capitolul 3 schimbari climatice - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/arpm craiova/rsm...

77

Capitolul 3 SCHIMBARI CLIMATICE

3.1. Cadrul general

Schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Efectul natural de seră, reglează temperatura Pământului menţinând condiţiile de viaţă (temperatura medie globală de +15°C fatã de -18°C ). Cinci gaze care apar în mod natural provoacă în principal acest efect de seră : vaporii de apă, metanul, protoxidul de azot şi ozonul. Activităţile umane determină degajarea unor cantităţi semnificative de GES care rămân în atmosferă pe termen lung si sporesc efectul natural de seră. Ca răspuns la activităţile umane, clima a început să se modifice în conformitate cu existenţa unui strat mai gros de gaze cu efect de seră, pentru a menţine echilibrul între energia ce vine de la soare şi energia trimisă înapoi în spaţiu. Modelele climatice prognozează o creştere a temperaturii la nivel mondial de circa 1,4 – 5,8 oC până în anul 2015. Această schimbare va influenţa stările de vreme, resursele de apă, ciclul anotimpurilor, ecosistemele, evenimentele meteorologice extreme.

Efectele emisiilor crescute de GES s-au concretizat printr-o serie de modificări care au fost observate şi măsurate ca: creşterea nivelului global al mării cu 0,1-0,2 m în secolul XX , scăderea cu aproximativ 10% a suprafeţelor acoperite de zăpadă, comparativ cu anul 1960, retragerea gheţarilor alpini din regiunile nepolare în decursul sec XX. Cei mai calzi 10 ani înregistraţi au fost după 1991. La nivel global temperatura medie a crescut în sec XX cu 0,6°C , iar în Europa cu 0,9°C.

În anul 1988 Programul de Mediu al Naţiunilor Unite şi Organizaţia Meteorologică Mondială au înfiinţat Comitetul Interguvernamental de Schimbări Climatice (IPCC) întrucât preocuparea referitoare la schimbările climatice a devenit o problemă politică. În prezent aproximativ 400 de experţi din 120 ţări sunt implicaţi direct în elaborarea, verificarea şi finalizarea rapoartelor IPCC, în timp ce alţi 2500 de experţi participă la procesul de revizuire .

În 1997 a fost adoptat Protocolul de la Kyoto prin care România s-a angajat să-şi reducă emisiile de GES cu 8% faţă de anul 1989 (anul de bază) în prima perioadă de angajament 2008-2012. De asemenea Protocolul de la Kyoto stabileşte gazele cu efect de seră:

• bioxid de carbon(CO2); • metan(CH4); • oxid azotos (N2O); • hidroflourocarburi(HFC); • perfluorcarburile (PFC); • hexafluorura de sulf (SF6 ). În perioada ianuarie - mai 2005 a fost elaborată Strategia Naţională a României privind

Schimbările Climatice (SNSC), care defineşte politicile României privind respectarea obligaţiilor internaţionale prevăzute de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto precum şi priorităţile naţionale ale României în domeniul schimbărilor climatice.

3.1.1 Cadrul legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România

DIRECTIVA 2003/87/UE de instituire a unui sistem de tranzacţionare a licentelor de emisie de gaze cu efect de sera si de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS).

Directiva are ca scop promovarea unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către agenţii economici cu activităţi care generează astfel de emisii. Directiva se aplică numai pentru emisiile de CO2.

78

Directiva 2003/87/CE este transpusă în legislaţia naţională prin: HG nr. 780/2006 privind înfiinţarea unei scheme de comercializare a certificatelor de

emisii de gaze cu efect de sera; Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1897/2007 pentru aprobarea

procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră, pentru perioada 2008 – 2012.

3.2 Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Acest indicator arată tendinţele emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră exprimate in echivalent CO2, transformare realizată pe baza coeficienţilor de incălzire globală (GWP). Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui la incălzirea globală intr-un orizont de timp de 100 de ani.

Emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante zone de interes ale Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice.

Emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră au rezultat din insumarea cantităţilor de emisii de ; bioxid de carbon(CO2), metan(CH4) şi oxid azotos (N2O); contribuţia celorlalte componente fiind nulă datorită faptului că din inventarul de emisii CORINAIR nu au rezultat emisii pe componenţii respectivi(hidroflourocarburi (HFC); perfluorcarburile (PFC); hexafluorura de sulf (SF6 )).

Responsabili de efectul de seră sunt în principal vaporii de apă, dioxidul de carbon, metanul, oxidul azotos, hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile ( PFC), hexafluorura de sulf ( SF6)..

Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cat şi sănătatea populaţiei.

La nivelul fiecărui judeţ din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia se elaborează inventarul anual de emisii ale poluanţilor atmosferici conform metodologiei în vigoare (anexă la Ordinul 524/2000 şi metoda Corinair).

