capitolul 9 radioactivitatea - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/arpm craiova/rsm...

19
318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate a nucleelor atomice de a se dezintegra spontan prin emisia unor radiaţii alfa, beta, gama. Unele nuclee emit spontan din interiorul lor particule sau radiaţii care există sau apar în procesele care se petrec acolo. Prin urmare, asemenea nuclee sunt instabile, sau radioactive. În urma experimentelor s-a stabilit că masa atomului şi toată sarcina pozitivă este concentrată într-un volum mic in centrul atomului, zonă numită nucleu atomic(alcătuit din protoni si neutroni). În jurul nucleului gravitează un număr de electroni care compensează sarcina pozitivă a nucleului. Fenomenul radioactivităţii, deşi spontan, nu se petrece în afara timpului : exista o durata de viata, numita viata medie, a nucleelor unui element,după care numărul nucleelor ramase nedezintegrate se reduce. Începând cu anul 2007 la sediul A.P.M. Gorj funcţionează, în cadrul R.N.M.R.M., staţia automată de monitorizare a radioactivităţii mediului furnizată de firma UIT GmbH Dresden prin Proiectul Phare 2003/005.551.04.11.01 – lot 1 – Achiziţie de echipamente necesare implementării unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului. Staţia monitorizează debitul de doză gama absorbite în aer. În cursul anului 2009 valorile înregistrate s-au încadrat în limitele de variaţie ale fondului natural. 9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Înfiinţată în anul 1962, RNSRM, constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea si controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMP privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sănătăţii populaţiei. Existenta si funcţionarea reţelei este o cerinţă a UE. Tratatul Euratom – Art. 35, obligă statele europene să-şi monitorizeze radioactivitatea mediului din vecinatatea obiectivelor nucleare şi pe întreg teritoriul naţional şi să transmită Comunitatii, prin rapoarte periodice, informaţiile obţinute (Art.36). La nivelul anului 2009, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM. APM Dolj a realizat supravegherea radioactivităţii mediului în judeţul Dolj prin cele 2 staţii de specialitate din Craiova si Bechet. Acestea efectuează atât programul standard de supraveghere, cât si un program special de supraveghere a zonei de influenţa a CN Kozlodui. La nivelul judeţului Vâlcea pe intreaga parioadă a anului 2009 a funcţionat o staţia automată de supraveghere a radioactivităţii mediului amplasată in vecinătatea APM Vâlcea. Aceasta face parte din reţeaua naţionala de supraveghere a radioactivităţii mediului şi a fost pusă în funcţiune în anul 2008, Staţia automată monitorizează debitul dozei gama absorbite în aer şi este compusă din staţia automată de doză gamma propriu-zisă şi un modul de staţie meteorologică, care ne dă informaţii privind următorii parametri meteo: presiune atmosferică (absolută şi relativă), temperatura aerului, umiditatea aerului, viteza şi direcţia vântului, punctul de rouă şi precipitaţii.

Upload: dangque

Post on 06-Feb-2018

222 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

318

Capitolul 9

RADIOACTIVITATEA

Radioactivitatea este o proprietate a nucleelor atomice de a se dezintegra spontan prin emisia unor radiaţii alfa, beta, gama. Unele nuclee emit spontan din interiorul lor particule sau radiaţii care există sau apar în procesele care se petrec acolo. Prin urmare, asemenea nuclee sunt instabile, sau radioactive.

În urma experimentelor s-a stabilit că masa atomului şi toată sarcina pozitivă este concentrată într-un volum mic in centrul atomului, zonă numită nucleu atomic(alcătuit din protoni si neutroni). În jurul nucleului gravitează un număr de electroni care compensează sarcina pozitivă a nucleului.

Fenomenul radioactivităţii, deşi spontan, nu se petrece în afara timpului : exista o durata de viata, numita viata medie, a nucleelor unui element,după care numărul nucleelor ramase nedezintegrate se reduce.

Începând cu anul 2007 la sediul A.P.M. Gorj funcţionează, în cadrul R.N.M.R.M., staţia

automată de monitorizare a radioactivităţii mediului furnizată de firma UIT GmbH Dresden prin Proiectul Phare 2003/005.551.04.11.01 – lot 1 – Achiziţie de echipamente necesare implementării unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului. Staţia monitorizează debitul de doză gama absorbite în aer. În cursul anului 2009 valorile înregistrate s-au încadrat în limitele de variaţie ale fondului natural.

9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM, constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea si controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMP privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sănătăţii populaţiei. Existenta si funcţionarea reţelei este o cerinţă a UE. Tratatul Euratom – Art. 35, obligă statele europene să-şi monitorizeze radioactivitatea mediului din vecinatatea obiectivelor nucleare şi pe întreg teritoriul naţional şi să transmită Comunitatii, prin rapoarte periodice, informaţiile obţinute (Art.36).

La nivelul anului 2009, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.

APM Dolj a realizat supravegherea radioactivităţii mediului în judeţul Dolj prin cele 2 staţii de specialitate din Craiova si Bechet. Acestea efectuează atât programul standard de supraveghere, cât si un program special de supraveghere a zonei de influenţa a CN Kozlodui.

La nivelul judeţului Vâlcea pe intreaga parioadă a anului 2009 a funcţionat o staţia automată de supraveghere a radioactivităţii mediului amplasată in vecinătatea APM Vâlcea. Aceasta face parte din reţeaua naţionala de supraveghere a radioactivităţii mediului şi a fost pusă în funcţiune în anul 2008, Staţia automată monitorizează debitul dozei gama absorbite în aer şi este compusă din staţia automată de doză gamma propriu-zisă şi un modul de staţie meteorologică, care ne dă informaţii privind următorii parametri meteo: presiune atmosferică (absolută şi relativă), temperatura aerului, umiditatea aerului, viteza şi direcţia vântului, punctul de rouă şi precipitaţii.

Page 2: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

319

Începând cu anul 2006 APM Olt este beneficiara unei staţii automate de radioactivitate ce asigură monitorizarea dozei GAMMA şi a parametrilor meteo, staţie ce a fost obţinută prin proiectul ANPM - PHARE RO 2003 – „Achiziţie de echipamente necesare implementării unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului”.

