274

Capitolul 7

DEŞEURI 7.1. Date generale

Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecţia mediului. În

fiecare an se generează mari cantităţi de deşeuri atât din producţie cât şi de la populaţie, deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere si asimilabile din comerţ, industrie si instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii si demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice si electronice care au un mod de gestionare specific.

Volumul de deşeuri eliminat poate fi privit ca reprezentând un indicator de eficienţă a utilizării resurselor într-o societate, deoarece generarea în exces a deşeurilor este legată de ineficienţa proceselor de producţie, durabilitatea scăzută a produselor puse pe piaţă si modele necorespunzătoare de consum.

Pentru a fi asigurată o bună protecţie a factorilor de mediu este necesar ca deşeurile generate să fie colectate şi să se elimine într-un mod care să nu prezinte pericol pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător.

Una din cele mai mari provocări pentru managementul deşeurilor o reprezintă creşterea continuă a cantităţilor de deşeuri generate din ambalaje, ceea ce produce presiuni asupra capacitaţilor de tratare existente şi face mai dificilă creşterea ratei de reciclare a deseurilor.

Avand în vedere că volumul de deşeuri depozitate în depozitele de deşeuri trebuie stabilizat sau redus, creşterea volumului de deşeuri evidenţiază importanţa asigurării de noi capacităţi de tratare a deşeurilor (reciclare, compostare, coincinerare, etc.).

Pentru succesul tehnicilor de reciclare, este important să se obţină deşeuri colectate selectiv cât mai curate. Pentru aceasta trebuie organizată sortarea la sursă şi colectarea selectivă a deşeurilor, o sarcină dificilă , care depinde în anumită măsură de comportarea şi de gradul de conştiinţă ecologică al consumatorilor.

Conform legislaţiei europene de mediu transpusă prin acte normative naţionale se impune economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de gestionare şi aplicarea unor soluţii eficiente pentru diminuarea impactului asupra mediului.

Operatorii economici au obligaţia de a valorifica deşeurile proprii prin reciclare, valorificare energetică, tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) şi, doar în ultimul rând, soluţia aleasă să fie, eliminarea: prin incinerare (pentru reducerea volumului) sau depozitare. În prezent, deşeurile nevalorificate sunt, în cea mai mare parte, depozitate.

Informaţiile privind generarea deşeurilor şi practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante în identificarea riscurilor potenţiale pentru mediu şi sănătate umană, cît si pentru verificarea modului de respectare a gestionării deşeurilor impuse prin legislaţia în vigoare. 7.2. Deşeuri municipale

Evoluţia economico-socială, creşterea nivelului de trai şi a posibilităţilor de consum ale

populaţiei, au drept consecinţă creşterea alarmantă a cantităţii deşeurilor municipale produse şi depozitate. Diversificarea compoziţiei deşeurilor municipale şi acumulările cantitative produc un impact negativ asupra factorilor de mediu, care are tendinţa depăşirii capacităţii de autoreglare a ecosistemelor.

Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul potenţial pentru sănătate si mediu, precum si de faptul că acestea conţin o serie de materiale reciclabile a căror valorificare are drept rezultat economisirea de resurse naturale şi diminuarea consumurilor materiale şi energetice.

275

Cantităţile de deşeuri destinate eliminării prin depozitare sau ardere reprezintă pierderile de materie şi energie care contravin principiilor unei dezvoltări durabile.

Deficienţele organizatorice (lipsa sau organizarea rudimentară a serviciilor de salubritate în mediul rural), precum şi folosirea unor instalaţii / tehnologii de eliminare neadecvată unei gestiuni ecologice, fac ca această activitate să aibă un impact negativ asupra mediului şi să constituie un risc pentru sănătatea publică.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deseuri după închidere.

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un agent economic autorizat, trebuie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi

rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii - demolări şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăsenesti.

În structura deşeurilor municipale, cea mai mare pondere o au deşeurile menajere (75 - 80%), urmate de deşeurile stradale (10 - 12%), de nămolul de epurare orăşenesc (7 - 9%), precum şi de alte deşeuri, cum ar fi cele din construcţii si demolări (7 - 9%), excavaţii (3 - 4%) etc. Peste 90% din aceste deşeuri sunt eliminate prin depozitare.

La nivelul Regiunii în anul 2008 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare era de 84,26 % pentru mediul urban şi 6,18% pentru mediul rural, iar la nivelul anului 2009 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a crescut la 87,82 % în mediul urban iar în mediul rural la 13,64% în mediul rural. Deşi se constată o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, această creştere se apreciază ca fiind nesemnificativă, comparativ cu ţintele prevăzute pentru anul 2009 (90%). de PRGD.

Conectarea la servicii de salubritate 2008-2009 mediul urban

0

20

40

60

80

100

120

DOLJ GORJ OLT MEHEDINTI VALCEA REGIUNE

urban 2008urban 2009

276

Conectarea la servicii de salubritate 2008-2009 mediul rural

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

DOLJ GORJ OLT MEHEDINTI VALCEA REGIUNE

rural 2008rural 2009

Depozitarea deşeurilor de tip urban constituie în continuare o problemă care trebuie

abordată cu maximă responsabilitate, având în vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu a deşeurilor de acest tip.

Compoziţia pentru deşeurile menajere colectate a fost estimată pe baza raportărilor transmise agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului de către operatorii servivciilor de salubritate. Schimbările apărute în ultimii ani la materialele folosite pentru ambalare au dus la dificultatea de a obţine date unitare cu un anumit nivel de precizie. În general este de aşteptat ca aceste date să se îmbunătăţească pe măsură ce, factorii implicaţi în sistemul de gestionare al deşeurilor câştigă experienţă.

Tabel 7.2.1.1. Compoziţia deşeurilor Compoziţia deşeurilor

Hârtie, carton %

Sticla % Metale% Plastice% Lemn% Biodegradabil% Altele% Total %

Regiune 12,315 4,6925 3,8475 10,5875 3,2775 54,88 10,4 100

Situaţia cantităţilor de deşeuri colectate, valorificate şi rămase în stoc la nivelul anului

2009, pentru Regiunea 4 S-V Oltenia este prezentată în tabelul următor:

Compoziţia deşeurilor la nivelul Regiunii Oltenia

12% 5%

4%

11% 3%

55%

10%

Hârtie, carton % Sticla % Metale% Plastice% Lemn% Biodegradabil% Altele%

277

Tabel 7.2.1.2. Deşeuri colectate, valorificate şi rămase la nivelul anului 2009

Judeţ Tip deşeu Cantitate / tone

Stoc/ tone colectata valorificata eliminata

Dolj

Deseuri municipale 129513,060 0,000 129513,060 0,000 Sticla 1224,496 1189,310 0,490 51,562 PET 669,814 599,344 14,890 973,609 PE 456,535 320,785 12,500 252,673 Hartie/carton 2592,723 2708,498 154,720 959,079 Deseuri lemnoase 1646,487 2575,349 50,680 520,512 Rumegus 677,360 604,729 4,800 361,280

Gorj

Deseuri municipale 84800,000 0,000 84800,000 0,000 Sticla 0,000 0,000 0,000 0,000 PET 425,000 379,000 0,000 81,000 PE 187,000 155,000 0,000 45,000 Hartie/carton 723,000 742,000 0,000 28,000 Deseuri lemnoase 6694,000 6555,000 0,000 647,000 Rumegus 1970,000 1945,000 0,000 304,000

Mehedinti

Deseuri municipale 70817,580 0,000 70817,580 0,000 Sticla 18260,630 16155,305 0,000 20,085 PET 2878,438 2392,306 0,000 1183,388 PE 17051,671 11894,586 0,000 3224,540 Hartie/carton 16521,072 14207,490 0,000 3754,602 Deseuri lemnoase 27802,309 27705,240 0,000 603,855 Rumegus 1860,525 2017,028 0,000 135,947

Olt

Deseuri municipale 52600,000 0,000 52600,000 0,000 Sticla 32,190 41,840 0,000 8,469 PET 2765,902 2774,439 0,000 10,130 PE 191,795 207,445 0,000 27,158 Hartie/carton 368,684 378,500 0,000 23,283 Deseuri lemnoase 1430,648 1291,156 7,000 250,120 Rumegus 363,537 306,963 8,000 13,396

Valcea

Deseuri municipale 78955,000 0,000 78955,000 0,000 Sticla 100,763 75,980 0,000 213,629 PET 167,469 150,204 0,000 53,710 PE 1515,871 1337,055 0,000 881,087 Hartie/carton 3466,990 3550,200 0,000 41,044 Deseuri lemnoase 35426,779 34122,160 0,000 2198,941 Rumegus 12016,618 11860,763 0,000 629,762

TOTAL REGIUNE

Deseuri municipale 416685,640 0,000 416685,640 0,000 Sticla 19618,079 17462,435 0,490 293,745 PET 6906,623 6295,293 14,890 2301,837 PE 19402,872 13914,871 12,500 4430,458 Hartie/carton 23672,469 21586,688 154,720 4806,008 Deseuri lemnoase 73000,223 72248,905 57,680 4220,428 Rumegus 16888,040 16734,483 12,800 1444,385

La nivel regional, cantitatea totală de deşeuri municipale generată la nivelul anului 2009

a crecut faţă de cantitatea generată la nivelul anului 2008. Se constată o scădere a cantităţii totale de deşeuri menajere generată. Scăderea înregistrată nu se datorează din păcate îmbunătatirii semnificative a sistemului de colectare a deşeurilor municipale ci scăderii populatiei din regiune.

În ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri colectate separat de la populaţie, acestea au crescut dar sunt încă reduse întrucat nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţelor din regiune, decat în zone limitate.

Fracţia de deşeuri depozitate din total deşeuri municipale a crescut în 2009 fata de 2008 (în condiţiile în care eliminarea ar trebui să reprezinte o ultimă opţiune în sistemul de gestionare

278

a deşeurilor) datorită faptului că numărul populaţiei arondate la serviciul de salubritate a crescut, iar sistemul de raportare al datelor s-a îmbunătăţit.

7.2.2. Deşeuri biodegradabile În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă

majoră. În aceasta categorie sunt cuprinse: • deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică; • deşeuri vegetale din parcuri, gradini; • deşeuri biodegradabile din piete; • componenta biodegradabilă din deseurile stradale; • nămol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere; • hârtia si cartonul (de calitate joasa). Desi, hârtia si cartonul fac parte din grupa

deşeurilor biodegradabile, este indicata reciclarea si recuperarea acestora, mai ales în cazul unei calitati ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea si recuperarea materialelor reciclabile.

Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, prevăd urmatoarele ţinte pentru deşeurile biodegradabile municipale:

16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75 % din cantitatea totală (exprimata gravimetric) produsă în anul 1995;

16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală (exprimata gravimetric) produsă în anul 1995;

16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reduca la 35 % din cantitatea totală (exprimata gravimetric produsă în anul 1995.

Conform Planului de Implementare a Directivei privind depozitarea deşeurilor, cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care 515 mii tone în Regiunea Oltenia.

