;te coordonatd deCezar TAgAnNA

infifici:

nlogical Seminary New york)sity, Minnesota)'ersity, hrdiana)ranasius. Orthodox Instifu te,

ilogie Orthodoxe Saint-Serge

nale a RomAniei

nele veacuri ale bisericii /rcezi: Paula Ilag qi Daniela

ffi1.'S '*

]$r- {sl\i..;i;; eifrftffig

Wt/'..:+a

"{*\ l

PAUL t. GAVRILYUK

CATEHEZA qr CATEHUMENATiN pnIuELE VEACURI ALE BISERIcII

Traducere din limba francezdPauln h-ng gr DeNrEln BeHnrHa

Carte tipdriti cu binecuvAntareaInaltpreasfin titultr i

TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei

DOXOLOGIAIagi,2018

tmtot ilsns fEgtix ancienne. Les

CUPRINS

Mulfumiri ............... ............9

Abrevieri ........1I

Prefafi .............13

I. inceputurile Bisericii neotestamentare ....... l9Cateheza ca intAlnire cu Iisus ............. Z0

Prozelitismul in iudaism gi misiunea apostoliciprintre pigAni ...................:

Catehumenat qi Botez .......28

Etapele catehumenatului ...................... 31

Confinutul catehezei apostolice ..................:. .........,36

Tradifiile locale ale catehezei ............... ...................45

Primii catehefi ....................50

II. Convertire qi catehumenat in secolul al ll-lea ......... 57

MoEtenirea iudaici gi transformarea ei in viafa Bisericii ......57

$coala cregtini gi cultura pigini ........62

Autoritatea invdfitorilor gi diversitatea gcolilor cregtine ...... 68

Inifierea la $coala lui lustin din Roma ..................72

Cateheza ca istorie a mAntuirii ............75

Cateheza celor doui cii ............. ........... 81

III. Catehumenatul in Tradi{ia apostolicdqi documentele aferente ..................85

Tradipia apostolicd:Un ordo eclesial de origine incerti ........ 86

intAlnirea prealabili ..........88

6

Treapta de jos a catehumenatului ..:................. .......95

Treapta de sus a catehumenatului qi botezul .......g2

Decorul arhitectural al catehumenatului in secolul al III-lea ... 103

IV. $coala catehetici din Alexandria (sfArqitul secoluluial ll-lea - mijlocul secolului al III-lea) ............ . tOT

Pleiada din Alexandria: Panten, Clement, Origen gi ceilalti ... 110

Credin{a, educa(ia pigAni gi filosofia elenistici .................. 721,

Con{inutul catehezei lui Origen ...... 7Zg

Catehurnenat qi practici de pociinti ............... ... Ig7Cunoaqtere exoterici qi ezoterici ..... 742

V. Catehumenatul la Ierusalim in secolul al IV-le a ....149Schimbirile in relafiile dintre Biserici qi Stat ...................... 150

inflorirea unei geografii sfinte in timpulimpiratului Constantin ................. .................... 151

increstinarea bazilicilor qi locul catehumenilor in biserici .... 155

Catehumenatul qi celelalte mij loace de convertire ............... 160

Doui viziuni ale educa{iei elenistice: tertulianismulqi origenismul .............. ...................165

Doui etape ale catehumenatului ......169

Practica amAnirii Botezului ...............779

Primirea in categoria,,celor pentru luminare,, (illuminandil ...... 17 s

Exorcismele ......,......... ....... fAO

Disciplina arcani .............194

Catehez4 dogmatici a SfAntului Chiril al Ierusalimului .....191

Cateheza mistagogicn ................. .........796

VI. Catehumenatul in Antiohia de la sfirqitul secoluluial IV-lea pAni la mijlocul secolului al V-lea .................203

Influenfa origenismului asupra qcolilor teologicedin Alexandria gi Antiohia ...........204

95

7

Doi dascili: Ioan Guri de Aur gi Teodor de Mopsuestia .....208

Etapa indepirtati a catehumenatului qi Botezul amAnat .....2I1Conversa{ia cu,,cei pentru luminare,, (illuminand.il ............ 27g

Exorcismele ................. ......21.s

Cateheza morali a SfAntului loan Gurd de Aurqi practica ascetici ......276

Cateheza dogmatici a lui Teodor de Mopsuestia ca explicarea Simbohilui de credinld ................ ....................2I9

Istoria mintuirii in cateheza din cartea a VII-aa Constitu[iilor apostolice ............ ....................222

O catehezi pentru catehe{ii SfAntului Grigorie de Nyssa .......229

Botezul gi ritualurile care-l insofesc .....................233

Cateheza mistagogicn ................. .........240

Participarea catehumenilor qi a penitenfilorla Sfinta Liturghie ......245

VII. Catehumenatul la Milan gi in Africa de Nordde la sfArqitul secolului al IV-lea pAni la miiloculsecolului al V-lea ..........253

Cilitoria spirituali a Fericitului Augustin .........258

Pre-catehumenatul ...........266

RAnduiala facerii catehumenului ........... ..............272

Catehizarea ,,auditorilor" ............ .......275

Nevoin{e ascetice qi catehezi morald ...................280

,,Transmiterea" si,,restituirea" Simbolului de credin td ...... 284

,,Transmiterea" si,,restituirea" rugiciunii,,Tatil nostru,'qi a psalmilor ............. ......................294

