the rsm inc. - since 1985 volumul 9, numarul 1 (47)volumul ... · cembrie 2014, mos craciun si...

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 1 (47)

RSM, Winnipeg, MB, Februarie 2015 Pagina realizata de

Ma rog Domnului sa aveti parte de un an plin de sana-tate, bucurii, dragoste, pace si impliniri duhovnicesti, pe care numai Domnul le poate darui. La Multi si Fericiti Ani!

Cu binecuvantari, Parintele Victor

“Am mai parcurs un drum. Însă fie ca anul care pleacă să ne fi întărit şi dat putere ca în anul care vine să trecem cu uşurinţă de momentele neplă-cute, să gândim doar pozitiv, să avem dorinţa de a munci şi ajunge unde ne-am dorit şi de a ne iubi persoanele dragi cu

mai multă pasiune decât am făcut-o până acum!

La Mulţi Ani cu sănătate! Un An Nou cum vă doriţi.

Oameni dragi mereu aproape. La mulţi ani, toţi fericiţi!

Valeriu Miholca “Incep prin a va multumi din nou dvs. si tuturor celor care au contribuit la colecta ini-tiata... Si o voi face mereu, toata viata mea. Ajutorul dat de dvs. a venit intr-un mo-ment cumplit din viata noas-tra. Simteam ca nu se mai poate. Ne-a ajutat enorm…”

Vasilica Constantinescu

La Multi Ani, Eminescu! La Multi Ani, Eminescu! La Multi Ani, Eminescu! La Multi Ani, Eminescu! 15 Ianuarie 1850 – 15 Iunie 1889

165 de ani de la nastere

"Am inţeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul."

Mihai Eminescu

Boarding on Flight 2015 has been announced… Your luggage should only contain the best souvenirs from 2014… The bad and sad mo-ments should be left in the garbage… The duration of the flight will be 12 months. So, tighten your seatbelt, the next stop-overs will be Health, Love, Joy, Har-mony, Wellbeing and Peace. The captain offers you the following menu which will be served during the flight... A Cocktail of Friendship; A Supreme of Health; A Gratin of Prosperity; A Bowl of Ex-cellent News ; A Salad of

Success; A Cake of Happi-ness… All accompanied by bursts of laughter… Wishing you and your family an enjoy-able trip on board Flight 2015!

I Wish You All A

Fantastic JANUARY Lovable FEBRUARY

Marvelous MARCH Amazing APRIL Enjoyable MAY Successful JUNE Wonderful JULY

Indepedent AUGUST Powerful SEPTEMBER Tastiest OCTOBER

Beautiful NOVEMBER Happiest DECEMBER

Have A WONDERFUL YEAR 2015! I Hope I'm not the 1st Person to Wish You A Happy Twelve Months Of 2015 !

De la Gabriela Popescu

Revista RomRevista RomRevista RomRevista RomÂÂÂÂnului Manitobannului Manitobannului Manitobannului Manitoban News from the Romanian Society of Manitoba

The-Romanian-Society-of-Manitoba

D I N C U P R I N S :

♦ STIRILE RSM

♦ SARBATORI FERICITE

♦ ROMANESTI

♦ DE DRAGOSTE

♦ ATELIER LITERAR

♦ SOCIAL

♦ MENS SANA ...

♦ DRUMETII

♦ DIVERTISMENT

♦ LA FINAL

T H E R S M I N C . - S I N C E 1 9 8 5

Februarie (Faurar) 2015Februarie (Faurar) 2015Februarie (Faurar) 2015Februarie (Faurar) 2015 Volumul 9, Numarul 1 (47)Volumul 9, Numarul 1 (47)Volumul 9, Numarul 1 (47)Volumul 9, Numarul 1 (47)

ROMB

Aniversarea lunii

Februarie

In februarie 1395, în cronica expeditiei regelui Sigismund al Ungariei în Moldova, este menționată pentru prima oară Cetatea Neamț. Istoricii con-sideră că cetatea a fost con-struită cu aproape 100 de ani mai devreme de Cavalerii Teu-toni stabiliți în Tara Bârsei (1211-1225), fortificată apoi sub domnia lui Petru Muşat şi mult extinsă în vremea lui Stefan cel Mare, ca parte im-portantă a sistemului de apărare al Moldovei. Citiți mai multe despre Cetatea Neamț în pagina 4 (“Româneşti”).

Camelia

LA MULT I ANI , 2 0 15 !

Multumiri tuturor cititorilor nostri pentru sprijinul permanent si gandurile trimise. Parerea voastra este binevenita si necesara pentru realizarea revistei comunitatii noastre. Utilizati in acest sens adresele de email mentionate mai jos. Un An Nou cu sanatate! Many thanks to you, our readers, for your continues support and sent thoughts! Your feed-back is welcomed and necessary to continue having our newsletter, so please email us at [email protected] or [email protected]. A Happy and Healthy 2015!

Camelia Stefanovici, Editor in Chief for ROMB

5 2 ! 2 ) $ ) . ) . ) - !



stirile RSM Pagina 2

Angarta si Camelia

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie (n.r. 2014), noi romanii din Winnipeg, infratiti in trairile unirii si cu dorul de tara in suflet, am incercat - prin adunarea de la Bronx Community Center - sa sar-batorim Ziua Marii Uniri. Desi ziua Romaniei a fost luni, noi am organizat evenimentul sambata, cu speranta ca vor veni mai multe persoane pentru care Romania reprezinta "patria muma". Aproximativ 80 de persoane au fost incantate de programul de

poezii romanesti recitate de copiii Christopher Trocaru, Matthew si Alexander Oprea, Daniel Ciolan, David Deliman si Andrea Oros. Muzica s-a ridicat la inaltime prin interpre-tarile de exceptie ale Stepha-niei Rozbacher (pian) si ale lui

James Kollar (chitara). Dupa poezii, muzica si un scurt istoric al zilei nationale, Tudor Stroescu a incheiat cu tematica "Ce inseamna sa fii roman?". Desi a venit in Canada pe cand avea doar cativa anisori, Tudor nu si-a uitat radacinile, limba si cred-inta, iar pledoaria lui a facut pe multi dintre cei prezenti in sala sa verse o lacrima in patrimoniul sufletesc al identitatii. Copiii au inchieiat programul artistic dansand Hora Unirii, invitand pe toti cei prezenti in sala sa "dea mana cu mana". Unirea prin dans a Comunitatii Romanesti din Winnipeg prezente la eveniment, a uns pe suflet multa lume. Speram ca data viitoare de 1 de-cembrie sa avem mai multi copii, mai multe poezii romanesti si o participare mai ampla.

Inchei prin a-l cita pe filozo-ful nostru Octavia Paler: "Romania este patria mea, restul sunt doar tari".

Viorel Oros Presedinte RSM

Marcarea Zilei Naționale a României în Parlamentul Canadei

La 4 decembrie 2014, domnul Corneliu Chișu, membru al Camerei Comunelor a Parlamentului Canadei, a prezentat în plenul Camerei o declarație dedicată sărbătoririi Zilei Naționale a României. Declaraţia marchează reperele impor-tante pentru relația dintre Canada și România - împlinirea în 2014 a 95 de ani de relații diplo-matice, 25 de ani de la căderea comunismului și 10 ani de la aderarea României la NATO - și subliniază angajamentul României în materie de democrație, drepturile omului și stat de drept, precum și contribuția sa la securitatea și stabilitatea zonei euro-atlantice.

Ambasada Romaniei la Ottawa

Intr-o atmosfera de gala, Revelionul Comu-nitatii Romanesti din Manitoba a adunat peste 80 de persoane de toate varstele. Lo-catia centrala a Hotelului Delta, sala si holul mai mult decat incapatoare, muzica diversifi-cata si bine orchestrata de DJ Mirel, tom-bola, mancarea pentru toate gusturile, sam-pania si vinul romanesc au completat si au facut ca acest Revelion sa fie un succes. Asta nu o spun doar organizatorii, ci si majoritatea celor ce au participat la eveniment si care ne-au marturisit ca s-au simtit bine. Cheltuielile serii au fost mai mari decat pretul reflectat in bilet, dar diferenta a fost acoperita de RSM, in semn de apreciere pentru membrii comu-nitatii noastre. Celor care au putut sa fie ala-turi de noi le multumim, iar celor ce nu au putut participa anul acesta, le spunem ca ne pare rau si ca ii asteptam data viitoare.

