capitolul 5 solul - anpmapmdj-old.anpm.ro/files/arpm craiova/rsm 2009/capitolul5.pdf · direcţia...

194

Capitolul 5

SOLUL

5.1 Introducere

Prin sol se înţelege formaţiunea naturală situată la suprafaţa terestră cu o structură eterogenă foarte complexă în masa căreia se desfăşoară neîntrerupt ample procese fizice, chimice şi biologice care conferă acestei formaţiuni o anumită capacitate de a servi ca mediu de vegetaţie pentru plante. 5.2. Fondul funciar

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe in Regiunea 4 SV Oltenia, în perioada 2001-2009

Tabel 5.2.1 Nr. crt.

Categoria de

folosinţã

Suprafaţa (ha)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1. Arabil 1257005 1254978 1254889

1258809 1258569 1258822 1258330 1256549 1258838

2 Pasuni 371032 377327 380372 378466 379321 379436 383374 380950 377323

3 Fâneţe şi

pajişti naturale

83002 84144 84121 85196 85457 86156 84710 87301 86966

4 Vii 45102 44585 43442 40121 38537 39201 38552 38756 38729 5 Livezi 47219 46212 44961 44203 43658 42551 40347 40944 40007 6 Duzi 150 150

TOTAL AGRICOL 1803360 1807246 180778

5 180679

5 1805542 1806166 1805313 1804650 1802013

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 5.3.1. Îngrăşăminte Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2009, în Regiunea 4 SV Oltenia Tabel 5.3.1.1.

An 2009 Îngrăşăminte chimice folosite

(tone substanţă activă) N+P2O5+K2O

(kg/ha) N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

Gorj 3424 49 - 3473 - - Dolj - - - - - -

Mehedinti 3130 510 - 3640 47,9 47,7 Olt 6.832 5.102 - 11.934 29,2 28,5

Valcea 6303 232 123 6658 76 27 TOTAL 19689 5893 123 25705 153,1 103,2

195

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor(fitosanitare) Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2009 în regiunea 4 SV Oltenia Situaţia folosirii produselor fitosanitare în anul 2009 în judeţul Dolj este următoarea:

Tabel 5.3.2.1

Nr. crt

Grupa de toxicitate

Cantitate (Tone s.a.) 1. Grupa I 0 2. Grupa II 0 3. Grupa III 5,653 4. Grupa IV 164,476

TOTAL 173,129 Situaţia folosirii produselor fitosanitare în perioada 2000-2009 în judeţul Gorj este următoarea:

An Fungicide (tone s.a.) Insecticide (tone s.a.) Erbicide (tone s.a.) 2000 3,053 6,972 1,960 2001 3,748 2,770 1,339 2002 3.108 3,148 1,515 2003 2,480 5,881 2,057 2004 2,842 7,030 2,565 2005 1,948 2,399 1,919 2006 1,864 3,999 3,802 2007 0,808 2,149 5,008 2008 2.096 1.315 5.347 2009 1,017 0,246 5,774

Fig 5.3.1 Situaţia produselor fitosanitare în anul 2000-2009

012345678

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

fungicide

insecticide

erbicide

Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2009, în judeţul Mehedinţi:

Majoritatea produselor fitosanitare au un spectru restrâns de acţiune, fiind active doar

împotriva unor anumite grupe de paraziţi, dăunători şi buruieni. De aceea s-a trecut la combaterea integrală în vederea diminuării pagubelor produse de

agenţii patogeni. Executarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar se execută numai pe baza

buletinelor de avertizare din cadrul Direcţiei fitosanitare şi care sunt transmise tuturor primăriilor şi producătorilor agricoli.

196

Direcţia fitosanitară autorizează agenţii economici, care comercializează, utilizează şi presteaza servicii cu produse de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicutură.

Pesticidele sunt substanţe cu toxicitate mare, folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Situaţia pesticidelor în judeţul Mehedinţi este prezentată în tabelele de mai jos: INSECTICIDE-ACARICIDE

Nr crt. Tip cultură Suprafaţa ha Cantitatea to 1 Cultură mare 5010 0,502 2 Legume 5800 0,580 3 Pomicultură 2908 0,302 4 Viticultură 1850 0,370

FUNGICIDE

Nr crt. Tip cultură Suprafaţa ha Cantitatea to 1 Cultură mare 20000 10,57 2 Legume 4050 11,38 3 Pomicultură 3200 7,2 4 Viticultură 9100 54,58

ERBICIDE

Nr crt. Tip cultură Suprafaţa ha Cantitatea to 1 Cultură mare 30700 22,15 2 Legume 130 0,33 3 Pomicultură – – 4 Viticultură – –

Pe raza judeţului Mehedinţi, în anul 2009, în urma prelevării şi analizării probelor de plante şi produse vegetale conform ,,Planului de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe şi cereale, în concordanţă cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005 nu au fost depistate reziduuri de produse de protecţia plantelor.

Conform directivelor UE au fost retrase de la comercializare anumite produse de protecţia plantelor considerate ca fiind dăunătoare mediului. La nivelul judetului Olt, conform datelor obţinute de la Direcţia Fitosanitară Olt, în anul 2009 s-au utilizat pe teritoriul judeţului Olt pesticide omologate conform “ Codexului produselor de uz fitosanitar”. Toate produsele de uz fitosanitar folosite în concentraţii şi doze optime recomandate conform certificatelor de omologare nu sunt fitotoxice şi nu lasă reziduuri în sol. Produsele de degradare ale erbicidelor şi insectofungicidelor sunt solubile în apă şi sunt compuşi netoxici care nu prezintă pericole pentru om, animale sau mediul înconjurător. Produsele de degradare a erbicidelor nu se acumulează în sol, organisme vii, mediul înconjurător şi nici în produsele alimentare. Aceste produse nu participă la schimbarea structurii solului şi nici nu influenţează complexul coloidal al acestuia cu condiţia folosirii în doze şi concentraţii optime a tuturor pesticidelor.

Au fost efectuate tratamente de protecţie a culturilor reprezentate în tabelul 5.3.2.1

197

Tabel 5.3.2.2. Situaţia consumului produselor de protecţie a plantelor în perioada 1999-2009

ANUL 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2009 2009 Consum total de pesticide (tone substanţă activă) din care:

144,9 146 258,2 255 125 117 242 191 192,6 201,7 145,3

insecticide 16,1 16 60,4 61,2 41,9 44,5 29,3 24 15,4 9,295 8,16 fungicide 60,2 61 47,8 46,8 72,1 57,3 80,1 71,4 69,6 27,88 67,9 erbicide 68,6 69 150 147 11 15,2 132,6 95,6 107,6 113,2 69,24 Regulatori de creştere - - - - - - - - -

Produse biologice - - - - - - - - -

Revin pe 1 ha arabil total (kg substanţă activă) din care:

0,37 0,38 0,67 0,66 0,32 0,30 0,62 0,49 0,50 0,54 0,67

insecticide 0,04 0,04 0,15 0,16 0,10 0,11 0,07 0,06 0,04 0,069 0,06 fungicide 0,16 0,16 0,12 0,12 0,20 0,16 0,21 0,18 0,18 0,23 0,22 erbicide 0,17 0,18 0,40 0,38 0,02 0,03 0,34 0,15 0,30 0,24 0,39

În anul 2009, la nivelul judeţului Vâlcea s-a asigurat cantitatea necesarǎ de produse fitosanitare necesare pentru combaterea buruienilor pe suprafaţa totală de 99200 ha la diverse culturi. Metoda integratǎ în combaterea buruienilor din culturi cuprinde un complex de mǎsuri agrotehnice, chimice şi biologice utilizate combinat. Tradiţional, combaterea buruienilor din culturi s-a realizat prin metode manuale şi/sau mecanice. Erbicidarea împreunǎ cu mǎsurile de afânare a solului au asigurat lucrǎri de calitate lǎrgind totodatǎ aria posibilitǎţilor de control asupra dezvoltǎrii culturilor. Tabel nr. 5.3.2.3 Utilizarea produselor fitosanitare în 2009

Sursa – DADR Vâlcea

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Judetul Dolj

Ameliorarea structurii solului se poate face prin adaos de substanţe minerale sau organice.

Adaosurile organice sunt provenite fie din descompunerea vegetalelor fie din bălegar animal. Pentru solurile argiloase şi cleioase, ajută la afânarea acestora, jucând un rol de deliant iar pentru solurile nisipoase ajută la fixarea elementelor constitutive.

În plus, acest humus absoarbe şi păstrează umiditatea, permiţând plantelor să reziste mai bine.

Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului este o practică foarte veche. Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice, utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Acestea pot conţine NaCl, biostimulatori, uree, medicamente,

Nr. Cr.t

Tip produs SUPRAFATA TOTALA-(ha) Cantitate

(kg s.a./ha) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2008 2009

1 Ierbic. 18452 14018 15143 15406 21430 26801 26297 12800 42400 1,55 0,56 2 Fungic. 11902 8078 10248 24447 18531 13150 19980 42950 43200 0,75 0,75 3 Insectic. 13998 7301 10683 23261 16220 15520 24085 34500 13600 0,31 0,08

198

agenţi patogeni, care produc poluarea chimică şi biologică solurilor, scad permeabilitatea şi pot difuza până la pânzele de ape freatice, transformându-le în focare de substanţe chimice, viruşi etc.

Tot din zootehnie pot rezulta substanţe de igienizare a grajdurilor (sodă, detergenţi), care contribuie la poluarea solurilor şi apelor.

Deşeurile rezultate din zootehnie, dacă sunt depozitate controlat pe sol, după ce au fost supuse unui proces de fermentaţie şi în cantităţi care să nu depăşească limitele de biodegrabilitate, nu afectează calitatea solului.

Reziduurile zootehnice care duc la poluarea solului sunt: gunoi de grajd, dejecţii semilichide şi lichide, resturi furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător.

În diferitele complexe de creştere a animalelor, compoziţia chimică a reziduurilor prezintă o variabilitate mare de elemente.

Deşeurile rezultate din zootehnie se încadrează în clasa celor uşor degradabile, ele generând în procesul de descompunere diferite gaze care au impact asupra mediului şi în special asupra solului. În afara unor suprafeţe foarte mici, nesemnificative din împrejurimile intravilanelor, la nivelul judeţului Dolj nu se constată prezenţa terenurilor cu soluri afectate de reziduuri zootehnice (puţinele cantităţi de îngrăşăminte organice rezultate din gospodăriile private sunt utilizate ca fertilizanţi organici) Judetul Gorj Situaţia solurilor afectate de reziduuri zootehnice

Tabel 5.3.3.1. Nr. crt. Unitatea economică Suprafaţa agricolă afectată (ha) Perimetrul administrativ

1 S.C. SUINPROD S.A. Tg-Jiu 3 Tg-Jiu 2 S.C. AVIINSTANT Tg-Jiu 1 Tg-Jiu Total 4

Pot fi întâlnite şi alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale în gospodăriile populaţiei, pe zone restrânse, fără a constitui un grad de pericol ridicat. Judetul Mehedinti

• Pristol – 25 ha • Gruia – 30 ha • Căzăneşti – 15 ha

Judetul Olt Comparativ cu începutul anilor 1990 şeptelul s-a redus considerabil în unităţile economice de profil, ceea ce a condus la scăderea cantităţile de dejecţii animale. Cantitatea de dejecţii în depozite mari este inexistentă ca urmare a desfiinţării tuturor complexelor pentru creşterea animalelor( porci, vaci), în schimbul dispersării în mai multe depozite cu încărcare mai redusă şi cu suprafeţe mai mici situate fie în gospodăriile individuale fie în administrarea consiliilor locale comunale. La nivelul judeţului există numai un număr de trei complexe pentru creşterea păsărilor şi două complexe pentru creşterea suinelor , ce stochează dejecţiile în bazine de stocare iar după fermentare sunt vidanjate şi împrăştiate pe terenurile agricole ce le deţin în proprietate, arendate sau deţin contracte cu deţinătorii de terenuri pentru împrăştiere . Judetul Valcea În general, nămolurile rezultate din staţiile de epurare orăşeneşti sunt depozitate pe paturi de uscare după care sunt evacuate la depozitul de deşeuri zonal.

199

Cea mai mare problemă pentru utilizarea nămolurilor în agricultură este transportul al cărui cost ridicat, împiedică apelarea la acest mijloc de utilizare a îngraşamintului natural. Lipsa unei monitorizări adecvate a depozitării în paturile de uscare şi de control al fermentării, împiedică luarea unor decizii corecte în privinţa valorificării lui eficiente. În concluzie, se poate afirma că in judeţul Vâlcea nu sunt soluri afectate de reziduuri zootehnice. 5.3.4. Situatia amenajarilor de imbunatatiri funciare/agricole Judeţul Dolj

Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Suprafaţă arabilă 283170 280470 272320 263413 280281 280670 57626 - 314931

Suprafaţă agricolă 303016 299624 288372 279648 299323 299571 - - 299624

Judeţul Gorj

90000

92000

94000

96000

98000

100000

102000

104000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafaţa arabilă existentă (ha)

Suprafaţa arabilă utilizată (ha)

Judeţul Mehedinti

Judeţul dispune de o suprafaţa amenajata pentru irigat de 25000 ha din care reabilitata

3900 0ha Judeţul Olt

In judeţul Olt prin SNIF SA Suc Olt, există în administrare suprafaţa de 75296 ha amenajată cu lucrări de desecare din care pe suprafaţa de 14445 ha eliminarea excesului de umiditate se asigură prin pompare. Această suprafaţă se află în incinta îndiguită Dăbuleni-Potelu-Corabia. Această zonă a fost în întregime afectată de inundaţiile produse în anul 2006. Pe restul suprafeţei amenajate cu lucrări de desecare, eliminarea excesului de umiditate, în special al aportului pluviometric deosebit, se face prin canalele principale din cadrul sistemelor de irigaţii, care unesc firul natural al văilor şi sunt în administrarea SNIF SA, şi acolo unde a fost cazul au fost executate canale secundare cu descărcare în canalele principale.

Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Suprafaţă arabilă existentă (ha)

102660 103108 103413 103009 103073 103073 102085 100854 100833

Suprafaţă arabilă utilizată (ha)

101800 101503 101587 101284 102023 102023 94464 93611 93931

200

Aceste canale secundare, acolo unde au fost proiectate de stat, sunt în inventarul societăţii respective, iar unde este proprietate privată sunt in administraţia SNIF. SNIF SA are în administrare 180145 ha amenajate cu lucrări de irigaţii, din care repus in funcţiune 46.292 ha, prezentate sintetic în tabelul 5.3.4.1. Tabelul 5.3.4.1.

Nr. crt. Denumirea amenajării Suprafaţa

amenajată (ha) Suprafaţa pusă

în funcţiune (ha)

1. Terasa Caracal 35 365 7325 2. Terasa Corabia 33 129 9 964 3. Sadova Corabia 19 099 11236 4. Dăbuleni-Potelu- Corabia 10 928 7507 5. Bucşani-Cioroiu 27 717 4 827 6. Ipoteşti 13 703 0 7. Stoeneşti- Vişina 25 814 5433 8. Drăgăneşti 6233 0 9. Frunzaru- Boianu 8157 0

Total suprafeţe 180145 46292

Considerăm că în general judeţul Olt este predispus efectelor nefaste ale secetei pe majoritatea teritoriului, totuşi putând menţiona faptul că lipsa de umiditate se resimte deosebit de puternic în zona de sud unde predomina solurile nisipoase precum şi în Câmpia Caracalului şi Câmpia Boianului. Judetul Valcea

Sursa – ANIF 5.3.5. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial(minier, siderurgic, energetic) Judetul Dolj La nivelul judeţului Dolj poluarea solului în urma activităţii industriale poate fi produsă de OMV PETROM S.A. Combinatul DOLJCHIM Craiova, FORD România S.A. şi S.C. ELECTROPUTERE S.A. În anul 2009 s-a înregistrat o poluare semnificativă cu mercur 4,6 mg/kg s.u. la o probă recoltată la o adâncime de 5 cm în zona instalaţiei Acetaldehidă. În prezent instalaţia Acetaldehidă este dezafectată, executându-se şi lucrările de decontaminare a solului cu conţinut de mercur. Din raportul de încercare nr. 1306/AI, din 15.12.2009, emis de Înstitutul Naţional de Cercetare – dezvoltare pentru Ecologie Industrială, conţinutul de mercur în sol se încadrează în limitele cuprinse în Ordinul 756/1997.

Irigaţii S. neta

Desecare Combaterea eroziunii solurilor S. bruta

Starea actuala Suprafata bruta

Pompare Gravitational. functional nefunctional

ha ha ha ha ha ha 10894 221 12803 65102 78126 10894

201

Judetul Gorj

Zona Punct de prelevare Nr. Probă

Profil adâncime

(cm)

Indicator Cu Pb Zn Cd

Valo

are

norm

ală

Prag

de

aler

tă *

Valo

are

măs

urat

ă

Valo

are

norm

ală

Prag

de

aler

tă *

Valo

are

măs

urat

ă

Valo

are

norm

ală

Prag

de

aler

tă*

Valo

are

măs

urat

ă

Valo

are

norm

ală

Prag

de

aler

tă *

Valo

are

măs

urat

ă

Drăgoieni 2m distanţă DN (vis-a-vis OSPA)

1 0 - 10 20 100 9,00 20 50 3,00 100 300 22,6 1 3 0 2 10 - 20 20 100 14,60 20 50 2,40 100 300 70,6 1 3 0

Drăgoieni 10m distanţă DN (vis-a-vis OSPA)

3 0 - 10 20 100 9,60 20 50 0,00 100 300 19,0 1 3 0 4 10 - 20 20 100 13,60 20 50 2,20 100 300 38,2 1 3 0

Tg. Jiu

Centură oraş 2 m distanţă DN

5 0 - 10 20 100 33,80 20 50 2,80 100 300 193,2 1 3 0 6 10 - 20 20 100 23,80 20 50 2,40 100 300 111,4 1 3 0

Centură oraş 10 m distanţă DN

7 0 - 10 20 100 11,40 20 50 5,40 100 300 98,2 1 3 0 8 10 - 20 20 100 16,60 20 50 0,00 100 300 103,2 1 3 0

Zona Punct de prelevare

Nr. Probă Profil adâncime (cm)

Indicator

pH unităţi pH

Cloruri mg Cl- / 100 g sol Observaţii

Drăgoieni

2m distanţă DN vis-à-vis OSPA

1 0 - 10 6.4 78,1 sol moderat salinizat 2 10 - 20 6.3 102,95 sol moderat salinizat

2m distanţă DN vis-à-vis OSPA

3 0 - 10 6.5 63,9 sol moderat salinizat 4 10 - 20 6.4 74,5 sol moderat salinizat

Drăgoieni

10m distanţă DN

5 0 - 10 6.2 78.1 sol moderat salinizat 6 10 - 20 6.3 85.2 sol moderat salinizat

10m distanţă DN

7 0 - 10 6.6 53.25 sol slab salinizat 8 10 - 20 6.5 767,4 sol moderat salinizat

Tg-Jiu Centura oraş 2m distanţă DN

9 0 - 10 6.3 60,35 sol moderat salinizat 10 10 - 20 6.3 71 sol moderat salinizat

202

Judetul Mehedinti

Poluarea solului (ha) în anul 2009 , în judeţul Mehedinţi Ramura Econ Substanţa poluantă

Total judeţ

Industria energiei electrice şi termice

Industria extractivă

Industria Metalurgică feroasă

Industria chimică

Industria alimentară

Agricultura

Gospodaria comunală

Alte ramuri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total, din care

Cenuşă 21 21 - - - - - - - Deşeuri 46 - - - - - - 46 - Nămoluri

5 - - - 5 - - - -

Dejecţii 35 - - - - - 35 - - Şlamuri - - - - - - - - - Nămoluri de la st. de epurare

- - - - - - - - -

Noroaie - - - - - - - - - Steril 450 - 450 - - - - - - Zgură - - - - - - - - - Judetul Olt O suprafaţă de 37,4 ha este destinată depozitelor industriale (halde) de pe lângă societăţile, cu profil metalurgic, SC SMR SA Balş, SC ALRO SA Slatina, SC ALPROM SA Slatina şi SC ECOMIN S.R.L. Câmpina, punct de lucru - Slatina Activitatea de extracţie a petrolului a poluat şi poluează solul în perimetrele petrolifere Iancu Jianu, Ciureşti Nord – Bîrla, Ciureşti–Tufeni –Surduleşti, Negreni şi Oteşti–Deleni–Poboru cu produse petroliere şi ape de zăcământ pe o suprafaţă de aproximativ 317 m2. Situaţia terenurilor poluate ca urmare a activităţilor din sectorul industrial sunt redate în tabelul 5.3.5.1. Tabelul 5.3.5.1.

Ramura economic Substanţa poluantă

Total judeţ

Industria extractivă

Industria metalurgică

feroasă Agricultura Gospodăria

comunală Alte

ramuri

1 2 4 5 8 9 10 Cenuşă 26 14,6 11,4 Deşeuri menajere 15,7 15,7 Nămoluri 0,3 0,3 Dejecţii 2,7 2,7 Slamuri 106,56 105,36 1,2 Nămoluri de la staţii de epurare

1,4 1,4

Noroaie miniere Steril 2,5 2.5 Zgură 10,7 10,7 Total 165,86 105,36 26,8 2,7 17,1 13,9

203

Judetul Valcea Deşi depozitele industriale din judeţul Vâlcea au fost construite pe bază de proiecte cu delimitare strictǎ a perimetrelor de depozitare, ele nu corespund în totalitate cerinţelor de protejare a mediului înconjurǎtor. La depozitele S.C. Oltchim Rm. Vâlcea şi CET Govora, depozitarea în aer liber a cenuşii izomerilor inactivi şi a carbonaţilor rezultaţi dupǎ evaporarea şlamului alcalin, produce poluarea aerului. În ceea ce priveşte depozitǎrile de steril de la exploatarea cǎrbunelui şi de la exploatarea zǎcǎmintelor de micǎ acestea produc efecte negative asupra mediului natural şi antropizat, prin antrenarea deşeurilor în albiile cursurilor de apǎ (Lotru) sau prin tasarea solului, soldate cu alunecǎri de teren. Principalele societăţi de pe raza judeţului Vâlcea care contribuie la poluarea solurilor în urma activităţilor desfăşurate sunt:

1. S.C. Oltchim S.A; 2. S.C. Uzinele Sodice Govora S.A. 3. S.C. CET Govora S.A 4. Sucursala Exploatarea Minieră Ramnicu Vâlcea 5. SC Petrom SA, Exploatare si productie

Exploatarea Minieră Rm. Vâlcea - în cadrul Sucursalei îşi desfaşoară activitatea în urmatoarele sectoare:

- Sector extracţie şi preparare Bistriţa; - Sector extracţie sare în soluţie Ocniţa Lunca - Salina Ocnele Mari

Sectorul extracţie şi preparare Bistriţa are ca obiect de activitate exploatarea calcarului din zona Arnota – Bistriţa, având în exploatare o haldă de steril. Datorită prezenţei în solul suprafeţei pe care este amplasată halda, a unui strat de marnă argiloasă, argile precum şi a mişcării dezordonate a apelor meteorice prin masa de steril depusă, s-a creat o suprafaţă de alunecare ce a condus la reducerea lăţimii fâşiei de gardă dintre partea inferioară a haldei şi pâraul Costeşti, în partea S-E a haldei. Alunecările de steril şi a terenului din faţa haldei se produc în special primăvara sau după perioade secetoase, cu timpul putând duce la obturarea pârâului Costeşti în punctul Şcoala Pietreni. Eroziunile de mal au condus la modificări frecvente ale cursului albiei pârâului Costeşti. Societatea efectuează semestrial măsurători topografice în zonă, iar nivelarea suprafeţei haldei se face periodic pentru a preveni băltirea apei din precipitaţii. Profilul de activitate al Sectorului Extracţie Sare în soluţie Ocniţa –Lunca este exploatarea sării în soluţie prin dizolvare cinetică a zăcământului de sare gemă Ocnele Mari.

Activitatea în câmpurile de sonde III şi IV din sectorul Ocniţa-Lunca sunt monitorizate, avându-se în vedere indicatorii THP, pH, cloruri, P mobil si K mobil.

Sectorul Salina Ocnele Mari exploatează, prepară şi valorifică sare gemă sub formă solidă. Activitatea de producţie se desfăşoară pe două amplasamente: unul în subteran pentru extragerea sării geme şi altul la suprafaţă pentru prepararea şi expedierea sorturilor de sare gemă către beneficiari, fie pe calea ferată Ocnele Mari - Râureni, fie auto. Exploatarea Minieră Berbeşti desfaşoară o activitate de extracţie a cărbunelui inferior (lignit) din carierele de suprafaţă Berbeşti şi Olteţ. în procesul de extracţie a cărbunelui se decopertează sterilul de la suprafaţă până se ajunge la stratul de cărbune. Sterilul decopertat este transportat cu ajutorul benzilor transportoare şi depozitate în halde special amenajate, care pot fi atât halde interioare cât şi exterioare. Starea actuală a depozitelor este stabilă neînregistrându-se evenimente deosebite pe parcursul exploatării. În arealul S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea (platforma chimică şi batalurile de depozitare a deşeurilor organice şi anorganice) datorită activităţilor derulate timp îndelungat (peste 40 ani ) a existat un factor potenţial de stres pentru componentele de mediu: sol şi apa din pânza freatică. In urma studiilor efectuate, se poate afirma că din activitatea desfăşurată a fost identificată o poluare semnificativă a solului cu mercur în zona instalaţiilor de electroliză cu catod de mercur

204

şi cu izomeri HCH în zona fostei instalaţii HCH-Lindan şi batalul de reziduri organice, unde s-au depozitat controlat izomeri inactivi ai HCH-ului. O altă sursă de poluare o reprezintă şi activitatea de extracţie hidrocarburi, prin poluări accidentale cu ţiţei, apă sărată de zăcământ sau depozite de şlam. La nivelul judeţului activitatea de extragere hidrocarburi este desfăsurată de SC Petrom SA - Grupul de zăcăminte Mamu Oteşti. Activitatea USG – Ciech Chemical Group SA constă în producerea de substanţe chimice anorganice precum: soda calcinată, silicat de sodiu, var tehnologic, lapte de var, dioxid de carbon. Prin natura proceselor de fabricaţie, calitatea solului este afectată prin depunerea de pulberi de substanţe anorganice pe suprafaţa acestuia sau în timpul manipulării/ depozitării unor substanţe cum ar fi şlamul depus în Batalurile de şlam sau produsele petroliere stocate în Depozitul de carburanţi. 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Judetul Dolj

Pe raza judeţului Dolj funcţionează S.C. Complex Energetic Craiova S.E. Craiova II. În imediata vecinătate a termocentralelor solul a fost afectat periodic, parţial şi

nesemnificativ în mod direct cu praf şi pulberi (zgură şi cenuşă), antrenate de pe haldele de depozitare în perioada de secetă şi vânturi puternice şi doar atunci când nu s-a făcut umectarea suficientă a întregii suprafeţe a depozitului.

