Minte Caracter PersonalitateCuprins Ellen G. White Activitatea de cercetare în domeniul minii
Importana activitii de cercetare în domeniul minii Cretinul i psihologia Pericole în psihologie Influenele spirituale i mintea Fanatismul Sntate i echilibru
Relaii fundamentale Originile psihice ale suferinelor fizice Mintea i religia Citadela minii Capacitatea de a înelege
Dezvoltarea minii Studiul Bibliei i dezvoltarea minii Perseverena Hrana minii Activitatea fizic Factorii emoionali
Dezvoltarea personalitii Influene prenatale Ereditatea i mediul social Atmosfera de siguran din cmin Influena prinilor Atmosfera cminului Preocuparea lui Hristos pentru mintea oamenilor
coala i profesorul Puterea înviortoare a vieii
Iubirea – un principiu divin i venic Iubirea în cmin Iubire i sexualitate în experiena uman Iubirea freasc Iubirea lui Dumnezeu
Egoismul i respectul de sine Respectul de sine Dependen i independen
Adolescen i tineree Problemele tinerilor Dragostea oarb i pasiunea Pericole care pândesc tineretul Contiina
Principii cluzitoare în educaie Influena percepiilor Principii motivatoare Principii referitoare la studiu i învare
Relaia dintre minte i trup Necesitatea unei activiti armonioase a întregii fiine Influena trupului asupra minii Dieta i mintea Mintea i sntatea Mintea i sntatea spiritual
Sntatea mintal Legile care guverneaz mintea Individualitatea
Relaii interumane Igiena minii
Probleme emoionale Simmântul de vinovie Întristarea Nelinitea i îngrijorarea Teama Depresia Controversele – aspecte pozitive i negative Suprasolicitarea intelectual Durerea Mânia Ura i rzbunarea Credina
Corectarea defectelor Formarea caracterului Opoziie i conformism Funciile vitale ale legilor lui Dumnezeu
(A) Decalogul (B) Evidenierea Legii lui Dumnezeu în lumea natural (C) Alte legi
Comunicarea Personalitatea
Relaii sociale Respingerea Spiritul de critic Fericirea
Gândurile i influena lor Tiparele de gândire Gândirea corect Îndoielile Imaginaia i boala Decizia i voina
Sisteme false de terapie Pseudotiina Controlul minii de ctre o alt minte Hipnoza i pericolele ei tiina satanic a înlrii de sine
Principiile i aplicarea lor Terapie sntoas pentru minte Abordarea tiinei Geriatria
Psihologie practic Tratarea emoiilor Lucrarea de consiliere Acordarea încrederii Psihologia i teologia Influene negative asupra minii Influene pozitive asupra minii
Apendice A Sfat adresat unei femei aflate în perioada de mijloc a vieii
Apendice B Încredere acordat fr a lua în considerare schimbrile emoionale
ABREVIERI
CUVÂNT-ÎNAINTE
În timpul vieii lui Ellen G. White (1827–1915), psihologia, tiina care se ocup cu studiul psihicului, al legitii proceselor psihice (cognitive, afective, voliionale) i al însuirilor psihice ale persoanei (caracter, temperament etc.), era la începuturile ei. Cu toate acestea, din scrierile lui Ellen G. White, se desprinde o filozofie distinctiv, în care este conturat cu claritate o concepie cluzitoare în aceast tiin dedicat sntii mintale i spirituale.
Scopul acestei compilaii este de a oferi o colecie a declaraiilor lui Ellen G. White în domeniul vast, important i uneori controversat al psihologiei, pentru a putea fi studiate cu oarecare facilitate. Adventitii de ziua a aptea i muli alii împrtesc convingerea c Ellen G. White a scris sub influena cluzirii preioase a Duhului Sfânt într-un domeniu atât de vital pentru întreaga omenire i într-un timp în care curentele de gândire în psihologie erau variate i schimbtoare.
Valabilitatea i valoarea concepiilor lui Ellen White în psihologie, nutriie i educaie, precum i în alte domenii, au fost deja demonstrate. Nu exist nicio îndoial c, pe msura progresului cercetrilor legate de sntatea mintal, reputaia ei în stabilirea i susinerea unor principii psihologice solide va fi din ce în ce mai temeinic recunoscut. Pentru adventitii devotai, aceast lucrare, Minte, caracter, personalitate, va aduce multe rspunsuri. Suntem siguri c, pe msura descoperirii adevrului, convingerile prezentate aici vor trezi un interes din ce în ce mai mare din partea tuturor cititorilor preocupai de dezvoltarea lor.
Având în vedere aceste circumstane, apariia ocazional a unor expresii
ca „am vzut”, „mi s-a artat”, „am fost instruit s” nu este doar îneleas, ci aduce chiar mai mult lumin asupra faptului c, la originea concepiilor expuse, Se afl Acela care a modelat i a creat mintea uman.
În procesul de realizare a acestui material de ctre lucrtorii Fundaiei White, nu a existat nicio încercare de a selecta pasaje care s susin ideile împrtite i promovate de diferitele autoriti în domeniul educaiei i psihologiei. Nicio idee preconceput a vreunuia dintre compilatori nu este prezentat aici. Dimpotriv, efortul depus a avut scopul de a permite o expunere cât mai imparial a ideilor propuse de Ellen G. White. Pentru realizarea acestui obiectiv, a fost folosit ca surs colecia vast a scrierilor ei, atât a celor publicate de-a lungul a ase decenii, aa cum apar ele în diferitele lucrri tiprite sub form de cri, eseuri i mii de articole periodice, cât i a celor aflate în voluminoasa colecie de manuscrise i scrisori aflate în tezaurul Fundaiei White.
O mare parte a crii Minte, caracter, personalitate prezint principii cluzitoare generale. Pe lâng acestea, sunt adugate i intercalate materiale dedicate unor îndrumri practice sau avertismente care vizeaz relaia specific dintre profesori i elevi, pastori i enoriai, medici i pacieni sau prini i copii.
În nenumrate situaii, exist sfaturi adresate în mod particular unei anumite persoane, conductor, pastor, medic, editor, so, soie sau tânr. Prin prezentarea circumstanelor i a sfatului oferit, aceste relatri constituie un fel de cazuistic, ceea ce înseamn c atenia cititorului trebuie s se orienteze în direcia principiului implicat, i nu asupra detaliilor.
Evident, Ellen G. White nu a scris în calitate de psiholog. Ea nu a folosit terminologia uzual în domeniul psihologiei contemporane. De fapt, este necesar ca cititorul s abordeze cu atenie anumii termeni folosii chiar de ctre autoare, cum ar fi „psihologie”, „frenologie” etc. Cu toate acestea, cititorul interesat va fi impresionat de profunzimea neobinuit a autoarei în formularea unor principii fundamentale ce in de domeniul psihologiei i care se evideniaz în mod clar în scrierile ei. Lucrarea rezultat prin selectarea, colecionarea i prezentarea într-o succesiune logic a declaraiilor lui Ellen G. White cu privire la diferitele aspecte ale manifestrii minii, la rolul vital al minii în experiena uman, precum i cu privire la factorii care contribuie la funcionarea optim a acesteia merit s fie aezat în rândul crilor ei, publicate postum. Aceste cri ne ajut s
înelegem omul i relaia sa cu mediul înconjurtor, cu Dumnezeu i cu universul.
Cu ani în urm, când s-a început realizarea acestei compilaii, s-a crezut c ea va beneficia, în principal, de interesul celor care studiaz domeniul sntii mintale. Prin urmare, modul de ordonare a declaraiilor a urmrit s ofere un material disponibil unor categorii restrânse de cititori. Cercettorii trebuie s îneleag faptul c, dei s-a încercat pe cât posibil s se evite repetrile, câteva citate-cheie reapar în capitole diferite, deoarece cititorul s-ar atepta s le gseasc, în virtutea tematicii sugerate de titluri. În prezent, a devenit evident faptul c aceast compilaie rspunde unei nevoi vitale a tuturor adventitilor, precum i a prietenilor lor, deoarece cu toii suntem implicai în btlia pentru cucerirea minii.
Lucrarea compilatorilor s-a concretizat în selectarea materialelor, aezarea lor într-o ordine care li s-a prut logic i inserarea unor titluri potrivite, inclusiv a enunurilor interioare care introduc fiecare pasaj selectat. Pentru ca cititorii s poat beneficia de avantajul abordrii unui anumit punct de vedere din toate unghiurile i de o expunere cât mai larg posibil a acestora, s-a încercat includerea tuturor declaraiilor eseniale pe care le-a scris Ellen G. White pe parcursul anilor de slujire activ, cu privire la fiecare subiect prezentat. Procedând în felul acesta, exist ici-colo o repetare în linii mari a ideilor, pe care, întâmpltor, cititorii ar putea s o considere oarecum suprtoare. Cu toate acestea, cercettorul atent va privi ca binevenit fiecare expresie ce aduce o contribuie la conturarea subiectului dezbtut. Astfel, Minte, caracter, personalitate are un coninut enciclopedic.
Alturi de fiecare citare, se acord creditul corespunztor sursei aflate în materialele lui Ellen G. White, oferindu-i cititorului, în multe cazuri, posibilitatea de a consulta contextul original complet, dac dorete. Pentru a economisi spaiu, în menionarea surselor de referin au fost utilizate abrevierile standard ale titlurilor scrierilor lui Ellen G. White. Cheia acestor abrevieri se afl în paginile de final. În toate cazurile, este specificat i data primei scrieri sau publicri. Sursele originale sunt oferite ca referine primare, iar dac acestea exist în prezent sub form de cri publicate, este indicat referina corespunztoare.
Limita spaiului a fcut imposibil includerea în aceast lucrare a unor subiecte asociate tematicii privitoare la minte, cum ar fi „nebunia” etc.
Pentru cercetarea subiectelor respective, cititorul este îndrumat s consulte Indexul complet al scrierilor lui Ellen G. White.
Aceast compilaie a fost realizat de lucrtorii Fundaiei Ellen G. White, sub conducerea unui Consiliu de administraie, în conformitate cu autorizarea exprimat de ctre Ellen G. White în propriul ei testament. Spre deosebire de majoritatea compilaiilor alctuite din scrierile lui Ellen G. White, aceasta a fost publicat la început într-o form provizorie, intitulat Sfaturi pentru sntate mintal, în vederea unei verificri în cadrul colar i a unei evaluri critice din partea educatorilor, psihologilor i a psihiatrilor adventiti. Dorina Fundaiei White a fost aceea de a se asigura c toate declaraiile relevante cu privire la subiectele propuse au fost luate în considerare i c ordonarea materialelor a fost adecvat.
În forma actual, cartea reprezint o variant revizuit i îmbuntit din punct de vedere al seleciei i al ordonrii pasajelor. De asemenea, s-a adugat un capitol, intitulat „Iubire i sexualitate în experiena uman”. Adugrile au întregit anumite capitole, iar excluderea unor pasaje a eliminat repetri inutile. Descrierea clar a marii lupte de cucerire a minii umane, care se desfoar între forele binelui i forele rului, constituie un avertisment i o iluminare a cititorilor i ofer orientare i îndrumare în alegerea a ceea ce poate conferi siguran atât pentru viaa prezent, cât i pentru motenirea viitoare, în viaa de apoi. Aceasta este dorina cea mai sincer i profund a Consiliului de administraie al Fundaiei Ellen G. White.