Activităţile economice inventariate au fost cele aparţinând grupelor SNAP. Inventarele anuale au fost din ce în ce mai perfecţionate şi mai extinse, pe măsură ce s-a dobândit experienţă în aplicarea metodologiei şi s-au obţinut datele necesare calculului emisiilor.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră GES ( mii tone CO2 Eq) la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia sunt prezentate în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3. 2.1 Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră GES ( mii tone CO2 Eq)

Judeţul/anul Mehedinţi Gorj Dolj Vâlcea Olt

Total Regiunea 4

Sud-Vest Oltenia 2008 7397 14879 7439 2667 655 33037 2009 2367 12332 6139 2405 121 23364

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon

Poluarea aerului se datorează în proporţie de 50% dioxidului de carbon. Menţinerea relativ constantă a unei cantităţi de CO2, asigură condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii. O creştere foarte mare a concentraţiei de CO2 ar avea efecte devastatoare

Responsabili de efectul de seră sunt în principal vaporii de apă, dioxidul de carbon, metanul, oxidul azotos, hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile ( PFC), hexafluorura de sulf ( SF6.

Poluarea aerului se datorează în proporţie de 50% dioxidului de carbon. Crescând concentraţia de CO2 şi nereducându-se ceilalţi factori care contribuie la producerea efectului de seră, în anul 2050 supraîncălzirea va creşte cu 4 - 5 grade.Cea mai mare parte a emisiilor de CO2 provin din arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie (electrică şi termică).

79

Cresterea capacitatii energetice se realizeaza prin: • realizarea a noi centrale electrice care vor funcţiona cu gaze naturale şi huilă din

import; • creşterea eficienţei instalaţiilor energetice; • dezvoltarea unităţilor de co-generare a energiei. • dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei.

Economisirea energiei se face prin: • modernizarea punctelor termice; • modernizarea şi reabilitarea reţelelor termice secundare; • modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport a apei calde; • îmbunătăţirea izolaţiei termice; • controlul şi măsurarea căldurii livrate.

Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potenţial de economisire şi conservare a energiei prin:

• schimbări structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie);

• modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor existente; • îmbunătăţirea managementului energiei.

Tabel 3.3.1 Emisii anuale de CO2 (mii tone)


Total Regiunea 4

Sud-Vest Oltenia 2008 3019 14308 6092 2175 587 26181 2009 2276 12316 5598 1920 116 22226

3.4. Emisii anuale de metan Emisiile de CH4 intervin în generarea efectului de seră. Acestea provin din:

- arderi in energetică şi industrii de transformare - instalaţii de ardere neindustriale - agricultură - transport rutier

Tabel 3.4.1 Emisii anuale de metan (tone)


Total Regiunea 4

Sud-Vest Oltenia 2008 270 2182 10843 3618 977 17890 2009 2076 538 2316 4254 107 9291

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

Protoxidul de azot din atmosferă provine în proporţie foarte mare din arderea combustibililor fosili şi din transportul rutier. Chiar şi agricultura contribuie substanţial la poluarea atmosferică mai ales prin consumul sporit de îngrăşăminte cu azot. Tabel 3 .5.1. Emisii anuale de protoxid de azot ( tone)


Total Regiunea 4

Sud-Vest Oltenia 2008 424 1695 1925 1343 71 5458 2009 299 14 1589 1276 11 3189

80

3.6. Emisii anuale de gaze florurate

Pentru a reduce emisiile acestor gaze F în vederea îndeplinirii obiectivelor şi obligaţiilor UE referitoare la schimbările climatice în baza Protocolului de la Kyoto, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat, la data de 17 mai 2006, Regulamentul (CE) nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră (Regulamentul privind gazele F).

Acest regulament care se aplică de la data de 4 iulie 2007 stabileşte cerinţele specifice pentru diferitele faze ale întregului ciclu de viaţă al gazelor F, de la producere până la sfârşitul duratei de viaţă. Prin urmare, regulamentul afectează diferiţi actori de-a lungul ciclului de viaţă al gazelor F, inclusiv producători, importatori şi exportatori de gaze F, producători şi importatori ai anumitor produse şi echipamente care conţin gaze F şi operatori ai echipamentelor.

Gazele fluorurate (HFC, PFC şi SF6) sunt substanţe chimice artificiale utilizate în mai multe sectoare şi aplicaţii diferite. Acestea au devenit populare începând cu anii ’90 ca substituenţi pentru anumite substanţe care diminuau stratul de ozon3 utilizate la acea vreme în majoritatea aplicaţiilor respective, precum clorofluorocarburile (CFC) şi hidroclorofluorocarburile (HCFC), şi care au fost scoase treptat din uz în baza Protocolului de la Montreal. Deşi gazele fluorurate nu au proprietăţi de diminuare a stratului de ozon, majoritatea acestora au un înalt potenţial de încălzire globală (GWP). GWP utilizat în contextul Regulamentului privind gazele F este calculat în termeni de potenţial de încălzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz fluorurat comparativ cu un kilogram de CO2.

HFC constituie grupa cel mai des întâlnită de gaze fluorurate. Acestea sunt utilizate în

diferite sectoare şi aplicaţii, cum ar fi ca agenţi de refrigerare în echipamentele de refrigerare, de climatizare şi pompele de căldură, agenţi de expandare pentru spume, substanţe de stingere a incendiilor, agenţi propulsori pentru aerosoli şi solvenţi.

PFC sunt utilizate, în general, în sectorul electronic (de exemplu, pentru curăţarea cu

plasmă a plăcilor de siliciu), precum şi în industria cosmetică şi farmaceutică (extracţia de produse naturale cum ar fi nutraceuticele şi aromele), dar, într-o măsură nesemnificativă, şi în refrigerare ca înlocuitori ai CFC – adesea în combinaţie cu alte gaze. În trecut, PFC erau utilizate ca substanţe de stingere a incendiilor şi pot fi încă întâlnite în sistemele mai vechi de protecţie împotriva incendiilor.

