capitolul 4. utilizarea terenurilor 4.1. solulapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/starea...

CAPITOLUL 4 – UTILIZAREA TERENURILORAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

86

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN JUDEŢUL GALAŢI~ 2 0 1 3 ~

CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR

4.1. SolulSolul este definit ca stratul de la suprafaţascoarţei terestre, alcătuit din particule minerale,materii organice, apa, aer şi organisme vii.Prin poziţia, natura şi rolul său, solul este uncomponent al biosferei şi produs al interacţiuniidintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând ozonă specifică de concentrare a organismelor vii,a energiei acestora, produse ale metabolismuluişi descompunerilor. Solul şi vegetaţia acoperăscoarţa terestră, formând o unitate inseparabilă,sistemul pedoecologic mondial, sistem în care planta şi solul activează împreună.

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţăFondul funciar este principalul factor de producţie în agricultură şi silvicultură şi implicit bazade materii prime pentru un număr important de industrii. În acest cadru, prevenirea degradăriisolului, protejarea şi ameliorarea fondului funciar şi folosirea cu eficienţă sporită a acestuiareprezintă o îndatorire pentru toţi deţinătorii de terenuri, indiferent de titlul pe baza căruia aufost obţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.Îmbunătăţirile funciare au ca obiect studierea teoretică şi aplicarea în practică a ansambluluide procedee agrotehnice, chimice şi biologice, de măsuri complexe, lucrări şi intervenţiitehnice în scopul stabilizării şi îmbunătăţirii condiţiilor pedologice, hidrologice şi climaterice.Ȋn funcţie de destinaţie, terenurile se clasifică ȋn:

terenuri cu destinaţie agricolă; terenuri cu destinaţie forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt

amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurileagricole şi forestiere;

terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite cele pentru transporturilerutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii,ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.

Resursele de fond funciar atrase în circuitul producţiei agricole reprezintă un factor deproducţie – care, prin cantitate(suprafaţă), particularităţi, calitate(nivelul fertilităţii) şi preţdetermină potenţialul, modul de organizare, structura şi eficienţa economică a producţieiagricole.

În categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră: terenurile agricole productive - terenurile arabile, viile livezile, pepinierele viticole,pomicole, păşunile, fâneţele, serele etc. terenurile cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajările silvice, păşunileîmpădurite; terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă.


87


Suprafaţa totală a judeţului Galaţi este de 446.632 ha. Potenţialul productiv al agriculturii esteconstituit din 351.035 ha, din care 288.828 ha suprafaţã arabilã, 40.275 ha păşuni, 639 hafâneţe naturale, 19.568 ha patrimoniu viticol, 1.716 ha patrimoniu pomicol, 3 ha plantaţii deduzi masiv şi arbuşti fructiferi 6 ha.Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe categorii de folosinţe pentru perioada 2008-2013 înjudeţul Galaţi, este prezentată în tabelul 4.1.1.1:

Tabel 4.1.1.1

Nr.crt. Categoria de folosinţă

Suprafaţa (ha)

2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 Arabil 289.172 289.137 289.065 288.956 288.881 288.828

2 Păşune 40.275 40.275 40.275 40.275 40.275 40.275

3 Fâneţe şi pajiştinaturale 639 639 639 639 639 639

4 Vii 19.568 19.568 19.568 19.568 19.568 19.5685 Livezi 1.716 1.716 1.716 1.716 1.716 1.7166 Plantaţii de duzi masiv - - - 3 3 37 Arbuşti fructiferi - - - - 6 6

TOTAL AGRICOL 351.370 351.338 351.263 351.157 351.088 351.035Sursa: Direcţia pentru Agricultură Galaţi

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilorDin punct de vedere pedologic, caracteristicile solului variază de la o zonă la alta în funcţiede numeroşi factori, cum ar fi clima şi altitudinea. În fiecare zonă climatică predomină un tipde sol. În zonele calde se întâlnesc solurile roşii (culoare roşie) şi laterite (de culoaregalbenă), sărace în humus şi săruri minerale. În stepe şi deşerturi solurile sunt cenuşii saubrune. În zonele temperate, predomină cernoziomurile de culoare neagră şi cu fertilitateridicată, solurile brune şi podzolurile legate de porţiunile forestiere.


