capitolul iv

CAPITOLUL 4COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETRII APLICATE

4.1.Cercetarea pedagogica - notiuni generale

O cercetare educationala presupune, deci, realizarea de demersuri stiintificedestudiere a faptelor pedagogice, respectiv intreprinderea de actiuni specifice in legaturacutoate componentele fenomenului educational: curriculum, educatori, educati, mediueducativ,activitati instructiv-educative,auxiliare etc.Practic, obiectivul specific al unei cercetari pedagogice este ca, pe baza datelorempirice despre realitatea educationala, sa formulam inferente descriptive (deductii bazate pe acumulare de fapte si informatii) si explicative/ cauzale (utilizarea datelor disponibile pentru cunoasterea altor fenomene, neobservabile, cunoasterea cauzelor si a mecanismelorcauzale, prin valorificarea datelor colectate).Asadar, cercetarea pedagogica reprezinta un proces critic, dinamic si continuu de cunoastere, in care formulam intrebari sistematice in legatura cu componentele si variabilele fenomenului educational si in care incercam sa raspundem la aceste intrebari.Orice incercare de caracterizare a cercetarii pedagogice ar trebui sa aiba drept punctdeplecare obiectul de studiu si cercetare, respectiv fenomenul educational, care asa cumam maiaratat, este multidimensional si multideterminat. Natura, complexitatea sidimensiunile acestuifenomen, confera cercetarii pedagogice anumite caracteristici si chiarnote de specificitate, incomparative cu cercetarile realizate in alte domenii ale cunoasterii.( Bocos,M.,2003,pp.96.)In societateaactualaare loc un proces dinamic careobligatoate categoriile socialesa tina pasul cuevolutia societatii aiimplicit aeducatiei.Suntem inera informationalape care unii cu greu oaccepta,seintegreazain ea.Aziininvatamantau loctransformarirapide pornind de la crearea mediului de invatare,care poate eficientiza tehnici deinvatare sidemunca intelectualasau le poate bloca.A-ticunoastelimba, a fi capabil sate exprimi corectsiprecis ceea cegandesti,simti,folosind cuvintele vocabularului,inseamnaa da dovada unei bune educatii sinu in ultimul rand de a dadovada derespect pentrupropria-ti limba sipropriapersoana.Rolul principal inpastrarea sicultivarea limbii ii revinescolii. Dascaliiau datoria de agasicele mai adecvate metode pentru afacilita insusirea limbii romane literare decatre generatiiletinere. Educatoarea, iidacopilului posibilitateacastigariiinstrumentelor decunoasterea tuturor domeniilor culturii si stiintei,are sarcina de a lumina pemasuraputerii ei drumul spreinsusirea, nuantarea si imbogatirealimbii materne.Prescolariitrebuieajutati sa inteleaga castudiul permanent al limbiisiliteraturii romane estehotarator pentru intreaga lorviata sociala.Limbas-anascut din necesitatea de a comunica, de aimpartasii semenilor ideile despre univers, de a transmitegeneratiilor urmatoareroadele cautarii,trecerea experienteiin cuvant necesitand efortul viu al actului comunicarii.Strategiile didacticetraditionale sicele moderne utilizate trebuiesavizeze formarea decompetente, sa trezeasca motivatia,curiozitateasiinteresul pentru studiu,saasigure oinvatare activa si formativa. Deaceea se impune corelarea metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice cu formele de activitate,tinandu-secont departicularitatiledevarsta siindividuale aleprescolarilor,pentru a solicita gandirea,imaginatia, vointa, experienta, capacitatile de comunicare ale acestora.Lumea in caretraimesteintr-ocontinuaschimbaresiodatacu easi educatia.Incet, cupasimici, se trece de lainvatamantul traditional,in care copilul are un rol predominant static, lainvatamantulmodern , in care copilul are un rol foarte activ. Acest lucrum-adeterminatsa-mialegca tema: ,,Rolul povestirii In dezvoltarea limbjului la copilul precolar nivelul II.In procesulinstructiv-educativlimbajulreprezintaun mijloc de comunicare, dar siun mijloc decunoastere, deoareceprin intermediul lui, se transmitcunostinte siselargesteorizontul copiilor cu noireprezentari. Prinlimbaj copilul transmite propriile sale nevoi,cerinte, elaboreaza si comunicapropriile ganduri,isi manifesta bucuriile si supararile siii organizeaza activitatilesale. Cu catisi insusestemai bine vorbirea, cu atat copilul poate fi educat mai usor. Acestaesteincaun motiv care a contribuit la alegerea temei pentru lucrarea defatain care prezintutilizarea intensa a povestirilor,lecturilor si memorizarilorininsusireacat maiusoara, placuta si atractiva a limbajului la copiii devarsta prescolara.