SF6 este utilizată, în principal, ca gaz izolant şi pentru stingerea arcului electric de

comutare în instalaţiile de distribuţie de înaltă tensiune şi ca gaz de acoperire în producţia de magneziu şi aluminiu.

Obiectivul general al Regulamentului privind gazele F este de a reduce emisiile de gaze fluorurate printr-o serie de măsuri sau acţiuni adoptate pe toată durata ciclului de viaţă.

81

Estimarea emisiilor de hidrofluorocarburi, perfluorocarburi şi hexafluorură de sulf (HFC, PFC, SF6) provenite din consumul şi importul de HFC, PFC şi SF6, pentru instalaţiile de răcire, echipamentele de aer condiţionat şi echipamentele electrice.

În anul 2008 conform Regulamentului 842/2006 privind principalele gaze fluorurate cu efect de seră, au fost inventariaţi agenţi economici care desfăşoară activităţi cu agenţi frigorifici respectiv hidroflorocarburi. Cantitatea totală de HFC-uri vehiculată de agenţii economici a fost de 506,25 kg la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia. 3.7. Acţiuni şi măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Schimbările climatice reprezintă o realitate. Sunt necesare acţiuni urgente de menţinere a acestora la un nivel controlabil. Cercetările recente confirmă gama largă a impacturilor schimbărilor climatice, inclusiv asupra agriculturii, pescuitului, deşertificării, biodiversităţii, resurselor de apă, mortalităţii asociate cu căldura şi frigul, zonelor de coastă şi asupra daunelor provocate de inundaţii. Este necesar să se adopte măsuri interne pentru a garanta o creştere a temperaturii medii globale care să nu depăşească cu mai mult de 2°C nivelurile din perioada preindustrială. ● Acest obiectiv este posibil din punct de vedere tehnic şi accesibil din punct de vedere economic, dacă emiţătorii majori de gaze cu efect de seră acţionează rapid. ● Este necesar un angajament ferm în vederea obţinerii unei reduceri de cel puţin 20% a emisiilor de GES până în 2020, cu ajutorul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (UE- ETS), a altor politici privind schimbările climatice, precum şi a unor măsuri din cadrul politicii energetice. ● Sectorul industriei va primi un semnal legat de faptul că schema UE- ETS va continua şi după 2012, încurajând investiţiile în tehnologii de reducere a emisiilor şi în alternative cu un nivel scăzut de carbon ducând la o creştere considerabilă a investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în domeniile de producere şi de economisire a energiei.

82

● În cazul României angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012. ● Se poate face o reducere suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră de minim 6%, faţă de angajamentul oficial pe care România şi l-a asumat în procesul de integrare europeană (8%). Politicile şi măsurile privind reducerea de gaze cu efect de seră la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia fac referire la:

• intensificarea participării României la Programul ,,Energie inteligentă pentru Europa”

• promovarea producţiei de energie din surse regenerabile • promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie • promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în sistemele

de încălzire centralizată • gestionarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transport • promovarea recuperării energiei prin inchiderea depozitelor de deşeuri • utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura;

introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor În vederea abordării emisiilor de GES care nu conţin CO2, reprezentând 6%, vor fi promovate măsuri care să cuprindă:

• consolidarea punerii în aplicare a măsurilor conform Politicii agricole comune şi Planului de acţiune pentru silvicultură în vederea reducerii emisiilor din agricultură, şi a promovării captării biologice a gazelor;

• stabilirea unor limite pentru emisiile de metan provenite de la motoarele cu gaz şi din producţia de cărbune, petrol şi gaz, sau includerea acestora în UE ETS;

• restricţionarea suplimentară sau interzicerea gazelor fluorinate; • reducerea emisiilor de protoxid de azot din combustie, şi includerea

celor provenite de la instalaţiile mari de ardere în UE ETS De menţionat este că după 1989, în ţara noastră volumul de gaze cu efect de seră a scăzut atât ca urmare a recesiunii economice din perioada 1990 -1994, cât şi datorită demarării unor programe de reducere a emisiilor

La nivelul Regiunii SV 4 Oltenia dintre poluanţii reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto, se inventariază următoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, metan si protoxid de azot. Perfluorocarburi şi hexafluoruri de sulf nu se produc sau manipulează pe teritoriul regiunii.

Conform planurilor de acţiuni s-au luat următoarele măsuri la operatorii cu activităţi ce intră sub incidenţa Directivei EU-ETS. Judeţul Vâlcea

Operatorii cu activităţi ce intră sub incidenţa Directivei EU-ETS sunt SC CET GOVORA SA şi SC OLTCHIM SA. Aceştia au solicitat şi obţinut autorizaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră (CO2) încă din anul 2006-2007. A treia unitate S.C. UZINELE SODICE GOVORA S.A. Rm. Vâlcea a declarat că deşi din procesul de producţie la obţinerea varului rezultă cantităţi de CO2, acestea nu sunt eliberate în atmosferă, fiind utilizate mai departe în procesul de carbonatare pentru obţinerea sodei calcinate (cf.IPPC BAT). Planuri de acţiuni, Investiţii de mediu - Modernizarea instalaţiilor: SC OLTCHIM SA

• supravegherea continuuă a emisiilor de poluanţi - achziţionarea şi montarea unui sistem de monitorizare continuă a emisiilor de poluanţi ;

83

• eliminarea sursei de poluare atmosferică prin respectarea legislaţiei în domeniul depozitării deşeurilor periculoase – ecologizarea zonei prin închiderea batalului de deşeuri periculoase.