În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010 şi 2013, la nivelul regiunii:

Tabel 7.2.2.1. Ţinte pentru deşeurile biodegradabile

Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 2010 2013 Cantitate generată de deseuri biodegradabile municipale ( mii tone) 553 559 Cantitate maxima de deseuri biodegradabile municipale care poate fi depozitata (mii tone) 387 258 Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare (mii tone) 166 301

Pentru a atinge pe termen scurt (25% în 2010) şi cu investiţii minime ţintele de reducere

pentru deşeurile biodegradabile, este necesară axarea pe cantităţile de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul şi lemnul pentru reciclare, materialele din ambalaje pentru acelaşi scop şi deşeuri verzi şi alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deşeurile verzi din parcuri, curţi, grădini şi pieţe trebuie colectate separat. Este posibilă şi compostarea nămolului de la case (fose septice) şi de la instalaţii de tratare municipale (dacă sunt conforme cu OM 344/2004). Deşeurile alimentare din case pot fi compostate alături de deşeurile verzi sau folosite ca hrană pentru animale. Aceasta metodă este aplicabilă în special pentru restaurante sau instituţii cu caracter social, unde cantităţile generate de deşeuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnică şi folosirea lor ca hrana pentru animale. În general, deşeurile verzi sunt colectate fie în pubele speciale (maron în România) sau în saci ce pot fi cumpăraţi în general din supermarket-uri. Sacii sunt populari în rândul gospodăriilor, avand în vedere că cea mai mare cantitate de deşeuri verzi se produce spre sfârşitul primăverii şi în toamnă.

Cu toate că în 2007 s-au realizat investiţii, în raportările serviciilor de salubritate deşeurile biodegradabile nu sunt evidenţiate separat. În general, ca urmare a lipsei de amenajari şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri actuale, se numară printre obiectivele determinante

279

cu impact şi risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Modificările de peisaj şi disconfortul vizual, poluarea aerului cu mirosuri neplacute cât şi a apelor de suprafaţă sunt principalele forme de impact determinate de acestea. Deşi o cantitate foarte mare (55%) din deşeurile municipale reprezintă deşeuri biodegradabile acestea nu se valorifică deoarece nu există facilităţi de valorificare a lor.

În Râureni. Această staţie micropilot a funcţionat în cadrul proiectului ISPA “Managementul integrat al deşeurilor municipale în Râmnicu-Vâlcea” urmând ca ea să fie cuprinsă în instalaţia de compost ce va funcţiona în noul depozit ecologic de la Feţeni. În anul 2009 această staţie nu a mai funcţionat, urmând judeţul Vâlcea a funcţionat începând cu anul 2003 o staţie micropilot în depozitul de la a fi dată în funcţiune în anul 2010. Există potenţial de piaţă pentru compost, în zona de sud a judeţului, unde poate fi valorificat pe terenurile agricole (pentru grădini şi sere). Capacitatea noii staţii de compost este de circa 14.000 tone/an, iar ciclul de compostare de 18 săptămâni. Compostarea se va face în mediu închis, într-o hală de compostare cu un volum acumulat de 6500 m3 astfel încât să asigure existenţa a 6 grămezi de compostare. Amplasamentul noii staţii de compost este situat la o distanţă de 5 km faţă de centrul oraşului Rm. Vâlcea, lângă Staţia de epurare a oraşului. 7.2.3.Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, reglementată prin HG 621/2005 modificată şi completată cu HG 1872/2006, are ca scop prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului şi se aplică în condiţii de respectare a prevederilor specifice privind siguranţa, protecţia sănătăţii si igiena produselor ambalate.

În baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2009.

Tabel 7.2.3.1.Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţa la nivelul anului 2009

Materialul Ambalaje de desfacere

Cantitatea de ambalaje - produs - introduse pe piata interna

Sticla 0 Plastic 1368,4 Hartie si Carton 5859,79 Metal - Aluminiu 2,91 Metal - Otel 11 Metal - Total 13,91 Lemn 76,99 Altele 0 Sticla X 0 Plastic X 811,36 Hartie si Carton X 114,96 Metal - Aluminiu X 0 Metal - Otel X 68 Metal - Total X 68 Lemn X 1670 Altele X 0 TOTAL GENERAL din care: 9983,41

Total Ambalaje de Desfacere X 2664,32

280

Tabel 7.2.3.2. Cantităţi de ambalaje corespuntătoare producţiei/importului în anul 2009

Materialul

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe

piaţă

Deşeuri de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii sau

încredinţate spre valorificare

total

din care:

total reciclate

toxice sau periculoase

ambalaje primare

ambalaje reutilizabile total din care

reciclate

Sticla 902,79 902,35 836,45 287,46 287,46 0 0 Plastic 5505,95 6113,7 63,58 2567,25 2529,4 0,85 0,1

Hartie si Carton 11391,06 11379,33 8,67 2698,02 2429,56 0,4 0

Metal - Aluminiu 43,11 43,11 0 0 0 0 0

Metal - Otel 1051,02 866,72 2,64 344,18 450,62 48,36 43,98

Metal - Total 1094,13 909,83 2,64 344,18 450,62 48,36 43,98

Lemn 2106,67 2012,48 354,88 878,96 774,45 0 0 Altele 1,1 1,1 0 1,13 1,12 0 0

TOTAL GENERAL

21001,7 21318,79 1266,22 6777 6472,61 49,61 44,08

Tabel 7.2.3.3. Cantitatea totală de ambalaje corespunzătoare producţiei/importului în anul 2009

Material Cantitatea de ambalaje

introdusă pe piaţa internă (tone)

Sticla 902,79 Plastic 5505,95 Hartie si Carton 11391,06 Metal - Aluminiu 43,11 Metal - Otel 1051,02 Metal - Total 1094,13 Lemn 2106,67 Altele 1,1 TOTAL GENERAL 21001,7

Tabel 7.2.3.4. Cantitatea de deşeuri de ambalaje preluate şi gestionate în anul 2009

Material

Cant. de deşeuri

de ambalaje preluată

(tone)

Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificate (tone)

total din care reciclate

toxice sau periculoase

Sticla 34723,7 29529,14 27004,36 0 Plastic 29823,8 25786,34 24972,92 0 Hartie si Carton 148780,9 46394,83 46157,95 0 Metal - Aluminiu 400,56 376,11 242,37 0 Metal - Otel 42011,72 42502,37 29085,98 0 Metal - Total 42412,28 42878,48 29328,35 0 Lemn 1830,21 771,04 2145,92 0 Altele 1165,9 929,3 929,3 0

TOTAL GENERAL 258736,83 146289,13 130538,8 0

281

Tabel 7.2.3.5. Cantitatea de deşeuri de ambalaje gestionată în anul 2009 de către Consiliile Locale

Material

cantitatea de deşeuri de ambalaje preluată cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată cantitatea de deşeuri

de ambalaje eliminată prin:

Total din care

toxice sau periculoase

Total

din care

reciclată valorificată energetic

alte forme de

valorificare incinerare depozitare

controlată

Sticla 17562,19 0 69,39 69,39 0 0 0 17492,8 Plastic 24891,05 0 314,15 314,15 0 0 0 24576,9 Hartie si Carton 30031,06 0 1339,27 1339,27 0 0 0 28691,79 Metal - Aluminiu 1154,51 0 0,03 0,03 0 0 0 1154,48 Metal - Otel 4019,4 0 2563,98 2563,98 0 0 0 1455,42 Metal - Total 5173,91 0 2564,01 2564,01 0 0 0 2609,9 Lemn 7546,21 0 522,05 522,05 0 0 0 7024,16 Altele 8884,08 0 0 0 0 0 0 8884,08

TOTAL GENERAL 94088,5 0 4808,87 4808,87 0 0 0 89279,63

Situaţia colectării selective la nivelul Regiunii 4 SV Oltenia, pentru anul 2009 este

următoarea: La nivelul judeţului Mehedinţi a fost implementat sistemul de colectare selectivă în

municipiul Drobeta Tr. Severin, iar cantitatea totală de ambalaje colectata este de 13 602 tone. La nivelul judeţului Vâlcea a fost implementat sistemul de colectare selectivă în

localităţile: Râmnicu Vâlcea, Călimăneşti, Băile Govora şi Olăneşti. Cantiatatea totală de ambalaje colectata separat este de 795 289 tone.

În judeţul Dolj a fost implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Craiova. Cantitatea totală de ambalaje colectata separat este de 32 320 tone.

În judeţul Olt a fost implementat sistemul de colectare selectivă în localităţile Slatina, Scorniceşti, Corabia şi Caracal.Cantitatea totală de ambalaje colectata separat este de 161 464 tone.

În judeţul Gorj a fost implementat sistemul de colectare selectivă în localităţile Tg Jiu şi Rovinari. Cantitatea totală de ambalaje colectată separat este de 713 500 tone.

Astfel cantitatea totală de ambalaje colectată selectiv la nivelul regiunii 4 SV Oltenia, în anul 2009 este de 1 716 175 tone.

Capacitatea totala a facilitatilor de reciclare a deseurilor de hartie si carton din regiune este de 50 000 tone/an. Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor de metale din regiune este de 55 985 tone/an. Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor plastic din regiune este de 6398 tone/an.

7.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale şi asimilabile conţin în cea mai mare parte categorii de deşeuri care

pot fi şi trebuie valorificate: hârtie, carton, plastic, metale, lemn, sticlă şi biodegradabile Pentru anumite tipuri de deşeuri nu există practic opţiuni viabile de valorificare pe plan

naţional (de exemplu sticlă). În prezent sistemul este disponibil în primul rând pentru ambalajele PET şi hârtie. Cantităţile reciclate provin, în principal, de la agenţii economici şi într-o mai mică măsură de la populaţie.Alte circuite paralele de reciclare au la bază colectarea pe străzi sau în zonele de depozitare. Ele reprezintă, de asemenea, o pondere relativ importantă, dar greu de cuantificat.

282

La sfârsitul anului 2009, îşi desfăşurau activitatea 65 de operatori economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje şi 16 operatori economici autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje. Capacitatea totală a facilităţilor de reciclare este de 50 000 tone/an pentru hârtie şi carton, 55 985 tone/an pentru metal şi 6398 tone/an pentru plastic.

La nivelul judeţului Dolj a fost pusă în funcţiune staţia de transfer şi sortare situată în comuna Goicea, realizată cu sprijin financiar PHARE CES 2004. Prin acest proiect se urmăreşte implementarea unui sistem de colectare selectivă şi transport a deşeurilor în zone rurale şi dezvoltarea unui model de valorificare la nivelul localităţilor participante la program (Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus, Cârna, Catane, Bârca, Gighera şi Bistreţ). Deşeurile selectate vor fi preluate de reciclatori iar deşeurile nereciclabile vor fi transportate la depozitul ecologic Mofleni. 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

Depozitarea rămâne principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale, din totalul

deşeurilor municipale generate, aproximativ 98% fiind depozitate în fiecare an. Conform calendarului de sistare prevăzut în H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea

deşeurilor, în cursul anului 2009 au sistat activitatea 19 depozite neconforme clasa “b”, localizate astfel:

- judeţul Gorj: Motru, Ţicleni, Turceni, Novaci, Târgu-Cărbuneşti, Bumbeşti-Jiu; - judeţul Olt: Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti; - judeţul Vâlcea: Voineasa, Bălceşti, Brezoi, Drăgăşani, Băile Govora, Călimăneşti,

Băbeni; - judeţul Mehedinţi: Simian, Orşova, Vânju Mare, Baia de Aramă. Dintre depozitele municipale neconforme programate să-şi sisteze activitatea, depozitul

Slatina din judeţul Olt nu a sistat activitatea de depozitare conform calendarului stabilit de HG 349/2005 (anul 2007), continuând să funcţioneaze în baza unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a încuviinţat depozitarea deşeurilor municipale până la punerea în folosinţă a depozitului conform, propus a se realiza în localitatea Bălteni.