4.2.Obiectivelesimetodologiacercetarii

a)Obiectivelecercetarii:

determinareanivelului de pregatireaprescolarilor implicatiin cercetare; utilizarea unor metodesitehnici adecvate de determinareobiectivaa nivelului depregatireaprescolarilor; Inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de prescolari la testulinitial,la testele formativesila testul final ; Imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne care sa conduca la schimbarivizibile in vocabularul activ al prescolarilor; analiza relatiei dintre rezultatele obtinute si invatarea prin cooperare interpretareacalitativa sicantitativaa rezultatelorprescolarilor la testele administrate; cuantificarea si masurareagradului de implicare a celor doi componentiai binomuluieducational:copil-educator,inderulareaactivitatii didactice.

b)Metodele folosite in cercetare:In cadrul cercetarii amfolosit metode de culegeresi metode deprelucrare a datelor,dupacumurmeaza: observatia,anamneza, studiul documentelor personale, teste de verificarea limbajului, experimentul, teste de verificare a limbajului.Observatia:a avut drept scop surprinderea unor elementeale comunicarii atat in activitatileliber-alese,in care copilul semanifestaspontansiliber, mai aproape de ceea ce este maiputincontrolat, catsiin cadrul activitatilor comune desfasuratecu intreaga grupadeprescolari sub indrumareadirectaa educatoarei.Anamneza:a vizat culegerea deinformatii despre datele personale, situatia familiala, atmosfera siclimatul educativ infamilie, conditiide locuit, date medicale, personalitatea, stilul demunca, conduitalalectii,limbajul copiilor.Studiul documentelor personale:a fost menitsa completeze dateleobtinutedin primeledouametodesi saofere o imagine maicompletaasuprasubiectilor investigati. Pebaza studiului documentelor personale ale copiilors-auobtinutdate despreprovenienta socialaa acestora, starea desanatate,despre relatiilecareexistain familiesi desprenivelul culturalal parintilor.Experimentul:a constat in masurarea efectului produs ca urmare a introducerii factorilor experimentali- utilizarea metodelor active si interactive la grupa. Experimentulsedesfasoarafolosind mai multe tehnici:tehnica grupului, pe care seexperimenteaza,tehnica grupelor paralele(experimentala si de control) , avand aproximativacelasinivel decunostinte, acelasi numardesubiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al varstei.Teste de verificare a limbajului:aceasta metoda amfolosit-oatat in faza pre-experimentalacatsiin fazapost-experimentala.Rezultatele acestoraoferindu-miposibilitatea de aobtine informatiiobiective asupra dezvoltarii si imbogatiriilimbajului.Metoda experimentului(metodadeinterventie):aceasta metodaare scopul de a schimba realitateaeducationalaprin introducerea uneimodificari indesfasurareaprocesuluiinstructiv-educativaiconstatarea efectelor acestora.

4.3. Sistemul de variabilesi ipoteza cercetarii

Ipotezacercetarii:Utilizarea concomitenta a metodelor traditionale cu cele moderne active si interactive conduce la obtinerea de modificari dezirabile in sensul dezvoltarii, educarii, imbogatirii, activizarii si nuantarii vocabularuluiprescolarilor.a)Variabilaindependentaa experimentului:Metodeletraditionale(povestirea, conversatia, explicatia) si cele activesiintreactive de grup (explozia stelara, diagrama Venn, cubul , piramida,diamantul)b)Variabiladependentaaexperimentului:nivelulcapacitatilorcognitiv-intelectualealeprescolarilor,gradul de implicare alsubiectilorIn activitate

4.4. Esantionul decontinut

Pentru a studia efectele produse de introducerea variabilei independente am decis imbinarea metodelor traditionalecu cele moderne, active si interactive, pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare in cadrul prescolarilor de grupa mica.Pe parcursul semestrului II din anul scolar 2013-2014 am desfasurat un optional de literatura pentru copii la cele doua grupe. (vezi Anexea 4SiAnexa 5).b)ESantionuldeparticipanti:Am utilizat tehnica esantioanelor paralele/echivalente in care se include unesantiondecontrol-unesantion cu nivel comparabil cu cel alesantionuluiexperimental, cat maiasemanatorcu acesta; laesantionulde control maniera de lucru va fiobisnuita, neinfluentata de variabila independenta manipulatalaesantionulexperimental. Se urmareste,pe de o parte,variatiavariabilei dependente infunctiede variabila independenta (la esantionul experimental) si, pe de alta parte, variatia variabilei dependente inconditiile in care nu intervine variabilaindependenta(la esantionulde control).

