a maxilei este perforată de orificiile de intrare a numeroase vaseorificiile de intrare a numeroase vase

--au structura histologică a osului compact au structura histologică a osului compact haversian haversian

Structura anatomică a Structura anatomică a osului alveolarosului alveolar

• Ţesut osos spongiosŢesut osos spongios -se găseşte între cele două corticale şi -se găseşte între cele două corticale şi pereţii alveolelor dentarepereţii alveolelor dentare

-traveele osoase sunt orientate în direcţia -traveele osoase sunt orientate în direcţia de acţiune a forţelor ocluzale ce sunt de acţiune a forţelor ocluzale ce sunt transmise prin intermediul organului dentartransmise prin intermediul organului dentar

-are aceeaşi structură ca osul spongios din -are aceeaşi structură ca osul spongios din oricare altă localizare: structură trabeculară, oricare altă localizare: structură trabeculară, delimitând areole care pot conţine măduvă delimitând areole care pot conţine măduvă roşie hematogenă, dar, de obicei, conţin roşie hematogenă, dar, de obicei, conţin măduvă galbenămăduvă galbenă

Structura anatomică a Structura anatomică a osului alveolarosului alveolar

• Pereţii alveolelor dentarePereţii alveolelor dentare -constituie de fapt osul alveolar propriu-zis-constituie de fapt osul alveolar propriu-zis

-sunt constituiţi din oase specializate, osul -sunt constituiţi din oase specializate, osul fasciculat şi lamelarfasciculat şi lamelar, implicate în , implicate în ancorarea dinţilor în alveolăancorarea dinţilor în alveolă

-peretele alveolei dentare se mai numeşte -peretele alveolei dentare se mai numeşte şi "lamina cribrosa", datorită numeroaselor şi "lamina cribrosa", datorită numeroaselor orificii prin care trec vase şi nervi sau orificii prin care trec vase şi nervi sau "lamina dura" datorită densităţii osoase "lamina dura" datorită densităţii osoase crescute, vizibile şi pe radiografii crescute, vizibile şi pe radiografii

Structura anatomică a Structura anatomică a osului alveolarosului alveolar

• Osul lamelarOsul lamelar::-alcătuit din lamele fine în interiorul cărora fibrele -alcătuit din lamele fine în interiorul cărora fibrele de colagen sunt paralele între ele, dar au o direcţie de colagen sunt paralele între ele, dar au o direcţie diferită de a fibrelor din lamelele învecinate diferită de a fibrelor din lamelele învecinate

• Osul fasciculatOsul fasciculat: : -în el se ancorează fibrele conjunctive Sharpey ale -în el se ancorează fibrele conjunctive Sharpey ale ligamentului periodontalligamentului periodontal-conţine mai puţine fibre conjunctive decât osul -conţine mai puţine fibre conjunctive decât osul lamelar: ele sunt orientate în general în unghi drept lamelar: ele sunt orientate în general în unghi drept faţă de direcţia fibrelor Sharpeyfaţă de direcţia fibrelor Sharpey-este foarte puternic mineralizat şi apare pe -este foarte puternic mineralizat şi apare pe radiografii ca o zonă densă, radioopacă, justificând radiografii ca o zonă densă, radioopacă, justificând denumirea peretelui alveolar de "lamina dura"denumirea peretelui alveolar de "lamina dura"

Ligamentul periodontalLigamentul periodontal• GeneralităţiGeneralităţi

-ţesut conjunctiv dens, fibros, bogat -ţesut conjunctiv dens, fibros, bogat vascularizat şi inervat, ce înconjoară rădăcina vascularizat şi inervat, ce înconjoară rădăcina dinţilordinţilor

-este situat între cement şi osul alveolar-este situat între cement şi osul alveolar

-se formează din fibrele colagene de la nivelul -se formează din fibrele colagene de la nivelul sacului dentar, adiacent cementului, care se sacului dentar, adiacent cementului, care se organizează în fascicule grosolane care în organizează în fascicule grosolane care în parte se insinuează printre cementoblaste şi parte se insinuează printre cementoblaste şi vor fi încorporate în matricea cementului, vor fi încorporate în matricea cementului, solidarizând ligamentul periodontal la cementsolidarizând ligamentul periodontal la cement

-un fenomen similar se produce la formarea -un fenomen similar se produce la formarea alveolei dentarealveolei dentare

Ligamentul periodontalLigamentul periodontal• Structura ligamentului periodontal: Structura ligamentului periodontal:

CeluleleCelulele1- celule proprii ale ţesutului conjunctiv:1- celule proprii ale ţesutului conjunctiv:- celule progenitoare- celule progenitoare- celule mature: fibroblaste, osteoblaste, - celule mature: fibroblaste, osteoblaste, cementoblastecementoblaste2- celule migrate din sânge:2- celule migrate din sânge:- osteoclastul, cementoclastul - osteoclastul, cementoclastul - macrofagul clasic- macrofagul clasic- mastocitul- mastocitul3- celule epiteliale – resturile epiteliale 3- celule epiteliale – resturile epiteliale MalassezMalassez