În ceea ce priveste realizarea de noi depozite de deşeuri municipale, conforme cerinţelor Directivei 1999/31/CE, în anul 2009, a fost pus în funcţiune depozitul Târgu Jiu – judeţul Gorj şi a fost pregătit depozitul Feţeni în judeţul Vâlcea, care urmează să intre în operare în anul 2010.

Conform prevederilor Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, spaţiile de depozitare din zona rurală au avut termen de sistare a activităţii de depozitare/reabilitare 16 iulie 2009.

In acest sens s-a elaborat o Procedură de control în care au fost implicate următoarele instituţii: Ministerul Mediului prin intermediul GNM şi ANPM precum şi Ministerul Administraţiei şi Internelor prin intermediul Instituţiei Prefectului şi a Consiliului Judeţean. Situaţia la nivel regional , întocmită în baza verificărilor comune efectuate de către reprezentanţii Comisariatele judeţene din subordinea Comisariatului Regional Vâlcea şi APM –urile din subordinea ARPM Craiova, se prezintă astfel: - total spatii de depozitare în mediul rural: 949 (Dolj – 309, Mehedinţi -143, Olt -459, Vâlcea -35, Gorj-3); - total spaţii de depozitare în mediul rural cu activitatea sistată: 854(Dolj – 218, Mehedinţi -143, Olt -455, Vâlcea -35, Gorj-3); - total spaţii de depozitare în mediul rural pentru care s-au impus măsuri de închidere şi ecologizare: 58 (Dolj – 19, Mehedinţi -0, Olt -39, Vâlcea -0, Gorj-0); -total spaţii de depozitare în mediul rural în operare: 95(Dolj – 91, Mehedinţi -0, Olt -4, Vâlcea -0, Gorj-0); - total spaţii de depozitare în mediul rural care au fost închise: 796 (Dolj – 199, Mehedinţi -143, Olt -416, Vâlcea -35, Gorj-3).

Pentru spaţiile de depozitare aflate în operare, precum şi cele care au sistat activitatea, dar nu au fost închise /reabilitate, s-au impus următoarele măsuri, cu termen 31.12.2009:

283

- stocarea temporara a deşeurilor rezultate de la populaţie în localităţile stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale în acest sens;

- sistarea activităţii şi realizarea lucrărilor de reabilitare / închidere. 7.2.6.Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Deşeurile menajere periculoase sunt definite ca acele deşeuri care ar putea să

accentueze proprietăţile periculoase ale deşeurilor solide municipale, atunci când sunt depozitate, incinerate sau convertite în compost.

Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului, bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele utilizate pentru curăţat sunt exemple de produse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe toxice chimice. Atunci când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare, contaminează mediul.

La nivelul Regiunii Sud Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase din deseurile menajere, cu toate că, în conformitate cu prevederile PRGD, administratia publică locală, prin firmele de salubrizare, este obligată să asigure colectarea separată şi tratarea corespunzătoare a acestui flux special de deşeuri. Astfel deşeurile periculoase din deşeurile municipale sunt colectate şi depozitate împreună cu celelalte tipuri de deşeuri.

Deşeurile periculoase din deşeurile municipale necesită o colectare specială în puncte de colectare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale, în vederea aplicării soluţiilor specifice de tratare.

Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc în depozite, mai târziu contaminează solurile şi fac ca tratarea lor să fie mai dificilă, şi/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafaţă

Prin implementarea unui concept de colectare selectivă şi de depozitare a deşeurilor periculoase pentru deşeurile menajere şi comerciale vor fi atinse următoarele obiective:

- reducerea gradului de toxicitate a deşeurilor depozitate în rampă - reducerea riscului legat de acest tip de deşeuri când acestea sunt depozitate în rampă

alături de deşeurile menajere În prezent, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectare. Acestea

sunt în mare parte uleiuri folosite la staţii service şi acumulatori uzaţi proveniţi de la magazine şi din centrele de reparare a automobilelor. 7.2.7Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Deşeurile din construcţii şi demolări continuă să fie un flux de deşeuri sensibil, deoarece

în prezent nu se realizează o evidenta exactă a cantitatilor generate şi nici o gestionare corespunzătoare. La nivelul regiunii, în anul 2009 s-au colectat aproximativ 30 000 , dar încă nu există o societate autorizată care să realizeze reciclarea acestor tipuri de deşeuri, ajungând în final pe depozit.

În prezent doar o mică parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este raportată, în special cea provenită de la cetăţenii care solicită Autorizaţii de construire pentru renovări/demolări/construcţii noi. Cele mai mari cantităţi, constând de regulă în resturi de betoane, cărămida sau mixte (cărămidă sau mortar) provin însa din zona societăţilor de construcţii, care însă de regulă nu le declară, întrucât fie le concasează şi le reutilizează la amenajarea drumurilor de acces în şantier sau pentru umplerea gropilor de pe drumurile comunale, fapt mai mult sau mai puţin legal, fie le depozitează de cele mai multe ori în locuri

O reciclare eficientă necesită o separare la sursă. În sistemele avansate de management al deşeurilor aceste aspecte sunt reglate prin taxe de eliminare/depozitare care sunt de 10 ori mai ridicate pentru deşeurile în amestec faţă de cele separate.

284

7.3. Deşeuri de producţie Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei

activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza cantitatea de deşeuri generată.

Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici, pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date sunt analizate şi prelucrate de către Institutul Naţional de Statistică, împreună cu Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Pentru raportul curent nu se detin date din ancheta statistica deoarece aceasta urmeaza a fi definitivata in viitor. Organizarea activităţii de gestionare a deşeurilor de producţie este obligaţia generatorului de astfel de deşeuri.

7.3.1. Deşeuri de producţie periculoase

Deşeurile periculoase reprezintă o problemǎ de importanţǎ deosebitǎ, atât prin cantităţile

de deşeuri generate, cât şi datoritǎ diversitǎţii compoziţiei. Cantitatea de deşeuri industriale periculoase generatǎ a scăzut în ultimii ani datoritǎ încetării activităţii unor unităţi economice

Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din regiune sunt: industria chimică anorganică, activitatea de transport (deşeuri de ulei uzat, baterii / acumulatori uzaţi), activităţile agricole (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei uzat, baterii /acumulatori uzaţi, etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum şi acoperirile metalice - galvanizări (emulsii uzate de la maşini unelte, nămoluri cu metale grele), activităţi miniere.

Cantităţile de deşeuri periculoase colectate/valorificate şi eliminate la nivelul anului 2009, pentru Regiunea 4 S V Oltenia:

Tabel 7.3.1.1. Deşeuri periculoase la nivelul anului 2009 Judeţ Denumire material

Cantitate / tone Stoc/ tone colectata valorificata eliminata

Dolj Uleiuri uzate 457,342 1218,681 0,229 467,992

PCB/PCT 0,000 0,000 0,000 0,000

Acumulatori auto 3341,880 3316,110 81,000 661,355

Gorj Uleiuri uzate 86,000 120,000 0,000 48,000

PCB/PCT 0,000 0,000 0,000 0,000

Acumulatori auto 306,000 300,000 0,000 23,000

Mehedinti Uleiuri uzate 24,756 26,838 0,000 21,045

PCB/PCT 0,000 0,000 0,000 1,289

Acumulatori auto 581,072 569,070 0,000 33,367

Olt Uleiuri uzate 1006,497 1005,934 0,000 16,978

PCB/PCT 7,640 0,000 8,670 0,706

Acumulatori auto 59,513 63,614 0,000 6,627

Valcea Uleiuri uzate 88,517 90,156 0,000 43,566

PCB/PCT 6,000 0,000 6,000 0,000

Acumulatori auto 358,631 359,640 0,000 12,558

TOTAL REGIUNE

Uleiuri uzate 1663,112 2461,609 0,229 597,581 PCB/PCT 13,640 0,000 14,670 1,995 Acumulatori auto 4647,096 4608,434 81,000 736,907

La nivelul judeţului Vâlcea principalul generator de deşeuri toxice şi periculoase este

societatea SC Oltchim SA. Cantităţile de deşeuri periculoase generate în anul 2009 au scăzut semnificativ faţă de anul 2008, o mare parte din aceste deşeuri fiind incinerate:

285

Tipul deşeurilor (tone) 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Deşeuri toxice şi periculoase 28270,19 31791 31463,7 44366,35 44889,4 25277,57

Reziduuri incinerate în instalaţia de ardere (Krebs)

24112 10724 11288,9 10839,7 17671,5 12846,788

Sursa : SC OLTCHIM SA În depozitul de deşeuri periculoase al S.C. OLTCHIM S.A s-au depozitat următoarele tipuri de deşeuri:

Tabelul nr. 7.3.1. 2 Tipuri de deşeuri depozitate la batalul SC Oltchim S.A Rm. Vâlcea

Nr. crt. Tip reziduu

Cantitate tone/an

2006 2007 2008 2009

1.

Reziduuri clorurate grele de la blaz coloana

distilare Cod: 07 01 07

1577,5 580 192,85 0

2. Turtă de la filtrare polioli

Cod: 07 01 10

2338,7 3926,3 4559,145 4220,11

3. Reziduuri de la distilare

diclor propan Cod: 07 01 07

6083 8788 1918,335 0

3. Reziduuri de la distilarea

anhidridei ftalice Cod:07 01 08

133,9 103,7 178,858 24,36

TOTAL 10133,1 13398 6849,188 4244,47 Cantitatea de reziduuri care s-a depus în depozitul de deşeuri periculoase în perioada

2007-2009 s-a redus semnificativ, deoarece: - instalaţia Solvenţi Cloruraţi a fost închisă definitiv din luna august 2007, această

instalaţie fiind în conservare. - s-a pus în funcţiune instalaţia de incinerare reziduuri organo-clorurate lichide şi

gazoase (tehnologie VICHEM) în luna aprilie 2008, în care se incinerează toate reziduurile clorurate uşoare, grele de la instalaţia Monomer şi reziduurile cu conţinut de diclorpropan care rezultă de la instalaţia de purificare diclorpropan.

- s-a mărit capacitătea instalaţiei de purificare diclorpropan care a avut ca scop recuperarea avansată a diclorpropanului din reziduurile clorurate rezultate la sinteza propenoxidului şi valorificarea DCP ca produs finit (un real impact economic pozitiv).

- reziduurile de la instalaţia de Anhidridă Ftalică s-au depozitat până în luna aprilie 2009 pe celula nr. 4 a depozitului de deşeuri periculoase, după care s-a adoptat soluţia de solubilizare în solvent organic în vederea incinerării.

La nivelul judeţului Dolj, în cursul anului 2009 au fost depozitate 136,12 tone de deşeuri industriale periculoase în depozitul conform aparţinând SC FORD ROMANIA SA.

7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase Conform datelor raportate de agenţii economici, principalele grupe de deşeuri industriale

valorificate au fost: - deşeuri feroase şi neferoase; - deşeuri din materiale plastice; - deseuri lemnoase; - anvelope uzate; - deseuri din hârtie, carton.