Cateheza mistagogici a SfAntului Ambrozie dinSiptimAna Luminati .....................297

VIII. Declinul catehumenatului inEvul Mediu timpuriu ............... ...........307

Cauzele declinului catehumenatului prebaptismal .............. 30g

19i botezul .......97

tului in secolul al III-lea ... 103

rdria (sfArgitul secoluluiIl-lea) t\iement, Origen qi ceilalti ... 110

ofia elenistici .............. .... 721

.....729

nF ............. .....1.37

........742

[n secolul al IV-lea ....149

erici gi Stat ...................... 150

::::i 151

:ehumenilor in biserici .... 155

:ce de convertire .......... ..... 760

ice: tertulianismult65

r69

173

minare" (illumhmndi) ...... 775

......... 180

;;;;;";;; ili.........796

de la sfirqitul secoluluidui al V-lea .................203

:olilor teologice204

8

Urmele prescurtirii pi disparifiei catehumenatuluiprebaptismal ................ ....................312

Urmele unei tradifii continue a catehumenatuluiprebaptismal ................ ................... 323

Postfali .........333

Bibliografie ........... .........339

Indici ..............271,

inceputurile Bisericii neotestamentare

CuvAntul <catehezd> provine din cuvAntul grecesc kntDche|, a

cdrui semnificafie inifiald in limba greacd inainte de Noul Testa-ment era ,,a rdsur.a", satr mai exact ,,a face sd risune in urechi".Vechii poefi greci,,catehizau" publicul, declamAndu-gi versurileintr-un teatrul. Un alt sens al luilcgtiche6, mai rar intAlnit in Anti-chitate, era,,instruire prin viu grai" sau mai bine spus ,,a ardta ca-lea dreaptd2", sens care mai tdrziu a prevalat in practica cregtind.

in vremurile apostolice, cateheza semnifica de cele mai multeori o invdfdturd transmisd prin viu grai referitoare la bazele viefiigi credinlei cregtine. Aceastd definifie generald a catehezei va fi uti-lizatd ca preliminard in acest prim capitol. in capitolele urmdtoare,cateheza va fi analizati in sensul mai restrAns de pregdtire teore-tic[ gi practicd pentru primirea Botezului. Dupi Isidor de Sevilla(+ 636),,,numim catehumen pe cel care invafd bazele credinfei,dar care incd nu este botezat3". Tocmai in acest din urmd sens vomcontinua si intrebuinlim cuvintele,,catehe zd" qi,,catehumen".

Cateheza ca dar al SfAntului Duh s-a nhscut din nevoia pro-fundd de a deosebi credinla cregiind de celelalte credinfe. in rela-

liile de rugdciune ale cregtinilor in jurul unei mese comune gi inpregdtirea noilor membrii ai comunitdfii s-a format o memorie

lMarius Victorinus, Contntentnrius in Epistularn Pauli nd Gnlntns 2, 6. YeziH.W. Beyer, art. <katdche6l Theological Dictionary of the New Testament, t. ilI,p.638.

2CuvAntul este folosit pentru prima datd in acest sens de Filon din Alexan-dria, Lcgatio nrl Gniun 198.

3Isidot EtynrcIogiar utn 7, 1,4, "16-18.

20 Catehezi qi catehumenat in primele veacuri ale Bisericii

oral5 referitoare la Hristos care a precedat scrierea Evangheliilor.Putem citi la inceputul Evangheliei dupd sfantur tuca: ,,Tot astfelgi eu, dupd ce pe toate le-am urmdrit de la inceput cu de-amdnuntul,m-am gandit cd e bine s6 fi re scriu pe rand, preaputernice Teofile,pentru ca tu sd cunogti temeinicia invdldturilor pe care le-ai primit(peri6nkatDchdtDs)a". Autorul se referd in Evanghelia sa la transpu-nerea in scris a traditiei pe care Teofil a primit_o prin viu grai.

Astfel, practicarea catehezei pe de o parte a precedat Evan-gheliile, iar pe de altd parte, mai t6rziu, s-a forosit de acestea cafundamente ale invifhtu rii apostolilor. Diferenfa principald dintrenol cei ce hdim in secolul xxl, gi apostoli, care l-au cunoscut pe Hris-tos in trup, constd in faptul cd pentru noi Evanghelia este in pri-mul rdnd o carte, pe c6nd pentru ei Evanghelia era cuvantur viu alpropovdduirii, al Bunei vestiri, care se transmitea din gur6 in gurd.Pentru noi, evangheligtii sunt in primul rand autorii scrierilor, intimp ce pentru primii cregtini ei erau ,,vestitorii Bunei vestiri,,,adicd propovdduitorii qi misionarii care conlucrau cu apostoliis.

Cateheza ca intAlnire cu Iisus

Primul catehet din istoria cregtinismului a fost Iisus Hristosinsugi. Nu este surprinzitor agaclar faptul cd in Evanghelii Iisuseste numit de cele mai multe ori invdtdtor. observdm cd numelede lnvdgdtor de Lege6 (in evreiegt e: rabbi)prur.rpr.""