De asemenea în mod indirect prin intermediul depunerilor atmosferice sau al precipitaţiilor cu pulberi în suspensie şi sedimentabile pe suprafeţe variabile, funcţie de condiţiile de dispersie a acestora în atmosferă pe distanţe de 2-6 Km.

Estimarea suprafeţelor afectate la nivelul judeţului Dolj în imediata vecinătate a termocentralelor se face în funcţie de condiţiile hidro-meteorologice şi cele de climă şi relief, fiind apreciate la cca. 30 ha.

Urmează ca prin punerea în funcţiune a celor două investiţii de depozitare a zgurii şi cenuşii în şlam dens (investiţie finalizată la SE Craiova II în 2009 şi în curs de finalizare la SE Işalniţa) să se reducă poluarea atmosferică şi implicit poluarea solului.

Judeţul Gorj

În judeţul Gorj sunt două termocentrale, fiecare făcând parte dintr-un mare complex energetic – Complexul Energetic Turceni şi Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind pe lângă termocentralele amintite si o serie de exploatări miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafeţele poluate cu pulberi sedimentabile pe judeţul Gorj se ridică la 50.000 ha. S.C. Complexul Energetic Turceni S. A., are următoarele suprafeţe de terenuri afectate de procese tehnologice:

-Cariera Jilţ Nord- incinte 3 ha; -perimetru exploatabil 476,8 ha, din care halda interioară 107 ha, excavaţii 307 ha,

suprafeţe cumpărate şi neexploatate 62,8 ha. -Cariera Jilţ Sud-incinte 17 ha; -perimetru exploatabil 787,7 ha, din care halda interioară 283 ha, excavaţii 427 ha şi

suprafeţe cumpărate şi neexploatate 77,7 ha. - Halda exterioră Bohorelu 665 ha din care: -140 ha aferente Carierei Jilţ Nord; -525 ha aferente Carierei Jilţ Sud; Mina Tehomir: -incinte 0,65 ha; -perimetru exploatabil 20,57 ha;

205

Termocentrala Turceni, total 838 ha, astfel: -depozitul de zgură şi cenuşă Valea Ceplea 267 ha; -depozitul de zgură şi cenuşă nr.2 -215 ha; -incinte 173 ha; -platforma preuzinală 23 ha; -gospodărie de cărbune 53 ha; -baraj+che+diguri 107 ha;

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.

SITUATIA TERENURILOR AFECTATE (OCUPATE)

Nr. crt.

CARIERA (perimetrul)

SUPRAFAŢA PERIMETRU

LICENTA SUPRAFEŢE OCUPATE

(ha) SUPRAFEŢE

LIBERE (ha)

OBSERVAŢII

ha kmp cu excavţii cu halda

1. GIRLA 769,0 7,69 153,0 492,0 124,0 Groapa de cenuse şi redările

sunt incluse în suprafeţele ocupate cu halda.

2. ROVINARI-EST 675,3 6,753 226,3 449,0 - Redările sunt incluse în suprafeţele ocupate cu halda.

3. TISMANA I 971,6 9,716 139,6 676,0 156,0 Redările sunt incluse în suprafeţele ocupate cu halda.

4. TISMANA II 740,5 7,405 80,2 469,1 191,2 Redările sunt incluse în suprafeţele ocupate cu halda.

5. PINOASA 1.581,4 15,814 418,4 542,0 (92 int+450 ext) 621,0 Redările sunt incluse în

suprafeţele ocupate cu halda. TOTAL 4.737,8 47,378 1017,5 2628,1 1092,2

Judeţul Mehedinti

Zona în care este amplasat CET –ul este o zonă industrială; solul din incintă este teren de folosinţă mai puţin sensibilă, în timp ce solul din exteriorul centralei în care folosinţa terenului este predominant agricolă se încadrează în categoria de teren de folosinţă sensibilă.

Valori de referinţă pentru indicatorii analizaţi în probele de sol, conform OM nr.756/1997 privind evaluarea poluării mediului:

Indicator Valori normale

(mg/kg subst. usc)

Prag de alertă (mg/kg subst. usc)

Prag de intervenţie (mg/kg subst. usc)

Folosinţă sensibilă

Folosinţă mai puţin sensibilă

Folosinţă sensibilă

Folosinţă mai puţin sensibilă

Cd 1 3 5 5 10 Co 15 30 100 50 250 Cu 20 100 250 200 500 Mn 900 1500 2000 2500 4000 Ni 20 75 200 150 500 Pb 20 50 250 100 1000 Zn 100 300 700 600 1500

Sulfaţi - 2000 5000 10000 50000 Fenol < 0.02 5 10 10 40 Total

hidrocarburi din petrol

< 100 200 1000 500 2000

206

Judeţul Olt În judeţul Olt nu există centrale mari de ardere . Judetul Valcea S.C. CET Govora S.A. deţine 3 Instalaţii Mari de Ardere şi produce :

energie electrică livrată în SEN ; energie termică sub formă de abur industrial, pentru alimentarea SC.Oltchim SA şi

SC USG SA ; • apă fierbinte sub formă de agent de încălzire şi apa caldă menajeră pentru

municipiul Rm.Vâlcea. Societatea foloseşte drept combustibil cărbunele, gazul metan şi păcura. Posibilele surse de poluare cu impact asupra solului, vegetaţiei şi faunei, provenite în urma activităţii desfaşurate de CET Govora sunt :

• Coşurile de evacuare a gazelor de ardere care conţin NOx, SO2,CO2,CO, O2, vapori de apă, praf de cenuşă şi carbon nears ca urmare a arderii combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în focarele cazanelor

• Halda de cenuşă prin ocuparea terenului şi prin spulberările de cenuşă de pe suprafaţa acesteia în perioadele secetoase ale anului în prezenţa curenţilor de aer.

• Rezervoarele de păcură şi rampa de descărcare a păcurii, numai în situaţii accidentale. Nu au existat incidente de mediu la descărcare.

• Depozitele de carburant(motorină), substanţe chimice( pierderi accidentale sau situaţii de urgenţă)

5.4. Calitatea solurilor 5.4.1.Repartitia terenurilor pe clase de calitate Judeţul Dolj Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Dolj

Tabel 5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Dolj

Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă Arabil 95762 19,58 183257 37,47 137550 28,12 61314 12,54 11213 2,29 Păşuni 249 0,36 5653 8,26 19934 29,14 23201 33,91 19377 28,32

Fâneţe şi pajişti

naturale 300 10,16 1200 40,65 1379 46,71 73 2,47

Vii 345 2,01 2790 16,24 6592 38,37 5430 31,61 2021 11,77 livezi 678 8,61 1883 23,91 1256 15,95 3206 40,71 852 10,82 Total

agricol 97034 16,57 193883 33,11 166532 28,44 94530 16,14 33536 5,73

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Dolj

Tabel 5.4.1.2.

Nr. crt. Specif. U.M. Clase de bonitare ale solurilor

I II III IV V Total (ha) 1 Arabil ha 95762 183057 137940 61114 11213 488677

2 Păşuni şi fâneţe ha 249 5653 21434 24580 19450 71366

3 Vii ha 345 2700 6512 5530 2101 17188 4 Livezi ha 700 1761 1306 3206 902 7875 5 Total ha 97056 19171 167192 94430 33666 585515

207

Judetul Gorj

Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Gorj, Tabel 5.4.1.3

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Gorj,Cernisoluri

Tabel 5.4.1.4 Nr. crt. Specif. U.M.

(ha) Clase de bonitare ale solurilor I II III IV V Total (ha)

Arabil 150 - - 53 97 - 150 Pajişti 1245 - 850 240 155 - 1245 Vii - - - - - - - Livezi - - - - - - - Total 1395 - 850 293 252 - 1395

Cambisoluri



Arabil 28525 - 1235 13173 13272 845 28525 Pajişti 9909 - 5403 2200 1710 596 9909 Vii 1555 - 216 610 429 300 1555 Livezi 1243 - 267 564 412 - 1243 Total 41232 - 7121 16547 15823 1741 41232

Luvisoluri



Arabil 28559 - 550 5840 21449 720 28559 Pajişti 35323 - 2735 18253 12210 2125 35323 Vii 3410 - - 250 2749 411 3410 Livezi 4190 - - 1840 2231 119 4190 Total 71482 - 3285 26183 38639 3375 71482

Spodisoluri



Arabil 47 - - - 23 24 47 Pajişti 5077 - - 1835 1587 1655 5077 Vii - - - - - - - Livezi 7 - - - - 7 7 Total 5131 - - 1835 1610 1686 5131

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha % din total

folosinţă ha % din total

folosinţă Arabil - - 5856 35 26593 45,7 62538 43,6 8422 26,2

Păşuni şi fâneţe - - 10384 62,1 27785 47,7 65908 46,2 21604 67,3

Vii - - 216 1,3 1344 2,3 5696 4 980 3 Livezi pomi - - 267 1,6 2489 4,3 9061 6,2 1125 3,5

Total (pe clase de terenuri)

0 0 16723 6,7 58211 23,3 143203 57,1 32131 12,9

208

Hidisoluri Tabel 5.4.1.8

Nr. crt. Specif. U.M.


Arabil 750 - - - 125 625 750 Pajişti 2795 - - 1610 710 475 2795 Vii - - - - - - - Livezi - - - - - - - Total 3545 - - 1610 835 1100 3545

Protisoluri



Arabil 30076 - 4071 3314 22418 273 30076 Pajişti 13184 - 235 8250 2218 2481 13184 Vii 305 - - - 170 135 305 Livezi 448 - - - 310 138 448

Total 44013 - 4306 11564 25116 3027 44013

Pelisoluri



Arabil 2771 - - 825 1736 210 2771 Pajişti 403 - 325 78 - - 403 Vii 1250 - - 484 632 134 1250 Livezi 250 - - 85 101 64 250 Total 4674 - 325 1472 2469 408 4674

Complexe şi asociaţii de soluri



Arabil 12531 - - 3388 3418 5725 12531 Pajişti 57745 - 836 - 47318 9591 57745 Vii 1716 - - - 1716 - 1716 Livezi 6804 - - - 6007 797 6804 Total 78796 - 836 3388 58459 16113 78796

Judetul Mehedinti

Tab. 5.4.12.Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Mehedinti Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

% ha % ha % ha % ha % ha Arabil - - 24,.42 45941 49,10 92363 19,28 36285 7,20 13560 Pajişti - - 2,62 2391 46,05 42155 31.67 28989 19.66 17990 Vii - - 47,46 3052 32,30 2077 15.47 995 4.77 307 Livezi - - 21,72 1680 54,91 4248 19.43 1503 3.94 305 Duzi 100 150 TOTAL 18,05 53064 47,91 140843 23.05 67772 10.99 32312

209

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Mehedinţi: Nr. crt

Specif.

U.M (ha)

Clase de bonitare ale solurilor I II III IV V Total

(ha) 1 Arabil 188149 - 45941 92363 36285 13560 188149 2 Pajişti 91525 - 2391 42155 28989 17990 91525 3 Vii 6431 - 3052 2077 995 307 6431 4 Livezi 7736 - 1680 4248 1503 305 7736 5 Duzi 150 150 150 TOTAL 293991 - 53064 140843 67772 32235 293991

Tab. 5.4.1.1. Judetul Olt

În funcţie de categoriile de folosinţă a terenurilor acestea au fost repartizate pe clase de calitate la nivelul judeţului Olt în anul 2009 şi sunt prezentate în Tabelul 5.4.1.13.

Repartiţia spaţială a claselor de fertilitate pe teritoriul judeţului Olt se prezintă astfel: - terenurile aparţinând clasei I, pentru categoria de folosinţă arabil se întâlnesc pe suprafeţe mici, dispersate la nivelul fiecărui teritoriu comunal, cu precădere în jumătatea sudică a judeţului Olt şi în special comuna Izbiceni. - terenurile aparţinând clasei a II – a pentru categoria de folosinţă arabil ocupă majoritatea teritoriilor comunale, începând aproximativ de pe aliniamentul Dobrun – Coteana – Vâlcele – N.Titulescu şi până în Lunca Dunării (DN Corabia – Bechet), excepţie făcând teritoriul comunei Ianca, precum şi localităţile Drăgăneşti, Dăneasa, Sprăncenata. - terenurile aparţinând clasei a III – a pentru categoria arabil se întâlnesc în zona centrală a judeţului, fiind aproximativ delimitate la S de aliniamentul Voineasa – Brâncoveni – Schitu – Tufeni, iar în partea de N de şoseaua naţională (DN Piteşti - Drăgăşani). - terenurile aparţinân lasei a IV – a pentru arabil se găsesc în partea de N a judeţului, pe arii mai restrânse se întâlnesc şi în zona ocupată cu soluri de clasa a III – a, precum şi în zona joasă a Luncii Dunării.

- terenurile aparţinând clasei a V – a pentru arabil se întâlnesc pe suprafeţe dispersate, cu precădere în zona de N a judeţului, în perimetrul ocupat de zona a IV – a dar şi în cel al zone a III – a.

Situaţia privind clasele de calitate ale terenurilor este prezentată în tabelul 5.4.1.13.

Tabelul 5.4.1.13. Nr. crt.