SC CET GOVORA SA • reducerea emisiilor provenite din IMA – studii de fezabilitate pentru reabilitare,

modernizare eficientizare CET Govora, realizarea proiectului de modernizare privind emisiile la coş pentru IMA2 şi IMA3

• conştientizarea personalului privind importanţa conformării cu politica sistemului de management integrat calitate-mediu

• reducerea poluării mediului prin activităţi de mentenanţă planificate. La nivelul anului 2009 în judeţul Vâlcea au fost alocate certificate pentru perioada 2008-2012 astfel:

Instalaţie Operator Activitate principala

Sector activitate

Alocare instalaţii

ETS, 2007 Observaţii

S.C. C.E.T. GOVORA S.A.

Rm. Vâlcea

S.C. C.E.T. GOVORA S.A.

Rm. Vâlcea

Producere energie electrica si termica Energie 9.120.495

Include bonus

cogenerare S.C. OLTCHIM

S.A. Rm. Vâlcea

S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Vâlcea

Industria chimica Producere var

Energie Var

547.490 618.115

Alocare în doua

sectoare TOTAL: 10.286.100

Sursă : APM Vâlcea

Unitatea SC CET GOVORA SA are alocate şi bonusuri pentru perioada 2008-2012 un număr de 211.545. Toţi operatorii ce deţin instalatii aflate sub incidenta Directivei 2003/87/CE, sunt obligaţi să deţină autorizaţiile privind emisiile GES, să monitorizeze şi să raporteze emisiile. Nu este permisă emisia de CO2 decât dacă sunt alocate certificate GES. Astfel scopul acestei directive este de a promova un mecanism de reducere a gazelor cu efect de seră.

Judeţul Olt:

SC PIRELLI TYRES ROMANIA SRL SLATINA:

1. Mentenanţa periodică a cazanelor de abur si a celui de apă caldă, asigurată de firmă autorizată, de 2ori/an; Se execută următoarele operaţii :

- verificarea temperaturilor şi a nivelului de noxe pentru gazele arse evacuate în atmosferă;

- verificarea si reglarea arderii cazanelor pe toată curba de sarcină; - verificarea automatizării cazanelor; - simulare a reacţiei echipamentelor de câmp-traductoare de nivel, purja continuă,

purja discontinuă, traductoare de presiune; - verificarea stării interne a cazanului, drumului de gaze;

2. Toate cazanele sunt echipate cu economizoare care preîncălzesc apa de alimentare , pentru a obţine o eficienţă cât mai bună;

3. Se verifică şi se repară periodic izolaţia pe traseele de abur; 4. S-au izolat presele model BOM 48 de pe canalele A, B, şi C pentru conservarea energiei

termice; SC ALRO SA SLATINA si SC ALRO-SEDIUL SECUNDAR SA SLATINA

84

1. Modernizarea halelor de electroliză prin capotarea cuvelor, investiţie cu efect direct în reducerea emisiilor de perfluorcarburi atât în secţii cât şi în mediul înconjurător;

2. Punerea în funcţiune a centrelor de tratare gaze aferente secţiilor Anozi şi Electroliză; 3. Construcţia instalaţiei de epurare volatile smoală, compuşi periculoşi generaţi în urma

procesului de fabricare anozi cruzi; obiectivul de investiţii are drept scop purificarea pe cale uscată, după cele mai exigente standarde internaţionale, a gazelor cu conţinut de volatile din smoală înainte de evacuarea lor în atmosferă;

4. Automatizarea procesului tehnologic şi controlul lui cu ajutorul calculatoarelor de proces, în procesele de coacere anozi şi electroliză, cu consecinţe în monitorizarea permanentă a consumului de substanţe ce pot da naştere la emisii de GES;

5. Monitorizarea on-line a intensităţii şi tensiunii curentului în procesele electrolitice, parametrii ce influenţează în mod direct generarea emisiilor de gaze cu efect de seră; reducerea efectelor anodice în procesul de electroliză;

6. Modernizarea cuptoarelor de călire şi tratamente termice destinate produselor prelucrate din aliaje de aluminiu ce au determinat reducerea considerabilă a consumurilor energetice şi în consecinţă a emisiilor de GES;

SC TMK-ARTROM SA SLATINA 1. Optimizarea încărcării cuptoarelor de încălzire şi tratament termic în vederea reducerii

consumului specific de gaze naturale pe unitate de produs; 2. Începerea lucrărilor de execuţie privind modernizarea sistemului de ardere, automatizarea

controlului arderii şi înlocuirea arzătoarelor existente cu arzătoare regenerative la cuptorul de tratament termic normalizare;

3. Îndeplinirea în totalitate şi de înalt nivel a reparaţiilor la consumatorii de gaze naturale, în conformitate cu planul de reparaţii anual;