286

Tabelul 7.3.2.1 Situaţia colectării şi valorificării fluxurilor speciale de deşeuri pentru anul 2009 în Regiunea 4SV Oltenia

TOTAL REGIUNE

Tip deşeu Cantitate / tone

Stoc/ tone colectata valorificata eliminata

PET 6906,623 6295,293 14,890 2301,837 PE 19402,872 13914,871 12,500 4430,458 Hartie/carton 23672,469 21586,688 154,720 4806,008 Deseuri lemnoase 73000,223 72248,905 57,680 4220,428 Anvelope uzate 3755,932 3176,696 329,630 748,743 Rumeguş 16888,040 16734,483 12,800 144,385

În judeţul Vâlcea, principalii agenţi economici generatori de deşeuri periculoase sunt

situaţi pe platforma chimică. Societăţile care deţin depozite de deşeuri industriale sunt: 1. S.C. Uzinele Sodice Govora S.A - deţine un batal compus din 8 compartimente pentru

depozitarea suspensiilor rezultate din procesele tehnologice; 2. S.C. CET Govora S.A. – dispune de un depozit de zgură şi cenuşă; 3. Sucursala Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea – cu halde de steril la Pietreni şi

Cataracte; 4. Exploatarea Minieră Berbeşti – cu haldele de steril de la Olteţ- Alunu şi Berbeşti La depozitele societăţilor SC. C.E.T S.A., SC Uzinele Sodice Govora SA, depozitarea în

aer liber a cenuşii, a şlamului reprezentat de carbonaţii rezultaţi după evaporarea şlamului alcalin produce poluarea aerului în condiţii meteo defavorabile ( viteză vânt > 5 m/s). Depozitările de steril de la exploatarea cărbunelui produc efecte negative asupra mediului natural şi antropizat, prin antrenarea deşeurilor fie în albiile majore ale cursurilor de apă, fie tasări ale solului soldate cu alunecări de teren spre perimetrele construite.

În tabelul de mai jos cantităţile de deşeuri pentru anul 2008, întrucât la nivelul anului 2009 ancheta statistică se finalizează în 2010:

Tabelul 7.3.2.2 Tipul şi cantităţile de deşeuri nepericuloase depozitate în anul 2008 la nivelul judeţului Vâlcea

Depozit Tip deşeu Cantitate depozitată în anul 2008 (t)

SC CET Govara SA cenuşă 827158 SC Uzinele Sodice Govora - Cieh

Chemical Group SA şlam

calcar (subgabarit) 568349,7 21703,6

Extindere Haldă Panga Nord deşeuri de la expolatarea minereurilor nemetalifere 7288200

Halda interioară Panga deşeuri de la expolatarea minereurilor nemetalifere 8035200

Halda interioară Berbeşti - Vest deşeuri de la expolatarea minereurilor nemetalifere 201600

Halda exterioară Berbeşti - Vest deşeuri de la expolatarea minereurilor nemetalifere 6310000

Halda exterioară Jigăi deşeuri de la expolatarea minereurilor nemetalifere 8242200

Halda interioară Roşia deşeuri de la expolatarea minereurilor nemetalifere 6172200

În judeţul Olt depozitarea deşeurilor industriale se face în depozite proprii fiecărei

industrii, astfel: • S.C. ALRO S.A. Slatina - depozit ecologic; • S.C. ALPROM S.A. Slatina - depozit amenajat ecologic • S.C. SMR S.A. Balş - depozit temporar

Gestionarea deşeurilor industriale se face la nivelul fiecărui agent economic ce generează asemenea deşeuri. Există la nivelul judeţului Olt patru depozite industriale şi anume:

287

• Halda ecologică industrială S.C. ALRO S.A. Slatina ( Aluminiu Prelucrat ) care a intrat în funcţiune în anul 2002.

• Depozitul industrial ecologic ALRO Slatina care a intrat în funcţiune în anul 2003; • Depozitul industrial S.C. EKOMIN S.R.L. Titu – punct de lucru – Slatina (s-a încetat

activitatea de depozitare) şi s-a obţinut acord unic de mediu nr.4324/23.07.2008 pentru începerea lucrărilor de amenajare ecologică.

• Depozitul industrial S.C. SMR S.A. Balş a sistat depozitarea deşeurilor, conform HG 349/2005, iar pe amplasament se va deschide un nou depozit ecologic de 5 ha pentru deşeuri nepericuloase. Marii agenţi economici generatori de deşeuri industriale în judeţul Olt sunt: • S.C. ALRO S.A. Slatina • S.C. ALPROM S.A. Slatina • S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina • S.C. ARTROM S.A. Slatina • S.C. SMR S.A. Balş • S.C. TERMEX S.A. Balş • S.C. INSTIRIG S.A. Balş La nivelul judeţului Gorj, cantitatea de deşeuri industriale generate de minerit, industrie,

agricultură şi construcţii a fost de 182.624.089 mii tone din care 178.877.956 tone sunt deşeuri rezultate din activităţile de extracţie (minerit) – steril minier.

Activitatea economică în cadrul căreia s-au produs cele mai mari cantităţi de deşeuri in anul 2009, cu excepţia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea combustibililor fosili.

Principalele categorii de deşeuri industriale generate şi gestionate în cursul anului 2009 au fost :

Steril minier 178.877.956 mii tone Cenuşi, zguri 3.742.463 mii tone Deşeuri din construcţii şi demolări 1.881 mii tone Deşeuri agricole şi alimentare 1.789 mii tone

Deşeurile valorificate în cea mai mare măsură au fost : Deşeurile metalice (feroase şi neferoase) Deşeurile din hârtie si PET Deşeurile lemnoase Principalele probleme pe care le ridică gestionarea deşeurilor industriale la nivelul

judeţului Mehedinţi sunt legate de diversitatea mare de tipuri de deşeuri produse,valorificarea insuficientă a unor cantităţi semnificative de deşeuri industriale generate anual, lipsa unui depozit industrial conform.

În tabelul de mai jos se regăsesc cantităţile de deşeuri nepericuloase depozitate în anul 2009, la nivelul judeţului Dolj.

Tabelul 7.3.2.3 Tipul şi cantităţile de deşeuri nepericuloase depozitate în anul 2009 la nivelul

judeţului Dolj

Denumire operator depozit/localizare Depozit

Cantitate deşeuri depozitată în perioada ianuarie - decembrie

2009 COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - SE Craiova

Depozit deşeuri lichide 574774 t

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - SE Işalniţa II

Depozit deşeuri lichide 421879 t

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA - SE Işalniţa I

Depozit deşeuri lichide 421879 t

288

7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului, bifenilii

policloruraţi şi compuşii similari sunt supuşi unui regim specific de gestiune şi control, stabilit prin legislaţia în vigoare lor.

Inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcţiune sau scoase din uz la operatorii economici se actualizează periodic, pe măsura eliminării unor echipamente scoase din funcţiune si a identificării de noi echipamente.

Faţă de cantităţile planificate pentru eliminare în anul 2009, 536 bucăţi echipamente (527 condensatoare şi 9 transformatoare), au fost predate spre eliminare efectiv 7183 echipamente (7141 condensatoare şi 42 transformatoare).

Tabel 7.3.2 Planurile de eliminare ale echipamentelor cu conţinut de PCB la nivelul Regiunii

Judeţul

Total echipamente Total echipamente Planificate pentru eliminare în

anul 2009 (număr)

Echipamente eliminate în anul 2009

(număr)

Echipamente nou inventariate în anul

2009 (număr)

Planificate pentru eliminare în anul 2010

(număr) DOLJ 351 6433 2119 2337 GORJ 0 0 73 88 MEHEDINŢI 142 0 3 359 OLT 43 580 0 142 VÂLCEA 0 170 0 1027 Regiune 536 7183 5308 3953 Echipamentele au fost eliminate prin agenţi economici specializaţi: SC SETCAR Brăila, SC

PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC GUARDIAN SRL Craiova. 7.4.Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Este promovat un nivel înalt de colectare şi reciclare a deseurilor de baterii şi acumulatori şi

este reglementată interzicerea introducerii pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase. În această acţiune sunt angajaţi producătorii, distribuitorii, utilizatorii şi operatorii direct implicaţi în operaţiuni de tratare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Există mai multe tipuri de baterii şi acumulatori: - ansamblu de baterii (set de baterii conectate şi capsulate împreună); - baterii sau acumulator portabil; - baterii sau acumulatori auto; - baterii sau acumulatori industriali.

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalinii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic. Fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase, implică costuri ridicate. Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către întreprinderile sau firmele specializate de reciclare.

7.4.1.Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili

Majoritatea bateriilor portabile vândute anual ajung la depozitele de deşeuri. Aici, metalele grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) se scurg în sol îi ajung în pânza freatică. Ele distrug vegetaţia din zonă şi atacă sănătatea oamenilor. Aceste metale pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul conţinut într-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de 50 de ani. Bateriile ieftine, cumpărate de la tarabe, au o viaţă mai scurtă decât cele comercializate în magazine, compoziţia lor nu este cunoscută cu exactitate, iar acest lucru îngreunează reciclarea.

Producătorii (importator, distribuitor, comerciant) de baterii şi acumulatori portabili sau organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi să stabilească sisteme de

289

colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori portabili care să permită utilizatorilor finali să se debaraseze de aceste deşeuri la un punct de colectare accesibil, care să nu implice costuri pentru utilizatorii finali. Distribuitorii sunt obligaţi să primească gratuit înapoi deşeurile de baterii si acumulatori portabili atunci cand acestia furnizează baterii sau acumulatori portabili noi.

La nivelul regiunii nu există operatori autorizaţi să colecteze bateriile şi acumulatorii portabili. Aceste tipuri de deşeuri sunt colectate de către unele supermarket-uri prin punerea la dispoziţia populaţiei a unor containere mici pentru aceste baterii şi acumulatori portabili.

7.4.2.Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali

Producătorii (importator, distribuitor,comerciant) de baterii şi acumulatori de pe piaţa românească, sunt obligaţi să organizeze colectarea de deşeuri de baterii şi acumulatori fie individual, fie prin transferarea responsabilităţilor către o organizaţie colectivă. De asemenea aceştia trebuie să predea pe bază de contract, în vederea valorificării, unui operator autorizat deşseurile de baterii şi acumulatori şi au obligaţia să realizeze o evidenţă a informaţiilor privind tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor industriali generaţi si colectaţi. Tratarea şi reciclarea acestora presupune mai întai îndepărtarea fluidelor şi acizilor şi apoi prelucrarea conţinutului de plumb, nichel-cadmiu, evitand costurile excesive.

La nivelul Regiunii 4 SV Oltenia există 50 de operatorii autorizaţi pentru coelctarea deşeurilor de baterii şi acumulatori. În cursul anului 2009 s-au colectat 3231,098 tone deşeuri de baterii şi acumulatori, din care 1850,045 tone au fost predate în vederea tratării operatorilor specializaţi: SC ROMBAT SA Bistrita, SC NEFERAL SA Bucureşti.

Tabel 7.4.2.1. Situaţia colectării / tratării deşeurilor de baterii şi acumulatori la nivelul anului

2009

Judeţ Cantităţi (tone) Colectată Tratată

Dolj 1771,922 936 Gorj 288,286 244,480 Mehedinţi 67,109 17 Olt 677,547 333,3 Vâlcea 426,234 319,265

Total Regiune 3231,098 1850,045

7.5.Deşeuri generate de activităţi medicale

În anul 2009, la nivelul regiunii s-au colectat 9733,953 tone deşeuri medicale, ce au fost neutralizare şi eliminate prin incinerare de către SC Guardian SRL Craiova.

Tabel 7.5.1. Deşeuri spitaliceşti colectate şi eliminate la nivelul anului 2009

Judeţ Cantitate deşeuri spitaliceşti (tone) Stoc/ tone colectata valorificata eliminata

Dolj 231,797 0 231,797 0

Gorj 71,900 0 71,900 0

Mehedinti 67,970 0 67,970 0

Olt 92,100 0 92,100 0

Vâlcea 9270,00 0 9270,00 0 Total Regiune 9733,953 0 9733,953 0

290

Transportul deşeurilor medicale periculoase a fost efectuat de la spitale şi alte unităţi medicale prin intermediul agenţilor economici autorizaţi pentru colectarea şi transportul acestor tipuri de deşeuri.