Categoria de folosinţă

Clasa de calitate Sup. totală agricola I II III IV V

ha ha ha ha ha ha Clasa medie 1 Arabil 1031 127918 223043 26962 14300 393254 III

2 Păşuni 0 553 7541 5241 14142 27477 IV

3 Fanete 0 100 58 117 68 343 IV 4 Vii 0 1553 2458 2848 485 7344 III 5 Livezi 0 341 2658 1774 1643 6416 IV

Total 1031 130465 235758 36942 30638 434834 III

Judetul Valcea

Prin studiul intensitǎţilor limitǎrilor de sol, reliefului şi al drenajelor din punct de vedere al pretabilitǎţii terenurilor au fost cartate unităţi de sol aparţinând tuturor claselor de calitate. Suprafaţa agricolǎ in judeţul Vâlcea a fost cartatǎ din punct de vedere pedologic, rezultând următoarele suprafeţe repartizate pe clase de calitatea solului:

210

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total folos.





87978 1521.7 1.73 15322,4 17.43 33055.4 37.6 31524.9 35.84 6553.6 7.44 141040 5219.1 3.70 22700,6 16.09 62847.2 44.56 44904.5 31.84 5368.6 3.81 3856 47.0 1.22 620,0 16.08 1773.0 45.98 1245.8 32.31 170.2 4.41 12992 366.1 2.82 2683,7 20.66 5632.6 43.35 3355.1 25.82 954.5 7.35 245866 7153.9 2.91 41326,7 16.81 103308.2 42.03 81030.3 32.95 13046.9 5.29 Sursa: DADR Vâlcea Tabel 5.4.1.14 Repartiţia terenurilor pe clase şi tipuri

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate Nr. crt.

Specificare u/m (ha)

Clase de bonitare a solurilor I II III IV V Total(ha)

1 Arabil 87978 1521.7 15322,4 33055.4 31524.9 6553.6 87978 2 Pajişti 141040 5219.1 22700,6 62847.2 44904.5 5368.6 141040 3 Vii 3856 47.0 620,0 1773.0 1245.8 170.2 3856 4 Livezi 12992 366.1 2683,7 5632.6 3355.1 954.5 12992 5 Total 245866 7153.9 41326,7 103308.2 81030.3 13046.9 245866

Sursa: DADR Vâlcea 5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Judeţul Dolj

Principalele restricţii ale calităţii solurilor, sunt date de o serie de factori limitativi, (restrictivi) între care amintim: temperatura medie anuală a zonei (valori corectate), precipitaţiile medii anuale ale zonei (valori corectate), gleizarea, pseudogleizarea, salinizarea sau alcalizarea, textura în orizontul Ap sau primii 20 cm, poluarea, panta, alunecări de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitatea, conţinutul de CaCO3 total pe 0-50 cm, reacţia în Ap sau primii 20 cm, volumul edafic, rezerva de humus în stratul 0-50 cm

În tabelul 5.4.2.1 sunt prezentate suprafeţele (orientative) afectate de aceste limitări.

Tabel 5.4.2.1. Nr.crt. Factori limitativi Suprafaţă (ha)

1 Terenuri inundabile 6829 2 Terenuri cu soluri pseudogleizate 78837 3 Terenuri cu soluri gleizate 41639 4 Terenuri cu soluri erodate prin apă 26640 5 Terenuri cu soluri erodate în adâncime 1265 6 Terenuri cu soluri poluate 1730 7 Alunecări de teren 154 8 Eroziune de suprafaţă puternică 19606 9 Terenuri frământate (alunecări active şi semistabilizate) 1324 10 Exces de umiditate freatică 12486 11 Terenuri afectate de inundaţii 22686 12 Exces de umiditate la suprafaţă 2793 13 Terenuri cu soluri scheletice 248 14 Terenuri cu vegetaţie degradată 364 15 Terenuri cu pajişti invadate de vegetaţie nevaloroase 1532 16 Zone de risc (unde se manifestă fenomenul de rupturi de maluri) 23 17 Terenuri neproductive (gropi de împrumut, cariere părăsite) 5730 18 Terenuri de depozit (industriale, menajere, resturi de la construcţii) 1213 19 Soluri acide 233381 20 Soluri sărăturate 2927 21 Soluri tasate 64859 22 Terenuri nisipoase 50322 23 Terenuri cu pietre, pietriş, stâncării 15

Total 576603

211

Judetul Gorj

Factori restrictivi ( limitativi ) pentru activităţi productive:

Restricţii dependente de sol - factori restrictivi depindeţi de însuşirile fizico-chimice ale solului- textura - porozitatea - aciditatea - factori restrictivi depindeţi de sol dar influenţaţi de alţi factori de teren-gleizarea - pseudogleizarea Restricţii dependente de teren altele decât solul - factori restrictivi dependenţi de geomorfologie (relief) - pantă - alunecări

Factori restrictivi dependenţi de hidrologie-apă freatică - apă stagnată - revărsările de apă - factori restrictivi dependenţi de climă-temperatură - precipitat - factori restrictivi dependenţi de activităţile antropice-poluare fizică - poluare chimică - poluare biologică

Judetul Mehedinti

Nr. crt Factori restrictivi Suprafaţa (mii ha )

agricolă arabilă 1 Seceta frecventă 58 46

2 Exces periodic de umiditate în sol 5 4

3 Eroziunea solului prin apă, din care: 82 66

Alunecări de teren 10 2

4 Eroziune eoliană 20 15

5 Schelet excesiv la suprafaţa solului 4 1 6 Sărăturarea solului 2 1,5

7 Compactarea solului din cauza lucrărilor necorespunzătoare (talpa plugului)

89

89

8 Formarea crustei 2 1

9 Rezerva mică şi foarte mica de humus 100 70

10 Aciditate puternică şi moderată 106 100

11 Alcalinitate ridicată 18 6

12 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 170 155

13 Asigurarea slabă cu potasiu mobil 120 105

14 Asigurarea slabă cu azot 50 42

15 Carenţe de microelemente 20 20

16 Distrugerea solului prin diverse excavări 1,5 0

17 Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide 2 0

212

18

Poluarea chimica a solului , din care: 3,5 2,3

- poluare excesivă 2,5 1,5 -poluare cu petrol şi apă sărată 0 0

- poluare cu substanţe purtate de vânt 1 0,8

Judetul Olt La nivelul judeţului Olt aproximativ 105427 ha teren agricol sunt afectate negativ într-o

măsură mai mare sau mai mică de fenomene nefavorabile: eroziune, sărăturare, alunecări de teren, exces de umiditate, eflaţie.

Soloneţurile salinizate se află situate în arealul comunelor din zona de luncă Olteţ –Olt cum sunt: Osica de Sus, Fărcaşele, pe partea dreaptă a râului Teslui, după intrarea acestuia în Lunca Oltului, precum şi la Sud de Drăgăneşti Olt spre Dăneasa şi Sprâncenata în lunca de subterasă şi de tranziţie corespunzătoare perimetrului în care începe să se evidenţieze pârâul Sâi.

Dintre lucrările agropedoameliorative aplicate, rezultate bune au fost obţinute prin efectuarea unei afânări adânci şi utilizarea amendamentelor (fosfogips 10 – 20 t/ha).

Vertisolurile alcalinizate şi / sau salinizate, au fost identificate în zona Drăgăneşti Olt - Dăneasa precum şi Fălcoiu, în zona de confluenţă Olteţ – Olt şi la Osica de Sus.

Solurile aluviale, inclusiv vertice, gleizate, alcalinizate şi / sau salinizate se află situate în Lunca Oltului la Drăgăneşti Olt, Dăneasa, Sprâncenata şi Gostavăţu.

Lăcoviştile alcalinizate şi / sau salinizate au fost delimitate la Dăneasa, Fărcaşele, Fălcoiu precum şi Grojdibodu şi Ianca în Lunca Dunării. Valorificarea terenurilor ocupate cu aceste soluri reclamă efectuarea unor lucrări de desecare şi drenaj, însoţite de afânarea adâncă şi amendarea corespunzătoare combaterii alcalinităţii şi tendinţei de intensificare a acesteia.

Psamosolurile salinizate şi/sau alcalinizate au fost semnalate la Potelu în Lunca Dunării, în cadrul unui relief specific de dune joase. Pentru valorificarea acestora sunt necesare lucrări de nivelare, apoi de desecare şi amendare precum şi fertilizare cu caracter ameliorativ.

În zona de S–V a judeţului Olt în zona Ianca, Potelu, Ştefan cel Mare se întâlnesc nisipuri şi soluri afectate de eflaţie, care necesită măsuri speciale de ameliorare printre care se pot aminti: perdele de protecţie, asolamente speciale, irigaţii, fertilizări specifice.

O suprafaţă însemnată este ocupată în cadrul judeţului de soluri podzolice cât şi alte soluri acide. Remedierea deficienţelor acestor soluri se face prin aplicarea amendamentelor calcaroase, afânări adânci, fertilizări organice, asolamente specifice.

Suprafeţele afectate de alunecări de teren, în cea mai mare parte stabilizate, se întâlnesc în nordul judeţului în zona localităţilor Vitomireşti, Dejeşti, Sîmbureşti, Leleasca, Vultureşti, Verguleasa, dar şi în partea de vest a judeţului în zona localităţilor Dobrun, Voineasa, Iancu Jianu. Ca măsuri speciale de combatere a acestui fenomen deosebit de dăunător privind calitatea solurilor menţionăm: lucrări speciale de amenajare a versanţilor, împăduriri cu rol de protecţie, captarea izvoarelor de coastă.

Suprafeţele de teren afectate de eroziunea de suprafaţă ocupă aproape 31123 ha, iar cele afectate de eroziunea de adâncime prin eflaţie ocupa o suprafaţă de 6200 ha. Aceste terenuri se află situate în zona nisipurilor mobile Ianca, Potelu, Ştefan cel Mare.

Terenurile afectate de eroziunea de suprafaţă provocată de apă se găsesc răspândite în partea nordică a judeţului Olt, în special pe versanţii care mărginesc văile principalelor cursuri de apă.

Suprafeţele afectate de exces de umiditate sunt răspândite sporadic pe aproximativ tot cuprinsul judeţului însumând cca. 66116 ha.

Combaterea excesului de umiditate stagnantă se poate realiza prin: amenajarea de şanţuri şi rigole de scurgere a apei în exces, drenaj cârtiţă, modelarea terenului în benzi cu coame (arătură în spinări), afânare adâncă.

213

În etapa actuală se poate spune că poluarea solurilor include nu numai totalitatea fenomenelor şi proceselor determinate de pătrunderea din afară a unor substanţe sau elemente nocive, ci şi toate dereglările ce intervin în echilibrul complex, de natură fizică, chimică şi biologică realizat şi ajuns la un anumit grad într-o perioadă îndelungată de timp.

Ca urmare a activităţii economice a omului are loc poluarea mediului înconjurător cu diverse produse chimice folosite în procesul producţiei agricole, cu reziduuri industriale solide, lichide şi gazoase, cu reziduuri organice de la complexe şi ferme de animale, de la staţiile de epurare ale oraşelor mari, cu detergenţi, cu produse de la arderea combustibilului etc.

Tabel 5.4.2.2. Excesul de umiditate freatică :

UM Suprafaţa totală

Suprafaţa cartată

Suprafaţa

afectată

din care pe grade:

slab moderat puţin f. puţin excesiv

ha 43483

343496 41368 1730

13189 5310 5239| 323 Tabel 5.4.2.3. Excesul de umiditate stagnantă:

UM Suprafaţa totala

Suprafaţa cartată

Suprafaţa

afectată

din care pe grade:

slab moderat putin f. putin excesiv slab

ha 43483

343496 66116 449

1826

265

229 13 Tabel 5.4.2.4. Eroziunea în suprafaţă :


Suprafaţa cartată

Suprafaţa

afectata

Din care erodate:

slab moderat puţin f. puţin excesiv slab

ha 43483

343496 31123 14695 7179 3483 5307 459 Tabel 5.4.2.5. Eroziunea în adâncime:

UM Suprafaţa totala

Suprafaţa cartată

Suprafaţa

afectată

Din care pe forme de eroziune:

şiroiri rigole ogase ravene ha 43483

343496 1183 150 203 467 363

Tabel 5.4.2.6. Alunecări de teren:

UM Suprafa

ţa totală

Suprafaţa cartată

Suprafaţa

afectată

Din care pe categorii:

în brazdă în valuri in trepte curgătoare prăbuşire

ha 43483

343496 325 84 0 29 0 212 Tabel 5.4.2.7. Inundabilitatea prin revărsare şi scurgeri de pe versanţi:


Suprafaţa cartată

Suprafaţa

afectata

Din care terenuri inundabile : rar frecvent F. frecvent

ha 43483

343496 6729 448

2003 246 Judetul Valcea

Trebuie specificat încǎ de la început cǎ restricţiile de folosinţǎ sunt datorate mai ales calitǎţii solurilor. Principalele restricţii ale calitǎţii solurilor în judeţul Vâlcea sunt date de:

214

stagnarea apelor la suprafaţă indiferent de provenienţa lor, excesul de apǎ freaticǎ, acidifierea, compactarea, rezerva scǎzutǎ de humus. • Tasarea Capacitatea agroproductivă a terenurilor afectate de tasare, este diminuată semnificativ . Solurile tasate opun rezistenţă mare la arat (lucrarile solului sunt de slaba calitate) iar creşterea sistemului radicular este puternic inhibată. Repartiţia neuniformă a sistemului radicular pe adâncime şi dezvoltarea lui către suprafaţă supun plantele stresului mecanic şi climatic, cu implicaţii serioase în dezvoltarea vegetativă şi implicit asupra producţiilor. Singura modalitate de contracarare a aspectelor negative cauzate de tasare şi nu numai o costituie afânarea adâncă sau scarificarea. Se estimeazîă că la nivelul judeţului Vâlcea sunt cca 35.000 de ha afectate de tasare. • Reacţia solului Aceasta însuşire este de mare importanţă în legătură cu dezvoltarea plantelor, evaluarea potenţialului agroproductiv al solului şi de asemenea stabileşte măsurile agrochimice necesare pentru corectarea reacţiei. Folosirea amendamentelor calcaroase şi a îngrăşămintelor organice naturale pe solurile acide măreşte gradul de saturaţie în baze, concomitent cu aceasta crescând şi puterea lor de tamponare. Pe această cale se evită şi eventualele efecte nefavorabile pe care le-ar avea îngrăşămintele chimice cu reacţie potenţial acidă. Se constituie în restricţie a calităţii solului reacţia moderat, puternic şi foarte puternic acidă. Suprafaţa cu reacţie moderat până la foarte puternic acidă este de 84.000 ha. • Rezerva de humus Rezerva de humus se constituie în element de penalizare, şi necesită intervenţii ameliorative atunci când este extrem de mică, foarte mică sau mică. Ca principal element al fertilităţii solurilor, pentru a acorda atenţia cuvenită ameliorării aspectelor negative determinate de conţinutul scăzut de humus din sol, evidenţiem în cele ce urmează câteva aspecte pozitive ce se realizează în prezenţa humusului :

- măreşte capacitatea de schimb în baze - contribuie la micşorarea coeziunii solurilor argiloase şi la mărirea coeziunii la solurile

nisipoase - participă la formarea şi stabilirea structurii - măreşte permeabilitatea pentru apă şi aer la argilă şi o micşorează la nisipuri - activează viaţa biologică a solului - măreşte capacitatea de tamponare a solului - diminuează sau întârzie efectul fitotoxic al unor substanţe folosite în tehnologiile de

cultivare şi reţinerea lor în combinaţii stabile - diminuează riscurile de eroziune la terenurile în pantă

Problema refacerii conţinutului de humus este greu realizabilă în prezent atât ca proces în sine cât şi ca urmare a lipsei îingrăşămintelor organice sau a costurilor ridicate ce le implică lucrarea de ameliorare. La nivelul judeţului Vâlcea sunt cca 147.000 ha teren agricol cu rezerva extrem de mică , foarte mică şi mică de humus (sub 120 t/ha). 5.5.Monitorizarea calităţii solurilor Judetul Dolj Începând cu anul 2002 Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj participă la realizarea şi reactualizarea sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură. Judetul Gorj A.P.M Gorj monitorizează calitatea solului din punct de vedere al poluării cu metale grele în 4 zone din judeţ. O.S.P.A. monitorizează calitatea solurilor din punct de vedere al nutrienţilor.

215

Judetul Mehedinti S-au efectuat studii de stabilire a claselor de calitate la 28 comune ( Şviniţa, Dubova,

Eşelniţa, Orşova, Isverna, Şovarna, Şişeşti, Bala, Bălăciţa, Burila Mare, Gogoşu, Gruia, Pristol, Gîrla Mare, Vrata, Salcia, Obîrşia de Câmp, Oprişor, Vânjuleţ, Pătulele, Rogova, Hinova, Cireşu, Iloviţa, Şimian, Baia de Aramă, Obârşia Cloşani, Tamna ) pe o suprafaţă de 110.685 ha.

Judetul Olt

Sistemul Judeţean de Monitorizare Sol_Teren (SJMS_T-AG) s-a constituit conform prevederilor Ordinului MAAP nr. 223/22.05.2002, datele şi informaţiile prelucrate din studiile pedologice şi agrochimice sunt introduse în programul de operare pe calculator EXCEL, pentru a avea posibilitatea reactualizării SJMST şi transferării datelor necesare realizării Sistemului Naţional de Monitorizare Sol Teren pentru Agricultură.

SJMS_T-AG are ca obiect sistemul sol-teren, ca unitate constituită din sol – corp natural cu organizare proprie care se formează şi evoluează în timp la suprafaţa uscatului, pe seama rocilor, sub influenţa condiţiilor de climă şi relief, având ca proprietate complexă fertilitatea şi teren – întindere de pământ care reprezintă anumite condiţii de sol, climă, relief, hidrologie etc., de care depind favorabilitatea pentru plante, modul de folosire, modul de aplicare a măsurilor ameliorative şi agrotehnice, protecţia şi conservarea etc. (DSS, 1977; DSES, 1998).

SJMS_T-AG este realizat cu scopul cunoaşterii solurilor sub aspectul unităţilor de sol pe baza însuşirilor morfologice şi fizico-chimice, integrării unităţilor de soluri în unităţi de teren sau teritorii ecologice omogene prin considerarea tuturor factorilor de mediu pentru adoptarea soluţiilor optime de exploatare agricolă (pretabilitatea terenurilor pentru anumite folosinţe, restricţiilor solurilor şi terenurilor la anumite folosinţe şi măsuri ameliorative, măsuri antierozionale etc.), construirii băncii de date pedoagrochimice pe teritorii administrative, cu referire la: situaţia fondului funciar, tipurile de sol, încadrarea terenurilor în clase de calitate, încadrarea terenurilor pe forme de macro şi mezorelief, zone naturale protejate, încadrarea terenurilor în microzone pedo-geoclimatice, alunecări de teren, terenuri inundabile, terenuri cu soluri pseudogleizate, terenuri cu soluri gleizate, terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite, terenuri afectate de eroziune în adâncime, terenuri cu soluri poluate, reacţia şi starea de asigurare a solurilor cu humus, azot, fosfor mobil şi potasiu mobil în orizontul Ap sau 0-20 cm, supravegherea, evaluarea, prognoza şi avertizarea cu privire la starea calităţii solurilor-terenurilor agricole ale judeţului pe teritorii administrative, măsurile de protecţie şi ameliorare a terenurilor agricole în vederea menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie, precum şi pentru utilizarea eficientă şi durabilă a acestora. Judetul Valcea Solurile existente pe teritoriul judeţului Vâlcea au o mare varietate. În treapta dealurilor subcarpatice în care este situată platforma chimică vâlceana se găsesc soluri brune, eubazice si mezobazice, soluri argilo – iluvionale brune podzolice şi argilo – iluvionale şi chiar soluri brune închise şi pseudogleizate . Marea varietate a solurilor din teritoriu, caracterizate prin proprietăţi fizice şi chimice diferite determină un comportament diferit faţă de poluanţii cu care vin în contact. În decursul funcţionării S.C. OLTCHIM S.A. s-au efectuat mai multe studii geologice pentru monitorizarea gradului de poluare a stratului acvifer şi studii de impact şi de evaluare a riscului ecologic . Ca o concluzie generală, se poate afirma că din activitatea desfăşurată în cadrul S.C. OLTCHIM S.A. ( platforma chimică şi batalurile de reziduuri) nu au fost identificate surse dirijate cu efecte directe asupra pânzei freatice. Referitor la poluarea solului, s-a semnalat o poluare semnificativă a solului cu mercur în zona instalaţiilor de electroliză cu catod de mercur şi cu izomeri HCH în zona fostei instalaţii HCH- Lindan şi batalul de reziduri organice, unde s-au depozitat controlat izomeri inactivi ai HCH-ului (celula nr. 3).

216

S-au analizat 2 impurificatori: Hg2+ – 3 zone potenţial poluate (Clorosodice I, Electoliză cu mercur, Batal reziduri organice - partea de sud-vest batal, în vecinătatea Celulei nr. 1) şi izomerii HCH (3 zone – Pesticide, zona instalaţiei HCH-Lindan, Batal reziduri organice). CET Govora SA - monitorizarea solului se face conform „Programului de automonitorizare a factorilor de mediu” cuprins în Autorizaţia Integrată de Mediu nr.16/04.09.2006, determinări o dată la 4 ani. In anul 2006 s-au efectuat determinări de metale grele în sol prelevându-se probe din 4(patru) puncte relevante, şi s-au obtinut următoarele valori:

Nr. crt.

Indicator/tip analiz

ă

Buleta Folosinţă sensibilă

Bratia Folos.

Sensib.

Statie H2 Folosinţă mai puţin sensibilă

DN67 Folos.

Sensib.

Valori normale (mg/Kg)

Prag de alertă (mg/Kg)

Prag de intervenţie(mg/

Kg)

1 Cu 2.745 0.550 0.289 0.134 20 100 250 200 500

2 Zn 6.14 1.553 53.95 0.776 100 300 700 600 1500 3 Pb 0.031 0 14.48 0.04 20 50 250 100 1000 4 Cd 0 0 0.029 0 1 3 5 5 10 5 Mn 12.4 36.15 27.75 7.78 900 1500 2000 2500 4000 6 Co - - - - 15 30 100 50 250 7 Ni 1.526 1.087 1.705 1.131 20 75 200 150 200 8 Cr 0 0 0.753 0 30 100 300 300 600

Tabel nr. 5.5.1Determinări probe de sol CET Govora SA -2009 USG – Ciech Chemical Group SA - Prin natura proceselor de fabricaţie, pot apărea diverşi impurificatori specifici care pot să afecteze calitatea factorului de mediu ,,sol” prin depunerea de pulberi de substanţe anorganice pe suprafaţa solului sau în timpul manipulării/depozitării unor substanţe (şlamul depozitat în Batalurile de şlam sau produsele petroliere stocate în Depozitul de Carburanţi). În conformitate cu Programul de monitorizare, anexă la Autorizaţia Iintegrată de Mediu nr.20/11.09.2006 revizuită în data de 30.10.2008, s-au stabilit 16 puncte de monitorizare în perimetrul uzinal şi 8 puncte de monitorizare în perimetrul extrauzinal pentru factorul de mediu sol, cu frecvenţa 1dată/ trim. Din rezultatele determinărilor se constată că nu sunt depăşiri la indicatorii monitorizaţi, faţă de limitele impuse în Ord.MAPPM nr.756/1997 şi AIM nr.20.

5.6 Zone critice sub aspectul degradării solurilor 5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Judetul Dolj

Defrişările masive şi ploile abundente din ultimii ani au mărit incidenţa alunecărilor de teren în judeţul Dolj, în special în zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase şi în consecinţă expuse riscului producerii acestor calamităţi. La data de 31.12.2009, pe raza D.S. Dolj se gasesc 1978 ha terenuri neproductive (ce nu pot fi ameliorate prin lucrari de impadurire), dupa cum urmeaza: stancarii, abrupturi – 24 ha; bolovanisuri, pietrisuri – 11 ha nisipuri – 991 ha rape, revene – 45 ha; saraturi cu crusta – 221 ha mocirle, smarcuri – 568 ha; gropi de imprumut si depuneri sterile – 118 ha.

Suprafaţa solurilor afectate de eroziune în judeţul Dolj este de 2200 m, iar suprafaţa afectată de alunecări de teren este de 7600 m şi se găsesc de-a lungul terasamentelor unor drumuri judeţene.

217

Judetul Gorj Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: S.N.L. Oltenia

Nr. Crt

Unitatea Cariera/Mina Suprafeţe de teren ocupate de cariera (ha)

Suprafeţe de teren ocupate de halde interioare de steril în lucru (ha)

Suprafeţe de teren ocupate de halde interioare de steril libere de sarcini tehnol. (ha)

Suprafeţe de teren ocupate de halde exterioare de steril în lucru (ha)

Suprafeţe de teren ocupate de halde exterioare de steril liber de sarcini tehnol. (ha)

Suprafeţe de teren ocupate de incinte-sedii, depozite etc (ha)

Suprafeţe de teren ocupate de depozite de cărbune (ha)

Suprafeţe de teren ocupate de drumuri de acces (ha)

Alte suprafeţe de teren ocupate (ha)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 E.M.C. Motru

C. Lupoaia 365,34 304,6 65,4 0 654,74 25,3 3,94 3,76 0 C. Roşiuta 451,94 0 0 287,29 516,59 19,26 4,5 9,3 0

2 E.M.S Motru Sect. Lupoia 0 0 0 0 0 7,79 0,8 0,5 0 Sect. Plostina 0 0 0 0 0 1,13 0,8 1,0 0

3 E.M.C. Roşia

C. Roşia 892,2 405,12 84,58 0 0 22,08 1,36 0,58 0 C.Pest. Nord 562,88 260,68 97,60 0 0 0,96 12,24 2,15 0 C.Pest.Sud 435,93 133,4 207,6 0 0 4,70 0 1,53 0

4 Bava Rovinari

0 0 0 0 0 28,844 0 0 0

5 Bava Motru 0 0 0 0 0 2,78 0 0 2,23 Total Snlo 2708,28 1103,8 455,18 287,29 1171,33 112,844 23,64 18,82 2,23

Tabel 5.6.3 Zonele critice sub aspectul degradării solurilor

ALUNECĂRI DE TEREN 2007 - 2008 - 2009

Nr. Crt.

Localitate

Data Tipul

alunecării (materialul alunecat)

Supra-faţa

afecta-tă(mp)

Cauze Pagube materiale Măsuri de remediere

Favorizante Declanşa-toare

Locuin-ţe

Drumuri(m)

Poduri(buc)

C.F. (Km).

Reţ. Tehico edilitare

(Km)

Obiective soc-adm

Alte C-ţii Terenuri Aplicate Propuse

1 TG. CĂRBUNEŞTI Sat Pojogeni

20 11.