Washington, D.C.
IMPORTANA ACTIVITII DE CERCETARE ÎN DOMENIUL MINII
Cea mai aleas activitate. – Cea mai aleas activitate în care ar putea fi implicat vreodat o persoan este aceea de tratarea minii. – 3T 269 (1873)
Cunoaterea legilor care guverneaz mintea i corpul uman. – Responsabilitatea fiecrui om, atât pentru binele propriu, cât i pentru binele colectivitii, este de a cerceta legile vieii i de a le respecta într-un mod consecvent i contiincios. Acest organism uman, care este cel mai uimitor dintre toate organismele vii, trebuie s fie bine studiat de ctre toi oamenii. Ei au nevoie s îneleag funciile diferitelor organe interne, precum i relaia de interdependen care exist între ele i care asigur o activitate sntoas a întregii fiine. Oamenii trebuie s studieze influena minii asupra trupului i influena trupului asupra minii i s cunoasc legile care le coordoneaz. – MH 128 (1905)
Educarea i disciplinarea minii. – Indiferent cine ai fi…, Domnul v-a binecuvântat cu o capacitate intelectual extraordinar, cu posibilitatea de a se extinde enorm. Talentele voastre trebuie s fie cultivate cu seriozitate i perseveren. Mintea trebuie s fie disciplinat prin studiu, prin observaie i reflecie. Dac nu v vei folosi toate capacitile intelectuale de care dispunei, nu vei putea înelege gândurile lui Dumnezeu. Dar dac vei face eforturi, într-un spirit de temere fa de Dumnezeu, în umilin i cu rugciune struitoare, capacitile voastre se vor dezvolta i puterile voastre intelectuale vor fi întrite. O voin neclintit i un obiectiv bine determinat vor face minuni. – LS 275 (1915)
Potenialitatea unei mini disciplinate. – Autodisciplinarea minii constituie un imperativ pentru fiecare… O minte obinuit, dar bine disciplinat, va realiza mai mult i va funciona mai bine decât multe mini care au beneficiat de o pregtire colar înalt i decât cele mai spectaculoase talente, dar care au fost lipsite de autodisciplin. – COL 335 (1900)
Activitatea din domeniul formrii gândirii este extrem de important. – Tinerii de azi reprezint viitorul societii. Ei sunt viitorii profesori,
judectori, oameni de stat i conductori; ei sunt aceia care vor decide destinele umanitii. Aadar, cât de important este misiunea acelora care se ocup de formarea caracterelor i care influeneaz vieile celor ce aparin generaiei viitoare!
Dintre toate domeniile de activitate de interes pentru oameni, locul primordial îl ocup acela al formrii gândirii. Timpul prinilor este prea preios pentru a fi risipit în satisfacerea apetitului sau în goana dup avere i mod. Dumnezeu le-a încredinat vieile valoroase ale copiilor lor nu doar pentru a-i face capabili s realizeze ceva în viaa prezent, ci i pentru a-i pregti pentru cea viitoare. – HS 209, 1886 (Te 270)
Utilitatea unui profesor depinde de o gândire bine direcionat. – Utilitatea unui profesor nu depinde atât de mult de cantitatea cunotinelor pe care le împrtete altora, ci mai degrab de calitatea modelului de gândire pe care îl imprim elevilor si. Adevratul profesor nu este mulumit cu idei superficiale, cu o gândire indolent sau cu o memorie lene. El se strduiete în mod constant s ating niveluri din ce în ce mai înalte i s aplice metode din ce în ce mai bune. Viaa sa este caracterizat de o continu dezvoltare. În activitatea unui asemenea profesor exist întotdeauna o nuan de inovaie i o putere inspiratoare, care îi mobilizeaz i îi stimuleaz pe elevii si. – Ed 278 (1903)
Profesorul se va strdui în vederea atingerii celui mai înalt standard moral i intelectual. – Autocunoaterea reprezint o mare tiin. Profesorul care se evalueaz pe sine în mod onest va permite ca mintea s-i fie modelat i disciplinat de Dumnezeu. El va înelege sursa puterii lui… Cunoaterea de sine conduce la umilin i la dependen de Dumnezeu, dar acestea nu trebuie s înlocuiasc eforturile personale în procesul de dezvoltare. Cel care este contient de propriile defecte nu va crua niciun efort pentru a atinge standardul fizic, intelectual i moral cel mai înalt. Niciunei persoane care se mulumete cu un standard mediocru nu ar trebui s i se permit s se implice în educaia tinerilor. – SpTEd 50, 15 mai 1896 (CT 67)
Pregtirea pentru eternitate. – Modelul agricultorului care trudete pentru a obine roadele câmpului conine o învtur pe care ar trebui s o aplicai în toate aciunile voastre. Când îi seamn ogorul, agricultorul pare
s risipeasc seminele; dar, odat îngropate în pmânt, seminele germineaz. Puterea lui Dumnezeu le confer vitalitate i le aduce la via, iar noi observm cum apar, mai „întâi un fir verde, apoi spic, dup aceea grâu deplin în spic” (Marcu 4:28). Studiai acest proces uimitor. Oh, exist atât de mult învtur aici; atât de mult înelepciune! Dac ne vom dezvolta gândirea pân la limita maxim a capacitilor ei, vom putea continua s cercetm metodele i lucrrile lui Dumnezeu de-a lungul veniciei i vom cunoate din ce în ce mai mult despre El. – CT 252 (1913)
tiina religiei cretine i mintea. – În religia cretin exist o tiin care trebuie cercetat i cunoscut pe deplin. Pe cât de înalte sunt cerurile fa de pmânt, pe atât de înalt, de vast i de profund este aceast tiin, în comparaie cu orice alt tiin uman. Modul în care oamenii sunt chemai s-I slujeasc lui Dumnezeu nu este o tendin uman, nu este imprimat în natura lor. De aceea, mintea lor are nevoie s fie disciplinat, educat i dezvoltat. Adesea, ca s poat ajunge ucenic în coala lui Hristos, omul trebuie s ignore întregul mod de gândire pe care i l-a format prin practica i educaia intelectual obinuit, pe parcursul întregii viei. Pentru a rmâne statornic în relaia cu Dumnezeu, simmintele lui trebuie s fie disciplinate. Atât cei vârstnici, cât i cei tineri au nevoie s îi însueasc modele specifice de gândire, care îi vor face capabili s reziste ispitei. Ei trebuie s învee s priveasc înainte i în sus. Principiile Cuvântului lui Dumnezeu – principii care sunt la fel de înalte precum cerul i la fel de întinse ca eternitatea – trebuie s fie înelese în contextul implicaiilor pe care le au asupra vieii cotidiene. Fiecare aciune, fiecare cuvânt i fiecare gând trebuie s fie aduse în armonie cu aceste principii. – CT 20 (1913)
Progresul este posibil numai prin înfruntarea obstacolelor. – Nicio alt tiin nu o poate egala pe aceea care reproduce caracterul lui Dumnezeu în viaa cercettorului. Cei care devin urmai ai Domnului Hristos constat c în mintea lor apar noi motivaii, noi gânduri i noi impulsuri la aciune. Cu toate acestea, din cauza vrjmaului care li se împotrivete fr încetare i care îi ispitete, provocându-i la îndoial i la pcat, ei nu vor putea progresa decât dac se vor angaja în lupt. Predispoziiile spre ru, ereditare sau cultivate, trebuie s fie învinse. Apetitul i viciul trebuie s fie subordonate stpânirii Duhului Sfânt. Iar rzboiul acesta nu se va sfâri pân la încheierea acestei frâme de eternitate. Chiar dac ne provoac fr încetare la lupt, atacurile
care ne asalteaz nu reprezint altceva decât tot atâtea victorii preioase de câtigat; iar valoarea triumfului asupra eului i asupra pcatului este cu mult mai mare decât o poate aprecia raiunea uman. – CT 20 (1913)
Datoria fiecrui cretin de a-i dezvolta mintea. – Responsabilitatea fiecrui cretin este aceea de a deprinde obiceiul ordinii, al eficienei i al contiinciozitii în cele mai mici amnunte. Nu exist nicio scuz pentru superficialitate i lenevie în realizarea unei lucrri, indiferent de caracterul acesteia. Dac cineva este mereu ocupat i nu se observ niciun rezultat în urma activitii lui, este din cauza faptului c nu a fost implicat cu toat fiina în aciune. Acela care este lent i muncete în pierdere are nevoie s contientizeze faptul c exist greeli care trebuie corectate. El trebuie s-i pun mintea la contribuie, pentru a planifica modul de folosire a timpului, astfel încât s obin cele mai bune rezultate posibile. Prin strategie i tact, unii vor realiza în cinci ore la fel de mult cât alii în zece.