"1"*t"*importantd printre iudei gi un respect special printre uceniciz.Afldm din Evanghelia dupd Matei despre cdrturari cd le pldceau

aLc.1,3-4.5Vezi Fapte 21,8; Ef . 4,"11;lITirn. 4, 5.6 sensul general, larg al cuv6ntului evr:eiesc ,i[orah', este acela de invitdturd

oral6 care se transmite de la invifitor la elev sau clin tatd in fiu (pilde 1, 1-g;4,,1-4).Conlinutul acestei invigdturi consti in poruncile de infelepcitire practicd, incl,-siv relafia omului cu Dumnezetr. Torah scrisd sau Torah in serrs strict se referi laPentateuhul lui Moise, cu accent asnpra pirfii care se referi la regurile de viafi.Autorii Noului restament au trad's perfect Torah in sensr.rr strict"prin Lege.TYezi fraza atribuiti lui Gamarier cel Bitr6n, maestrul Apostolului pavel:,,Gdsegte-fi un inv5!5tor gi vei evita indoielile,, (Mishnnh,Avoth, 1, 16).

mele veacLlri ale Bisericii

recedat scrierea Evangheliilor.dupd SfAntul Luca: ,Iot astfelde la inceput ctr de-amdnuntul,>e rAnd, preaputernice Teofile,rv5fiturilor pe care le-ai primitri in Evanghelia sa la transpu-fil a primit-o prin viu grai.e de o parte a precedat Evan-irziu, s-a folosit de acestea calor. Diferenfa principald dintre;toli, care l-au cunoscut pe Hris-:ru noi Evanghelia este in pri-Evanghelia era cuvAntul viu alse transmitea din gurd in gurd.imul rAnd autorii scrierilor, in:au ,,vestitorii Bunei Vestiri",care conlucrau cu apostoliis.

;

inismului a fost Iisus Hristosr faptul cd in Evanghelii Iisusvifdtor. Observdm cd numelernbbi) presupunea o autoritatepect special printre uceniciT.despre cirturari cd le pldceau

iesc ,,Torah" este acela de inviliturisau din tati in fiu (Pilde 1, 7-8; 4,7-4).ncile de in[elepcitrr-re practicS, inclu-;i sau Torah in sens strict se referi larlii care se referi Ia regtrlile de viafd.Torah in sensul strict prirr Lege.

i5tr6n, maestrul Apostolultri Pavel:le" (,lfislunl4 Avoth, 1, 16).

Incep uturile B iseric i i neot estam ent nr c

locurile cele dintAi Ia mese giin sinagogi. Mai mult, le pldcea sd li sespund rabbi, titlu care le aducea respect gi supunere (Matei 29,7).

Evanghelistul Matei nu vede in Iisus doar un invdtdtor prin-tre altii, ci pe unicul invildtor. Condamnand vanitatea cdrturari-lor qi a fariseilor, Iisus le cere ucenicilor sd nu caute si li se spundrabbi, cisi pdstreze acest titlu numai pentru Hristos (Matei 23, 8.10).Observim cu interes cd Noul Testament evitd sd-i numeascd peprimii invd{itori cregtini rnbbi, folosind un cuvdnt mai neutru gimai obignuit pentru un auditoriu de limbd greacd: didaskaloss.

Primii adepfi ai lui Hristos se numeau simplu ucenici. Denu-mirea de ,,cregtini", ce inseamnd ,,adepfi ai lui Mesia" a fost folo-siti pentru prima datd in Antiohia (Fapte 71,26). Pentru iudeii gipdgAnii care gtiau despre cregtinisrn doar din auzite, cregtinii dinprimul veac erau membri ai unei secte, agitatori periculogi in sA-nul iudaismuluie.

Diferenla de principiu intre itrdaism qi aceasti noud migcareera aceea de recunoagtere a lui Iisus ca Mesia, unsul lui Dumnezeu.Cregtinii se considerau noul popor ales de Dumnezeu, pentru careprorociile mesianice din iudaism s-au in-rplinit. Pentru ei, venirealui Hristos insemna apropierea impdrdtiei. Voinfa lui Dumnezeus-a implinit deplin in Hristos - iar cregtinii erau obligali sd impdr-tdgeasci aceastd veste bund lumii intregi. in raport cu intrebareaftindamentald:,,Cine este Hristo sLtl? ", toate celelalte dezacorduriintre aceasti noud migcare gi iudaism erau secundare.

A-l lecunoagte pe Iisus ca Mesia presupllnea o reorganizareprofundd a vietii religioasein juml apariliei Sale mAntuitoare pe pA-mAnt gi a invifdturii Sale. Esenla invdfdturii lui Iisus era propovd-duirea apropierii impdrdliei lui Dnmnezeu. Dumnezeu le doregte

8 Doar intr-un singur caz Hristos se numegte pe sine kntigitis (Mt. 23,10), ctr-vdnt sinonim cu didasknlos.

'rVezi cuv6rrtarea retorului Terhll, in care il numegte pe apostolul pavel ,,ci-petenia sectei nazarinenilor" atunci c6nd vorbegte cu Felix, prefectui palestinei(Fapte 24, 5). Pavel insugi spune cd ir-rdeii consideri invifittrra cregtini drept oerezie (hniresls, Fapte 24, 14). Suetonius, Vitn Diaii Clardii 5, ZS,ii identificd pecregtirrii pringi in Roma cu iudeii. Epictet, Disertntiones nb Aninno digestne2,9,19;4, 7, 6, uneori ii confgndi pe cleqtirri cu iudeii, alteori ii nnmegte galileeni. Tacitus,Annle,15,44, a ciruimdrturie este mai plini de strbstanfd, arati ci numele cle,,cregtini" a fost atribuit celor care ll urmeazd pe Hr:istos: ,,Vtlgus Christiwtos nppellnbnt', .