88


Tipurile de sol caracteristice judeţului Galaţi:Tabel 4.1.2.1

Nr.crt.. Tipuri de sol Suprafaţa

(ha)Procentual

(%)

1 Protisoluri 78654,97 21,482 Cernisoluri 260778,76 71,233 Hidrisoluri 7756,10 2,124 Luvisoluri 148,38 0,045 Antrisoluri 18769,81 5,126 Salsodisoluri 3,00 0,001

Sursa: Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi

Obs. Informaţiile prezentate în Tabel 4.1.2.1. sunt din anul 2012, deoarece în anul 2013 nu s-au alocat fonduripentru evaluarea şi monitorizarea solurilor.

Suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi este de 351157 ha, ocupată astfel: 71,23 % - clasa cernisoluri; 28,77 % - soluri de tipul – protisoluri, hidrisoluri, luvisoluri, antrisoluri.

Fig. 4.1.2.1

Categoriile de folosinţă sunt direct influenţate de deversările de substanţe chimicepericuloase, depozitările de deşeuri, tratamente şi fertilizări făcute fără fundamentare agro-pedologică, agrotehnică, necorespunzătoare, la care se adaugă degradările naturale alecalităţii solului (eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri).Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de

bonitare. Cele cinci clase de calitate indicăpretabilitatea terenurilor pentru folosinţeleagricole. Numărul punctelor de bonitare exprimăfavorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţăale unor plante de cultură date, în condiţiiclimatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.

Potrivit criteriului de împărţire a solurilor în cinciclase, dupã gradul de fertilitate, acestea sunt:

Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bună. Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bună.

71.23

28.77

cernisolurialte tipuri


89


Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie. Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slabă. Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slabă, la care s-au avut în vedere următoarele

însuşiri de bază: grosimea profilului de sol, grosimea orizontului de humus, textura şiconţinutul de schelet, valoarea reacţiei pH, gradele de podzolire, sărăturare, eroziune,alunecare şi inundare, formele de relief, natura şi însuşirile rocilor, adâncimea apelor freaticeşi compoziţia chimică a acestora, precum şi intervenţia omului cu lucrări de îmbunătăţirifunciare.Încadrarea solurilor agricole pe clase de calitate după nota de bonitate naturală, pentrusuprafeţele cartate, la nivelul judeţului Galaţi se prezintă astfel:

Tabel 4.1.2.2.

SpecificaţiaClase de calitate după nota de bonitate ale solurilor

I II III IV V Total (ha)ha % ha % ha % ha % ha %Arabil 3509,08 1,17 66458,62 22,15 130273,65 44,56 73917,16 24,64 18195,73 6,07 292354,24

Păşune - - 709,98 1,68 4574,44 10,81 21237,68 50,17 15805,13 37,34 42327,23Fâneaţă - - - - - - 4,00 - 0,61 - 4,61

Vii - - 4537,04 20,80 8881,07 40,71 6859,35 31,44 1540,30 7,06 21817,76Livezi - - 553,73 28,36 725,56 37,17 560,43 28,71 112,44 5,76 1952,16

TOTAL 3509,08 0,98 72259,37 20,16 144454,72 40,30 102578,62 28,62 35654,21 9,95 358456,0Sursa: Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi


4.1.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

4.1.3.1. Îngrăşăminte

Noţiunea de sol este indisolubil legată de productivitate, care depinde de ciclul de conversie,adică de viteza repunerii în circulaţie a materiei şi a energiei din habitatul complex pe care-lformează biocenozele solului care, la rândul lor sunt influenţate, printre altele de chimizareaîn exces şi unilaterală, ca şi de pesticidele ajunse în sol.În scopul restabilirii şi sporirii productivităţii, în sol se introduc îngrăşăminte minerale şiorganice, diferite substanţe numite fertilizanţi.