RSM Board

Comentarii Revelion 2015: “Buna organizarea! Muzica a fost pentru toate varstele, mancarea, bautura si desertul a fost foarte bune, doar sarmalele un pic diferite. Noi ne-am simtit foarte bine. Felici-tari organizatorilor si sanatate!” (Veronica si Gabriel Sahlean).

“Locatie super, mancare super (desi data viitoare trebuie sa le dam reteta de sarmale), muzica faina. Concluzie: nota 10 pentru or-ganizare! Multumim pentru asa o petrecere frumoasa petrecuta in mijlocul comunitatii!” (Iulia si Dan Tuduriu). “Revelionul a fost organizat foarte bine si noi, eu si Razvan, am fost incantati. Pe o scala de la 1-10 puncte, acordam: 10 pentru sala, 10 ambianta, 10 servit, 10 ornatul meselor si salii; 9 pentru mancare (aperitive, main course & desert); 8 pentru muzica (prea multa muzica romaneasca si dansul in hora la orice melodie nu prea mi-a placut). Parkingul hotelului a fost oribil! ca in filmele de groaza :-)! Dar Societatea nu este responsabila ...

(continuarea in pagina 8)

1 D E C E M B R I E - Z I U A N A T I O N A L A A R O M A N I E I

Echipa de fotbal "Romania" a par-ticipat la Campionatul de Craciun 2014 si a castigat cupa campionatu-lui. Jucatorii romani la acesta com-petitie au fost: Petre Boda si Vio Oros, restul echipei fiind formata din amatori internationali. Felicitari si numai succese in continuare!

Foto de la Marianna Boda

CAMP I ON I I C AMP I ON I I C AMP I ON I I C AMP I ON I I

R OMAN I ROMAN I ROMAN I ROMAN I

REVELION 2015



Sarbatori fericite Pagina 3

Angarta si Camelia

Nici anul acesta Mosul nu s-a lasat astep-tat, ba chiar a venit cu cateva zile mai devreme la unii copii; pentru ca avea agenda incarcata pe 24. Spre bucuria celor mici, pe 20 de-cembrie 2014, Mos Craciun si ajutoarele lui au parcat sania la serele Lacoste. Gaz-dele noastre ne-au asteptat cu ciocolata calda, fursecuri si bombonele specific Craciunului, iar pentru cei mai creativi si dornici sa faca lucru manual, au fost pre-gatite 3 masute frumos decorate. Pe mese au fost acoarele, pensule, si decoratii cu care fiecare a putut sa dea frau liber imaginatiei. Mosul nu a rezistat glasurilor

celor mici, care i-au cantat "Santa Claus is coming to town", si a venit "incarcat de jucarii"'. De cadourile variate, alese in functie de varstele fiecaruia, s-au bucurat cei 22 de copii din comunitatea noastra. Multumim copilasilor care au fost min-unati, rabdatori si ne-au adus in sufletele noastre, din nou, sentimentul Craciunului vazuti prin ochi de copil. Totodata, mul-tumim parintilor, pentru ca ne-au telefonat si pentru ca i-au adus pe cei mici la intal-nirea cu Mosu'! Multumim Mihaelei Radu, pentru ca in fiecare an se ocupa de rezervarea salii si de alegerea cadourilor! Multumim aju-toarelor lui Mos Craciun, Larisa Dinga, Nicoleta Oprea, Camelia Oros si Adrian Solomon... iar nu in ultimul rand, mul-tumim lui Alex Garliceanu, cel care a condus sania buclucasa ;)! Angarta Frincu - Vice President RSM

si Camelia Oros Fotografii de la Vali Vasin

Comentarii de la participanti: “Foarte frumos locul ales si bine organizat. Cred ca copiii ar trebui sa p regateasca ceva pentru Mosul. . . o poezie sau ceva asemana-tor. Multumim si La Multi Ani cu bucurii!” (Fam. Sahlean) “Multumim foarte mult, a fost foarte fru-mos si ne-am simtit bine foarte bine. Craciun Fericit la toti si La Multi Ani cu sanatate maxima. Sa auzim numai de bine in anul ce vine si sa fiti voiosi si sanatosi, Cu drag Cezar si familia”. (n.r. Scrip-cariu)

MOS CRAC IUN LA LACOSTE GARDEN CENTRE

Ca în fiecare an, copiii şi tinerii comuni-tăţii noastre ne-au făcut marea bucurie de a recita şi colinda în cadrul Concertul de Crăciun ce a avut loc la Biserica Sfȃntul Dumitru în data de 21 decembrie 2014. Sub îndrumarea organizatorilor (n.r. Io-ana Ulici, Dorina Bularca si Bonnita Holunga), aceştia s-au întrecut în a da viaţă versului lui Mihai Eminescu, George Coşbuc cȃt şi a lui Valeriu Gafencu. Dȃnd urmare invitaţiei stărui-toare, ce a venit sub forma - Here comes Santa Clause! - Moş Crăciun şi-a făcut apariţia cu daruri binemeritate, felicitȃnd copiii, tinerii, cȃt şi a doamnele îndrumă-toare care încearcă să ducă tradiţia noas-tră creştină mai departe.

Dori Bularca

Alexander and Matthew Oprea are two talented soccer players. They attend Saint

Joseph the Worker

School and play soccer year round at Phoenix Soccer Club. “The boys played in a tourna-ment just after New Years at the Univer-sity of Winnipeg. It was a team that one of the Phoenix

coaches put together so the players were from all different teams across the city and

the boys did not play together before but did well. We made it to the finale where we lost. Alex scored the most goals in the tournament and so he got a special trophy for that, but both of them got me-dals for participating in the tournament” told ROMB their mother,

Nicoleta Oprea

Two Soccer Tallents

Anul acesta Cezar s-a gandit sa faca ceva ce putini fac si sa ii daruiasca el lui Moș Crăciun un cadou! Cu siguranta Mosul a fost placut impresionat… si i-a multumit lui Cezar printr-o scrisoare (ca doar are imprimanta portabila, nu?) si a lasat sub brad multe, multe cadouri.

Sarbatori fericite! va ureaza Fam. Tuduriu!

CRĂCIUN FERICIT! La Biserica Sf.Dumitru

ROMANESTI

Revista Românului Manitoban, Volumul 9, Numarul 1

Pagina 4

RSM, Winnipeg, MB, Februarie 2015 Pagină realizată de Mihaela Radu

Cetatea Neamț Monument istoric figurând in poezie și dramă, obiectiv turistic și cadru pentru spectacole de sunet și lumină, Cetatea Neamț (sau Neamțului) se află la câțiva kilometri la nord de Târgu Neamț, pe stânca Timuș de pe Culmea Pleșului. De aici, încă din secolul al XIII-lea, ea domină văile Moldovei și Siretului, stând de strajă trecerii peste munți în Transilvania. Sub numele ei actual Cetatea apare mentionată în cronica expediției regelui Sigismund al Ungariei în Moldova, care a avut loc în anul 1395. A fost însă întemeiată și construită cu aporape o suta de ani mai devreme de către Cavalerii Teutoni. Nu toti istoricii sunt de acord, dar dacă ipoteza ete adevrărată, Cetatea a fost ridicată cândva între anii 1211, când regele maghiar le-a donat Cavalerilor Țara Bârsei ca să apere granița de sud a Regatalui Maghiar, și 1225, când au plecat. Tehnica de construcție a nucleului primar pare să susțină această ipoteză. Cât vor fi asudat cavalerii aceia la construirea cetății ne spune o cronică: ”Înainte de Ștefan Vodă, cu mult înainte, au venit niște nemți pe-aici de s-au silit pe oameni de le-au cărat piatra și le-au clădit cetatea”. Și mai departe: “...așa de mult ce i-au năcăjit pe oameni nemții ceia, c-au râmas oamenii săraci lipiți pământului, pierindu-le vitele cărând la piatră, și după ce s-au mântuit boii și caii, au pus și vacile la jug... “ In secolul al XIV-lea, domnul Moldovei Petru Mușat (1375-1391) a întărit cetatea transformând-o într-o adevarată fortăreață. (conturată cu negru în desenul alăturat). Domnia lui Stefan cel Mare este și epoca de glorie a Cetății Neamț. Vechile ziduri au fos supraânălțate, au fost ridicate patru bastioane ale curții exterioare (traseu galben fără contur în desen) și a fost construit podul în formă de arc sprijinit pe 14 piloni de piatră. Suprafața podului putea fi demontată la nevoie, împiedicând accesul dușmanului. Sunt menționate și doua “capcane” ale podului, dar secretul a fost păstrat și

nu se știe ce erau de fapt. Podul este astăzi refacut în forma originală. Întărită astfel, în 1476, când marele Ștefan a cucerit Chilia și Cetatea Albă și a refuzat să plătească tribut, Cetatea Neamț a făcut față asediului lui Mohamed al II-lea, după lupta de la Valea Albă - Războieni.