2007 Primară

60 Procese geomorfice

Procese antropice

1 - - - - - - - - Strămutare

218

2 ALIMPEŞTI Sat Corsor

24. 03. 2007 Primară

300 Condiţi de

teren

Procese fizice

- DC 50m

- - - - - - Consolidare

Terasa-ment

-

3 ARCANI

20 11 2007 Primară

4000 Condiţi de teren

Procese fizice

- DJ 1000m

- - - - - - - Consolidare Refacere

drum 4

BAIA DE FIER Sat Cernădie

27 03 2007 Primară

500 Procese

geomorfice

Procese antropice

- DJ. 100m

- - - - - - Consolidare

Reface-re drum

-

5 BĂLEŞTI Sat Rasova

15 07 2009 Reactivată


Procese antropice

1 - - - - - - - Consolidare

teren

Expertizare tehnica

6 BRĂNEŞTI

Sat Brebenei

11 08 2007 Primară

600 Condiţi de

teren

Procese fizice

- DC 100m

- - - - - - Decol-matare

Refacere drum

Consolidare terasament

7 BOLBOŞI

24 10 2007 Primară

1200 Condiţi de teren

Procese fizice

1 DC 200m

- - - - - - Decol-matare

-

8 BUMBEŞTI PIŢIC Sat Bumbeşti Piţic,

Cârligei


1200 800 1000

Condiţi de teren

Procese fizice

- DC12,28, 26

- -- - - -- teren Refacerdig prot

Studii geotehnice,

refacere drum

9 BUSTUCHIN



Procese antropice

14+15

DJ 25m

Podeţ - - - - Consolidare

teren

Refacere drum

10 CRASNA Sat Aniniş Cărpiniş Buzeşti

31 08 2007 Primară

Condiţi de

teren

Procese fizice

- DC

- Cond. alim cu

apă

- - - Decol-matare

Refacere drum

Consolidare terasament

11

PRIGORIA Sat

30.01 .2007 primaă Procese

geomorfice Procese antropice 2 - - - -

Evacuarea familiilor din

locuinte, satul

Burlani 12

RUNCU Sat Dobriţa

25 10 2007 Reactivată 300 Condiţi de

teren Procese

fizice

1 Anexă gosp

- - - - - - - Consolidare

teren

13 ROŞIA DE AMARADIA

23 10 2007 Reactivată 150 Procese

geomorfice Procese antropice - DC

60m - - - -

Biserica+ grup

şcolar+s- -

Refacere drum

Consolidare

219

coală primară

terasament

14

``SCOARŢA 08.05 2007 primară Procese

geomorfice Procese antropice

DC 82 700m

Ds Beacu Mare-6oom

Studii geotehnice, reefacere

drum

15 MĂTĂSARI

16.03 2007 primară

Procese geomorfice

Procese antropice

22 - - - - - - - -consoli-dari

Expertizare tehnica

16 LICURICI

29.01 2007 primară

Procese geomorfice

Procese antropice

2 - - +- - - - -- -consoli-dari

Expertizare tehnica

17 DRĂGOTEŞTI-VALEA MUJII

01.07 .2008 primară

8 ha Procese geomorfice

Procese antropice

teren Expertizare şi obţinere

fonduri 18 MOTRU – DEALUL

POMILOR

07.02. 2008 primară

7 ha Procese geomorfice

Procese antropice

4 teren Consoli-dare

Expertizare şi obţinere

fonduri 19

STĂNEŞTI

26.06 2008

primară

8 na

Procese geomorfice

Procese antropice

3 Dc 145 1,5 km

1 Pod

Ciula- vi -

Cîrciu

Teren 8 ha

Consoli-dare Expertizare

şi obţinere fonduri

220

Judetul Mehedinti

La nivelul judeţului Mehedinţi inventarul zonelor afectate de alunecările de teren este prezentat în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Comuna Satul

Case afectate

(nr.)

Teren afectat (ha) Localizare

1. Bala Cîrşu 2 1 NE vatră, V Cîrşu Rudina 10 0,3 SV vatră

2. Bîcleş

Bîcleş 9 1 V, SE vatră Smadoviţa 3 2 -

Petra 4 0,3 E vatră Adunaţii Teiului 3 0,05 SE vatră

3. Brezniţa Ocol Brezniţa Ocol 2 0,5 DJ 607 B

Nr. crt Comuna Satul

Case afectate

(nr.)

Teren afectat

(ha) Localizare

4. Brezniţa Motru Brezniţa Motru 7 2 Zona Faţă şi

Doşeşti Coşovăţ 9 3 Centru şi NV vatră Făuroaia 1 0,5 V vatră

5. Butoieşti

Pluta 20 5 SE vatră Buiceşti 30 6 SE vatră

Gura Motrului 5 5,5 SE vatră Ţînţaru 20 5 SE vatră

6. Broşteni Lupşa de Jos - 0,2 Centru şi N

7. Căzăneşti

Severineşti 2 0,5 Adiacent vatră Ilovu 2 0,5 E vatră

Gîrbovăţu de Sus 2 0,5 Adiacent vatră Păltiniş 1 0,5 Adiacent vatră

8. Cireşu Cireşu 3 0,5 Adiacent vatră

9. Dumbrava

Albuleşti 25 35 Zona Pădina Golineasa 25 10 Vatră

Higiu 1 0,5 N vatră Dumbrava de Jos 3 1,5 Zona centru

10. Dubova Dubova 10 5 S vatră 11. Eşelniţa Eşelniţa - 2 Zonă cimitir 12. Floreşti Zegujani 5 2,5 N vatră

13. Grozeşti Grozeşti 35 15 N vatră Cîrceni 17 10 N vatră Şuşiţa 1 0,5 Centru

14. Greci Greci 2 0,5 Cătune 15. Gruia Gruia - 1 DJ 67 A

16. Husnicioara Peri - 1,5 DJ 608

Priboieşti - 1,5 N vatră Oprăneşti - 1,5 NE vatră

17. Hinova Hinova - 5 Extravilan

18. Ilovăţ Racova 5 5 Vatră Ilovăţ - 5 Extravilan

19. Livezile Valea Izvorului - 1 DC 606 B

20. Malovăţ

Malovăţ 2 0,05 S vatră Bobaiţa 3 0,8 S vatră Colibaşi 10 20 DN 67 şi extravilan

Lazu 7 5 DN 67 23 August 2 0,5 E vatră Negreşti 1 0,2 E vatră

221

Nr. crt Comuna Satul

Case afectate

(nr.)

Teren afectat (ha) Localizare

21. Pătulele Pătulele - 5 extravilan

22. Pădina Mare

Slaşoma 9 1,5 SV vatră Iablaniţa 20 5 Centru şi NE vatră

Pădina Mică 5 1 NE vatră Pădina Mare - 2 Extravilan

23. Prunişor Mijarca - 3 Extravilan Arvăteşti - 3 Extravilan

24. Poroina Mare Poroina Mare 6 2,5 Zona biserică

25. Pristol Pristol - 1,5 Dj 562 Şipotu 1 0,5 S vatră

26. Ponoarele

Ponoarele 1 2,5 SE vatră Băluţa 4 2 N vatră

Ceptureni 6 2 NV şi E vatră Delureni 8 3 V vatră

27. Rogova Poroiniţa 2 5 E vatră

28. Stîngăceaua Cearîngaşu 13 30 Vatră Dîrlogeni 13 26 Vatră

29. Şovarna Şovarna 10 5 vatră 30. Şviniţa Şviniţa 3 10 Centru

31. Şimian Şimian 10 9 2 ogaşe Cerneţi 10 8 3 ogaşe

32. Tîmna

Tîmna 10 5 V Fîntîna Rece Valea Ursului 6 2 S şi SE vatră

Cremenea 3 1,5 Vatră Boceni 6 2,5 NE vatră Pavăţ 4 2 SE vatră Plopi 5 3,5 Centru

Colareţ 5 3,5 NE vatră 33. Vlădaia Scorila 1 0,12 S vatră

34. Voloiac Ţiţirigi 5 2,5 Vatră Lac 3 2 E vatră

35. Vrata Vrata - 1,5 DJ 562

36. Orşova - 46 11 Poiana Stelei şi

Măgrin

37. Strehaia Stănceşti 6 2 Vatră Menţii din Faţă 4 1,8 Vatră

38. Baia de Aramă Ţiţirleşti 3 0,6 Vatră Pentru menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii solului existent la nivelul judeţului Mehedinţi

s-au avut în vedere luarea următoarelor măsuri: • menţinerea sau reducerea lucrărilor mecanice executate pe aceeaşi suprafaţă; • corectarea reacţiei acide a solurilor în vederea îmbunătăţirii proprietăţilor fizice,

chimice şi biologice ale acestora; • extinderea suprafeţelor cu deşeuri organice; • efectuarea de controale fitosanitare pentru depistarea bolilor şi dăunătorilor în

scopul eliberării buletinelor de avertizare. Ca principal agent economic poluator al solului cu emisii de cenuşă şi zgură din judeţul

Mehedinţi este R.A.A.N. Sucursala Romag Termo Halînga. În afara factorilor naturali, o contribuţie în degradarea solurilor, o au operatorii economici

care îşi desfăşoară activităţile industriale în zona centrală a judeţului Mehedinţi: • R.A.A.N. Sucursala Romag Termo Halînga; • Exploatarea Minieră Mehedinţi Valea Copcii.

222

Judetul Olt

La nivelul judeţului Olt aproximativ 47899 ha teren agricol este afectat negativ într-o măsură mai marc sau mai mică de degradare a solului prin: eroziune de suprafaţă, de adâncime şi eoliană, alunecări de teren, inundabilitate, compactare, reducerea conţinutului de materie organică, salinizare, seceta pedologiei şi atmosferică, scoaterea din circuitul agricol.

1. Terenurile afectate de eroziunea eoliană ocupă o suprafaţă 1055 ha, cele afectate de eroziunea de suprafaţă ocupă 31123 ha. iar cele afectate de eroziunea de adâncime ocupă 3183 ha.

- Terenurile afectate de eroziunea eoliană se află în zona următoarelor localităţi: Corabia 10 ha, Orlea 258 ha, Grojdibod 196 ha, Potelu. 7 ha, Ianca 611 ha.

- Terenurile afectate de eroziunea de suprafaţă provocate de apă se găsesc m jumătatea nordică a judeţului Oh, în special pe versanţii care mărginesc văile principalelor cursuri de apă.

- Terenurile afectate de eroziune de adâncime se găsesc în teritoriile comunelor din nordul judeţului care s-au degradat din cauza ploilor torenţiale care prin scurgerea pe terenurile lipsite de vegetaţie ierboasă si pomicolă, distrug orizontul superior fiind depus la baza versanţilor.

2. Alunecările de teren ocupă în judeţ o suprafaţă de 789ha şi se găsesc pe teritoriile următoarelor comune: Cezieni 5 ha. Coteana 17 ha. Grădinari 9 ha, Leleasca 14 ha. Optaşi 208 ha, Osica de Sus 29 ha, Sprâncenata 29 ha, Sîmbureşti 164 ha, Vitomireşti 4 ha. Valea Mare 52 ha. Voineasa 25 ha. Dobrun 17 ha. Priseaca 42 ha. Slatina 32 ha. Milcov 10 ha, Potcoava 50 ha, Măruntei 10 ha.

3. Inundabilitatea terenurilor în judeţ ocupă o suprafaţă de 6729 ha în zona luncilor neîndiguite, a albiilor neregularizate : în Lunca Dunării, Tesluiului, Oltului, Plapcei, Vediţei, Olteţului etc.

4. Compactarea solului ocupă o suprafaţă de cea. 120951 ha, şi ca factori care au dus la această compactare sunt: nerespectarea unei agrotehnici adecvate, arderea miriştilor, rotaţia culturilor, arături la aceeaşi adâncime, neefectuarea lucrărilor de afânare etc.

5. Reducerea materiei organice, se manifestă pe o suprafaţă de 159545 ha şi este urmarea arderii miriştilor, exploatării neraţionale a terenului, neîncorporarea resturilor vegetale în sol, dispariţia microflorei, mineralizarea materiei organice.

6. Salinizarea - ocupă o suprafaţă de 1000 ha în zona localităţilor : Drăgăneşti, Dăneasa, Sprâncenata.

Aceasta s-a produs din cauza folosirii neraţionale a apei de irigat mai ales în zona fostelor orezarii,

7. Seceta pedologiei şi atmosferică este una din. cauzele cele mai importante care influenţează degradarea solurilor în zonele sudice.

Aceasta duce la dispariţia vegetaţiei, nisipurile sunt spulberate, apare deşertificarea pe terenurile argiloase, se compactează, se modifică structura, apar crăpături pe profilul solului, se pierde capacitatea de reţinerea apei.

8. Scoaterea din circuitul agricol reprezintă o cauza importantă de degradare a terenurilor agricole prin lucrările neraţionale care se execută în acest scop. Judetul Valcea • Eroziunea în suprafaţă. Sunt cca 51.000 ha de terenuri agricole situate pe pante variabile ale versanţilor neuniformi lungi sau ale celor scurţi care însoţesc văile secundare care sunt afectate de eroziune de suprafaţă. Eroziunea în suprafaţă mai apare şi pe unele culmi înguste, bombate. Sunt terenuri ocupate preponderent cu păşuni a căror stare actuală este slabă atat din punct de vedere al compoziţiei fluoristice cât şi din cel al gradului de încheiere cu vegetaţie.