4.5.Locul, perioadasietapelecercetarii

Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita cu Program Normal AXIA Craiova, unde imi desfasor activitatea ca educatoare . Perioada cercetarii :Semestrul II al anului scolar 2010-2011.In vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate, am cuprins in cercetare un numar de 26 de copii cu varste cuprinse intre 3-4 ani care au frecventat in anul scolar 2013-2014 gradinita. Cei 26 de copii supusi investigarii noastre sunt din grupa mica. Prima grupa, numita Grupa A (grupa de control), este formata din 14 de copii cu varste cuprinse intre 3-4 ani din care 6 baieti si 8 fete (Figura nr. 1). Grupa B (grupa experimentala) este formata este formata din 12 de copii cu varsta cuprinsa intre 3- 4 ani dina care 4 sunt baieti si 8 fete. (Figura nr. 2)

Figura nr. 5. Distribuirea pe sexe a copiilor din gruta A(grupul de control)

Figura nr. 6. Distribuirea pe sexe a copiilor din grupa B (grupa experimentala)

In vedereadesfasurarii cercetarii experimentale,am procedat astfel:1.am verificat nivelul limbajuluiprescolarilordin celordouagrupe , prin aplicarea unui test de evaluareinitiala;2.amdesfasuratactivitatide predare/consolidare folosind metode moderne pentru educareasidezvoltarea limbajului laprescolari;3.am aplicat metode interactive la grupul experimental;4.am aplicat oprobade evaluarefinala pentru confirmarea ipotezei ,la ambele grupe, acestea au avutaceeasi structuracasiprobele de evaluareinitala,dar cu un grad mai mare de dificultate.

4.6.Etapelecercetarii

A)Etapapreexperimentala,pre-testarea:Aceasta etapas-aderulat la inceputul semestrului II al anuluiscolar2013-2014,inluna februarie. Am alesesantionulde cercetare pe grupe.Dupaalegereaesantionului am purtatdiscutiicu educatoarea de la grupaparalelapentru a primi date privind numelesiprenumeleparintilor,copiilorimplicatiin investigare, domiciliul acestorasialte date legate deevolutia fiecaruicopil la grupa din punct de vedere educativ, derelatiadintregradinita si parinti.Am aplicat apoi,,Fisa psihopedagogica(vezi Anexa 1) tuturor copiilorimplicatiin investigare, am inregistrat datelesiam stabilit strategiadesfasurariiexperimentului.Etapaurmatoarea fost aplicarea uneifisedeevaluareinitiala(vezi Anexa 2), ambelor grupe, care aurmarit intelegereaunor povestiri decatrecopiii implicatiin cercetare, apeland la diferitemodalitatide redare a acestorasi evidentiereavocabularului pe careacestiailutilizeaza.Item de evaluareinitiala:Pe comportamenteComportament cognitiv:C1-Povesteste infraze scurte o intamplare dinviatata;C2-Recunoaste personajuldin imagine ;Comportament verbal:V1-Audiazacuatentieun text,redand ideile principale pe bazailustratiilor;V2-Alcatuiestepropozitiidespre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere gramatical;V3-Retine si reproduce poezii scurte .Comportamentsocio-afectiv:S1-Participaactiv la diferiteactivitatialegrupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sauoferaajutor colegilor;S2-Acceptasi respectaregulile stabilite pentru grupul de copii;S3-Coopereazain lucrul pe echipe.MATRICEA INSTRUMENTELOR PENTRU EVALUAREINITIALACategoria de activitateObiectiveItemiInstrumente de evaluare

Educarea limbajului-Comportament verbalO1-Receptarea continutului unui text,demonstrand intelegerea lui.O2-Alcatuieste propozitii corecte din punct de vedere gramaticalV1-Audiazacuatentieun text,redand ideile principale pe bazailustratiilor;V2-Alcatuiestepropozitiidespre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere gramatical;V3-Retine si reproduce poezii scurte .Observarea comportamentuluiAnaliza raspunsurilor

Educarea limbajului-Comportament socio-afectivO3-Cunoasterea responsabilitatulor in microgrupul din carea face parte,respectarea reguluilor grupului in jocurile sau activitatile commune.S1-Participaactiv la diferiteactivitatialegrupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sauoferaajutor colegilor;S2-Acceptasi respectaregulile stabilite pentru grupul de copii;S3-Coopereazain lucrul pe echipe.

Observarea comportamentuluiIn toate tilurile de activitati

DESCRIPTORI DE PERFORMANTAOb.CAPACITATEACAPACITATEACAPACITATEA

O1Audiaza cu atentie un text,redand ideile pe baza ilustratiilorAudiaza cu atentie un text,redand ideile pe baza ilustratiilor cu usoare ezitari.Audiaza cu atentie un text,redand ideile pe baza ilustratiilor cu sprijin din partea educatoarei.