Odata cu stabilirea dominației otomane, cetățile Moldovei își pierd importanța, în parte și pentru că tehnica de asediu și armamentul s-au schimbat. Începând cu a doua jumătate a se-colului al XVI-lea, Cetatea Neamț va fi rând pe rând parțial distrusă, refăcută (sub Ieremia Movilă) sau temporar abandonată.

În vremea lui Vasile Lupu (1646) cetatea va fi transformată în mânăstire. Un ultim moment de glorie va avea loc în 1691, când un mic grup de plăieși va rezista asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski, cel care a salvat Viena asediată de turci, în 1683. (trebuie menționat că So-bieski se afla în Moldova luptând cu tătarii. De partea tătarilor, ca supus al sultanului, se afla și dom-nul Moldovei Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie ). La cererea turcilor, în 1717, sub domnia lui Mihai Racoviță zidurile sunt distruse și cetatea părăsită. Localnicii vor folosi patra la construcții și intemperiile vor contribui și ele la paragină. Abia în 1834 se va interzice prin lege ridicarea pietrei din cetate. Tot atunci, situl va fi declarat monument istoric.

Intre anii 2007-2009 Cetatea Neamț a fost restaurată cu fonduri europene, în cadrul unui program UNESCO. Dacă spectacolele pseudo-istorice sunt îndoielnice, restau-rarea este incontestabil un succes. Proiectul a fost făcut la Direcția Monumentelor Istorice. Au fost consolidate, refăcute și, în parte mobi-late, mai multe săli, vechiul paraclis, bucătăria si monetăria. A reânviat astfel o parte a istoriei Moldovei și un monument important a fost re-dat circuitelor culturale și turistice din România.

O prima încercare de reconstituire a zidurilor s-a facut prin 1970, sub conducerea arhitectului Ștefan Balș, distins restaurator al monumetelor Moldovei,



De DRAGOSTE Pagina 5

Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele ţării. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor. Demult, Dragobetele nu era o sărbătoare cu dată fixă, cele-brarea acestei zile a dragostei şi a renaşterii naturii variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De alt-fel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia. Mai apoi s-a sărbătorit pe 24 februarie, dată care coincidea cu sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul, însăşi denumirea de Dragobete provenind de la numele slav al sărbăto-rii creştine (Glavo-Obretenia). La început, această sărbătoare era celebrată doar în sudul României, însă după importul Zilei Sfântului Valentin, sărbătorită în Occident şi în SUA pe 14 febru-arie, tradiţia s-a extins pe întreg teritoriul ţării. „Noi, etnografii, am avut o bucurie. Se vorbeşte mai intens despre Dragobete, care fusese dat uitării chiar şi în zonele în care altădată se sărbă-torea. Această generalizare a sărbătorii ne bucură, pentru că dăm o ripostă acelei sărbători de împrumut cu una autohtonă, tradiţională“, consideră etnograful Angela Paveliuc Olariu. În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările înce-peau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea. „În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile

dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit“, explică etnograful Angela Paveliuc Olariu. În fond, sărbătoarea ce năştea la îngemănarea celor două ano-timpuri, iarnă şi primăvară, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregă-teau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară“, „Sântion de pri-măvară“, „Ioan Dragobete“, „Drăgostiţele“, „Năvalnicul“, „Logodna sau însoţitul paserilor“.

Logodna păsărilor şi începutul clocitului

Ziua Dragobetelui nu era aşteptată doar de tinerele fete, ci şi de gospodarii satelor. Aceştia înce-peau deja să se gândească la semănături, iar această zi le oferea prilejul de a-şi asigura, într-un fel, protecţia recoltelor viitoare. „De Dragobete se spunea că are loc logodna păsărilor şi, de aceea, în această zi gospodarii trebuiau să pună de mâncare nu doar păsărilor din curte, ci şi păsărilor cerului, pentru că se credea că în ziua logod-nei lor, când se spunea că începe clocitul, dacă păsările vor mânca suficient, acestea nu vor mai produce pagube în recolte tot anul“, explică Angela Paveliuc Olariu.

DRAGOBETE , S FANTUL VDRAGOBETE , S FANTUL VDRAGOBETE , S FANTUL VDRAGOBETE , S FANTUL VALENT IN , MART I SORALENT IN , MART I SORALENT IN , MART I SORALENT IN , MART I SOR

Camelia

4B? .?Q '?H?L;NCIH 7;S

Daughter: "Daddy, I am coming home to get married. Take out your cheque book. Dad, I'm in love with a boy who is far away from me. I am in Australia and he lives in the UK. We met on a dating website, became friends on Facebook, had long chats on Whatsapp, he proposed to me on Skype and now we've had two

months of relationship through Viber. Dad, I need your blessings good wishes and a big wedding." Father: "Wow! Really!! Then get married on Twitter, have fun on Tango, buy your kids on Amazon and pay through Paypal. And if you are fed up with your husband....sell him on Ebay".

From Gil Haidau

C R I S T I N A S I N A Z A R I YC R I S T I N A S I N A Z A R I YC R I S T I N A S I N A Z A R I YC R I S T I N A S I N A Z A R I Y Cristina Dinga si Nazariy Marynovskyy si-au unit destinele in fata Domnului la Biserica Sf. Dumitru in toamna lui 2014. Alaturi de ei au fost nasii Angarta si Eugen Frincu, parintii, fratii, verisorii si cativa prieteni apropiati. Nunta a avut loc in Mexic, pe coasta insorita a Pacificului. Casa de piatra! Cristina & Nazariy Marynovskyy had their wed-ding on January 21, 2015 on the beautiful Mexican Pacific coast. Once again, Happy Marriage and Congratulations!



