cartilaje

2
Cartilajele Cartilajele sau zgârciul constituie componenta moale, rezistentă, dar în același timp flexibilă, a scheletului corpului. La adulți se găsește mai ales articulații, acoperind extremitățile osoase și în alte puncte strategice ale scheletului, unde netezimea și flexibilitatea sunt necesare în cel mai înalt grad. Structura cartilajului nu este aceeași în tot scheletul. Aceasta variază în raport cu funcțiile specifice pe care le îndeplinește. Toate cartilajele sunt compuse dintr-o structură de bază, sau matrice, în care sunt incluse celulele, și din fibre constituite din proteine denumite colagen și elastină. Consistent acestor fibre variază în diferite tipuri de țesut cartilaginos, dar toate se aseamăna prin faptul ca nu conțin vase sanguine. În funcție de caracteristicile fizice, țesutul cartilaginos se împarte în cartilaj hialin, cartilaj fibros și cartilaj elastic. Cartilajul hialin Cartilajul hialin este un țesut translucid de culoare albastră-albă și, dintre cele trei tipuri histologice, conține cea mai mică cantitate de celule și de fibre. Toate fibrele pe care le conține sunt formate din colagen. Acest tip de țesut formează scheletul embrionului și are o mare capacitate de creștere, care permite nou-născutului să ajungă de la dimensiuni de aproximativ 45 cm (18 inci) până la dimensiunea adultului de 1,80 m (6 picioare). După ce creșterea s-a oprit, cartilajul hialin rămâne într-un strat foarte striat de 1-2 mm (1/32 inci) pe suprafața extremităților osoase la nivelul articulațiilor. Cartilajul hialin este, de asemenea, abundent în tractul respirator, participând la formarea cavității nazale posterioare (cornete) și, de asemenea, în inelele rigide, dar flexibile ce înconjoară traheea și bronhiile care conduc la plămâni. La extremitatea coastelor, benzi de cartilaj hialin fac legatura între coaste și osul stern: având un rol în facilitarea expansiunii și contracției toracelui în timpul respirației. La nivelul laringelui, cartilajele hialine sunt implicate nu numai în susținere, dar și în mecanismul vorbirii. Pe măsura mișcării, ele

Upload: simion-sorin

Post on 06-Nov-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Cartilaje

TRANSCRIPT

CartilajeleCartilajele sau zgrciul constituie componenta moale, rezistent, dar n acelai timp flexibil, a scheletului corpului. La aduli se gsete mai ales articulaii, acoperind extremitile osoase i n alte puncte strategice ale scheletului, unde netezimea i flexibilitatea sunt necesare n cel mai nalt grad.Structura cartilajului nu este aceeai n tot scheletul. Aceasta variaz n raport cu funciile specifice pe care le ndeplinete. Toate cartilajele sunt compuse dintr-o structur de baz, sau matrice, n care sunt incluse celulele, i din fibre constituite din proteine denumite colagen i elastin. Consistent acestor fibre variaz n diferite tipuri de esut cartilaginos, dar toate se aseamna prin faptul ca nu conin vase sanguine. n funcie de caracteristicile fizice, esutul cartilaginos se mparte n cartilaj hialin, cartilaj fibros i cartilaj elastic.Cartilajul hialinCartilajul hialin este un esut translucid de culoare albastr-alb i, dintre cele trei tipuri histologice, conine cea mai mic cantitate de celule i de fibre. Toate fibrele pe care le conine sunt formate din colagen. Acest tip de esut formeaz scheletul embrionului i are o mare capacitate de cretere, care permite nou-nscutului s ajung de la dimensiuni de aproximativ 45 cm (18 inci) pn la dimensiunea adultului de 1,80 m (6 picioare). Dup ce creterea s-a oprit, cartilajul hialin rmne ntr-un strat foarte striat de 1-2 mm (1/32 inci) pe suprafaa extremitilor osoase la nivelul articulaiilor.Cartilajul hialin este, de asemenea, abundent n tractul respirator, participnd la formarea cavitii nazale posterioare (cornete) i, de asemenea, n inelele rigide, dar flexibile ce nconjoar traheea i bronhiile care conduc la plmni. La extremitatea coastelor, benzi de cartilaj hialin fac legatura ntre coaste i osul stern: avnd un rol n facilitarea expansiunii i contraciei toracelui n timpul respiraiei.La nivelul laringelui, cartilajele hialine sunt implicate nu numai n susinere, dar i n mecanismul vorbirii. Pe msura micrii, ele controleaz cantitatea de aer ce trece prin laringe i, n consecin, timbrul sunetului emis.Cartilajul fibrosCartilajul fibros, al doilea tip, este format din mai multe fascicule de colagen care i confer att elasticitate, ct i rezistena la compresii. Ambele nsuiri sunt necesare la locul n care este prezent, n spe ntre vertebre. n coloana vertebral, vertebrele sunt separate ntre ele printr-un disc fibrocartilaginos. Discurile intervertebrale protejeaza coloana mpotriva traumelor i fac posibil poziia ostostatic.Fiecare disc este constituit dintr-un nveli extern fibrocartilaginos, ce nconjoar nucleul pulpos. Poriunea cartilaginoas a discului, a crui suprafa este lubrificat, previne deplasarea vertebrelor n timpul micrilor, n vreme ce nucleul pulpos are funcia de absorie a ocurilor. Cartilajul fibros are un rol de conectare ntre oase i ligamente; la nivelul centurii pelviene, el unete oasele bazinului n articulaia numit simfiz pubian. La femei acest cartilaj are o importan particular, deoarece devine mai lax sub influena hormonilor secretai n timpul sarcinii, pentru a permite trecerea capului ftului.Cartilajul elasticCel de-al treilea tip de cartilaj, cel elastic, i datoreaz denumirea prezenei fibrelor de elastin; ca i a celor de colagen n structura sa. El este compact, dar flexibil i intr n constituia epiglotei, care acoper intrarea n cile respiratorii n timpul deglutiiei (nghiirii).Cartilajul elastic formeaz pavilionul urechii, ca i pereii conductului auditiv extern i ai tubelor Eustachio, care leag fiecare ureche cu faringele posterior. mpreun cu cartilajul hialin, cartilajul elastic particip la structura laringelui i a corzilor vocale.