279

CAPITOLUL 5

CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII

5.1. Definiţii, forme şi clasificări ale relaţiilor cu

terţii Contabilitatea decontărilor cu terţii reflectă datoriile şi creanţele

entităţii în relaţia acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului entităţile afiliate şi cele legate prin interese de participare, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.

În cadrul activităţii economice, se realizează schimburi de valori între entităţile care participă la circuitul economic. În funcţie de poziţia acestora, iau naştere raporturi juridice de drepturi şi obligaţii, cunoscute sub denumirea generică de “relaţii cu terţii”. Acestea sunt generatoare de creanţe pentru cei care oferă ceva şi de datorii pentru cei care primesc sau în favoarea cărora se realizează anumite prestaţii. În aceste condiţii, creditorul este în drept să pretindă o contraprestaţie, de regulă sub formă monetară, iar debitorul este obligat să plătească ulterior, la un anumit termen numit scadenţă. Deosebim astfel două fluxuri de sens contrar:

- fluxul bunurilor sau prestaţiilor; - fluxul (contrafluxul) valorilor de schimb, în general al banilor. Nu se includ în categoria decontărilor cu terţii datoriile şi

creanţele referitoare la creditele primite, respectiv acordate, precum şi creanţele imobilizate.

Decontările cu terţii din operaţiuni comerciale presupun legătura dintre două entităţi, generic denumite: furnizorul şi clientul.

Furnizorul are calitatea de vânzător sau prestator, fiind cel care pune la dispoziţia terţilor bunuri sau servicii contra cost, de regulă pe baza unei înţelegeri prealabile.

Clientul are calitatea de cumpărător sau beneficiar al bunurilor şi serviciilor achiziţionate contra cost de la furnizor sau prestator.

Furnizorul înregistrează în contabilitate creanţe faţă de clienţi în timp ce clientul înregistrează datorii faţă de furnizor.

280

Schematic, structura celor două fluxuri se poate prezenta astfel:

Fluxul bunurilor şi a prestaţiilor creanţă datorie

Contrafluxul valorilor de schimb (monetar) Din schema prezentată se desprind elementele de bază ale

relaţiilor cu terţii şi anume: - drepturile (creanţele); - obligaţiile (datoriile). A. Creanţele reprezintă contrapartida unei prestaţii, a unei

livrări şi se concretizează în drepturile creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani, bunuri, servicii sau lucrări.

Ele iau naştere odată cu transferul proprietăţii bunurilor şi valorilor, lichidându-se la încasarea clienţilor sau debitorilor diverşi. Acest fapt determină ca persoanele care gestionează creanţele să se preocupe în mod direct de încasarea la termen a acestora, fapt care conduce la o fluiditate sigură a fluxurilor de trezorerie. Din punct de vedere al poziţiei financiare, sunt încadrate în activul bilanţului.

Creanţele se reflectă în contabilitate în momentul înregistrării drepturilor faţă de terţi până în momentul stingerii lor, de regulă prin încasare.

Creanţele pot fi grupate după mai multe criterii: a) după natura operaţiilor din care provin: - creanţe comerciale; - creanţe financiare; - alte creanţe. b) în funcţie de conţinutul activităţii la care se referă: - creanţe din activitatea de exploatare şi anume:

- faţă de clienţi, pentru livrări şi prestaţii; - faţă de salariaţi, pentru avansurile acordate;

Firma furnizoare (Furnizorul)

Firma beneficiara (Clientul)

281

- faţă de buget, pentru subvenţiile de primit, TVA de recuperat, etc.

- faţă de furnizori, pentru avansurile şi aconturile acordate. - creanţe diverse: faţă de asociaţi sau acţionari, faţă de unităţi

din cadrul grupului, faţă de debitori diverşi etc. - cheltuieli anticipate, constatate şi înregistrate în prezent dar

care aparţin de drept perioadelor contabile viitoare. Ele reflectă o creanţă a exerciţiului curent faţă de exerciţiile viitoare.

B. Datoriile reprezintă surse atrase şi angajamente financiare (finanţări externe) constituind obligaţii actuale ale întreprinderii rezultate din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care să încorporeze beneficii economice.

Trebuie făcută distincţie între obligaţie actuală şi angajament viitor. Sunt recunoscute drept datorii numai obligaţiile actuale care au apărut ca urmare a unor evenimente trecute. O datorie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel.

O obligaţie apare, în mod normal, în momentul unor livrări sau când firmele au acorduri (contracte) irevocabile de achiziţie. Tocmai de aceea datoriile reprezintă o obligaţie actuală şi nu viitoare.

Stingerea datoriilor se poate face pe mai multe căi: - plată în numerar şi / sau virament; - transferul unor active; - prestare de servicii; - înlocuirea unor datorii cu o altă obligaţie; - conversia obligaţiilor în elemente de capital propriu, etc. Lichidarea obligaţiilor presupune deci renunţarea întreprinderii

la anumite resurse care încorporează beneficii economice. Aceasta înseamnă că datoriile iau naştere odată cu obţinerea

dreptului de proprietate asupra bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi se lichidează odată cu plata acestora. Prin gestiunea datoriilor unei entităţi trebuie să se urmărească menţinerea acestora la nivel optim (uneori datoriile pot fi o sursă de finanţare externă foarte benefică), care poate duce la creşterea valorii firmei şi scăderea costului capitalului. Din punct de vedere al poziţiei financiare, datoriile sunt încadrate în pasivul bilanţului.

282

Datoriile se reflectă în contabilitate în momentul creerii angajamentelor (obligaţiilor) şi până în momentul stingerii, adică a plăţii acestora.

Clasificarea datoriilor se poate face după acelaşi criterii folosite în cazul creanţelor:

- după natura operaţiilor din care provin: - datorii din activitatea comercială; - datorii din activitatea financiară; - alte datorii (salariale, fiscale, sociale, etc.). - după conţinutul activităţii la care se referă: - datorii din activitatea de exploatare:

- faţă de furnizori, pentru livrări şi prestaţii; - faţă de personal, pentru drepturile salariale; - faţă de buget: impozite, taxe, contribuţii; - faţă de clienţi, pentru avansurile primite de la aceştia.

- datorii diverse: - datorii faţă de asociaţi sau acţionari; - datorii faţă de unităţi din cadrul grupului; - datorii faţă de creditori diverşi.

În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările se pot grupa astfel:

- cu decontare imediată – în numerar (bani lichizi); - cu decontare ulterioară pe credit comercial clasic sau cambial. Creditul comercial clasic, constă în amânarea la plată acordată

de către furnizor clientului, când decontarea se face ulterior folosind instrumente clasice: ordin de plată, CEC, etc.

Creditul comercial cambial, este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la ordin, cambie, etc) care prevede expres: suma de plată, scadenţa şi banca care va face decontarea.

5.2. Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute în situaţiile

financiare valorile corespunzătoare ale creanţelor şi datoriilor unei entităţi.

283

Recunoaşterea creanţelor şi datoriilor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la două criterii ce trebuie îndeplinite cumulative:

- probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru creanţe) respectiv, înregistrarea unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);

- evaluarea să poată fi realizată credibil. Decontările cu terţii, generatoare de datorii şi creanţe, sunt

evaluate în contabilitate la valoarea nominală din momentul înregistrării lor. Valoarea nominală este dată de suma înscrisă în documentele care consemnează creanţa ori datoria. Aceasta poate fi : costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată.

Creanţele şi datoriile interne, în monedă naţională, sunt evaluate în lei, reprezentând sumele posibile de încasat ori de plată la un moment dat..

Creanţele şi datoriile externe în valută se înregistrează în contabilitateîn lei şi în valută, dacă operaţiunile ce dau naştere datoriilor şi creanţelor sunt efectuate în valută sau firma a optat din considerente proprii pentru întocmirea situaţiilor financiare într-o monedă stabilă. Transformarea în lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiilor prin care acestea au fost înregistrate. Pe măsura încasării creanţelor respectiv a plăţii datoriilor, diferenţele de curs între data încasării, respectiv a plăţii şi data înregistrării în contabilitate se evidenţiează ca venituri sau cheltuieli financiare, în funcţie de situaţie.

La fiecare dată a bilanţului35 - elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate

utilizându-se cursul de închidere; diferenţele favorabile sau nefavorabile înregistrându-se la venituri sau cheltuieli după caz;

- elementele nemonetare trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei;

- creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al BNR din ultima zi bancară a lunii în cauză. Cu ocazia inventarierii, evaluarea creanţelor şi datoriilor se face la valoarea actuală, care se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv, de plată. 35 OMFP 3055/2009 M.OF 766 bis/2009

284

5.3. Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii

La organizarea contabilităţii decontărilor cu terţii trebuie avute în vedere:

- obiectivele urmărite; - factorii de influenţă; - sistemul documentelor justificative; - sistemul conturilor utilizate. a) Obiectivele urmărite Complexitatea şi diversitatea relaţiilor dintre întreprindere şi

terţi, impune luarea în considerare a următoarelor obiective: - cunoaşterea în orice moment a nivelului creanţelor şi datoriilor

întreprinderii, ce derivă din relaţiile comerciale cu alte unităţi şi cele financiare cu bugetul statului, asigurările sociale, băncile, etc.;

- cunoaşterea şi dimensionarea corectă a creanţelor şi datoriilor faţă de personal;

- cunoaşterea creanţelor şi datoriilor faţă de unităţile din cadrul grupului;

- cunoaşterea exactă a termenelor de încasare a creanţelor şi de plată a datoriilor;

- îmbinarea corectă şi în favoarea firmei a nivelului şi a termenelor creanţelor şi datoriilor;

- soluţionarea la termen a decontărilor din operaţii în curs de clarificare;

- soluţionarea conform legii a deprecierilor constatate asupra creanţelor şi datoriilor, precum şi a creşterilor de valoare a acestora.

b) Factorii specifici de influenţă Realizarea obiectivelor prezentate impune luarea în considerare

a următorilor factori: - conţinutul şi sfera de cuprindere a relaţiilor de decontare cu

terţii; - sistemul de decontare, formele, modalităţile şi instrumentele

de decontare; - forma de organizare a terţilor respectiv: persoane fizice,

persoane juridice, instituţii publice, firme private;

285

- natura relaţiilor comerciale şi financiare: permanente, ocazionale, temporare;

- facilităţile acceptate în relaţiile de decontări reciproce. Luarea în considerare a acestor factori va conduce la o mai bună

coordonare a acţiunilor întreprinse în vederea unei corecte reflectări în contabilitate a datoriilor şi creanţelor cu terţii.

c) Sistemul documentelor de reflectare a relaţiilor cu terţii Relaţiile cu terţii sunt consemnate în diverse documente

justificative, care se pot grupa după mai multe criterii: - documente care reflectă relaţii cu furnizorii, clienţii, debitori şi

creditori diverşi: facturi, chitanţe,ordine de plată, bilete la ordin, file CEC, dispoziţii de încasare, dispoziţii de plată, contracte, etc.

- documente privind relaţiile cu personalul: state de salarii, liste de avans chenzional, liste de indemnizaţii pentru concedii de odihnă, dispoziţii de încasare sau de plată, contracte, decizii de imputare, condică de prezenţă, bon de lucru individual şi colectiv, raport de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor efectuate, fişa orelor suplimentare, etc.;

- documente privind relaţiile cu bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi alte organisme publice: declaraţii de impozite şi taxe, situaţii de calcul, deconturi, ordine de plată, chitanţe, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat.

- documente privind operaţiuni neobişnuite, neregulate, întâmplătoare: procese verbale, decizii de imputare, titluri executorii, hotărâri judecătoreşti, etc.

- documente privind relaţiile cu asociaţii sau acţionarii: ordin de plată, declaraţii de subscriere, prospecte de emisiune, situaţii de calcul, etc.

d) Sistemul conturilor Contabilitatea sintetică a relaţiilor de decontare de natura

creanţelor, datoriilor şi a operaţiunilor asimilate acestora se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a 4-a din Planul de Conturi General “Conturi de terţi”. Aceasta cuprinde următoarele grupe de conturi:

286

grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate” grupa 41 “Clienţi şi conturi asimilate” grupa 42 “Personal şi conturi asimilate” grupa 43“Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi

asimilate” grupa 44 ”Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi

asimilate” grupa 45 “Grup şi asociaţi” grupa 46 “Debitori şi creditori diverşi” grupa 47 “Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate” grupa 48 “Decontări în cadrul unităţii” grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor”.

5.4. Contabilitatea furnizorilor şi a altor tranzacţii

asimilate

Ca o consecinţă a operaţiunilor de aprovizionare sau ca urmare a efectuării de către diferiţi prestatori a unor servicii se înregistrează datorii, faţă de aceştia, ce privesc activitatea de exploatare a unităţilor beneficiare, denumite „achiziţii pe credit comercial”.

În esenţă, furnizorii şi conturile asimilate, cuprind resursele băneşti atrase temporar de la terţi şi care contribuie la finanţarea temporară a activităţii curente, prin amânarea plăţilor adică a ieşirilor din firmă a numerarului sau a echivalentelor de numerar36.

Contabilitatea analitică a furnizorului se ţine pe categorii, pe termene de decontare precum şi pe fiecare entitate în parte. Furnizorii pot acorda clienţilor reduceri de preţ sub formă de: rabaturile (pentru calitatea inferioară a serviciilor), remizele (pentru fidelitate, volum mare al comenzilor), risturnele (pentru depăşirea unui plafon valoric al cumpărărilor), sconturi (pentru plata înainte de scadenţă).

36 Numerarul, cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de numerar, sunt investiţiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt uşor convertibile în numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

287

Facturile care conţin reduceri comerciale (rabaturi, remise, risturnuri) se înregistrează în contabilitate la valoarea netă comercială. Sconturile acordate de furnizori se înregistrează în contabilitatea acestora la cheltuieli financiare iar la clienţi la venituri fin anciare.

Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”.

Contul 401 „Furnizori”. După conţinutul economic: reflectă datoriile entităţilor faţă de

furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii rezultate din activitatea de exploatare.

După funcţia contabilă: cont de pasiv. Se creditează cu: - valoarea la preţ de cumpărare a materiilor prime sau standard

(prestabilit) a materiilor prime, materialelor consumabile, animalelor de natura obiectelor de inventar , semifabricate, produse finite , produse reziduale, animalelor şi păsărilor, mărfurilor şi ambalajelor intrate în întreprindere prin achiziţie (cu titlu oneros) de la terţi pe bază de facturi: __________________________ x ____________________________

% = 401 “Furnizori” 301 “Materii prime” 302 “Materiale consumabile” 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” 341 „ Semifabricate” 345 "Produse finite" 346 “Produse reziduale” 351 “Materii şi materiale aflate la terţi” 354 “Produse aflate la terţi” 356 „Animale aflate la terţi” 357 „Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi” 358 „Ambalaje aflate la terţi” 361 „Animale şi păsări” 371 „Mărfuri” 381 „Ambalaje” 4426 „TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________

288

- valoarea stocurilor cumpărate pentru care s-au transferat riscurile şi în curs de aprovizionare : __________________________ x ____________________________

% = 401 „Furnizori” 321”Materii prime în curs de aprovizionare” 322 „Materiale consumabile în curs de aprovizionare” 323 „Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare” 326 ”Animale în curs de aprovizionare” 327 ”Mărfuri în curs de aprovizionare”

328”Ambalaje în curs de aprovizionare” 4426 „TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________

- diferenţele de preţ nefavorabile aferente stocurilor materiale achiziţionate, dacă evidenţa se ţine la preţuri prestabilite (standard): __________________________ x ____________________________

% = 401 „Furnizori” 308 ”Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje” 4426 „TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________

- valoarea materialelor nestocate achiziţionate inclusiv consumul de energie şi apă: __________________________ x ____________________________

% = 401 “Furnizori” 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 “TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (achiziţionate):

289

__________________________ x ____________________________ 409 “Furnizori – debitori” = 401 “Furnizori”

__________________________ x ____________________________ - valoarea materiilor prime, materialelor, mărfurilor,

ambalajelor, etc., achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent: __________________________ x ____________________________

% = 401 “Furnizori” 601 “Cheltuieli cu materiile prime” 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 608 “Cheltuieli privind ambalajele” 4426 “TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________

- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi recepţionate: __________________________ x ____________________________

% = 401 “Furnizori” 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 626 ”Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”

290

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 4426 „TVA deductibilă” (dacă este cazul)

__________________________ x ____________________________

- valoarea facturilor pimite, în situaţia în care au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite: __________________________ x ____________________________

408 “Furnizori – facturi = 401 “Furnizori” nesosite”

__________________________ x ____________________________

- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constate în exerciţiul financiar curent , aferente exerciţiilor financiare precedente : __________________________ x ____________________________

117 “Rezultat reportat ” = 401 “Furnizori” __________________________ x ____________________________

- valoarea taxei adăugate înscrisă în facturile furnizorilor: __________________________ x ____________________________

4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” __________________________ x ____________________________

- valoarea TVA –ului aferent achiziţiilor fără factură sau alte

situaţii prevăzute de lege: __________________________ x ____________________________

4428 “TVA neexigibilă” = % 401 “Furnizori” 408 “Furnizori – facturi nesosite”

__________________________ x ____________________________ - sumele datorate terţilor reprezentând despăgubiri, amenzi sau

penalităţi : __________________________ x ____________________________

658”Alte cheltuieli de = 401 “Furnizori” exploatare”

__________________________ x ____________________________

291

- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi

de călătorie şi a altor valori achiziţionate: __________________________ x ____________________________

532 ”Alte valori” = 401 “Furnizori” __________________________ x ____________________________

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul perioadei

rezultate din evaluarea soldului obligaţiilor în valută: __________________________ x ____________________________

665 “Cheltuieli din = 401 “Furnizori” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

Se debitează cu: - plăţile efectuate către furnizori:

__________________________ x ____________________________ 401 “Furnizori” = % 162 “Credite bancare pe termen lung” 512 “Conturi curente la bănci” 531 “Casa” 541 “Acreditive” 542 “Avansuri de trezorerie”

__________________________ x ____________________________ - valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor:

__________________________ x ____________________________ 401 “Furnizori” = 403 “Efecte de plătit”

__________________________ x ____________________________ - valoarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente

datoriilor către furnizori, la sfârşitul perioadei: __________________________ x ____________________________

401 „Furnizori” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

292

- valoarea avansurilor decontate cu furnizorii, cu prilejul

regularizări datoriilor cu aceştia: __________________________ x ____________________________

401 “Furnizori” = 409 “Furnizori – debitori” __________________________ x ____________________________

- sumele nete achitate colaboratorilor (persoane fizice) şi

impozitul aferent reţinut: __________________________ x ____________________________

401 “Furnizori” = % 512 “Conturi curente la bănci” 531 „Casa “ 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”

__________________________ x ____________________________ - valoarea produselor cuvenite unităţilor prestatoare ca plată în

natură, potrivit prevederilor contractuale: __________________________ x ____________________________

401 “Furnizori” = 345 “Produse finite” __________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor prescrise sau anulate faţă de furnizori:

__________________________ x ____________________________ 401 “Furnizori” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

__________________________ x ____________________________ - valoarea sconturilor obţinute de la furnizori:

__________________________ x ____________________________ 401 “Furnizori” = 767 “Venituri din sconturi obţinute”

__________________________ x ____________________________

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (restituite): __________________________ x ____________________________

401 “Furnizori” = 409 “Furnizori – debitori” __________________________ x ____________________________

293

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor de stocuri, prestatorilor şi colaboratorilor.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări” Evidenţiază obligaţiile faţă de furnizorii de imobilizări. Cont de datorii cu funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu: - valoarea imobilizărilor achiziţionate de la furnizori, a

serviciilor şi lucrărilor efectuate de terţi pentru realizarea imobilizărilor: __________________________ x ____________________________

% = 404 “Furnizori de imobilizări” 201”Cheltuieli de constituire” 203 “Cheltuieli de dezvoltare” 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 208 “Alte imobilizări necorporale” 211 “Terenuri şi amenajări de terenuri” 212 “ Construcţii” 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii “ 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” 223” Instalaţii tehnice, mijloace de transport animale şi plantaţii în curs de aprovizionare” 224”Mobilier, aparatură birotică,echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare” 231 „Imobilizări corporale în curs” 233 “ Imobilizări necorporale în curs” 4426 „TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________ - rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constate în exerciţiul financiar curent , aferente exerciţiilor financiare precedente :

294

__________________________ x ____________________________ 117 “Rezultat reportat ” = 404 “Furnizori de imobilizări”

__________________________ x ____________________________ - valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări : __________________________ x ____________________________ % = 404 “Furnizori de imobilizări” 232” Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 234”Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” __________________________ x ____________________________

- valoarea ratelor de leasing financiar facturate de locator: __________________________ x ____________________________

167 “Alte împrumuturi şi = 404 “Furnizori de imobilizări” datorii asimilate”

__________________________ x ____________________________ - valoarea dobânzilor datorate şi facturate potrivit prevederilor

contractuale, în cazul leasingului financiar: __________________________ x ____________________________

168 “Dobânzi aferente = 404 “Furnizori de imobilizări” împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

__________________________ x ____________________________ - taxa pe valoarea adăugată cuprinsă în facturile furnizorilor de imobilizări: __________________________ x ____________________________

% = 404 “Furnizori de imobilizări” 4426 “TVA deductibilă” 4428 “TVA neexigibilă”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului

obligaţiilor faţă de furnizorii de imobilizări la sfârşitul exerciţiului: __________________________ x ____________________________

665 “Cheltuieli din = 404 “Furnizori de imobilizări” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

295

Se debitează cu: - sumele achitate furnizorilor de imobilizări şi valoarea

avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări: __________________________ x ____________________________

404 “Furnizori de = % imobilizări” 162 “Credite bancare pe termen lung” 512 “Conturi curente la bănci” 531 “Casa” 541 “Acreditive” 232 “ Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”

__________________________ x ____________________________ - valoarea efectelor de plătit pentru imobilizări acordate

furnizorilor: __________________________ x ____________________________

404 “Furnizori de = 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” imobilizări”

__________________________ x ____________________________ - valoarea datoriilor prescrise sau anulate:

__________________________ x ____________________________ 404 “Furnizori de = 7588 “Alte venituri din exploatare” imobilizări”

__________________________ x ____________________________

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări: __________________________ x ____________________________

404 “Furnizori de = 767 “Venituri din sconturi” imobilizări”

__________________________ x ____________________________

296

- diferenţele de curs favorabile aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări la decontare sau la evaluare, la finele anului: __________________________ x ____________________________

404 “Furnizori de = 765 “Venituri din diferenţe de imobilizări” curs valutar”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este creditor şi reflectă datoriile întreprinderii

faţă de furnizorii de imobilizări. Evidenţa contabilă a decontărilor cu furnizorii pentru

aprovizionări de bunuri, lucrări executate, prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi, precum şi contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor se ţine cu ajutorul contului 408 „Furnizori - facturi nesosite” respectiv 409 „Furnizori – debitori” care se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor;

4092 Furnizori - debitori pentru prestaţii de servicii şi executări de lucrări.

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” După conţinutul economic este un cont de decontări cu terţii

exprimând datorii (achiziţii) pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori.