Folosite timp îndelungat, îngrăşămintele chimice pot opri reciclarea substanţelor organice dinsolurile cultivate, ameninţând grav fertilitatea lor. Creşterea cantităţilor de îngrăşămintechimice reduce tot mai mult componenteleorganice şi humusul din sol. Aceasta aredrept efect deteriorarea structurii pedologice,contribuind astfel la declinul complexuluiabsorbant argilo-humic din sol.Îngrăşămintele chimice sunt substanţe ceconţin cel puţin un element nutritiv de bazăpentru sol - azot, fosfor, potasiu şi seclasifică în trei categorii:

simple - conţin doar câte un elementnutritiv;


90


mixte - amestecuri de îngrăşăminte simple; complexe - care conţin 2 elemente nutritive.

Pentru o bună utilizare a solurilor, se impune respectarea următoarelor condiţii: extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la ataculdăunătorilor şi bolilor în vederea reducerii cantităţii de produse de uz fitosanitar utilizate pehectar; respectarea rotaţiei culturii în cadrul organizării asolamentelor unice; administrarea uniformă şi în raport echilibrat a îngrăşmintelor naturale şi a celor de

sinteză; limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare care ar putea aveaefecte negative aspra mediului înconjurător şi a echilibrului biologic din natură, prinacumularea acestora în sol şi în produsele agroalimentare.

Situaţia utilizãrii îngrãşãmintelor în anii 2008-2013, pe raza judeţului Galaţi:Tabel 4.1.3.1.1.

Anul

Ingrăşăminte chimice folosite(tone substanţã activã)

N+ P2O5+ K2O(kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol2008 10.651 4.754 1.189 16.594 56,15 47,272009 10.315 2.274 417 13.006 43,90 37,022010 9.340 6.331 2.004 17.675 60,69 50,572011 10.440 7.003 2.394 19.837 68,65 56,492012 11.525 7.773 2.514 21.812 75,50 62,122013 12.538 7.805 2.514 22.857 56 56,1

Sursa: Direcţia pentru Agricultură Galaţi

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe (suprafeţe arabile şi cultivate, tipuri deculturi, îngrăşăminte şi cantitatea utilizată la hectar):

Tabel 4.1.3.1.2

Nrcrt Tipuri de culturi Suprafaţa

- ha -

Ingrăşăminte chimice:N

(kg s.a./ha)P2O5

(kg s.a./ha)K2O

(kg s.a./ha)

1.

Cereale boabe 194085d.c.- grâu 60293 67.9 42 35

- porumb 109222 55 42 31- orz 5581- orzoaică de toamnă 853- orzoaică de primavară 13175- ovăz 2077

2.

Plante uleioase 62546d.c.- fl. soarelui 54063 42 64 51

- rapiţă 7290- soia 629 60 103.3 41

3.Leguminoase pt. boabe 1862d.c.: - mazăre boabe 1327

- fasole boabe 535


91


4. Cartofi 1335 201.5 130.8 705. Legume 8521 155 150 756. Plante medicinale 9087. Pepeni 29008. Plante de nutreţ 14402


4.1.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilăobţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, soluldevenind o condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”.Protecţia plantelor este domeniul ştiinţei agricole, care se ocupă de cercetarea organismelordăunătoare, elaborarea metodelor şi mijloacelor de protecţie a plantelor împotriva bolilor,dăunătorilor şi buruienilor şi a tehnologiilor de aplicare a lor, elaborarea sistemelor ecologicinofensive de protecţie integrată a plantelor.

În categoria substanţelor fitosanitare sunt incluse substanţele chimice utilizate pentrucombaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea insectelor dăunătoare – insecticideleşi pentru combaterea diferitelor boli criptogamice – fungicidele, bactericidele şi virucidele.Însuşirea comună a acestor substanţe o constituie acţiunea chimic activă şi fiziologic activăde tulburare a funcţiilor fiziologice, respectiv distrugerea parţială sau totală a micro şimacroorganismelor vii.Pesticidele sunt substanţe chimice sau un amestecde substanţe chimice, predominant organice, cu rolpozitiv în combaterea bolilor şi daunătorilorplantelor, parţial, şi a animalelor.Utilizarea pesticidelor în agricultură pe lângăavantajul obţinerii unor producţii sporite prezintădezavantajul poluării mediului, fiind cea maipericuloasă sursă de impurificare a mediului prinvastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi printoxicitatea lor ridicată. Solul acţionează ca unreceptor şi rezervor pentru pesticide, unde acestase degradează.Principalele procese în care pesticidele sunt implicate, se referă la absorbţia de către plante,absorbţia de către coloizii solului, degradarea chimică, descompunerea microbiană, migrareaîn adâncime. La acestea, se adaugă procesele ce se petrec la suprafaţa solului şi anume:volatilizarea şi descompunerea chimică.Erbicidele constituie principala categorie de pesticide utilizată, majoritatea se acumulează însol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului.Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:

- realizarea unor asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;- rotaţia tratamentelor cu erbicide;- fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.