Fig. 9.1.1. – Staţia de radioactivitate a APM Olt

Staţia de radioactivitate a fost amplasată în incinta APM Olt (fig. 9.1.1) la o distanţă de 50 m

faţă de echipamentul de monitorizare, care este amplasat în cadrul laboratorului APM Olt, şi a fost pusă în funcţiune în anul 2007. Staţia automată de monitorizare a dozei gamma şi a parametrilor meteo face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului şi realizează, prin activităţile de monitorizare şi control, supravegherea radioactivităţii, obiectivul principal fiind detectarea oricăror creşteri a nivelelor de radioactivitate din mediu.

Staţia automată de monitorizare a radioactivităţii atmosferice se compune din două staţii: - 1 staţie exterioară; - 1 staţie interioară. Staţia exterioară se compune din: - 2 sonde GAMA (măsoară doza radiaţiei gama în μSv / h); - 1 staţie meteorologică (măsoară presiune atmosferică, temperatura, direcţia şi viteza

vântului, umiditatea, etc.). Tabloul de comandă ( fig. 9.1.2 ) adăposteşte - modulele electronice si de transmisie a

adatelor, modulul de achiziţie a datelor DAM-OD, ventilaţie, modem pentru satelit, protecţie la supratensiune, 2 canale pentru conectare prin RS, încărcători de baterii; alimentare 230 V curent alternativ, 50 Hz sau o baterie de 12 V si panoul solar asigura alimentarea.

Fig. 9.1.2. – Tabloul de comandă al staţiei de radioactivitate – APM Olt

Page 3: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

320

Modulul de achiziţie a datelor DAM-OD este conectat la punctul de control local PC printr-o linie RS si un adaptor de interferenta RS. DAM controlează si obţine date de la senzori, sonde si componente

- sonde gamma - staţie meteo - detectori de ploaie - senzori carcasa deschisa - baterie - panoul solar - convertizorul

9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

Ca o componentă de bază a mediului înconjurător, radioactivitatea naturală este determinată de prezenţa în sol, aer, apă, vegetaţie, organisme animale, precum şi în om, a substanţelor radioactive de origine terestră, existente în mod natural în mediu, la care se adaugă radiaţia cosmică. Aceste surse sunt denumite de literatura de specialitate „surse naturale” de radiaţii.

Prin activitatea sa economică şi socială, omul a modificat sursele naturale de radiaţii în sensul acumulării acestora în anumite locuri sau zone relativ întinse, constituind aşa numitele „surse artificiale de radiaţii”.

Ca principale surse artificiale de radiaţii pot fi enumerate următoarele: - instalaţiile Roentgen (utilizate în special în domeniul medical); - acceleratorii de particule (utilizaţi în special în cercetare); - reacţiile nucleare (utilizate în cercetare); - fisiunea nucleară (utilizată în mai multe domenii ale tehnicii nucleare, precum şi pentru

producerea energiei electrice în Centrale Nuclearo-Electrice). La aceste surse de radiaţii artificiale, datorate funcţionării unor instalaţii din etapele ciclului

combustibilului nuclear, trebuie adăugate încă două mari categorii de surse: a. exploziile nucleare, efectuate în atmosferă sau în subteran, în scop paşnic sau pentru perfecţionarea armelor nucleare (în perioada 1952 – 1968); b. utilizarea radionuclizilor în diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, cu deversări

semnificative de surse radioactive în special în cazul accidentelor nucleare (spre exemplu Cernobîl, Rusia – 1986).

Scopul supravegherii radioactivităţii sunt: - cunoaşterea factorului fizic – radioactivitatea – existent pe Pământ; - evaluarea expunerii omului la radiaţii şi, după caz, luarea de măsuri de radioprotecţie; - stabilirea oportunităţilor şi priorităţilor în refacerea ecologică a zonelor cu radioactivitate

crescută, ca urmare a activităţilor umane.

SSRM Craiova, înfiinţată în anul 1962, a desfăşurat în anul 2009 un program de 24 de ore/zi. Programul de lucru a presupus măsuratori de activităţi beta globale în raport cu sursa etalon (Sr-Y) 90 şi măsuratori gamma spectrometrice ale factorilor de mediu: aer, depuneri atmosferice, apa brută Jiu-secţiunea Podari, apa brută Jiu – Baraj Işalniţa, apa din foraj Hanul Doctorului, vegetaţie spontană, sol necultivat şi măsuratori de debit doza gamma.

Activitatea staţiei s-a desfăşurat după un program coordonat de către Laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului (LRM Bucuresti), din cadrul ANPM. În acesta sunt stabilite punctele şi frecvenţa de recoltare, tipul de probe si măsuratori, precum şi procedurile de lucru.

Page 4: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

321

Transmiterea rezultatelor măsuratorilor de la ambele staţii, la LRM Bucuresti s-a efectuat în flux rapid, zilnic (prin Internet) şi în flux lent , lunar (prin tabele centralizatoare).

În 2009 SSRM Craiova a efectuat 6125 masuratori beta globale, 8715 observatii dozimetrice si 856 de analize gamma spectrometrice, fiecare constând in determianrea a 16 indicatori ( Be-7, K-40, Pb-210, Bi-212, Pb-212, Ac-224, Bi-214, Pb-214, Co-60, I-131, Ru-103, Ru-106, Sb-125, Cs-137, Cs-134, Am-241). Probele analizate gamma spectrometric au fost recoltate de catre SSRM Craiova, Bechet, Zimnicea, Drobeta Tr.Severin, Sibiu, Miercurea Ciuc, Ploieşti si Babele.

Distribuţia procentuală a analizelor beta globale, in funcţie de tipul de probă investigat, este prezentat mai jos.

Figura 9.2 Distribuţia procentuală a analizelor beta globale pe tipuri de probe

vegetaţie0.8%

aerosoli65.1%

depuneri atmosferice

10.9%

sol0.8%

ape22.5%

În figura de mai jos este prezentată distribuţia in procente a analizelor gamma spectrometrice, pe tipuri de probă .