După funcţia contabilă: cont de pasiv. Se creditează cu: - valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a

serviciilor prestate de furnizori pentru care nu s-a primit factura: __________________________ x ____________________________

% = 408 “Furnizori – facturi nesosite” 301 “Materii prime” 302 “Materiale consumabile” 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar “ 361”Animale şi păsări” 371 “Mărfuri” 381 “Ambalaje” 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” 611”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”

297

612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal” 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 4428 „TVA neexigibilă” (dacă este cazul)

__________________________ x ____________________________ - valoarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, înregistrate

la închiderea exerciţiului, aferente datoriilor către furnizori pentru care nu s-au primit facturile: __________________________ x ____________________________

665 “Cheltuieli din = 408 “Furnizori – facturi nesosite” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - valoarea facturilor primite, pentru bunurile intrate anterior fără

factură: __________________________ x ____________________________

408 “Furnizori – facturi = 401 „Furnizori” nesosite”

__________________________ x ____________________________

- valoarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor pentru care nu s-au primit facturile la finele anului: __________________________ x ____________________________

408 “Furnizori – facturi = 765 “Venituri din diferenţe de nesosite” curs valutar”

__________________________ x ____________________________

298

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 409 “Furnizori – debitori”. Evidenţiază avansurile acordate furnizorilor pentru cumpărări de

bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. De asemenea reflectă ambalajele care circulă în sistem de restituire facturate de furnizori.

Cont de relaţii cu terţii, exprimând creanţe. După funcţia contabilă: cont de activ. Se debitează cu: - valoarea avansurilor achitate furnizorilor:

__________________________ x ____________________________ 409 “Furnizori – debitori”= % 512 “Conturi curente la bănci” 531 “Casa”

__________________________ x ____________________________

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (achiziţionate): __________________________ x ____________________________

409 “Furnizori – debitori”= 401 “Furnizori” __________________________ x ____________________________

- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor: __________________________ x ____________________________

409 “Furnizori – debitori”= 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

În creditul contului se înregistrează: - valoarea avansurilor acordate furnizorilor, ca urmare a

regularizării plăţilor cu aceştia: __________________________ x ____________________________

401 „Furnizori” = 409 „Furnizori – debitori” __________________________ x ____________________________

299

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire returnate furnizorilor, precum şi valoarea ambalajelor degradate: __________________________ x ____________________________

% = 409 “Furnizori – debitori” 401 “Furnizori” 608 “Cheltuieli privind ambalajele”

__________________________ x ____________________________ - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,

nereturnate furnizorilor (reţinute în stoc): __________________________ x ____________________________

381 “Ambalaje” = 409 “Furnizori – debitori” __________________________ x ____________________________

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în

valută acordate furnizorilor la decontarea acestora la finele exerciţiului financiar: __________________________ x ____________________________

665 “Cheltuieli din = 409 „Furnizori – debitori” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este debitor şi reprezintă avansurile acordate

furnizorilor, fără a fi decontate sau ambalajele care circulă în sistem de restituire nerestituite.

In conturile de terţi conform OMFP 3055/2009 se înregistrează distinct operaţiunile de scontare, forfetare şi alte operaţiuni efectuate cu instituţiile de credit.

Efectele comerciale (cambia, biletul la ordin) reprezintă înscrisuri care au ca scop decontarea obligaţiilor şi drepturilor de creanţă la termen rezultate din activitatea desfăşurată de agenţii economici pentru realizarea obiectului lor de activitate. Aceste efecte comerciale au la bază contracte încheiate între părţile participante la tranzacţie în care sunt stipulate condiţiile şi termenele scadente de efectuare a plăţilor . În aceste situaţii instituţiile de credit joacă rolul de intermediari având drept scop facilitarea desfăşurării activităţii entităţilor economice prin finanţare. Finanţarea de către instituţiile de

300

credit se poate face prin operaţiuni de scontare, forfetare şi alte operaţiuni specifice.

Scontul comercial- reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui efect de comerţ (cambie,bilet la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei, valoarea efectului , mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv, iar instituţia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor. Forfetarea - reprezintă o modalitate de finanţare în comerţul internaţional, pe termen mediu şi lung care constă în cumpărarea de către o entitate financiară a aunor creanţe scadente în viitor rezultate dintr-o operaţiune de export , fără drept de regres, împotriva oricărui deţinător anterior contra unei taxe forfetare. Deosebiri esenţiale între forfetare şi scontare sunt 37 :

· scadenţa efectelor de comerţ/acreditivelor acceptate pentru scontare este în principiu de maxim 90 de zile, în timp ce piaţa forfetării se ocupă de negocierea creanţelor pe termen mediu şi lung , de regulă 5 ani.

· scontările se fac pentru creanţe singulare, în timp ce forfetarea presupune mai multe creanţe cu scadenţe diferite, într-un termen mediu sau lung.

Contul 403 „Efecte de plată” Evidenţiază obligaţiile de plată pe bază de efecte comerciale

(bilete la ordin, cambii), către furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii ce privesc activitatea de exploatare.

Cont de decontări, cu funcţie contabilă de pasiv. În creditul contului se înregistrează: - valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor

(acceptată de furnizori): __________________________ x ____________________________

401 “Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” __________________________ x ____________________________

37 David D. – Contabilitatea bancară a creditelor acordate clientelei nefinanciare, Editura Gutenberg Univers, Arad 2009, pag.112

301

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, a afectelor de plătit la finele exerciţiului financiar: __________________________ x ____________________________

665 “Cheltuieli din = 403 “Efecte de plătit” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - plăţile efectuate pe bază de efecte comerciale, la scadenţă:

__________________________ x ____________________________ 403 “Efecte de plătit” = 512 „Conturi curente la bănci”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea

efectelor comerciale de plătit sau din evaluarea acestora la finele anului: __________________________ x ____________________________

403 “Efecte de plătit” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit furnizorilor sau prestatorilor.

Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” Evidenţiază efectele de plătit aferente bunurilor de natura

imobilizărilor achiziţionate. După funcţia contabilă: cont de pasiv. Se creditează cu: - valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări

acordate şi acceptate de furnizori: __________________________ x ____________________________

404 „Furnizori de = 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” imobilizări”

__________________________ x ____________________________

302

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului,

din evaluarea soldului efectelor de plătit în valută: __________________________ x ____________________________

665 “Chletuieli din = 405 “Efecte de plătit pentru diferenţe de curs valutar” imobilizări”

__________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de

efecte comerciale, la scadenţa acestora: __________________________ x ____________________________

405 “Efecte de plătit = 512 „Conturi curente la bănci” pentru imobilizări”

__________________________ x ____________________________

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări reflectate pe bază de efecte comerciale: __________________________ x ____________________________

405 “Efecte de plătit = 765 „ Venituri din diferenţe de pentru imobilizări” curs valutar”

__________________________ x ____________________________ Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit

pentru imobilizările achiziţionate de la furnizori.

Exemple:

1). Societatea Comercială „ALFA” SA acordă unui furnizor un avans facturat de 1.500 lei, TVA 24%, în vederea livrării de materii prime, pentru care s-a depus comanda. Se primeşte factura de la furnizor şi se recepţionează materiile prime al căror preţ de livrare este de 2.500 lei, TVA 24%. Evidenţa materiilor prime se ţine la preţul standard (prestabilit), revenind pentru cantitatea recepţionată 2.400 lei. Se achită furnizorul cu ordin de plată.

303

- avansul acordat furnizorului: % = 401 1.860 4091 1.500 4426 360 401 = 5121 1.860

- primirea facturii: % = 401 3.100 301 2.400 308 100 4426 600

- stornarea TVA: 4426 = 401 360

- decontarea facturii: 401 = % 2.740 4091 1.500 5121 1.240

2). Societatea Comercială „MARA„ SA achiziţionează materii prime în valoare de 1.000 lei, TVA 24% pentru care s-a acceptat de furnizor un bilet la ordin, achitat la scadenţă.

- recepţia materiilor prime: % = 401 1.240 301 1.000 4426 240

- acordarea biletului la ordin: 401 = 403 1.240

- plata biletului la ordin la scadenţă:

403 = 5121 1.240

3). Se acordă un avans unui furnizor de mărfuri pentru care se primeşte factură în sumă de 30.000 lei plus TVA 24%. Se achiziţionează mărfurile la preţul de achiziţie de 50.000 lei, TVA 24%, iar pentru diferenţă se emite un bilet la ordin care se plăteşte ulterior.

304

- acordarea avansului furnizorului: % = 5121 37.200 4091 30.000 4426 7.200

- dacă factura se întocmeşte ulterior: 4091 = 5121 37.200 4426 = 4091 7.200 - recepţia mărfurilor:

% = 401 62.000 371 50.000 4426 12.000

- stornare TVA: 4426 = 401 7.200

- regularizarea facturii cu acceptarea biletului la ordin: 401 = % 54.800 4091 30.000 403 24.800

- plată bilet la ordin: 403 = 5121 24.800

sau - stornare avans:

% = 5121 37.200 4091 30.000 4426 7.200

- acceptare bilat la ordin: 401 = 403 6.2000 - plata furnizorului: 403 = 5121 62.000

305

4). Se înregistrează consumul de curent electric, în sumă de 75 lei, TVA 24%, pentru care nu s-a primit încă factura. Se primeşte factura pentru curentul electric consumat, la aceeaşi valoare. Se achită din casierie.

- înregistrarea consumului de curent electric fără factură: % = 408 93 605 75 4428 18

- primirea facturii: 408 = 401 93 4426 = 4428 18

- plata facturii: 401 = 5311 93

5). Societatea Comercială „RADU SA” primeşte odată cu mărfurile 10 bucăţi ambalaje în regim de restituire, la preţul de 10 lei/buc. Se restituie furnizorului 5 bucăţi ambalaje cu o bonificaţie de 1lei/buc, iar 5 bucăţi ambalaje nu se restituie în termen legal, fapt pentru care ele se înregistrează în contabilitate la gestiunea de ambalaje.

- recepţia ambalajelor restituibile: 4091 = 401 100

- restituirea la termen, a 5 bucăţi ambalaje: % = 4091 50 401 45 608 5

- recepţia ambalajelor nerestituite: 381 = 4091 50 4426 = 401 12

- plata furnizorului pentru diferenţă: 401 = 5121 67

6). Societatea Comercială „CALIPSO SA” primeşte 40 bucăţi ambalaje la 0,50 lei/ buc, care circulă în sistem de restituire. Se restituie furnizorului 28 bucăţi ambalaje, 10 bucăţi nu se restituie, iar 2 bucăţi ambalaje sunt deteriorate.

306

- evidenţierea ambalajelor în sistem de restituire: 4091 = 401 20

- evidenţierea ambalajelor nerestituite sau degradate:

% = 4091 20 401 14 381 5 608 1 4426 = 401 1,44

- plata ambalajelor nerestituite şi degradate: 401 = 5311 7,44

7). Societatea Comercială X a încheiat un contract pentru

prestări servicii (transport pe parcurs extern) cu duoă firme A şi B. Valoarea prestaţiei cu firma A este 3000 Euro la un curs de 4,32 lei/euro iar cu firma B este 4000 $ la u curs de 3,04 lei/$. În momentul achitării prestaţiilor cursul euro este 4,30 lei/euro iar cursul dolarului este 3,07 lei/$.

- evidenţierea datoriei faţă de prestatorul A: 624 = 401 12.960 - evidenţierea diferenţei favorabile (faţă de „A”): 401 = 765 60 - achitare prestator: 401 = 5124 12.960 - evidenţierea datoriei faţă de prestatorul B: 624 = 401 12160 - evidenţiere diferenţe de curs nevaforabile (faţă de „B”): 665 = 401 120 - achitare datorie: 401 = 5124 12.280

307

5.5. Contabilitatea clienţilor şi a altor tranzacţii

asimilate Conturile de clienţi reflectă creanţele faţă de terţi, generate de

vânzarea pe credit comercial a bunurilor materiale rezultate din activitatea entităţilor, precum şi a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate în favoarea acestora.

Imobilizarea unor sume sub forma „clienţilor neâncasaţi” constituie o componentă importantă a politicii financiare a întreprinderilor pe termen scurt.

În condiţiile amânării încasării creanţelor pe care le înregistrează o firmă faţă de clienţi, atunci când volumul acestora creşte, se pune problema lichidităţii, ceea ce presupune o permanentă urmărire a circuitului fluxurilor de numerar, a structurii vănzărilor şi a evoluţiei cifrei de afaceri. Prin toate aceste acţiuni, (componente ale managementului firmei) se urmăreşte preântâmpinarea unor dezechilibre financiare, respectiv evitarea intrării în incapacitate de plată.

În acelaşi timp, practicarea unei politici comerciale prudente pe termen lung bazate pe vânzări pe credit comercial poate aduce beneficii firmei.

Contabilitatea vânzărilor pe credit comercial se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” respectiv conturile:

411 “Clienţi” 413 „Efecte de primit de la clienţi” 418 „Clienţi – facturi de întocmit” 419 „Clienţi – creditori”. Contul 411 „Clienţi” Reflectă creanţele, din decontările cu clienţii interni şi externi,

pe bază de facturi, inclusiv a clienţilor incerţi, răi platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

4111 „Clienţi” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” După conţinutul economic este un cont de creanţe. După funcţia contabilă: cont de activ.

308

Se debitează cu: - valoarea produselor, semifabricatelor, mărfurilor livrate,

lucrărilor executate şi serviciilor prestate, etc. înclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă: __________________________ x ____________________________

4111 „Clienţi” = % 701 „ Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 704„Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „Venituri din studii şi cercetări” 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Venituri din activităţi diverse” 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________ - valoarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate, evidenţiate

anterior în contul “Clienţi – facturi de întocmit”, pentru care se întocmeşte factura: __________________________ x ____________________________

4111 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit”

__________________________ x ____________________________ - veniturile realizate în avans sau de realizat, aferente

exerciţiilor financiare următoare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată: __________________________ x ____________________________

4111 “Clienţi” = % 472“Venituri înregistrate în avans” 4428 “TVA neexigibilă”

__________________________ x ____________________________

309

- valoarea avansurilor facturate pentru livrări şi prestaţii ulterioare: __________________________ x ____________________________

4111 “Clienţi” = % 419 “Clienţi – creditori” 4427 “TVA colectată”

__________________________ x ____________________________ - valoarea dobânzilor facturate de locator în cadrul contractului

de leasing: __________________________ x ____________________________

4111 “Clienţi” = 267 „Creanţe imobilizate” __________________________ x ____________________________

- valoarea creanţelor reactivate (considerate anterior

neâncasabile): __________________________ x ____________________________

4111 “Clienţi” = 754 “Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”

__________________________ x ____________________________

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize, la finele anului: __________________________ x ____________________________

4111 “Clienţi” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire cuprinse în factura care însoţeşte marfa: __________________________ x ____________________________

4111 „Clienţi” = 419 „Clienţi – creditori” __________________________ x ____________________________

310

În creditul contului se înregistrează: - sumele încasate de la clienţi:

__________________________ x ____________________________ % = 4111 „Clienţi” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________ - trecerea clienţilor neîncasaţi în termen în categoria clienţilor

incerţi sau în litigiu: __________________________ x ____________________________

4118 „Clienţi incerţi = 4111 „Clienţi” sau în litigiu”

__________________________ x ____________________________ - încasarea clienţilor incerţi:

__________________________ x ____________________________ % = 4118 „Clienţi incerţi sau în 512 Conturi curente la bănci” litigiu” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________ - valoarea avansurilor încasate anterior de la clienţi la

decontarea creanţelor faţă de aceştia: __________________________ x ____________________________

419 “Clienţi – creditori” = 4111 „Clienţi” __________________________ x ____________________________

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor

încasate sau a celor din sold la sfârşitul exerciţiului:

311

__________________________ x ____________________________

% = 4111 „Clienţi” 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 512 „Conturi curente la bănci”

__________________________ x ____________________________ - valoarea cecurilor şi a altor efecte comerciale acceptate în

contul creanţelor: __________________________ x ____________________________

% = 4111 “Clienţi” 511 “Valori de încasat” 413 “Efecte de primit de la clienţi”

__________________________ x ____________________________

- valoarea sconturilor acordate clienţilor: __________________________ x ____________________________

667 „Cheltuieli privind = 4111 „Clienţi” sconturile acordate”

__________________________ x ____________________________ - sumele trecute pe pierderi în urma scăderii din evidenţă a

clienţilor incerţi sau în litigiu: __________________________ x ____________________________

654 “Pierderi din creanţe = 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” şi debitori diverşi”

__________________________ x ____________________________ - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,

restituite de clienţi: __________________________ x ____________________________

419 “Clienţi – creditori” = 4111 „Clienţi” __________________________ x ____________________________

312

Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele faţă de clienţi sau sumele datorate de clienţi entităţii furnizoare sau prestatoare.

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit” Evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau

executările de lucrări, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.

După conţinutul economic este un cont de creanţe nefacturate. După funcţia contabilă este un cont de activ. Se debitează cu: - valoarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate sau a

serviciilor prestate clienţilor, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă: __________________________ x ____________________________

418 „Clienţi – facturi = % de întocmit” 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „Venituri din studii şi cercetări” 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Venituri din activităţi diverse” 4428 „TVA neexigibilă”

__________________________ x ____________________________

313

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută la închiderea exerciţiului, pentru care nu s-a întocmit factură: __________________________ x ____________________________

418 „Clienţi – facturi de = 765 „Venituri din diferenţe de întocmit” curs valutar”

__________________________ x ____________________________

În creditul contului se înregistrează: - valoarea facturilor întocmite pentru bunurile livrate anterior

fără factură: __________________________ x ____________________________

4111 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit” şi concomitent 4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor –

facturi de întocmit la decontare sau la finele exerciţiului: __________________________ x ____________________________

665 “Cheltuieli din = 418 „Clienţi –facturi de întocmit” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea bunurilor

livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 419 „Clienţi – creditori” Reflectă avansurile şi aconturile băneşti facturate de furnizori

sau încasate de la clienţi precum şi ambalajele facturate care circulă pe principiul restuirii.

După conţinutul economic este un cont de relaţii cu terţii exprimând datorii privind avansurile încasate respectiv ambalajele primite, care trebuie restituite.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu: - valoarea sumelor facturate clienţilor reprezentând avansuri sau

aconturi pentru livrări sau prestaţii:

314

__________________________ x ____________________________ 4111 „Clienţi” = % 419 „Clienţi – creditori” 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, cuprinse în facturi de livrare: __________________________ x ____________________________

4111 „Clienţi” = 419 „Clienţi – creditori” __________________________ x ____________________________

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută primite de la clienţi, la finele exerciţiului: __________________________ x ____________________________

665 „Cheltuieli din = 419 „Clienţi – creditori” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - valoarea avansurilor încasate de la clienţi, decontate cu aceştia:

__________________________ x ____________________________ 419 „Clienţi – creditori” = 4111 „Clienţi”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele favorabile de curs valutar pentru avansurile

decontate, precum şi cele aferente datoriilor în valută existente la finele exerciţiului financiar: __________________________ x ____________________________

419 “Clienţi – creditori” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________ - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,

primite de la clienţi: __________________________ x ____________________________

419 „Clienţi – creditori” = 4111 „Clienţi” __________________________ x ____________________________

315

- valoarea ambalajelor în sistem de restituire, nerestituite de clienţi, ce urmează a se încasa de la aceştia: __________________________ x ____________________________

419 „Clienţi – creditori” = 708 „Venituri din activităţi diverse”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate clienţilor, (creditorilor) reprezentând avansuri şi aconturi primite sau ambalajele care circulă în sistem de restituire facturate.

Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi”. Ţine evidenţa creanţelor de încasat pa bază de efecte

comerciale. După funcţia contabilă, este un cont de activ. Se debitează cu: - valoarea efectelor comerciale acceptate în contul creanţelor

faţă de clienţi: __________________________ x ____________________________

413 „Efecte de primit” = 4111 „Clienţi” __________________________ x ____________________________

- diferenţele favorabile de curs valutar, pentru efectele de primit la finele exerciţiului: __________________________ x ____________________________

413 “Efecte de primit” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

În creditul contului se înregistrează: - efectele comerciale primite de la clienţi şi depuse spre scontare

la bănci: __________________________ x ____________________________

511 „Valori de încasat” = 413 „Efecte de primit” __________________________ x ____________________________

- sumele încasate de la clienţi prin conturile curente reprezentând valori de încasat:

316

__________________________ x ____________________________

512 „Conturi curente la = 413 „Efecte de primit” bănci”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor

comerciale, respectiv aferente clienţilor externi a căror decontare se efectuează pe bază de efecte comerciale la finele exerciţiului: __________________________ x ____________________________

665 „Cheltuieli din = 413 „Efecte de primit” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea efectelor

comerciale de primit acceptate în contul creanţelor faţă de clienţi.

Exemple:

1). Societatea Comercială „Real„ facturează şi apoi încasează în avans de la un client 20.000 lei, în vederea livrării de produse finite. Se livrează clientului produse finite în valoare de 30.000 lei, TVA 24%. Se face decontarea cu clientul.