92


Pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altorcomponente ale mediului, este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şisupravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii cu aceste produse.

În judeţul Galaţi, în anii 2008-2013, s-au utilizat următoarele cantităţi de produse fitosanitare:Tabel 4.1.3.2.1

Nr.crt. Anul Produs fitosanitar, tone Total

(tone)Suprafaţa

(ha)Erbicide Fungicide Insecticide1. 2008 121,218 171,900 15,045 308,163 214.4472. 2009 148,602 174,642 18,628 341,872 251.6843. 2010 118,573 174,690 15,265 308,528 217.6554. 2011 112,24 177,936 18,265 308,528 271.6555. 2012 121,027 207,370 19,149 347,536 295.5986. 2013 223,441 174,690 15,265 413,396 298.323


4.1.3.3. Situaţia amenajãrilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

Conform legislaţiei naţionale, amenajările de îmbunătaţirifunciare cuprind în principal următoarele categorii delucrări: Îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă de

interes local prin care se asigură, în principal,protecţia terenurilor şi a oricăror categorii deconstrucţii împotriva inundaţiilor, surse locale de apăşi emisari pentru scurgerea apelor;

Amenajări de irigaţii prin care se asigurăaprovizionarea controlată a solului şi a plantelor cucantităţile de apă necesare dezvoltării culturilor şicreşterii producţiei agricole. Aceste amenajări cuprind lucrări de captare, pompare,transport, distribuţie şi evacuare a apei şi, după caz, lucrări de nivelare a terenului;

Amenajări de desecare şi drenaj, care au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesuluide umiditate de la suprafaţa terenului şi din sol, în vederea asigurării condiţiilor favorabilede utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport şi deevacuare în emisar a apei în exces;

Lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectate dealunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare aterenurilor;

Amenajări pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide şi pe nisipuri, pe terenurilepoluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alteterenuri neproductive, cuprinzând şi lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, deafânare adâncă, rigole şi şanţuri de scurgere a apei, arăturile în benzi cu coame, udărilede spălare a sărurilor, aplicarea de amendamente, precum şi îngrăşăminte, în scopulvalorificării pentru agricultură;

Amenajări silvice de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole şia plantaţiilor antierozionale.


93


Irigaţiile au un caracter complementar, înraport cu precipitaţiile. Din acest motiv, estenecesară o bună corelare între aplicareaudărilor şi precipitaţiile cazute, pentrurealizarea unui regim hidric al solului favorabilcreşterii şi dezvoltării plantelor, precum şipentru asigurarea unei evoluţiicorespunzătoare acestuia.Aplicarea necorespunzătoare a irigaţiilorconduce la scăderea capacităţii productive a solului, prin manifestarea următoarelorfenomene: colmatarea solului, salinizarea secundară a solului, alcalinizarea secundară asolului, folosirea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi pesticidelor, emisiilor de amoniacdin complexele de creştere a animalelor, poluanţilor industriali acidifierea solului, excesul deumiditate, infestarea solului cu produşi patogeni.Irigarea neraţională are efecte negative atât asupra producţiei cât şi asupra solului. Dacă dinpunct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, în cel mai răucaz, cu scăderea recoltei în anul respectiv, sub aspect pedologic pot avea implicaţii grave,culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeţe de teren ca urmare asalinizării, alcalinizării, înmlăştinării sau eroziunii.