Yezi Teofil, Au toly u m 1, 1 1 .

2t

22 Catehezd gi catehume^at in primere veacuri are Bisericii

oamenilor ceea ce Iisus le binevestea, agadar ca ei sd caute in lu-mea aceasta mai intai impdrdtia lui Dumnezeu. in parabolele r-ostitede Iisug impdrdtia inclepdrtatd, misterioasi gi inaccesibili, deveneaapropiatd gi dezirabild.

Toatd viala pdmanteascd a lui Iisus, de la nagtere pand la inviere,nu a fost altceva decat o unicd gi mare propoviduire a impdrdfiei.originalitatea invdfdturii sale consta in faptul cd Hristos insugi re-prezenta intrtrparea invdldturii sale. El nu invifa numai prin cu-vant, ci gi prin faptele gi exemplul sdu. De aceea, la intrebarea luiIoan Botezitorul: ,,Tu egti Cel ce va sd vind sau sd agteptdm pe al_tul?", Iisus a rdspuns, ardtAnd tdmiduirile care s-au fdcut prin voiaSa: ,,Orbii igi capdti vederea gi gchiopii umblX, leprogii se curilescgi surzii aud, mortii inviazd gi siracilor li se binevestegte,, (Matei11,5; Luca 7,22).

Hristos se deosebea de ceilalgi invildtori ai lui Israel prin fap-tul cd El invdla ,,cn putere", cu alte cuvintc ca Cel cdruia Durnne-zeui-aincredinfat direct puterea. Iudaismul atribuia o importanldenormd succesiunii in transmiterea invdfdturii, de aceea nu acceptainvdldtorii autodidacfi. invdldtura consta in interpretarea Legii,precum gi in studiul cdrfilor profelilor clarificate de tradigia oraldexistentd. Iisus interpreta scripturile in sinagogi, firi sd fi primitvreodatd o formare prealabil5 din partea vreunuia dintre cirtr-rrariicompetenfi/ spre uimirea auditorilor (roan7,15). parabolele lui Ii-sus erau de cele mai multe ori originale gi nu aveau o corespon-denfd directi in sursele care ne-alr parvenit gi pe care le putemdata cu certitudine in secolul I al e.rei noastre. spre deosebire de Ii-sus, saducheii trebtriau s6-gi susfini fiecare opinie raportandu-sela autoritatea Legii scrise, in timp ce fariseii se bazau tot pe traditiaora15.

Nimeni, nici chiar dintre cirtu'arii cei mai respectali ai lui Is-rael, nu ar fi putut opune opinia sa cu poruncile lui Moise atat deradical precrlm a ficut-o Iisus in predica de pe munte: ,,A!i auzitcd s-a zis celor de demult: .,si nu ucizirr,,.sd nu sdvdrqegti adulter,,,

"Sd nu juri strAmb> (Matei 5,21.27.99) gi ,,Eu insd vd spun voud...,,(Matei 5,22.28.32.34). Poruncile Legii reprezentau pentru fiecare evreuporuncile lui Dumnezeu insugi. Nici mdcar profefii nu indrizniserdvreodatd si opund invdfdturile lor cuvintelor din Lege. De altfel,

mele veacllri ale Bise'ricii

la, a$adar ca ei si caute in lu-)umnezeu. in parabolele rostiteerioasd gi inaccesibilh, devenea

rs, de la nagtere pAnd la inviere,re propoviduire a lmpdrdfiei.l in faptul cd Hristos insugi re-r. El nu invd{a numai prin cu-5u. De aceea, la intrebarea luisd vind sau sd agteptdm pe al-luirile care s-au fdcut prin voia,pii umbl5, leproqii se curdfesc:ilor li se binevestegte" (Matei

rvdfdtori ai lui Israel prin fap-cuvinte ca Cel cdruia Durnne-daismul atribuia o importan{drvigifurii, de aceea nu acceptaconsta in interpretarea Legii,lor clarificate de tradilia oralde in sinagogi, fdrd sd fi primitrtea vreunuia dintre cirfurariir (Ioan 7, 15). Parabolele lui Ii-inale gi nu aveau o corespon-parvenit gi pe care le puteminoastre. Spre deosebire de Ii-r fiecare opinie raportAndu-sefariseii se bazau tot pe traditia

lrii cei mai respectafi ai lui Is-:u poruncile lui Moise atAt de:dica de pe munte: ,,A!i auzitd,,,,rSd nu sSvArgeqti adulter>,i) gi ,,Eu insd vi spun voud..."eprezentau peutru fiecare evreumicar profefii nu indrdzniserdrrvintelor din Lege. De altfel,

lnce 1t u tru' ile Biser ici i neotes tament ar e

Iisus insuqi a atenlionat cd El a venit nu pentru a strica Legea, cipentru a o plini printr-un nou confinut. Iisus a adus o noud viziuneprofetici Legii, nu criticAnd-o pe aceasta, ci criticAnd interpretareafariseilor gi saducheilor. De exemplu, Iisus acuzd pe farisei de ne-glijarea poruncii respectului datorat pirinfiloa in timp ce ei impli-nesc cu scrupulozitate ritualul spdldrii de dinaintea mesei, ritualcare reprezintd o parte ,,din tradilia b6trAnilor" (paradosis presbyi-terin), adicd a traditiei orale gi nu scrise a Legii qi care prin urmarenu are aceeagi valoare precum Legea insdqi.