Ligamentul periodontalLigamentul periodontalCelule proprii ale ţesutului conjunctiv:Celule proprii ale ţesutului conjunctiv:• Celulele progenitoareCelulele progenitoare : :

-capabile să se înmulţească prin mitoze înlocuind -capabile să se înmulţească prin mitoze înlocuind celulele uzate, îmbătrânite din ligamentul periodontalcelulele uzate, îmbătrânite din ligamentul periodontal

• Fibroblastul:Fibroblastul: -are o dublă funcţie: sintetică şi resorbtivă-are o dublă funcţie: sintetică şi resorbtivă-funcţia sintetică constă în elaborarea matricei -funcţia sintetică constă în elaborarea matricei extracelulare (fibre şi substanţă fundamentală)extracelulare (fibre şi substanţă fundamentală)-este o celulă mobilă ce se deplasează înainte şi -este o celulă mobilă ce se deplasează înainte şi înapoi, lăsând în urma lui fibrele de colagenînapoi, lăsând în urma lui fibrele de colagen-celulă alungită, orientată în aceeaşi direcţie cu -celulă alungită, orientată în aceeaşi direcţie cu fasciculele de fibre colagenefasciculele de fibre colagene-funcţia resorbtivă constă în capacitatea de a resorbi -funcţia resorbtivă constă în capacitatea de a resorbi matricea formată, adaptând continuu forma şi matricea formată, adaptând continuu forma şi dispoziţia ligamentului la necesităţile fiziologice ale dispoziţia ligamentului la necesităţile fiziologice ale dinteluidintelui

Ligamentul periodontalLigamentul periodontal• Osteoblastele: Osteoblastele:

-au rolul de a produce matrice -au rolul de a produce matrice organică osoasă (osteoid) şi de a o organică osoasă (osteoid) şi de a o mineraliza, formând osul alveolarmineraliza, formând osul alveolar

-localizate pe suprafaţa ce priveşte -localizate pe suprafaţa ce priveşte spre osul alveolarspre osul alveolar

• Cementoblastele:Cementoblastele:-au rolul de a produce cementoidul şi -au rolul de a produce cementoidul şi

de a-l mineralizade a-l mineraliza-sunt aşezate pe suprafaţa -sunt aşezate pe suprafaţa

periodontală a cementuluiperiodontală a cementului-produc cement toată viaţa-produc cement toată viaţa

Ligamentul periodontalLigamentul periodontalCelule migrate din sânge: Celule migrate din sânge: • Osteoclastul:Osteoclastul:

-celulă gigantă multinucleată-celulă gigantă multinucleată-rol în resorbţia osului -rol în resorbţia osului -localizat pe marginea osului alveolar unde ia -localizat pe marginea osului alveolar unde ia parte activă la procesele de remodelare osoasăparte activă la procesele de remodelare osoasă

• Cementoclastul :Cementoclastul :-seamănă ca structură şi funcţie cu osteoclastul-seamănă ca structură şi funcţie cu osteoclastul-este găsit rareori pe versantul periodontal al -este găsit rareori pe versantul periodontal al cementului (cementul nu suferă procese de cementului (cementul nu suferă procese de remodelare ca osul alveolar) remodelare ca osul alveolar) -resorbţia cementului poate însă să apară în -resorbţia cementului poate însă să apară în anumite condiţii şi în aceste cazuri ea este anumite condiţii şi în aceste cazuri ea este realizată de cementoclaste realizată de cementoclaste

Ligamentul periodontalLigamentul periodontal• Macrofagele clasice:Macrofagele clasice:

-celule fagocitare -celule fagocitare -prezintă în citoplasmă particule fagocitate-prezintă în citoplasmă particule fagocitate

• Mastocitele:Mastocitele:-se găsesc ocazional în ligamentul -se găsesc ocazional în ligamentul periodontal normal, sunt mai numeroase în periodontal normal, sunt mai numeroase în reacţiile inflamatorii ale ligamentului reacţiile inflamatorii ale ligamentului -conţin granulaţii în citoplasmă cu heparină, -conţin granulaţii în citoplasmă cu heparină, dar mai ales cu histamină ce au un rol dar mai ales cu histamină ce au un rol important în aceste reacţii inflamatorii important în aceste reacţii inflamatorii

Ligamentul periodontalLigamentul periodontalCelule epiteliale – resturile Celule epiteliale – resturile

epiteliale Malassezepiteliale Malassez-au fost descrise de Malassez în 1884-au fost descrise de Malassez în 1884-sunt resturi ale celulelor epiteliale ce -sunt resturi ale celulelor epiteliale ce provin din dezintegrarea tecii Hertwig provin din dezintegrarea tecii Hertwig-se pot întâlni şi în osul alveolar-se pot întâlni şi în osul alveolar-nu se ştie rolul acestor celule-nu se ştie rolul acestor celule-în condiţii patologice, aceste insule -în condiţii patologice, aceste insule epiteliale pot prolifera rapid, dând epiteliale pot prolifera rapid, dând naştere la chisturi sau tumori ce sunt naştere la chisturi sau tumori ce sunt tipice maxilarelor tipice maxilarelor