Unii dintre cei care se ocup cu întreinerea gospodriei se afl într-o permanent activitate nu pentru c ar avea atât de multe de fcut, ci pentru c nu-i propun s utilizeze timpul în mod eficient. Prin maniera lor lent de a lucra, acetia muncesc mult i realizeaz foarte puin. Dar toi cei care doresc pot învinge defectele dezorganizrii i ale lipsei de eficien. Ei trebuie s-i stabileasc un obiectiv bine definit, s decid cantitatea de timp necesar pentru îndeplinirea unei anumite lucrri i s depun toate eforturile pentru realizarea acesteia în timpul stabilit. Exercitarea voinei va face ca mâinile s se mite eficient i rapid. – COL 344 (1903)
Dezvoltarea tuturor capacitilor mintale i fizice. – Dumnezeu a druit fiecrei fiine umane un creier. El dorete ca acesta s fie utilizat pentru slava Sa… Noi nu avem puteri mintale i însuiri intelectuale în exces. Toate capacitile minii i ale trupului – mecanismul uman pe care Domnul Hristos l-a adus la existen – trebuie s fie educate i antrenate, astfel încât s li se confere o cât mai bun utilizare. În vederea fortificrii acestor capaciti, trebuie s întreprindem tot ceea ce este posibil, deoarece Dumnezeu nu este mulumit decât atunci când noi devenim mai eficieni colaborând cu El. – Sermon at St. Helena Sanitarium (Predic inut la Sanatoriul Sf. Elena) 23 ianuarie 1904 (1SM 100)
Valoarea unui om este dat de nivelul de cultivare a minii. – Niciodat
s nu credei c ai învat suficient de mult încât s v putei permite o relaxare intelectual. Valoarea unui om este dat de nivelul de instruire intelectual. Educaia voastr trebuie s continue pân la sfâritul vieii; în fiecare zi este necesar s învai ceva nou i s experimentai în mod practic cunotinele însuite. – MH 499 (1905)
Analogia dintre un ogor necultivat i o minte needucat este elocvent. – În mintea i în inima copiilor i a tinerilor, seminele corupiei sunt deja semnate i pregtite s germineze, s se dezvolte i s-i aduc rodul lor pervertit; dar pentru cultivarea i rodirea seminelor preioase ale adevrului Bibliei, este necesar cea mai mare atenie i purtare de grij. – RH, 9 noiembrie 1886 (HC 202)
Dobândirea cunoaterii intelectuale. – Succesul în dobândirea cunoaterii i în formarea unei culturi intelectuale depinde de organizarea judicioas a timpului. Srcia, originea social umil sau mediul nefavorabil nu trebuie lsate s împiedice cultivarea intelectului. (…) Printr-o munc perseverent, un scop bine determinat i o administrare atent a timpului, oricine este capabil s dobândeasc o cunoatere i o disciplin intelectual care pot s-l califice pentru aproape toate poziiile influente i importante posibile. – COL 343, 344 (1900)
Înelegerea proceselor psihice, de o mare valoare în tratarea tulburrilor minii. – În tratarea bolilor provocate de tulburri nervoase este necesar o mare înelepciune. O inim rnit i întristat i un suflet descurajat au nevoie de un tratament atent. (…) Adesea, compasiunea i tactul se vor dovedi a fi de un mai mare folos pentru pacient decât cele mai performante tratamente medicale, administrate într-o manier rece i indiferent. – MH 244 (1905)
Înelegerea minii i a naturii umane este folositoare în lucrarea de salvare a sufletelor. – Hotrâi-v s devenii atât de eficieni i utili, încât s nu rmânei cu nimic mai prejos decât standardul la care v-a chemat Dumnezeu. Indiferent de lucrarea care v este încredinat, fii devotai i contiincioi. Folosii toate mijloacele disponibile în vederea fortificrii intelectului. Asociai studiul crilor cu activitatea practic i, printr-un efort consecvent, prin meditaie i rugciune, vei primi înelepciunea care vine de sus. Procedând astfel, vei dobândi o educaie complex i vast. V vei
dezvolta caracterul i vei câtiga o influen moral, care v va face capabili s cluzii mintea oamenilor pe crrile neprihnirii i ale sfinirii. – COL 334 (1900)
Este necesar un studiu al minii i o cunoatere a naturii umane. – Mecanicii, avocaii, oamenii de afaceri i cei din cele mai multe ramuri profesionale caut s se instruiasc în mod permanent, urmrind s ajung experi în domeniul în care îi desfoar activitatea. Oare este posibil ca urmaii lui Hristos s fie lipsii de înelepciune i, în timp ce pretind a fi implicai în lucrarea lui Dumnezeu, s-i permit s rmân ignorani în privina cilor i metodelor pe care trebuie s le utilizeze în lucrarea Sa? Strduina de a câtiga viaa venic este mai presus de orice alte considerente pmânteti. Pentru a conduce sufletele la Hristos, este necesar un studiu al minii i o cunoatere a naturii umane. Pentru a ti cum s-i abordezi pe oameni în vederea prezentrii marelui subiect al adevrului, este nevoie de precauie i de rugciune fierbinte. – 4T 67 (1876)
Cultivarea capacitilor sporete solicitarea serviciilor noastre. – Deoarece unii nu sunt exigeni fa de ei înii i nu sunt dispui s se autocorecteze, ei se pot plafona în tipare greite de aciune; dar dac vor urmri cultivarea deplin a capacitilor lor, ei vor putea atinge cele mai înalte performane ale iscusinei, în domeniul în care îi desfoar activitatea. Atunci vor descoperi c sunt solicitai pretutindeni i la orice or i c sunt apreciai pentru hrnicia lor, în tot ceea ce întreprind. – COL 344 (1900)
Putem ajunge aproape de perfeciunea îngerilor. – Omului i-a fost druit capacitatea de a se dezvolta într-o msur nelimitat i Dumnezeu îi asigur întregul sprijin posibil pentru realizarea acestei lucrri. Folosind toate resursele harului divin, noi putem atinge un nivel de dezvoltare care s ajung aproape de perfeciunea îngerilor. – RH, 20 iunie 1882 (HC 218)
CRETINUL I PSIHOLOGIA Legi ale minii, stabilite de Dumnezeu. – Cel care a creat mintea a stabilit
i legile dezvoltrii acesteia. [1]
– Ed 41 (1903)
Adevratele principii ale psihologiei în Scripturi. – Adevratele principii ale psihologiei se afl în Sfintele Scripturi. Omul nu îi cunoate adevrata valoare. Deoarece nu privete spre Isus, Autorul i Desvâritorul credinei sale, omul acioneaz în conformitate cu temperamentul su neconvertit. Cel care vine la Isus, cel care se încrede în El i face din Domnul Hristos Exemplul su, înelege semnificaia cuvintelor: „Le-a dat dreptul s se fac copii ai lui Dumnezeu.”
Aceia care trec prin experiena unei adevrate convertiri vor înelege, cu claritate i discernmânt, responsabilitatea care le revine înaintea lui Dumnezeu de a duce pân la capt experiena mântuirii, cu team i respect; i vor contientiza nevoia de a persevera, pân la vindecarea definitiv de lepra pcatului. O asemenea experien îi va determina s se aeze, cu umilin i încredere deplin, într-o poziie de dependen fa de Dumnezeu. – MS 121, 1902 (ML 176)
Mintea consacrat lui Dumnezeu se dezvolt în mod armonios. – Dac oamenii se supun pe deplin lui Dumnezeu, El îi accept aa cum sunt i îi formeaz pentru lucrarea Sa. Primit în suflet, Duhul lui Dumnezeu activeaz toate capacitile intelectului. Sub cluzirea Duhului Sfânt, mintea care este consacrat fr rezerve lui Dumnezeu se dezvolt armonios i este modelat astfel încât s fie capabil s îneleag i s îndeplineasc cerinele Sale. Caracterul slab i instabil este transformat într-un caracter ferm i puternic. O atitudine continu de devoiune stabilete o relaie atât de strâns între Isus i ucenicii Si, încât caracterul cretinului ajunge s fie asemenea caracterului Maestrului su. El va avea o capacitate de înelegere mai clar i mai vast. Discernmântul lui va fi mai ptrunztor, iar judecata lui, mai echilibrat. Prin puterea dttoare de via a Soarelui neprihnirii, mintea lui devine atât de ager, încât va fi în stare s aduc mult rod pentru slava lui Dumnezeu. – GW 285, 286 (1915)
tiina unei viei cretine veritabile. – tiina unei viei cretine curate, plenare i consecvente este obinut prin studierea Cuvântului lui
Dumnezeu. Aceasta este cea mai înalt educaie pe care fiecare fiin omeneasc o poate obine. În colile noastre, trebuie s fie predate lecii care s îi formeze pe elevi în aa fel încât, la absolvire, acetia s plece cu gânduri nobile, cu mintea i inima curate, pregtii s se înale pe scara progresului i s pun în practic virtuile cretine. Din acest motiv, dorim ca între colile i sanatoriile noastre s existe o legtur. Aceste instituii trebuie s fie conduse în simplitatea Evangheliei prezentate de Vechiul i Noul Testament. – MS 86, 1905
Înconjurai de o atmosfer a pcii. – Toi cei care se afl sub îndrumarea divin au nevoie de ora linitit a comuniunii cu propriile lor inimi, cu natura i cu Dumnezeu… Noi trebuie s Îl auzim pe El vorbind inimii noastre în mod personal. Când orice alt voce este stins, când Îl ateptm pe Dumnezeu în tcere, linitea sufletului face ca vocea lui Dumnezeu s fie distinct. Îndemnul Su pentru noi este: „Fii linitit i s tii c Eu sunt Dumnezeu.” În mijlocul nenumratelor presiuni, în stresul intenselor activiti ale vieii, cel care este împrosptat în felul acesta va fi înconjurat de o atmosfer de lumin i pace. El va primi un nou flux de putere nu numai fizic, ci i intelectual. – MH 58 (1905)
Religia lui Hristos, cel mai eficient remediu. – Autorul bolii este Satana; iar medicul lupt împotriva puterii i aciunii lui. Suferina mintal se întâlnete pretutindeni… Majoritatea acestor situaii nefericite [în care problemele conjugale, remucarea pentru pcat, frica de flcrile unui iad etern au dezechilibrat mintea] au fost interpretate de ctre cei necredincioi în aa fel încât s se considere c boala psihic este cauzat de concepiile religioase; dar aceasta este o minciun flagrant pe care, de multe ori, au fost obligai s o recunoasc. Departe de a fi cauza bolii mintale, religia lui Hristos constituie unul dintre cele mai eficiente remedii ale acesteia, deoarece învturile ei au un efect de linitire extraordinar de benefic pentru sistemul nervos. – 5T 443, 444 (1885)
Intrare pe trâmul pcii. – Când suntei asaltai de ispite, când îngrijorarea, confuzia i întunericul par s v împresoare sufletul, privii spre locul în care ai vzut lumina ultima dat. Odihnii-v în iubirea i grija protectoare a Domnului Hristos… Când intrm în comuniune cu Mântuitorul, noi pim pe trâmul pcii. – MH 250 (1905)
Risipirea tuturor temerilor nedorite. – Când oamenii se îndreapt spre truda lor de fiecare zi, când se pleac în rugciune, când se culc noaptea i când se trezesc dimineaa, când bogatul srbtorete în palatul su, când srmanul îi adun copiii în jurul mesei srccioase, Tatl ceresc îl privete pe fiecare cu atenie. Nicio lacrim nu se scurge neobservat de Dumnezeu i niciun zâmbet nu se ivete pe fa fr a fi remarcat de El.
Dac am crede pe deplin acest fapt, toate temerile noastre s-ar risipi. Dac am încredina în mâinile lui Dumnezeu orice povar, mare sau mic, vieile noastre ar înceta s mai fie atât de împovrate de dezamgire cum sunt în prezent. Dumnezeu nu este depit de multitudinea grijilor noastre i nici nu este strivit de greutatea lor. Prin urmare, este privilegiul nostru acela de a ne bucura de o odihn a sufletului, care pentru muli a rmas înc necunoscut. – SC 86 (1892)
Educarea sufletului prin disciplin. – Cretini, este Domnul Hristos revelat în noi? Trebuie s ne strduim s avem trupuri robuste i o minte puternic, sntoas, care s nu fie epuizat cu uurin, o minte ptrunztoare, capabil s priceap cauza i efectul fiecrei aciuni îndeplinite. Astfel, vom fi pregtii în mod eficient ca s rbdm greutile asemenea unor soldai buni. Avem nevoie de o minte care s poat înelege dificultile i s poat trece prin ele cu înelepciunea care vine de la Dumnezeu, minte care s poat lupta cu problemele grele i s le poat învinge. Cea mai grea lupt este aceea de subordonare a eului, de a rbda dificultatea în experienele spirituale i de a ne educa sufletul printr-o disciplin sever. La început, probabil c aceasta nu va produce o satisfacia prea mare, dar rezultatul de mai târziu vor fi pacea i fericirea. – Lt 43, 1899
Hristos are putere s învioreze i s restaureze. – Când cerul se deschide pentru om, viaa pe care o ofer Domnul Hristos deschide inima omului pentru cer. Pcatul nu numai c ne îndeprteaz de Dumnezeu, dar distruge în sufletul omenesc atât dorina, cât i capacitatea de a-L cunoate pe El. Misiunea lui Hristos este aceea de a anihila toat aceast lucrare a rului. El are puterea de a reface i de a înviora mintea care a fost întunecat, voina care a fost pervertit i însuirile care au fost paralizate de pcat. Hristos deschide tezaurul comorilor universului pentru noi i, prin El, ne este druit puterea de a discerne i de a aprecia aceste comori infinite. – Ed 28, 29 (1903)
Ori Dumnezeu, ori Satana conduce. – Satana preia controlul fiecrei mini care nu este aezat în mod categoric sub controlul Spiritului lui Dumnezeu. – Lt 57, 1895 (TM 79)
Fiecare pcat nutrit diminueaz tria caracterului. – Nimeni s nu se amgeasc pe sine cu gândul c pcatele nutrite cu plcere o anumit perioad vor fi prsite cu uurin la un moment dat. Lucrurile nu stau aa. Fiecare pcat nutrit diminueaz tria caracterului i mrete puterea obiceiului; iar rezultatul este degradarea moral, mintal i fizic. Chiar dac v pocii de greeala fcut i pii pe cile cele drepte, tiparele formate în gândirea voastr i familiaritatea cu pcatul v vor face incapabili s deosebii binele de ru. Folosindu-se de obiceiurile rele care au fost întiprite în existena voastr, Satana v va asalta din nou i din nou. – COL 281 (1900)
Abilitile psihologice ale profesorului. – Obiceiurile i principiile unui profesor trebuie s fie considerate ca având o importan mai mare chiar decât calificarea sa profesional. Dac este un cretin sincer, el va simi c este necesar s se preocupe în mod egal de educarea fizic, mintal, moral i spiritual a elevilor si.