Predicile lui Hristos provocau o mare diversitate de reactiiprintre auditori, de la respingerea totali din partea membrilor Si-nedriului, pAnd la acceptarea totald in cazul apostolilor. Pentruacegtia, invSldtura lui Iisus nll era doar una dintre posibilele inter-pretiri ale Legii, ci unicul drum care duce spre mAntuire, SimonPetru rispunzAndu-I lui Iisus in privinfa aceasta: ,,Doamne, lacine ne vom duce? Tu ai ctrvintele viefii celei vegnice" (Ioan 6,68).

Ceea ce prezintd cea mai mare importanfd in cazul lui Iisus,este sd vedem felul in care era ascultat cuvAntul Sdu referitor latmpird{ie, cllm era semdnat in sufletul fiecXrui om in partelo. Oconvorbire de la suflet la suflet, indreptatd cdtre inima uceniculuiconstituia partea cea mai importantd a catehezei Sale. Si ne amin-tim ce importanld acordd Iisus faptului ci: ,,Maria, agezAndu-se lapicioarele Domnului, asculta cuv6ntul Lui" in casa Martei (Luca 10,

39-42). Trebuie sd fi avut loc o schimbare extrem de irnportantd insufletul fariseului Nicodim, membru al Sinedriului, venitin secretin taina nopfii (Ioan 3, 1-21). Nu int6mpldtor Nicodim va cere maitArziu fariseilor o atitudine justi fafd de Iisus gi va veni sd-L infi-goare in giu lgiu pe invdf itorul (Ioan 7, 50; 19,39). Orice intAlnire per-sonali, chiar foarte scurtd, cu Hristos, o fraz|oarecare spusi de Elsau chiar privirea Sa puteau aprinde flacdra credinfei.

Cateheza era pentru Hristos in primul rAnd o intAlnire foarteintimd, un dialogin cursul ciruia invdfdtorul rdspundea nedume-ririlor ucenicilor gi abia apoi un monolog al predicatorului.

invdldtura lui Iisus era in primul rAnd un rdspuns la intrebd-rile ucenicilor: ,,Ce sd facem?" gi,,Cum sf, trdim acum?". Ioan Bo-tezdtorul inlelesese deja cd o chemare generald la pocdinld pentru

"'Mc. 4 3-20 gi corespondenfele

24 Catehezi qi catehumenat in primele veacurj ale Bisericii

a nu mai stami mania rui Dumnezeu risca sd rimdnd literd moartdatAta timp cat nu era insofitd de rdspunsur ra intrebare a: ,,$i noi,ce si fa-cem?" (Luca 9,I0.12.14), altfel spus: ce roade de pocdinti agteaptdDumnezeu de la mine personal? Ioan gdsea rr.r rirp.,r,, pentru fie_care: spre exemplu, pe vameqi ii sfdtuia sd nu_i maijefuiiscd pe oa_meni, pe soldafi sd nu astrpreascd pe nimeni (Luca g, 1,1.13_14).

Unii precum fariseii cd,tau mai mult sd evite intrebarea: ,,Cesd facem?", dec6t sd caute un rdspuns. Ei aveau intenfia sd se lasebotezati de cdtre Ioan pentru orice eventualitate - gi pentru toatescopurile - presupun6nd cd pdcatur putea fi spilat fizii, prinaftrndarein apd, pentru a evita jtrclecata rui Dumnezeu (Matei 3,7-9;Luca3,T-g).Ioan ii avertiza pe acei oameni cd iertarea rui Dumnezeu nu sepoate dobandi prin sirnpra afundare a trupuriror in apd, ci numaiprin dorinla sincerd de a-qi schimba viala. Juxtap.,rrur"u cnvinte-lor ,,,propoadduindbotezul pocbinfei", av6nd ca scop iertarea pdca-telorrl, aratd deja legbtura indisorubiri, in Nour restament, iinrr"Botez, propoviduire gi pociin{d.

se pot deosebi in invifdturile lui Hristos poruncile care erauadresate futuror gi sfat'rile pe care le dddea peisonal celor care I recereau. Aqa cum, de exemplu, pe tAndr:ul care il intreabd: ,,Bunuleinv5ldtoa ce bine sd fac ca ,a u- viafa vegnici?"r2, Iisus il sietuiegtesi implineasci mai intai poruncile lui Moise care sunt adresate tu-turor gi formeazd temelia viefLririi in Dumnezeu. TAndrul ii rispundecd le-a pizit din tinerelile rui. Auzind acestea, Iisus ,,a privit la el cudragoste", noteazd Marcu, cu alte cuvinte El a simfit cd sufletul ta-ndrului care era deja pregdtit si depdgeascd gi ultimul obstacol incalea spre Dumnezeu: bog6!ia.