O2Alcatuiestepropozitiidespre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere gramatical;

Alcatuiestepropozitiidespre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere grammatical cu usoare ezitari.

Alcatuiestepropozitiidespre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere grammatical cu sprijin din partea educatoarei.

O3Retine si reproduce poezii scurte .Retine si reproduce poezii scurte cu usoare ezitari.Retine si reproduce poezii scurte cu sprijin din partea educatoarei.

O4Participaactiv la diferiteactivitatialegrupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sauoferaajutor colegilor;Participaactiv la diferiteactivitatialegrupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sauoferaajutor colegilor cu usoare ezitari.Participaactiv la diferiteactivitatialegrupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sauoferaajutor colegilor cu sprijin din partea educatoarei.

O5Acceptasi respectaregulile stabilite pentru grupul de copii;Acceptasi respectaregulile stabilite pentru grupul de copii cu usoare ezitari.Acceptasi respectaregulile stabilite pentru grupul de copii cu sprijin din partea educatoarei.

O6Coopereazain lucrul pe echipe.Coopereazain lucrul pe echipe cu usoare ezitari.Coopereazain lucrul pe echipe cu sprijin din partea educatoarei.

Matricea comportamentului cognitivsiverbal(grupa experimentala):Gradatiiobtinute:-foartebin-2p(FB-comportamentatins)-bun-1p(B-comportamentIn dezvoltare)-slab-0p(S-comportamentIn dezvoltare)NumelesiprenumeleC1C2V1V2V3Calificativ

S11p=B2p=FB2p=FB1p=B2p=FBFB

S20p=S1p=B0p=S0p=S1p=BS

S31p=B1p=B1p=B0p=S1p=BB

S40p=S1p=B0p=S0p=S1p=BS

S51p=B2p=FB1p=B0p=S2p=FBB

S62p=FB2p=FB2p=FB2p=FB2p=FBFB



S91p=B1p=B0p=S1p=B1p=BB

S102p=FB2p=FB2p=Fb2p=FB1p=BFB

S112p=FB1p=B1p=B2p=FB2p=FBB



S141p=B2p=FB1p=B2p=FB0p=SB

ProcentajItemFB-56%B-28%S-16%FB-56%B-44%FB-52%B-32%S-16%FB-56%B-44%

FB-44%B-28%S-28%FB-52%B-36%S-12%

Matricea comportamentului cognitivsi verbal - grupa de control:Gradatii obtinute:-FB=foartebine-comportamentatins;-B=bine-comportamentIn dezvoltare;-S=slab-comportamentIn dezvoltare.NumelesiprenumeleC1C2V1V2V3Calificativ

S11p=B2p=FB2p=FB1p=B1p=BFB

S22p=FB1p=B2p=FB1p=B1p=BFB

S32p=FB2p=FB2p=FB1p=B1p=BFB


S51p=B2p=FB1p=B0p=S0p=SB

S62p=FB1p=B2p=FB1p=B1p=BFB



S91p=B0p=S0p=S0p=S0p=SS

S100p=S0p=S1p=B0p=S0p=SS

S112p=FB1p=B1p=B2p=FB2p=FBB


ProcentajItemFB-50%B-27%S-23%FB-46%B-35%S-19%FB-50%B-31%S-19%FB-38%B-39%S-23%FB-38%B-39%S-23%FB-50%B-31%S-19%

Matricea comportamentuluisocio-afectiv(grupaexperimentalA):Gradatii obtinute:-FB=foartebine-comportamentatins;-B=bine-comportamentin dezvoltare;-S=slab-comportament in dezvoltare.

SUBIECTUL/COPILULS1S2S3Gradatiaobtinuta

S11p=B2p=FB1p=BB

S22p=FB2p=FB2p=FBFB

S32p=FB2p=FB2p=FBFB

S42p=FB2p=FB2p=FBFB

S52p=FB2p=FB2p=FBFB

S61p=B2p=FB1p=BB

S72p=FB2p=FB2p=FBFB

S82p=FB2p=FB2p=FBFB

S92p=FB2p=FB2p=FBFB

S102p=FB2p=FB2p=FBFB




S141p=B2p=FB2p=FBFB

Fb-78.6%B-21.4%Fb-100%B-0Fb-85.7%B-14.3%Fb-85.7B-14.3

Matricea comportamentuluisocio-afectiv(grupa de control):Gradatii obtinute:-FB=foartebine-comportamentatins;-B=bine-comportamentIn dezvoltare;-S=slab-comportamentIn dezvoltare.SUBIECTUL/S1S2S3Gradatia