Pentru a exercita o influen corect, profesorul trebuie s dea dovad de autocontrol. Inima lui trebuie s fie animat de o iubire atât de profund fa de elevii lui, încât aceasta s poat fi observat în atitudinea, în cuvintele i faptele sale. Pentru a reui s formeze gândirea elevilor tot atât de bine precum îi instruiete în domeniul tiinei, caracterul lui trebuie s fie ferm. Primii ani de educaie a tinerilor, în general, le modeleaz caracterele pentru întreaga via. Cei care se ocup de tineri trebuie s le descopere i s le dezvolte acestora calitile intelectuale, pentru ca acetia s-i poat coordona puterile minii în aa fel încât s fie exercitate la maxima lor capacitate. – 3T 135 (1872)
Oamenii trebuie s devin noi creaturi. – Oamenii sunt destinai s devin slujitori ai Împriei lui Hristos. Prin puterea divin care le-a fost încredinat, ei trebuie s revin la starea iniial de armonie i loialitate fa de Dumnezeu. Prin legile i iniiativele Sale, Dumnezeu a prevzut o cale de comunicare între cer i spiritul omenesc, care funcioneaz într-un mod la fel de tainic precum acioneaz vântul (Ioan 3:7,8). Domnul Hristos a declarat:
„Împria Mea nu este din lumea aceasta” (Ioan 18:36). Dei îi exercit influena asupra guvernelor pmânteti, Împria lui Hristos nu poate îngdui niciun amestec al acestora în lucrurile ei, deoarece prin acesta ar fi afectat însui caracterul ei divin.
Atât de sublim este natura influenei spirituale exercitate de Dumnezeu asupra inimilor celor care accept lucrarea Sa, încât fiecare om este transformat într-o fptur nou, fr ca aceast aciune s distrug sau s afecteze vreuna dintre capacitile personale cu care a fost înzestrat în mod natural. Duhul Sfânt purific fiecare însuire i o face s fie potrivit pentru comuniunea cu natura divin. Cel care este nscut din Duh este Duh; când omul este nscut de sus, pacea cereasc inund sufletul. – MS 1, 1897 (SpTBC [No.3] 8, 9)
Binele elimin rul. – Prini, voi suntei cei care decid dac mintea copiilor votri va fi inspirat de gânduri înnobilatoare sau va fi inundat de sentimente vicioase. Voi nu putei pstra neocupat mintea lor activ i nici nu putei alunga rul. Gândurile rele pot fi eliminate numai prin înlocuirea lor cu principii drepte. Dac prinii nu vor sdi în inimile copiilor lor seminele adevrului, vrjmaul va semna neghin. Singura cale de prevenire a ptrunderii influenelor care corup bunele maniere este aceea de a-i înva pe copii norme de conduit pozitive i elocvente. Adevrul este cel ce va proteja sufletul de ispitele permanente, care trebuie s fie preîntâmpinate. – CT 121 (1913)
Doar o singur zi. – Noi trebuie s ne deprindem, s ne disciplinm i s ne educm în fiecare zi pentru a tri într-un mod cât se poate de folositor în aceast via. Zi cu zi, doar câte o singur zi – gândii-v la aceasta. Ziua de astzi este tot ce îmi aparine. În aceast singur zi, voi face tot ce pot mai bine. Îmi voi folosi talentul de vorbire spre a fi o binecuvântare, un ajutor, un mângâietor, un exemplu pe care Domnul, Mântuitorul meu, îl va aproba. Astzi îmi voi exercita toat rbdarea, buntatea i îngduina, astfel încât virtuile cretine s poat fi dezvoltate în mine.
În fiecare diminea, consacrai întreaga voastr fiin, sufletul, trupul i spiritul, lui Dumnezeu. Deprindei obiceiul de a petrece timp în meditaie i încredei-v din ce în ce mai mult în Mântuitorul vostru. Putei s credei cu toat convingerea c Domnul Isus v iubete i c dorete s cretei i s atingei dimensiunile caracterului Su. El dorete s v dezvoltai i s v
întrii în toat plintatea iubirii divine. Astfel, vei reui s cunoatei i s înelegei valoarea suprem a timpului i a eternitii. – Lt 36, 1901 (HP 227)
Cum poate fi dezvoltat o minte bine echilibrat. – Munca este o binecuvântare. Fr munc, ne este imposibil s ne bucurm de sntate. Pentru ca brbaii i femeile s poat avea o minte bine echilibrat, toate capacitile lor trebuie s fie activate i utilizate în aa fel încât aceasta s se poat dezvolta în mod armonios. – 3T 154, 155 (1872)
Cunoaterea i tiina trebuie vitalizate de Duhul Sfânt. – Talentele unei persoane sunt administrate în mod eficient i utilizate la maximum numai atunci când sunt aezate sub controlul deplin al Duhului lui Dumnezeu. Concepiile i principiile religioase constituie primii pai în dobândirea cunoaterii i reprezint temelia pe care trebuie s fie cldit o educaie adevrat. Pentru a sluji celor mai nobile idealuri, capacitile intelectuale trebuie s fie îndrumate i întrite de puterea Duhului lui Dumnezeu.
Singurii care pot interpreta i utiliza în mod corect cunotinele tiinifice sunt cretinii, deoarece adevrata valoare a tiinei nu poate fi apreciat decât dintr-o perspectiv religioas. Procedând în felul acesta, oamenii vor ajunge s I se închine lui Dumnezeu, care este Autorul tiinei. Numai o minte înnobilat prin harul lui Dumnezeu poate înelege valoarea autentic a educaiei. Atributele lui Dumnezeu, aa cum sunt reflectate în lucrrile creaiei Sale, pot fi recunoscute i admirate doar în msura cunoaterii personale a Creatorului.
Pentru a îndruma tineretul spre izvoarele adevrului i spre Mielul lui Dumnezeu care ridic pcatele lumii, profesorii nu trebuie s dein doar o cunoatere teoretic a doctrinei, ci i o cunoatere experimental a sfinirii. Cunotina constituie o putere spre bine numai atunci când este asociat cu o pietate veritabil. Numai un suflet golit de sine va fi cu adevrat nobil. Cei în a cror inim domnete Hristos sunt considerai înelepi în ochii lui Dumnezeu. – MS 44, 1894
Întreaga fiin s fie deschis agenilor vindectori ai cerului. – Hristos este izvorul vieii. Muli au nevoie de o mai clar cunoatere a Lui; ei au nevoie s fie rbdtori i amabili, i totui nerbdtori s învee cum poate fi deschis întreaga fiin în faa agenilor vindectori ai cerului. Când strlucirea iubirii lui Dumnezeu va ilumina cmrile întunecate ale sufletului,
depresia i nemulumirea vor disprea, iar bucuriile satisfaciei vor oferi vigoare minii i sntate trupului. – MH 247 (1905)
Darurile nu se dezvolt într-o singur clip. – Darurile preioase ale Duhului Sfânt nu sunt dezvoltate într-o singur clip. Curajul, tenacitatea, smerenia, credina i încrederea nezdruncinat în puterea lui Dumnezeu de a mântui sunt obinute pe parcursul unei experiene care dureaz ani de zile. Copiii lui Dumnezeu urmeaz s-i pecetluiasc destinul printr-o via întreag de eforturi sfinte i neobosite i printr-o aderare perseverent la bine. – MH 454 (1905)
PERICOLE ÎN PSIHOLOGIE Satana, un cercettor al minii. – Timp de sute de ani, Satana a fcut
experimente asupra însuirilor minii umane i a ajuns la o bun cunoatere a acestui domeniu. În zilele din urm, prin aciunile sale subtile, el creeaz o legtur între propria sa minte i mintea uman, creia îi inoculeaz gândurile lui personale. Aceast lucrare este realizat într-o manier atât de îneltoare, încât aceia care accept cluzirea lui Satana nu sunt contieni c se afl sub conducerea i voina celui ru. Marele îneltor sper s dezorienteze mintea oamenilor pân acolo încât aceasta s nu mai poat recepiona nimic altceva în afar de vocea lui. – Lt 244, 1907 (MM 111)
Satana este maestrul metodelor subtile. – Prin metodele sale subtile, Satana se strduiete fr încetare s influeneze mintea oamenilor. Fiind o creaie strlucit a lui Dumnezeu, Satana este un maestru al psihologiei, dar însuirile lui nobile au fost angajate în scopul de a se opune i de a anihila efectele îndrumrilor Celui Preaînalt. – ST, 18 septembrie 1893 (HC 210)
El vine deghizat. – Noi suntem confruntai cu planurile i metodele distrugtoare ale lui Satana la fiecare pas. Trebuie s fim contieni permanent c el vine la noi deghizat, ascunzându-i motivele i caracterul ispitelor sale. Pentru ca noi s nu-l putem recunoate, Satana apare îmbrcat în lumin i învluit în veminte imaculate de înger. Dac nu vom fi extrem de precaui i nu vom cerceta cu atenie planurile sale, vom fi înelai. – MS 34, 1897 (HC 88)
Greita utilizare a tiinelor în domeniul minii. – În aceste zile când scepticismul i necredina ni se prezint atât de des îmbrcate în hainele tiinei, trebuie s fim pregtii la fiecare pas. Prin aceste mijloace, marele nostru adversar înal mii de oameni, pe care îi determin s slujeasc propriei sale voine. Avantajul pe care îl are de pe urma tiinelor, a acelor tiine care se ocup de mintea uman, este imens. În acest domeniu, el se strecoar asemenea unui arpe, pentru a distruge lucrarea lui Dumnezeu.