Atelier literar Pagina 6

de Eugen Hulub (continuare din numarul anterior) Cele mai aprinse şi dese discuţii au loc în Braşov, între localnici , despre noii veniţi care fac mereu boacăne de li se duce vestea. Bătăi în căminele de nefamilişti, scandaluri dintre cele mai col-orate, un limbaj suburban presărat frecvent cu înjurături, chefuri îndelungate pe timpul nopţii cu muzică ce îţi sparge timpanele, agresarea unor trecători fără motiv, degradarea sau distrugerea unor piese de mobilier, ceartă în restaurante şi în baruri, înghe-suială în magazine şi nerespectarea rândului, gălăgie în sala de cinematograf, violuri şi tâlhării, în general incălcarea celor mai elementare reguli de comportament civilizat. Puţinii moldoveni corecţi şi cuminţi sunt priviţi cu repulsie şi reticenţă ca toţi ceilalţi. Cazurile relatate de presa braşoveană sunt preluate de local-nici pentru a fi comentate, analizate, exagerate şi întotdeauna încheiate cu cele mai rele aprecieri la adresa moldovenilor. Ex-istă părerea că toţi moldovenii sunt primi-tivi, inculţi, needucaţi, agresivi, beţivi, vio-latori, hoţi şi plini de defecte. Nimeni nu mai convinge pe braşoveni că există şi în Moldova oameni. Dealtfel, în toată România se manifestă respingere faţă de moldoveni, un dispreţ evident faţă de aceştia şi, în consecinţă, numeroase vorbe urâte şi bat-jocoritoare pentru “sârme” … Oraşul Vaslui devine reşedinţă de judeţ şi toate favorurile îi vin în mod discreţionar. La patru kilometri de oraş, spre vest, începe construcţia unor fabrici de mare capacitate. Mai întâi se ridică halele uriaşe ce vor găzdui utilaje de prelucrat prin aşchiere: strunguri, freze, maşini de rectificat, dar şi o turnătorie de oţel. Se vor fabrica piese componente pentru sonde şi pentru utilaj petrolier, urmând ca ansamblurile astfel realizate să fie exportate în ţări arabe, îndeosebi în Irak, Kuwait şi Iran. Denumirea iniţială este “Fabrica de ventilatoare”, cu referire la acele componente de ventilaţie ale uriaşelor ansambluri destinate extracţiei de petrol. La scurt timp de la inaugurare, activitatea fabricii se extinde rapid şi începe producţia unor noi piese şi componente mecanice. Mii de muncitori fac drumul dus-intors din oraş până în “Zona industri-ală”. Un puhoi de muncitori, tehnicieni şi ingineri se repede, la incheierea schimbului, “să prindă” un autobuz din cele vreo 40 care alcătuiesc “coloana” . În vecinătate se construiesc – o întreprindere de aparate de măsură şi control, o întreprindere de materiale izolatoare şi un combinat de fire sintetice. Se poate spune că Vasluiul cunoaşte o industrializare rapidă şi amplă, având, pe lângă zona industrială, o fabrică de mobilă, o întreprindere textilă, o fabrică de confecţii, multe cooperative mesteşugăreşti şi un puternic trust de con-strucţii civile şi industriale. Începe adevărata epocă de aur la Vaslui. Liderii comunişti ai judeţului sunt docili şi disciplinaţi în relaţia cu puterea centrală a partidului, dar foarte descurcăreţi şi vicleni atunci cand se iveşte ocazia de a obţine privilegii de tot felul pentru judeţ, pentru oraşul Vaslui, pentru nomenclatura comunistă din Vaslui. Construcţia de blocuri de locuinţe este la apogeu: zi de zi răsar noi clădiri din beton, cu apartamente mari conectate la căldura şi apa caldă furnizate de centralele de car-

tier, mai apoi de centrala oraşului (CET). Căsătoriile sunt în toi, naşterile şi botezurile deasemenea. Judeţul ocupă primul loc pe ţară în ce priveşte natalitatea. Rând pe rând: tineri căsătoriţi se mută în apartamente noi, primite prin intermediul conducerii fabricii la care lucrează. Clădirile cu destinaţie culturală sunt noi, spaţioase, aproape luxoase: Casa de cultură a oraşului, Casa sindicatelor, cinema “Modern”, cinema “Independenţa”, Sala sporturilor, Casa Artei. Se dă în folosinţă un nou sediu al primă-riei şi al comitetului judeţean de partid. La fel de arătoase sunt clădirile Miliţiei judetene şi a Miliţiei municipale. Pe lângă spitalul cel vechi, rămas din perioada interbelic , a apărut o policlinică modernă şi foarte bine dotată, dar şi un spital judeţean im-punăto . Hotelul “Racova” domină centrul oraşulu , iar parcul de distracţii “Copou” se umple de orăşeni în fiecare duminică. Desigur , cârciumile sunt cele mai frecventate, de la restaurante de lux pană la dughene insalubre. În fiecare toamnă în oraş are loc Festivalul Umorului “Constantin Tănase”, cu concursuri de

caricatură şi grafică, interpretare vocală şi instrumentală, reprezentaţii de satiră şi umor, dar şi cântece de slavă pentru par-tid. Cu această ocazie în cinematografe rulează filme de foarte bună calitate, multe premiate cu “Oscar”, iar actorii de marcă vin să înveselească publicul vasluian: Dem Rădulescu, Mitică Popescu, Dumitru Ru-căreanu, Jean Constantin, Silviu Stăn-culescu, Nicu Constantin, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Ştefan Tapalagă, Marin Moraru, Radu Beligan, etc. Sălile sunt arhipline, nu numai la spectacolele maeş-trilor, dar şi la concursul brigăzilor artis-

tice. În restul timpului vasluienii se descurcă foarte bine: chiar dacă pâinea, laptele, uleiul, zahărul şi ouăle se dau be bază de tichete, adică nişte taloane cu scris de tipar cu care te prezinţi la alimentara pentru a primi cantitatea ce ţi se cuvine, totul e îndestulător şi nu ai grija zilei de mâine: când vrei te duci şi iţi iei uleiul, sau zahărul, sau ouăle. E scris pe tichet, înseamnă că ţi se va da! E garantat! În ce priveste salamul, parizerul, cârnaţii, pasta de mici, carnea tocată, tacâmurile de pui, pipotele, carnea de porc, carnea de vită, ficăţeii, chiar pulpele de pui, aici lucru-rile stau puţin diferit: trebuie să te duci dimineaţa devreme şi să prinzi rând. Unii se aşează la rând chiar de la lăsarea serii şi asteaptă până dimineaţă, dar se merită efortul: vei cumpăra atâtea kilograme de mezeluri şi carne încât să-ţi umpli bine fri-giderul. Vei avea suficient pentru două sau trei săptămani. În plus , faptul de a aştepta să-ţi vină rândul nu e o pedeapsă, ci o plăcere; se discută orice, se pune ţara la cale, se spun glume, se bârfeşte, mai afli de una de alta, îţi mai descreţeşti fruntea şi mai cunoşti diverşi prieteni. Statul la rând e aproape o sărbă-toare. Oamenii pleacă fericiţi acasă cu salam, carne tocată şi pulpe de pui, având ce povesti alor săi. Mai problemă este cu buteliile de aragaz! Acestea se primesc la fel de greu ca aparta-mentele sau garsonierele, adică prin pile, cunostinţe, relaţii, cu plocoane date maistrului sau inginerului şef de secţie, chiar un-ora de la sindicat. Trebuie să îndeplineşti nişte condiţii: să fii harnic, să nu ai absenţe nemotivate de la program, (continuarea in pagina urmatoare)

CANDVA IN COMUNISM CANDVA IN COMUNISM CANDVA IN COMUNISM CANDVA IN COMUNISM

Camelia



Atelier literar Pagina 7

Camelia

(continuare din pagina anterioara) să ai familie şi cât mai mulţi copii, să participi la adunările de partid şi să iei cuvântul, să fii respectuos cu colegi , cu tovarăşul maistru şi cu ceilalţi. Odată obţinută butelia, trebuie să faci cin-ste colegilor. “Nu ţine !” spun aceştia despre butelie. “De ce nu ţine ?” “Nu ţine !... Trebuie s-o uzi!” Proaspătul proprietar al buteliei râde cu subînţeles. Desigur, trebuie s-o udă, adică să le dea de băut tovarăşilor săi. Schimbatul buteliei înseamnă un spectacol ceva mai modest decât cel al cumpăratului de carne şi mezeluri. Se stă la rând şi se discută despre fotbal, despre echipa locală aflată acum în divizia B, despre şefii cei mari, care sunt băieţi buni, şi se descurcă şi le asigură muncitorilor cele necesare traiului. Un subiect aparte, abordat cu multă înfocare şi participare este cel al televiziunii. Fiecare vrea să vorbească de programele date de Chişinău sau de Moscova I sau de Moscova II. Cele mai tari sunt programele de la Chişinău, dar şi Moscova II dă o grămadă de sport. Lumea e mulţumită. “Ce-mi mai tre-buie ? Casă am, nevastă am, copii am loc de muncă bun am, categoria a V-a am, carne in frigider am … Mai trebuie să-mi umplu butelia, mă duc acasă, fac o baie şi stau în pat şi mă uit la sport pe Moscova II ...” Sebastian e vânzător la “carnagerie” şi mare gagicar. “Caramanageria” este locul unde se vând cele mai alese mezeluri şi produse din carne, undeva în “hala” din Piaţa veche. Sebastian e om important, invidiat de mulţi din oraş. El este cel care vinde bunătăţile. Zeci de vasluieni aşteaptă cuminţi în “coada” lungă ce ajunge deseori în afara halei. Sebastian a cunoscut multe gagici bune, probabil nimeni nu deţine asemenea record, este uneori admirat pentru aşa suc-ces la fete şi aşa virilitate: nu e zi să nu agaţe vreo două, trei. Metoda lui e simplă: priveşte coada în care s-au aşezat fel de fel de oameni, de la pensionari şi casnice până la muncitori şi elevi, bărbaţi şi femei; apoi alege cu privirea pe cele “bune”, adică frumoase, apeti-sante, provocatoare şi bine construite. Când una dintre acestea ajunge la tejghea şi comandă mezeluri, Sebastian pândeşte mo-mentul potrivit, când fata încearcă sa ia punga cu salam de pe tejghea. Atunci el pune mâna pe mâna fetei: dacă ea râde, obraznic şi complice, înseamnă că a agăţat-o; dacă ea răspunde nervoasă şi supărată, adresându-i cuvinte de ocară, înseamnă că a ratat. Aşadar, fetele din Vaslui se împart în cele două categorii: cu Sebastian sau împotriva lui Sebastian. Mare figură, Sebastian! Mare gagicar acest Sebastian! E vânzător la caramanagerie! Veselia în oraş este molipsitoare. Străzile sunt împânzite de copii. Şoimii patriei şi pionierii atrag atenţia trecătorilor. Sunt zglobii şi inocenţi. Se simt bine impreună, caută apropierea, comunică între ei şi ştiu lecţia celor două feţe: una trebuie să zici despre partid şi despre comunişti şi alta e situaţia când ieşi la joacă. O faţă pentru conducatorii cei mari şi o altă faţă pentru colegi. “Fecioru-miu a primit stimulent!” spune un vajnic strun-gar despre fiul său, şoim al patriei. Ceilalţi se uită cu invidie la tatăl cel fericit: “Fi-su a primit stimulent!” Asta e un fel de notă, chiar premiu care se acordă copiilor cuminţi şi merituoşi de la grădiniţă. Invidia e o problemă şi se nasc deseori discuţii despre notele primite la şcoală, despre premii, despre stimulente. “Are