Figura 9.3 Distribuţia procentuală a analizelor gamma spectrometrice pe tipuri de probe

lapte9.5%

vegetaţie6.4%

aerosoli22.3%

depuneri atmosferice

22.3%sol2.7%

ape36.8%

Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Dolj

Staţia de radioactivitate Drobeta Turnu Severin este o staţie cu program standard (11ore/zi ) şi face parte din reţeaua naţionala de supraveghere a radioactivităţi mediului. Obiectivele Programului naţional de supraveghere a radioactivităţii mediului şi implicit ale staţiei sunt :

- detectarea rapida a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului in teritoriu ;

- notificarea rapida a factorilor de decizie in situaţie de urgenţă radiologica şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;

- urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică ;

- furnizarea de informaţii către public.

Page 5: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

322

Programul de supraveghere a radioactivităţii mediului este executat cu o dotare unitară de echipamente şi dupa o metodologie unică de prelevare , pregătire şi măsurare a probelor de mediu. Tehnicile de prelevare şi măsurare , calculul activităţilor specifice beta globale , a limitelor de detecţie şi impreciziilor rezultatelor sunt specifice fiecărui tip de probă şi sunt în conformitate cu prevederile << Îndrumarul metodologic de lucru la Staţiile Reţelei naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului >> .

Supravegherea nivelelor de radioactivitate din mediu presupune măsurarea beta globală a probelor din mediu investigate. Măsurarea beta globală este utilizata în procesul de supravegherea a radioactivităţii mediului deoarece prezintă o serie de avantaje ;

- procesul de măsurare este simplu de efectuat şi controlat ; - aparatura de măsurare este robustă şi sensibilă , eficacitatea mare a detectorilor beta

face posibilă efecturea unei măsurări pe o cantitate mică de probă , ceea ce simplifică mult procesele de prelevare şi pregătire a probelor

- analiza beta globală a probelor de aerosoli atmosferici şi depuneri atmosferice totale este un indicator bun al poluării radioactive a atmosferei.

Programul standard de suravegere efectuat de Staţia de Radioactivitate Drobeta Turnu Severin este prezentat în tabelul nr.9.2.1. Tabel nr.9.2.1 Programul standard de supraveghere efecutat la Staţia de Radioactivitate Drobeta

Turnu Severin Tipul probei Frecvenţa de prelevare Aerosoli atmosferici 2 prelevări / zi Depuneri şi precipitaţii atmosferice 1 prelevare / zi Apa potabila 1 prelevare / zi Apa de suprafaţă 1 prelevare / zi Apa freatică 1 prelevare / zi Vegetaţia spontană 1 prelevare / săptămână

( 1 aprilie-31 octombrie ) Solul necultivat 1 prelevare / săptămână

( 1 aprilie-31 octombrie )

Lanţul de detecţie utilizat pentru efectuarea măsuratorilor beta globale se compune dintr-un detector de radiaţii beta ( sonda ND- 304 cu scintilor de plastic şi ansamblu de numărare modular NIM tip Si-614 . Detectorii Geiger-Muller sunt utilizaţi pentru măsurarea debitului dozei gamma în aer, fiind componenta de măsurare în debitmetrele de doza gamma TIEX, de fabricaţie românească.

Debitmetrele acoperă un domeniu de măsurare cuprins între 0.03-20 microGy/h. Incertitudinele asociate sunt de 15% pentru 1 oră timp de înregistrare, pe domeniul de măsurare.

Măsurarea beta globală a probelor de mediu se realizează în două etape : - măsurarea imediată după prelevare şi pregătirea probei şi

- măsurarea întârziată, la 5 zile de la colectarea probei respective Măsurarea imediată a probei de mediu are ca scop detectarea rapidă a oricăror creşteri

semnificative ale nivelelor de radioactivitate din mediu , iar măsurarea întârziată ( la 5 zile de la colectare ) determină nivelul global al radioactivităţii artificiale în mediu . Din punct de vedere metodologic, Staţia de Radioactivitate Dr. Tr. Severin beneficiază de proceduri standard de notificare a unei situaţii speciale şi de proceduri standard de funcţionare în situaţie de urgenţă radiologică . Procedurile sunt periodic testate prin derularea de exerciţii de urgenţă radiologică, exerciţii organizate pe plan naţional sau internaţional.

Rezultatele măsurătorilor beta globale prezentate în acest material au fost transmise în cursul anului 2009 la L.R.M. Bucureşti în flux informaţional rapid şi lent . În reprezentările grafice apar rezultatele aflate în arhiva Staţiei.

Page 6: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

323

9.2.1. Radioactivitatea aerului

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei, constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici, cu ajutorul unei pompe de vid. La nivelul judeţului Dolj s-au fost efectuate 4 aspiraţii zilnice timp de 5 ore fiecare. Pentru separarea contribuţiei radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe, fiecare dintre acestea au fost măsurate de 3 ori (la 3 minute dupa prelevare, la 20 ore si la 5 zile).

Variatia radioactivitatii beta globala a aerosolilor-masuratori imediate

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 luna

Bq/

mc

aer2-7 aer8-13 aer14-19 aer19-20 nivel atentionare

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3) - (măsuratori dupa 5 zile de la recoltare) Aspiraţia 02:00 - 07:00 Valori medii lunare

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept Oct. Nov. Dec. Val. <29.3 34.3 53.4 37.2 - 39.9 - 45.6 39 - 37.4 -

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3) Aspiraţia 08:00-13:00 Valori medii lunare

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept Oct. Nov. Dec. Val. 33.3 - - - - 47.6 39.2 - 37.5 - - 34.7

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3) Aspiraţia 14:00 - 19:00 Valori medii lunare

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept Oct. Nov. Dec. Val. 32.3 - - - 45.3 - - 37.2 40.2 - - 40.4

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3) Aspiraţia 20:00 - 01:00 Valori medii lunare