Alte doud rispunsuri ale lui Iisus la intrebarea: ,,Ce sd. fac?,,cuprind toatd chintesenfa invifdturii sale. Astfer, dupd Evanghe-listul Ioan,la intrebarea: ,,Ce sd facem ca sd sdvarqimlucrdrile ruiDumnezeu?", Iisus le rispunde cd este necesar sd creadd in Acelape care L-a trimis Dumnezeu (Ioan 6, 2g). Tocmai credinla este lucra-rea principald a unui cregtin gi izvorul bunei viefuiri. in cel de-aldoilea citat, un dregdtor ii pune lui Iisus o intrebare directd: ,,Ce sd

:l Cl Mc. 7, 4; Lc. 3, 3; veziFapte 1 0, 27; 13, 24.t2

C7. Mc.'t0, 17; vezi Mr. 19, 16; Lc. 1g, 18.

mele veacLrri alc Bisericii

r risca sd rSmAnd literd moartisul la intrebarea: ,,$i noi, ce sd fa-ce roade de pocdinfd agteaptdn gisea un rdspuns pentrtr fie-ria si nu-i mai jefuiascd pe oa-: nimeni (Luca 3,11.13-14).i mult si evite intrebarea: ,,Cens. Ei aveau intenfia s5 se laserventualitate - gi pentru toatertea fi spdlat fizig prin afundarenezeu (Matei 3, 7 -9 ; Luca 3, T -9).

iertarea lui Dumnezell nu se

l a trupurilor in apd, ci numair via[a. Juxtapunerea cuvinte-, av6nd ca scop iertarea pica-ild, in Noul Testament, dintre

ri Hristos poruncile care erau: didea personal celor care I lerirul care il intreabd: ,,Bunulea vegnicd?"l2, Iisus il sfdtuiegteLi Moise care sunt adresate tu-hrmnezeu. T6ndrul ii rispundeacestea, Iisus ,,a privit la el cu

vinte El a sirnlit cd sufletul tA-Sqeascd qi trltimul obstacol in

us la ?ntrebarea: ,,Ce sd fac?"i Sale. Astfel, dupd Evanghe-m ca sd sivArgim lucrdrile luiste necesar si creadd in Acela28). Tocmai credinfa este lucra-ul bunei viefuiri. in cel de-alsus o intrebare direct6: ,,Ce sX

3,24.i.

htceputurile Bisaricii nt:otasfomentare

fac ca sd moEtenesc viafa de veci?". in rdspunsul siu, listrs ?l in-deamnd sd ia arninte la dubla pomncd a iubirii fatd de Dumnezetrgi fatd de aproapele pentru cd aceasta reprezintb ftindanrentul Legii(Ltrca 78,27).

in afard de invil5turile despre creclin!5 gi iubire, invdfdturalui Hristos era implinirea speranlelor tuturor ceior care erau, ase-menea lui Iosif din Arin-rate'ea: ,,Si el era ucenic al [r,ri lisus" (Matei27,57) qi ,,agte.pta qi el impdrSlia lui Dumnezeu" (Marcu 15, 43). pr:i-

mindu-l pe Mesia, primeau gi Vestea Sa cea Buni, care spunea cdImpdrifia este aproape gi ci se vdd de. pe acum semnele ei.

Pentru Iisus or:ice loc sau moment erau potrivite pentru vestireairnpildtiei. Astfel il g;slm pe vArf cle munte, vorbind unei mul-timi de oameni (Matei 5-7). in altd parte citim cd El este nevoit siurce intr-o barcd gi si predice de pe mare in fafa r-rnei mulgirniincdgi rnai mari adunatd perrtru a-[ asculta. il ?ntAlnirn gi in situafii spe-cifice rabinilor: interpr:etAnd Sclipturile in sinagogi gi in templuldin lerusalinr. Iisus cdlitorea adeseori qi, prin urmare, discipoliiSdi ii urnrau exemplul.

Prozelitismul in iudaism gi misiunea apostoliciprintre pigAni

La inceputul erei noastre, iudeii erar-r irnprdgtiali pc. intre.g te-ritoriul hnperiului Roman. Triind printre striini, ei incercau de lacazla caz si ii converteascd la religia lorr3. Evanghelistul Matei amin-tegte cd far:iseii gi cirturarii ,,inconjoard marea gi uscatul" ca si facdun urcenic, care va deveni, in cele clin urrnd, precum unul dintre ei(Matei 23,75). Numerogii iudei elenizati, care trdiau in diaspora,nlr aveau nevoie si inconjoare marea pentru a converti pe pdgAni laDnmnezetrl unic al ltri Israel. Unii, desigr-rr; incelcau gi vorbeau me-reu pentru a transmite pdgAnilor noLr convertiti exigenfele in-rpuse

r3 Mentiuni despre prozeliqi gisin.r in Fapte 2, 10;6,5;13,43.Ye2t Iosif Fla-vius, Antitlttitntes judnice 20, 17.Dupit revolta lui Bar Kochba, irnpiratul Hadriar.ra declarat circurncizia infractiuneirnpotriva statr-rlui, fiind pedepsiti ca o crim5.Ulterior:, aceastir lege, car:eera lrn obstacol serios pentru un prozc-litisn-r cleclarat,a fost atenuati. Vezi E.M. Smallwood, Tlte Jeus rmrler Romnn llule, p.429.