pilă pe secretarul de partid !...” Vasluienii sunt mândri de ei, mândri de familiile lor, mândri de situaţia lor. Se laudă şi îşi arată mulţumirea. Chiar îşi permit să glumească. “Oi ! Ştiţi aia cu Dan Pendulă ?” “Ce Dan Pendulă, oi ?” “Cică unul n-avea sulă!... Şi nu-i convenea că trebuie să plătească taxă de celi-batar. Adică n-avea copii şi plătea celibatar...” “Da, oi, dădea lozu' pentru că e puţoi şi n-are copii şi noi ăştia cu copii îi luăm lozu' şi-l cheltuim.” “Da, oi ! Dar ăsta n-avea sulă! Stai să vezi!... Omul a trimis o scrisoare la comitetul central. Stai să vezi!... A scris o scrisoare: Subsemnatul Dan Pendulă Om al muncii, fără sulă Socotesc că nu-i normal Să plătesc celibatar.” “Păi, da ! Ce era vinovat omul că n-are copii? Dacă n-are sulă! Cu ce să facă copii dacă n-are sulă? Avea dreptate omu'.” “Stai să vezi ce i-au răspuns ăia de la comitetul central! I-au zis aşa: Cetăţene Dan Pendulă Om al muncii, fără sulă Cât ai degete şi limbă Legea ţării nu se schimbă.” Grupul râde cu poftă de aşa glumă bună.

La Casa Artei se organizează concurs de şah. Participă şahisti din tot judeţul. Se pot obţine puncte pentru calificare, adică pentru avansarea în categorie. Inginerul Vlad Munteanu, de la “Mecanica” Vaslui, este maestru. Are misiunea să organizeze con-cursul, să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a acestuia. Sunt doar trei maeştri în tot judeţul: Munteanu , Glodeanu şi Zărnescu. Participă şi un candidat de maestru şi câţiva cu categoria I. Se discută despre Kasparov, despre Karpov, despre

meciurile pentru titlul mondial. Se expune teorie şahistă, se vorbeşte despre deschideri şi variante. Orgoliul vasluienilor e foarte mare, nici nu concep să nu câştige primul loc. Spre sur-prinderea tuturor, cel care va termina învingător va fi domnul Oasenegre, din Bârlad. Incredibil! Unul din Bârlad, doar cu cate-goria I, să-i bată pe cei din Vaslui?... La scurt timp după consu-marea evenimentului încep confruntările de şah de la Clubul Tineretului: ambiţiile sunt mari, tineri talentaţi vor să devină peste noapte maeştri, se exersează variante inedited, se fac sacrificii şi mutări “tari”, se încearcă atacul la rege şi matul cu orice preţ. Fiecare vrea să ajungă un Kasparov sau un Karpov … Mihail Gorbaciov preia conducerea partidului comunist din Uni-unea Sovietică. Sindicatul “Solidaritatea” din Polonia inten-ţionează să aducă schimbări într-o societate comunistă rigidă şi anacronică. Posturile de radio “Europa liberă” şi “Vocea Americii” vorbesc despre realitatea din Romania, despre anomaliile regi-mului ceauşist şi despre necesitatea schimbării. Intelectuali de marcă de la Chişinău receptează la Moscova noile tendinţe în politica şi spiritualitatea mondială, inclusiv dispoziţia pentru deschidere şi dialog manifestată de Mihail Gorbaciov. Limbajul de lemn al comuniştilor români este ruinător şi deprimant pentru cei care aspiră la o viaţă normală. (continuarea in numarul urmator)

CANDVA IN COMUNISM CANDVA IN COMUNISM CANDVA IN COMUNISM CANDVA IN COMUNISM



social Pagina 8

Camelia

… sau data viitoare pot sa investigeze mai mult si sa sugereze alte parcari, localizate prin apropiere”. (Cati Nina) “Ceea ce mi-a placut la Revelionul 2015 si care l-au facut o experienta foarte placuta au fost urmatoarele: Incepand cu ajungerea la hotel, parcarea subterana - care mi-a permis sa ajung in sala de petrecere nezgribulita de frig, toaletele “de gala” fiind mai subtiri, nu cum ne imbracam de obicei pentru iarna canadiana (Winterpeg-oasa) - totul a fost bine si frumos. Sala a fost frumoasa, cu multa lumina ceea ce este destul de rar in oras intr-un restaurant, asa ca am putut sa ne vedem bine. Un lucru demn de mentionat si de laudat a fost DJ-ul care a stiu sa imbine muzica in surdina (in fine! dupa ani de rugat sa se in-teleaga ca lumea mai vrea sa si vorbeasca si auda!!) in timpul cinei, cand comesenii care nu se vazusera de mai mult timp au putut sa-si impartaseasca noutati si sa poarte discutii fara sa tipe sau sa se simta exclusi si restransi strict doar la partenerul din stanga si dreapta. Eu una, cand vin la evenimentele organi-zate de Societatea romaneasca doresc sa reiau legatura cu cunostinte pe care nu am ocazia sa le vad prea des, deci doresc in principal sa... comunic! Bineinteles ca dupa ce s-a servit masa, cand lumea a vrut sa danseze, muzica si-a marit volumul pentru a-i stimula la dans si asigura voia buna pentru invitati, si pentru a-i multumi pe toti. Mancarea a fost gustoasa si mai deo-sebita fata de alte dati, lucru care ne-a bucurat. Fata de canadi-eni, noi romanii suntem obisnuiti cu o masa foarte festiva si fe-luri diverse care nu se repeta de la an la an. De asemeni a fost in cantitate suficienta incat si cei veniti mai tarziu s-au putut

bucura de toate felurile de mancare. Personalul restaurantului a fost foarte atent sa ne multumeasca, sa ne ajute sa ne simtim bine, sa nu avem impresia ca abia asteapta sa scape de noi. Cand am cerut mai multa apa sau cafea s-au straduit sa ne aduca indata si cu zambetul pe fata, sa nu simtim ca i-am deran-jat. Intr-unul din anii trecuti am avut neplacuta surpriza sa-mi las cafeaua abia atinsa pe masa si sa merg la un singur dans. Cand m-am intors la locul meu, dupa cateva minute, cu toate ca geanta ramasese pe scaun, cafeaua si tacamul erau disparute si mi s-a spus ca gata, portia mea s-a terminat cand am cerut o alta cafea. Deasemeni de data aceasta dulciurile si fructele au fost din plin si selectia foarte variata incat toti am putut gusta din mai multe feluri si copiii, am avut impresia, au avut si ei din plin. Locul ales a avut un hol mare, cu multe scaune si canapele, asezate distantat incat sa asigure intimitate, unde ne-am putut retrage sa vorbim cand am vrut (si) mai multa liniste. Holul a avut si marele avantaj ca a fost dedicat exclusiv salii in care eram noi, deci nu am avut si alti “intrusi” care sa ne perturbe sau care sa ne strice intimitatea de membrii ai unei comunitati. Experienta mea a fost foarte placuta anul acesta si le multu-mesc din suflet organizatorilor care ne-au oferit asa o placuta celebrare a trecerii dintre ani - Angarta, Viorel Nicoleta, Vali si toti cei care au participat la organizare (imi cer iertare ca nu am retinut mai multe nume). Daca nu suna prea egoist, i-as ruga sa se mai ocupe si alta data si sa ne ofere o asemenea ex-perienta placuta. Sper ca anul 2015 sa aduca tuturor romanilor, din Winnipeg si de pretutindeni, multa sanatate si realizarea turor dorintelor!” (Anca Ionescu)

R E V E L I O N 2 0 1 5

U N B O I E R A L M I N T I I — N E A G U D J U V A R A

Nascut in 1916! Iata cateva idei remarca-bile.....