4. Conştientizarea personalului privind folosirea raţională a gazelor naturale; SC ELECTROCARBON SA SLATINA 1. Monitorizarea consumului de gaze naturale pe tot fluxul tehnologic generator de emisii de

gaze cu efect de seră; 2. Evidenţierea şi arhivarea pe o perioadă de 10 ani a datelor privind consumul de gaze

naturale; 3. Stabilirea de programe concrete ori de cate ori se constată la nivel de operator de depăşiri

ale nivelului prognozat de gaze naturale si în consecinţă a emisiilor de GES; 4. Asigurarea mentenanţei preventive pentru toate dispozitivele de măsurare a consumului

de gaze naturale; 5. Stabilirea de responsabilităţi concrete pentru personalul care realizează monitorizarea

consumului de gaze şi a emisiilor de GES; 6. Conştientizarea personalului care realizează monitorizarea consumului de gaze naturale si

a stării tehnice a instalaţiilor de distribuţie a acestuia(prin instruiri periodice, verificări), în contextul dezvoltării durabile şi a efectului pe care emisiile de GES îl au asupra mediului;

7. Intervenţii la furnizorul de gaze naturale în sensul precizării exprese, pe facturile emise lunar , a condiţiilor de contorizare, a buletinelor de analiză cromatografică, în baza cărora se efectuează calculul emisiilor de GES;

SC SMR SA BALS 1. Reeşalonarea producţiei de oţel lingou funcţie de comenzi şi cantitate, începerea

procesului de elaborare făcându-se în campanii, acţiune care a condus la reducerea

85

consumului de gaz natural de la secţia OE, monitorizarea consumului făcându-se zilnic de către secţie , iar pentru reducerea cheltuielilor secţiei gazul natural este folosit mult mai eficient;

2. Continuarea programului de conştientizare a personalului din secţiile care folosesc în procesul de producţie gazul natural privind optimizarea proceselor de ardere;

3. Aprovizionarea cu semifabricate necesare în procesul de forjare corespunzătoare capacităţii cuptoarelor de forjat osii si roţi şi începerea fazei de forjare numai atunci când cantitatea de semifabricat este echivalentă cu capacitatea cuptoarelor de forjat;

4.începerea fazei de călire a roţilor numai atunci când cantitatea de semifabricat este echivalenta cu capacitatea cuptorului de călire; 5. Urmărirea consumului de gaz în vederea optimizării acestuia, prin întocmirea zilnică de rapoarte a consumai de gaz şi analizarea acestui consum împreună cu conducerea SC SMR SA , stabilindu-se astfel măsurile necesare reducerii consumului de gaz natural;

SC ZAHAR SA CORABIA 1. S-au înlocuit arzătoarele vechi de la cazanul CR12 NR.3 cu arzătoare tip SAACKE(2009),

iar la cazanul CR 12 NR.1 cu arzătoare tip SAACKE(1996); 2. Modernizarea sistemului de ardere a păcurii la cazanele CR12, nr.3 si nr.1, a condus la

îmbunătăţirea structurii de alimentare cu combustibil-păcură, în sensul diversificării posibilităţilor de utilizare a anumitor calităţi de păcură şi la presiuni de pompare mult mai reduse;

3. Înlocuirea arzătoarelor a condus la îmbunătăţirea performanţelor instalaţiilor de producere a aburului tehnologic, precum şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, SO2,NO2,CO si pulberi;

Judeţul Gorj În judeţul Gorj au fost realizate următoarele masuri de reducere a emisiilor GES:

• inventarul surselor de poluare a atmosferei; • reţeaua de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului : 3 staţii automate de monitorizare a poluării aerului, de tip industrial 1, amplasate la:

Tg Jiu

Staţia monitorizează platforma industriala N a oraşului Rovinari

86

Staţia monitorizează CE Rovinari.

O staţie la Turceni ce monitoriza CE Turceni

• impunerea monitorizării emisiilor, de către agenţii economici; • calculul emisiilor rezultate prin evaluări care s-au făcut de-a lungul timpului; • impunerea măsurilor de reducere a poluării atmosferice prin reducerea la sursă sau prin adoptare de măsuri de epurare prin instalaţii specifice; • crearea de relaţii cauză – efect, între nivelul poluării atmosferei şi starea de sănătate a populaţiei, deşi nu există totuşi o relaţie directă, starea de sănătate a populaţiei depinzând şi de calitatea vieţii (bunăstare materială, cultură, tradiţie), de modelul de trai individual ;

Menţionam că toate acţiunile întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale se regăsesc in planurile de acţiuni, parte integrantă a autorizaţiilor de mediu mai sus menţionate. 3.7.1 Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto România a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, asumându-şi angajamentul privind stabilirea unor măsuri, ţinte şi perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de serǎ pentru perioada 2008 -2012 cu un procent de 8% faţă de anul de bază 1989. Protocolul de la Kyoto permite Părţilor, care l-au ratificat, să-şi îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile şi măsurile interne cu trei mecanisme flexibile, şi anume:

Mecanisme flexibile prevazute de protocolul de la Kyoto:

• Implementarea in comun (Joint Implementation) intre statele aflate pe anexa 1 a UNFCCC( Conventia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice) ( ţări dezvoltate- ţări cu economie in tranziţie)

• Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) – intre un stat aflat pe Anexa I a UNFCCC şi unu care nu este pe anexa I( ţări dezvoltate – ţări in curs de dezvoltare) România nu va recurge la implementarea acestui mecanism in perioada următoare.