- facturarea şi apoi încasarea avansului de la client: 4111 = % 24.800 419 20.000 4427 4.800 5121 = 4111 24.800

- livrarea produselor finite: 4111 = % 37.200 701 30.000 4427 7.200

- stornare TVA: 4111 = 4427 4.800

317

- decontarea cu clienţii: % = 4111 32.400 419 20.000 5121 12.400

2). Societatea Comercială „A” livrează mărfuri Societăţii Comerciale „B” pe bază de aviz de însoţire în valoare de 2.000 lei, TVA 24%. După trei zile se întocmeşte factura. Evidenţiaţi operaţiunile în contabilitatea celor două societăţi.

Vânzător - vânzarea:

418 = % 2.480 707 2.000 4428 480

- întocmirea facturii: 4111 = 418 2.480 4428 = 4427 480

- încasarea: 5121 = 4111 2.480

Cumpărător % = 408 2.480 371 2.000 4428 480

- primirea facturii: 408 = 401 2.480 4426 = 4428 480

- plata: 401 = 5121 2.480

3). Se înregistrează un client insolvabil în valoare de 200 lei. Se

consideră că nu mai poate fi încasat trecându-se pe pierderi. - trecerea clientului în categoria clienţilor incerţi:

4118 = 4111 200 - înregistrarea pierderilor din clienţi insolvabili:

654 = 4118 200

318

4). Se prestează servicii în valoare de 60 lei, TVA 24%, pentru care nu s-a întocmit factura. Se emite factura pentru serviciile prestate în luna curentă.

- evidenţierea serviciilor prestate pentru care nu s-a întocmit factura:

418 = % 74,40 704 60,00 4428 14,40

- facturarea serviciilor executate: 4111 = 418 74,40 4428 = 4427 14,40

5). Se reactivează clienţii scoşi din evidenţă, în sumă de 50 lei,

încasându-se imediat: 4111 = 754 50 5121 = 4111 50

6). Se vând mărfuri clienţilor fără factură în valoare de 100 lei,

TVA 24%. Ulterior se întocmeşte factura la valoarea de 150 lei, TVA 24%. Se încasează clienţii.

- vânzarea mărfurilor fără factură: 418 = % 124 707 100 4428 24

- emiterea facturii: 4111 = % 186 418 124 707 50 4427 12

- evidenţierea TVA –ului: 4428 = 4427 24

- încasarea clienţilor: 5121 = 4111 186

319

7). În urma acţionării în judecată a clienţilor pentru produsele

reziduale livrate, refuzate la plată, suma de 1.708 lei este înregistrată la clienţi incerţi. În urma hotărâri judecătoreşti se încasează suma de 1.000 lei, iar diferenţa se înregistrează la pierderi.

- trecerea clieţilor în categoria clienţi incerţi: 4118 = 4111 1.708

- încasarea parţială a clienţilor cu evidenţierea pierderilor aferente sumei neâncasate:

% = 4118 1.708 5121 1.000 654 708

5.6. Particularităţi privind reducerile de preţ acordate de furnizori clienţilor

Aşa după cum s-a prezentat în Capitolul 4 furnizorii pot acorda

cumpărătoirlor reduceri de preţ care pot fi: comerciale (rabaturi, remize, risturne) şi financiare (sconturi).

a) Reducerile de preţ consemnate în factura iniţială Reducerile comerciale consemnate în factura iniţială nu se

contabilizează; în conturile de stocuri evidenţiindu-se mărimea netă comercială.

Sconturile se evidenţiază astfel: - cheltuieli financiare (la furnizor) ct. 667 - venituri financiare (la client) ct. 767. Rabaturile şi remizele se acordă de regulă la facturare iar

risturnele ulterior facturării prin facturi distincte utilizând conturile : 609” Reduceri comerciale primite de la clienţi” şi 709” Reduceri comerciale acordate la furnizori”.

320

Exemplu: Societatea Comercială X acihiziţionează materii prime la preţul

de 200000 lei, rabat 4%, remisă 5%, scont de decontare 3%, TVA 24%. Determinarea netului comercial, financiar şi de plată presupune

calcule în cascadă (în sensul că procentul de reducere se aplică de fiecare dată asupra netului anterior iar TVA asupra ultimului net.

În cazul exemplului anterior se vor realiza următoarele calcule: (reducerile sunt consemnate în factură).

- Valoarea materii prime .200.000 lei - Rabat (4% x 200.000) 8.000 lei - Remiza (5% x 192.000) 9.600 lei - Net comercial (200.000 – 17.600) 182.400 lei - Scont de decont (3% x 182.400) 5.472 lei - Net financiar (182.400 – 5.472) 176.928 lei - TVA (24% x 176.928) 42.463 lei - Net de plată 219.391 lei

Inregistrările în contabilitate pentru acest exemplu sunt : a) La clienţi: - recepţia materiilor prime: % = 401 224.863 301 182.400 4426 42.463 - plata furnizorului: 401 = % 224.863 5121 219.391 767 5.472 b) La furnizor: - întocmire factură: 4111 = % 224.863 701 182.400 4427 42.463

321

- încasare clienţi: % = 4111 224.863 5121 219.391 667 5.472 Notă: Dacă scontul nu a fost evidenţiat în factura iniţială ci ar fi fost

acordat ulterior, înregistrările ar fi fost: a) La furnizor: - facturarea: 4111 = % 226.176 701 182.400 4427 43.776 - evidenţierea TVA aferent scontului prin întocmirea unei

facturi de regularizare: 4111 = 4427 1.313 (5.472 x 24%) - încasarea: % = 4111 224.863 5121 219.391 667 5472 b) La client: - recepţia: % = 401 217.056 301 182.400 4426 43.776 - evidenţierea TVA aferent scontului în baza facturii de

regularizare: 4426 = 401 1.313 - plata furnizori: 401 = % 224.863 512 219.391 767 5.472

322

b) Reduceri de preţ acordate ulterior întocmirii facturii de aprovizionare şi consemnate în facturi distincte

Pe baza facturilor distincte reducerile comerciale se

contabilizează printr-o operaţie inversă primirii bunurilor. Dacă în factura iniţială s-a acordat un scont de decontare, în cea ulterioară se calculează în vederea reducerii şi scontul aferent reducerilor comerciale, evidenţiindu-se şi TVA deductibilă aferntă reducerilor.

Exemplu: Factura iniţială prezintă următoarele informaţii: - Materiale consumabile 50000 lei - Scont 4% 2000 lei - Net financiar 48000 lei - TVA (24% x 48000) 11520 lei - Net de plată 59520 lei În contabilitate se vor înregistra următoarele operaţii: a) La cumpărător (clientul): - primirea materialelor consumabile: % = 401 62.000 302 50.000 4426 12.000 - regularizare TVA : 4426 = 401 480 - plata facturii înainte de termen: 401 = % 61.520 5121 59.520 767 2.000 b) La furnizor: - facturarea materialelor consumabile: 4111 = % 62.000 707 50.000 4427 12.000 - regularizare TVA scont: 4111 = 4427 480

323

- încasare clienţi: % = 4111 61.520 5121 59.520 667 2.000 Factura ulterioară cuprinde: - Materiale consumabile 50.000 lei - Rabat 10% (10% x 50.000) 5.000 lei - Remiza 20% (20% x 45.000) 9.000 lei - Reducere comercială primită 14.000 lei - Scont aferent reducerii comerciale 1.960 lei (14.000 x 4%) - Net financiar (14.000 – 1.960) 12.040 lei -TVA (24% x 12.040) 2.890lei - Net de reducere total 14.930 lei În contabilitate se vor face înregistrările: a) La cumpărător: - primirea facturii de reducere: % = 401 16.890 609 14.000 4426 2.890 - decontarea reducerii de preţ: 401 = % 16.890 5121 14.930 767 1.960 b) La furnizor: - facturarea reducerii de preţ: 4111 = % 16.890 709 14.000 4427 2.890 - decontarea reducerii de preţ: % = 4111 16.890 5121 14.930 667 1.960

324

5.7. Contabilitatea decontărilor cu personalul 5.7.1. Delimitări şi structuri privind datoriile şi

creanţele de natură salarială În conformitate cu IAS 19 „Beneficiile angajaţilor”, atunci

când un angajat a prestat un serviciu către o întreprindere, în timpul unei perioade contabile, întreprinderea trebuie să recunoască valoarea beneficiilor pe termen scurt ale angajaţilor aşteptate a fi plătite în schimbul acelui serviciu astfel38:

- ca datorie (cheltuială angajată), după deducerea oricărei valori deja plătite, iar dacă valoarea deja plătită depăşeşte valoarea neactualizată a beneficiilor, întreprinderea trebuie să recunoască acel exces ca activ (cheltuială plătită anticipată) în măsura în care plata va conduce la o reducere a plăţilor viitoare sau la o rambursare de numerar;

- ca o cheltuială efectivă cu excepţia cazului în care un alt IAS recomandă includerea beneficiilor în costul unui activ.

Relaţiile dintre întreprinderi şi angajaţii acestora se stabilesc pe bază de contract colectiv de muncă. În cadrul acestuia se evidenţiază obligaţiile angajaţilor de a presta anumite activităţi şi cele ale firmelor (angajatorilor) de a plăti munca prestată, salariile negociindu-se între salariaţi şi conducătorul întreprinderii.

Se pot practica mai multe forme de salarizare: - în regie (după timpul lucrat); - în acord (în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii prestate) - în cote procentuale din veniturile realizate. Entităţile care au salariaţi cu contract de muncă precum şi

salariaţii acestorasuportă o serie de contribuţii, care pentru entităţi reprezintă cheltuieli iar pentru personal reţineri din salarii. De asemenea salariaţii pot beneficia de concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale.

38 Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Ed. Economică pag. 443

325

5.7.1.1. Conţinutul şi structura cheltuielilor salariale

Sunt considerate cheltuieli de natură salarială şi se suportă de

către angajatori următoarele structuri39: - a) Fondul de salarii. Este format din totalitatea salariilor brute

suportate de angajator şi cuprinde: a1) Salariul de bază brut de încadrare este stabilit prin negocieri

colective sau individuale între patronat şi salariaţi sau reprezentanţii acestora.

a2)Sporurile se acordă pentru: - condiţii deosebite de muncă: nocive, stres, etc. - muncă suplimentară (ex. pentru munca prestată în sărbători

legale un spor de 100% din salariul de bază); - vechime în muncă, se acordă un spor minim de 5% pentru 3

ani vechime şi maximum 25% pentru o vechime de peste 20 ani); - exercitarea unei funcţii suplimentare; - folosirea unei limbi străine. a3) Adaosurile la salariul de bază sunt: - adaosul de acord; - premiile; - primele de vacanţă şi sărbători. a4) Indexările rezultă din aplicarea unor procente la salariul de

bază ca urmare a creşterii preţurilor (inflaţie) a5) Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Se acordă

tuturor salariaţilor cu o durată minimă de 20 zile lucrătoare proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic şi nu mai puţin de 15 zile lucrătoare neîntrerupt. Compensarea în bani este permisă numai la încetarea contractului individual de muncă.

Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte prin înmulţirea numărului de zile de concediu cu salariul mediu zilnic Is = Nrzco x Smz.

Salariul mediu zilnic se stabileşte prin raportarea drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare concediului la numărul de zile lucrătoare din cele 3 luni. Drepturile salariale cuprind pe lângă salariul 39 Pântea I.P, Bodea Gh, Contabilitatea financiară românească, Editura Intelcredo 2006, pag. 233

326

de bază indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă.

Indemnizaţia trebuie achitată cu cel puţin 5 zile înaintea plecării în concediu.

a6)Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii (concedii medicale)

a7) Avantaje în natură sub formă de bunuri şi servicii. a8)Alte drepturi salariale ex. tichete de masă. De asemenea salariaţii pot beneficia de prime reprezentând

participarea la profit atunci când există baza legală pentru acordarea acestora.

b) Contribuţia entităţii la asigurările sociale (CAS) Se calculează în funcţie de fondul de salarii realizat lunar având

în vedere condiţiile de muncă în următoarele cote ( pentru anul 2010): - 31,3% pentru condiţii normale de muncă din care :20,8%

datorată de angajator şi 10,5 % datorată de angajaţi. - 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă din care :25,8%

datorată de angajator şi 10,5 % datorată de angajaţi; - 41,3% pentru condiţii speciale de muncă din care :30,8%

datorată de angajator şi 10,5 % datorată de angajaţi.. c) Contribuţia entităţii la fondul de asigurări sociale de

sănătate (CASS) reprezintă 5,2% din fondul de salarii realizat lunar în care se includ şi indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă suportate de angajator.

d) Contribuţia entităţii la fondul de şomaj (CFS) în cotă de 0,5% din fondul de salarii realizat lunar în care se includ şi indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă suportate de angajator.

e) Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, calculată în cotă de 0,85% din fondul de salarii realizat lunar din care se vor suporta indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

f) Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale, reprezintă între 0,4% şi 2% din fondul de salarii realizat lunar în funcţie de clasa de risc în care se încadrează activitatea principală a entităţii.

327

g) Contribuţia la Fondul de garantare al creanţelor salariale Fondul de garantare asigură plata creanţelor salariale ce rezultă

din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecatoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.

In vederea constituirii resurselor financiare ale Fondului, angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare, în cota de 0,25%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.

h) Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă se calculează în cotă de 0,75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă sau 0,25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor.

În conformitate cu Codul Fiscal, entităţile pot efectua anual în limita unei cote de până la 2% din fondul de salarii realizat anual cheltuieli sociale deductibile fiscal pentru:

- funcţionarea unor activităţi aflate în administrarea acestora cum ar fi: grădiniţe, creşe, dispensare, biblioteci, cantine, baze sportive, şcoli;

- cadouri acordate salariaţilor sau copiilor acestora; - transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă; - ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi ca urmare a

unor calamităţi naturale, ajutoare pentru naştere, înmormântare, boli grave sau incurabile, bilet de tratament şi odihnă.

5.7.1.2. Conţinutul şi structura reţinerilor din salarii Sunt considerate contribuţii ale salariaţilor sau reţineri din

salarii prin stopaj la sursă următoarele: a) Contribuţia personalului la asigurările sociale. Se calculează

în cotă de 10,5% din salariul brut lunar realizat în care se includ pe lângă salariul de bază sporurile reglementate prin lege sau prevăzute în contractul colectiv de muncă.

328

b) Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate. Se determină prin aplicarea unei cote de 5,5% asupra salariului brut lunar realizat.

c) Contribuţia personalului la fondul de şomaj. Reprezintă 0,5% din salariul de bază (tarifar de încadrare).

d) Impozitul pe salarii. Se stabileşte prin aplicarea cotei unice de 16% la venitul impozabil (salariul bază de calcul).

f) Alte reţineri din salarii – datorate terţilor. Cuprind: chirii, imputaţii, rate, popriri, pensii alimentare, amenzi stabilite în baza unor relaţii contractuale ori a unor titluri executorii.

De regulă plata drepturilor salariale (obligaţiile entităţii faţă de salariaţi) se face în două tranşe (chenzine) respectiv după deducerea contribuţiilor angajaţilor astfel:

- după data de 15 a lunii în curs reprezentând 40 – 45% din salariul de bază, denumit avans (chenzina a-I-a);

- după data de întâi a lunii următoare restul de plată (chenzina a-II-a).

5.7.1.3. Creanţele de asigurări sociale de sănătate ale salariaţilor

Creanţele de asigurări sociale de sănătate sunt reprezentate prin

indemnizaţiile şi concediile de care beneficiază angajaţii unei entităţi conform reglementărilor legale sau a unor prevederi contractuale.

Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se face pe baza „Certificatului de concediu medical” care constituie document justificativ de plată. Stagiul minim pentru acordarea concediilor şi indemnizaţiilor sociale de sănătate este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Cele mai importante drepturi de asigurări sociale de sănătate sunt:

a) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă. Se suportă atât de către angajator cât şi din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

329

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de o boală obişnuită reprezintă 75% din media veniturilor din ultimele 6 luni ce constituie baza de calcul a concediului medical. Indemnizaţia se stabileşte astfel:

Idmn = Nr. de zile lucrătoare de concediu x (75% x salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni) Sz = Σ salarii brute din ultimele 6 luni Nr. total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni În cazul unor boli profesionale, accidente de muncă,

tuberculoză, SIDA, boli intectocontagioase şi urgenţe medico – chirurgicale procentul este de 100%.

Cuantumul indemnizaţiei de boală în cazul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale se stabileşte prin aplicarea procentului de 80% asupra bazei de calcul .

In aceste cazuri legea nu cere îndeplinirea condiţiilor privind stagiul de cotizare, fiind vorba de o stare de sănătate care trebuie ocrotită în orice condiţii cu maximum de ajutor legal.

b) Indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.

Se suprotă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat şi pot îmbrăca următoarele forme:

- Indemnizaţii pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală; Se acordă salariaţilor dacă din motive de sănătate nu mai pot realiza durata normală de muncă. Se stabileşte ca diferenţă între media veniturilor brute din ultimele 6 luni şi venitul brut obţinut în noile condiţii.

- Indemnizaţii de carantină; Se acordă salariaţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unor boli contagioase. Se stabileşte: Nr. de zile lucrătoare de concediu x (75% x salariu mediu zilnic din ultimele 6 luni).

- Tratament balnear în conformitate cu programul de rcuperare stabilit de medic.

330

c) Indemnizaţia pentru maternitate. Se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate,

având o durată de 126 de zile calendaristice din care jumătate înainte de naştere şi jumătate după naştere, putându-se compensa cu condiţia ca durata concediului postnatal să fie de minim 42 zile.

Indemnizaţia se stabileşte astfel: Nr. zile lucrătoare de concediu x (85% x Smz din ultimele 6 luni)

d) Indemnizaţia pentru creşterea copilului. Se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se

plăteşte de primării. Cuantumul indemnizaţiei este începând cu 01.01.2007 de 600

lei şi poate beneficia de aceasta oricare dintre părinţi, tutorele sau persoana care a adoptat copilul, dacă în ultimul an anterior naşterii a realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit. Se acordă la cerere până la împlinirea vârstei de 2 ani de către noul născut.

e) Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav. Se suprotă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate

pentru îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 7 ani şi a copilului cu handicap până la 18 ani. Durata concediului este de maxim 45 zile pe an cu excepţiile prevăzute de lege.

Indemnizaţia se stabileşte astfel: Nr. zile lucrătoare de concediu x (85% x Smz din ultimele 6 luni)

5.7.1.4. Elementele de bază privind calculul salariilor Elementele principale în funcţie de care se calculează salariile

sunt: - Salariul de bază (tarifar de încadrare) este cel stabilit prin

negociere, consemnat în contractul individual de muncă (Cim); Sbz = negociere prvz. Cim - Salariul brut - este aferent timpului şi activităţii desfăşurate şi

cuprinde salariul de bază, sporurile, adaosurile, indemnizaţii stimulente, avantaje în natură, indexări;

331

Vb = Sbz + Sp + Ads + Id + Stm + Avn + Indx

- Venit net din salarii – se determină scăzând din venitul brut

următoarele: contribuţia personalului la asigurările sociale, contribuţia la asigurările sociale de sănătate, contribuţia personalului la fondul de şomaj şi alte contribuţii legale.

Vns = Vb – (CPAS + CPASS + CPFS +ACL)

- Venit bază de calcul (Venitul impozabil)– se determină

scăzând din venitul net din salarii deducerile;

Vbc = Vn – D - Deducerea personală reprezintă o sumă fixă ce se deduce din

venitul net pentru a afla venitul bază de calcul. Se acordă persoanelor care au un venit brut pentru funcţia de

bază de până la 1000 lei diferenţiat în funcţie de numărul persoanelor în întreţinere. Pentru salariaţi cu venituri între 1000 şi 3000 deducerile personale sunt degresive. Nu se acordă deduceri personale pentru salariaţi care obţin venituri brute mai mari de 3000 lei.

- Rest de plată – se obţine scăzând din venitul net din salarii, impozitul pe salarii, avansurile acordate şi alte reţineri datorate terţilor.

Rpl = Vns – (Imps + Avs + Ardt)

Stabilirea drepturilor colaboratorilor cu activitate desfăşurată în

baza unei convenţii civile (încheiate potrivit Codului civil) se determină astfel:

Dr af colab = Venit brut – Impozit pe venit – Avans primit – Alte reţineri(CAS, SOM ,CASS) Impozitul reprezintă conform legislaţiei actuale 16% din venitul

impozabil ( bază de calcul).

332

5.7.2. Evidenţa şi contabilitatea decontărilor cu

personalul Cele mai importante documente cu ajutorul cărora se stabilesc

datoriile şi creanţele de natură salarială sunt: fişa de pontaj, condica de prezenţă, foaia colectivă de pontaj, bonul de lucru, raport de producţie, pontajul lucrărilor efectuate, statul de salarii, lista de avans chenzinal, lista de indemnizaţii pentru concedii de odihnă, fişa de evidenţă a salariilor, etc.

Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42 “Personal şi conturi asimilate”, respectiv conturile:

421 “Personal – salarii datorate 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” 424 “Prime reprezentând participarea personalului la

profit” 425 “Avansuri acordate personalului” 426 “Drepturi de personal neridicate” 427 “Reţineri din salarii datorate terţilor” 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” Contul 421 „Personal – salarii datorate” Evidenţiază datoriile întreprinderii în legătură cu drepturile

salariale cuvenite personalului în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii pentru munca prestată.

După conţinutul economic este un cont de relaţii cu terţii exprimând datorii.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu: - salariile şi alte drepturi cuvenite personalului datorate de

întreprindere: __________________________ x ____________________________

641 „Cheltuieli cu = 421 „Personal - salarii datorate” salariile personalului”

__________________________ x ____________________________

333

În debitul contului se înregistrează: - reţinerile din salarii reprezentând avansuri, contribuţia pentru

asigurările sociale, contribuţia la sigurările sociale de sănătate, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri datorate terţilor: __________________________ x ____________________________

421 „Personal – salarii = % datorate” 425 „Avansuri acordate personalului „ 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” 431 „Asigurări sociale” 437 „Ajutor de şomaj” 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

__________________________ x ____________________________

- valoarea produselor acordate salariaţilor ca plată în natură: __________________________ x ____________________________

421 “Personal – salarii = 345 „Produse finite” datorate”

__________________________ x ____________________________ - sumele reprezentând drepturi de personal neridicate:

__________________________ x ____________________________ 421 “Personal – salarii = 426 „Drepturi de personal datorate” neridicate”

__________________________ x ____________________________

- salariile nete achitate personalului: __________________________ x ____________________________

421 “Personal – salarii = % datorate” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

334

Soldul creditor al contului reflectă drepturile salariale datorate personalului.

Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”. Ţine evidenţa ajutoarelor de boală, pentru incapacitate

temporară de muncă, a celor pentru întreţinerea copilului, pentru ajutoarele de deces şi a altor ajutoare acordate salariaţilor.

După funcţia contabilă, este un cont este de pasiv. Se creditează cu: - ajutoarele materiale suportate din contribuţia unităţii pentru

asigurările sociale (431), precum şi alte ajutoare acordate suportate de întreprindere (645): __________________________ x ____________________________

% = 423 “Personal – ajutoare materiale 431 “Asigurări sociale” datorate” 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

__________________________ x ____________________________ În debitul contului se înregistrează: - valoarea ajutoarelor materiale achitate:

__________________________ x ____________________________ 423 „Personal – ajutoare = % materiale datorate” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________ - reţinerile din ajutoare materiale constând în avansuri acordate,

sume datorate unităţii sau terţilor, contribuţia pentru asigurările de sănătate, pentru ajutorul de şomaj şi impozitul aferent datorat: __________________________ x ____________________________

423 “Personal – ajutoare = % materiale datorate” 425 „Avansuri acordate personalului” 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

335

431 „Asigurări sociale” 437 „Ajutor de şomaj” 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” __________________________ x ____________________________

- valoarea ajutoarelor materiale neridicate în termen de

personal: __________________________ x ____________________________

423 „Personal – ajutoare = 426 „Drepturi de personal materiale datorate” neridicate”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reflectă ajutoarele materiale datorate salariaţilor.

Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”.

Evidenţiază stimulentele (primele) acordate personalului din profitul realizat de întreprindere.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu: - sumele reprezentând participarea personalului la profit

acordate potrivit legii : __________________________ x ____________________________

643 „Cheltuieli cu primele = 424 „Participarea personalului reprezentând participarea la profit” personalului la profit”

__________________________ x ____________________________ În debitul contului se înregistrează: - impozitul aferent sumelor repartizate din profit reţinut de

întreprindere: __________________________ x ____________________________

424 „Participarea = 444 „Impozitul pe venituri de personalului la profit” natura salariilor”

__________________________ x ____________________________

336

- reţineri reprezentând avansuri sau sume datorate unităţii şi terţilor : __________________________ x ____________________________

424 „Participarea = % personalului la profit” 427” Reţineri din salarii datorate terţilor” 428”Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

__________________________ x ____________________________

- sumele achitate personalului ca stimulente din profitul realizat: __________________________ x ____________________________

424 „Participarea = % personalului la profit” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________ - sumele cuvenite din profit, dar neridicate de personal:

__________________________ x ____________________________ 424 “Participarea = 426 „Drepturi de personal personalului la profit” neridicate”

__________________________ x ____________________________

Soldul creditor al contului reprezintă stimulentele din profit datorate personalului.

Contul 425 “Avansuri acordate personalului”. Ţine evidenţa avansurilor acordate personalului în cursul lunii

curente. După conţinutul economic este un cont de creanţe faţă de

personal. După funcţia contabilă este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează:

337

- avansurile acordate personalului: __________________________ x ____________________________

425 „Avansuri acordate = % personalului” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

În creditul contului se înregistrează sumele reţinute pe statele

de salarii sau din ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate: __________________________ x ____________________________

% = 425 “Avansuri cordate 421 „Personal – salarii personalului datorate” 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

__________________________ x ____________________________

Soldul debitor al contului reflectă avansurile acordate personalului şi nedecontate.

Contul 426 “Drepturi de personal neridicate”. Evidenţiază drepturile de personal neridicate în termenul legal. După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu: - sumele datorate personalului, cu titlu de salarii, sporuri,

adaosuri, stimulente, ajutoare de boală şi alte drepturi neridicate în termen: __________________________ x ____________________________

% = 426 „Drepturi de personal 421 „Personal – salarii neridicate” datorate” 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” 424 „Participarea personalului la profit”

__________________________ x ____________________________

338

În debitul contului se înregistrează: - sumele achitate personalului din cele neridicate anterior:

__________________________ x ____________________________ 426 „Drepturi de personal = % neridicate” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

- drepturile de personal neridicate şi prescrise: __________________________ x ____________________________

426 “Drepturi de personal = 7588 „Alte venituri din exploatare” neridicate”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

Cont 427 ”Reţineri din salarii datorate terţilor”. Evidenţiază sumele reţinute din salariile personalului ca fiind

datorate terţilor. După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu: sumele reţinute personalului, datorate terţilor,

cu titlu de chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi: __________________________ x ____________________________

% = 427 „Reţineri din salarii datorate 421 „Personal - salarii terţilor” datorate” 423 „Personal – ajutoare mteriale datorate” 424”Prime reprezentând participarea Personalului la profit”

__________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri şi popriri:

339

__________________________ x ____________________________

427 „Reţineri din salarii = % datorate terţilor” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este creditor şi reflectă sumele reţinute

personalului reprezentând datorii faţă de terţi. Contul 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” Ţine evidenţa altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4281”Alte datorii în legătură cu personalul, cont de pasiv. 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul,cont de activ. După funcţia contabilă este un cont bifuncţional. Se creditează cu: - garanţiile gestionare reţinute personalului:

__________________________ x ____________________________ 421 “Personal – salarii = 4281 “Alte datorii în legătură datorate” cu personalul”

__________________________ x ____________________________

- sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, ca urmare a neînchiderii exerciţiului în curs, inclusiv indemnizaţiile de concedii de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar: __________________________ x ____________________________

641 „Cheltuieli cu = 4281 „Alte datorii în legătură salariile personalului” cu personalul”

__________________________ x ____________________________

- sumele datorate personalului cu titlu de ajutoare sociale: __________________________ x ____________________________

4382 „Alte creanţe = 4281 „Alte datorii în legătură sociale” cu personalul”

__________________________ x ____________________________

340

- sumele încasate sau reţinute de la salariaţi: __________________________ x ____________________________

% = 4282 “Alte creanţe în legătură 531 „Casa” cu personalul” 421 „Personal – salarii datorate” 423 „Personal – ajutoare datorate”

__________________________ x ____________________________ În debitul contului se înregistrează: - sumele achitate personalului, evidenţiate anterior ca datorii

inclusiv garanţiile restituite: __________________________ x ____________________________

4281“Alte datorii în = 531 “Casa” legătură cu personalul”

__________________________ x ____________________________

- sumele datorate de personal, cu titlu de chirii, avansuri nejustificate, drepturi de personal necuvenite, imputaţii şi alte debite: __________________________ x ____________________________

4282 „Alte creanţe în = % legătură cu personalul” 4381„Alte datorii sociale” 542 „Avansuri de trezorerie” 706„Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 708„Venituri din activităţi diverse” 7588 „Alte venituri din exploatare” 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________

- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal: __________________________ x ____________________________

4282 “Alte creanţe în = % legătură cu personalul” 7588„Alte venituri din exploatare” 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________

341

- valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori acordate personalului: __________________________ x ____________________________

4282 “Alte creanţe în = 532 “Alte valori” legătură cu personalul”

__________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor faţă de personal prescrise sau anulate: __________________________ x ____________________________

4281 „Alte datorii în = 758 „Alte venituri din exploatare” legătură cu personalul”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi: - creditor şi reflectă sumele datorate personalului; - debitor şi reprezintă creanţele faţă de personal. 5.8. Contabilitatea decontărilor cu asigurările

sociale, asigurările sociale de sănătate şi fondul de şomaj Entităţile economice datorează organismelor de asigurări şi

protecţie socială contribuţii suportate atât prin afectarea cheltuielilor de exploatare ale unităţii, cât şi reţineri din drepturile salariale cuvenite personalului.

Plata acestor contribuţii are loc prin stopaj la sursă până în ziua plăţii chenzinei a II-a, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare pentru luna expirată.

Din fondurile de asigurări sociale se suportă: - pensiile; - indemnizaţii materiale pentru concedii de boală; - concedii de maternitate şi pentru îngrijirea copilului; - ajutoare de deces; - asistenţă medicală gratuită acordată asiguraţilor; - proteze medicale; - ajutoare de şomaj.

342

Decontarea contribuţiei sociale la sfârşitul fiecărei luni poate conduce la două situaţii:

- contribuţia unităţii la asigurările sociale depăşeşte ajutoarele materiale datorate, rezultând diferenţe de plată;

- contribuţia unităţii la asigurările sociale este inferioară ajutoarelor materiale acordate, înregistrându-se diferenţe de încasat.

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi asigurările de sănătate precum şi alte fonduri de protecţie socială se ţine cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate” prin conturile:

431 „Asigurări sociale” 437 „Ajutor de şomaj” 438 „Alte datorii şi creanţe sociale” Contul 431 „Asigurări sociale” Ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului şi a

personalului la asigurările sociale inclusiv contribuţia pentru asigurările de sănătate.

Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II: 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate După conţinutul economic sunt conturi de relaţii cu bugetul

asigurărilor sociale exprimând datorii. După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. Se creditează cu: - contribuţia datorată de angajator la sigurările sociale:

__________________________ x ____________________________ 6451 „Contribuţia = 4311 „Contribuţia unităţii la unităţii la asigurările sociale” asigurările sociale”

__________________________ x ____________________________

343

- contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate: __________________________ x ___________________________

6453 „Contribuţia = 4313 „Contribuţia angajatorului angajatorului pentru asigurările pentru asigurările sociale sociale de sănătate” de sănătate”

__________________________ x ____________________________

- contribuţia personalului la sigurări sociale: __________________________ x ____________________________

% = 4312 “Contribuţia personalului la 421 “Personal – salarii datorate” asigurările sociale” 423 „Personal ajutoare materiale datorate”

__________________________ x ____________________________

- contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate: __________________________ x ____________________________

% = 4314“Contribuţia angajaţilor pentru 421 “Personal – salarii datorate” asigurările sociale de 423 „Personal ajutoare materiale sănătate” datorate”

__________________________ x ____________________________ În debitul contului se înregistrează: - sumele achitate asigurărilor sociale şi casei asigurărilor de

sănătate: __________________________ x ____________________________

431x “Asigurări sociale” = 512 “Conturi curente la bănci” __________________________ x ____________________________

- sumele datorate personalului ca ajutoare sociale, care se suportă din asigurări sociale: __________________________ x ____________________________

431x “Asigurări sociale” = 423 “Personal ajutoare materiale datorate”

__________________________ x ____________________________

344

- valoarea datoriilor sociale anulate:

__________________________ x ____________________________ 431 „Asigurări sociale” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 437 „Ajutor de şomaj”. Reflectă contribuţia la ajutorul de şomaj din partea angajatorului

şi a personalului. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. Se creditează cu: - sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de

şomaj: __________________________ x ____________________________

6452 „Contribuţia unităţii = 4371 „Contribuţia unităţii la pentru ajutorul de şomaj” fondul de şomaj”

__________________________ x ____________________________ - sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de

şomaj: __________________________ x ____________________________

% = 4372 „Contribuţia personalului 421 „Personal – salarii datorate” la fondul de şomaj” 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

__________________________ x ____________________________

345

Se debitează cu: - sumele virate pentru constituirea fondului de şomaj, suportate

atât de către angajator, cât şi de către angajat: __________________________ x ____________________________

437x „Ajutor de şomaj” = 512 „Conturi curente la bănci” __________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor privind ajutorul de şomaj anulate:

__________________________ x ____________________________ 437x „Ajutor de şomaj” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reflectă ajutorul de şomaj datorat fondului special constituit pentru protecţia socială a şomerilor.

Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale”. Ţine evidenţa altor datorii şi creanţe faţă de organismele de

asigurări sociale şi protecţie socială. Cont de relaţii cu terţii exprimând creanţe şi datorii sociale. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4381 Alte datorii sociale 4382 Alte creanţe sociale După funcţia contabilă este un cont bifuncţional. Se creditează cu: - sumele reprezentând ajutoare sociale achitate în plus

personalului, datorate asigurărilor sociale: __________________________ x ____________________________

4282 „Alte creanţe în = 4381 „Alte datorii sociale” legătură cu personalul”

__________________________ x ____________________________

- sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale: __________________________ x ____________________________

512 “Conturi curente la = 4382 “Alte creanţe sociale” bănci”

__________________________ x ____________________________

346

Se debitează cu: - sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare sociale, ce

urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale: __________________________ x ____________________________

4382 „Alte creanţe = 4281 „Alte datorii în legătură cu sociale” personalul”

__________________________ x ____________________________

- sumele virate asigurărilor sociale, sub formă de alte datorii: __________________________ x ____________________________

4381 „Alte datorii sociale”= 512 „Conturi curente la bănci” __________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor prescrise sau anulate privind asigurările sociale: __________________________ x ____________________________

4381 „Alte datorii sociale”= 7588 „Alte venituri din exploatare” __________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi: - creditor şi reflectă alte datorii (obligaţii) faţă de bugetul

asigurărilor sociale; - debitor şi reflectă alte drepturi (creanţe) ce urmează a se încasa

de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

5.9. Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială

Impozitul pe venituri de natură salarială este un impozit direct,

datorat bugetului de stat de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în baza unui contract individual de muncă şi realizează venituri sub forma salariilor.

Baza de calcul a impozitului o constituie venitul impozabil, care se determină prin deducerea din venitul net din salarii a valorii deducerii personale şi după caz, a deducerii suplimentare (pentru persoanele aflate în întreţinerea familiei).

347

Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut (suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului), a contribuţiilor obligatorii individuale datorate asigurărilor sociale, fondului de şomaj, asigurărilor de sănătate şi alte contribuţii legale.

Angajaţii, datorează un impozit lunar, sub formă de plăţi anticipate, care se reţine prin stopaj la sursă şi se virează de către angajatori bugetului de stat.

Impozitul se calculează, la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de impozit (16%) asupra bazei de calcul, determinat ca diferenţă între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectivă.

Pentru veniturile realizate în celelalte cazuri, impozitul se determină prin aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.

Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială se conduce cu ajutorul contului 444 „Impozitul pe venituri de natură salarială”.

Este un cont de datorii cu funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu: - sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor

reţinute din drepturile băneşti cuvenite personalului, potrivit legii: __________________________ x ____________________________

% = 444 „Impozitul pe venituri de 421 „Personal salarii datorate” natura salariilor” 423 „Personal ajutoare materiale datorate”

__________________________ x ____________________________ - sumele cu titlu de impozit datorat de către colaboratori pentru

prestaţiile efectuate: __________________________ x ____________________________

401 „Furnizori” = 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

__________________________ x ____________________________

348

În debitul contului se înregistrează: - sumele virate bugetului de stat, reprezentând impozit pe

veniturile de natură salarială şi alte drepturi similare: __________________________ x ____________________________

444 „Impozitul pe venituri = 512 „Conturi curente la bănci” de natura salariilor”

__________________________ x ____________________________ - valoarea datoriilor privind impozitul pe salarii anulate sau

prescrise: __________________________ x ____________________________

444 „Impozitul pe venituri = 7588 „Alte venituri din exploatare” de natura salariilor”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate bugetului de stat reprezentând impozitul pe venituri de natură salarială.

Exemple: 1). Se achită avansul personalului, aferent lunii în curs în sumă

de 4.000 lei (se ridică din contul de la bancă). Salariile tarifare de încadrare (de bază) ale personalului însumează 10.000 lei. La sfârşitul lunii se stabilesc salariile cuvenite pentru timpul efectiv lucrat (salarii brute) 12.000 lei. Înregistraţi în contabilitate: achitarea avansului, salariile datorate, obligaţiile firmei şi a salariaţilor faţă de asigurările sociale şi alte organisme publice, achitarea acestor obligaţii din contul de la bancă.

Impozitul pe salarii este de 2.400 lei. Alte reţineri datorate terţilor 500 lei. Salarii neridicate 300 lei. Achitaţi restul de plată.

Notă: Aşa cum se poate observa Planul General de conturi

prevăzut de Ord 3055/2009 nu conţine conturi speciale pentru evidenţa contribuţiilor unităţii la Fondul de garantare al creanţelor salariale, Fondul Unic pentru Indemnizaţii medicale şi concedii de odihnă, Fondul pentru risc şi accidente de muncă şi boli profesionale . Pentru că

349

legislaţia în vigoare nu face referiri cu privire la modul de înregistrare al acestora în contabilitate există posibilitatea fie să se creeze conturi noi care să poarte denumirea obligaţiilor datorate , fie să constituie conturi analitice ale unor conturi deja existente .

Dacă se optează pentru varianta creării de noi conturi considerăm ca este potrivit să se folosescă conturi sintetice de gradul al doilea ale contului 431”Asigurări sociale” astfel :

4315”Contribuţia unităţii la Fondul unic pentru indemnizaţii medicale şi concedii de odihnă”

4316„Contribuţia unităţii pentru Fondul de garantare al creanţelor salariale”

Pentru evidenţa contribuţiei unităţii la Fondul de risc şi accidente de muncă şi boli profesionale se poate utiliza contul 4381” Alte datorii sociale”

In cazul constituirii de conturi analitice considerăm potrivită varianta utlizării conturilor analitice ale contului 447 „Fonduri speciale- taxe şi vărsăminte asimilate” pentru fiecare obligaţie în parte .

447.02 „Contribuţia unităţii la Fondul unic pentru indemnizaţii medicale şi concedii de odihnă” sau un analitic al contului 4313 ” Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate”

447.03 „Contribuţia unităţii pentru Fondul de garantare al creanţelor salariale”

447.04” Contribuţia unităţii la Fondul de accidente de muncă şi boli profesionale”

Fluxul înregistrărilor în contabilitate privind decontările cu

salariaţii şi diverse bugete ale statului sunt prezentate mai jos :

a) ridicarea numerarului din bancă în vederea achitării avansului din casierie:

581 = 5121 4.000 5311 = 581 4.000

b) achitarea avansului: 425 = 5311 4.000

c) înregistrarea salariilor datorate personalului: 641 = 421 12.000

350

d) înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale (12.000

x 20,8%): 6451 = 4311 2.496

e) înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate (12.000 x 5,2%):

6453 = 4313 624 f) înregistrarea contribuţiei unităţii pentru ajutorul de şomaj

(12.000 x 0,5%): 6452 = 4371 60

- înregistrarea comisionului pentru cărţile de muncă (0,75% din 12.000, dacă unitatea ţine cărţile de muncă la Direcţia Muncii şi 0,25 % dacă acestea sunt conduse de unitate):

635.01 = 447.01 90 sau 622 = 4281 30

g) înregistrarea contribuţiei entităţii la Fondul Unic pentru indemnizaţiile medicale şi concediile de odihnă (12.000 x 0,85%):

635.02 = 447.02 102 6453.X = 4313.X 102 h) înregistrarea contribuţiei entităţii la Fondul de risc şi

accidente de muncă şi boli profesionale (12000 x 0,50%): 6458 = 4381 60 sau 635 = 447.04 60 i) înregistrarea contribuţiei unităţii la Fondul de garantare al

creanţelor salariale( 12.000 x0,25%) : 635.04 = 447.03 30 i) înregistrarea contribuţiei individuale a personalului la

asigurările sociale (12.000 x 10,5%): 421 = 4312 1.260

j) înregistrarea contribuţiei personalului la fondul de şomaj (0,5 % din salariul de bază tarifar + sporuri şi adaosuri permanente adică din 10.000 lei):

421 = 4372 50

351

k) înregistrarea contribuţiei personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5% x 12.000):

421 = 4314 660

l) înregistrarea impozitului pe salarii: 421 = 444 2.400

m) reţinerea avansului acordat: 421 = 425 4.000

n) evidenţierea altor reţineri datorate terţilor: 421 = 427 500 o) reflectarea salariilor neridicate în termen: 421 = 426 300 p) plata obligaţiilor constituite de unitate şi a celor reţinute de la

personal: % = 5121 8.332 4311 2.496 4313 624 4371 60 447.01 90 447.02 102 447.03 30 447.04 60 4312 1.260 4372 50 4314 660 444 2.400 427 500

352

r) achitarea restului de plată:

421 = 5311 2.830

421

1.260 12.000 50 660 2.400 4.000

500 300

9.170 12.000 Sfc 2.830

2). Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât acordarea unei cote părţi din profitul net salariaţilor în sumă de 500 lei.

- constituirea provizionului în anul N : 6812 = 1518 500 - cheltuială nedeductibilă 121 = 6812 500 - reluarea în anul N+ 1 a provizionului constituit : 1518 = 7812 500 7812 = 121 500

- evidenţierea primelor reprezentând participarea personalului la profit în anul N+1:

643 = 424 500

- înregistrarea contribuţiei entităţii la asigurările sociale de sănătate şi la Fondul Unic pentru indemnizaţii medicale şi concedii de odihnă:

353

6453.01 = 4313.01 26 6453.02 = 4313.02 4 sau : 635 = 447 4 - reţinerea contribuţiilor aferente : 424 = % 103 4314 27 444 76 ( 5000-27 )*16% - achitarea obligaţiilor şi a primelor: % = 5121 133 444 76 4313.01 26 4313.02 4 4314 27 - plata primelor : 424 = 5121 397 3). Se acordă salariaţilor, pentru munca prestată în cursul lunii,

produse finite în valoare de 200 lei, percepându-se un impozit de 40 lei. La sfârşitul lunii se face decontarea obligaţiilor faţă de salariaţi pentru produsele finite acordate.

- evidenţierea drepturilor salariale şi a TVA - ului aferent: 641 = 421 200

- TVA (24%) aferent salariilor în natură: 635 = 4427 48

- decontarea salariilor după ce a fost reţinut impozitul şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate :

421 = % 200 4314 11 444 40 701 149

- descărcarea gestiunii pentru produsele finite acordate salariaţilor:

711 = 345 200

354

4). Se obţin produse finite în valoare de 2.000 lei. Pentru munca prestată în cursul lunii, salariaţii firmei „X” primesc drepturile salariale nete (impozitele s-a reţinut anterior) în valoare de 2.000 lei, în natură.