COPILULobtinuta

S11p=B2p=FB1p=BB

S21p=B1p=B1p=BB

S32p=FB2p=FB2p=FBFB

S42p=FB2p=FB2p=FBFB

S52p=FB2p=FB2p=FBFB

S61p=B1p=B1p=BB

S72p=FB2p=FB2p=FBFB

S82p=FB2p=FB2p=FBFB

S91p=B1p=B1p=FBB

S101p=B1p=B1p=BB

S111p=B2p=FB1p=BB


Fb-50%B-50%Fb-66.66%B-33.33%Fb-58.33%B-41.66%Fb-50%B-50%

B) Etapaexperimentala-testareaIn urmainregistrarii, monitorizarii si comparariirezultatelorobtinutedinfisade evaluareinitiala aplicata,am propus pentrucresterea capacitatii copiilor de a selectainformatii,de a comunica ideisia deprinde mai usorcomportamente necesare inviata si deopotrivadea-imotiva mai mult in implicareaactivitatilor desfasuratelagrupa,aplicarea unor metode interactive de grup in cadrul otionalului de literature pentru copii la grupa experimentala.Pe parcursulcercetarii, activitatiledi cadrul optionaluluis-audesfaSuratfolosindu-se metode interactive ca: ,,Exploziastelara, ,,Palariuteleganditoare, ,,Diagrama Venn, ,,Metoda piramidei,etc.(vezi Anexa 4,5,6)Pe parcursul etapei experimentale,s-aurealizat probe de evaluaresiteste formative decunostinteidentice pentruesantionulexperimentalsicel de control.S-auurmaritverificarea gradului de asimilare acunostintelor,stabilirea valorilor variabilelor dependentesiadoptarea unormasuri ameliorative.C) Etapa post -experimentala:Este etapa in care am inregistrat rezultateleobtinutede celedoua esantioane de subiecti,grupaexperimentala sigrupa de control.Lasfarsitulsemestrului II am aplicat testul de evaluarefinalacelordouagrupe de prescolaripentru a confirma sau infirma ipoteza experimentului.Testul de evaluarefinala(vezi Anexa 3) a avut gradul de dificiltate mai complex ,fatade testulinitial.Ambelegrupe au avut sarcinile de rezolvare comune .Pe parcursul cercetariiau fost aplicate si alte teste formative pentru a vedeadaca metodele interactive aplicate la grupaexperimentalaau efectul dorit.S-aconstat o imbunatatirea nivelului depregatire aprescolarilor implicatiin cercetare.

OPTIONAL LITERATURA PENTRU COPII: Evalurefinala,,Recunoastepersonajul ! -jocexercitiuNivel de performantaDescriptori de performantaPunctaj

Mximal-4 sarcini1-Povesteste o intamplare din viata ta.2-Recunoaste personajul.3-Incadreaza personajul ca fiind bun sau rau.4-Denumeste povestea din care face parte5

55

5

Mediu-3 sarciniRezolva corect 3 sarcini din cele enumerate la nivelul maximal.3

Minimal-2 sarciniRezolva corect 2 sarcini din cele enumerate la nivelul maximal.2

REZULTATE EVALUAREFINALA celedouagrupeNIVEL GRUPA EXPERIMENTALAGRUPA DE CONTROL

MAXIMAL10 FB7FB

MEDIU2 B4B

MINIMAL2S1S

PROCENTAJ-FB71,4%58.33%

PROCENTAJ-B14,3%33.33%

PROCENTAJ-S14,3%8.33%

4.7.Prelucrareastatistica siinterpretarea rezultatelorobtinute

Dateleobtinuteprin aplicarea diferitelor metode de cercetare se prezintasub forma cantitativa, numerica,astfel incat se preteaza la prelucrari statistice.Intr-oprima etapa,amfacuto prelucraresumativa,respectiv am analizat, ordonat, grupat, clasificat,sisistematizat dateleobtinute dupaaplicarea fiecaruitest. Am recurs la condensarea acestor date in tabelesicalcule de procentaje.Rezultateleobtinutein urmaprelucrariidatelor cu ajutorulmodalitatilor inventariate mai sus,le-aminterpretat, indirectia gasiriiunorexplicatii sia unorsolutiide optimizare aactivitatii educationale.Dinfisade caracterizarepsihopedagogicas-aconstatatca preacolarii grupelor implicate in cercetare au o stare desanatate buna,neexistand nici un copil cu problemedeosebite.Dinraspunsurile, jocurilesi comportamentul lor se observa ca au ca ocupatie urmarireaprogramelor TV.Majoritatea copiilor aurelatiistrAnse cuparintiilorpovestindu-leacestora tot ce seintamplape parcursul unei zile ingradinitasauacasa.Aproape toti prefera sase joacealaturidecolegi sau prieteni, danddovada casunt persoane sociabile, motiv pentru care sunt veseli tot timpul, cu miciexceptii sinu sunttristidecat insituatiispeciale (cand sunt bolnavi saupedepsiti).Dupa constatarile rezultate in urma aplicarii fisei psihopedagigice am aplicatesantioanelor descrise untest initial (veziANEXA2).Constatariprivind comportamentul cognitiv pentru ambele grupe:Majoritatea copiilor din cele doua grupe au un potential cognitiv bun, capacitati cognitive bine dezvoltate, spirit de observatie, gandire logica, rapida, mai mult concret intuitiva, capacitate flexibila de operare cu notiuni, ritm de invatare foarte bun.Constatariprivind comportamentul verbal :