Tabel 7.5.2 Firme transport deşeuri periculoase din Regiunea Oltenia. Judeţ Operator economic

VÂLCEA SC OLCHIM SA

VÂLCEA SC DINCA NORICA SRL

VÂLCEA SC CAMIX PROD SRL

VÂLCEA SC ECOMEDICA SRL R

GORJ SC UNMEX SRL GORJ SC REXICONS SRL

MEHEDINŢI SC SINGUR AND SRL

MEHEDINTI S.C.BIOHAZARD S.R.L

MEHEDINŢI S.C. NEW ECO STER SRL

MEHEDINTI SC ALISA AND SRL

DOLJ SC GUARDIAN SRL

DOLJ SC SIGMAFLEX SRL

DOLJ SC COGEN ENERGY MEDICAL COMPANY SRL

OLT Spitalul de Pnemoftiziologie Scornicesti

OLT SC Eurogrup Construct SRL OLT SC XTREME ECOGREEN

Total Regiune 16 Tabel 7.5.3. Firme autorizate pentru eliminarea finală (incinerare) a deşeurilor la nivelul Regiunii

Oltenia Judeţ Operator economic Tip incinerator

Râmnicu Vâlcea SC OLTCHIM SA Incinerator lichide, Krebbs (incinerează numai deşeuri proprii) Incinerator lichide şi gaze, Vichem

Craiova SC GUARDIAN SRL Instalaţie de incinerare deşeuri

periculoase

Total Regiune 2

Tabe 7.5.4. Firme autorizate pentru eliminarea preliminară (sterilizarea) a deşeurilor medicale la nivelul Regiunii Oltenia.

Judeţ Operator economic Vâlcea Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea Mehedinţi Spitalul Judeţean Drobeta Turnu Severin Dolj SC SIGMAFLEX SRL Craiova

Total Regiune 3

291

7.6. Nămoluri

Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri periculoase. Aceste nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate vor fi folosite în agricultură (având în vedere compoziţia sa preponderent organică), dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate. Pentru a se putea utiliza drept fertilizant în agricultură, nămolul generat din treapta biologică a staţiilor de epurare trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul comun al MMGA şi al MAPDR nr. 344/708/2004 şi să obţină permisul de utilizare în agricultură.

În aplicarea Directivei 86/278/EC, privind protecţia mediului şi în particular, a solului, atunci când nămolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agricultură, anual se realizează baza de date privind cantitatea şi calitatea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare orăşenesti şi a celor provenite din epurarea/preepurarea apelor reziduale din industrie. 7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Conform datelor existente, în judeţul Dolj există o staţie de epurare a apelor uzate la Calafat, instalaţie ce produce aproximativ 15.000 t/an de nămol, care este stocată într-un depozit temporar. Oraşul caută soluţii de tratare care includ coincinerarea în instalaţiile de obţinere a cimentului, sau posibil în instalaţii mari de ardere. În prezent, la nivelul judeţului nu există instalaţii de tratare/valorificare (compostare, fermentare anaerobă, co-incinerare) a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, acestea fiind eliminate prin depozitare.

Principalele modalităţi de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare sunt reprezentate de valorificarea în agricultură şi valorificarea energetică.

În judeţul Gorj există 4 staţii de epurare a apelor menajere : în municipiul Tg Jiu, municipiul Motru, comuna Mătăsari şi Drăguţeşti. Nu există o evidenţa a cantităţii de nămoluri rezultate de la staţiile de epurare şi nu se realizează valorificarea acestora.

La nivelul judeţul Mehedinţi există: - trei staţii de epurare a apelor uzate menajere localizate astfel: în Municipiul Orşova, în oraşul

Baia de Aramă, în oraşul Vînju Mare ( finalizarea lucrărilor de construcţie ale staţiei de epurare); - instalaţie de preepurare a apelor uzate menajere – în oraşul Strehaia ; - staţiile de epurare a apelor uzate menajere ( înainte de a fi deversate în Fluviul Dunărea ;

staţii prevăzute ca dotări la Sectorul I şi Sectorul II din cadrul S.C. SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu Severin ).

Nămolul rezultat în urma procesului tehnologic al staţiei de epurare a Municipiului Orşova, este trecut pe paturile de uscare, iar după deshidratare, se transportă la depozitul de deşeuri menajere al oraşului. În anul 2009, cantitatea de nămol rezultat de, a fost de aproximativ 6,5 tone.

Datorită faptului că staţia de epurare a oraşului Baia de Aramă a fost debranşată de la reţeaua de alimentare cu energie electrică, la data de 16.03.2009, cantitatea de nămol colectată a fost de aproximativ 100 kg.

Staţia de epurare a oraşului Vînju Mare, se află în stadiul de finalizare a lucrărilor de construcţie. Aceasta va avea o capacitate de 825 mc/zi şi un sistem modular mecano – biologic.

Oraşul Strehaia deţine o instalaţie de preepurare a apelor uzate menajere ( instalaţie de preepurare compusă din două decantoare IMHOFF, cu o capacitate de 1500 mc ). În cursul anului 2009, cantitatea de nămol, colectată din cele două decantoare, a fost de 16 tone .Pentru cantitatea de nămol colectată, S.C. FLAPS S.A. Strehaia nu a obţinut studiul agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) şi aprobat de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, nămolul fiind transportat la depozitul neconform ‘’ clasa b ‘’ de deşeuri menajere al oraşului.

292

S.C. Severnav S.A. Drobeta Turnu Severin are în dotare : Sectorul I şi Sectorul II. Fiecare sector al S.C. Severnav S.A. are în dotare o staţie de epurare a apelor uzate menajere, înainte de a fi deversate în Fluviul Dunare. Datorită faptului că încărcarea cu suspensii a apei uzate, a fost redusă, in cursul anului 2009nu s-a colectat nămol.

La nivelul judeţului Olt există 9 staţii de epurare municipale şi industriale. Cantitatea de nămol rezultat de la staţiile de epurare orăşeneşti, la finalul anului 2009 este de1298 tone.

Judeţul Vâlcea deţine un număr de 10 staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti, după cum urmează: Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni, Bălceşti, Băile Govora, Băile Olăneşti, Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu. Cantitatea de nămoluri uscate rezultată în anul 2009 în staţiile de epurare orăşeneşti de pe teritoriul judeţului Vâlcea este de 2451,4 t, o parte fiind stocată pe paturile de uscare din staţiile de epurare, iar o alta în depozite de deşeuri, după caz. Problema, ca şi în anii precedenti, rămâne lipsa analizelor pentru nămolurile rezultate în staţiile de epurare. Doar SC ACVARIM SA deţine analize pentru nămolul rezultat, restul operatorilor staţiilor de epurare s-au confruntat cu probleme financiare, neputând efectua aceste analize.

7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de

canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru utilizare în agricultură, de aceea trebuie avut în vedere asigurarea funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de deversarea acestora în sistemele de canalizare orăşeneşti.

În judeţul Mehedinţi, Municipiul Drobeta Turnu Severin, societăţile care au ca dotare staţii de epurare a apelor uzate industriale şi/sau instalaţii de preepurare a apelor uzate industriale ( înainte de a fi trecute : fie în reţeaua de canalizare a oraşului, fie în Fluviul Dunărea ) sunt următoarele :

- Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – Sucursala ROMAG – PROD - S.C. CELROM S.A. - S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Porţile de Fier

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – Sucursala ROMAG – PROD are în dotare : - Instalaţia de epurare ape de proces - Ob. 732/1 - Instalaţia de neutralizare ape acide - Ob. 732/4 - Instalaţia de neutralizare ape de la schimbul ionic - Ob. 306/7.2 - Decantor Inhoff pentru epurarea apelor menajere - Batal de nămol – Ob. 306/10 - Sisteme de stripare ape uzate, rezultate din instalaţiile de schimb izotopic, GS şi depozitul

de hidrogen sulfurat - Instalaţia de epurare ape sulfatice, rezultate din instalaţia de preparare a hidrogenului

sulfurat - Ob. 732/2 - Instalaţii de recuperare ape de la spălarea filtrelor rapide – Ob. 306/4.2 – Instalaţia tratare

ape ROMAG - PROD şi Ob. 708/3 – Instalaţia de tratare apă industrială Halânga - Bazinul de avarie pentru stocarea apelor uzate – Ob. 732/1 - Bazin de preneutralizare ape chimic impure - Ob. 727/S1 - Separatoare de ulei

Instalaţia de epurare ape de proces - Ob. 732/1 În anul 2009, instalaţia de epurare a funcţionat continuu, cu echipamente de securitate şi monitorizare parametrii de mediu, conform procedurilor de operare şi autorizaţiilor de mediu şi ape, procesând o cantitate de 11.054.150 mc ape epurate. Instalaţia de neutralizare ape acide - Ob. 732/4

293

În anul 2009, instalaţia de epurare a funcţionat continuu, cu echipamente de securitate şi monitorizare parametrii de mediu, conform procedurilor de operare şi autorizaţiilor de mediu şi ape, procesând o cantitate de 175.900 mc ape epurate. Instalaţia de neutralizare ape de la schimbul ionic - Ob. 306/7.2 În anul 2009, instalaţia de neutralizare a funcţionat continuu, cu echipamente de securitate şi monitorizare parametrii de mediu, conform procedurilor de operare şi autorizaţiilor de mediu şi ape, procesând o cantitate de 91.951.809 mc ape epurate. Decantor Inhoff pentru epurarea apelor menajere În anul 2009, prin decantorul Inhoff, a fost evacuată în emisar, o cantitate de 188.500 mc ape menajere. Batalul de nămol – Ob. 306/10 În anul 2009, din batalul de nămol a fost evacuată o cantitate de 6000 mc ape epurate. Sisteme de stripare ape uzate, rezultate din instalaţiile de schimb izotopic, GS şi depozitul de hidrogen sulfurat În anul 2009, instalaţiile au funcţionat în regim continuu, cu două linii de epurare, cu monitorizarea parametrilor de calitate şi mediu cu echipamente moderne, cu încadrarea în limitele autorizate. Instalaţia de epurare ape sulfatice, rezultate din instalaţia de preparare a hidrogenului sulfurat - Ob. 732/2 În anul 2009, instalaţia de epurare ape sulfatice a funcţionat discontinuu, cu echipamente de securitate şi monitorizare parametrii de mediu, conform procedurilor de operare şi autorizaţiilor de mediu şi ape, procesând o cantitate de 6888 mc ape epurate, care au fost depozitate în batalul de nămol. Instalaţii de recuperare ape de la spălarea filtrelor rapide – Ob. 306/4.2 – Instalaţia tratare ape ROMAG - PROD şi Ob. 708/3 – Instalaţia de tratare apă industrială Halânga În anul 2009, instalaţia de recuperare a funcţionat discontinuu, cu echipamente de securitate şi monitorizare parametrii de mediu, conform procedurilor de operare şi autorizaţiilor de mediu şi ape. Bazinul de avarie pentru stocarea apelor uzate – Ob. 732/1 În semestrul I al anului 2009, bazinul de avarie a funcţionat ca rezervă caldă, capabil să primească în orice moment ape uzate. Bazinul de avarie este un rezervor din beton, suprateran, compus din două compartimente egale, cu o capacitate de depozitare de cca. 2000 mc / compartiment. Apele uzate preepurate, cu conţinut de hidrogen sulfurat, sunt stocate într-unul din compartimentele bazinului de avarie, unde are loc omogenizarea, striparea cu azot, după care sunt trecute pe liniile de epurare. Bazin de preneutralizare ape chimic impure - Ob. 727/S1 Bazinul de preneutralizare are capacitatea de tratare de cca. 23 mc, fiind pus în funcţiune în luna iulie 2008 şi a procesat o cantitate de 1644 mc în anul 2009. În cursul anului 2009 s-a colectat în batalul de nămol o cantitate de 4.487 tone nămol uscat, stocul la 31.12.2009 fiind de 34.422 tone.