25

26 Catehezi qi catehurnenat in prirnele veacuri ale Biserici j

itrdeilor. oare era nevoie ca prozeli{ii provenifi din pdg6nism sdrespecte monoteismul qi c.xi6;entele morale ale iudaisn-rurltri, regulileprivitoarc'la hrana kosher gi la circum cizie? in aceasti privinfd, iu-deii din Palestina erau mai conservatori decdt iudeii din diaspora,carre eraLr mai pufin exigenfi fafd de prozeli{i. Chiar dacd incleplineatoate cerintele ritr.rale ale iudaismului, prozelitulcontinua si se deo-sebeascd de cei care primiserd prin nagtere alianfa cu Dumrrezetrra.Acesta este motivul pentru care iudaismtrl nu a de,,,elrit o religiecare fdcea prozelitism activ.

Piginii, chiar gi cei rnai s6rguinciogi, adesea nu aveau putereade a se supune regulilor complexe ale puritdtii rittrare. in acest caz,in tirnp ce acceptau si ll adore pe Dumnezeul cer unic qi sx urmezerecornanddrile rnolale ale ir,rdaisrntrlui, ajut6nd in sinagogi, parti-cipdnd la viafa de rugiciune a iudc.ilor, piganii totugi nu se deci-deau sd practice circumcizia gi sd devinti cei pe care Lucer ii numeain Faptele Apostolilor,,inchindtori la Dumnezeu" (sertomeruoi) sau,, tem d tori de Du m nez eu" (pholt ot t m e noi t on'I'l rco n)1

5 . Ace gtia consti -tniau un fel de categorie intermediari intre pdg6ni gi prozeri[i. suta-gul din capernaum, a cdrui credinf5 a fost litrdatd <le lisus (MateiB, 10; Luca 7,9), era unul clintre acegti pdgAni. Luca adaugi cd acestaiubea neamul iudaic Ai chiar zidise o sinagogd16.

Trebuie spus ci dragostea fa!5 de popor:trl evreu era un senti-ment destul de rar la greci, care nu rnanifestau aclesea fafd de aceq-tia decat sentimente de neincreder:e gi dispret. Piatra de incercareera/ ca gi subiectul batjocoririi pdganiloa circunrcizia qi respectareaodilurei de sabat. ln plus, cum plrtea fi venerat cu sericlzitate unDumnezeu care nu are nici o reprezentare, nici o statuie? pdgdniierau sincer stupefiafi si ii vadd pe iudei atit de perseverent fideliporuncilor din Lege chiar gi sub ameninfalea mortii martiricerT. A

IaCea nrai mare parte a surselor n.astre se raporteaz.i la secoltrl al V-lea alerei noastre gi unndtoarel e.Yezi Tnlmutlul bnbiloniar, KitldusltinT}b, Eztnntot 57a.observdrl ci ar.rumite surse rnai tirzii pr-rr.r pe picior de egalitate pe prozeliqi gipc'iutleii de s6nge; vezi H.N. Bialik, ?}c liottk o.f Legertds, pp.349_354.

15 Irapte 70, 2.22; 1 3, 1 6.26.43.50; 76, I 4; V,q.y ; B, Z.t"Lc'7,5. Gisim 9i alte excnrple de pdg6rri temitori cle Dumrezeu in NoulTestarnent: Cor:neliu sr.rtagul (Fapte 10, l7); Lidia (Fapte 16, 14); corinteanul ritusIrrstus (Fapte l8, 7).

'7 2 M {'', 18-7 , 22; 4 M s, "t -6, 3rF; 1z , 7-18, 24.

mele veacllri alc Bisericii

tii proveniti din pigAnism sirorale alc' iu daismu lui, regul ilemcizie? in aceasti privinld, iu-rtori decit iudeii din diaspora,rozelifi. Chiar dacd indeplineai, prozelitul continua si se deo-agtere alianla cu Dnmnezeura.laismul nu a deve.nit o religie

iogi, adesea nlt aveau putereate puritdtii ritr"rale. in acest caz,mnezeul Cel unic Ai si urrnezelui, ajutArrd in sinagogi, parti-iloa pdgdnii tottrgi nr"r se deci-vir-rd cei fre care Lr-rca ii nulneaa Dunrnezet(' (sebomertoi) sau,ni tort 7'lrcon)15. Acegtia consti-i intre pigAni gi prozelifi. Suta-a fost ldudatd cie lisus (MateipigAni. Luca adaugd ci acesta

r sinagogdl6.

le poponrl evreu era un senti-ranitestau aclesea fa[5 de aceq-

gi dispref. Piatra de incercareilor, circumcizia gi respectarea:a fi venerat cu seriozitate un:entare, nici o statuie? Pdginii.rdei atit de perseverent fideli:nintarea mortii nrartiricerT. A

J se raporteazi la secolrrI al V-lea alnltiloni nn, Ki ddrtslrirt 70b, Eitn nto t 57 a.

pe picior de egalitate pe prozeliqi gi

'k o.f Le!:ends, pp. 3a9-354.',1.77;18,7.