Nivelul comportamentului cognitivsi verbalgrupaexperimentala

Fig.2.Matricea comportamentului cognitivsi verbal grupa de control :Comportamentele verbale masurate au fost atinse In cea mai mare parte de catremajoritatea copiilor, o proportie mai mica de copii au aceste comportamente indezvoltare.Acest lucru a fost constatat la ambele grupe implicate in cercetare.Fig.3.Matricea comportamentuluisocio-afectiv-grupaexperimentalA:

Fig.4.Matricea comportamentuluisocio-afectiv-grupade control:

ConstatAri privind comportamentulsocio-afectiv( ambele grupe):

Este de apreciat faptulca toticopiiimanifesta initiativaintr-omai mare sau maimica masurain executarea unor sarcini colective (distribuie materiale, pun masa, impartgentutele, aduna jucariile,fac ordine) cu mici exceptii,remediabile in maremasura.Socializarea prin joc este, in general, foarte buna, exceptiile identificate necesitand munca individuala,fiind necesaracolaborarea cu familiasiomotivatie intrinseca.Grupele in ansamblul lor,prezintaun comportamentsocio-afectivbunsi foarte bun, cu uneleindividualizari siaspecte specifice,desi cativacopii au o personalitate foarteputernica, incearca sa sfideze regulamentele si se sustrag de la indeplinirea acestora gasindu-sialtepreocupari mai importantepentru ei.In urmainterpretariirezultatelorobtinutela aplicarea testuluifinal la cele douagrupe implicate in cercetare, se poate constata o diferenta intre cele doua grupe,in ceea ce privestefolosirea unor expresii frumoase, exprimarea in propozitii,capacitatea derecunoasterea unor personaje dinpovestile invatate,modul de exprimare a propriilor gandurisiimpresii, gradul de implicare a copiilor inactivitatilepropuse lagrupa,astfel:La grupaexperimentala,71,4% din copiistiu sifolosesc expresii frumoase in contexte noi, iar la grupa de control, doar 58.33% din copii fac acest lucru; personajele dinpovestile invatateau fost mult mai bine recunoscute de copiii de la grupaexperimentala93%, comparativ cu cei de la grupa de control care au rezolvat sarcinile inproportiede 75% ; Modul in carestiusa-siexprime propriile ganduri, idei, impresii este mult mai deschis, mai elocvent, inproportiede 87% la copiii din grupaexperimentala sidoar 55% la grupa de control, ceea ce dovedeste ca,folosind metodele interactive de grup in cadrulactivitatilor, se ajunge la o mai mare deschidere din partea copiilor, o mai mare usurinta de a comunica, lucru constatatsiin urmainterpretariirezultatelor anterioare.Acelasi faptevidentiaza simodul de implicare al copiilor inactivitatila grupa experimentala,copiii sunt mai activi, limbajul este mai bogat, sunt maiinteresatiin aflarea noului dincadrul activitatilorde povestire decat grupa de control.

Fig.5.RezultateleevaluArii finale, comparativ la cele doua grupe:

Concluzii si implicatii psihopedagogice

Cunoscandu-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarator in formareasidezvoltarea personalitatiicopilului, inimbogatirea capacitatiiacestuia de a intra inrelatiecuceilalticopiisicuadultii,nde a interactiona cu mediul, dea-lcunoaste sidea-lstapaniprinexplorari, incercari, exercitii,experimente, in descoperirea decatrefiecare copil a propriei identitati si in dobandirea deprinderilor de ainvata,a fost necesaratratareaintegrate a problemelor.Acest lucrufavorizeazaidentificarea unicitatiicopilului, cultivarea aptitudinilor luicreative.Activitatileintegrate stimuleazainteresul copilului pentrucunoastere.Datele inregistrate atat la probeleinitialecatsila cele finale ne permit sa afirmam cain urmadesfasurariiacestui experiment seconfirma ipotezaformulata:prin utilizareacombinataa metodelortraditionale sia celor moderne in cadrulactivitatilorde povestire, vocabularul copiilor seimbogatestemai mult .Coroborand datele oferite de cercetaream constatat urmatoarele: utilizarea unor strategii de predare-invatare prin combinarea metodelor traditionalecu metode moderneasigura cresterea eficientei invatarii; folosirea metodelor activesiinteractive, in cadrulactivitatilorde povestire, duce la educareasidezvoltarealimbajului,faciliteazaatitudinea activaa prescolarului; lucrul in echipa are efecte benefice,atat in planulinvatariicatsiin planul climatuluipsiho-social; invatareaactiv-participativasi invatarea interactivapunamprenta pe stilul deinvatare alfiecarui prescolar.Rezultatele superioare ale copiilor din grupaexperimentala,sunt justificate prin aplicarea laclasaa metodelor activesiinteractive de grup.Acesteaoferacopilului posibilitateasa parcurgasingur calea spreinvatare.Aceastdrum ,parcurs de copil devine cel mai spectaculos exercitiu de interactiune dintre mintile copiilor care nebucuracandobservamprogrese de la operioadalaalta..Asacum am mai amintit , metodele moderneactioneazaasupra modului de gandireside manifestare a copiilor.Prezentate canistejocuri deinvatare,de cooperare ,distractive, nu de concentrare, metodele interactive,invatacopiiisarezolve probleme cu care seconfrunta, saia decizii in grupsi sa stingaconflictele aparutela aceasta varsta.Situatiiledeinvatarerezolvate prin metode interactive de grupdezvolta copiilor gandirea democratica deoarece exerseaza gandirea critica si inteleg ca atunci candcaracterizeazaun personaj,analizeaza comportamentul unui coleg, ofapta bunasau una rea, un eveniment, eicritica comportamentul, ideea, nucritica personajul din poveste sau copilul, adultul. Aceste metode ii invata pe copii sa critice un comportament neplacut din viatade zi cu zi pentru ainvatacumsa-levitam.Copiiiaduc argumente,gasesc solutii,dau sfaturi care sunt folositoare ,din caretoti invata.Foarte importantaeste alegerea momentului dinlectie,dintr-ozi, personajul- copilsifapta lui deoarece ele reprezintapunctul cheie inreusita aplicariimetodeisinu trebuiesaafecteze copilul.Acesta este punctul culminant al metodelor care introduc in dezbatere comportamente reale, dinviatacopilului.Metodele interactive implica mult tact pedagogic din parteadascalilor,deoarece trebuiesa-siadapteze stilul didactic infunctiede tipul de copil : timid,permisiv, agresiv, acaparator, nerabdator pentru fiecaregasindgestul, mimica, interjectia ,intrebarea, sfatul, orientarea,lauda,retinerea,aprecierea, entuziasmul inconcordantacusituatia sitotul va fi ca la carte.(Breben,2002,pp.15.)In gradinita, domeniul experiential limba si comunicare, reprezinta un front largsifavorabilactivitstii de educare si dezvoltare a vorbirii prescolarilor, deimbogatire siactivizare a vocabularului. Mijloc de expresie si omunicare, limba esteinsusitade copilincadin primul an deviata, gradinitaasigurand continuareainvatarii incepute in familie.Nu atat informarea copiilor cu o cantitate deinformatii,ci formareasi dezvoltarea aptitudinilor de a primi noicunostinte side a le aplica inconditii variate, constituie osarcina importantain procesul educativ. Metodologia didacticacere a fireconsiderata, ndireciauneimobilizriintensea copiilor in actul educative,a tranformarii acestora in factori ai propriei modelari.Se cere as ii cream copilului conditii ca singur sa descifreze unele taine ale cunoasterii.Apelul la activitatea creatoare aprescolarului,ca un proces de asimilare siacomodare,creeaza conditiipentru formareasiinteriorizareaoperatiilor intelectuale, proces prin care se produce dezvoltareaintelectuala.In activitateaoptimala, copiluleste supus unui efortsustinut.Pentruaceasta, se cere a seactionatemeinicsicreator, copilul avand perspectivaclaraa ceea ce are defacut,oferindu-i-se,inacelasitimp, imboldurimotivationaledurabile.Candinvatarease altoieste pe oputernica dinamicamotivationala,care permite copiluluisarealizeze o solicitareproductiva superioara fortelorsale intelectuale, se poate spunecaactivizarea