1111 Uitându-mă în istorie, descopăr că, pe măsură ce eşti mai lău-dat când trăi-eşti, cu atât

eşti mai uitat după moarte. 2222 Mă întristează că noi nu avem ceea ce scandinavii, după multe secole de educație, au deja în sânge – chestia cu cinstea. La noi, lucrul ăsta nu există de veacuri. De ce? Pentru că am avut o isto-rie a țării atât de vitregă, că într-adevăr nu puteam să supraviețuim fără să șmecherim… ca să subziști, nu-i așa? În timpul comunismului era (dintr-o perspec-tivă) justificat să șmecherești ca să subziști. Dacă nu, erai turtit! Masele au ieșit din 50 de ani de comunism cu o men-talitate inconștientă că șpaga, șmecheria sunt un mijloc indispensabil de supraviețuire. 3333 Pe Emil Cioran l-am iubit, ce mai tura-vura! Tipul e genial! De aceea mă supără că în România e mai puţin venerat decât Mircea Eliade.

4444 Ambiția mă ține tânăr. Din nefericire, nu poți recomanda cuiva să fie ambițios, pen-tru că asta e o trăsătură pe care o ai sau nu o ai. Dar ca să faci ceva în viață e musai să fii ambițios, să vrei să faci ceva, altfel te prăbușești psihic. 5555 Am fost un student permanent. 6666 Unul dintre beneficiile celor care învață pe parcursul întregii vieți este capacitatea de a fi cât mai rar depășit de situație – acolo unde muncim sau acolo unde ne aduce istoria. 7777 Primul lucru pe care trebuie să îl facem pentru brandul nostru de țară e să scriem istorie cinstită! 8888 Îndârjirea mea a fost de a fi un bun student toată viața. Și când am plecat la pensie la vârsta de 68 de ani am venit la Paris și m-am inscris la școala de limbi orientale, am făcut o licență în sârbo-croată. Între 68 și 72 de ani! 9999 Naționalismul ăsta exacerbat l-au avut și comuniștii, dar și alții – Iorga, de exem-plu, care era un supra-dotat: știți că deține recordul mondial al scrisului: a scris 1.300 de cărți și 13.000 de articole, pe lângă editorialul zilnic din ziarul lui politic. Asta nu există în toată istoria universală! Dar din păcate avea o prejudecată de ex-

altare a neamului românesc care nu e rentabilă în străinătate! Să știți că nu suntem respectați nu din cauză că n-am jucat un rol important în istorie, ci fiindcă mințim! De aceea nu suntem preluați de către istoricii din occident. De îndată ce vom fi cunoscuți cu o istorie veridică, să vedeți ce repede ne ocupăm locul cuvenit. Noi le umflăm așa de mult, că ajungem să nu fim luați în serios. 10101010 Adevărata zi de independență a Romîniei este pe 10 mai 1877. Întot-deauna m-am pronunțat cu furie împotriva alegerii zilei de 1 decembrie ca zi națională pentru că nu este ziua când s-a făcut România mare, e doar ziua când două provincii au cerut să fie primite în regatul român. Adevărata dată când România s-a făcut mare, juridic vorbind, e 24 de-cembrie decretul Regelui că acceptă cele trei, patru cereri de asociere la micul Re-gat al României. Adevărata zi de independență este pe 10 mai 1877. 11111111 Necinste nu este doar că furi – e că nu te ții de cuvânt, că nu ești la ora la care spui că ești, că nu-ți faci treaba care tre-buie.

De la Sorin Dragomir



Mens sana in copore sano Pagina 9

Camelia

1. Gluten is:

◊ An additive to many foods

◊ A preservative

◊ A protein found naturally in certain foods

◊ A flavoring 2. Which is a symptom of gluten intoler-ance?

◊ Poor circulation

◊ Sore throat

◊ Diarrhea

◊ Ringing in the ears 3. Eating gluten-free is critical if you:

◊ Want to lose weight

◊ Want to cleanse your digestive tract

◊ Want to have more energy

◊ Have celiac disease 4. There is no test for celiac disease.

◊ True

◊ False 5. Which grain does not contain gluten?

◊ Rye

◊ Barley

◊ Wheat

◊ Quinoa 6. You can tell which prepared foods have gluten just by looking at them.

◊ True

◊ False 7. You can’t drink alcohol if you’re on a gluten-free diet.

◊ True

◊ False 8. Which is a good gluten-free breakfast choice?

◊ Toast with butter

◊ Scrambled eggs and grits

◊ Bagel and cream cheese

◊ Pancakes 9. Which department should you spend the most time in when shopping for gluten-free food?

◊ Frozen prepared foods

◊ Snack food

◊ Produce

◊ Cereal

10. A person with celiac disease can’t eat oats.

◊ True

◊ False 11. Which snack is off-limits on a gluten-free diet?

◊ Pretzels

◊ Tortilla chips

◊ Rice cakes

◊ Popcorn 12. Food manufacturers are required to list gluten on their labels.

◊ True

◊ False 13. You can pick up gluten from a toaster.

◊ True

◊ False 14. What can you use to bake gluten-free?

◊ Rye flour

◊ Brown rice flour

◊ Whole wheat flour

◊ All of the above

T O B E O R N O T T O B E . . . G L U T E N F R E E !

1. Gluten is a protein found in wheat, bar-ley, and rye. These grains are processed and used as starches and binders in many processed foods. You can also find gluten in medicines, lip balms, and vitamins. 2. Common symptoms of a gluten intoler-ance include diarrhea, cramping, bloating, gas, constipation, and anemia. Celiac dis-ease, which is due to gluten intolerance and is an autoimmune disease, has many of the same symptoms. A unique rash called der-matitis herpetiformis affects 15% to 25% of people with celiac disease. The intensely itchy rash may show up on your elbows, knees, and buttocks. If you have these symptoms, talk to your doctor 3. The only way to live symptom-free from celiac disease or a gluten intolerance is to always avoid foods with gluten. You may lose weight by eating gluten-free, but gluten-free doesn’t mean calorie-free. Eat-ing fruits and vegetables is great, but make sure you’re getting all the nutrients neces-sary for a healthy diet. 4. You can find out whether you have celiac disease from a simple blood test. The blood test is looking for specific proteins in the blood. If you already cut gluten from your diet, you need to eat foods with gluten for several weeks before testing. If the blood test is positive, your doctor may con-firm it with an endoscopic biopsy, taking a small sample of the small intestine. 5. Quinoa is a “superfood” from the Andes Mountains that’s gluten-free and very nutri-tious, with high levels of protein and amino acids. It is an excellent, inexpensive alter-native to grain. Quinoa may be eaten