S.C. CELROM S.A. Drobeta Turnu Severin, are ca dotare o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică. Din luna ianuarie 2009 şi până la data de 15.06.2009, instalaţiile nu au funcţionat deloc, din lipsa de materii prime şi utilităţi. Din data de 28.05.2009 s-a deschis procedura de insolvenţă Judeţul Vâlcea deţine un număr de 6 staţii de epurare a apelor uzate industriale, şi anume: SC AVICARVIL SRL Frânceşti, SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA, SC CONSERVIL SA, SC MAGNETTO-WHEELS SA Drăgăşani, SC Uzina Mecanică BĂBENI SA, SC OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea. În anul 2009 a fost luată în considerare în noua bayă de date, doar cantitatea de nămol generată în staţia de epurare de la SC AVICARVIL SRL Frânceşti, aceasta fiind de 2000 t şi a fost utilizată în agricultură. În urma efectuării analizelor nămolurilor s-a permis aplicarea acestora pe sol conform Codului bunelor practici agricole.

294

Staţiile de epurare se află într-un grad avansat de uzură fizică şi morală având capacitatea de epurare insuficientă pentru debitele de apă uzată. Cele mai multe staţii de epurare nu realizează parametrii calitativi reglementaţi deversând în cursurile de apă receptoare debite de apă insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacuările directe de ape neepurate datorită lipsei staţiilor de epurare. Cauzele funcţionării necorespunzătoare ale instalaţiilor de epurare constau în subdimensionarea acestora, uzura fizică a instalaţiilor şi a neglijenţei în exploatare. 7.7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Principalele obiective al H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt: • prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor tipuri de deşeuri, pentru a reduce, în cea mai mare măsură, cantitatea de deşeuri eliminate; • îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al EEE (producători, distribuitori si consumatori) şi, în mod special, a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Operatorii economici care tratează, reciclează sau valorifică DEEE, raportează la A.P.M., anual, până la data de 30 aprilie, informaţii privind cantităţile de DEEE preluate, din care: • cantitatea de deseuri valorificabile rezultate din procesare (pe categorii de materiale şi substanţe); • cantitatea de deşeuri nevalorificabile destinate eliminării; • cantitatea de deşeuri tratate în ţară; • cantitatea de deşeuri exportate pentru a fi tratate în alte state.

În cadrul campaniilor naţionale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice organizate în cursul anului 2009 a fost colectată o cantitate de aproximativ 50 de tone.

La nivelul regiunii există 37 de operatori economici autorizaţi să colecteze DEEE şi 5 operatori economici care tratează DEEE.

Tabel 7.6.1: Operatorii economici autorizaţi pentru colectare / valorificare / reciclare / tratare DEEE

la nivelul anului 2008 Nr. crt.

Judeţ

Date de identificare (adresă, tel. , fax., e-mail)

Colectare Tratare (Da/Nu) (Da/Nu)

1 Gorj SC ADISTIL COM S.R.L., Tg Jiu, str. Dacia; bl. 18; sc. A; etj. 1; ap. 4; tel. 0721201805; e-mail: banta.maria@yahoo.com; Persoana de contact: Banta Pigui Adrian Da Nu

2 Gorj SC REMAT SA Craiova, pct. de lucru Tg-Jiu, str.Prelungirea 9Mai, nr.1, Tg-Jiu, Da Nu 3 Gorj SC FERCRIST IMPEX SRL, Tg-Jiu, Calea Bucuresti, nr.9 bis Da Nu

4 Gorj SC REMAT Gorj SA, str.23August nr.113,Tg-Jiu Da Nu

5 Gorj SC PLASTECH PREST SRL, str.Liviu Rebreanu nr.2, Tg-Jiu Da Nu

6 Gorj SC UEG MEDIU SRL, Tg Jiu, str. Carierei, nr.41, tel.253/225353; fax.253/225355; e-mail:leo.kroneder@ueg.ro persoana de contact: Popescu Roxana, Condescu Isac

Da Nu

7 Gorj S.C. C.N.D.P.I. ROMSOFT S.A., Tg-Jiu, str. Victoria, nr.138, tel. 0353/402469, persoan de contact: Cocolan Cornelia Da Nu

8 Gorj SC EUROMILENIUS SRL, str.Lotrului nr.1,Tg-Jiu, Da Nu

9 Gorj SC FERCOMEXIM SRL Calea Bucureşti nr. 9, bis, Tg-Jiu, tel 0253213311, pers de contact Negrea Corina Da Nu

10 Gorj SC AIR NET SRL, Aleea Leagăneşlor, nr.2, bl.3, sc.1, ap.3, Motru, tel: 0727 873730, Dan Felix Da Nu

11 Olt SC METAROVI SRL, Slatina, str. Constructorului nr.3 Da Nu

12 Olt SC ECOTECH SISTEM SRL Caracal, bdul Nicolae Titulescu, nr.61, punct de lucru Caracal, strada Vasile Alecsandri, nr. 85, tel. 0249 512025, pers. Contact Antonestu Alin Da Nu

295

13 Olt SC CNDPI ROMSOFT SRL Bucuresti, pct de lucru Slatina, B-dul N. Titulescu, bl 41, parter,tel 0723913250, Macau Maria Da Nu

14 Olt SC Salubris SA Slatina, str. Ionascu nr.9 Da Nu

15 Olt SC OLTMETAL SA, Podari, str Depozitului, nr.15,Tel.0251436101, fax: 0251436401 Da Nu

16 Olt SC IGO SA, Caracal , str. Piata Victoriei, nr. 2, tel: 0249514550, fax: 0249512529, persoana de contact: Nedelcu Mariana Da Nu

17 Olt SC REMAT OLT SA, Slatina, str. Depozitelor nr 13, J28/43/1991,CUI R 1538378 Tel/Fax 0249432730, Dudau Marian Da Nu

18 Mehedinţi SC NEW COMPANY RECYCLING SRL, Dr.Tr.Severin, str.Banovitei, nr.17 Da Da

19 Mehedinţi SC Centrul National de Difuzare Produse Informatice ROMSOFT SA, punct de lucru Dr.Tr.Severin, bd.Tudor Vladimirescu, nr.100-108 Da Nu

20 Mehedinti SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA, Cluj Napoca, Piata 1Mai, nr. 1-2, judetul Cluj, Cluj-Napoca, www.brantner.ro, tel. 0264/410773, 0264/412888, 0264/421888, fax 0264/410773. Da Nu

21 Mehedinţi S.C. MULTIMIXT GROUP SRL, Strehaia, str. Matei Basarab, nr.2, tel. 0745/483444, 0768/151115, 0735/422816; Da Nu

22 Vâlcea SC REMAT Valcea SA, Com. Bujoreni, nr. 109, jud. Valcea, Breazu Vasile Da Nu

23 Vâlcea CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT SA Bucureşti, sect.1, Bd Mareşal Averescu, nr,8-10 Da Nu

24 Vâlcea URBAN SA Râmnicu Vâlcea, str. Carol I, nr. 30, tel 0250 736828, Cârjan Maria Da Nu

25 Dolj SC REMAT SA, loc. Craiova, cartier Cernele, str. Drumul Industriilor, nr.7 Da Nu

26 Dolj SC ROBEXPERT SRL Craiova, str. Severinului, nr.27 Da Da

27 Dolj SC VASCOM SRL Craiova, str. Râului, nr.222 Da Nu

28 Dolj SC OLTMETAL SA, Podari, str. Depozitului, nr.15 Da Da

29 Dolj SC 3 R SA, Craiova, str. Rozelor, nr 78 Da Nu

30 Dolj SC MIRSANDO SERVICE SRL Craiova, str. Bicaz nr. 10; Da Da

31 Dolj SC ADIDRAD COM SRL Craiova, str. Calea Severinului nr. 48 C Da Da

32 Dolj SC C.N.D.P.I. ROMSOFT SA, b-dul Carol, nr. 6, Craiova, Str. Popa Sapca, nr. 7-16, Carol I, nr.6, bl 21A, tel 07401012 Da Nu

33 Dolj SC DUNCOMET SRL, Bailesti, str. Soseaua Galicea Mare, nr3-5, tel 0741082174 Da Nu

34 Dolj SC REMAT SCHOLZ SRl, loc. Craiova, B-dul dacia, nr. 1 B, tel:0351/424505; 0748/110562 (punct de colectare) Da Nu

35 Dolj SC PREST REMAT SRL, Craiova str.BP Hasdeu, nr. 45, tel: 0743019783, persoana de contact: Ghinea Radu Da Nu

36 Dolj SC ECOLOGIC COMPANY SRL, Craiova, str.Nanterre,nr.60,tel/fax 0351/196444;persoana de contact: Toma Calin, tel: 0788520438 Da Nu

37 Dolj SC PC NET SRL, Craiova, str.Stefan Velovan, nr.3, bl B2, ap 17; persoana de contact:Sirbu, tel: 0722160150 Da Nu

Total Oltenia 37 5

7.8. Vehicule scoase din uz – operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate Obiectivul principal al legislaţiei privind vehiculele scoase din uz este de a stabili dispoziţii care urmăresc în primul rând prevenirea formării de deşeuri de la vehiculele scoase din uz şi, în plus, refolosirea, reciclarea şi alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora pentru a reduce eliminarea de deşeuri, precum şi îmbunătăţirea din punct de vedere ecologic a activităţii tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor, în special a operatorilor direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz.

296

Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU, în mod special în ceea ce priveşte evacuarea fluidelor şi dezmembrarea acestora. Acestea trebuie să încheie contracte cu unităţile de tratare în ceea ce priveşte perioadele de preluare a vehiculelor, în scopul evitării prejudiciilor produse mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii de colectare. La sfârsitul anului 2009 în Regiunea Oltenia , îsi desfăsurau activitatea un număr de 19 operatori economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz.

Tabel 7.8.1:Operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare a

vehiculelor scoase din uz la nivelul anului 2008 Judeţ Agent economic GORJ SC FERCRIST IMPEX SRL GORJ SC REMAT GORJ SA

GORJ SC ELECTRICA SA BUCURESTI , AISEE TG-JIU

Total Gorj 3

DOLJ SC REMAT SA CRAIOVA,

DOLJ SC ADIDRAD COM SRL CRAIOVA

DOLJ SC OLTMETAL SA CRAIOVA

DOLJ SC EUROMOTORS SRL CRAIOVA

DOLJ SC 3R SA CRAIOVA

DOLJ SC DEZMEMBRĂRI AUTO VEGAS SRL

DOLJ SC REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL

DOLJ SC OCEALAN DEZMEMBRARI SRL

DOLJ SC WOLCAR SRL DOLJ SC DUNCOMET SRL

Total Dolj 10 OLT SC REMAT SA OLT OLT SC OLTMETAL SA OLT SC REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL

Total Olt 3 MEHEDINTI SC REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL Total Mehedinţi 1 VALCEA SC REMAT VALCEA VALCEA SC DUCU PREST SRL, R 13756066

Total Vâlcea 2 Total Regiune 19

În anul 2009 la nivelul regiunii au fost colectate 5031 vehicule scoase din uz , din care au fost tratate/dezmembrate un număr de 4714 vehicule.