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept Oct. Nov. Dec. Val. 36.3 32.4 37.4 39.4 35.5 - 63 40.5 43.3 - - 41.2

Au fost trecute în tabele numai valorile semnificative

Page 7: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

324

Concentraţia descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn-222) si Toron (Rn-220) ( Bq/m3)

Interval de aspiratie Rn-222,Bq/m3 Rn-220,Bq/m3 Media anuală Maxima anuală Media anuală Maxima anuală

02-07 10.89 43.0 0.43 3.558 08-13 6.21 27.37 0.181 6.882 14-19 5.41 25.39 0.143 0.568 20-01 8.65 29.92 0.30 1.758

Filtrele cumulate lunar au fost supuse măsurătorilor gamma spectrometrice. Nu au fost

identificati radionuclizi artificiali peste limitele de detectare ale spectrometrului Radionuclidul natural Be-7, radionuclid cosmogenic, s-a găsit în concentraţii cuprinse între 2.05 si 7.435 mBq/m3 cu o medie de 4.759 mBq/mc, iar Pb-210, radionuclid teluric, s-a găsit într-o concentraţie care a variat între 0.295 si 1.147 mBq/mc cu o medie de 0.734mBq/mc, în probele de aerosoli.

Procedura de determinare a radioactivităţii aerului constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici. Au fost efectuate 4 aspiraţii zilnice timp de 5 ore fiecare. Pentru separarea contribuţiei radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe, fiecare dintre acestea au fost măsurate de 3 ori (la 3 minute după prelevare, la 20 ore şi la 5 zile). Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3), (măsurători după 5 zile). Valori medii lunare Aspiraţia 02:00-07:00

Luna İan Feb Mar Apr Mai İun İul Aug Sep Oct Nov Dec Val 29.6 29.7 30.4 30.1 30.4 32.2 32.7 32.0 29.2 29.6 28.6 28.6

Aerosoli atmosferici, activităti specifice (mBq/m3) Valori medii lunare Aspiraţia 08:00-13:00

Luna İan Feb Mar Apr Mai İun İul Aug Sep Oct Nov Dec Val 29.2 29.6 30.1 30.1 30.4 31.9 32.8 31.7 28.9 28.2 27.9 27.5

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3) Valori medii lunare Aspiraţia 14:00-19:00

Luna İan Feb Mar Apr Mai İun İul Aug Sep Oct Nov Dec Val 29,8 30.4 30.1 30.0 30.5 31.9 32.8 31.7 28.8 28.0 27.8 27.2

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3) Valori medii lunare Aspiraţia 20:00-01:

Luna İan Feb Mar Apr Mai İun İul Aug Sep Oct Nov Dec Val 30.1 29.8 30.6 30.4 30.6 31.7 32.6 31.5 28.6 28.1 29.1 28.6

Concentraţia descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220)

(mBq/m3)

Interval de aspiraţie Rn-222, mBq/m3 Rn-220, mBq/m3 Media anuală Maxima anuală Media anuală Maxima anuală

02-07 12316 51836 464,2 1585,7 08-13 5953 24089 158,5 677,9 14-19 5000 23387 121,2 685,6 20-01 9989 57189 339,2 1452,0

Page 8: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

325

Filtrele cumulate lunar au fost supuse măsurătorilor gamma spectrometrice de SSRM Craiova. Nu au fost identificati radionuclizi artificiali peste limitele de detectare ale spectrometrului. Radionuclidul natural Be-7, radionuclid cosmogenic, s-a găsit în concentraţii cuprinse între 1.0567 si 7.281 mBq/m3 cu o medie de 4.467 mBq/mc, iar Pb-210, radionuclid teluric, s-a găsit într-o concentraţie care a variat între 0,353 si 1,356 mBq/mc cu o medie de 0.757mBq/mc, în probele de aerosoli.

Debitele dozei gamma în aer - Craiova Au fost efectuate 8760 măsuratori. Media debitului dozei gamma înregistrate în 2009 a fost

0.098µGy/h. Valoarea maximă înregistrată a fost de 0.15 µGy/h, iar valoarea minimă de 0.05 µGy/h.

Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii - Craiova Probele au fost prelevate zilnic de pe o suprafată de 0.3 m2, durata de prelevare fiind de

24h. Depunerile atmosferice au fost măsurate în ziua colectării si după 5 zile, excluzându-se astfel contribuţia radionuclizilor de scurtă durată.

Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale (Bq/m2/zi) valori medii lunare (măsuratori imediate)

Probele de depuneri au fost cumulate lunar si supuse masurătorilor gamma

spectrometrice. Concentraţia radionuclizilor artificiali a fost mai mică decât activitatea minim detectabilă. Concentraţia de Cs-37 a fost în apropierea limitei de detecţie a aparaturii care a fost de 0,005 Bq/mp2/zi. Concentraţia de Be-7 a variat între 0.202 Bq/m2/zi si 4.187 Bq/ mp2/zi cu o medie de 1.183 Bq/ mp2/zi, iar cea de Pb-210, între 0.047 si 0.248 Bq/ mp2/zi cu o medie de 0.358 Bq/ mp2/zi.

Măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer - Bechet Au fost efectuate 8760 măsurători. Media debitului dozei gamma înregistrate în 2009 a fost

0.098 µGy/h. Valoarea maximă înregistrată a fost de 0.160 µGy/h, iar valoarea minimă de 0.070 µGy/h.

Depuneri atmosferice - Bechet Probele au fost prelevate zilnic de pe o suprafaţă de 0,3 m2, durata de colectare fiind de 24h. Depunerile atmosferice au fost măsurate în ziua prelevării si dupa 5 zile, excluzându-se astfel contribuţia radionuclizilor de scurtă durată (radionuclizi naturali).