223

De obicei măsurile ameliorative specifice acestui tip de degradare vor fi asociate cu alte lucrări de combatere şi vor urmări areale mai largi. Combaterea eroziunii, pe alocuri, se poate realiza şi prin drenaj topomodelat, concomitent cu astuparea rigolelor după ploile torenţiale. • Eroziunea în adâncime. Este frecventă periodic, la nivel incipient, pe terenurile arate pe direcţia de pantă. Anual acestea sunt desfiinţate prin arăturile de toamnă sau de primăvară, lucrări ce conduc la diminuarea sistematică a orizontului cu humus. Arealele afectate de eroziune în adâncime apar frecvent pe versanţii scurţi sau pe treimea superioară a versanţilor lungi, în alte condiţii de utilizare decât arabil. Forme de eroziune de adâncime cu caracter permanent au fost evidenţiate pe cca 9200 ha. În condiţiile actuale, pentru prevenirea acestor procese, se poate avea în vedere schimbarea folosinţei arabil cu alte folosinţe considerate protectoare şi în mod deosebit cu păşune. În condiţii de arabil este necesar ca lucrările solului să fie efectuate pe curbele de nivel. • Alunecări de teren. Suprafaţa terenurilor afectate de alunecări este de cca 13.000 ha şi este repartizată în sistem mozaicat în diverse sectoare de versant. Modul de propagare precum şi cauzele declanşării sunt diverse. Dintre cauzele probabile care au condus la acestea, menţionăm : - panta (alunecări gravitaţionale) - eroziunea areală şi torenţială - umezirea excesivă a versanţilor, datorită izvoarelor de coastă şi a neuniformităţii versanţilor - stratificaţii litologice diverse Suprafaţa de teren degradată prin alunecări fiind mare, pentru prevenirea extinderii acestui tip de degradare şi pentru combaterea şi reintegrarea celor deja afectate în circuitul agricol sunt necesare următoarele măsuri : - alegerea unor folosinţe şi culturi mari consumatoare de apă - agrotehnica diferenţiată, specializată - lucrări care sa permită evitarea excesului de umiditate. • Exces de umiditate de natură freatică (gleizare) Reprezintă un factor de limitare al producţiilor agricole, determinat de nivelul ridicat al pânzei freatice, sau de apa de coastă şi este caracteristic pentru cca 19.000ha. După intensitatea de manifestare şi implicit modul negativ de influenţă asupra productivităţii solului, aceste soluri se împart în următoarele categorii : - soluri cu gleizare foarte puternică şi excesivă - soluri cu gleizare puternică - soluri cu gleizare moderată şi slabă La toate aceste soluri excesul de umiditate determină o aeraţie insuficientă, încetineşte procesul de oxidare şi mineralizare a resturilor organice. Singura masură ameliorativă eficientă o constituie drenajul de adâncime dupa care, pentru început, terenul va trebui să fie cultivat cu un sortiment de plante mai rezistente la excesul de umiditate. • Exces de umiditate de suprafaţă (pseudogleizare) Sunt afectate temporar de exces stagnant de umiditate, materializat sau nu în aspectul morfologic al profilului de sol, cca 34.000 ha de terenuri agricole. Trăsătura caracteristică procesului de pseudogleizare o constituie contrastul regimului de umiditate, de la deplina saturare a orizontului de la suprafaţă sau a unui alt orizont situat mai jos, în perioda de primavără, până la uscare aproape totală în timpul verii. Pentru contracararea aspectelor negative cauzate de excesul periodic de umiditate sunt necesare măsuri de desecare (drenaj de suprafaţă sau mixt) . • Exces mixt de umiditate. La aceste soluri, excesul de umiditate de natură pluvială şi freatică coexistă. Intensitatea stagnărilor este amplificată de neuniformitatea terenului care favorizează stagnări de mai lungă durată, de obicei în arealele microdepresionare din spatele movilelor de alunecare. Suprafaţa afectată de exces mixt de umiditate este de cca 2.400 ha. • Inundabilitate.

224

La nivelul judeţului Vâlcea sunt cca 1.500 ha inundabile. Sunt terenuri situate în lunca joasă a cursurilor de apă situate cu precadere în zona submontană. Necesita măsuri de îndiguire şi regularizare a cursurilor. Obs. Datele prezentate mai sus sunt raportate la suprafaţa de 195.700 ha (cca 80% din totalul suprafeţei agricole a judeţului), suprafaţă ce este cartată pedologic până în prezent. Pentru restul de cca 20% nu deţinem informaţii.

225

5.6.2. Inventarul siturilor contaminate

Nr.crt. Judet

Numele proprietarului/

administratorullui detinatorului /

sitului contaminat

Localizarea sitului contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activitatii poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluantilor

Vasrsta poluarii

Suprafata

contaminata

(m2)

Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Olt SC PETROM SA grup zacaminte Valcele - Slatioara

Parcul 24 Optasi proprietate privata

industrie petroliera

pierderi accidentale din rezervoare sau conducte

hidrocarburi lichide si apa de zacamant

1959 1620 contaminare dovedita analitic


Parcul 4 Icoana proprietate privata






Parcul 6 Potcoava proprietate privata






Parcul 13 Tufeni proprietate privata






Parcul 19 Tufeni proprietate privata






Parcul 14 Barasti proprietate privata

















226


Parcul 18 Spineni proprietate privata






Parcul 19 Spineni proprietate privata




1985 9720

Nu mai este punct de lucru independent functioneaza in cadrul Parcului 18 Spineni


Batalul Icoana proprietate privata


depozitare deseuri periculoase slam 2002 2500

contaminare dovedita analitic

12 Olt SC PETROM SA grup zacaminte Mamu - Otesti

Batalul ecologic Icoana proprietate privata





Parcul 1 Otesti proprietate privata
























Parcul 5 otesti proprietate privata






Parcul 7 Spataru proprietate privata





227


Parcul 10 Cornatelu proprietate privata






Parcul 20 Poboru proprietate privata






Parcul 9 Albesti proprietate privata






Parcul 13 Deleni proprietate privata






Parcul 14 Deleni proprietate privata












Statia de injectie Deleni proprietate privata





























228


Depozit titei Otesti proprietate privata






Batal Otesti proprietate privata




32 Olt PRIMARIA SLATINA Milcov proprietate privata

depozitare deseuri municipale

depozitare deseuri deseuri menajere 1990 40000


33 Mehedinti

S.C BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A

Comuna Simian proprietate privata

depozit de deseuri municipale

depozitare de desuri nepericuloase din care rezulta levigat

compusi anorganici 1995 60000


34 Mehedinti

C.N.C.A.F MINVEST S.A DEVA- E.M Mehedinti

Hada Ponoarele oriz+405/Orasul Baia de Arama

proprietate privata a statului

Industria miniera-halda de steril minier

depasiri semnificative ale concentratiei de metale grele-Cupru

metale grele, compusi anorganici


35 Mehedinti


Hada Ponoarele oriz+370/Orasul Baia de Arama


Industria miniera-halda de steril minier




36 Mehedinti


Iaz de decantare Valea Hoaterului/Sat Marasesti


Industria miniera-iaz de decantare




37 Gorj Primaria Rovinari/DSC Rovinari

in vecinatatea -DN64-- domeniul public

depozit deseuri municipale

depozitare deseuri periculoase metale grele 1994 1860


38 Gorj

Consiliul local Novaci/serviciul gospodarire comunala

Pociovalistea, Novaci domeniul public depozit deseuri depozitare deseuri

periculoase metale grele 1970 1500 contaminare dovedita analitic

39 Gorj Primaria Tg-jiu sat Voinigesti domeniul public depozit deseuri depozitare deseuri


40 Gorj Grup zacaminte Bradesti

Parc 4 Slavuta, com. Cruset

proprietate privata


pierderi accidentale din rezervoaresau conducte

produse petroliere 2003 674


229


Parc 2 Stoina-Paisani, com. Stoina

proprietate privata






Parc 1 Turburea, com. Turburea

proprietate privata



produse petroliere 2003



Parc 2 Turburea,com. Turburea

proprietate privata






Parc Slamnesti, com Cruset

proprietate privata






Parc Stejari, com. Stejari

proprietate privata





46 Gorj Grup zacaminte Bradesti Parc Hurezani proprietate

privata industrie petroliera


produse petroliere 660


47 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Parcul 1000 , sat Iasi proprietate





48 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Parcul 14 Ticleni proprietate





49 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Punctul 6 Ticleni proprietate



produse petroliere

nu se cunosc

anii 115


50 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Punctul 18 Ticleni proprietate



produse petroliere

nu se cunosc

anii 670


51 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Pct. 77 Ticleni proprietate



produse petroliere

nu se cunosc

anii 250


52 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Pc 46 Ticleni proprietate





53 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Pc. 55 Ticleni proprietate





230

54 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Pc. 92 Ticleni proprietate





55 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Coloana auto, Ticleni proprietate





56 Gorj Grup de zacaminte Ticleni

Bat. de cazane Iprom, Ticleni

proprietate privata





57 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Pc.Mare Ticleni, Ticleni proprietate






Pc. 5 Bilteni, com. Bilteni

proprietate privata






Pct.179 Bilteni, com. Bilteni

proprietate privata






St.epurare Turburea, com. Turburea

proprietate privata






Statie Compresoare, Ticleni

proprietate privata






Statia compresoare 10 Gkna 2 Ticleni

proprietate privata





63 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Statie ECG Ticleni proprietate





64 Gorj Grup de zacaminte Ticleni Statia 36 KVSR, Ticleni proprietate






Statia compresoare XOB, Ticleni

proprietate privata






Pc.1 Bustuchin, sat Bustuchin

proprietate privata





231


Pc. 3 Bustuchin,satBustuchin

proprietate privata






Pc. Alunu, sat Igoiu, com. Igoiu

proprietate privata






Pc. 2 Colibasi, com. Albeni

proprietate privata






Pc. 38 Hurezani, sat Coltesti

proprietate privata






Pc. 9 Hurezani, sat Busuioci

proprietate privata






Pc.1 Vladimir, sat Valea Desului

proprietate privata






Statia Injectie Pc. 15 Ticleni

proprietate privata






Statia injectie Pc.Mare, Ticleni

proprietate privata






Statia injectie Pc.55 Ticleni, sat Floresti

proprietate privata





76 Gorj Primaria Ticleni str. Sesul Stancului domeniul public depozit deseuri depozitare deseuri


77 Gorj Primaria Motru sat Plostina domeniul public depozit deseuri depozitare deseuri


78 Gorj Primaria Turceni Turceni domeniul public depozit deseuri depozitare deseuri


79 Gorj Primaria Tg-Carbunesti sat Dealul Viilor domeniul

public depozit deseuri depozitare deseuri periculoase metale grele 1970 1100


232

80 Gorj Primaria Bumbesti-Jiu Bumbesti-Jiu domeniul

public depozit deseuri depozitare deseuri periculoase metale grele 1994 1200


81 Gorj Complexul Energetic Rovinari

Cicani-Beterega,Rovinari

domeniul public industria miniera depozitare zgura si

cenusa zgura si cenusa 1969 2800 contaminar

e potentiala

82 Gorj Complexul Energetic Turceni Valea Ceplea, Turceni domeniul

public depozit deseuri depozitare zgura si cenusa

zgura si cenusa 1979 2500 contaminar

e potentiala

83 Gorj Complexul Energetic Rovinari Cariera Rovinari domeniul

public depozit deseuri depozitare steril material steril 1977 480000

contaminare potentiala


Cariera Tismana, Sat Bilteni

domeniul public depozit deseuri depozitare steril material steril 1969 37900

0 contaminare potentiala


Valea Negomir, sat Cilnic

domeniul public depozit deseuri depozitare steril material steril 1983 48100

0 contaminare potentiala

86 Gorj Primaria Motru Mina Leurda, sat Leurda

domeniul public industrie miniera

instalatii care utilizeaza in fluxul tehnologic substantepericuloase

metale grele, produse petroliere

1960 144000

contaminare identificata

87 Gorj Grup Zacaminte Bradesti

Pc.1 Slavuta, sat Cruset

proprietate privata

industria petroliera

pierderi accidentale din rezervoare si conducte



88 Gorj Grup Zacaminte Bradesti

Pc.3 Turburea,com. Turburea

proprietate privata





89 Gorj Grup de Zacaminte Ticleni Pct. 19 Ticleni proprietate

privata industria petroliera




90 Gorj Grup de Zacaminte Ticleni

Statia Epurare Turburea,com. Turburea

proprietate privata





91 Gorj Grup de Zacaminte Ticleni Pc. 4 Bustuchin proprietate

privata industria petroliera




92 Dolj Petrom S.A. -Membru OMV Group Gherceşti proprietate

privata industria petrolieră poluare accidentală produse

petroliere 1997 17050

contaminare observata dar nedovedita analytic

233

93 Dolj Petrom S.A. -Membru OMV Group com. Brădeşti proprietate

privata industria petrolieră poluare accidentală produse

petroliere 1990 71492

contaminare observata dar nedovedita analitic

94 Dolj Petrom S.A. Combinat DoljChim

DE 70, km 7, Craiova, 207340, judetul Dolj

proprietate privata industria chimica poluare accidentală

ape fosfoamoniacale

1961 65 000


95 Dolj S.C. Electroputere S.A. Calea Bucuresti nr.80, proprietate

privata

productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice

poluare accidentală metale grele, produse petroliere

1989 120


96 Dolj

S.C Complex Energetic Craiova S.A.- Sucursala Electrocentrale Craiova II

str. Bariera Valcii, nr. 195, Craiova

Ministerul Economiei - proprietate privata a statului

depozit deseuri depozitare zgura si cenusa

zgura şi cenuşa 2004 12000

00


97 Dolj Depozit Neecologic Mofleni (Primăria Municipiului Craiova)

Mofleni domeniul public

depozit deşeuri municipale

depozitare deşeuri municipale


1975 334200


98 Dolj Ford Romania S.A. Str. CARACAL nr. 119. proprietate privată

industria constructiilor de masini

poluare accidentală

metale grele, produse petroliere,azbest, dizolvanţi

1976 1090000


99 Valcea Oltchim SA Str. Uzinei nr. 1, Rm.

Valcea,


industria chimica

instalatii care utilizeaza in fluxul tehnologic substante periculoase

metale grele, produse organoclorurate

1966 2.140.000


100 Valcea CET Govora SA pe teritoriul comunelor

Budesti si Galicea.


industria energetica

depozit de zgura si cenusa

cenusi(continut de metele grele)

1969 600 000


234

101 Valcea

Uzinele Sodice Govora-Ciech Chemical Group SA

Str. Uzinei nr. 2, Rm. Valcea

proprietate privata industria chimica depozitare substante

periculoase produsi anorganici, 1957 1.460.