Ani tenrdtori de Dumneze'u in Notrl-idia (Fapte 16,14); corinteanul Titus

24.

incep t r tttr il e B ise r i c i i n co t es t nment a r e

indeplini recomanddrile rituale ale Legii insemna pentru prozeligio schimbare radicald a modului lor-de viafd.

tnsdgi atitudinea lui Hristos fafi de poruncile Legii a fost multdiscutatd in comunitatea apostolilor. se poate afirma c6 Hristosnu a acceptat o interpretare a Legii in careprescripfiile rituale sdoculteze viala lduntricd cu Dumnezeu, chemarea Lui prin pocdin-!5 gi rugdciune. Scopul propoviduirii Sale a fost sd arate ce era im-portant in Lege gi ce era secundar. Observdm ci gi alti invdfdtoriiudei au incercat sd rezume Legea intr-o singurd poruncd. Istoria odemonstreazd elocvent. Un anume pdgdn gi-a exprimat dorinfa dea se converti la iudaism gi ,,de a invdfa Legea in timp ce std pe unsingur picior". Auzind aceasti condilie, unul dintre cei mai mariinvitali ai primului secol dinaintea erei noastre, Shammai, l-a res-pins cu indignare. lnsd un alt invilat al lui Israel, Hillel, i-a rdspunslinigtit ,,Ce fie nu-{i place, altuia nu face. Toate celelate sunt tdlcuiri.Du-te gi invat-o"rs. in acest mod, Hillel a rezumat intr-o formd ne-gativd ,,nu face...", regula de aur pe care Iisus o aprecia drept chin-tesenfa Scripturii: ,,Ci toate cAte voili sd vd facd vou[ oamenii, ase-menea qi voi facefi lor, cd aceasta este Legea gi prorocii" (Matei 7,12).

Hristos considera cd misiunea Sa era aceea de a implini legeagi ntr de a o aboli, pentru a face din indeplinirea poruncilor o ches-tiune de raportare personald a omului la Dumnezeu gi nu un setde recomandiri mecanice. Hristos inv6[a cd porunca principalieste iubirea fafd de Dumnezeu din toati inima, din tot sufletul gicu toatf, puterea, precum gi iubirea fafd de aproapele, care igi areizvorul in iubirea fa!5 de Dumnezeu. invdldtura lui Hristos era ca-lea cdtre iubire, viafa Sa - un exemplu de iubire, moartea Sa - re-velafia unei noi iubiri jer:tfelnice, invierea Sa - garanfia unui izvornesecat de iubire intr-o comunitate cregtind.

Iisus considera cd gi pigdnii erau apfi sd primeascd invdfituraSa ca gi iudeii. Ne putem da seama dupd reacliile celor din jurulsdu cat de surprinzdtoare era aceastx atitudine. Este suficient ca Elsd evoce intr-o zi doi pigAni in predica Sa, pentru ca mulgimea sd-Lscoatd din sinagogd gi chiar din cetate cr-r intenfia de a-L lapida (Luca4,1,6-30).In pofida relaliilor tensionate dintre iudei gi samarineni(Luca 9,s3),Iisus nu considera necurat faptLrl de a vorbi cu o femeie

27

tsTnlnurdul bnbilonian, Shabbat 31a, vezi Ac. 15, 20b;29b dupd rnss. 630, g4S.

2ti Catehezi qi cater.rumenat i' primere veacuri are Bisericii

samarineand, provocind uimire uceniciror sii (Ioan 4,27).Inten-lionat a ales un bun samarinean ca erou al parabolei, revelAnd ast-fel sensul poruncii iubirii fald de aproapele din Lege (Luca 1e g0-g7).

Problema circumciziei gi respectarea reguliror puritifli ritualese punea cu acuitate qi a provocat un conflict intre Apostolul pavelpe de o parte qi trimigii Apostolurui Iacob de cearaltd parte (Gala-teni2,12). Pentru a rezolva aceasti problemd, primul srnod din is-toria Bisericii, .umit Apostoliq a fost convocat la Ierusalim (Fapte15' 28-29). Acest sinod a decis cd circumcizia gi alte reguri privindpuritatea rituald n'erau obligatorii pentru convertigii de originepdg6nd.

Degi numerogi prozelifi continuau si urmeze prescripfiile ri-tuale din Lege decizia sinodului are o veritabild importantd istoricd.De atunci drumul pdganilor citre Evanghelii nu a mai fost impie-dica t de,,poveri insuportabile,,.

Catehumenat gi Botez

ln Biserica neotestamentari nu exista o practicd trnicd de inifiere.Dacd pentru a defini catehumenat'l am abordat in acest capitolsingura inv5ldturd ce precedi Botezul, urmeazd si descoperim cdin canonul neotestamentar se vorbeqte pufin despre asta. A stabilice ii inv5la Domnul pe cei care veneau la El inainte de Botez este ctratat mai dificil cu c6t nu gtim exact clacd El insuqi boteza. Nu gdsimdecat in Evanghelia dupd Ioan o scurti informafie confuzd spu-ndnd pe de o parte cd Iisus boteza (Ioan 3, 22), iarpe de altd partecb nu boteza El instrgi (Ioan 4, 2). Aceastd tdcere din partea evan-gheligtilor este justificatd: atunci cancr Domnul insuqi, iertdnd pd-catele, era prezent in trup in aceastd lume, nu era necesar nici unritual anume.

Nu gtim dacd apostolii cei mai apropiafi ai lui Iisus au fost bo-tezafi prin afundare in apx. putem presupune cd cei care fuseseriinainte ucenicii lui Ioan Botezdtorur erau botezafi de acesta. Rusa-liile au fost pentru apostoli ziua Botezul,i lor sdvargit de cdtre in-suqi Duhul sfant (Fapte 1, 5). Mulgi apostori au fost botezali prinmartiriu. spre deosebire de scurta informalie de la Ioan care ne