cooked like rice or couscous. It can also be ground into a flour. Some gluten-free pas-tas are made from quinoa flour. There’s no way to tell by looking at cooked foods whether they are gluten-free unless they are plainly cooked meats, fish, or vegeta-bles. Read the labels and ask questions. When in doubt, don’t eat it. 7. There’s no gluten in distilled spirits like wine and hard liquor. But some wine coolers and bottled mixed-liquor drinks have ingredients with gluten. Beer is made from grains that have gluten, but there are gluten-free beers on the market. 8. Grits, which are made from corn, are gluten-free. Regular bagels and pancakes made with wheat flour are a no-no, but gluten-free mixes are available. Unless it’s made with gluten-free bread, toast is off the breakfast menu. 9. Fruits and vegetables are naturally gluten-free, so fill your grocery cart with as much as you want. Most frozen prepared meals, snack foods, and cereals contain gluten. Many supermarkets have gluten-free products like bread, cookies, cereals, and even frozen prepared foods in their health food section. 10. Recent studies have shown that peo-ple with celiac disease may be able to toler-ate small portions of oats that are "pure," or not contaminated with gluten-containing grains during processing. 11. Unless they are labeled gluten-free, most pretzels are made with wheat flour. But cheer up: There are several brands of gluten-free pretzels. You can eat other snacks like tortilla chips (made from corn),

rice cakes (the unfla-vored kind), some potato chips, and popcorn. Make sure to read the la-bel. 12. Manufacturers are required to list wheat but not gluten on their labels. Manufacturers change ingredients often, so check the label every time you shop to make sure no ingredients that may contain gluten have been added. Gluten may be found in barley, rye, triticale, malt, malt flavoring, malt vinegar, and more. Check the food manufacturer’s web site to see if there's a list of gluten-free foods they pro-duce. 13. Some people can’t tolerate even a tiny bit of gluten, so it’s important to keep prep areas and appliances gluten-free. If you use the same toaster to prepare regular and gluten-free toast, tiny crumbs from the regular bread stick to the gluten-free toast. Those little particles can aggra-vate a gluten intolerance. 14. Brown rice flour is typically used in gluten-free baked goods. Corn meal, bean, and potato flour are also commonly used.

This content is selected from WebMD's by

Dr. Stef

D E C I D E W H E N F U L L Y I N F O R M E D !



drumetii Pagina 10

Camelia

P E R I P L U E U ROP E A N

Am constant ca noua, romanilor, ne place mult sa calatorim, intalnindu-ma in diverse locuri cu familii, tineri sau mai putin tineri din Romania sau de oriunde ar trai ei. Este pentru mine o mare bucurie sa schimbam impresii si sa ne dam sfaturi despre diversele calatorii. Anul 2014 m-a purtat spre UK, Franta si Germania. Iata cateva din impresiile si locurile vizitate:

The National Maritime Museum Anglia secolului XVIII (1714 mai precis) se confrunta cu o dilema insurmontabila, anume calcularea longitudinii, o problema de o importanta majora pentru vasele aflate pe marile si oceanele lumii. Parla-mentul englez, prin The Longitude Act, a

oferit o recompensa de 20,000 lire sterline (2.52 milioane de lire sterline in 2015!!) celui care va gasi o solutie. A fost ca un sim-plu ceasornicar - John Harrison - sa demonstreze incontesta-tabil ca a patra dimensiune, timpul, este elementul fundamental pentru calcularea longitudinii. Din nefericire nici John Harrison, nici fiul lui, nici familia lor, nu au primit vreodata promisa recom-pensa. Am aflat despre aceasta vizitand Muzeul Marinei (aflat in Greenwich, Londra) si expozitia pe aceasta tema. Am aflat ca 300 de ani mai tarziu (2014 adica), sub presiunea opinei pub-lice, Parlamentul englez o oferit respectiva recompensa nu fami-liei descendente, ci acelui colectiv care ar rezolva cea mai acuta problema stiintifica a omenirii in 2014. Au fost invitati toti cetat-enii englezi sa-si spuna parerea. Ce parere aveti voi, care ar fi “problema numarul 1” a omenirii in 2014 /2015?

Big Ben Saint Paul’s Cathedral Warwick Castle

Frauenkirche Dresden Dresda este orasul care a fost distrus de bombardamentul forte-lor aliate intr-o proportie uriasa ... dar nemtii au refacut totul, fiecare colt, cladire si parc, recuperand dintre ruine planuri, foto-

grafii, amintiri sau chemand arhitec-tii originali, daca mai erau in viata. Totul s-a refacut... mai putin biserica Frauenkirche (Adormirea Maicii Domnului) din Dresda, care s-a vrut o lectie data umanitatii asu-pra inutilelor atrocitati ale razboiu-lui. Totusi, personalitati culturale si

politice au pledat pentru reconstruirea bisericii, care s-a finalizat in 2005. Citind despre constiinciozitatea nemtilor in a aduna, adnota si depozita cu precizie fiecare piatra din mormanul de moloz, mi-am spus, in mintea mea ca, din nefericire, noi romanii nu vom fi niciodata un asemenea popor (scuze celor care cred

altfel!). Biserica este astazi ceea ce a fost dintotdeauana, anume un loc de profunda cultura si credinta, nemtii facand din acest locas unul al prieteniei si colaborarii cu alte natiuni. Am ascultat cu piosenie si umilinta - apreciind totodata perfectiunea arhitec-turala si acustica - un superb concert (Brucken, Bach, Pergolesi) cu orchestra de camera Collegium 2004 din Praga impreuna cu doua talentate artiste din Italia, soprano Roberta Invernizzi si mezzosoprana Marina de Liso.

St. Thomaskirche Leipzig Locul pe care Bach l-a numit “casa” sa pentru 40 de ani, este o biserica construita in 1482, pe fundatiile unei manastiri incepute in 1160 de calugarii Augustinieni. Inflorirea Leipzig-ului si a ar-telor in acele timpuri s-a datorat descoperirii unui filon de argint in Erzgebirge (in sudul orasului) care a atras industriasi bogati care au inzestrat apoi bisericile cu obiecte de cult, dar mai ales au sprijinit invatamantul si cultura ger-mana. Biserica Sfantul Thomas este o capodopera, o capdopera de simplitate gotica adica. Bach a fost un muzician de exceptie, nu numai prin talent, ci si prin modestie. Corul de baieti al bisericii este o traditie veche cat si biserica (atestata la 1254), iar Bach a fost dirijorul corului pen-tru 27 de ani (1723-1750). Orga la care a compus si interpretat Bach concertele sale nu mai exista, dar in anul 2000 (Anul Bach) o orga identica cu cea originala a fost construita, pentru ca muzica lui Bach sa poate fi auzita de posteritate asa dupa cum el insusi a compus-o si si-a fi dorit sa fie auzita. Aceasta orga se afla la balconul din mijlocul bisericii (61 de registre) si este folosita doar in timpul concertelor ex-traordinare sau festivalului Bach. O orga mult mai mare (63 de registre) se afla pe peretele de vest, muzicalitatea si forta sa, sub mainile talentate ale organistilor bisericii, facand sa vibreze sufletele ascultatorilor veniti din intreaga lume. Din respect, Bach este inmormantat in altarul bisericii, piatra de mormant fiind la fel de simpla ca toata viata lui, singura extravaganta fiind florile proaspete asternute zilnic pe mormantul sau.

Strasbourg Orga J.S.Bach Cu Simona PS - Nu iubesc prea mult retelele sociale, dar o sa fac o exceptie pentru Facebook, pentru ca asa m-a gasit Simona, prietena mea din copilarie cu

care am petrecut zile minunate in Germania. Vivat tehnologia! Camelia Stefanovici

6 zile senine in Londra!

DIVERTISMENTE Pagina 11

Revista Românului Manitoban, Volumul 9, Numărul 1

RSM, Winnipeg, MB, Februarie 2015 pagină realizată de Mihaela Radu

ZODIAC 2015Nu trebuie neapărat să credeți, dar puteți să vă amuzați.

Iar “piatra benefică”, doamnelor, poate fi o sugestie pentru soțul dumneavoastră.

Aries - Berbecul: 21 martie - 20 aprilieZiua norocoasă: marțeaNumăr norocos: 6Culoare favorabilă: roșuPiatră benefică: diamantul

Nu accepta eșecul și vei invinge !

Taurus - Taurul :21 aprilie-21 maiZile norocoase: lunea și vinereaNumere norocoase: 1 și 9Culoare favorabilă: albastruPiatra benefică: smaraldul

Vei avea succes dacă urmezi un plan solid !

Gemini - Gemenii22 mai - 21 iunieZiua norocoasă: miercureaNumere norocoase: 3 și 4Culori favorabile: gri și argintiuPiatra benefică: agata

Nu urmări mai multe țeluri în același timp !