0

0.51

1.5

22.5

3

3.5

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec1

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec1

Page 9: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

326

02468

10121416

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

MEDIAMAXIMA

Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale (Bq/m2/zi)

Valori medii lunare (măsurători imediate)

Probele de depuneri au fost cumulate lunar si supuse masurătorilor gamma spectrometrice de SSRM Craiova.Concentraţia radionuclizilor artificiali a fost mai mica decât activitatea minim detectabilă. Concentraţia de Cs -137 a fost in apropierea limitei de detecţie a aparaturii care a fost de 0.005 Bq/mp*zi. Concentraţia de Be - 7 a variat între 0.2083 Bq/m2/zi si 0.580/m2*zi cu o medie de 1.1916 Bq/m2*zi, iar cea de Pb-210, între 0.033 si 0.154 Bq/mp*zi cu o medie de 0.08 Bq/m2*zi.

În tabelele 9.2.1.1. şi 9.2.1.2. sunt prezentate valorile medii şi maxime lunare înregistrate la

Staţia de Radioactivitate Dr. Tr. Severin în anul 2009, iar în figurile 9.2.1.1.şi 9.2.1.2.sunt reprezentările grafice ale valorilor din tabele. Unitatea de măsură a activităţii specifice, pentru valorile considerate este mBq/mc Tabel 9.2.1.1. Aerosoli atmosferici activităţii specifice beta globale ( Bq/mc ), aspiraţia 02-07 Grafic 9.2.1.1

LUNA MEDIA MAXIMA I 4,7 9,5 II 2,4 5.4 III 2,3 6,6 IV 3,5 6.9 V 3,7 6.1 VI 3,3 6.6 VII 3,7 6.3 VIII 4,3 7.9 IX 6,1 14.5 X 4,9 12,0 XI 4,3 11.9 XII 3,8 9,3

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Page 10: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

327

Tabel 9.2.1.2. Aerosoli atmosferici activităţii specifice beta globale ( Bq/mc ), aspiraţia 08-13. Grafic 9.2.1.2

0123456789

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

MEDIAMAXIMANorth

Concentraţiile descendenţilor gazelor radioactive Radon ( Rn-222 ) şi Toron ( Rn-220 ) în

atmosfera libera sunt calculate prin metode care presupune filtrarea aerului şi măsurarea beta globală a filtrelor la anumite intervale de timp de la încetarea aspiraţiei. Metoda presupune concentraţii constante în aer pentru Rn-222 şi Rn-220 pe toata durata de aspiraţie si echilibrul radioactiv între gazele radioactive şi descendenţi. Tabel 9.2.1.3. Concentraţiile de Rn-222 în atmosfera liberă, aspiraţia 02-07 ( mBq/mc ) Grafic 9.2.1.3.

05000

1000015000200002500030000350004000045000

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

MEDIAMAXIMANorth

Analiza valorilor prezentate în tabelele 9.2.1.3. şi 9.2.1.4. iar în fig. 9.2.1.4.şi 9.2.1.4. evidenţează faptul că activităţile specifice beta globale ale aerosolilor atmosferici variază diurn şi sezonier. Condiţile meteorologice influienţeaza atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă. Aşa se explică valorile mai mari din timpul iernii şi din timpul aspiraţiilor de noapte ( 02-07). Astfel, cea mai mare valoare s-a înregistrat în luna septembrie,aspiraţia 02-07 (41129.1 mBq/mc ).

LUNA MEDIA MAXIMA

I 3.8 6.8 II 1.5 3.3 III 1.0 2.5 IV 1.5 5.6 V 1.4 3.0 VI 1.5 2.9 VII 1.5 3.0 VIII 1.8 5.9 IX 2.4 4.0 X 2.7 6.5 XI 3.9 9.0 XII 3.3 9.0

LUNA MEDIA MAXIMA I 14953.9 30078.1 II 7371.2 16414.7 III 5829.8 15199.1 IV 9705.5 19650.0 V 10665.0 18829.6 VI 9478.0 19399.8 VII 10634.4 19086.0 VIII 12719.9 22349.1 IX 19523.4 41129.1 X 14491.3 35121.2 XI 12099.2 36443.2 XII 11434.7 27653.4

Page 11: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

328

Tabel 9.2.1.5 Concentraţiile de Rn-222 în atmosfera libera , aspiraţia 08-13 ( mBq/mc ) Graficul 9.2.1.5

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

I III V VII IX XI

MEDIAMAXIMANorth

Evoluţia valorilor concentraţilor descendenţilor Toronului ( Rn-220 ) este similară cu cea pusă în evidenţă pentru Radon ; diurnă şi sezonieră . Astfel, valoarea maximă a fost înregistrată în luna septembrie, aspiraţia 02-07 (931.1 mBq/mc ). Valorile medii şi maxime ale concentraţiilor descendenţilor Toronului ( Rn-220 ) sunt prezentate în tabelele 9.2.1.6 şi 9.2.1.7 ,pentru ambele intervale de aspiraţie ( 02-07 si 08-13 ) , iar reprezentările grafice în figurile 9.2.1.6 şi 9.2.1.7. Tabel 9.2.1.6. Concentraţile de Rn-220 în atmosfera liberă, aspiraţia 02-07 ( mBq/mc ) Graficul 9.2.1.6

0

200

400

600

800

1000

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

MEDIAMAXIMANorth

Tabel 9.2.1.7 Concentraţile de Rn-220 în atmosfera liberă, aspiraţia 08-13 ( mBq/mc ) Graficul 9.2.1.7

0

100

200

300

400

500

I III V VII IX XI

MEDIAMAXIMANorth

LUNA MEDIA MAXIMA

I 12156.7 21346.1 II 4612.2 10222.8 III 2783.0 5192.0 IV 4197.3 17011.7 V 4126.5 8880.5 VI 4300.0 8681.3 VII 4382.5 8535.5 VIII 5022.6 18655.7 IX 6822.9 11489.3 X 7862.6 19113.7 XI 11112.0 22055.3 XII 9879.0 27858.6

LUNA MEDIA MAXIMA

I 152.5 278.3 II 80.4 228.7 III 165.8 466.4 IV 304.4 730.9 V 268.9 425.6 VI 210.6 401.6 VII 250.9 753.7 VIII 256.5 498.9 IX 415.5 931.1 X 255.5 826.0 XI 190.4 917.1 XII 116.4 335.8