Aceast manier de infiltrare, prin intermediul tiinelor, este bine gândit. Satana se apropie de oamenii acestei generaii pe o cale i mai
direct, prin intermediul frenologiei, psihologiei i mesmerismului [2]
, i va
face lucrul acesta pân aproape de încheierea timpului de încercare. În acest fel, mii de mini omeneti au fost i sunt otrvite i conduse la necredin.
În timp ce se crede c o minte poate s influeneze într-un mod atât de minunat o alt minte, Satana, care este pregtit s profite la maximum de orice situaie, se interfereaz în acest proces de comunicare i acioneaz asupra ambelor mini. Datorit lucrrilor mree i bune pe care afirm c le realizeaz, cei care se dedic acestor tiine se înal pe ei înii în slvi, dar sunt prea puin contieni de natura i dimensiunile influenei spre ru creia îi deschid calea cu bucurie. În activitatea lor exist o putere fals, care acioneaz prin semne i minuni mincinoase – pentru amgirea celor care nu au obinut neprihnirea. Cititorule, ferete-te de influena acestor tiine, deoarece conflictul dintre Hristos i Satana nu s-a încheiat înc.
Neglijarea rugciunii îi predispune pe oameni s se încread în propriile puteri i, în felul acesta, ua ispitei este deschis. În multe situaii, imaginaia este captivat de descoperirile tiinifice, iar oamenii sunt ludai pentru perspicacitatea propriei lor inteligene. tiinele care trateaz mintea uman sunt foarte apreciate. Exercitate într-un cadru legitim, ele sunt folositoare, dar Satana i agenii si puternici le utilizeaz pentru a înela i distruge sufletele. Principiile i tehnicile sale sunt acceptate ca fiind inspirate de Dumnezeu i, în felul acesta, Satana îi primete închinarea dorit. Lumea, despre care se presupune c beneficiaz atât de mult de pe urma frenologiei i a magnetismului animal, nu a fost niciodat atât de pervertit cum este acum. Prin intermediul acestor tiine, este nimicit virtutea i se pun temeliile spiritismului. – ST, 6 noiembrie 1884 (2SM 351, 352)
Lucrarea sa este aceea de a dezorienta mintea uman. – Satana ptrunde în interiorul fiinei umane pân acolo încât se interpune chiar i în relaia dintre Dumnezeu i om. Obiectivul su este acela de a dezorienta mintea. Diavolul îi aterne umbra lui întunecat de-a lungul cilor noastre, pentru ca, în corupia moral i în valul de nelegiuire care se afl în lume, omul s nu-L mai poat înelege pe Dumnezeu. Deci ce avem de gând s facem în aceast situaie? Vom permite noi ca întunericul s persiste? Nu.
Exist o putere care ne st la dispoziie i care va aduce lumina cerului în lumea noastr întunecat. Hristos Se afl în cer i El va aduce lumina cerului, va risipi întunericul i va face ca strlucirea slavei Sale s ptrund în interiorul fiinei noastre. Atunci, în ciuda corupiei, a polurii i degradrii
care ne înconjoar, noi vom putea discerne lumina divin. Nu trebuie s ne descurajm în faa nelegiuirii umanitii i nu trebuie s
pstrm aceast impresie în permanen în mintea noastr. Noi nu trebuie s privim la faptele reprobabile i de corupie ale lumii. (…) Ce avem deci de fcut? Care este lucrarea noastr? S vedem „ce dragoste ne-a artat Tatl” (1 Ioan 3:1). – MS 7, 1888
Metode subtile în locul atacului deschis i îndrzne. – Dac Satana ar fi declanat un atac deschis i îndrzne împotriva cretinilor, ei ar fi fost determinai s apeleze imediat la ajutorul puternicului lor Eliberator, care ar fi pus adversarul pe fug. Dar de obicei, Satana nu acioneaz în felul acesta. El este foarte priceput i tie c cea mai eficient metod de a-i atinge scopurile este aceea de a se prezenta în faa srmanului om deczut luând înfiarea unui înger de lumin. Sub aceast deghizare, Satana acioneaz asupra minii, urmrind s o devieze de pe calea cea dreapt i sigur. Dintotdeauna, ambiia sa a fost aceea de a contraface lucrarea lui Hristos, de a-i dovedi puterea i de a-i impune preteniile. El înal nite muritori srmani, determinându-i s interpreteze lucrrile i minunile lui Hristos pe baza unor principii tiinifice i creeaz impresia c acestea sunt rezultatul îndemânrii i puterii umane. În felul acesta, Satana încearc, dac este posibil, s distrug credina multora în Hristos ca Mesia, Fiul lui Dumnezeu. – ST, 6 noiembrie 1884
Obiectivul su special îl constituie mintea celor tineri. – Lucrarea special a lui Satana, în aceste zile din urm, este aceea de a lua în stpânire mintea tinerilor, de a le corupe gândirea i de a le stârni pasiunile. În calitate de fiine morale libere, ei trebuie s-i controleze gândurile, orientându-le în direcia cea bun. – Und MS 93 (HC 337)
Satana stpânete mintea care nu este condus de Duhul Sfânt. – Puini sunt aceia care cred c omenirea a ajuns într-o stare atât de deczut, atât de înrit i într-o opoziie atât de disperat fa de Dumnezeu, cum este în realitate. „Umblarea dup lucrurile firii pmânteti este vrjmie împotriva lui Dumnezeu, cci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, i nici nu poate s se supun” (Romani 8:7).
Când omul nu se afl sub influena direct a Duhului lui Dumnezeu, Satana poate s-i modeleze mintea dup propriile lui dorine. El distruge toate
capacitile raionale pe care reuete s le ia în stpânire. Satana se afl în opoziie total fa de Dumnezeu. Opiniile, concepiile, preferinele, deciziile, planurile i realizrile sale nu conin nici cea mai vag asemnare cu lucrurile pe care Dumnezeu le iubete i le aprob. Toate lucrrile lui Satana sunt motivate de o delectare i de o plcere deosebit fa de toate acele lucruri pe care Dumnezeu le dispreuiete. Prin urmare, întreaga existen a Diavolului este orientat i dezvoltat împotriva lui Dumnezeu.
Aceast deosebire radical între bine i ru conduce la un rzboi deschis împotriva celor care se strduiesc s umble pe calea Domnului. Ei [cei care se opun adevrului] vor numi lumina întuneric i întunericul lumin; binele ru i rul bine. – Lt 8, 1891
De la Adam i pân în zilele noastre. – Satana a perseverat în aplicarea aceleiai strategii prin care a înelat-o pe Eva, pân când, în cele din urm, a reuit s pun stpânire asupra minii tuturor oamenilor care au acceptat minciunile lui. De la Adam i pân în zilele noastre, Satana i-a pstrat aceeai metod de înelare prin contrafacere, acionând asupra minii omeneti. – MS 19, 1894
Aceia care cunosc adevrul reprezint inte speciale. – Prin inspirarea unor simminte contradictorii i prin prezentarea unor exemple derutante, Satana acioneaz în mod discret, pentru a produce confuzie în mintea acelora care cunosc adevrul. Dac nu se vor poci i dac nu vor fi convertii, cei care triesc viei duplicitare, care pretind c Îi slujesc Domnului, în timp ce urmresc s-i aduc la îndeplinire propriile lor planuri – planuri care obstrucioneaz însi lucrarea pentru îndeplinirea creia Domnul Hristos i-a sacrificat propria Sa via –, vor fi înelai de ctre vrjmaul sufletelor. – Lt 248, 1907
Satana distrage mintea prin subiecte controversate. – El [vrjmaul] ar fi încântat dac ar reui s distrag mintea, îndreptând-o spre orice subiect prin care ar putea s creeze o divizare a opiniilor i s conduc poporul lui Dumnezeu la controverse. – MS 167, 1897
O minte care domin o alt minte. – În influena pe care o minte este capabil s o exercite asupra unei alte mini omeneti, Satana descoper adesea un mijloc extrem de eficient pentru infiltrarea rului. Aceast influen poate fi atât de puternic, încât persoana care este prins în
aceast practic este, de obicei, incontient de fora ei. Dumnezeu mi-a poruncit s adresez un avertisment împotriva acestui ru. – Lt 244, 1907 (2SM 352)
O putere spre bine; o putere spre ru. – Atunci când este sfinit, influena unei mini asupra alteia reprezint o mare for spre bine, dar atunci când este exercitat de cei care I se opun lui Dumnezeu, aceasta constituie, în egal msur, o mare for spre ru. Satana s-a folosit de aceast putere pentru a infiltra rul în mintea îngerilor, fcându-i s cread c el urmrete binele universului. În calitate de heruvim strlucitor, Lucifer fusese aezat într-o poziie deosebit de înalt; el era foarte iubit de ctre fiinele cereti, iar influena lui asupra acestora era puternic. Muli dintre ei au acordat atenie sugestiilor lui i i-au crezut cuvintele. „i în cer s-a fcut un rzboi. Mihail i îngerii lui s-au luptat cu balaurul. i balaurul cu îngerii lui s-au luptat i ei, dar n-au putut birui; i locul lor nu s-a mai gsit în cer” (Apocalipsa 12:8). – Lt 114, 1903 (7BC 973)
Nu trebuie s se acorde încredere gândirii unui singur om. – Nu trebuia s se acorde încredere gândirii i judecii unui singur om, deoarece interesele aflate în joc au fost prea mari, iar aceasta nu a fost liber de slbiciunile i de erorile umane. Nu exist nici mcar o singur minte uman atât de perfect, încât s se afle în afara pericolului de a se lsa influenat de motivaii greite sau de a înelege lucrurile dintr-o perspectiv eronat. – Lt 41, 1891
Satana urmrete mintea nesupravegheat. – Satana urmrete cu atenie momentul în care mintea rmâne fr supraveghere, pentru ca atunci s o poat lua în stpânire. Noi nu dorim s rmânem în necunoatere cu privire la metodele sale i nici nu dorim s fim cucerii prin intermediul acestora. El este satisfcut s priveasc picturile care îl reprezint cu coarne i copite, deoarece este o fiin dotat cu inteligen; la început, Satana a fost un înger de lumin. – MS 11, 1893
Îngerii ri încearc s distrug voina omului. – Dac li s-ar permite, îngerii ri ar aciona [captiva i stpâni] asupra minii umane, pân când oamenii ar ajunge s fie complet lipsii de voin i gândire independent. – MS 64, 1904
Siguran prin împotrivire. – Deoarece insinurile i aluziile Diavolului
urmresc fr încetare s ne afecteze i s ne îndeprteze de la încrederea noastr în Dumnezeu, unica noastr posibilitate de a fi în siguran este aceea de a nu-i acorda nici cea mai mic atenie. El se transform într-un înger de lumin pentru a reui s-i îndeplineasc planurile într-o asemenea manier, încât s nu reuim s discernem strategiile sale. Cu cât suntem mai ovitori, cu atât mai eficiente vor fi influenele rtcitoare pe care le exercit Satana asupra noastr. Angajarea în discuii i tratative cu el este periculoas. Cu fiecare concesie pe care i-o facem, dumanul va pretinde mai mult.