- obţinerea produselor finite: 345 = 711 2.000

- decontarea salariilor: 421 = 701 2.000 635 = 4427 480

- descărcarea gestiunii: 711 = 345 2.000

5). S-au plătit salariaţilor în plus faţă de drepturile cuvenite,

salarii în valoare de 200 lei. Se recuperează prin reţinere pe stat de salarii.

4282 = 7588 200 421 = 4282 200

6). Se înregistrează suma de 2.500 lei, salarii datorate

personalului, după încheierea exerciţiului financiar. Se ridică suma din bancă şi se achită salariaţilor din caserie.

- evidenţierea salariului datorat: 641 = 4281 2.500

- ridicarea sumei din contul de la bancă: 581 = 5121 2.500 5311 = 581 2.500

- achitarea sumei din casierie: 4281 = 5311 2.500

7). Se înregistrează drepturile salariale neridicate în termen în

sumă de 400 lei. Ulterior se prescriu. 421 = 426 400 426 = 7588 400

355

8). Să se calculeaze indemnizaţia pentru concediu de odihnă a

unui salariat pe baza următoarelor date: - salariul brut lunar din ultimele 3 luni 1200 lei; 1700lei; 1300

lei (inclusiv sporurile); - Numărul total de zile lucrătoare 21;22;22 = 65 - Durata concediului 21 zile. Sz = 1200 + 1700 + 1300 = 4200 = 64,61 lei/zi

65 65

Idmn = 21 zile x 64,61 lei/zi = 1356,81 lei 9). Să se calculeaze indemnizaţia pentru incapacitate de muncă a

unui salariat cunoscând: - Salariul brut total din ultimele 6 luni = 7500 lei - Nr de zile lucrătoare din ultimele 6 luni = 131 zile - Nr de zile lucrătoare de concediu medical 22 (o lună) - Nr de salariaţi din entitate 15

Calcule: - Sz = 7500 = 57,25 lei/zi

131 - Idmnt = 22 zile x (75% x 57,25) = 944,63 lei - Idmn suportată de angajator = 7 zile x (75% x 57,25) = 303,20 - Imn suportată din bugetul asig sociale de sănătate = 944,63 – 303,20 = 641,43 Înregistrarea în contabilitate: - Indemnizaţia suportată de angajator: 6458 = 423 303,20 - Indemnizaţia suportată din asigurările sociale: 431302 = 423 641,43

356

5.10. Contabilitatea impozitului pe profit Impozitul pe profit este un impozit direct cu o contribuţie

importantă la formarea veniturilor bugetului public, exercitând totodată, o influenţă considerabilă asupra activităţilor economice generatoare de bunuri şi valori.

Baza de impozitare o constituie rezultatul impozabil, care se calculează ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Ri = (Vr – Chafv) – Vneimp + Ch neded Sunt considerate venituri neimpozabile: - dividendele primite de către o persoană juridică română de la o

altă persoană juridică română; - diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare

înregistrate ca urmare a încorporării: rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune ori pentru compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;

- veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, inclusiv din ajustările şi provizioanele pentru care nu s-a admis deducerea.

De asemenea se deduc la calculul rezultatului impozabil: - rezervele legale cosntituite conform legii; - peirderea fiscală din anii precedenţi (din profitul următorilor 7

ani consecutivi); - amortizarea fiscală. Principalele categorii de cheltuieli nedeductibile sunt: - amenzile, confiscările, penalităţile, majorările de întârziere; - suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate

deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat; - cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un

document justificativ, etc.

357

Veniturile neimpozabile, cheltuielile deductibile, precum şi cele nedeductibile sunt stabilite prin actele normative de procedură fiscală.

Cota de impozit pe profit este de 16%, cu excepţiile prevăzute de lege.

Nivelul impozitului se stabileşte conform prevederilor legale în vigoare .

Subiecţii plătitori ai impozitul pe profit sunt: persoanele juridice române pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, din România, cât şi din străinătate; persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu; persoanele juridice sau fizice nerezidente sau rezidente care desfăşoară activităţi cu o persoană juridică română într-o asociere care nu dă naştere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România.

Calitatea de plătitori ai impozitului pe profit o au şi persoanele juridice străine care obţin venituri pe teritoriul României în legătură cu proprietăţi imobiliare, exploatarea resurselor naturale şi înstrăinarea unui drept de proprietate intelectuală.

Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor.

Cu privire la obligaţiile fiscale cu titlu de impozit pe profit, contribuabilii au obligaţia de a depune „declaraţia de impunere” până la termenul de plată a impozitului, urmând ca, după determinarea finală a impozitului pe profit, pe baza datelor din bilanţul contabil anual, să depună declaraţia de impunere pentru anul fiscal expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare anuale.

Entităţile economice sunt obligate să întocmească Registrul de evidenţă fiscală, document cu regim special, care cuprinde metodologia de determinare a profitului impozabil. Datele prezentate trebuie să corespundă cu cele prezentate în declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul consolidat.

Contabilitatea impozitului pe profit se conduce cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe profit/venit”. Se dezvoltă în două conturi de gradul II:

4411 „Impozit pe profit” 4418 „Impozit pe venit”.

358

Până la data de 1.01.2010 contul 4418 „Impozit pe venit” avea rolul de a evidenţia impozitul pe veniturile realizate de către entităţile economice care funcţionau în regim de microîntreprinderi. Cum statutul de microîntreprindere a fost desfiinţat conform ordinului 101/28.01.2010 emis de ANAF acest cont a rămas în prezent fără obiect.

Evidenţiază decontările cu bugetul statului sau bugetele locale privind impozitul datorat de către persoanele juridice.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează: - sumele datorate de unitate bugetului de stat sau bugetelor

locale, cu titlu de impozit pe profit sau impozit pe venit: __________________________ x ____________________________

% = 441” Impozitul pe profit/venit” 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit şi alte impozite”

__________________________ x ____________________________ - impozitul pe profit sau pe venit aferent exerciţiului financiar

anterior, cu ocazia corectării erorilor contabile: __________________________ x ____________________________

6588 „Alte cheltuieli de = 441 „Impozitul pe profit/venit” exploatare”

__________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - sumele virate bugetului de stat sau bugetelor locale, cu titlu de

impozit pe profit sau impozit pe venit: __________________________ x ____________________________

441 „Impozitul pe profit = 512 „Conturi curente la bănci” / venit”

__________________________ x ____________________________

359

- valoarea datoriilor privind impozitul pe profit / venit anulate:

__________________________ x ____________________________ 441 „Impozitul pe profit = 7588„Alte venituri din exploatare” /venit”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este: creditor şi reprezintă impozitul pe profit

datorat bugetului de stat sau bugetelor locale;

5.11. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată 5.11.1. Conţinut, sferă de cuprindere, cote, bază de

impozitare şi documente de reflectare a TVA Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect cuvenit

bugetului de stat pentru valoarea adăugată creată în fiecare stadiu al circuitului economic.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind: „operaţiunile care constituie livrări de bunuri, prestări de servicii efectuate cu plată sau operaţiile asimilate acestora efectuate de către contribuabili, care efectuează de o manieră independentă activităţi economice” precum şi livrările de bunuri aferente acţiunilor de protocol şi sponsorizările care depăşesc plafoanele legale, plata în natură a salariilor şi dividendelor, valoarea bunurilor constatate lipsă la inventar.

Activităţile economice, în sensul sferei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt cele desfăşurate de producători, comercianţi, prestatori de servicii, cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum şi exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri.

Se cuprind, de asemenea, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată şi importurile de bunuri.

Sunt supuse TVA, operaţiunile economice efectuate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege, care din punct de vedere al regimului de impozitare se clasifică în:

- operaţiuni taxabile, la care se aplică cota standard de TVA (24%);

360

- operaţiuni taxabile la care se aplică cota redusă de 9% (livrări de manuale, ziare, medicamente, proteze, intrarea la muzee, etc.);

- operaţiuni taxabile la care se aplică cota redusă de 5% ( locuinţe livrate ca parte a politicii sociale conform prevederilor

Codului Fiscal în vigoare) - operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de

deducere; - operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de

deducere; - operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată. Reglementările fiscale stabilesc în acelaşi timp: - operaţiunile economice efectuate în interiorul ţării care sunt

scutite de plata TVA; - operaţiunile scutite la import, scutirile de la plata TVA pentru

exporturi şi transportul internaţional; - scutirile speciale privind traficul internaţional de bunuri. Taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de persoanele fizice sau

juridice care efectuează una sau mai multe operaţiuni impozabile prevăzute de lege.

Exigibilitatea taxei ia naştere, de regulă, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.

Prin derogare, procedura fiscală stipulează cazurile de exigibilitate anticipată sau ulterioară faptului generator.

Cuantumul taxei pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei de TVA asupra bazei de impozitare.

Baza de calcul este reprezentată de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată adică costul de achiziţie sau preţul de cost determinat în momentul livrării bunurilor şi serviciilor.

Nu se cuprind în baza de impozitare: reducerile comerciale şi financiare, penalizările, daunele, bunurile distruse de calamităţi naturale, perisabilităţile legale, stocurile degradate din cauze obiective, bunuri acordate gratuit inclusiv sponsorizările legale în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, ambalajele care circulă la schimb fără facturare, veniturile din subvenţii bugetare,

361

dobânzile percepute, penalităţi de întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni de leasing şi altele asemenea.

Sumele reprezentând TVA dedusă în cursul anului fiscal pentru obiective proprii de investiţii pot fi utilizate numai pentru plăţi aferente aceluiaşi obiectiv. Se aplică măsuri de simplificare a TVA –ului pentru următoarele bunuri: deşeuri, materii prime şi materiale secundare, terenuri, clădiri, material lemnos.

Pe facturile emise pentru livrările de bunuri enumerate, furnizorii sunt obligaţi să înscrie menţiunea „taxare inversă”. În acest caz furnizorii şi cumpărătorii evidenţiază, TVA, concomitent atât în jurnalul de cumpărări cât şi de vânzări şi o înscriu în decontul de TVA atât ca taxa deductibilă cât şi colectată. În acest caz va avea loc autolichidarea TVA chiar dacă este înscrisă în factură. Dreptul de deducere al TVA-ului trebuie justificat prin următoarele documente: factura fiscală în original, declaraţia vamală de import sau alt act emis de autorităţile vamale, bonurile fiscale ştampilate, alte documente legale. Pentru evidenţierile în contabilitate a TVA-ului se mai folosesc: Cererea de luare în evidenţă a plătitorilor de TVA, Jurnalul de cumpărări, Jurnalul de vânzări, Borderoul de vânzare, Decontul de TVA, Cerere de compensare, etc.

Fiind un impozit datorat în cadrul fiecărui stadiu al circuitului economic, pentru valoarea adăugată creată; plătitorii de taxă pe valoarea adăugată au dreptul deducerii TVA aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării de operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată, aferentă livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii scutite de TVA; realizării de acţiuni de sponsorizare, reclamă şi publicitate, precum şi alte acţiuni prevăzute de lege.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor, achiziţiilor, dedusă potrivit normelor fiscale.

Diferenţa de taxă în plus sau în minus se regularizează în condiţiile legii pe baza „deconturilor lunare” întocmite de către contribuabili până la data de 25 a lunii următoare inclusiv, care constituie şi termenul limită pentru plata obligaţiunilor cuvenite bugetului de stat.

362

5.11.2. Reflectarea în contabilitate a TVA În vederea înregistrării în contabilitate a taxei pe valoarea

adăugată, planul de conturi general a prevăzut contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată” care se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II:

4426 „TVA deductibilă” 4427 „TVA colectată” 4428 „TVA neexigibilă” 4423 „TVA de plată” 4424 „TVA de recuperat” Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată deductibilă se

conduce cu ajutorul contului 4426 „TVA deductibilă”. Reflectă TVA-ul aferent achiziţiilor.

După funcţia contabilă este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează: - sumele reprezentând TVA deductibilă evidenţiată potrivit legii

aferentă achiziţiilor pe bază de facturi: __________________________ x ____________________________

% = 401 „Furnizori” 2xx „Conturi de imobilizări” sau 3xx „Conturi de stocuri şi 404 „Furnizori de imobilizări” producţie în curs de execuţie” 6xx „Conturi de cheltuieli” 4426 „TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________ - sumele reprezentând TVA devenită deductibilă, evidenţiată

anterior ca amânată la plată: __________________________ x ____________________________

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” __________________________ x ____________________________

În creditul contului se înregistrează: - sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată colectată:

__________________________ x ____________________________ 4427 “TVA colectată” = 4426 “TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________

363

- sumele rezultate la sfârşitul perioadei ca diferenţă între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică: __________________________ x ____________________________

4424 “TVA de recuperat”= 4426 “TVA deductibilă” __________________________ x ____________________________

- valoarea proratei40din taxa pe valoarea adăugată deductibilă care a devenit nedeductibilă (fără drept de deducere): __________________________ x ____________________________

635 “Cheltuieli cu alte = 4426 “TVA deductibilă” impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ La sfârşit de lună nu prezintă sold. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată colectată se conduce

cu ajutorul contului 4427 “TVA colectată”. Reflectă TVA-ul aferent livrărilor sau încasărilor de bunuri, lucrări, servicii, etc.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează: - taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată pentru vânzările

de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii evidenţiate pe bază de facturi sau încasată pe bază de documente legale: __________________________ x ____________________________

4111 „Clienţi” = % sau 7xx „Conturi de venituri” 428 „Alte datorii şi creanţe 4427 „TVA colectată” în legătură cu personalul” 461 „Debitori diverşi” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

40 Prorata TVA se calculează ca raport între operaţiile impozabile (pentru care se înregistrează TVA) şi totalul operaţiile efectuate într-o perioadă determinată. PrrTVA = Venituri din operaţiuni cu drept de deducere Venituri totale din op. cu şi fără drept de deducere

Prorata calculată se compară cu prorata provizorie determinându-se TVA – ul cu drept de deducere.

364

- taxa pe valoarea adăugată aferentă prejudiciilor cauzate de salariaţi sau de debitori diverşi: __________________________ x ____________________________

428 „Alte datorii şi creanţe = % în legătură cu personalul” 7588 „Alte venituri din exploatare” sau 4427 „TVA colectată” 461 „Debitori diverşi”

__________________________ x ____________________________ - taxa pe valoarea adăugtă neexigibilă, devenită exigibilă:

__________________________ x ____________________________ 4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor destinate consumului propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub forma unor drepturi în natură: __________________________ x ____________________________

635 „Cheltuieli cu alte = 4427 „TVA colectată” impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ - taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate sau

încasate: __________________________ x ____________________________

4111 „Clienţi” = % sau 419 „Clienţi – creditori” 512 „Conturi curente la 4427 „TVA colectată” bănci”

__________________________ x ____________________________

365

Se debitează cu:

- sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii: __________________________ x ____________________________

4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă” __________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului de stat,

când TVA colectată > TVA deductibilă: __________________________ x ____________________________

4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată” __________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna

execuţie a lucrărilor efectuate, reţinute de către beneficiari: __________________________ x ____________________________

4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă” __________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate, după

decontarea acesteia: __________________________ x ____________________________

4427 „TVA colectată” = 4111 „Clienţi” __________________________ x ____________________________

La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold. Contul 4428 „TVA neexigibilă” Ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă

mărfurilor intrate în comerţul cu amănuntul, livrărilor şi achiziţiilor fără factură, vânzări cu plata în rate, etc.

După funcţia contabilă este un cont bifuncţional. În creditul contului se înregistrează: - taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri,

executărilor de lucrări şi prestărilor de servicii cu plata în rate:

366

__________________________ x ____________________________

4111 „Clienţi” = % 472„Venituri înregistrate în avans” 4428 „TVA neexigibilă”

__________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor intrate în unităţile comerciale cu amănuntul: __________________________ x ____________________________

371 „Mărfuri” = 4428 „TVA neexigibilă” __________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor impozabile pentru care nu s-au întocmit facturi: __________________________ x ____________________________

418 „Clienţi – facturi de = % întocmit” 7xx „Conturi de venituri” 4428 „TVA neexigibilă”

__________________________ x ____________________________ - taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru bună

execuţie, reţinută de către beneficiarii lucrărilor: __________________________ x ____________________________

4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă” __________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor efectuate în rate, precum şi cea aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă: __________________________ x ____________________________

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” __________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor cu plata în

rate:

367

__________________________ x ____________________________

% = 401 “Furnizori” 3xx „Conturi de stocuri sau şi producţie în curs de 404 “Furnizori de imobilizări” execuţie” 2xx „Conturi de imobilizări” 4428 „TVA neexigibilă”

__________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor (ieşirilor) de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul: __________________________ x ____________________________

4428 “TVA neexigibilă” = 371 “Mărfuri” __________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată aferentă prestaţiilor şi vânzărilor cu

plata în rate, devenită exigibilă în cursul exerciţiului: __________________________ x ____________________________

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” __________________________ x ____________________________

- taxa pe valoarea adăugată amânată la plată:

__________________________ x ____________________________ 4428 “TVA neexigibilă” = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________

La finele perioadei soldul contului reprezintă valoarea taxei neexigibilă; poate fi debitor reflectând creanţe şi creditor reflectând datorii privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă care pe măsură ce va deveni exigibilă se va regăsi în debitul contului 4426 „TVA deductibilă” respectiv în creditul contului 4427 „TVA colectată”.

Contul 4423 „TVA de plată” Evidenţiază TVA–ul datorat bugetului de stat. După funcţia contabilă este un cont de pasiv.

368

În creditul contului, se înregistrează diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică, rezultând TVA datorată bugetului de stat (de plată): __________________________ x ____________________________

4427 „TVA colectată” = % 4423 „TVA de plată” 4426 „TVA deductibilă”

__________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - sumele achitate bugetului de stat cu titlu de TVA:

__________________________ x ____________________________ 4423 ”TVA de plată” = 512 „Conturi curente la bănci”

__________________________ x ____________________________ - taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată cu cea de

plată: __________________________ x ____________________________

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat” __________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor privind TVA– ul de plată anulate:

__________________________ x ____________________________ 4423 „TVA de plată” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat (TVA colectată > TVA deductibilă).

Contul 4424 „TVA de recuperat” Evidenţiază TVA-ul de recuperat de la bugetul statului atunci

când TVA deductibilă > TVA colectată. După funcţia contabilă este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează: diferenţele rezultate la

sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică:

369

__________________________ x ____________________________

% = 4426 „TVA deductibilă” 4424 „TVA de recuperat” 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________ În creditul contului se înregistrează:

- TVA încasată de la bugetul statului: __________________________ x ____________________________

512 „Conturi curente la = 4424 „TVA de recuperat” bănci”

__________________________ x ____________________________ - taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată cu taxa pe

valoarea adăugată de plată: __________________________ x ____________________________

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat” __________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă creanţa întreprinderii faţă de bugetul statului privind dreptul legal al acesteia de a pretinde rambursarea TVA–ului (Sd 4427 < Sd 4426).

Exemple: 1). Societatea Comercială X livrează mărfuri cu plata în rate SC

„Y” în valoarea de 5.000 lei, TVA 24%. Costul de achiziţie al mărfurilor este 4.000 lei. Dobânda este de 2% care se va achita la ultima decontare.

- livrare mărfuri: 4111 = % 6.324 707 5.000 4428 1.200 (tva neexigibilă) 472 124 (dobânda 2% x 6200) - scăderea gestiunii: 607 = 371 4.000

370

- evidenţierea TVA aferent ratelor (total): 4428 = 4427 1.200 - trecerea dobânzii la venituri financiare: 472 = 766 124 - încasări din rate (total): 5121 = 4111 6.324

2). Societatea Comercială A vinde material lemnos SC „B” la preţul de 2.000 lei TVA 24%. Costul de achiziţie al meterialului lemnos este de 1.800 lei. Decontarea se face cu ordin de plată. (Pe factură este scrisă menţiunea „taxare inversă”.

SC „A” - vânzarea materialului lemnos: 4111 = 701 2.000 şi concomitent 4426 = 4427 480 - scăderea din gestiune: 711 = 345 1.800 - încasarea: 5121 = 4111 2.000 SC „B” - achiziţie material lemnos: 301 = 401 2.000 şi concomitent 4426 = 4427 480 - achitarea datoriei: 401 = 5121 2.000 3). Se achiziţionează mărfuri în valoarea de 30.000 lei, TVA

24% care ulterior se vând la export la 11.000 euro la cursul de 4,32 lei/euro.

- achiziţie mărfuri: % = 401 37.200 371 30.000 4426 7.200 - livrare mărfuri la export (operaţiune scutită de TVA cu drept

de deducere): 4111 = 707 47.520

371

- regularizare Tva la sfârşitul lunii: 4424 = 4426 7.200

4). Se importă materiale consumabile în valoare de 2000 euro, cursul 4,32 lei/euro. Se achită în vamă taxele vamale în sumă de 1500 lei şi TVA-ul aferent. La achitare cursul este de 4,33 lei/euro.

- achiziţie materiale consumabile: 302 = 401 8.640 - evidenţiere datorie taxe vamale: 302 = 446 1.500 - achitare taxe vamale: 446 = 5121 1.500 - achitare TVA în vamă: 4426 = 5121 2.434 [(8.640 +1.500)x24%] - achitare furnizor extern: % = 5124 8.660 (2.000x4,33lei/euro) 401 . 8.640 665 20 5.12 Contabilitatea subvenţiilor

Subvenţiile în general reprezintă un ajutor bănesc nerambursabil acordat de stat sau de o organizaţie unei entităţi ori persoane în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor economice de structură41.

Subvenţiile reprezintă sume sau bunuri primite cu titlu gratuit. In cadrul subvenţiilor se reflectă distinct : - subvenţii guvernamentale; - împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii; - alte sume primite cu caracter de subvenţii. Dacă avem în vedere natura lor subvenţiile pot fi clasificate

astfel: - subvenţii aferente activelor;

41 DEX, Editura Univers enciclopedic, 1996

372

- subvenţii aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la guvern, agenţii guvernamentale şi

alte instituţii similare naţionale şi internaţionale. Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile altele

decât cele pentru active. Subvenţiile pentru active sunt sume primite gratuit cu condiţia

ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.