JI si CD sunt mecanisme bazate pe proiecte • Comercializarea emisiilor (IET) – intre statele aflate pe Anexa I a UNFCCC

În mod concret ţara noastră şi-a luat următoarele angajamente: - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8% faţă de

nivelul de emisii înregistrate în anul 1989; - realizarea până în 2007 a unui sistem naţional de estimare a emisiilor de gaze cu

efect de seră; - elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile;

realizarea înainte de prima perioadă de angajament, respectiv înainte de anul 2008, a Registrului Naţional de Emisii de Gaze cu Efect de Seră

87

Protocolul de la Kyoto permite Părţilor, care l-au ratificat, să-şi îndeplinească

angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile şi măsurile interne cu trei mecanisme flexibile, şi anume: Implementare în comun - (JI); Mecanism de dezvoltare curată - (CDM), Comercializarea internaţională a emisiilor – (IET).

Mecanismele JI si CDM asigură reducerea de emisii prin dezvoltarea unor proiecte specifice în ţările eligibile în care condiţiile de realizare sunt mai avantajoase.

Dacă o ţară emite mai mult decât cantitatea alocată ei sub Protocol, ea poate folosi aceste mecanisme pentru a achiziţiona fie unităţi de cantitate alocată - AAU prin comercializarea acestora, fie unităţi de reducere a emisiilor- ERU, obţinute în urma proiectelor i lementate în comun, fie reduceri certificate de emisii – CER prin mecanismul de dezvoltare curată.

Implementare în comun. Conform articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, Implementare în comun (JI) este un mecanism proiectat astfel încât să faciliteze transferul de tehnologii şi creşterea absorbţiei de carbon. Părţile din Anexa 1 a Convenţiei pot transfera către sau achiziţiona de la alte Părţi din Anexa 1 unităţi de reducere a emisiilor (ERU) sau credite rezultate din activităţile proiectelor de JI ce reduc emisiile de GES sau măresc absorbţia de GES, în timpul primei perioade de angajament.

Pentru aprobarea proiectelor, guvernele ţărilor interesate să implementeze în comun proiecte de reducere a emisiilor de GES, încheie memorandumuri de înţelegere. România a semnat 10 astfel de memorandumuri de înţelegere cu guvernele Elveţiei, Olandei, Austriei, Danemarcei, Norvegiei, SuedieI, Franţei Italiei şi Finlandei precum şi cu Fondul prototip al carbonului înfinţat de Banca Mondială.

Pînă în prezent 21 de proiecte JI se află în diferite stadii de realizare. Marea majoritate a proiectelor aprobate se situează în zona autorităţilor locale: sisteme de încălzire centralizată (prin utilizarea surselor regenerabile de energie - rumeguş, energie geotermală), închideri de depozite de deşeuri. Proiectele realizate pe baza acestui mecanism favorizeaza retehnologizarea în domeniile in care se realizeaza

În ceea ce priveşte proiectele JI se pot deosebi două moduri de lucru: modul II şi Modul I. Pănă acum toate proiectele JI aprobate în România au fost elaborate ca proiecte pentru modul II.

Mecanismul de dezvoltare curată. Articolul 12 al protocolului de la Kyoto specifică faptul că CDM are dret scop sprijinirea statelor în curs de dezvoltare ce nu sunt incluse în Anexa 1 în obţinerea unei dezvoltări durabile şi permiterea folosirii reducerilor de emisii realizate în astfel de proiecte de către Părţile din Anexa 1 pentru conformarea cu angajamentele de reducere din Protocol.

Având în vedere capacitatea de a îndeplini angajamentul de reducere prevăzut de Protocolul de la Kyoto pentru prima perioadaă de angajament (2008-2012), România nu va recurge la această opţiune. Utilizarea de CMD va putea fi reconsiderată în viitor.

Comercializarea Internaţională a Emisiilor reprezintă abilitatea a două entităţi, care trebuie să-şi reducă emisile, de a tranzacţiona între ele o parte din creditele de emisii. Analiza scenariului privind emisiile de GHG indică un potenţial considerabil al României de a vinde AAU (unităţi de cantitate alocată) conform Articolului 17 din Protocol de la Kyoto. România va introduce un sistem de comercializare internaţionala a emisiilor, conform Articolului 17 din Protocolul de la Kyoto, inclusiv în forma unei Scheme Verzi de Investiţii (GIS). Acest sistem se va baza pe alocarea veniturilor din IET pentru promovarea investiţiilor de reducere a emisiilor de GHG din România şi pentru alte proiecte cu beneficii asupra mediului. Primul transfer de AAU-uri se poate realiza in 2008, deşi primele venituri pot fi aşteptate mai repede.

La nivelul judeţului Mehedinţi s-a implementa proiectul JI “Îmbunătăţirea eficienţei Sistemului de Termoficare din municipiul Drobeta Turnu Severin” .