Unica noastr posibilitate de a fi în siguran este aceea de a-l respinge cu promptitudine, chiar de la prima tentaie spre neascultare. Prin meritele lui Hristos, Dumnezeu ne-a oferit suficient har pentru a ne împotrivi lui Satana i pentru a fi mai mult decât biruitori. Împotrivirea înseamn succes. „Împotrivii-v Diavolului, i el va fugi de la voi.” Împotrivirea trebuie s fie hotrât i perseverent. Vom pierde tot ce am câtigat dac ne împotrivim astzi, numai pentru a capitula mâine. – RH, 8 aprilie 1880 (HC 95)
Evitarea actelor necumpnite. – Exist unii care se aaz în mod iresponsabil în calea pericolelor i se expun la ispite din care numai o minune din partea lui Dumnezeu i-ar putea scpa neafectai i neptai. Acestea sunt acte necugetate, cu care Dumnezeu nu este de acord. În ispitirea lui Isus, Satana a citat una dintre fgduinele referitoare la protecia lui Dumnezeu. El L-a provocat pe Mântuitorul lumii s Se arunce de pe streaina templului, insinuând c, dac ar avea încredere în Dumnezeu, nimic nu L-ar putea împiedica s Se arunce. Isus a înfruntat aceast ispit cu fermitate i a biruit-o pe temeiul Scripturii: „Este scris, s nu ispiteti pe Domnul Dumnezeul tu.” Folosind aceeai metod de înelare, care const în prezentarea Scripturii ca argument al sugestiilor sale, Satana îi conduce pe oameni în locuri în care Dumnezeu nu le-a cerut s mearg. – RH, 8 aprilie 1880 (HC 95)
Credina veritabil i încumetarea. – Fgduinele lui Dumnezeu nu ne-au fost date ca noi s-I pretindem în mod uuratic s ne ocroteasc, în timp ce ne avântm cu insolen în situaii periculoase, înclcând legile naturii i sfidând capacitatea de judecat i prevedere pe care Dumnezeu ni le-a druit spre a le folosi. Aceasta nu ar fi o credin veritabil, ci o încumetare.
Satana ne întâmpin cu bogie, cu faim i plceri. Aceste ispite sunt
diversificate, astfel încât s poat avea acces la oameni din toate categoriile sociale, cutând s-i îndeprteze de Dumnezeu i s-i determine s slujeasc mai degrab lor înii decât Creatorului. „Toate aceste lucruri i le voi da ie”, i-a spus Satana lui Hristos. „Toate aceste lucruri i le voi da ie”, îi spune Satana omului. „Toi aceti bani, tot acest pmânt, toate aceste puteri, bogii i onoruri i le voi da ie”; iar omul este încântat, amgit i atras în mod perfid, spre propria lui ruin. Dac ne vom dedica inima i viaa lucrurilor lumeti, Satana va fi satisfcut. – Lt 1a, 1872 (HC 93)
Mintea oamenilor este condus fie de îngerii ri, fie de îngerii lui Dumnezeu. – Mintea oamenilor este dominat fie de îngeri ri, fie de îngeri buni. Mintea noastr este încredinat fie conducerii lui Dumnezeu, fie conducerii puterilor întunericului i ar fi bine s ne cercetm pe noi înine, pentru a vedea unde ne aflm astzi – sub stindardul însângerat al prinului Emanuel sau sub steagul negru al puterilor întunericului. – MS 1, 1890 (6BC 1120)
Numai dac îngduim. – Satana nu poate atinge mintea sau intelectul, dac noi nu îi îngduim lucrul acesta. – MS 17, 1893 (6BC 1105)
O gândire spiritual lucid. – Pentru a face distincie între grâu i pleav, între tiina lui Satana i tiina Cuvântului adevrului, este necesar o gândire spiritual lucid. Domnul Hristos, Marele Medic, a venit în lumea noastr pentru a le oferi acelora care Îl primesc sntate, pace i un caracter desvârit. Evanghelia Sa nu const în tehnicile i metodele superficiale pe care tiina le utilizeaz pentru a prezenta o lucrare rea ca i cum ar fi o mare binecuvântare, pentru ca, ulterior, s se dovedeasc a fi un mare blestem. – Lt 130, 1901 (HC 109)
Rugciunea va aduce biruina împotriva lui Satana. – Rugciunea însoit de credin constituie marea putere a cretinului i va aduce o victorie garantat împotriva lui Satana. Acesta este motivul pentru care el ne sugereaz gândul c nu avem nevoie de rugciune. El detest Numele lui Hristos, Mijlocitorul nostru; i când noi Îi cerem în mod struitor ajutorul, otirile lui Satana sunt alarmate. Neglijarea rugciunii contribuie la atingerea obiectivelor sale, deoarece, în aceste condiii, minunile lui mincinoase au anse sporite de a fi acceptate. Prezentându-i tentaiile îneltoare, Satana va reui s realizeze ispitindu-l pe om tot ceea ce nu a reuit s realizeze
ispitindu-L pe Hristos. – 1T 296 (1862)
INFLUENELE SPIRITUALE I MINTEA Religia i sntatea. – Religia personal este de cea mai mare importan.
Ioan îi scria lui Gaiu: „Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale s-i mearg bine i sntatea ta s sporeasc tot aa cum sporete i sufletul tu” (3 Ioan 2). Sntatea fizic depinde într-o mare msur de sntatea sufleteasc; prin urmare, fie c mâncai, fie c bei, fie c facei altceva, înfptuii toate lucrurile spre slava lui Dumnezeu. Religia personal este exteriorizat prin comportament, prin cuvinte i prin fapte. Ea determin o dezvoltare care va ajunge pân la acea treapt final a desvâririi, care se bucur de aprecierea Domnului: „Voi avei totul deplin în El” (Coloseni 2:10). – Lt 117, 1901
Adevrata religia aduce putere, linite i echilibru. – Adevrata religie nu este sentiment, ci manifestarea concret a iubirii i milei, prin fapte. O asemenea religie este necesar în vederea sntii i fericirii. Ea ptrunde în templul profanat al sufletului i alung elementele pctoase care l-au invadat. Preluând conducerea fiinei, sfinete i ilumineaz inima cu razele strlucitoare ale Soarelui neprihnirii. Ea deschide spre cer ferestrele sufletului i permite ptrunderea slavei iubirii lui Dumnezeu. Linitea i echilibrul se instaureaz odat cu ea. Deoarece atmosfera cerului constituie un factor activ, când umple sufletul omenesc, puterile sale fizice, mintale i morale sporesc, iar chipul lui Hristos, Ndejdea slavei, este reprodus în interiorul fiinei. – RH, 15 octombrie 1901 (WM 38)
Dumnezeu este sursa vieii i a bucuriei. – Dumnezeu este sursa vieii, a luminii i bucuriei universului. Binecuvântrile Sale se revars asupra tuturor fiinelor create, asemenea razelor de lumin care eman din soare i asemenea torentelor de ap care ânesc din izvoare. Ori de câte ori viaa lui Dumnezeu slluiete în inima oamenilor, ea se va revrsa asupra celor din jur, oferind binecuvântare i iubire. – SC 77 (1892)
Toate fiinele îi primesc viaa de la Dumnezeu. – Toate fiinele create triesc în virtutea voinei i a puterii lui Dumnezeu. Ele primesc via din viaa Fiului lui Dumnezeu. Oricât de capabile i talentate ar fi i oricât de vaste ar fi însuirile lor, ele se afl într-o continu dependen de energia pe care o primesc din partea Sursei de via a întregii existene. Izvorul vieii
este Hristos. Numai Cel care este Singurul deintor al nemuririi i care locuiete în lumin i via ar fi putut declara: „Eu am puterea s-Mi dau viaa i am puterea s o iau iari.” – MS 131, 1897 (5BC 1113)
Satana se folosete de influena unei mini asupra alteia. – Satana i-a instaurat împria în aceast lume înc de la alungarea sa din cer. El depune o activitate neobosit pentru a corupe loialitatea fiinelor umane fa de Dumnezeu i, pentru realizarea acestui deziderat, Satana aplic aceeai metod pe care a folosit-o în cer, i anume influena unei mini asupra altei mini. În felul acesta, oamenii devin ispititorii semenilor lor. Ei împrtesc simmintele puternice i imorale ale lui Satana i exercit o capacitate copleitoare de dominare. Sub înrâurirea unor asemenea simminte, ei se reunesc în partide, confederaii i societi secrete care acioneaz prin intermediul ageniilor internaionale. Dar Dumnezeu nu le va mai tolera mult vreme. – Lt 114, 1903
Planurile lui Satana sunt alctuite cu minuiozitate pentru a determina folosirea capacitilor în vederea satisfacerii intereselor egoiste. – Asemenea unui vântor, Satana întinde capcane i curse, special concepute pentru a captura sufletele oamenilor. Planurile sale sunt alctuite cu minuiozitate, astfel încât s-i determine pe oameni s-i utilizeze capacitile druite de Dumnezeu în vederea satisfacerii intereselor lor egoiste, în loc de a le consacra pentru slava lui Dumnezeu. Dumnezeu a prevzut ca oamenii s fie implicai într-o lucrare care le-ar fi adus pace i bucurie i le-ar fi asigurat un beneficiu venic; dar Satana dorete ca noi s ne concentrm eforturile asupra unor lucruri care sunt perisabile i nu ofer niciun câtig. – RH, 1 septembrie 1910 (HC 200)
Pctuirea nu a instituit o nou structur raional i afectiv. – Nu trebuie s presupunem c, odat cu pctuirea lui Adam, Dumnezeu ar fi instituit în constituia fiinei umane o nou structur raional i afectiv, deoarece aceasta ar însemna c Dumnezeu S-a implicat în implantarea tendinelor spre pcat în natura uman. Domnul Hristos i-a început lucrarea de convertire îndat ce omul a czut în pcat, pentru ca, prin ascultare de Legea lui Dumnezeu i prin credin în Domnul Hristos, omul s aib posibilitatea de a redobândi chipul i asemnarea cu Dumnezeu. – MS 60, 1905
Fiecare trebuie s aleag unul dintre cele dou stindarde. – Aici se desfoar o btlie teribil. Dou mari puteri se lupt una împotriva celeilalte – Prinul lui Dumnezeu, Isus Hristos, i prinul întunericului, Satana. Ne aflm în faa unui conflict deschis. În aceast lume nu exist decât dou tabere i fiecare fiin uman se va alinia sub unul dintre cele dou stindarde – sub stindardul prinului întunericului sau sub stindardul lui Isus Hristos. – Lt 38, 1894
Pcatul afecteaz întreaga fiin – Pcatul se extinde asupra întregii fiine; i în aceeai msur acioneaz i harul. – Lt 8, 1891
Inima pervertit a degradat însuirile nobile ale sufletului. Toi aceia care doresc s învee tiina mântuirii trebuie s devin elevi umili în coala lui Hristos, pentru ca templul sufletului s poat fi un loca permanent al ederii Celui Preaînalt. Dac vrem s fim educai de Hristos, sufletul nostru trebuie s fie golit de toate preteniile sale orgolioase, astfel încât Domnul Hristos s-i poat întipri propriul Su chip în adâncurile lui. – Lt 5, 1898 (HC 105)
Crucea confer minii o imagine de sine corect. – Ce anume ar putea face ca mintea omeneasc s-i poat forma o corect imagine de sine? Doar crucea de pe Calvar. Când privim la Isus, Autorul i Desvâritorul credinei noastre, orice tendin de înlare de sine se va prbui în rân. În timp ce privirile noastre se îndreapt în sus, inima se umple cu un spirit de nevrednicie care o conduce la umilin. Când contemplm crucea, suntem înzestrai cu puterea de a înelege darurile minunate pe care aceasta le-a pus la dispoziia tuturor credincioilor. Dumnezeu în Hristos, dac este privit int, va risipi mândria omeneasc, iar în locul înlrii de sine, se va instaura o umilin adevrat. – Lt 20, 1897 (HC 114)
Omul este fcut desvârit în Hristos. – Hristos Îi aduce ucenicii într-o legtur vie cu Sine i cu Dumnezeu Tatl. Prin aciunea Duhului Sfânt asupra minii umane, omul este desvârit în Hristos Isus. Unitatea cu Hristos stabilete în relaia dintre ucenicii Si o unitate care reprezint, în faa lumii, cea mai convingtoare dovad a maiestii, a excelenei morale a lui Isus i a puterii Sale de a înltura pcatul. – MS 111, 1903 (5B 1148)
Numai Dumnezeu îl poate ridica pe om pe scara demnitii morale. – Unitatea omului cu Hristos este unicul factor care îi confer valoare în ochii lui Dumnezeu, deoarece, prin neprihnirea lui Hristos, omul este înlat pe
scara demnitii morale i Singurul care poate realiza aceasta este Dumnezeu. Faima i popularitatea nu dein o valoare mai mare decât aceea pe care le-a acordat-o Însui Creatorul. Înelepciunea lor este nebunie, iar tria lor este fragilitate i slbiciune. – Lt 9, 1873 (HC 149)
Egoismul i rezultatele lui. – Esena imoralitii este egoismul i, pentru c fiinele umane au cedat în faa puterii egoismului, în lumea de azi se vede lipsa loialitii fa de Dumnezeu. Naiuni, familii i indivizi sunt întru totul animai de dorina de a aeza eul în centrul intereselor lor. Omul urmrete cu pasiune s-i domine semenii. Izolându-se pe sine de Dumnezeu i de semeni, în egoismul su, omul îi urmeaz propriile înclinaii nestpânite. El acioneaz de parc binele celorlali ar fi dependent de supunerea lor fa de supremaia sa. – RH, 25 iunie 1908 (CS 24)
Biruina poate fi câtigat. – Prin cultivarea unor principii sfinte, omul poate obine victoria asupra predispoziiei spre ru. Dac se supune Legii lui Dumnezeu, simurile lui înceteaz s mai fie denaturate i deviate; capacitile lui înceteaz s mai fie pervertite i irosite, prin exercitarea lor în vederea atingerii unor obiective de natur s îl îndeprteze de Dumnezeu. În i prin harul acordat de Cer, cuvintele, gândurile i energiile pot fi curite; poate fi format un nou caracter, iar degradarea produs de pcat poate fi învins. – MS 60, 1905
Lipsa de consecven este începutul ispitei. – Începutul cderii în ispit const în eroarea de a-i îngdui minii s oscileze i în lipsa de consecven în ce privete încrederea voastr în Dumnezeu. Cel ru pândete neîncetat, pentru a prinde ocazia de a v crea o imagine greit a lui Dumnezeu i de a v atrage gândurile spre ceea ce este interzis.