Atunci când o subvenţie guvernamentală îmbracă forma transferului unui activ nemonetar, este contabilizat la valoarea justă.

Se includ în categoria subvenţiilor donaţiile pentru investiţii precum şi plusurile constatate la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.

Subvenţiile pentru active se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se înregistrează în bilanţ ca venit amânat, care se reflectă în contul de profit şi pierderi pe măsura recunoaşterii cheltuielilor cu amortizarea, cedarea sau casarea activelor. Nu trebuie ataşate direct capitalurilor şi nici rezervelor întrucât reprezintă intrări de la o altă sursă decât acţionarii. Restituirea unei subvenţii aferente unui activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă. Restituirea unei subvenţii referitoare la venituri se efectuează prin reducerea veniturilor amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. In măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o cheltuială. Contabilitatea sintetică a subvenţiilor pentru investiţii se conduce cu ajutorul contului 475 „Subvenţii pentru investiţii” respectiv conturile:

4751 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii” 4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de

subvenţii pentru investiţii” 4753 „Donaţii pentru investiţii” 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 4758 „Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii”

373

Pentru evidenţierea subvenţiilor de primit se utilizează contul 445 „Subvenţii”. Conturile sintetice de gradul doi ale contului 475 „Subvenţii pentru investiţii” sunt după conţinutul economic conturi de surse economice pe termen lung iar după funcţia contabilă conturi de pasiv.

Se creditează cu: - subvenţiile pentru investiţii primite în conturile de la bănci

conform actelor doveditoare: __________________________ x ____________________________ 5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 475 ,,Subvenţii pentru investiţii” __________________________ x ____________________________

- subvenţiile guvernamentale şi donaţiile pentru investiţii de

natura imobilizărilor primite: __________________________ x ____________________________ 21x „Imobilizări corporale” = % sau 4751 „Subvenţii guvernamentale 20x „Imobilizări necorporale” pentru investiţii” 4753 „Donaţii pentru investiţii” __________________________ x ____________________________

- subvenţiile pentru investiţii de primit conform actelor doveditoare: __________________________ x ____________________________ 445 ,,Subvenţii” = % 4751 ,,Subvenţii guvernamentale pentru investiţii” 4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii” 4753 „Donaţii pentru investiţii” 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 4758„Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii” __________________________ x ______________________

374

- imobilizările constatate în plus la inventar: __________________________ x ____________________________ % = 4754 ,,Plusuri de inventar de 211 „Terenuri şi amenajări de natura imobilizărilor” terenuri„ 212 ,,Construcţii” 213 ,,Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” 214 ,,Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” 203 „Cheltuieli de dezvoltare” 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 208 „Alte imobilizări necorporale” __________________________ x ____________________________

Se debitează cu: - trecerea cotelor părţi din subvenţii pentru investiţii la venituri

corespunzătoare amortizării incluse în costuri şi a valorii neamortizate a activelor cedate (vândute) sau casate: __________________________ x ____________________________ % = 7584 „Venituri din subvenţii 4751 ,,Subvenţii guvernamentale pentru investiţii” pentru investiţii” 4752„Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii” 4753 „Donaţii pentru investiţii” 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 4758„Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii” __________________________ x ____________________________

375

- partea din subvenţii pentru investiţii restituită sau de restituit: __________________________ x ____________________________ % = 5121 „Conturi la bănci în lei” 4751,,Subvenţii guvernamentale sau pentru investiţii” 445 „Subvenţii” 4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii” 4753 „Donaţii pentru investiţii” 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 4758 „Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii” __________________________ x ____________________________

Restituirea unei subvenţii se efectuează fie prin reducerea veniturilor amânate, dacă există; fie în lipsa acestora pe seama cheltuielilor. În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul respectiv valoarea integrală restituită se recunoaşte imediat ca o cheltuială. Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.

Soldul conturilor este creditor şi exprimă subvenţiile primite sau de primit pentru investiţii dar nevirate la venituri (neafectate rezultatului).

Contul 445 „Subvenţii” este după conţinutul economic un cont

de creanţe . Se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II astfel: 4451 „Subvenţii guvernamentale” 4452” Imprumuturi nerambursabile cu character de subvenţii" 4588 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii”

Sunt conturi de activ şi evidenţiază decontările privind subvenţiile aferente activelor şi a celor aferente veniturilor .

376

În debitul contului se înregistrează: - subvenţiile guvernamentale, împrumuturile nerambursabile,

donaţiile şi alte sume cu caracter de subvenţii pentru investiţii de primit (ce urmează a fi primite): __________________________ x ___________________________

445x „Subvenţii” = 4751 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”

4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii” 4753„Donaţii pentru investiţii” 4758 „Alte sume primite ca

subvenţii pentru investiţii” __________________________ x ____________________________

- valoarea subvenţiilor de exploatare pentru diferenţe de preţ şi alte subvenţii de primit aferente activităţii de exploatare: __________________________ x ____________________________ 445 ”Subvenţii” = 741 ”Venituri din subvenţii de exploatare” __________________________ x ____________________________

- valoarea subvenţiilor primite pentru acoperirea pierderilor înregistrate de o persoană juridică, generate de efectuarea unor cheltuieli legate de evenimente extraordinare: __________________________ x ____________________________ 445 „Subvenţii” = 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” __________________________ x ____________________________

377

În creditul contului se înregistrează valoarea subvenţiilor

primite: __________________________ x ____________________________ % = 445 „Subvenţii” 512 „Conturi curente la bănci” 21x „Imobilizări corporale” __________________________ x ____________________________

Soldul contului este debitor şi reflectă subvenţiile de primit. Exemple:

1). Societatea Comercială „X” primeşte sub formă de donaţie o

clădire evaluată la 200.000 lei, Durata de viaţă utilă (economică) 8 ani. Se amortizează liniar. La începutul anului 3 se vinde clădirea la preţul de 150000 lei plus TVA 24%.

- primirea donaţiei: 212 = 4753 200.000 - amortizarea pentru anul I 6811 = 2812 25.000 - includerea la venituri a părţii din subvenţie inclusă pe

cheltuieli cu amortizarea: 4753 = 7584 25.000 - Anul II: 6811 = 2812 25.000 4753 = 7584 25.000 - vânzarea clădirii: 461 = % 186.000 7583 15.0000 4427 36.000 - descărcarea gestiunii: % = 212 200.000 2812 50.000 6583 150.000

378

- trecerea la venituri a părţii din subvenţie neamortizată: 4753 = 7584 150.000 Se constată închiderea contului 4753 „Donaţii pentru investiţii”.

D 4753 C 25000 200000 25000

150000 =

2). Se constată la inventariere un autoturism în plus care se evaluează la 100.000 lei. Durata de viaţă utilă 5 ani. La sfârşitul perioadei se scoate din funcţiune.

- înregistrarea plusului de inventar: 2133 = 4754 100.000 - înregistrarea amortizării anuale: 6811 = 2813 20.000 - trecerea la venituri din subvenţii a cheltuielilor cu amortizarea: 4754 = 7584 20.000 - scăderea din gestiune după amortizarea completă: 2813 = 2133 100.000

3). Societatea Comercială „Transcom” SA a încasat în anul N

subvenţii, în sumă de 12.000 lei pentru achiziţionarea de mijloace de transport şi în sumă de 8.000 lei, pentru activitatea de transport ca urmare a practicării unor tarife sub preţul normal, fiind suportate de la bugetul local. La sfârşitul anului se costată că societatea mai are de încasat subvenţii de exploatare 2.000 lei. Se încasează prin bancă.

379

- încasarea subvenţiilor de la buget: 5121 = % 20.000 4751 12.000 741 8.000 - suma de încasat la sfârşitul anului: 445 = 741 2.000 - încasarea sumei: 5121 = 445 2.000

4) Se primeşte prin subvenţie guvernamentală un agregat frigorific evaluat la 2.000 lei. Durata de viaţă utilă 4 ani. Se amortizează liniar.

- intrare agregat prin donaţie: 213 = 4751 2.000 - amortizare (anul I): 6811 = 2813 500 - trecere donaţie la venituri: 4751 = 7584 500 - idem anul II, III, IV - scădere din gestiune: 2813 = 213 2000

5.13. Contabilitatea altor impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate Întreprinderile datorează bugetului de stat sau bugetelor locale şi

alte impozite, taxe şi vărsăminte atât din categoria impozitelor directe cât şi a impozitelor indirecte.

Se cuprind în această categorie: - impozitul pe clădiri, terenuri, taxa asupra mijloacelor de

transport; - accizele, taxele vamale, impozitul pe dividende; - alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetelor publice. Accizele sunt taxe de consumaţie care se datorează bugetului de

stat pentru anumite produse cum ar fi: tutun, alcool, cafea, blănuri, bijuterii, autoturisme, produse petroliere, parfumuri (sunt considerate de

380

lux). Se stabilesc prin aplicarea unor cote asupra valorii bunurilor sau în sume fixe pe categorii de bunuri.

Taxele vamale – sunt taxe percepute de stat pentru importul, exportul sau tranzitul de bunuri şi valori. Se stabilesc prin aplicarea unei cote asupra valorii în vamă.

Dividendele reprezintă remuneraţia capitalurilor puse la dispoziţia societăţilor comerciale de către acţionari sau asociaţi. Impozitul se stabileşte prin aplicarea unei cote asupra dividendelor brute.

Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele şi taxele de natura celor de mai sus se ţine cu ajutorul contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.

După conţinutul economic este un cont de datorii. După funcţia contabilă cont de pasiv. Se creditează cu: - valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate

bugetului statului sau bugetelor locale: __________________________ x ____________________________

635 „Cheltuieli cu alte = 446 „Alte impozite, taxe şi impozite, taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate” asimilate”

__________________________ x ____________________________

- repartizările la buget din profitul net al regiilor autonome sau companiilor naţionale: __________________________ x ____________________________

117 „Rezultatul reportat” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ - impozitul pe dividende cuvenit bugetului de stat:

__________________________ x ____________________________ 457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ - valoarea taxelor vamale pentru: imobilizări, materii prime,

materiale şi alte bunuri aprovizionate din import:

381

__________________________ x ____________________________ % = 446 „Alte impozite, taxe şi 212 „Construcţii” vărsăminte asimilate” 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” 301 „Materii prime” 302 „Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 361 „Animale şi păsări” 371 „Mărfuri” 381 „Ambalaje”

__________________________ x ____________________________ - valoarea taxei pe valoarea adăugată amânată la plată:

__________________________ x ____________________________ 4428 „TVA neexigibilă” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ În debitul contului se înregistrează: - sumele virate la bugetul de stat şi bugetele locale, reprezentând

alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: __________________________ x ____________________________

446 „Alte impozite, taxe = 512 „Conturi curente la bănci” şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ - valoarea datoriilor reprezentând alte impozite, taxe şi

vărsăminte anulate: __________________________ x ____________________________

446 „Alte impozite, taxe = 7588„Alte venituri din exploatare”

382

şi vărsăminte asimilate” __________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi evidenţiază sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

Exemplu: Societatea Comercială „A” contabilizează datoriile fiscale

astfel: - impozitul pe clădiri 400 lei; - impozitul pe dividende 300 lei; - impozitul pentru folosirea terenului proprietate de stat

200 lei; - taxă asupra mijloacelor de transport 600 lei; Se varsă sumele la buget. - evidenţierea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului:

% = 446 1.500 635 1.200 457 300

- virarea sumelor la buget: 446 = 5121 1.500

5.14. Contabilitatea fondurilor speciale Se încadrează în categoria fondurilor speciale: fondul pentru

mediu, fondul pentru sănătate publică, fondul special al drumurilor publice, fondul special pentu promovarea turismului, fondul naţional de solidaritate, fondul cultural naţional, etc.

Contabilitatea obligaţiilor agenţilor economici faţă de fondurile speciale care derivă fie din legea bugetului de stat, fie din alte acte normative cu caracter financiar se conduce cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.

383

După conţinutul economic este un cont de decontări cu orgamismele publice, reflectând obligaţiile de natură specială ale întreprinderilor către alte organisme publice potrivit legii.

După funcţia contabilă: cont de pasiv. Se creditează cu:

- datoriile şi vărsămintele de efectuat către alte organisme publice, potrivit legii: __________________________ x ____________________________

635 „Cheltuieli cu alte = 447 „Fonduri speciale – taxe şi impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ În debitul contului se înregistrează: - plăţile efectuate către bugetul de stat sau bugetele locale pivind

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: __________________________ x ____________________________

447 „Fonduri speciale = 512 „Conturi curente la bănci” taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor reprezentând fonduri speciale anulate: __________________________ x ____________________________

447 „Fonduri speciale, = 7588 „Alte venituri din exploatare” taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi exprimă sumele datorate organismelor publice ce gestionează fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate.

5.15. Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului

În afara impozitelor şi taxelor curente entităţile economice evidenţiază şi alte datorii şi creanţe cu bugetul statului.

384

Contabilitatea decontărilor privind alte datorii şi creanţe cu bugetul statului se ţine cu ajutorul contului 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”.

Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II: 4481 Alte datorii faţă de bugetul statului 4482 Alte creanţe privind bugetul statului După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se creditează cu: valoarea despăgubirilor, amenzilor şi

penalităţilor datorate bugetului statului: __________________________ x ____________________________

6581 „Despăgubiri, = 4481 „Alte datorii faţă de bugetul amenzi şi penalităţi” statului”

__________________________ x ____________________________ În debitul contului se înregistrează: - sumele virate bugetului de stat cu titlu de alte datorii:

__________________________ x ____________________________ 4481 „Alte datorii = 512 „Conturi curente la bănci” faţă de bugetul statului”

__________________________ x ____________________________ - sumele cuvenite unităţii, datorate de către bugetul de stat,

altele decât impozite şi taxe curente (creanţele întreprinderii faţă de bugetul de stat):

- înregistrarea creanţei: __________________________ x ____________________________

4482 “Alte creanţe = 7588 “Alte venituri din exploatare” privind bugetul statului”

__________________________ x ____________________________ - încasarea creanţei:

__________________________ x ____________________________ 5121 “Conturi la bănci în = 4482 “Alte creanţe cu bugetul lei” statului”

__________________________ x ____________________________ - valoarea altor datorii cu bugetul statului anulate:

385

__________________________ x ____________________________ 4481 “Alte datorii = 7588 “Alte venituri din exploatare” faţă de bugetul statului”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului poate fi: - creditor şi reflectă sumele datorate de unitate bugetului

statului; - debitor şi reflectă creanţele întreprinderii faţă de bugetul

statului.

5.16. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului În sfera de cuprindere a decontărilor în cadrul grupului intră

creanţele generate de fondurile acordate în mod temporar de către întreprindere societăţilor din cadrul grupului precum şi datoriile pentru fondurile primite de către întreprinderi de la societăţile din cadrul grupului.

Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mamă şi toate filialele sale, adică un ansamblu de firme constituite în vederea coordonării activităţii în comun.

Între unităţile grupului şi asociaţi apar, relaţii economico – financiare determinate de aporturile subscrise de asociaţi pentru constituirea şi creşterea capitalului, de operaţiunile de rambursare şi retragere de capital, precum de plata dividendelor.

Entităţile din cadrul grupului îşi păstrează personalitatea economică şi juridică.

Contul 451”Decontări între entităţile afiliate” cu două sintetice de gradul II:

4511 „Decontări între entităţile afiliate” 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate” Evidenţiază operaţiunile economico - financiare între unităţile

din cadrul aceluiaşi grup. După conţinutul economic: cont de decontări în cadrul grupului. După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se debitează cu: - sumele virate unităţilor din cadrul grupului:

386

__________________________ x ____________________________ 4511 „Decontări între = 512 „Conturi curente la bănci” entităţile afiliate”

__________________________ x ____________________________

- bunurile de natura stocurilor livrate unităţilor din cadrul grupului: __________________________ x ____________________________

4511 „Decontări între = % entităţile afiliate” 301 „Materii prime” 302 „Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” 341 „Semifabricate” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 361 „Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 371 „Mărfuri” 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 381 „Ambalaje” 388„Diferenţe de preţ la ambalaje”

__________________________ x ____________________________

- valoarea imobilizărilor corporale sau necorporale cedate unităţilor din cadrul grupului: __________________________ x ____________________________

4511 „Decontări între = 7583 „Venituri din cedarea activelor entităţile afiliate” şi alte operaţii de capital”

__________________________ x ____________________________ - dividendele aferente investiţiilor pe termen scurt deţinute la

unităţile din cadrul grupului:

387

__________________________ x ____________________________ 4511 „Decontări între = 762 „Venituri din investiţii entităţile afiliate” financiare pe termen scurt”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în

valută deţinute în cadrul grupului: __________________________ x ____________________________

4511 „Decontări între = 765 „Venituri din diferenţe de entităţile afiliate” curs valutar”

__________________________ x ____________________________

- dividendele de încasat aferente participanţilor în cadrul grupului: __________________________ x ____________________________

4511 „Decontări între = 761 „Venituri din imobilizări entităţile afiliate financiare”

__________________________ x ____________________________

- valoarea imobilizărilor financiare cedate unităţilor din cadrul grupului: __________________________ x ____________________________

4511 „Decontări între = 764 „Venituri din investiţii entităţile afiliate” financiare cedate”

__________________________ x ____________________________

- dobânzile de încasat aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului: __________________________ x ____________________________

4518 „Dobânzi aferente = 766 „Venituri din dobânzi” decontărilor între entităţile afiliate”

__________________________ x ____________________________

Se creditează cu: - sumele încasate de la alte unităţi din cadrul grupului:

388

__________________________ x ____________________________

% = 4511 „Decontări în cadrul grupului” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

- bunurile de natura stocurilor primite de la unităţi din cadrul grupului: __________________________ x ____________________________

% = 4511 „Decontări între entităţile 301 „Materii prime” afiliate” 302 „Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 341 „Semifabricate” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 361 „Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 371 „Mărfuri” 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 381 „Ambalaje” 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”

__________________________ x ____________________________ - dobânzile datorate pentru împrumuturile angajate:

__________________________ x ____________________________ 666 „Cheltuieli privind = 4518 „Dobânzi aferente decontărilor dobânzile” între entităţile afiliate”

__________________________ x ____________________________

- dividendele încasate din participaţii la alte unităţi din cadrul grupului:

389

__________________________ x ____________________________

512 „Conturi curente la = 4511 „Decontări între entităţile bănci” afiliate”

__________________________ x ____________________________

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută deţinute la unităţi din acelaşi grup: __________________________ x ____________________________

665 „Cheltuieli din = 4511 „Decontări între entităţile diferenţe de curs valutar” afiliate”

__________________________ x ____________________________ - valoarea debitelor faţă de alte unităţi din grup scăzute din

evidenţă: __________________________ x ____________________________

668 „Alte cheltuieli = 4511”Decontări între entităţile financiare” afiliate”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi: - debitor şi reflectă creanţele entităţii faţă de alte unităţi din

cadrul grupului; - creditor şi reflectă datoriile unităţii în relaţiile cu celelalte

unităţi aparţinând aceluiaşi grup. Contului 453 „Decontări privind interesele de participare”. Interesele de participare reprezintă drepturi deţinute pe termen

lung în capitalul altei societăţi comerciale. Cuprind: investiţii în entităţi economice asociate când participarea este de până la 10% şi investiţii strategice când procentul de participare este cuprins între 10-20 %

Reflectă decontările privind interesele de participare deţinute de entitate la alte entităţi. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

4531 „Decontări privind interesele de participare” 4538 „Dobânzi aferente intereselor de participare” După conţinutul economic: cont de decontări cu terţii. După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se debitează cu: - sumele virate altor unităţi legate prin interese de participare:

390

__________________________ x ____________________________ 4531 „Decontări privind = 512 „Conturi curente la bănci” interesele de participare”

__________________________ x ____________________________

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize deţinute ca urmare a intereselor de participare: __________________________ x ____________________________

4531 „Decontări privind = 765 „Venituri din diferenţe de interesele de participare” curs valutar”

__________________________ x ____________________________

- dividende de încasat din interese de participare: __________________________ x ____________________________

4531 „Decontări privind = 761 „Venituri din imobilizări interesele de participare” financiare”

__________________________ x ____________________________ - valoarea imobilizărilor cedate altor unităţi legate prin interese

de participare: __________________________ x ____________________________

4531 „Decontări privind = 764 „Venituri din investiţii interesele de participare” financiare cedate”

__________________________ x ____________________________ - dividendele aferente investiţiilor pe termen scurt constând în

interese de participare: __________________________ x ____________________________

453 „Decontări privind = 762 „Venituri din investiţii interesele de participare” financiare pe termen scurt”

__________________________ x ____________________________

- dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor acordate privind interesele de participare: __________________________ x ____________________________

4538 „Dobânzi aferente = 766 „Venituri din dobânzi” intereselor de participare”

__________________________ x ____________________________

391

Se creditează cu: - sumele încasate de la alte unităţi legate prin interese de

participare: __________________________ x ____________________________

512 „Conturi curente la = 4531 „Decontări privind interesele bănci” de participare”

__________________________ x ____________________________ - dobânzile datorate aferente împrumuturilor din participaţii:

__________________________ x ____________________________ 666 „Cheltuieli privind = 4538 „Dobânzi aferente intereselor dobânzile” de participare”

__________________________ x ____________________________ - sumele încasate cu titlu de dividende din participaţii:

__________________________ x ____________________________ 512 „Conturi curente la = 4531 „Decontări privind interesele bănci” de participare”

__________________________ x ____________________________

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută provenind din participaţii: __________________________ x ____________________________

665 „Cheltuieli din = 4531 „Decontări privind interesele diferenţe de curs valutar” de participare”

__________________________ x ____________________________ - valoarea debitelor scăzute din evidenţă aferente participaţiilor:

__________________________ x ____________________________ 668 „Alte cheltuieli = 4531 „Decontări privind interesele financiare” de participare”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului poate fi: - debitor şi reflectă creanţele privind interesele de participare; - creditor şi reflectă datoriile legate de interesele de participare.