Tabel 7.8.2: Numărul de vehicule colectate şi dezmembrate la nivelul anului 2009 Judeţ Număr VSU

colectate Număr VSU dezmembrate

Dolj 2587 2587 Gorj 663 663 Mehedinţi 413 410 Olt 547 476 Vâlcea 821 578 Total Regiune 5031 4714

297

Se impune dezvoltarea de sisteme de colectare de către operatorii economici de reciclare a deşeurilor provenite de la vehicule, componentele fiind necesare reparării altor vehicule în cazul în care acestea sunt tehnic fezabile precum şi integrarea unei cantităţi ridicate de materiale reciclate care provin din deşeurile vehiculelor scoase din uz, în noile vehicule şi alte produse, pentru dezvoltarea pieţelor de materiale provenite din deşeuri.

7.9. Uleiuri uzate

Conform H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, producătorii şi importatorii de uleiuri, sunt obligaţi să asigure organizarea sistemului de gestionare a uleiurilor uzate, corespunzator cantităţilor şi tipurilor de uleiuri introduse pe piaţă.

Uleiurile fac parte din categoria deşeurilor periculoase pentru mediu si pentru sănatatea oamenilor, sunt puţin degradabile şi distrug flora şi fauna dacă sunt deversate fără discernamănt . Ars în spaţiu deschis degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer şi cu impact cancerigen asupra sănatăţii umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos pentru sănătatea oamenilor , dupa ploaie substanţele conţinute de ulei ajung in sol şi contamineaza pânza freatică. Reciclarea uleiurilor se face în rafinarii.

Tabel 7.9.1: Cantitatea de ulei uzat colectată/valorificată/eliminată în decursul anului 2009 la

nivelul Regiunii Oltenia

Judeţ Cantitate ulei uzat (tone) Stoc(tone) colectata valorificata eliminata

Dolj 457,342 1218,681 0,229 467,992 Gorj 86,000 120,000 0,000 48,000 Mehedinţi 24,756 26,838 0,000 21,045 Olt 1006,497 1005,934 0,000 16,978 Vâlcea 88,517 90,156 0,000 43,566

Total Regiune 1663,112 2461,609 0,229 597,581

La nivel regional, în anul 2009, au fost inventariaţi de agenţiile judeţene pentru protecţia

mediului, 6 operatori economici care au colectat uleiuri uzate, iar cantitatea de ulei uzat colectată de acestia a fost de 628,933 tone.

Tabel 7.9.2: Operatorii economici autorizaţi pentru colectare ulei uzat la nivelul anului 2009

Judeţ Operatori economici

autorizaţi să colecteaze ulei uzat

Stoc la data de:

01.01.2009(t) Cantitatea

colectată (t)

Cantitatea predată (t) în vederea valorificării

Stoc la data de

31.12.2009 (t)

Mehedinţi

SC SERENA SRL Dr.Tr. Severin, B-dul Tudor Vladimirescu nr.135, Tel/Fax 0252/319849

0,000 2,219 2,219 0,000

Olt SC MAXIBREB SRL, loc Brebeni, tel 0741126972, Ilie Marin

5,000 130,915 134,040 1,875

Gorj

B.A.V. A Rovinari, str. Energeticianului, nr. 15, Rovinari, tel.0253/372213, Grigore Belingher

61,355 52,143 48,420 65,078

298

Dolj

SC ECOTOTAL Craiova, str. Crangului nr. 2A, 0251/534782, IONASCU THEODOR

4,845 340,892 338,882 6,855

Vâlcea SC PREDCONSULT, loc PRUNDENI, jud Valcea,tel: 0721261780 Alin Predescu

0,000 11,740 0,000 11,740

Vâlcea

SC DUMALI SRL. loc Sutesti, nr.20, jud Valcea/ Dumbrava Elena 0723530277

0,000 91,024 84,400 6,624

Regiune 6 71,200 628,933 607,961 92,172

Tabel 7.9.3: Operatorii economici generatori de uleiuri uzate exclusiv service-urile şi persoanele fizice autorizate să faca schimbul de ulei în perioada: 01.01-31.12.2009

Judeţ Număr generatori de ulei

Cantitatea de ulei

uzat genertă

(t)

stoc la 1.01.200

9 (t)

Cantitate de ulei predată

(t)

Stoc la 31.12.2009 (t)

Regenerare (t)

co-incinerar

e(t).

Alte tipuri de valorificare (t)

Incinerare (t)

Gorj 22 53,902 18,283 12,623 59,562 8,665 0,000 3,958 0,000 Olt 10 14,205 5,495 16,198 3,502 0,000 0,000 16,198 0,000 Mehedinţi 21 18,918 5,444 18,715 5,647 13,255 0,000 0,000 5,460 Vâlcea 19 69,846 7,907 69,374 8,379 30,104 0,000 39,270 0,000 Dolj 14 64,005 12,703 65,780 10,928 23,610 4,587 37,268 0,315

Total Regiune 86 220,876 49,832 182,690 88,018 75,634 4,587 96,694 5,775

În ceea ce priveşte valorificarea uleiurilor uzate, legislaţia în vigoare prevede următoarele: • valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în care

uleiurile uzate se pretează acestei operaţii; • în cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea, valorificarea

uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte operaţii de valorificare, fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a utiliza metode sau procedee susceptibile de a prejudicia mediul. 7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Atât depozitele de deşeuri municipale cât şi cele industriale, au impact negativ asupra

mediului, prin poluarea apelor de suprafaţǎ şi subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofǎ.

Factorii de mediu afectaţi direct datoritǎ lipsei unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor sunt: aerul, apa, solul, vegetaţia şi fauna prin depozitarea necontrolatǎ a unor deşeuri industriale şi menajere pe sol, depunerea agenţilor poluanţi evacuaţi în atmosferă, apele meteorice contaminate cu poluanţii din aer, transportul pulberilor de către vânt, pătrunderea în sol şi pânza freaticǎ a apelor contaminate.

Solul. Existenţa depozitelor neorganizate de deşeuri, lipsa amenajǎrilor pe care trebuie sǎ le deţinǎ depozitele de deşeuri, în special lipsa impermeabilizării, descǎrcarea pe sol a diferitelor substanţe toxice şi periculoase duc la poluarea accentuatǎ a solului pe suprafeţe întinse. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilǎ”, se întinde pe durata a cel puţin douǎ generaţii dacǎ se însumează perioadele de amenajare, exploatare, refacere ecologica şi postmonitorizare. Din acest motiv închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologicǎ a terenurilor afectate se impune cu necesitate.

299

Apa, este afectată ca factor de mediu şi ca vector de propagare a poluanţilor în sol, florǎ, faunǎ. Lipsa unui sistem de captare a levigatului produs pe depozitele de deşeuri, duce la scurgeri a acestuia în apele de suprafaţă şi pânza freaticǎ.

Aerul, este un vector de propagare a unor particule de deşeuri în toţi factorii de mediu. Datoritǎ fenomenului de autoaprindere a gazelor pot avea loc incendii ce polueazǎ puternic

cu COx, NOx, dioxine, furani, pulberi în suspensie şi sedimentabile. Poluarea aerului cu mirosuri neplǎcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de

evidentǎ în zona depozitelor orǎşeneşti actuale, în care nu se practicǎ exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Flora - fauna şi sănătatea populaţiei sunt afectate indirect prin intermediul aerului, solului, precipitaţiilor şi apei. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modificǎ în sensul cǎ:

-în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; -unele mamifere, pasǎri, insecte pǎrǎsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana

în gunoaie. Populaţia suportǎ impactul deşeurilor prin intermediul factorilor de med iu, fiind şi sursǎ

generatoare şi receptor final. Efectele asupra omului, sunt directe în cazul depozitǎrii deşeurilor menajere, datoritǎ conţinutului mare de microorganisme printre care şi agenţi patogeni care prin intermediul apei, aerului şi solului ajung în organismul uman.

Gazele nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor organice sau autoaprinderii deşeurilor, constituie de asemenea, o sursă de afectare majoră pentru sǎnǎtatea omului.

Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolată a deşeurilor, neaplicarea mǎsurilor de neutralizare înainte de eliminare sau de reducere a volumului acestora apar mai evident în situaţii cu precipitaţii abundente, viituri, care antreneazǎ cantităţi de deşeuri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafaţǎ, blocarea căilor de acces, a podurilor, etc.

Din aceste considerente, gestiunea deşeurilor necesitǎ adoptarea unor m ăsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. 7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Implementarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări

semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor. În cele ce urmează se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării PJGD asupra comunităţii.

În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi cele asimilate cu acestea din comerţ, industrie şi instituţii, vor fi întâlnite următoarele aspecte:

• închiderea depozitelor neconforme în exploatare şi amenajarea la nivel judeţean a unuia sau cel mult două depozite conforme cu standardele UE

• amenajarea staţiilor de transfer pentru zonele populate situate la distanţă mare de depozit va contribui la optimizarea costurilor de transport;

• extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală;

• noi reglementări şi cerinţe cu privire la colectare, sortare, valorificare şi eliminare pentru diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând implicarea populaţiei;

• implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute.

În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de reciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, vor fi întâlnite următoarele aspecte :

• sortarea la generator în noi containere speciale şi transport separat pentru hârtie/sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de

300

colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie, aceasta ducând la implicarea populaţiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor întrucât containerele respectă un cod al culorilor;

• vor apărea containere speciale şi pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienţilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile şi sticlei pentru deşeurile provenite din comerţ, parcuri sau instituţii publice

• centrele pentru sortarea deşeurilor de ambalaje şi alte deşeuri reciclabile din deşeurile municipale crează noi locuri de muncă şi schimbă destinaţia unor fluxuri de deşeuri

• încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale precum şi în centrele de compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost folosite în agricultură; colectarea diferenţiată a deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi

• amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separată a deşeurilor voluminoase facilitează populaţiei eliminarea acestora fără sa fie depozitate necontrolat

• utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate.

În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri: puncte de colectare, centre de tratare (tocare, mărunţire) sau sisteme de preluare de către distribuitori vor fi întâlnite următoarele aspecte:

• deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn) vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării, rămânând ca fracţiile nevalorificabile să fie eliminate controlat

• deşeurile menajere periculoase precum deşeurile din echipamente electrice şi electronice (baterii, acumulatori, etc.) şi vehiculele scoase din uz vor fi colectate sau predate la schimb distribuitorilor facilitând astfel populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri; pentru a se putea atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare; se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceeaşi categorie. In judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea se vor realiza sisteme integrate de gestionare a

deşeurilor la nivelul judeţului cu finanţare europeană. Capacitatea totală de depozitare ce va fi asigurată în depozitele conforme este în creştere

ca urmare a construirii de noi depozite conforme. În Regiunea 4 Sud Vest Oltenia există două depozite municipale conforme: Mofleni – judeţul

Dolj, şi Târgu Jiu – judeţul Gorj şi a fost pregătit depozitul Feţeni în judeţul Vâlcea, care urmează să intre în operare în anul 2010.