LUNA MEDIA MAXIMA I 100.4 212.1 II 53.0 156.4 III 73.2 254.1 IV 130.8 232.1 V 105.0 184.6 VI 71.8 154.7 VII 92.7 290.9 VIII 105.2 164.6 IX 189.0 371.5 X 127.5 359.0 XI 126.0 499.9 XII 85.5 273.2

Page 12: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

329

Staţia de radioactivitate a APM Olt a funcţionat în regim automat, datele privind doza gama atmosferică, condiţiile meteorologice locale şi parametrii de funcţionare, de pe raza mun. Slatina, au fost transmise către staţia interioară – PS ( care este situată la cca. 50 m de locaţia staţiei de radioactivitate) dar şi către centrul de coordonare a reţelei – amplasat la Laboratorul de Radioactivitatea Mediului de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

Transmiterea s-a efectuat on-line prin conexiune principală prin satelit şi, ca rezervă, prin conexiune GPRS sau GSM. Coordonarea ştiinţifică şi metodologică a fost asigurată de laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

În anul 2009 valorile înregistrate privind doza gama atmosferică, nu au depăşit limitele de atenţionare şi s-au încadrat în limitele fondului natural (limita / h este de 0.25 µSv / h ), conform Ordinului Ministrului Mediului şi Protecţiei Mediului nr. 338 / 2002.

La nivelul judeţului Olt, nivelul radioactiv produs de surse antropice de radiaţii poate fi influenţată de cea mai importantă sursă de acest fel - Centrala Nucleară Kozlodui din Bulgaria.

Pe raza judeţului Olt nu există surse antropice care să producă o contaminare radioactivă semnificativă a mediului înconjurător.

Odată cu punerea în funcţiune a reţelei de monitorizare a radioactivităţii mediului se poate discuta despre un program de monitorizare a radioctivităţii mediului la nivel naţional. Pe raza judeţului Vâlcea nu s-au identificat obiective care ar putea produce modificări ale nivelelor radioactivităţii naturale, nu s-au identificat surse de emisie radioactive.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea a fost echipată cu o staţie automată de monitorizare a debitului de doză gamma absorbită încă din anul 2008. Sistemul de măsurare a radioactivităţii a înregistrat în general, valori cuprinse între 0,1 – 0,15 mSv/h pentru doza gamma 1 şi valori uşor mai scăzute pentru doza gamma 2. Staţia de doza gamma afişează valori ale debitului de doză gamma la o frecvenţă de 30 minute întrucât pâna la aceasta dată nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită de 0,25 µSv/h.

Dose Rate 1 [µSv/h] Dose Rate 2 [µSv/h] Temperature [°C] Humidity [%] Wind Speed [m/s] Rain 24h [mm]

1/2/20

0912

/30/20

08

12/27

/2008

12/24

/2008

12/21

/2008

12/18

/2008

12/15

/2008

12/12

/2008

12/9/

2008

12/6/

2008

12/3/

2008

11/30

/2008

11/27

/2008

11/24

/2008

11/21

/2008

11/18

/2008

11/15

/2008

11/12

/2008

11/9/

2008

11/6/

2008

11/3/

2008

10/31

/2008

10/28

/2008

10/25

/2008

10/22

/2008

10/19

/2008

10/16

/2008

10/13

/2008

10/10

/2008

10/7/

2008

10/4/

2008

10/1/

2008

9/28/2

008

9/25/2

008

9/22/2

008

9/19/2

008

9/16/2

008

9/13/2

008

9/10/2

008

9/7/20

08

9/4/20

089/1

/2008

8/29/2

008

8/26/2

008

8/23/2

008

8/20/2

008

8/17/2

008

8/14/2

008

8/11/2

008

8/8/20

088/5

/2008

8/2/20

08

7/30/2

008

7/27/2

008

7/24/2

008

7/21/2

008

7/18/2

008

7/15/2

008

7/12/2

008

7/9/20

087/6

/2008

7/3/20

08

0.21

0.205

0.2

0.195

0.19

0.185

0.18

0.175

0.17

0.165

0.16

0.155

0.15

0.145

0.14

0.135

0.13

0.125

0.12

0.115

0.11

0.105

0.1

0.095

0.09

0.085

0.08

0.075

130

125

120

115

110

105

100

95

90

85

80

75

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

Sursa: A.P.M. Vâlcea

Grafic 9.2.1.8 Evoluţia pentru debitul de doză gamma absorbit

Page 13: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

330

9.2.2. Radioactivitatea apelor Judeţul Dolj

Ape brute Jiu – Podari Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă din Jiu (măs. imediate) a variat

între 439.88 si 482.0 Bq/mc iar cea întărziată masurată dupa 5 zile de la recoltare, a fost sub limita de detecţie a aparaturii.

Singurul radionuclid artificial găsit a fost Cs -137. Concentraţia lui în probele de apă a fost de cele mai multe ori, mai mică decât activitatea minim detectabilă, iar cea semnificativă a variat între 0.6 si 2.66 Bq/mc cu o medie lunară de 1.416 Bq/mc. Concentraţia de K - 40, radionuclid natural primordial, a variat între 43 si 126 Bq/mc cu o medie anuală de 60.26.Bq/mc.

Ape brute – Bechet Radioactivitatea beta globală a probelor de apă de Dunăre (măsurători imediate) a variat

între 466.6 şi 1186.5 Bq/m3. Singurul radionuclid artificial gasit a fost Cs-137. Concentraţia lui în probele de apa a fost de cele mai multe ori, mai mică decât activitatea minim detectabilă, iar cea semnificativă a variat între 0.338 si 1.47 Bq/mc cu o medie lunara de 1.0.837 Bq/mc, pentru sectiunea Port Bechet. Concentratia de K - 40, radionuclid natural primordial, a variat între 14.8 si 166.4 Bq/mc cu o medie anuala de 31.98.Bq/mc.In cazul sectiunii Dabuleni, activitatea readionuclizilor mentionaţi se află sub limita de detecţie a aparaturii.Analizele gamma spectrometrice au fost făcute pe probe cumulate la sfirşitul lunii in cadru SSRM Craiova.