Leo - Leul24 iulie - 23 AugustZiua norocoasă : duminicaNumere norocoase: 5 și 9Culori favorabile: auriu și portocaliuPiatra benefică: onixul

Ai răbdare! Ascultă și părerea altora!

Cancer - Racul22 iunie - 23 iulieZiua norocoasă: miercureaNumerele norocoase: 3 și 8Culori favorabile: alb, argintiuPiatra benefică: rubinul

Fiindcă nu te manifești, e greu pentru cei din jur să te înțeleagă.

Virgo - Fecioara24 august - 23 septembrieZiua norocoasă: miercureaNumere norocoase: 4 și 8Culoare favorabilă: griPiatra benefică: safirul

Încearcă să te relaxezi și să te distrezi mai des !

Libra - Balanța24 septembrie - 23 octombrieZile norocoase: lunea și vinereaNumere norocoase: 6 și 9Culoare favorabilă: albastruPiatra benefică: opalul

Exprimă-ți deschis gândurile și adevăratele sentimente!

Scorpio - Scorpionul24 octombrie - 22 noiembrie

Ziua norocoasă: joiaNumere norocoase: 3 și 5Culoare favorabilă: roșuPiatra benefică: topazul

Detașează-te! Intensitatea emoțiilor te poate face nefericit.

Sagittarius - Săgetătorul, Arcașul23 noiembrie - 21 decembrieZiua norocoasă: JoiaNumăr norocos: 9Culoare favorabilă: movPiatră benefică: turcoază

Te aprinzi repede, dar pasiunile tale au viață scurtă !

Capricorn - Capricornul22 decembrie - 20 ianuarieZiua norocoasă: sâmbătaNumerele norocoase: 3 și 7Culoarea favorabilă: verdePiatra benefică: granataAi încredere în capacitatea ta, dar e

bine să delegi dacă e cazul !

Aquarius - Vărsătorul21 ianurie - 19 februarieZiua norocoasă: miercureaNumerele norocoase: 8 și 4Culori favorabile: albastru și verdePiatra benefică: ametistul

Nu te sinchisi că unii te consideră excentric !

Pisces - Peștii20 februarie - 20 martieZiua norocoasă: vinereaNumere norocoase: 5 și 8Culoarea favorabilă: lavandăPiatra benefică: berilium albastru

Învață să deosebești creativitatea de fantezia fără sens !

“Stimata doamna Camelia

Nu va bucurati prea mult ca alegerile

prezidentiale l-au desemnat castigator pe

Klaus Iohanis. Deasemenea - nu va mai

laudati ca sunteti romanca.

Dupa o analiza temeinica a celor 25 de

ani care au trecut de la Revolutia din de-

cembrie 1989 am ajuns la concluzia ca

Romania a fost si este stapanita de mon-

stri. Nu e nicio gluma, nu e nicio exager-

are. Monstrii (politicieni, ziaristi, politisti,

interlopi, securisti, procurori, chiar judeca-

tori) au luat tot ce se putea lua. Averi

imense, pozitii de putere, propaganda si

razboi psihologic prin intermediul mass-

media etc. Mafia romaneasca e cea mai

redutabila din lume deoarece a furat cu

acte in regula: hotarari judecatoresti, legi

date de Parlament special pentru a putea

fi incalcate si pentru a-i favoriza, hotarari

de Guvern, pile, cunostinte, relatii la nivel

inalt pe modelul de cumetrie. Monstrii ro-

mani sunt niste monstri inteligenti.

Klaus Iohanis e prea slab si neajutorat

ca sa reuseasca sa schimbe Romania. El

nu are cu cine face aliante pentru a lupta.

Nici macar societate civila nu mai exista in

Romania.

Occidentul a incercat sa ajute Romania

in lupta anti-coruptie, dar s-a scarbit de

toate cele petrecute in 25 de ani si exis-

tente in prezent. Scarba va fi si mai mare

cand acest Occident va intelege ca Roma-

nia e stapanita de monstri.

Cei care se mai pricep la monstri sunt

americanii, dar ei au ingenunchiat Rusia

din punct de vedere economic, vor rezolva

problema in Ucraina si nu vor mai avea

niciun interes pentru Romania. Scapa cine

poate.

Asa ca stati linistita acolo in Canada si

nu va mai faceti iluzii. Romania este

stapanita de monstri si asa va ramane. In

veci.”

Eugen Hulub

Raspuns: Va inteleg frustrarea d-le Hu-

lub. Totusi, eu o sa continui sa fiu o buna

romanca si canadianca totodata. Camelia

RSM va anunta ca intre 21-22 Martie, 2015 domnul consul

Gabriel Petric va efectua o vizita de lucru in Winnipeg pentru a

oferi servicii consulare: 1)Autentif icari inscrisuri

(procuri/declaratii) in probleme de vanzare/cumparare,

succesiuni, procurari acte (certificate de stare civila, cazier

judiciar), deschidere dosar pensie, ridicare pensie, deschidere

/inchidere conturi bancare etc. 2)Clarificari cetatenie romana,

inscriere a certificatului de casatorie /nastere canadian; acte

judiciare si extrajudiciare din Romania prin intermediul

ambasadei. 3)Certificate de cazier judiciar, certificate de stare

civila, apostilarea unor acte emise in Romania si necesare in

Canada.4)Servicii consulare care nu vor putea fi realizate din

cauza lipsei aparaturii mobile de preluare a datelor biometrice

(fotografie, semnatura, amprente) sunt procesariile de

documente de calatorie (pasapoarte electronice, pasapoarte

temporare, titluri calatorie). Pentru eficienta, va rugam luati

legatura in prealabil cu domnia sa la email

[email protected] sau cel. 613-858-0577.

RSM would like to invite all members of our community to an

ice fishing outing, on February 28, 2015. Location: Big

Whiteshell Lake, Whiteshell Provincial Park. Meeting time:

10:00. Please check your emails and contact Adrian Solomon

at 204-774-7859, ext 311 for details.

RSM, Winnipeg, MB, Februarie 2015

Revista Romanului Manitoban, Volumul 9, Numarul 1(47)

La final

Materiale de la: Adrian Mihailovici Anca Ionescu Angela Paveliuc Olaru Camelia Oros Cati Nina

Cezar Scripcariu Cristina Marynovskyy Dan Tuduriu Dorina Bularca Eugen Hulub Gabriel Petric

Gabriel Sahlean Gabriela Popescu Gil Haidau Larisa Dinga Mariana Boda Nicoleta Oprea

Sorin Dragomir Valeriu Miholca Vali Vasin Vasilica Constantinescu Victor Malanca Viorel Oros

ROMB este publicat de The Romanian Society of Manitoba Inc. de 6 ori pe an si este oferit gratuit membrilor

comunitatii romanesti din Manitoba, precum si prin email rudelor sau prietenilor acestora. Conceptia grafica

apartine colectivului fondator al acestei reviste, iar munca redactionala este strict voluntara. Informatiile din arti-

colele publicate sunt atat originale, cat si preluate din alte surse mass-media. Materialele preluate nu exprima

punctul de vedere al RSM. Pentru materialele originale va rugam sa luati legatura direct cu cei care au semnat

articolele respective. Si noi ne dorim o editie bilingva, deci oricine doreste sa ajute cu traducerea, este mai mult

decat binevenit. Va suntem recunoscatori daca pana atunci traduceti pentru sotiile, sotii, prietenii sau copiii dvs.

Colectivul de redactie:

Camelia Stefanovici— redactor sef / editor fondator ([email protected])

Angarta Frincu– redactor sef adjunct / editor ([email protected])

Mihaela Radu– redactor / editor / membru fondator ([email protected])

M U L T U M I R I L U I J U L I A N G I U B E G A S I R I C O H , P E N T R U T I P A R I R E , I A R M I H A E L E I P E N T R U E X P E D I E R E A G R A T U I T A A R E V I S T E I R O M A N U L U I M A N I T O B A N

234 Tweedsmuir Road

Winnipeg MB, R3P 1Y3

[email protected]

ROMB

Pagina 12

Pagina realizata de Camelia

Posta redactiei

R S M I C E F I S H I N G D E R B Y S E R V I C I I C O N S U L A R E I N W I N N I P E G

the rsm inc. - since 1985 volumul 9, numarul 1 (47)volumul ... · cembrie 2014, mos craciun si...

Documents