88

Proiectul JI “Îmbunătăţirea eficienţei Sistemului de Termoficare din municipiul Drobeta Turnu Severin” se adresează în principal schimbătoarelor de căldură din punctele termice şi reţelei secundare de distribuţie a căldurii şi a apei calde menajere. Astfel se are în vedere reproiectarea reţelei secundare de distribuţie şi înlocuirea a cca. 190 km de conducte destinate distribuţiei de căldură şi apă caldă menajeră cu conducte noi preizolate. În plus proiectul cuprinde şi înlocuirea a cca. 114 schimbătoare de căldură din 38 de puncte termice. Vor fi instalate aparate de măsură pentru căldură şi apă caldă menajeră atât la ieşirea din punctele termice cât şi la consumatorii finali.

Proiectul va duce la reducerea pierderilor de căldură atât în reţeaua de distribuţie secundară cât şi la nivelul punctelor termice. Aceasta va determina reducerea consumului de combustibil şi implicit a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul CET – ROMAG TERMO. Pe perioada derulării proiectului (2006 – 2012) se estimează o reducere de 371,667 tone CO2. 3.7.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Directiva 2003/87/CE privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pune bazele implementarii unui instrument (EU ETS) utilizat de Uniunea Europeană în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice, acesta nefiind un mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto.

Scopul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (schema EU – ETS) este reprezentat de promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră de către operatorii economici cu activităţi care generează astfel de emisii, în aşa fel încât îndeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto să fie mai puţin costisitoare.

Schema EU - ETS se aplică numai pentru emisiile de CO2, funcţionarea ei bazându-se pe tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate operatorilor care deţin instalaţii în care se desfăşoară activităţi reglementate de H.G. nr. 780/2006, în măsura în care aceştia respectă prevederile privind limitele pentru emisiile de CO2 stabilte prin Planul naţional de alocare. Un certificat de emisii de gaze cu efect de seră reprezintă titlul care conferă unei instalaţii dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită, valabil pentru îndeplinirea scopului H.G. nr. 780/2006 şi transferabil în condiţiile prevăzute de acest act normativ.

Pentru implementarea H.G. nr. 780/2006 a fost elaborat Planul naţional de alocare pentru perioadele 2007 şi 2008 - 2012 prin care Guvernul a stabilit numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel naţional pentru instalaţiile din sectoarele: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlă, ceramică, celuloză şi hârtie, document notificat Comisiei Europene la sfârşitul anului 2006. În perioada 2006 - 2007 au avut loc consultări ale autorităţilor române cu reprezentanţii Comisiei Europene, ca urmare a clarificărilor solicitate de aceasta cu privire la documentul notificat în anul 2006.

Prin autorizaţiile integrate (IPPC) sunt impuse limite la emisiile în aer (altele decât emisiile de CO2) conform BREF-BAT, având ca rezultat, implicit, reducerea emisiilor de CO2.

Operatorii au obligaţia să deţină autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, eliberată de catre autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Operatorii au obligaţia să monitorizeze şi să raporteze emisiile de gaze cu efect de seră în conformitate cu ghidurile Comsiei Europene privind cerinţele de monitorizare şi raportare a emisiil

89

Certificate alocate pentru anul 2008-2012 la nivelul Regiunii SV 4 Oltenia

Tabel 3.7.2.1 / Activităţi IPPC Nr.crt Denumire instalaţie Numele operatorului Activitate

principală Sector Alocare 2008 -2012

1 RAAN – Suc. ROMAG TERMO

RAAN -Suc. ROMAG TERMO

Producere de energie electrică şi termică

Energie

11325522

2 SC CELROM SA SC CELROM SA

Industria celulozei şi hârtiei

Celuloză şi hârtie 260459

3

SC CET GOVORA SA Rm Vâlcea

SC CET GOVORA SA Rm Vâlcea

Producere energie electrica şi termică

Energie 9120495

4. SC OLTCHIM SA Rm Vâlcea

SC OLTCHIM SA Rm Vâlcea

Industria chimica Producere var

Energie Var

547490 618115

5. SC Complexul Energetic Rovinari SA

SC Complexul Energetic Rovinari SA

Producere energie electrica

Energie 24222537

6. SC Complexul Energetic Turceni SA

SC Complexul Energetic Turceni SA


Energie 28183496

7. SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg Jiu

SC Simcor Var SA Oradea

Industria varului Var 424962

8. SC Macofi SA SC Macofi SA Industria ceramica Ceramica 32134

9. SC ALRO SA SLATINA

SC ALRO SA SLATINA


Energie 359820

10

SC ALPROM SA SLATINA

SC ALPROM SA SLATINA –


Energie 471942

11 SC TMK ARTROM SA

SC TMK ARTROM SA


Energie 271361

12

SC ELECTROCARBON SA

SC ELECTROCARBON SA


Energie 109770

13. SC ZAHĂR CORABIA SA

SC ZAHĂR CORABIA SA


Energie 143930

14. SC SMR BALŞ SA

SC SMR BALŞ SA

Industria metalelor feroase

Producţie şi prelucrare metale feroase

265071

15. SC COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA SA (IŞALNIŢA

SC COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA SA (IŞALNIŢA


Energie 13526693

16. SC COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA SA (CRAIOVA

SC COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA SA (CRAIOVA


Energie 7225171

17. PETROM SA BUCUREŞTI COMBINAT DOLJCHIM

PETROM SA BUCUREŞTI COMBINAT DOLJCHIM


Energie 2489246

TOTAL REGIUNE SV 4 OLTENIA INSTALAŢII IPPC 99598214

90

Tabel 3.6.2.2 / Activităţi non IPPC Nr.crt

Denumire instalaţie Numele operatorului

Activitate principală Sector Alocare 2008

-2012

1 SC CILDRO SERVICE SRL

SC CILDRO SERVICE SRL

Industria lemnului Energie 14560

2. COMPRESOARE BULBUCENI

COMPRESOARE BULBUCENI

Industria petrolieră Energie 12874

3. S.C. Uzina de Agent Termic si alimentare cu Apa S.A.

S.C. Uzina de Agent Termic si alimentare cu Apa S.A.