Ape potabile - Bechet

Valorile înregistrate în cursul anului (măsuratori imediate) au fost în general sub limita de detecţie, valoarea semnificativă medie fiind de 540.4 Bq/m3.Nu au fost evidenţiati radionuclizi artificiali. Judeţul Mejedinţi

APA DE SUPRAFAŢĂ În cursul anului 2009 au fost prelevate probe de Dunăre , cu frecvenţa zilnică. În general ,

radioactivitatea artificială beta globală a acestor probe a variat între 0.14 –1.11 Bq/l . Valorile medii şi maxime lunare sunt prezentate în tabelul 9.2.2.1. , iar reprezentarea grafică în figura 9.2.2.2 Pe tot parcursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 2 Bq/l .

Tabel 9.2.2.1. Radioactivitatea beta globală (Bq/l ) în probe de apă de Dunăre, 2009 Graficul 9.2.2.1.

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

MEDIAMAXMANorth

LUNA MEDIA MAXIMA I 0.43 1.11 II 0.25 0.71 III 0.46 1.04 IV 0.19 0.20 V 0.22 0.47 VI 0.15 0.22 VII 0.21 0.69 VIII 0.17 0.28 IX 0.17 0.31 X 0.20 0.47 XI 0.25 0.91 XII 0.33 0.94

Page 14: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

331

APA POTABILA Zilnic, Staţia de radioactivitate Dr. Tr. Severin a măsurat beta global probe de apă potabilă

prelevate din reţeaua de distribuţie a oraşului. Valorile înregistrate în cursul anului au fost în general sub limita de detecţie a aparaturi de măsurare , valorile semnificative variind între 0.12-1.4 Bq/l. Valoarea maximă a fost înregistrată în luna aprilie ( 1.39 Bq/l ). Valorile medii şi maximele lunare sunt prezentate în tabelul 9.2.2.3., iar reprezentarea grafică în figura 9.2.2.4 Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare Tabel 9.2.2.3 Radioactivitatea beta globală (Bq/l ) în probe de apă potabilă, 2009 Graficul 9.2.2.4.

LUNA MEDIA MAXIMA 0.37 1.05 I 0.20 0.41 III 0.32 0.86 IV 0.21 0.38 V 0.21 0.39 VI 0.14 0.19 VII 0.19 0.44 VIII 0.17 0.31 IX 0.16 0.25 X 0.26 0.64 XI 0.27 0.54 XII 0.31 0.67

00,20,40,60,8

11,2

I III V VII IX XI

MEDIAMAXIMANorth

9.2.3. Radioactivitatea solului

Judeţul Dolj

Sol necultivat – Craiova Valorile obţinute în urma măsurătorilor beta globale s-au situat între 330,0 si 512,6 Bq/Kg, cu

o medie anuala de 414,71 Bq/kg. Singurul radionuclid artificial gasit a fost Cs-137 a carui activitate este de 15.96 Bq/kg.

Sol necultivat - Bechet Valorile obŢinute în urma măsurătorilor beta globale s-au situat între 365.0 şi 770.0 Bq/Kg. Valorile obtinute în urma măsurătorilor beta globale s-au situat între 365.0 şi 770.0 Bq/Kg.

Singurul radionuclid artificial gasit a fost Cs-137 a carui activitate este de 8,31 Bq/kg.Concentraţia radionuclidului natural primordial K-40 este de 565,1 Bq/kg.

Judeţul Mehedinţi

Probele de sol necultivat au fost prelevate în cursul anului 2009 cu frecventă săptămânală , din perimetrul amplasamentului Staţiei de Radioactivitate Dr. Tr. Severin . Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 9.2.3.1., iar reprezentarea grafică în figura 9.2.3.2. Sunt prezentate numai lunile din perioda de recoltare ( aprilie- octombrie ). Valorile obţinute s-au încadrat în medie între 250-390 Bq/kg sol uscat , maxima înregistrându-se în luna sepembrie ( 543.4 Bq/kg ) . Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare pe tot parcursul anului 2009.

Page 15: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

332

Tabel 9.2.3.1.Sol necultivat, activitaţi specifice beta globale ( Bq/kg ),2009 Graficul 9.2.3.2. LUNA MEDIA MAXIMA IV 290.3 431.8 V 292.6 353.9 VI 258.7 305.2 VII 283.6 354.2 VIII 296.0 351.3 IX 381.1 543.4 X 272.7 340.3

0

200

400

600

IV V VI VII VIII IX X

MEDIAMAXIMANorth

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Judeţul Dolj

Vegetaţie spontană - Craiova Radioactivitatea artificială beta globală a variat în acestă perioadă între 209,0 si 453,6

Bq/kg masa verde, cu o medie anuala de 303,34 Bq/kg masa verde. Nu au fost identificaţi radionuclizi artificiali.

Vegetaţie spontană - Bechet Radioactivitatea beta globală a variat în acestă perioadă între 175.2 şi 361.2 Bq/Kg. Nu au

fost evidenţiaţi radionuclizi artificiali.

Judeţul Mehedinţi Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2009 cu frecventă

săptămânală, din perimetrul amplasamentului Staţiei de radioactivitate Dr. Tr. Severin . Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 9.2.4.1, iar reprezentarea grafică în figura 9.2.4.2. Sunt prezentate numai lunile din sezonul de vegetaţie ( aprilie – octombrie ). Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie a variat în medie între 200-500 Bq/kg masă verde , maxima înregistrându-se în luna mai( 704.3 Bq/kg ). Tabel 9.2.4.1 Vegrtaţie spontană, activitaţi specifice beta globale ( Bq/kg ), 2009 Graficul 9.2.4.1. LUNA MEDIA MAXIMA IV 393.1 610.6 V 417.8 704.3 VI 215.5 271.3 VII 344.6 494.8 VIII 397.0 546.8 IX 353.1 434.0 X 251.3 355.1

0

200

400

600

800

IV V VI VII VIII IX X

MEDIAMAXIMANorth

Page 16: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

333

9.3. Programe de supraveghere a radioactivitatii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic 9.3.1. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei si mediului

În 2009 SSRM Craiova a participat la realizarea Programului de Monitorizare a Radioactivităţii Factorilor de Mediu în Zona de Influenţă a CNE Kozlodui. Programul de supraveghere a CN Kozlodui a constat în prelevarea periodică de catre SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Drobeta Turnu Severin şi SSRM Zimnicea, a probelor de mediu (sol, vegetaţie spontană si comestibilă, peşte, lapte) din puncte situate de-a lungul Dunării, în zona de influentă a CN Kozlodui, urmată de prepararea şi măsurarea lor gamma spectrometric de către SSRM Craiova. Probe de aceeaşi natură au fost recoltate din zona municipiului Craiova si măsurate gamma spectrometric. Rezultatele constituie termeni de comparaţie pentru cele obţinute în zona de risc.