Dac va reui, Satana v va absorbi mintea cu lucrurile lumeti. El se va strdui s v incite simmintele, s v trezeasc pasiunile i s v ataeze afeciunile de ceea ce este spre rul vostru; dar vou v revine responsabilitatea de a v controla toate emoiile i pasiunile, aducându-le la o supunere lucid fa de raiune i contiin. Atunci Satana îi va pierde puterea de dominare a minii.
Lucrarea lui Hristos ne solicit s ne angajm într-o lupt continu cu rul spiritual din caracterele noastre. Tendinele naturale trebuie s fie învinse. Apetitul i pasiunea trebuie s fie stpânite, iar voina trebuie s fie aezat
întru totul de partea lui Hristos. – RH, 14 iunie 1892 (HC 87)
Nimeni nu trebuie s ajung la disperare din cauza tendinelor ereditare. – Satana este întotdeauna pregtit i vigilent pentru a deruta i înela. El folosete orice mijloc prin care s atrag omul pe calea larg a neascultrii. Satana se strduiete s dezorienteze contiina, inspirându-i simminte confuze. El îi aplic falsele lui inscripii pe indicatoarele pe care Dumnezeu le-a fixat pentru a ne orienta pe calea cea bun. Tocmai din cauza existenei unor asemenea instrumente ale rului, care se lupt s eclipseze orice raz de lumin îndreptat spre suflet, Dumnezeu a însrcinat fiine cereti, care au misiunea de a-i cluzi, de a-i pzi i de a-i conduce pe aceia care urmeaz s fie motenitorii slavei. Nimeni nu trebuie s ajung la disperare din cauza înclinaiilor ereditare spre ru, ci, atunci când Duhul lui Dumnezeu îl convinge de pcat, cel care a svârit greeala trebuie s se pociasc, s mrturiseasc pcatul i s renune la ru. Îngerii pzitori sunt pregtii s îndrume fiecare persoan cu contiinciozitate pe cile cele drepte. – MS 8, 1990 (6BC 1120)
Prta la pcat prin asociere. – Sufletul care a fost derutat din cauza unor influene negative i care, prin asocierea cu alii, a ajuns s fie prta la pcat i s acioneze în contradicie cu voina i caracterul lui Dumnezeu nu trebuie s se descurajeze. „i tocmai un astfel de Mare-Preot ne trebuia: sfânt, nevinovat, fr pat, desprit de pctoi i înlat mai presus de ceruri” (Evrei 7:26). Domnul Hristos nu este doar Preotul i Mijlocitorul nostru, ci i Jertfa adus pentru pcatele noastre. El S-a druit pe Sine o singur dat pentru toi. – Lt 11, 1897
Lucrarea lui Satana este aceea de a descuraja; lucrarea lui Hristos este de a umple inima cu credin i speran. – S nu credei nici mcar o clip c ispitele lui Satana ar putea contribui în vreun fel oarecare la realizarea binelui vostru personal. Fugii de ele ca i cum ai fugi de vrjmaul însui. Lucrarea lui Satana este aceea de a v descuraja sufletul, pe când lucrarea lui Hristos este de a umple inima cu credin i speran. Satana ne sugereaz gândul c încrederea noastr este întemeiat pe premise false, i nu pe Cuvântul sigur i neschimbtor al lui Hristos, care nu poate s mint. – MS 31, 1911 (HC 85)
Un remediu pentru fiecare categorie de ispite. – Pentru fiecare categorie
de ispite, este pregtit un remediu specific. În btlia împotriva eului i împotriva naturii noastre pctoase, noi nu suntem lsai s luptm singuri, prin intermediul propriilor noastre puteri limitate. Domnul Hristos este un ajutor loial i atotputernic. tiind c exist o asemenea putere, pregtit i pus la dispoziia noastr, niciunul dintre noi nu ar trebui s se descurajeze sau s fie învins. – RH, 8 aprilie 1884 (HC 88)
Sângele lui Hristos este singura cale de vindecare a sufletului. – Legea lui Iehova este foarte cuprinztoare i vast. Isus le-a declarat ucenicilor Si în mod clar c Legea sfânt a lui Dumnezeu poate fi înclcat nu numai prin cuvinte i prin fapte, ci i prin gânduri, simminte i dorine. O inim care Îl iubete pe Dumnezeu mai presus de orice nu va fi înclinat s restrâng semnificaia Legii Sale la nivelul superficial al unor reguli exterioare. Când înelege fora spiritual a Legii, sufletul supus i loial dovedete o ascultare deplin, care ia în considerare principiile lui Dumnezeu sub toate aspectele lor. Adevrata putere a Poruncilor va deveni o fortrea a sufletului numai în cadrul unei asemenea ascultri. Atunci, pcatul va prea extrem de respingtor. Autojustificarea, înlarea de sine i falsul simmânt al valorii personale vor înceta s existe. Sigurana întemeiat pe propriile merite va disprea, iar în suflet, se va instaura o profund convingere cu privire la pcat i o adânc insatisfacie cu privire la sine. Stpânit de simmântul nevredniciei, sufletul va apela cu disperare la sângele Mielului lui Dumnezeu, ca singura cale de vindecare a sa. – Lt 51, 1888 (HC 140)
Întâmpinând provocarea ispititorului. – Satana va veni la tine spunându-i c eti pctos. Dar tu s nu îi îngdui s-i copleeasc mintea cu ideea c, din cauza faptului c eti pctos, Dumnezeu te-a prsit. Rspunde-i: „Da, sunt un pctos i tocmai din aceast cauz am nevoie de un Mântuitor. Eu am nevoie de iertare i de înelegere, dar Domnul Hristos mi-a declarat c nu voi pieri dac voi veni la El. În scrisoarea pe care mi-a trimis-o, st scris: «Dac ne mrturisim pcatele, El este credincios i drept, ca s ne ierte i s ne cureasc de orice nelegiuire» (1 Ioan 1:9). Eu m voi încrede în Cuvântul lui Dumnezeu i voi asculta îndemnurile Lui.” Când Satana îi spune c eti pierdut, rspunde-i: „Da, dar Isus a venit s caute i s mântuiasc ce era pierdut. Cu cât pcatul meu este mai mare, cu atât mai mare este nevoia mea de un Mântuitor.” – Lt 98b, 1896
Îndeprtarea ateniei de la confuzie spre lucrrile mâinilor lui Dumnezeu. – Dumnezeu Îi invit creaturile s-i abat atenia de la confuzia i incertitudinea din jurul lor i s admire lucrrile mâinilor Lui. Stelele cerului sunt vrednice de contemplare. Dumnezeu le-a fcut pentru binecuvântarea omului i, când studiem lucrrile Sale, îngerii ni se vor altura, iluminându-ne mintea i aprând-o de înelciunea satanic. – MS 96, 1899 (4BC 1145)
Influena religiei. – Adevrata religie înnobileaz mintea, rafineaz gusturile, sfinete judecata i îl face pe posesor prta al puritii i sfineniei cerului. Ea ne apropie de îngeri i ne izoleaz din ce în ce mai mult de spiritul i de influena lumii. Adevrata religie influeneaz toate faptele noastre i toate relaiile noastre sociale i ne confer „duhul unei mini puternice”, iar rezultatul sunt fericirea i pacea. – ST, 23 octombrie 1884 (CH 629, 630)
Dezvoltarea capacitilor intelectuale. – Aa cum s-a întâmplat în cazul lui Daniel, dezvoltarea capacitilor intelectuale este direct proporional cu dezvoltarea caracterului spiritual. – RH, 22 martie 1898 (4 BC 1168)
Îmbuntirea sntii fizice. – Când mintea îi dezvolt capacitile i când voina este aezat de partea lui Dumnezeu, se produce o minunat îmbuntire a sntii fizice. – MM, noiembrie-decembrie 1892 (CH 505)
Contiena unei conduite corecte este cel mai bun medicament. – Contiena faptului c avem o conduit corect este cel mai bun medicament pentru un trup i o minte bolnave. Simmântul binecuvântrii lui Dumnezeu confer sntate i putere. Cel care are sufletul linitit i mulumit în Dumnezeu se afl pe calea spre sntate. Faptul c Domnul are privirile îndreptate asupra noastr i c este dispus s ne asculte rugciunile ne ofer o satisfacie temeinic. A ti c avem un prieten care nu dezamgete niciodat i cruia Îi putem încredina toate secretele sufletului nostru produce o fericire pe care cuvintele nu o vor putea exprima niciodat. – ST, 23 octombrie 1884 (CH 628)
Iubirea lui Isus înconjoar sufletele cu o atmosfer plcut. – Sufletele acelora care Îl iubesc pe Isus vor fi înconjurate de o atmosfer curat, plcut. Exist oameni care îi in flmânde propriile suflete. Acetia vor fi mult ajutai de un cuvânt plcut sau de aprecieri sincere. Darurile cereti,
oferite din abunden de Dumnezeu, trebuie s fie oferite la fel de ctre noi celor care sunt în sfera noastr de influen. Astfel, noi vom arta acea dragoste care este de origine cereasc i care se dezvolt pe msur ce este folosit pentru binecuvântarea altora. În acest mod, noi Îl slvim pe Dumnezeu. – MS 17, 1899 (HC 231)
Rezultatele unui singur moment de necugetare. – Un singur semnal de alarm înlturat din contiin, tolerarea unui singur obicei ru, o singur neglijare a înaltelor exigene ale slujirii pot fi începutul devierii pe o cale care v va plasa printre slujitorii lui Satana, dei, în tot acest timp, ai considerat i ai pretins c Îl iubii pe Dumnezeu i cauza Sa. Un singur moment de necugetare, un singur pas greit pot schimba întregul traseu al existenei voastre într-o direcie rea. – 5T 398 (1885)
Dumnezeu nu face nicio minune pentru a înltura roadele necredinei. – Dumnezeu ne avertizeaz, ne sftuiete i ne mustr, oferindu-ne posibilitatea de a ne corecta greelile, înainte ca acestea s se înrdcineze, devenind o a doua natur a noastr. Dar, dac refuzm s fim corectai, Dumnezeu nu intervine pentru a ne opri din drumul pe care noi înine l-am ales. El nu face nicio minune pentru a opri creterea i rodirea seminelor semnate de noi.