Producere energie termică

Energie 172611

4. COMPRESOARE BĂRBĂTEŞTI

COMPRESOARE BĂRBĂTEŞTI


5. COMPRESOARE SLĂVUŢA

COMPRESOARE SLĂVUŢA


6. DEETANIZARE TURBUREA

DEETANIZARE TURBUREA


7. COMPRESOARE BUSTUCHIN

COMPRESOARE BUSTUCHIN


8. CENTRALA IPROM, STATII COMPRESOARE

PETROM SA – MEMBRU OMV GRUP


9. SC PIRELLI TYRES ROMANIA SRL

SC PIRELLI TYRES ROMANIA SRL

Industria anvelope Energie 172022

10 SAŢIA DE TRATARE ŢIŢEI ICOANA

SAŢIA DE TRATARE ŢIŢEI ICOANA


11 SC IGO CARACAL

SC IGO CARACAL


Energie 81873

12. SC UZINA TERMICĂ CALAFAT

SC UZINA TERMICĂ CALAFAT


Energie 56130

13 SC CARGILLS OILS SA PODARI

SC CARGILS OILS SA

Industria alimentară Energie 200837

14 DEZBENZINARE CRAIOVA

DEZBENZINARE CRAIOVA


TOTAL REGIUNE SV4 OLTENIA 1577568

După preluarea de către ROMAG TERMO de la municipalitate a Sistemului de Termoficare, au fost iniţiate o serie de acţiuni vizând creşterea eficenţei acestuia atât pe parte de furnizare căldură cât şi pe partea de furnizare apă caldă menajeră. A fost întocmit un studiu de fezabilitate din care a reieşit ca majoritatea pierderilor de căldură se localizează la nivelul punctelor termice şi al reţelei de distribuţie secundară. În consecinţă, ca o primă acţiune, au fost înlocuite cca. două treimi din totalul schimbătoarelor pentru apă caldă menajeră cu schimbătoare noi în plăci, urmând a fi înlocuite şi actualele pompe din reţeaua secundară cu pompe moderne cu turaţie variabilă. În plus un număr de 8 (opt) puncte termice ce furnizează căldură şi apă caldă către spitale, şcoli, etc. au fost supuse unor lucrări de reabilitare şi modernizare. Această reabilitare şi modernizare s-a realizat printr-un împrumut BRED şi a fost finalizat recent.

SC CELROM SA Drobeta Turnu Severin, obiectiv aflat sub incidenţa Directivei 2003/87/CE,

deţine o centrala termică tip Erensan compusă din două cazane cu funcţionare pe combustibil lichid - păcură şi o centrala termică compusă din trei cazane de ars deşeuri lemnoase.

În cazul centralei ERENSAN începând cu trim. II 2008 s-a înlocuit combustibilul păcură cu gaz metan. Un cazan a fost dotat cu 2 arzătoare pentru gaz metan şi celălalt cu arzătoare

91

mixte (gaz metan – păcură). Acest fapt a condus la scăderea emisiilor de CO2, intrucât factorul de emisie pentru gaz metan este mai mic decât cel pentru păcură. In semestrul I al anului 2009 SC CELROM SA nu a functionat fiind in procedura de insolventa.

În baza inventarului instalaţiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în judeţul Olt au fost identificaţi şi autorizaţi pentru comerţul cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, următorii operatori economici :

1. SC ALRO SA SLATINA 2. SC ALRO SA –SEDIU SECUNDAR SLATINA 3. SC ELECTROCARBON SA SLATINA 4. SC TMK ARTROM SA SLATINA 5. SC PIRELLI TYRES SA SLATINA 6. SC SMR SA BALS 7. SC IGO SA CARACAL 8. SC ZAHAR SA CORABIA

În judeţul Olt pentru perioada 2008-2012, au fost autorizaţi 8 operatori care desfăşoară

activităţi cuprinse în Anexa 1 a Directivei 2003/87/CE, de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră. Prin Planul Naţional de Alocare le-au fost alocate certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

Cunoaşterea valorilor emisiilor acestor gaze constituie un instrument util pentru factorii de

decizie în scopul aprecierii situaţiei existente, creînd baza necesară pentru formularea politicilor de mediu care să ducă la o evoluţie descendentă a acestor emisii, în vederea respectării obligaţiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto

Desi emisiile de GHG produse de sectorul energetic au scazut fata de anul de baza (1989), producerea de energie ramane principala sursa de emisii de GHG si in consecinta acest secor necesita investitii substantiale pentru reducerea emisiilor de GHG si a altor poluanti rezultati din producerea de energie (SO2, NOx, pulberi).

capitolul 3 schimbari climatice - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/files/arpm craiova/rsm...

Documents