Ligamentul periodontalLigamentul periodontal• Fibrele Fibrele sunt de două tipuri: fibre de sunt de două tipuri: fibre de

colagen şi oxitalanicecolagen şi oxitalanice• Fibrele de colagenFibrele de colagen (fibrele Sharpey) (fibrele Sharpey)

-sunt cele mai importante şi mai numeroase -sunt cele mai importante şi mai numeroase -sunt secretate de fibroblaste-sunt secretate de fibroblaste-sunt grupate sub formă de fascicule şi sunt -sunt grupate sub formă de fascicule şi sunt localizate între osul alveolar şi cement localizate între osul alveolar şi cement -în stare de repaos fibrele sunt discret -în stare de repaos fibrele sunt discret ondulate şi sunt întinse în momentul ondulate şi sunt întinse în momentul aplicării aplicării unei forţe pe coroana dentară unei forţe pe coroana dentară-sunt înglobate cu un capăt în osul alveolar -sunt înglobate cu un capăt în osul alveolar şi şi cu celălalt în cement cu celălalt în cement

Ligamentul periodontalLigamentul periodontal• Fibrele oxitalaniceFibrele oxitalanice

-sunt foarte asemănătoare fibrelor elastice -sunt foarte asemănătoare fibrelor elastice tineretinere-pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale -pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale pentru fibrele elastice (rezorcină fuxină, pentru fibrele elastice (rezorcină fuxină, orceină)orceină)-spre deosebire de fibrele colagene, ele au o -spre deosebire de fibrele colagene, ele au o dispoziţie axială, inserându-se fie cu ambele dispoziţie axială, inserându-se fie cu ambele capete în cement sau os, fie cu un capăt în capete în cement sau os, fie cu un capăt în cement şi cu celălalt în adventiţia vaselorcement şi cu celălalt în adventiţia vaselor-în apropierea vaselor, aceste fibre -în apropierea vaselor, aceste fibre formează o adevărată reţea formează o adevărată reţea -rolul lor este necunoscut-rolul lor este necunoscut

Ligamentul periodontalLigamentul periodontalFuncţiile ligamentului periodontalFuncţiile ligamentului periodontal• - fixare şi suport- fixare şi suport: :

-fixează dintele în osul maxilar şi mandibular-fixează dintele în osul maxilar şi mandibular-permite mişcări limitate ale dintelui în alveolă, -permite mişcări limitate ale dintelui în alveolă, amortizând forţele aplicate în timpul masticaţiei amortizând forţele aplicate în timpul masticaţiei

• - nutriţia structurilor adiacente:- nutriţia structurilor adiacente:-vascularizaţia ligamentului aduce elemente -vascularizaţia ligamentului aduce elemente nutritive celulelor din structura ligamentului nutritive celulelor din structura ligamentului periodontal, mai ales celor implicate în periodontal, mai ales celor implicate în procesele de sintezăprocesele de sinteză-în condiţii patologice cum ar fi tratamentele de -în condiţii patologice cum ar fi tratamentele de ortodonţie prea agresive, poate să apară ortodonţie prea agresive, poate să apară ocluzia vaselor de sânge ale ligamentului, cu ocluzia vaselor de sânge ale ligamentului, cu necroza celulelor din zona afectată necroza celulelor din zona afectată

Ligamentul periodontalLigamentul periodontal• - remodelarea osoasă:- remodelarea osoasă:

-el contribuie activ la procesele de reabsorbţie şi -el contribuie activ la procesele de reabsorbţie şi sinteză din remodelarea osului alveolar (prin sinteză din remodelarea osului alveolar (prin osteoblaste şi osteocite)osteoblaste şi osteocite)-sintetizează fibre de colagen ce vor fi incluse în osul -sintetizează fibre de colagen ce vor fi incluse în osul nou format (prin fibroblaste)nou format (prin fibroblaste)

• - funcţia senzorială:- funcţia senzorială: -are o sensibilitate tactilă şi o sensibilitate dureroasă-are o sensibilitate tactilă şi o sensibilitate dureroasă-astfel, ligamentul are o importantă funcţie -astfel, ligamentul are o importantă funcţie proprioceptivă, permiţând detectare şi înlăturarea proprioceptivă, permiţând detectare şi înlăturarea (prin încetarea masticaţiei) unor forţe prea puternice (prin încetarea masticaţiei) unor forţe prea puternice aplicate dintelui, care i-ar putea distruge integritateaaplicate dintelui, care i-ar putea distruge integritatea

• - erupţia dinţilor- erupţia dinţilor

Carcinom scuamos care Carcinom scuamos care invadează pulpa dentarăinvadează pulpa dentară

GRANULOM PERIAPICALGRANULOM PERIAPICAL

INFLAMAŢIE GINGIVALĂINFLAMAŢIE GINGIVALĂ

HIPERPLAZIE GINGIVALĂHIPERPLAZIE GINGIVALĂ