392

5.17. Contabilitatea decontărilor cu acţionarii / asociaţii şi a operaţiilor în participaţie

Între societăţile comerciale şi asociaţi pot exista relaţii de

decontare generate de operaţiuni precum: - sume lăsate temporar de către asociaţi la dispoziţia entităţii; - aporturi subscrise sau retrase de către asociaţi; - dividende de plată; - asociere de entităţi pentru realizarea în comun de afaceri, ceea

ce presupune operaţii de participaţii reciproce. Contul 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor” Ţine evidenţa sumelor lăsate temporar la dispoziţia unităţii de

către asociaţi şi acţionari. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

4551 „Acţionari /asociaţi – conturi curente” 4558 „Acţionari / asociaţi – dobânzi la conturi curente” După conţinutul economic: cont de decontări cu asociaţii şi

acţionarii. După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu: - sumele depuse de acţionari în contul propriilor firme:

__________________________ x ____________________________ % = 4551 “Acţionari/asociaţi - conturi 512 “Conturi curente la bănci” curente” 531 “Casa”

__________________________ x ____________________________ - dobânzile datorate de unitate pentru sumele depuse de

asociaţi/acţionari la dispoziţia acesteia: __________________________ x ____________________________

666 „Cheltuieli privind = 4558 „Acţionari/asociaţi - dobânzi dobânzile” conturi curente”

__________________________ x ____________________________

393

- sumele depuse în contul curent al asociaţilor, reprezentând

dividende cuvenite: __________________________ x ____________________________

457 „Dividende de plată” = 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi curente”

__________________________ x ____________________________ Se debitează cu: - sumele restituite asociaţilor din cele lăsate anterior la

dispoziţia unităţii, inclusiv dobânzile aferente: __________________________ x ____________________________

% = 512 „Conturi curente la bănci” 4551 „Acţionari/asociaţi sau conturi curente” 531 „Casa” 4558 „Acţionari/asociaţi – dobânzi conturi curente”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de antitate acţionarilor/asociaţilor inclusiv dobânzile aferente.

Contul 456 „Decontări cu acţionarii / asociaţii privind capitalul”

Ţine evidenţa decontărilor cu asociaţii şi acţionarii privind capitalul.

După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se debitează cu: - valoare capitalului subscris de acţionari sau asociaţi, în natură

şi / sau numerar, precum şi valoarea majorării acestuia prin subscriere sau emisiune de noi acţiuni: __________________________ x ____________________________

456 „Decontări cu = 1011” Capital subsris nevărsat” acţionarii / asociaţii privind capitalul”

__________________________ x ____________________________

394

- valoarea primelor de capital stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital şi/sau din conversia obligaţiunilor în acţiuni: __________________________ x ____________________________

456 „Decontări cu = 104 „Prime legate de capital” acţionarii / asociaţii privind capitalul”

__________________________ x ____________________________ - sumele achitate asociaţilor sau valoarea bunurilor retrase în

urma reducerii capitalului, în condiţiile legii: __________________________ x ____________________________

456 „Decontări cu = % acţionarii / asociaţii 512 „Conturi curente la bănci” privind capitalul” 531 „Casa” 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 208”Alte imobilizări necorporale” 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri” 212„Construcţii” 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” 214„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţia a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” 231”Imobilizări în curs” 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”

__________________________ x ____________________________

395

- diferenţele favorabile de curs aferente aportului în valută la

capitalul social, la finele exerciţiului financiar: __________________________ x ____________________________

456 „Decontări cu = 765 „Venituri din diferenţe de acţionarii / asociaţii curs valutar” privind capitalul” __________________________ x ____________________________

Se creditează cu: - aportul în natură la capitalul social depus de asociaţi /

acţionari: __________________________ x ____________________________

% = 456 „Decontări cu acţionarii / 205 „Concesiuni, brevete, asociaţii privind capitalul” licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 207 „Fond comercial” 208 „Alte imobilizări comerciale” 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri” 212 „Construcţii” 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” 231 „Imobilizări în curs” 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări în curs” 233 „Imobilizări necorporale în curs” 234 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” 261 „Acţiuni deţinute la entităţi afiliate” 263 „Interese de participare” 265 „Alte titluri imobilizate” 267 „Creanţe imobilizate”

396

301 „Materii prime” 302 „Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” 331 „Produse în curs de execuţie” 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 351 „Materii şi materiale aflate la terţi” 354 „Produse aflate la terţi” 361 „Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 371 „Mărfuri” 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 381 „Ambalaje”

__________________________ x ____________________________ - sumele depuse ca aport în numerar şi titluri de plasament la

constituirea capitalului social: __________________________ x ____________________________

% = 456 „ Decontări cu acţionarii / 512 „Conturi curente la bănci” asociaţii privind capitalul” 531 „Casa” 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” 506 „Obligaţiuni” 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”

__________________________ x ____________________________

397

- valoarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

convertite în acţiuni: __________________________ x ____________________________

161”Împrumuturi din = 456 “Decontări cu acţionarii / emisiuni de obligaţiuni” asociaţii privind capitalul”

__________________________ x ____________________________

- capitalul social retras de acţionari sau asociaţi: __________________________ x ____________________________

1012 “Capital subscris = 456 “Decontări cu acţionarii / vărsat” asociaţii privind capitalul”

__________________________ x ____________________________

- diferenţele de curs valutar nefavorabile constatate la vărsarea capitalului subscris sau la închiderea exerciţiului: __________________________ x ____________________________

665 ”Cheltuieli din = 456 ”Decontări cu acţionarii / diferenţe de curs valutar” asociaţii privind capitalul”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi debitor şi reflectă creanţa entităţii faţă de asociaţi pentru aportul subscris şi nevărsat sau creditor şi reflectă datoria entităţii faţă de asociaţi pentru capitalul retras şi nedecontat.

Contul 457 ”Dividende de plată” Reflectă dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor

repartizate din profitul net corespunzătoare aportului la capital. După conţinutul economic: cont de decontări privind

dividendele datorate. După funcţia contabilă: cont de pasiv. Se creditează cu:

398

- dividendele repartizate şi datorate asociaţilor/acţionarilor din profitul realizat: __________________________ x ____________________________

117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plată” __________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează: - impozitul pe dividende datorat (16% persoanele fizice şi 10%

persoanele juridice): __________________________ x ____________________________

457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

__________________________ x ____________________________ - sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor ca dividende după

plata impozitului: __________________________ x ____________________________ 457 „Dividende de plată” = %

512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

- dividndele depuse în contul curent al acţionarilor: __________________________ x ____________________________

457 „Dividende de plată” = 4551 „Acţionari conturi curente” __________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor prescrise sau anulate privind dividendele: __________________________ x ____________________________

457 „Dividende de plată” = 7588 „Alte venituri din exploatare” __________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reprezintă dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor.

399

Contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie” Reflectă decontările din operaţii în participaţie, respectiv,

decontărea cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţii în participaţie precum şi a sumelor virate între coparticipanţi.

După conţinutul economic: este un cont de decontări din operaţii în participaţie.

După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se creditează cu: - veniturile realizate din operaţiile în participaţie, cedate

coparticipanţilor, potrivit contractului de asociere: __________________________ x ____________________________

% = 458 „Decontări din operaţii în 701 „Venituri din vânzarea participaţie” produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „Venituri din studii şi cercetări” 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Venituri din activităţi diverse” 711 „Variaţia stocurilor” 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 741 „Venituri din subvenţii de exploatare” 754 „Venituri din creanţe reactivate” 758 „Alte venituri din exploatare” 761 „Venituri din imobilizări financiare” 762 „Venituri din investiţii financiare

400

pe termen scurt” 763 „Venituri din creanţe imobilizate” 764 „Venituri din investiţii financiare cedate” 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 766 „Venituri din dobânzi” 767 „Venituri din sconturi obţinute” 768 „Alte venituri financiare” 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” 786 „Venituri financiare din provizioane”

__________________________ x ____________________________

- cheltuielile primite prin transfer din operaţii în participaţie conform contractului încheiat între coparticipanţi: __________________________ x ____________________________

% = 458 „Decontări din operaţii în 601 „Cheltuieli cu materiile participaţie” prime” 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 606 „Cheltuieli cu animalele şi păsările” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 608 „Cheltuieli privind ambalajele” 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele

401

şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 658 „Alte cheltuieli de exploatare” 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii” 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 668 „Alte cheltuieli financiare” 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi evenimente extraordinare” 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”

__________________________ x ____________________________

- sumele primite de la coparticipanţi reprezentând disponibilităţi băneşti:

402

__________________________ x ____________________________ % = 458 „Decontări din operaţii în 512 „Conturi curente la bănci” participaţie” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

Se debitează cu: - veniturile primite prin transfer de la coparticipanţi:

__________________________ x ____________________________ 458 „Decontări din = % operaţii în participaţie” 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 704„Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „Venituri din studii şi cercetări” 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Venituri din activităţi diverse” 711 „Variaţia stocurilor” 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 741 „Venituri din subvenţii de exploatare” 754 „Venituri din creanţe reactivate” 758 „Alte venituri din exploatare” 761 „Venituri din imobilizări

403

financiare” 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt” 763 „Venituri din creanţe imobilizate” 764 „Venituri din investiţii financiare cedate” 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 766 „Venituri din dobânzi” 767 „Venituri din sconturi obţinute” 768 „Alte venituri financiare” 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” 786 „Venituri financiare din provizioane”

__________________________ x ____________________________

- amortizarea calculată de proprietarul imobilizării, preluată de la coparticipantul care conduce evidenţa operaţiunilor în participaţie, conform contractelor de participaţie: __________________________ x ____________________________

458 „Decontări din = 281 „Amortizări privind operaţii în participaţie” imobilizările corporale”

__________________________ x ____________________________

- cheltuielile înregistrate din operaţii în participaţie, transferate coparticipanţilor, în conformitate cu prevederile contractului de participaţie: __________________________ x ____________________________

458 „Decontări din = %

404

peraţii în participaţie” 601„Cheltuieli cu materiile prime” 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” 603„Cheltuieli privind materialele de natura ob. de inventar” 604„Cheltuieli privind materialele nestocate” 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 606 „Cheltuieli cu animalele şi păsările” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 608 „Cheltuieli privind ambalajele” 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”

405

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 658„Alte cheltuieli de exploatare” 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii” 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 668 „Alte cheltuieli financiare” 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi evenimente extraordinare” 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”

__________________________ x ____________________________ - sumele achitate coparticipanţilor sau virate sub formă de

rezultat al operaţiilor în participaţie: __________________________ x ____________________________

458 „Decontări din = % operaţii în participaţie” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

406

Soldul contului poate fi: - creditor şi reflectă sumele datorate coparticipanţilor ca rezultat

favorabil (profit) din operaţii în participaţie, precum şi sumele datorate de coparticipanţi destinate acoperirii unor eventuale pierderi rezultate din operaţii de participare.

- debitor şi reprezintă sumele ce urmează a fi încasate (creanţele) din operaţiuni în participaţie ca rezultat favorabil (profit) sau sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în participaţie.

Exemple:

1). Societatea Comercială „Alfa” SA acordă un împrumut

Societăţii Comerciale „Beta” SA, în valoare de 85.000 lei, cu o dobândă de 10%. Societăţile fac parte din acelaşi grup. Înregistraţi operaţiunile la cele două societăţi:

Societatea Comercială „Alfa” SA - acordarea împrumutului:

4511 = 5121 85.000 - înregistrarea dobânzii de încasat:

4518 = 766 8.500 - încasarea (la restituire) împrumutului şi a dobânzii aferente:

5121 = % 93.500 4511 85.000 4518 8.500

Societatea Comercială „Beta” SA - primirea împrumutului:

5121 = 4511 85.000 - înregistrarea dobânzii:

666 = 4518 8.500 - restituirea (plata) la termen a împrumutului şi a dobânzii

aferente: % = 5121 93.500 4511 85.000 4518 8.500

407

2). Asociatul „A” depune în caserie suma de 60 lei; în contul de disponibil de la bancă 200 lei şi dividendele cuvenite pentru anul trecut de 140 lei, sub forma de împrumut temporar acordat Societăţii Comerciale „Student” SRL. Dobânda cuvenită asociatului (persoană juridică) pentru sumele depuse este de 120 lei, iar impozitul pe dividende de 22 lei (16%). După 1 an se restituie suma depusă şi dobânda aferentă.

- depunerea sumelor: % = 4551 400 5311 60 5121 200 457 140

- înregistrarea dobânzii: 666 = 4558 120

- înregistrarea impozitului pe dividende: 4551 = 446 22

- plata impozitului pe dividende: 446 = 5121 22

- restituirea către asociat a sumelor şi a dobânzii: % = 5311 506 4551 378 4558 120

5.18. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor

diverşi În afara creanţelor curente, cum sunt cele privind vânzarea de

bunuri şi servicii, entităţile pot deţine şi alte creanţe diverse cum ar fi: debitele din avansuri spre decontare, din distribuirea de uniforme şi echipament de lucru, debite provenite din pagube materiale, amenzi şi penalităţi pretinse, stabilite în baza unor sentinţe ale instanţelor judecătoreşti, creanţe reactivate etc., denumite debitori diverşi.

În acelaşi context, întreprinderile înregistrează pe lângă datoriile faţă de furnizori, personal sau alte activităţi curente, şi alte datorii denumite creditori diverşi cum sunt datoriile faţă de terţi pe bază de

408

titluri executorii, datorii privind achiziţionarea titlurilor de plasament, precum diferenţele de curs valutar rezultate cu ocazia lichidării creditorilor, debite reactivate, etc.

Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 46 „Debitori şi creditori diverşi”.

Contul 461 „Debitori diverşi” Ţine evidenţa debitorilor proveniţi din pagube materiale create

de terţi, a creanţelor provenite din titluri executorii şi a altor creanţe. Este un cont de decontări cu terţii exprimând creanţe. După funcţia contabilă: cont de activ. Se debitează cu: - valoarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie,

constatate lipsă sau deteriorate imputate terţilor: __________________________ x ____________________________

461 „Debitori diverşi” = % 7588 „Alte venituri din exploatare” 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________

- valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt cedate: __________________________ x ____________________________

461 „Debitori diverşi” = % 764 „Venituri din investiţii financiare cedate” 109 „Acţiuni proprii” 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” 506 „Obligaţiuni” 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”

__________________________ x ____________________________

409

- valoarea imobilizărilor cedate (vândute):

__________________________ x ____________________________ 461 „Debitori diverşi” = % 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital” 4427 „TVA colectată”

__________________________ x ____________________________

- valoarea debitelor reactivate (anterior înregistrate pe cheltuieli): __________________________ x ____________________________

461 „Debitori diverşi” = 754 „Venituri din creanţe reactivate”

__________________________ x ____________________________

- valoarea împrumuturilor obţinute, la valoarea de rambursare a obligaţiunilor emise: __________________________ x ____________________________

461”Debitori diverşi” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”

__________________________ x ____________________________

- dividendele de încasat aferente investiţiilor financiare pe termen scurt sau a titlurilor imobilizate: __________________________ x ____________________________

461 „Debitori diverşi” = % 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt” 761 „Venituri din imobilizări financiare”

__________________________ x ____________________________

410

- valoarea despăgubirilor şi penalităţilor datorate de terţi: __________________________ x ____________________________

461 „Debitori diverşi” = 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi”

__________________________ x ____________________________ - sumele datorate de către terţi pentru concesiuni, locaţii de gestiune, licenţe, brevete şi alte drepturi similare: __________________________ x ____________________________

461”Debitori diverşi” = % 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 4427 „TVA colectată” (dacă este cazul”)

__________________________ x ____________________________ - diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma

raportării creanţelor diverse la cursul de la închiderea exerciţiului financiar: __________________________ x ____________________________

461 „Debitori diverşi” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

- valoarea dobânzilor datorate de către debitori diverşi ce urmează a se încasa: __________________________ x ____________________________

461 „Debitori diverşi” = 766 „Venituri din dobânzi” __________________________ x ____________________________

În creditul contului se înregistrează: - valoarea sconturilor acordate debitorilor diverşi:

__________________________ x ____________________________ 667 “Cheltuieli privind = 461 “Debitori diverşi” sconturile acordate”

__________________________ x ____________________________

411

- valoarea debitelor încasate reprezentând creanţe diverse: __________________________ x ____________________________

% = 461 “Debitori diverşi” 512 “Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

- sumele reprezentând debite scăzute din evidenţă datorită imposibilităţii încasării debitorilor: __________________________ x ____________________________

654 “Pierderi din creanţe = 461 “Debitori diverşi” şi debitori diverşi”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele nefavorabile de curs valutar, corespunzătoare

debitelor încasate sau înregistrate la finele exerciţiului: __________________________ x ____________________________

665 „Cheltuieli din = 461 „Debitori diverşi” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este debitor şi reflectă creanţele unităţii faţă de

debitori diverşi. Contul 462 ”Creditori diverşi” După conţinutul economic: cont de datorii evidenţiind sumele

datorate terţilor, pe bază de titluri executorii sau a altor obligaţii ale entităţii faţă de terţi provenind din operaţii diverse.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu: - sumele încasate în conturile de trezorerie dar necuvenite

unităţii: __________________________ x ____________________________

% = 462 „Creditori diverşi” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

412

- sumele datorate terţilor sub formă de despăgubiri şi penalităţi:

__________________________ x ____________________________ 6581 „Despăgubiri, = 462 „Creditori diverşi” amenzi şi penalităţi”

__________________________ x ____________________________ - cheltuielile legate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii :

__________________________ x ____________________________ 201 „ Cheltuieli de constituire” = 462 „Creditori diverşi” __________________________ x ____________________________

- rezultatul nefavorabil din corectarea erorilor contabile aferente exerciţiilor anterioare : __________________________ x ____________________________ 117 „ Rezultat reportat ” = 462 „Creditori diverşi” __________________________ x ____________________________

- partea din subvenţii de restituit : __________________________ x ____________________________ % = 462 „Creditori diverşi” 475x ”Subvenţii pentru investiţii” 472”Venituri înregistrate în avans” __________________________ x ____________________________

- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea la

încheierea exerciţiului financiar a creditorilor diverşi: __________________________ x ____________________________

665 „Cheltuieli din = 462 „Creditori diverşi” diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

Se creditează cu: - sumele plătite creditorilor diverşi inclusiv în natură:

413

__________________________ x ____________________________

462 „Creditori diverşi” = % 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa” 345 ” Produse finite”

__________________________ x ____________________________

- plata datoriilor privind titlurile de plasament achiziţionate: __________________________ x ____________________________

462 „Creditori diverşi” = % 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

- valoarea datoriilor prescrise sau anulate reprezentând creditori diverşi: __________________________ x ____________________________

462 „Creditori diverşi” = 7588 „Alte venituri din exploatare” __________________________ x ____________________________

- valoarea sconturilor obţinute de la creditori:

__________________________ x ____________________________ 462 „Creditori diverşi” = 767„Venituri din sconturi obţinute”

__________________________ x ____________________________ - diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută

achitate sau înregistrate la sfârşitul exerciţiului financiar: __________________________ x ____________________________

462 „Creditori diverşi” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate creditorilor diverşi.

414

Exemple:

1). Se înregistrează suma de 100 lei + TVA 24% drept chirie de

încasat pentru un spaţiu închiriat. Se încasează chiria în numerar. (Entitatea are ca obiect de activitate comerţul).

- înregistrarea chiriei de încasat: 461 = % 124 706 100 4427 24

- încasarea chiriei: 5311 = 461 124

2). Se reactivează debitorii insolvabili, scoşi din activ, în valoare

de 50 lei. Se încasează imediat. Sunt reflectaţi în debitul contului: 8034 = 50 - reactivarea debitorilor insolvabili:

461 = 754 50 - încasarea debitorilor:

5311 = 461 50 - închiderea contului de ordine şi evidenţă:

= 8034 50

3). Se contabilizează suma de 500 lei, TVA 24% drept chirie datorată terţilor, pentru un imobil închiriat.

% = 462 620 612 500 4426 120

4). Se înregistrează 175 lei, ca sumă încasată necuvenită entităţii. Se restituie creditorului.

5121 = 462 175 462 = 5121 175

415

5). Se înregistrează suma de 1000 lei, (TVA 24%), reprezentând sconturi obţinute de la creditori diverşi şi 100 lei reprezentând diferenţe nefavorabile rezultate din evaluarea creditorilor diverşi. 462 = 767 1.000 665 = 462 100

5.19. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare şi

asimilate Sunt considerate operaţiuni de regularizare acele operaţiuni care

apar în cursul exerciţiului financiar fiind reflectate temporar în contabilitate şi care ulterior trebuie anulate sau repartizate în alte conturi.

Decontările între exerciţiile financiare au în vedere atât elemente de activ cât şi elemente de pasiv, sub forma cheltuielilor şi veniturilor constatate în cursul exerciţiului financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare viitoare.

Operaţiunile de regularizare au în vedere: - cheltuielile în avans cum sunt: concesiuni, prime de asigurare,

abonamente, chirii, locaţii de gestiune, dobânzi aferente contractelor de leasing plătite în avans;

- veniturile în avans cum sunt: chirii, prime de asigurare, abonamente, dobânzi aferente contractelor se leasing financiar încasate în avans, etc.;

- creanţe şi datorii care necesită cercetări şi clarificări ulterioare.

Referitor la alte operaţiuni asimilate, acestea sunt de natura celor care nu se pot înregistra în contabilitate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct, urmând ca, ulterior, după clarificarea esenţei acestora, operaţiunile respective să fie evidenţiate în contabilitate, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Contabilitatea operaţiunilor privind decontările între exerciţiile financiare şi alte operaţiuni similare se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 47 „Conturi de regularizare şi asimilate” respectiv conturile:

416

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 472 „Venituri înregistrate în avans” 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare”. Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” Evidenţiază cheltuielile efectuate în avans care urmează a se

suporta pe cheltuieli în exerciţiile financiare viitoare. Cont de decontări, cu funcţie contabilă de activ. Se debitează cu: - sumele înregistrate sau achitate reprezentând abonamente,

chirii şi alte cheltuieli efectuate anticipat: __________________________ x ____________________________

471„Cheltuieli înregistrate = % în avans” 401 „Furnizori” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

- dobânzile aferente contractelor de leasing financiar, ce privesc perioadele viitoare: __________________________ x ____________________________

471„Cheltuieli înregistrate = 167 „Alte împrumuturi şi datorii în avans” asimilate”

__________________________ x ____________________________

Se creditează cu: sumele repartizate în perioadele următoare asupra cheltuielilor conform prevederilor din scadenţare: __________________________ x ____________________________

% = 471 „Cheltuieli înregistrate în 605 „Cheltuieli privind avans” energia şi apa” 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi

417

cercetările” 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 658 „Alte cheltuieli de exploatare” 666 „Cheltuieli privind dobânzile” 668 „Alte cheltuieli financiare”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului este debitor şi reflectă cheltuielile efectuate în avans ce vor afecta rezultatele exerciţiilor viitoare.

Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” Are rolul de a evidenţia veniturile înregistrate în perioadele

curente dar care privesc exerciţiile financiare viitoare. Cont de decontări, cu funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu: - veniturile înregistrate în avans, de încasat sau încasate aferente

exerciţiilor financiare următoare: __________________________ x ____________________________

% = 472 „Venituri înregistrate în 4111 „Clienţi” avans” 461 „Debitori diverşi” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

418

- sumele reprezentând dobânzi înregistrate în avans aferente bunurilor cedate în regim de leasing financiar: __________________________ x ____________________________

267 „Creanţe imobilizate” = 472 ”Venituri înregistrate în avans”

__________________________ x ____________________________

Se debitează cu: - veniturile înregistrate în avans devenite scadente în perioadele

curente care vor influenţa rezultatele exerciţiului: __________________________ x ____________________________

472 „Venituri înregistrate = % în avans” 704„Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „Venituri din studii şi cercetări” 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 708 „Venituri din activităţi diverse”

__________________________ x ____________________________ Soldul contului este creditor şi reflectă veniturile încasate sau

facturate în avans (înregistrate în avans). Decontările din operaţii în curs de clarificare evidenţiază sumele

care în momentul producerii operaţiunilor economice nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau alte conturi, în mod direct, fiind necesare cercetări, lămuriri şi clarificări ulterioare. Asemenea situaţii se pot datora: lipsei unor documente, imperfecţiuni în ceea ce priveşte completarea documentelor, înţelegerea eronată a unor evenimente şi tranzacţii. Astfel de evenimente sunt:

- amenzi şi penalităţi plătite dar incerte în privinţa legalităţii; - lipsuri în gestiune pentru care nu se cunosc vinovaţii; - erori apărute în extrase de cont bancare; - cheltuieli a căror modalitate de suportare nu este cunoscută. Contul 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare” Este un cont de decontări, reflectând operaţiuni ce necesită

lămuriri şi clarificări ulterioare.

419

După funcţia contabilă este un cont bifuncţional. Se debitează cu: - plăţile pentru care în momentul efectuării sau constatării nu se

pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont distinct, fiind necesare cercetări şi clarificări suplimentare inclusiv minusurile în gestiunea de stocuri pentru care nu se cunosc vinovaţii: __________________________ x ____________________________

473 „Decontări din = % operaţii în curs de clarificare” 512 „Conturi curente la bănci” 3xx „Stocuri”

__________________________ x ____________________________ - sumele restituite, din cele încasate anterior dar necuvenite

unităţii: __________________________ x ____________________________

473 „Decontări din = % operaţii în curs de 512 „Conturi curente la bănci” clarificare” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

Se creditează cu: sumele încasate de la terţi în conturile de trezorerie, din cele neclarificate în momentul constatării sau clarificate trecute pe cheltuieli ale perioadei: __________________________ x ____________________________

% = 473 „Decontări din operaţii în 512 „Conturi curente la bănci” curs de clarificare” 531 „Casa” 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 606 „Cheltuieli privind animalele şi păsările” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 608 „Cheltuieli privind ambalajele” 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”

420

612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 626 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” 645 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 658 „Alte cheltuieli de exploatare”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi: - debitor şi exprimă creanţe, ale entităţii în curs de clarificare; - creditor şi reflectă datorii, ale entităţii în curs de clarificare.

421

Exemple:

1). Societatea Comercială „Rovex” SA execută la o firmă specializată reparaţia unui motor. Costul reparaţiei este de 100 lei, TVA 24%, din care 50 lei s-au achitat în momentul recepţiei lucrării, iar 50 lei se vor înregistra şi achita în exerciţiul următor.

Anul N - evidenţierea recepţiei reparaţiei cu reflectarea cheltuielilor

anticipate: % = 401 124 611 50 471 50 4426 12 4428 12

- plata furnizorului în anul N: 401 = 5121 62

Anul N + 1 - regularizarea cheltuielilor efective:

611 = 471 50 - plata furnizorului:

401 = 5121 62 - regularizare TVA:

4426 = 4428 12

2). Cheltuielile ocazionate de reparaţiile capitale neprevăzute, ce urmează să se raporteze pe cheltuieli efective în anul următor, sunt în sumă de 8.000 lei, TVA 24%.

Anul N - înregistrare cheltuieli în avans:

% = 401 9.920 471 8.000 4426 1.920

- achitare: 401 = 5121 9.920

422

Anul N+1 - regularizare:

611 = 471 8.000

3). Societatea Comercială „Practic „ SA înregistrează suma de 600 lei reprezentând dobânzi cuvenite pentru livrări de mărfuri cu plata în rate, ce se vor încasa în exerciţiul viitor. Se încasează dobânzile.

Anul N 411 = 472 600 Anul N+1 472 = 766 600

5121 = 411 600

4). Societatea Comercială „B” înregistrează suma de 375 lei, TVA 24% drept chirii în avans. Conform scadenţarului se încasează devenind venit al perioadei curente.

472 = % 465 706 375 4427 90 5121 = 472 465

5). Se constată suma de 40 lei ca sumă intrată în contul de la

bancă care nu poate fi clarificată în momentul înregistrării. Ulterior se clarifică situaţia, considerându-se necuvenită. Se restituie.

- înregistrarea sumei încasate, aflate în curs de clarificare: 5121 = 473 40

- restituirea sumei după clarificarea situaţiei: 473 = 5121 40

6). Cheltuieli ocazionate de reparaţiile capitale neprevăzute ce urmează să se repartizeze pe cheltuieli în anul următor sunt de 3.000 lei, TVA 24%. În anul următor se înregistrează pe cheltuielile de exploatare.

423

- înregistrare cheltuieli în avans, facturate în anul N:

N % = 401 3.720 471 3.000 4426 720

- plata furnizori: 401 = 5121 3.720

N+1 611 = 471 3.000 - Dacă nu am întocmit factură în anul N, ci în anul N+1:

N % = 408 3.720 471 3.000 4428 720

N+1 408 = 401 3.720 611 = 471 3.000 4426 = 4428 720

7). În urma unei spargeri la magazinul „X” se costată prin

inventariere lipsa unor mărfuri în valoare de 500 lei. În momentul respectiv nu se cunosc persoanele vinovate. Faţă de această situaţie pot interveni următoarele cazuri:

a) vinovaţii nu sunt descoperiţi; b) vinovaţii sunt descoperiţi, recuperându-se paguba; c) vinovaţii sunt descoperiţi, dar sunt insolvabili; d) vinovat este gestionarul căruia i se reţine lipsa pe stat de

salarii; e) paguba se recuperează, mărfurile fiind reintroduse în

gestiune; Cazul A – 500 lei – preţul de achiziţie: - se înregistrează lipsa în curs de clarificare (scăderea gestiunii):

473 = 371 500 a) 6588 = 473 500

424

b) 461 = % 620

473 500 4427 120

5311 = 461 620 c) 461 = % 620

473 500 4427 120

% = 461 620 6588 500 4427 120 635 = 4427 120

d) 461 = % 620 473 500 4427 120

421 = 4282 620 e) 371 = 473 500 Cazul B – 500 lei – preţ cu amănuntul: - cota medie de adaos 10%: - scăderea gestiunii:

% = 371 500,000 473 366,570 378 36,656 4428 96,774

a) 6588 = 473 366,570 b) 461 = % 500,000

473 366,570 7588 36,656 4427 96,774

5311 = 461 5000,000 c) 461 = % 500,000

473 366,570 7588 36,656 4427 96,774

425

% = 461 500,000 6588 403,226 4427 96,774 635 = 4427 96,774

d) 4282 = % 500,000 473 366,570 7588 36,656 4427 96,774

421 = 4282 500 e) 371 = % 500,000

473 366,570 378 36,656 4428 96,774

5.20. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii În economia de piaţă se întâlnesc entităţi care au în structură mai

multe subunităţi fără personalitate juridică şi care conduc contabilitate proprie.

În asemenea cazuri, apar o serie de relaţii de decontare între unitate şi subunităţi, precum între subunităţi în legătură cu valorile materiale şi băneşti transferate între aceste structuri organizatorice.

Conturile cu ajutorul cărora se realizează evidenţa relaţiilor în cadrul unităţii sunt: contul 481 „Decontări între unitate şi subunităţi” şi contul 482 „Decontări între subunităţi”.

Contul 481 „Decontări între unitate şi subunităţi” Evidenţiază decontările între unitate şi subunităţile sale fără

personalitate juridică, care conduc contabilitate proprie. După conţinutul economic este un cont de decontări interne. După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se debitează cu: valorile materiale şi băneşti transferate

subunităţilor (în contabilitatea unităţii) sau unităţii (în contabilitatea subunităţii):

426

__________________________ x ____________________________ 481 „Decontări între = %

unitate şi subunităţi” 301 „Materii prime” 302„Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” 341”Semifabricate” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 361 ” Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 371 „Mărfuri” 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 381 „Ambalaje” 388„Diferenţe de preţ la ambalaje” 512 „Conturi curent la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor de valori materiale şi băneşti primite de unitate de la subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau cele primite de subunitate de la unitate (în contabilitatea subunităţilor). __________________________ x ____________________________

% = 481 „Decontări între unitate şi 301 „Materii prime” subunităţi” 302„Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” 341”Semfabricate” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 361 ” Animale şi păsări”

427

368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 371 „Mărfuri” 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 381 „Ambalaje” 388„Diferenţe de preţ la ambalaje” 512 „Conturi curent la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi: - debitor şi reflectă sumele de încasat adică creanţele faţă de

unitate sau subunităţi; - creditor şi reflectă sumele datorate pentru operaţiuni reciproce

între unitate şi subunităţile sale care ţin contabilitate proprie. Contul 482 „Decontări între subunităţi”. Ţine evidenţa decontărilor între subunităţile fără personalitate

juridică din cadrul aceleaşi unităţi care conduc contabilitate proprie. După conţinutul economic cont de decontări interne. După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se debitează cu: - valorile materiale şi băneşti transferate între subunităţile

aparţinând aceleiaşi unităţi: __________________________ x ____________________________

482 „Decontări între = % subunităţi” 301 „Materii prime” 302„Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” 341 ”Semfabricate” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 361 ” Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 371 „Mărfuri”

428

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 381 „Ambalaje” 388„Diferenţe de preţ la ambalaje” 512 „Conturi curent la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

Se creditează cu: - valorile materiale primite de subunitate de la alte subunităţi din

cadrul aceleiaşi unităţi: __________________________ x ____________________________

% = 482 „Decontări între subunităţi” 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa”

__________________________ x ____________________________

Soldul contului poate fi: - debitor şi reprezintă sumele de încasat de la alte subunităţi; - creditor şi reprezintă sumele datorate altor subunităţi.

5.21 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

Riscul de neâncasare total sau parţial al creanţelor ca urmare a

falimentului, insolvabilităţii sau dispariţiei clienţilor şi debitorilor diverşi necesită corecţii de valoare ale acestora.

Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie, de regulă la finele exerciţiului financiar, ca urmare a riscului de nerealizare, (neâncasare).

Atunci când deprecierea unei creanţe este ireversibilă este necesară scoaterea ei din evidenţă şi trecerea sumei în cauză la pierderi din creanţe.

429

Pentru deprecieri reversibile atunci când valoarea de înregistrare este diferită de cea reală (actuală) se calculează şi înregistrează ajustări pentru depreciere prin afectarea cheltuielilor iar diminuarea sau anularea se virează la venituri.

În aceste situaţii, constituirea de ajustări pentru deprecierea creanţelor are ca scop atenuarea şi anihilarea efectelor nefavorabile generate de riscurile privind realizarea creanţelor întreprinderii.

Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor”:

491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi” 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în

cadrul grupului cu asociaţii/acţionarii” 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi” Contul 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi” După conţinutul economic: evidenţiază ajustările pentru

deprecierea creanţelor reflectate de conturile de clienţi. După funcţia contabilă: cont de pasiv. În creditul contului, se înregistrează valoarea ajustărilor

constituite pentru clienţi incerţi, dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu: __________________________ x ____________________________ 6814”Cheltuieli de exploatare = 491 „Ajustări pentru deprecierea privind ajustările pentru creanţelor - clienţi” deprecierea activelor circulante” __________________________ x ____________________________

În debitul contului, se înregistrează diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru deprecierea creanţelor – clienţi:

__________________________ x ____________________________ 491 „Ajustări pentru = 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi” deprecierea activelor circulante” __________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reflectă provizioanele constituite aferente creanţelor - clienţi.

430

Contul 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului cu asociaţii/acţionarii”

Evidenţiază ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate în conturile de decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează constituirea ajustărilor

pentru depreciere cu caracter financiar, existente în cadrul conturilor de decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii: __________________________ x ____________________________ 6864 „Cheltuieli financiare = 495 „ Ajustări pentru deprecierea privind ajustările pentru creanţelor – decontări în cadrul deprecierea de valoare a în cadrul grupului, cu asociaţii/ activelor circulante” acţionarii” __________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează diminuarea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări în cadrul grupului sau cu asociaţii: __________________________ x ____________________________ 495 „Ajustări pentru = 7864 „Venituri financiare din deprecierea creanţelor - ajustări pentru pierderea de decontări în cadrul grupului, valoare a activelor circulante” cu asociaţii/acţionarii” __________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reflectă ajustările constituite

aferente deprecierii creanţelor – decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii.

Contul 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi”

Evidenţiază ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv.

431

În creditul contului se înregistrează ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de debitori diverşi: __________________________ x ___________________________ 6814 „Cheltuieli de exploatare= 496 „Ajustări pentru deprecierea pentru deprecierea activelor creanţelor - debitori diverşi”

circulante” __________________________ x ____________________________

În debitul contului se înregistrează diminuarea sau anularea

ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor existente în conturile de debitori diverşi: __________________________ x ____________________________ 496 „Ajustări pentru = 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea creanţelor - deprecierea activelor circulante” debitori diverşi” __________________________ x ____________________________

Soldul contului este creditor şi reprezintă ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi la un moment dat.

432

Întrebări recapitulative şi probleme propuse pentru

rezolvare

I. Întrebări recapitulative 1. Ce sunt relaţiile cu terţii? 2. Explicaţi relaţia furnizor – client. 3. Ce sunt creanţele şi cum se clasifică? 4. Ce sunt datoriile şi cum se clasifică? 5. Care sunt criteriile de recunoaştere a creanţelor şi datoriilor? 6. La ce valori pot fi evaluate creanţele şi datoriile entităţilor

economice? 7. Cum se conduce contabilitatea analitică a furnizorilor şi

clienţilor? 8. Prezentaţi structura cheltuielilor salariale. 9. Prezentaţi reţinerile din salarii. 10. Care sunt elementele de bază privind calculul salariilor? 11. Care este baza de impozitare a profitului şi cum se

determină? 12. Care sunt operaţiunile ce se cuprind în sfera de aplicare a

TVA? 13. Care este baza de calcul a TVA şi care sunt elementele care

nu se cuprind în această bază? 14. Care sunt principalele operaţiuni de decontare dintre entităţi

şi acţionari/asociaţi? 15. Explicaţi conţinutul conceptelor „debitori” şi „creditori”

diverşi. 16. Ce sunt operaţiunile de regularizare şi ce au în vedere? 17. Ce sunt subvenţiile în general? 18. Cum se pot clasifica subvenţiile? 19. Ce sunt subvenţiile pentru active? 20. Ce sunt considerate subvenţiile pentru investiţii (active) în

bilanţ?

433

21. Care sunt elementele structurale ale subvenţiilor pentru investiţii?

22. Ce sunt subvenţiile de primit? 23. Ce sunt subvenţiile aferente activităţii de exploatare? II. Probleme propuse pentru rezolvare 1. Se vând produse finite pe bază de aviz de însoţire în valoare

de 50000 lei, Tva 24%. Ulterior se întocmeşte factura. Furnizorul acceptă în contul creanţei o filă CEC, care se depune la bancă şi se încasează.

Reflectaţi operaţiunile la furnizor şi la client. 2. Furnizorul „A” întocmeşte factura pentru avansul solicitat de

la clientul „B” în valoare de 100.000 lei, TVA 24%. După primirea avansului se livrează mărfurile conform contractului în valoare de 180.000 lei, TVA 24%. Se regularizează, decontările, diferenţa achitându-se prin virament bancar. Contabilizaţi operaţiunile la SC „A” şi SC „B”.

3. Se achită din casierie avansul cuvenit personalului în sumă de

42000 lei. Salariul brut calculat la sfârşitul lunii este de 110.000 lei iar salariul de bază 100.000 lei. Contabilizaţi contribuţiile firmei (cheltuielile salariale) şi ale salariaţilor la asigurările sociale şi alte organisme publice. Impozitul pe salarii 10.000 lei. Achitaţi salariile şi contribuţiile.

4. SC „A” acordă un împrumut SC „B” în valoare de 30.000 lei

pe termen de 12 luni, cu o dobândă de 8%. Societăţile fac parte din acelaşi grup. După 12 luni se restituie împrumutul şi dobânda aferentă. Evidenţiaţi operaţiunile la SC „A” şi SC „B”.

5. Se repartizează din profitul net la dividende suma de 8.000

lei. Se acordă dividendele acţionarilor. Impozitul pe dividende 16%.

434

6. Societatea Comercială „X” primeşte de la guvern subvenţii pentru achiziţionare de imobilizări corporale (instalaţii tehnice) în valoare de 300.000 lei. Se achiziţionează după primirea subvenţiei imobilizările. Durata de viaţă utilă a imobilizării este de 6 ani. Se amortizează după regimul liniar. La expirarea duratei de viaţă utilă se vinde imobilizarea la preţul de 2.000 lei, TVA 24%.

7. Se primeşte sub formă de donaţie o clădire evaluată la

500.000 lei. Durata de viaţă utilă 50 de ani. După cinci ani în care a fost amortizată după regimul liniar se vinde clădirea la preţul de 495.000 lei, TVA 24%. Se încasează creanţa prin contul curent.

8. Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată un

utilaj în plus, evaluat la 3.000 lei. Durata de viaţă utilă 3 ani. Se amortizează după metoda accelerată.

9. Se înregistrează subvenţiile de primit pentru acoperirea

diferenţelor de preţ în valoare de 70.000 lei şi subvenţiile de primit pentru acoperirea pierderilor înregistrate ca urmare a unor evenimente extraordinare în valoare de 80.000 lei. Se încasează în contul curent.

10. La sfârşitul anului „N” se constată deprecierea creanţelor

datorită insolvabilităţii clienţilor în sumă de 10.000 lei.

435

TESTE GRILĂ PROPUSE : 1. Remiza este o:

a) reducere acordată de furnizor pentru cumpărări permanente; b)reducere acordată de furnizor pentru calitate inferioară a bunurilor livrate; c)sumă achitată cu anticipaţie furnizorilor înaintea începerii execuţiei unei comenzi; d)sumă achitată furnizorilor de către unităţile patrimoniale ca urmare a executării parţiale a comenzilor;

e)reducere acordată la sfârşitul anului pentru depăşirea plafonului valoric de către cumpărători.

2. Avansurile acordate furnizorilor reprezintă :

a)reducere acordată de furnizor pentru cumpărări permanente; b)reducere acordată de furnizor pentru calitate inferioară a bunurilor livrate ; c)sume achitate cu anticipaţie furnizorilor înaintea începerii execuţiei unei comenzi ; d)sume achitate furnizorilor de către unităţile patrimoniale ca urmare a executării parţiale a comenzilor.

3. Documentele care reflectă relaţiile cu furnizorii sunt:

a) facturi , chitanţe, ordine de plată, bilete la ordin, file CEC,

contracte, etc ;

b) facturi , chitanţe, ordine de plată, contracte, state de salarii,

condică de prezenţă ;

c)declaraţii de impozite şi taxe, deconturi ;

d) nici o variantă nu este corectă.

436

4. Se înregistrează drepturi de personal neridicate: a) 426 = 5311 b) 421=426 c) 426=423 d)4282=426 5. Inregistrările corecte privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate şi fond de şomaj sunt: a) 6453 = 4313 b)6453 = 4311 c) 635 = 4313 d)nicio variantă 6452 = 4371 6452 = 4372 6451 = 4371 nu este corectă 6.TVA de plată se înregistrează conform formulei : a) 4427=4423 b)4426=4423 c) 4423=4428 d) 4423=4424 7. Se livrează produse finite unui client fără întocmirea facturii. Preţul de vânzare contractat este de 600 lei, TVA 24% şi costul de producţie 500 lei. Care sunt înregistrările contabile corecte: a) 411 = % 744 b) 418 = % 744 c) 418 = % 744 701 600 701 600 701 600 4426 144 4427 144 4427 144 711 = 345 500 711 = 345 500 d) nici o variantă nu este corectă 8. Se plăteşte cu ordin de plată la Bugetul de Stat impozitul pe veniturile din salarii şi impozitul pe profit prin formula contabilă : a) % = 5121 b) 421 = 444 si 641= 441 441 444 c) 5121= % d) % = 5311 441 441 444 444

437

9. Taxa pe valoarea adaugată este: a)un impozit direct care se evidentiază în contabilitate cu ajutorul contului 442 b) un impozit indirect care se evidentiază în contabilitate cu ajutorul contului 442 c) o taxă care se virează la bugetul statului d) nicio variantă nu este corectă 10.Obligaţiile sociale ale unui agent economic sunt: a)impozitul pe veniturile din salarii b)TVA c)contribuţia la asigurarile sociale d) mpozitul pe profit, impozitul pe dividende