devineintr-adevareficienta pentru formareapersonalitatii sale.Factorul cel mai important in realizarea unui invatamantactiv estedascalul.El conduce oactiune educationala complexa.Din propunator, detinatoral unorcunostinte,el devine un organizator alconditiilordemuncaal copiilor.Pentru realizarea sarcinilor sale, educatorei i se cere opregatirede specialitate psihopedagogica temeinica,care trebuiesafie la nivelul cerintelor contemporane.Pe dealtaparte, familia este profundinteresataincresterea sieducarea copiilor.Ea are datoria de a cultiva la copii gustul pentru cercetare, pentru aflarea noului, fie dincarti,fie cu ajutorul mijloaceloraudio-vizualemoderne.Incercandsacunosc indeaproape nivelulsicaracteristicile individuale ale vorbirii copilului, amcautatprocedeelesimetodele cele mai eficiente pentru continua dezvoltare a vocabularului lor.Pentru astiexact undesicum trebuiesaseactionezecu insistentapentru corectarea vorbiriiprescolarilor,am avut in vedere cele mai frecventegreselitipice de vocabular dintre care pot aminti: neintelegerea partialasautotalaal sensului propriu al cuvintelor sau al expresiilor lexicale; nesesizarea sensului figurat al cuvintelor saual locutiunilor; folosirea pleonasmului; confundarea valorii sinonimice sau omonimice a cuvintelor; utilizareaincorecta a termenilorstiintifici; folosirea regionalismelor; folosirea unor elemente de jargon sau de argou; dezacordul dintre subiectsipredicat.Prin munca lagrupa, prinobservare, investigaresiexperimentare, am ajuns la concluziacaobiectiveledezvoltarii, activizarii si nuantariivocabularului copiilor se pot realizanumai daca educatorul tine cont deurmatoarele cerinte: sarcinileimbogatiriivocabularului trebuie urmarite in orice activitate, in orice imprejuraresila toateactivitatile desfasurate; orice cunoasterearealitatii,orice distinctieintre idei sau intre sentimente sesprijinape vocabularsisefixeazaprin cuvinte; pentru activizarea vocabularului deosebit de eficiente sunt repovestirile in care prescolariitrebuiesa foloseasca cuvinte noisiexpresii frumoase; este absolut necesar ca educatorulsaselecteze cuvintelesiexpresiile necunoscute din textesi sa le explice infunctiede nivelul grupei. stilul vorbirii educatoarei serasfrangeputernic asupra vorbirii copiilor din grupa sa in orice imprejurare; atentie deosebita trebuie acordata familiarizarii copiilor cu,,cartea si abordariiintr-oviziuneinterdisciplinaraaimbogatirii si activizariivocabularului; limba romana asigura invatarea unora dintre instrumentele debaza ale activitatii intelectuale:cititul, scrisul, exprimareacorectaorala si scrisa,care se amplificain intreagaevolutieviitoare aprescolarilor; in activitatea de educare a limbajului, sunt importante metodelesiprocedeele folosite lagrupa,in special metodele activesiinteractive.Pornind de la studiul unei bibliografii relativ bogate si avand la baza experientalaclasa,am prezentat, prin intermediul unui optional de literature pentru copii, catevamodalitatide imbogatirea vocabularului copiilor.Folosirea metodelor activesiinteractive de grup este de odeosebita importanta,deoarece activizarea copiilor este o necesitateimpusaobiectiv dindouaconsiderente: pe de o parte, estecerutade obiectiveleopertionaleale sistemului nostru deinvatamant,alsocietatiicare are nevoie de un om activ, iar pe dealtaparte, de dinamicasienergia specificaproceselor psihicesi activitatii copilului.Dorintadecunoasterea copilului se manifestade timpuriu, ea fiind ocaracteristicaa acestei perioade devarsta.Motivatia reprezintaoveriga importanta in participareaactiva si constienta a copiilor laactivitati. Un aspect concret al acestui fenomen Il constituietrebuinteledeperformanta. Interesele de cunoastere ale copiilorincade la gradinita, desi nu suntincaprecisdiferentiate,semanifestasub forma unorpreferintece sunt determinate de reusita copilului, desatisfactia acestuia.Activizareaprescolarilorserealizeazaprintr-oimbinareeficienta intre metodeleactiv-participativesiceletraditionale.Metodele activ-participativetrebuie folosite in momentul dobandirii de noicunostinte siin toate celelalte etape ale muncii cu copiii, asigurand oinsusire temeinicaa acunostintelor.Tot ceea ce seinvataingradinitaare ca scop cultivarea unei exprimariorale armonioase, obiectiv indeplinit in special prinactivitatile de educarea limbajului .Cutoata straduinta noastrapentru realizarea acesteilucrari,nu putem afirmacaam realizat ceva perfect, deoarece profesia dedascaleste supusa vibrariinoului, care te face un debutant continuu.Omulscoliinu poate vedeaperfectiunea, asacum se poate vedea in alte profesii, ci simte doar setea deperfectiune.Eun fel de destin al mesteruluiManole care numai ce terminase de construitmareata manastire, ca siviseaza alta maimareata, frumoasa si luminoasa.Se spune deseoricaacei copii care au parte dedascalicreativi vor fi si ei creativiurmarind modelul.

capitolul iv

Documents