9.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Au fost măsurate lunar, gamma spectrometric probele de aerosoli, depuneri atmosferice, apa Dunăre Port Bechet , apă Dunăre Dăbuleni şi apa de fântână Bechet, recoltate şi măsurate zilnic beta global de către ST RA Bechet, precum şi probe de lapte vacă şi oaie recoltate lunar de SSRM Craiova, Bechet, D.Tr.Severin şi Zimnicea. Semestrial au fost recoltate şi măsurate gamma spectrometric, probe de sol, vegetaţie, furaje, legume, fructe si peşte. Pentru determinarea concentraţiilor radioizotopilor din probele analizate, a fost folosit un analizor multicanal DSA 1000, împreună cu un detector BeGe cu rezoluţia de 2.1 keV la 1332 keV si eficacitatea relativă de 35%. Etalonarea s-a efectuat cu o sursa de etalonare conţinând un amestec de: Cd-109, Ce-139, Co-57, Co-60, Cs-137 Sn-113, Sr-85, Y-88, Hg-203.

9.3.2.1.1. Sol - zona de influenţă CN Kozlodui. Concentraţia radionuclizilor Cs-137

şi K-40 (Bq/Kg), în probele de sol necultivat.

0100200300400500600

Craiova

Bechet

Nedeia

Ostrove

ni

Dabulen

i

Severi

n

Zimnice

a

C-137K-40

9.3.2.1.2. Vegetaţie spontană – zona de influenţă a CN Kozlodui. Concentraţia radionuclizilor Cs-137 si K-40 (Bq/Kg–

masă verde)

050

100150200250300350

Craiova Nedeia Dabuleni Zimnicea

Cs-137

K-40

Vegetaţie comestibilă Au fost recoltate si măsurate gamma spectrometric probe de: ardei, vinete, castraveţi, roşii,

nuci verzi, mere, struguri, căpşuni, cireşe. Nu au fost găsiţi radionuclizi artificiali a căror activitate să fie peste limita de detecţie a aparaturii.

Lapte Probele de lapte au fost recoltate şi măsurate gamma spectrometric lunar. Nu au fost

determinaţi radioizotopi artificiali in probele analizate. Peşte

Nu au fost gasiţi radioizotopi artificiali, care sa aibă o concentraţie mai mare decât limita de detecţie a aparaturii.

Page 17: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

334

9.3.2.1.3. Apa de suprafaţă - Dunăre. Evoluţia concentraţiei Cs -137 (Bq./mc), în citeva secţiuni de-a lungul fluviului.

00,5

11,5

22,5

33,5

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

DrobetaBechetDabuleniZimnicea

Depuneri atmosferice (mBq/mp*zi)

Depunerile atmosferice, recoltate cu ajutorul unor colectoare cu diametrul de 0.33 mp aflate la sediile staţiilor de radioactivitate, au fost măsurate beta global si gamma spectrometric. Singurii radioaizotopi care au fost detectaţi peste limita de detecţie, au fost radioizotopii naturali Be-7 si Pb-210.

9.3.2.1.4. Variaţia în timp a Be-7(Bq/mp*zi)

0

2

4

6

8

10

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

CraiovaBechetDrobetaZimnicea

9.3.2.1.5 Concentratia Pb-210 (Bq/mp*an) în depunerile atmosferice

00.20.40.60.8

11.21.41.6

ian feb.

mart.

apr.

mai iun.iul.

aug

sept.

oct. nov.dec

.

CraiovaBechetDrobetaZimnicea

Aerosoli atmosferici

Nu au fost găsite concentraţii ale radionuclizi artificiali, care să fie peste activitatea minim detectabilă a aparaturii.

Singurii radionuclizii care au activităţi peste limita de detecţie au fost Be-7 si Pb-210.

Page 18: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

335

9.3.2.1.6 Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) din aerosolii atmosferici în localitatea Bechet.

012345678

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Be-7Pb-210

9.3.2.1.7. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) din aerosolii atmosferici în localitatea Craiova.

012345678

ian mar mai iul sept nov

Be-7Pb-210

9.3.2.1.8 Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) a aerosolilor atmosferici în localitatea Drobeta.

0

1

2

3

4

5

ian. mar. mai iul sept nov

Be-7Pb-210

9.3.2.1.9. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) a aerosolilor atmosferici in localitatea Zimnicea

0

2

4

6

8

10

ian. mar. mai iul sept nov

Be-7Pb-210

Page 19: Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul9.pdf · 318 Capitolul 9 RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este o proprietate

336

9.3.1.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui

Radionuclidul artificial prezent în mediu în anul 2009 a fost Cs-137 (identificat în probele de sol, vegetaţie, ape).

Concentraţiile măsurate sunt în concordanţă cu nivelul de contaminare din timpul accidentului de la CNE Cernobal, sursa radioizotopilor artificiali din mediu.

Din măsurătorile efectuate în cadrul Programului de supraveghere în zona Bechet, rezultă o scădere în timp a concentraţiei radioizotopului Cs-137, în probele de mediu, ceea ce demonstrează natura sa cernobyliană, în cea mai mare parte.

Nu a fost pusă în evidenţă prezenţa de radionuclizi artificiali în mediu, ca urmare a funcţionării CNE Kozlodui.