Pentru depozitele neconforme programate să-şi sisteze activitatea în anul 2009 (19 depozite neconforme clasa “b”, localizate astfel: - judeţul Gorj: Motru, Ţicleni, Turceni, Novaci, Târgu-Cărbuneşti, Bumbeşti-Jiu;- judeţul Olt: Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti;- judeţul Vâlcea: Voineasa, Bălceşti, Brezoi, Drăgăşani, Băile Govora, Călimăneşti, Băbeni;- judeţul Mehedinţi: Simian, Orşova, Vânju Mare, Baia de Aramă), angajamentele au fost respectate.

La nivelul regiunii s-a obţinut finanţare prin programul PHARE 2004 „Proiecte mici de deşeuri” pentru construcţia a 4 staţii de transfer a deşeurilor municipale.

Începând cu anul 2009, la nivelul judeţului Dolj a fost pusă în funcţiune staţia de transfer şi sortare situată în comuna Goicea, sprijin financiar PHARE CES 2004. Prin acest proiect se urmăreşte implementarea unui sistem de colectare selectivă şi transport a deşeurilor în zone rurale şi dezvoltarea unui model de valorificare la nivelul localităţilor participante la program (Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus, Cârna, Catane, Bârca, Gighera şi Bistreţ). Deşeurile selectate vor fi preluate de reciclatori iar deşeurile nereciclabile vor fi transportate la depozitul ecologic Mofleni.

301

7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă de o

deosebită actualitate datorată, atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-economice, precum şi autorităţi publice.

Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte odată cu creşterea nivelului de trai. Cresterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deseuri.

7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei;

evoluţia economiei; racordarea la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognoza activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor, educaţia privind mediul înconjurător, nivelul de trai.

Cu toate că, pe termen scurt şi mediu, principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi în continuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de gestionare şi de a asigura alinierea la practicile europene, de evitare, pe cât posibil, a soluţiilor de eliminare finală (depozitare, incinerare).

Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce societatea îşi va asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi compostarea acestora, iar industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel încât produsele să poată fi reutilizate sau reciclate.

Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăsenesti, s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, şi s-a prognozat o crestere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, în acest fel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată.

Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveste generarea.

Populaţia regiunii este in uşor declin şi se va urbaniza mai mult. Acest curent urmeză să se continue pe durata perioadei planificate. Totuşi, schimbarea este neînsemnată în raport cu impactul net aşteptat pentru generarea deşeurilor.

Tabel 7.12.1.1: Previziune asupra populaţiei din Regiunea 4 - Institutul Naţional Român de Statistică

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total Pop mii 2248 2234 2220 2207 2193 2318 % Urbană 47.57 47.63 47.70 47.77 47.83 47.24 % Rurală 52.43 52.37 52.30 52.23 52.17 52.76 Pop Urbană mii 1069 1064 1059 1054 1049 1095

Pop Rurală mii 1179 1170 1161 1153 1144 1223

302

Din alte tendinţe, se poate aştepta că generarea de deşeuri menajere conduce la creşterea generării de deşeuri pe locuitor. Mai departe, impacturile noilor reglementări pentru ambalaje (cum ar fi un sistem de depozitare pentru sticle, recipiente) şi introducerea colectării separate poate scădea generarea de Deşeuri Solide Municipale amestecate, astfel încât cantitatăţile de materiale de ambalaj colectate separat să crească.

Cantitatea de deşeuri municipale generate va creste din cauza creşterii consumului de bunuri la populaţie, aceasta fiind estimată la 0,8% pe an/locuitor.

Tabel 7.12.1.2: Prognoza privind generarea Deşeurile Solide Municipale Indice de

creştere anual Indice 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0.80% indice Urban 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97 0.80% indice Rural 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

Tabel 7.12.1.3: Estimarea generării de Deşeuri Solide Municipale (mii tone/ an)

Nr crt Flux deşeuri Indice de creştere anual

2008 2010 2011 2013

1 Deşeuri menajere mixte

urban 0.80% 367 370 371 373 rural 0.80% 180 181 181 181

2 Deşeuri similare din comerş, industrie şi instituţii* 0.80% 232 236 238 241

4 Deşeuri verzi din parcuri şi grădini 0.80% 18 18 18 18

5 Deşeuri din pieţe 0.80% 17 17 17 17 6 Deşeuri din străzi 0.80% 35 36 36 37 T O T A L 0.45% 850 857 861 868

Estimarea generării deşeurilor provenite din ambalaje

Cantităţile de deşeuri provenite din materiale de ambalaje din Deşeurile Solide Municipale sunt calculate urmărind Directive 94/62/EC, Planul de Implementare a Deşeurilor din Ambalaje şi a Ambalajelor, conform procedurii 2004/12/EC. În conformitate cu această procedură, calculele generării de deşeuri provenite din ambalaje sunt bazate pe supravegherea producerii în consumul menajer de material din ambalaj în 2002. În urma monitorizării, s-a concluzionat că 1150 mii de tone de deşeuri de ambalje au fost generate în 2002. Repartizarea consumului de materiale din ambalaje pentru fiecare regiune a fost mai târziu determinat ca o rată a regiunii în raport cu consumul naţional de alimente şi băuturi, nu alimente şi servicii. Tabele relevante utilizate în repartizarea deşeurilor de ambalaje şi estimarea creşterii sunt prezentate mai jos.

Tabel 7.12.1.4: Indexul per Regiune al Repartizării Deşeurilor din Ambalaje

Locuitori (2004)

Cheltuielile de consum Lei/an.*loc

Cheltuielile de consum pe alimente, cheltuielile pe bunuri

nealimentare şi servicii

Indexul repartizat Regiunii

2002 Deseuri din

ambalaje Indexul de ambalaje

Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Lei/an t/an kg/an*loc. 2.317.700 2558275 47,9 1.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774 40,46 21.667.882 3,48E+13 1,0000 1.149.679 54,31 1.150 tone Generarea de deşeuri din ambalaje în Rmânia, în 2002

Referitor la ratele de creştere a deşeurilor din ambalaje estimate, liniile directoare ale ANPM sunt:

- 10%/an între 2003 şi 2006,

303

- 7%/an între 2007 şi 2009, şi - 5%/an între 2010 şi 2013.

Rezultatele estimate ale generării de deşeuri materiele din ambalaje pe regiune sunt date prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 7.12.1.5: Estimarea creşterii generării de deşeuri provenite din ambalaje, tone/regiune 10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe an

Regiunea 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 4 93.774 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 204438

Romania 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Pe baza tabelului de mai sus, deşeurile de ambalaje se aşteaptă practic să se dubleze pe perioada planificată. Din liniile directoare ale ANPM, generarea de deşeuri din ambalaje după sursele de producere este următoarea:

- 30% industrie, şi - 70% casnic, comerţ şi instituţii.

Referitor la detalierea categoriilor de deşeuri din ambalaje, ANPM a stabilit în prezent rate egale de creştere pentru hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi ambalaj de lemn. Compoziţia lor este presupusă pentru 2006 după cum urmează: 26,5% pentru hârtie şi carton,

- 30% pentru plastic, - 20% pentru sticlă, - 11,75% pentru metal şi - 11,75% pentru lemn.

Tabel 7.12.1.6: Estimarea generării de Deşeuri provenite din Ambalaje, Regiunea 4 (mii de tone pe

an, kt/a)

Regiunea4 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Regiunea 158 169 178 187 196 206 Hârtie şi

carton 42 45 47 49 52 55 Plastic 47 51 53 56 59 62 Sticlă 32 34 36 37 39 41 Metal 19 20 21 22 23 24 Lemn 19 20 21 22 23 24

Estimarea generării deşeurilor municipale biodegradabile Deşeurile Biodegradabile Municipale din Deşeurile Solide Municipale provin din mai multe surse. Aceste sunt:

- deşeuri biodegradabile menajere şi deşeuri similare, - fracţiunile colectate separat de hârtie şi carton, lemn, textile, şi - din alte surse de deşeuri: pieţe municipale, curăţenia străzilor şi altele generate din parcuri publice şi grădini.

304

Tabel 7.12.1.7: Conţinutul de deşeuri biodegradabile în fluxurile diferitelor deşeuri municipale Nr. crt Tipul de deşeu 2008 2010 2011 2013

1.1 Deşeuri menajere Urban 72 72 72 72 Deşeuri biodegradabile 58 58 58 58 Hârtie+carton+lemn 14 14 14 14 Rural 78 78 78 78 Deşeuri biodegradabile 66 66 66 66 Hârtie+carton+lemn 12 12 12 12

1.2 1.3

Deşeu similar (colectare selectivă sau mixtă) 45 45 45 45

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 95 95 95 95 1.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90 1.7 Deşeuri stardale 20 20 20 20

Tabel 7.12.1.8: Deşeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generare (kt/a)

Crt. No. Flux de deşeuri

Conţinut de deşeuri

biodegradabile 2003 2006 2010 2013

1

Deşeu menajer mixt

urban urban 58% 195 212 214 216 14% 47 51 52 52

rural rural 66% 126 119 119 119 12% 23 22 22 22

2 Deşeu similar provenit din industrie, comerţ, instituţii 45% 100 103 106 109

4 Deşeuri din grădini şi parcuri 95% 16 17 17 17 5 Deşeuri din pieţe 90% 14 15 15 16 6 Deşeuri stardale 20% 7 7 7 7 T O T A L 528 544 553 559

Alte procente de deşeuri biodegradabile sunt:

- 95% pentru deşeuri din parcuri şi grădini; - 90% pentru deşeuri din pieţe, şi - 20% pentru deşeuri stradale.

7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie

Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie, deoarece aceasta

este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială, este de aşteptat ca indicele de generare a deşeurilor industriale să scadă, pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării.

Va fi necesară schimbarea abordării modului de gestionare a deşeurilor periculoase, astfel: • schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şi modificarea

tehnologiei - aplicare BAT; • renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile;

305

• găsirea unor modalităţi de valorificare, şi înlocuirea depozitării permanente cu stocarea temporară în vederea valorificării;

• promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică, şi acolo unde deşeul devine nepericulos, depozitare pe depozite pentru deşeuri nepericuloase;

• depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza în depozite conforme cu cerinţele UE;

Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor fi realizate de către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de operatori economici specializaţi care vor realiza aceste operaţii pentru terţi contra cost.

7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a

administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.

Managementul deşeurilor se referă la toate activităţile care au ca scop minimizarea impactului deşeurilor asupra sănătăţii publice şi mediului, definirea circuitului deşeurilor şi asigurarea financiară a acestuia.

Principalele acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii deşeurilor sunt: - îmbunătăţirea sistemul naţional informaţional şi a bazei de date pentru gestionarea

deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri; - modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel încât să includă

planurile de gestionare a deşeurilor; - verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare a deşeurilor

municipale şi industriale; - retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul întreprinderilor cât

şi aplicarea de tehnologii moderne de neutralizare a deşeurilor; - promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment; -realizarea depozitelor ecologice pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atât

deşeuri municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase); - organizarea şi sustinerea de programe de educare şi conştientizare a populatiei. Noile reglementări şi cerinţe cu privire la colectare, sortare, valorificare şi eliminare pentru

diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte. Implicarea populaţiei şi implicarea activa a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute. Pentru aceasta cetăţenii vor fi informaţi periodic asupra practicilor legate de colectarea, tratarea si eliminarea deşeurilor.

Cetaţenii vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor, fiind de aşteptat ca în timp, gradul de implicare şi conştientizare să crească. În perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte sistemul de colectare selectivă a deşeurilor.