000


102 Valcea

Uzina Mecanica Babeni SA

Str. Uzinei nr. 1, Babeni

proprietate privata activitati militare


metale grele, saruri 1981 230.00

0


103 Valcea

S.N.S. SA- SEM Rm. Valcea Ocnele Mari


industria miniera


hidrocarburi totale din petrol


104 Valcea

SC Petrom SA Bucuresti-Grup de zacaminte Mamu-Otesti,

Statie compresoare Stoilesti,com. Stoilesti, jud. Valcea, in incinta Parc Stoilesti

proprietate privata


instalatii care utilizeaza in fluxul tehnologic substante periculoase, pierderi accidentale din rezervoare sau conducte

gaze 1990 600

contaminare dovedita analitic In martie 2009, obiectivul a fost inchis

105 Valcea

SC Petrom SA Bucuresti-Grup de zacaminte Mamu-Otesti

Statie compresoare Fauresti,com. Fauresti, jud. Valcea, la cca. 1 km de sat Fauresti

proprietate privata



gaze 1987 0

nu sunt depasite pragurile de alerta pentru indicatorii analizati

106 Valcea


Statia compresoare Mihaiesti com.Mihaesti, jud Valcea, in intravilan sat Mihaiesti

proprietate privata



gaze 1978 0


107 Valcea


Statie compresoare Madulari, com. Gusoieni, jud Valcea,la cca. 3 km de DN Dragasani-Tg. Jiu

proprietate privata



gaze 1984 0


235

108 Valcea


Parc Stoilesti com Stoilesti, jud Valcea, la cca. 300 m de Primaria Stoilesti

proprietate privata



Hidrocarburi ,apa de zacamant

1977 500

contaminare dovedita analitic Modernizat in 2000

109 Valcea


Parc Folesti com. Tomsani, jud. Valcea, la cca 50m de DJ Babeni-Horezu

proprietate privata




nu sunt date 1300


110 Valcea


Parc 2 Tatarani com Mihaesti, jud Valcea, la cca 80 m de DN 64 Dragasani-Rm. Valcea

proprietate privata





111 Valcea


Parc 1 Babeni Str. Petrolului, orasBabeni, jud Valcea, la cca 150 m de DJ Babeni-Horezu

proprietate privata




1958 14400

contaminare dovedita analitic Modernizat in 2006

112 Valcea


Parc 2 Fauresti com. Fauresti , jud. Valcea, la cca 500 m de sat Fauresti

proprietate privata




1986 0


236

113 Valcea


Parc Butari com. Gusoieni, jud. Valcea, la cca 500 mde DN Dragasani-Tg. Jiu

proprietate privata




1987 400

Parcul Butari a fost inchis (sonda 1650 Butari a fost cuplata in Parc Madulari)

114 Valcea


Parc Madulari com. Gusoieni, jud Valcea,la cca. 3 km de DN Dragasani-Tg. Jiu

proprietate privata





115 Valcea


Parc Fartatesti, com. Fartatesti, jud. Valcea, la cca 500m de sat Fartatesti

proprietate privata




1984 0


116 Valcea

Primaria Municipiului Ramnicu Valcea, Str. G-ral Praporgescu nr.14

Drumul Oltului nr.40, Rm. Valcea

domeniu public




1978 115.000


117 Valcea

Primaria Municipiului Dragasani, Str. Piata Pandurilor nr.1

Str. Livezilor Dragasani

domeniu public




2000 36.000 contaminare potentiala

237

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor Judetul Dolj

În anii 2006 şi 2008 a fost supusă reconstrucţiei ecologice forestiere pe terenuri degradate o suprafaţă de 2233,91 ha iar în anul 2009 pe această suprafaţă din judeţul Dolj au fost executate lucrări de întreţinere prevăzute în documentaţia tehnică. Judetul Gorj

În judeţul Gorj în anul 2009, au fost avizate 226 ha la Valea Mănăstirii, in vederea

nivelării, modelarii, parcele de 84 ha şi respectiv100 ha pentru redare ulterioară în circuitul agricol.La E.M.C. Jilţ , etapa aII –a (recultivare şi fertilizare) , redate în circuit definitiv 49 de ha la E.M. C. Jilt

În etapa 1 de modelare şi nivelare s-au redat în circuit agricol 11,23 ha la E.M. Roşia şi la Complexul Energetic Turceni 49,2 ha şi respectiv 59,2 ha. Judetul Mehedinti

Pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor existente s-au întreprins următoarele acţiuni:

• elaborarea unor programe de ameliorare a terenurilor degradate în urma desfăşurării activităţilor socio-economice;

• elaborarea unor programe de ameliorare a terenurilor cu soluri afectate de diverşi factori limitativi ai producţiei agricole (compactare, formarea de cruste la suprafaţa solului, excesul frecvent de apă în sol sau la suprafaţa acestuia, eroziuni puternic excesive la suprafaţa solului, alunecări de teren, rezerva mică şi foarte mică de humus în sol, aciditatea sau alcalinitatea ridicată, carenţă de microelemente, poluări de diferite tipuri, etc.);

• studii pedologice şi agrochimice pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor din localităţile: Corcova, Broşteni, Strehaia, Căzăneşti, Tîmna, Prunişor, Gîrla Mare şi Gruia.

5.7.1. Modalitati de investigare Judetul Gorj

Fiecare operator economic are obligatia efectuarii investigatiilor specifice, raportate la tipul de activitate pe care l-a desfasurat pe suprafetele ce fac obiectul investigatiei . Judetul Mehedinti

În anul 2009 s-au desfăşurat în continuare acţiunile de investigare începute în anul 2007 în scopul reconstrucţiei ecologice a zonelor afectate de alunecările de teren.

La nivelul judeţului Mehedinţi, inventarul zonelor afectate de alunecările de teren care au fost investigate este prezentat în tabelul de mai jos:

238

Nr. crt. Comuna Satul

Teren investigat

(ha)

Beneficiar

Localizare

1. Şviniţa Şviniţa 10 Consiliul Judeţean Mehedinţi

Zona centru

2. Dubova Dubova 5 Consiliul Local Dubova S vatră

3. Orşova - 11 Consiliul Local Orşova

Zona Poiana Stelei

4. Butoieşti Gura Motrului 5,5 Consiliul Judeţean Mehedinţi

SE vatră şi DC 606 C

5. Pădina Mare Pădina Mică 1 Consiliul Judeţean Mehedinţi

Zona pod pe D.C

6. Gruia Gruia 1 Consiliul Judeţean Mehedinţi

DJ 562

7. Vînju Mare Oreviţa Mare 1 Consiliul Judeţean Mehedinţi

E vatră

8. Vrata Vrata 1 Consiliul Judeţean Mehedinţi

DJ 562

9. Dumbrava Albuleşti 1 Consiliul Judeţean Mehedinţi

DJ 606 A

5.7.2. Reconstructia ecologica a solurilor Judetul Dolj În anul 2009 nu au fost demarate investiţii sau proiecte pentru reconstrucţia ecologică a solurilor din judeţul Dolj. Judetul Gorj

Investigarea şi evaluarea a poluării solului şi subsolului se realizează conform prevederilor HG 1408 din 23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, coroborate cu prevederile - H.G. 1403/26.11.2007-privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre care au fost afectate ;

Judetul Mehedinti

În anul 2009, la nivelul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat următoarele zone critice care necesită măsuri de reconstrucţie ecologică:

Baia de Aramă - Exploatarea Minieră Mărăşeşti; Comuna Halînga - R.A.A.N. Sucursala Romag Termo; Comuna Şimian - Exploatarea Minieră Valea Copcii; Comuna Floreşti – Exploatarea Minieră Zegujani.

239

De asemenea, sunt necesare executarea unor lucrări de reconstrucţie ecologică în următoarele zone:

Comuna Bala: amenajarea văii Rudina şi regularizarea Văii Plopului, Văii Pietrii şi Văii Buraica;

Comuna Balta: regularizarea pârâurilor Gornoviţa şi Balta, precum şi amenajarea torenţilor;

Brezniţa Motru: regularizarea pârâului Brezniţa; In anul 2009 s-au efectuat studii agrochimice pentru amendarea solurilor acide pe

suprafata de 3500 ha Pe viitor, având în vedere politica de conservare a solurilor şi de protejare a acestora

atât din punct de vedere fizic, chimic, biologic cât şi tehnic, se vor înfiinţa la nivelul fiecărei zone agricole comisii de specialişti care să gestioneze corespunzător solurile afectate.

Judetul Olt Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea

acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului.

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităţilor de răspândire a poluanţilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraţiile de poluanţi.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc.

Raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic împreună cu evaluarea de risc se analizează de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

În urma analizei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide, dacă este cazul, refacerea mediului geologic şi notifică operatorul economic sau deţinătorul de teren asupra condiţiilor generale de realizare a acesteia. În baza deciziei, operatorul economic sau deţinătorul de teren elaborează studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică sau de minimizare a riscurilor existente în zona afectată, în termenul stabilit de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică la încheierea activităţii şi/sau la schimbarea destinaţiei terenului.

De asemenea, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide asupra opţiunii aplicării conceptului de atenuare naturală a poluării solului şi subsolului. Judetul Valcea In scopul reconstrucţiei ecologice a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor, la nivelul anului 2009, s-au întreprins acţiuni de identificare a solurilor cu reacţie acidǎ precum şi a solurilor degradate prin eroziuni. Măsura luată pentru neutralizarea solurilor a fost amendarea calcică a suprafeţei de 667 ha cu 2835 tone. Pentru combaterea eroziunii solurilor au fost efectuate lucrări pe suprafaţa de 817 ha, din care 206 ha au fost predate beneficiarilor. Corecţiile de torenţi, împǎduririle şi regula rizǎrile unor pâraie sunt alte acţiuni ce trebuiesc efectuate în mod curent. În anul 2009 a fost asigurată regenerarea naturală pentru 202ha de pădure. Pe suprafaţa de 91 ha au fost executate lucrări de împăduriri cu diverse specii. Pe suprafeţele situate pe pante mari

240

şi la limite altitudinale extreme se execută lucrări de ajutorarea instalării şi dezvoltării seminţişului natural, împăduririle fiind greu de realizat în aceste zone. In sectorul industrial, acţiuni de remediere/ reconstrucţie ecologică au fost întreprinse de către SC Oltchim SA (ecologizarea depozitului de deşeuri nepericuloase) şi SEM Râmnicu Vâlcea (redarea în circuitul agricol a unei suprafeţe contaminate de 6000 mp). O acţiune importantă privind reconstrucţia ecologică a terenurilor o constituie închiderea vechiului depozit de deşeuri necontrolate situat la mai puţin de 10 m de malul râului Olt, prevenind contaminarea în viitor a solului şi pânzei freatice de suprafaţă.

Concluzii Analizând datele şi informaţiile prezentate, privind starea factorului de mediu sol, se constată

că la nivelul regiunii 4 S-V Oltenia, presiunile asupra stării de calitate a solurilor sunt relativ mici. Relaţia dintre agricultură şi mediu este extrem de complexă. Pe de o parte agricultura

este afectată de un mediu alterat de poluarea atmosferică, schimbări climatice şi de competiţia cu alte sectoare asupra utilizării terenurilor (industrie, infrastructură). Pe de altă parte agricultura costituie una dintre cauzele principale ale poluării apelor, eroziunii şi poluării solului, emisiilor de gaze cu efect de seră, distrugerea habitatelor şi diminuării diversităţii biologice. Dezvoltarea durabilă a agriculturii trebuie să se facă în scopul protejării mediului prin diminuarea utilizării fertilizanţilor chimici şi creşterea utilizării celor naturali. O gestionare corectă a terenurilor care să includă conservarea solurilor şi aplicarea ştiinţei şi a tehnologiei moderne în agricultură este necesară pentru a face faţă provocarilor secolului XXI.

Solul este un component al ecosistemelor terestre cât şi al geosistemelor continentale, importanţa şi interesul pentru sol depăşeste domeniul agriculturii şi silviculturii, inclusiv îmbunătăţirile funciare, ramuri ale economiei naţionale şi mondiale care se bazează pe sol ca resursă esenţială pentru producţia vegetală şi derivată .

Solul este un indicator cantitativ şi calitativ al ecosistemelor, al peisajelor , este locul sau spaţiul de aşezare a populaţiilor, infrastructura pentru toate activitaţile antropice.

Este necesară în continuare o bună gospodărire a solurilor, apare necesitatea ocrotirii acestor resurse esenţiale şi a păstrării funcţiilor sale de însemnătate fundamentală pentru natura şi societate .

În contextul celor de mai sus este necesar şi oportun crearea cadrului legislativ la nivel naţional, în vederea protecţiei/conservării tuturor elementelor constitutive ale solului, reconstrucţiei ecologice, ameliorării solurilor degradate, şi nu în ultimul rând, respectarea principiului “Dezvoltării Durabile” precum şi realizarea măsurilor şi acţiunilor cuprinse în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu legate de reconstrucţia ecologică şi redarea în circuitul economic a suprsfeţelor de teren afectate de poluările anterioare.

capitolul 5 solul - anpmapmdj-old.anpm.ro/files/arpm craiova/rsm 2009/capitolul5.pdf · direcţia...

Documents