Omul care manifest o necredin arogant sau o indiferen apatic fa de adevrul divin nu va face altceva decât s culeag roadele seminelor pe care el însui le-a semnat. Muli au trecut printr-o asemenea experien. Cultivând neglijena, indiferena i opoziia fa de adevr, ei au ajuns s asculte cu o insensibilitate stoic adevruri care altdat le tulburaser sufletele. O rceal ca de ghea, o duritate ca de fier, o structur impenetrabil i insensibil ca de piatr – toate acestea îi regsesc expresia în caracterul multora care pretind a fi cretini.
Acesta este modul în care trebuie s fie îneles faptul c Domnul i-a împietrit inima lui faraon. Dumnezeu i-a vorbit regelui egiptean prin intermediul lui Moise, oferindu-i cele mai convingtoare dovezi ale puterii Sale divine; dar monarhul a refuzat cu încpânare s primeasc lumina care l-ar fi condus la pocin. Dumnezeu nu a exercitat nicio influen supranatural prin care s împietreasc inima regelui rzvrtit, ci, din cauza opoziiei sale fa de adevr, Duhul Sfânt S-a retras, iar el a fost lsat în întunericul i necredina pe care i le-a ales singur. Prin respingerea continu
a influenei Duhului Sfânt, oamenii se separ de Dumnezeu. Când toate modalitile de iluminare a minii lor sunt epuizate, nicio descoperire divin nu îi mai poate smulge din necredin. – RH, 20 iunie 1882 (3BC 1151)
Controleaz circumstanele, în loc s fii tu controlat de ele. – Exist rele pe care omul le poate atenua, dar care nu pot fi niciodat înlturate. El trebuie s înving obstacolele i s controleze circumstanele, în loc s se lase determinat de acestea. Talentele sale trebuie s fie exercitate ori de câte ori este posibil, cu scopul de a instaura armonia i ordinea, în locul confuziei. Dac se va ruga, Dumnezeu îi va acorda ajutorul Su. Omul nu este lsat singur s lupte împotriva încercrilor i ispitelor, doar prin intermediul puterilor proprii. Ajutorul vine de la Cel care este Atotputernic. Isus a prsit curile împrteti ale cerului, a suferit i a murit într-o lume degradat de pcat, tocmai pentru a-l înva cum s suporte provocrile vieii i cum s înving ispita. Viaa Sa este un model desvârit pentru noi. – 5T 312 (1885)
Dumnezeu dorete ca mintea s fie pe deplin înnoit – Reziduurile ideilor i ale practicilor îndoielnice trebuie s fie întru totul îndeprtate. Dumnezeu dorete ca mintea noastr s fie pe deplin înnoit, iar inima noastr, umplut cu bogiile adevrului. – MS 24, 1901 (HC 106)
S tratm în mod înelept diferitele mentaliti. – Nevoia noastr, a tuturor, este aceea de a cerceta aspectele fundamentale ale caracterului i comportamentului uman, pentru a ti cum s tratm în mod prudent i înelept diferitele tipuri de mentaliti, astfel încât s putem folosi cele mai bune metode prin care s-i conducem pe oameni la o corect înelegere a Cuvântului lui Dumnezeu i a modului de a tri o via cretin adevrat. Trebuie s citim Biblia împreun cu ei i s le îndeprtm atenia de la lucrurile trectoare, îndrumându-i spre acelea care le vor aduce binecuvântri venice. Fiecare copil al lui Dumnezeu are datoria de a deveni misionar i de a se afla în mijlocul celor care au nevoie de ajutor. Dac cineva este împovrat de ispit, cazul lui trebuie abordat cu atenie i tratat în mod înelept, deoarece sunt în joc interesele lui venice, iar cuvintele i faptele celor ce lucreaz pentru el pot fi o mireasm de via spre via sau un duh de moarte spre moarte. – 4T 69 (1876)
Ucenicii lui Isus sunt caracterizai de principialitate. – Viaa celor care se afl la picioarele lui Isus i înva de la El este condus de principii statornice
i precise. – RH, 20 iunie 1882 (HC 160)
FANATISMUL[3] Infiltrarea fanatismului. – Trim într-un timp în care bigotismul, în toate
formele lui, va cuta orice posibilitate de a se strecura, atât printre credincioi, cât i printre necredincioi. În ipocrizia sa, Satana va ptrunde în mijlocul oamenilor i îi va prezenta minciunile, folosind orice invenie posibil pentru a-i înela. – Lt 121, 1901 (MM 114)
Cum acioneaz Satana. – Din propria noastr experien, am ajuns la concluzia c, dac nu poate s împietreasc sufletele în ghearul indiferenei, Satana va încerca s le împing în flcrile fanatismului. Când Duhul Domnului coboar în mijlocul poporului Su, Satana speculeaz ocazia de a-i exercita influena asupra minii unora, determinându-i s manifeste, în lucrarea lui Dumnezeu, propriile lor trsturi de caracter. De aceea, exist întotdeauna pericolul ca lucrarea lui Dumnezeu s fie afectat, prin decizii izvorâte din propria lor gândire, care conduc la svârirea unor fapte lipsite de înelepciune. Muli acioneaz pentru atingerea unor obiective cu caracter personal, care nu le-au fost niciodat solicitate de Dumnezeu. – Lt 34, 1889 (Similar cu 5T 644)
Rezultatul cultivrii tendinelor greite. – Unii oameni, lipsii de înelepciune, i-au urmat propriul drum i propriile preri, dezvoltându-i încântai dispoziiile fireti, ereditare, i însuirile dobândite ale caracterului atât de mult timp, încât, în cele din urm, au devenit orbi, incapabili de a înelege i de a gândi altfel. Ei rstlmcesc adevratele principii, înal standarde false i impun cerine care nu poart semntura cerului. Tocmai printre acetia, exist unii care devin infatuai înaintea Domnului, pretinzând c sunt neprihnii i c respect poruncile lui Dumnezeu. – MS 138, 1902
Lipsa unei corecte imagini de sine. – Cei care nu au reuit s-i formeze o imagine de sine corect sunt prini în capcana lui Satana. Ei îi dau importan, sunt mulumii de ei înii i incontieni de propriile lor limite. Oh, cu cât durere îi privete Domnul i cu cât amrciune ascult declaraiile lor vanitoase! Ei sunt îmbtai de mândrie. Chiar i vrjmaul este surprins, vzând cu cât uurin se las dui în robie. – Lt 126, 1906
O umilin contrafcut. – Muli dintre aceia care pretind a fi cretini manifest o smerenie artificial i inconsecvent. Dorind s-i înving eul,
unii adopt o atitudine cât se poate de umil; dar pentru c încearc s lupte prin propriile puteri, prima adiere de laud i apreciere îi face s se umfle de mândrie. Acestora le lipsete dispoziia de a se supune întru totul lui Hristos, iar El nu poate lucra prin ei.
Indiferent de realizrile voastre, nu v atribuii nicio slav. Nu urmrii s-I slujii i lui Dumnezeu, i eului personal, în acelai timp. Nu acordai atenie eului vostru. Fie ca afirmaiile voastre s-i conduc pe cei apsai i împovrai la Isus, Mântuitorul milos. Acionai ca i când L-ai vedea pe Isus alturi de voi, gata s v ofere putere în lucrarea de slujire. Dependena de Hristos constituie unica voastr posibilitate de a fi în siguran. – RH, 11 mai 1897
Prea multe eforturi pentru obinerea unui simmânt de fericire. – Unii nu sunt satisfcui de desfurarea unei adunri decât dac aceasta le-a oferit posibilitatea de a petrece un timp plcut i inspirator. Ei se strduiesc s produc aceste efecte prin trezirea i incitarea emoiilor. Dar influena unor asemenea adunri nu este benefic. Când valul de fericire a trecut, ei ajung s fie mai deprimai decât înaintea adunrii, deoarece fericirea lor nu provine dintr-o surs veritabil. Cele mai folositoare adunri de înviorare spiritual sunt cele caracterizate de solemnitate i de o profund cercetare a inimii; adunri în care fiecare caut s se cunoasc pe sine i se strduiete s învee de la Hristos, în umilin i cu seriozitate. – 1T 412 (1864)
Practici ciudate. – Printr-un fanatism asemntor celui pe care l-am întâlnit nu de mult în mijlocul nostru, în California, însoit de practici neobinuite i pretenii de exorcism, Satana încearc s îi înele, dac este posibil, chiar i pe cei alei. Aceste persoane care afirm c au un mesaj special pentru poporul nostru îi vor face pe unii oameni s cread c sunt posedai de un spirit ru. Apoi, dup ce se vor ruga pentru ei, vor declara c demonul a fost alungat. Natura activitii lor este dovedit chiar prin caracterul ei. Mi s-a poruncit s vorbesc poporului nostru i s-i spun c Domnul nu a fost implicat în aceste practici ciudate i c, dac nu su