Suprafaţa irigată în anii 2008-2013 în judeţul Galaţi:Tabel 4.1.3.3.1

Suprafaţa irigată(ha)

Anul

2008 2009 2010 2011 2012 2013

53.354 77.154 10.665 17.585 38.806 30.333,5

Sursa:Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi

Fig. 4.1.3.3.1. Evoluţia suprafeţelor agricole irigate în anii 2008-2013

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

suprafata irigata (ha)


94


Pentru activitatea de apărare împotriva inundaţiilor în judeţul Galaţi, există o reţea dediguri de apărare pe principalele cursuri de apă: Dunăre, Siret, Prut, Bârlad, Chineja,Suhurlui, Geru şi incinte desecate (Nămoloasa, Brateşul de Sus, Brateşul de Jos, etc).

Situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare/ agricole, în anul2013, pe raza judeţului Galaţi:

Tabel 4.1.3.3.2.

Nr.crt. Specificare

Suprafaţaamenajată

la irigat

Suprafaţade utilitate

publică

Suprafaţacontractată în2013 pentru

irigaţiiDesecări CES

1.

Amenajarea CâmpiaCovurlui din care: 115.373 100.210 54439 0 0

- în administrarea OUAI 32885 32.885 13310 0 0- în administrarea FOUAI 73.765 67325 41129 0 0- în administrarea ANIF 8.723 0 0 0 0

2.

Amenajarea TecuciNicoreşti din care: 16.592 16.339 5587 0 0

- în administrarea OUAI 16.339 16.339 5587 0 0- în administrarea FOUAI 0 0 0 0 0- în administrarea ANIF 253 0 0 0 0

3.

Amenajarea Brateşulde Sus din care: 5.083 5.083 1560 0 0

- în administrarea OUAI 4.136 4.136 1560 0 0- în administrarea FOUAI 947 947 0 0 0- în administrarea ANIF 0 0 0 0 0


Tabel 4.1.3.3.3.

Nr.crt.

DenumireaUnităţii de

Administrare

Suprafaţa amenajată la 31.12.2013 (ha)Irigaţii Desecare C.E.S.

Brută Netă Brută Netă Brută Netă1. U.A. Galaţi Sud 120.786 120.419 51.258 42.757 71.463 69.5732. U.A. Târgu Bujor 16.647 16.591 7.960 6.298 89.757 84.805

TOTAL 137433 137.010 59.218 49.055 161.220 154.378Sursa:Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi

Lucrări de exploatare realizate în anul 2013:

Amenajări de irigaţiiTabel 4.1.3.3.4.

Nr.crt. Tipul de lucrare Unitatea de măsură Valoarea obţinută1. Suprafaţa irigată ha 30.333,52. din care udarea I ha 14.3713. Volum de apă pompat mii mc 14.645,64. Valoare energie lei cu TVA 503.218,43



95


Amenajări de desecareTabel 4.1.3.3.5

Nr. crt. Tipul de lucrare Unitatea de măsură Valoarea obţinută

1. Volum de apă evacuat mii mc 22.7802. Valoare energie lei cu TVA 530.911,24


4.1.3.4. Monitorizarea calităţii solurilor

Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităţii solului, evaluarea lor caamploare, gravitate şi tendinţă, este o condiţie esenţială pentru prevenirea eficientă adeteriorării calităţii solului. Astfel a apărut necesitatea unui sistem naţional de monitoring, princare să se asigure supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă,cu privire la starea actuală a calităţii solurilor şi al tendinţelor de evoluţie a acesteia.Monitorizarea solului în judeţul Galaţi este realizată prinexpertizarea solului în puncte de prelevare, amplasateîn zone cu risc potenţial de poluare, caracteristice celordouă categorii de folosinţe, respectiv folosinţe sensibileşi folosinţe mai puţin sensibile: DN 2B, DN 25, în zonelelimitrofe unor agenţi economici (SN DAMEN SA,ARCELOR MITTAL SA), precum şi în Cartierul TraianDN 26, zona Tirighina şi la Sediul A.P.M. Galaţi.Dispunerea în teren a punctelor de monitorizare esterealizată astfel încât să permită obţinerea de informaţiiasupra calităţii solului pe o suprafaţă cât mai reprezentativă.În urma analizei valorilor medii anuale la indicatorii urmăriţi, s-au desprins următoareleconcluzii:

Reacţia solului a trecut de la slab alcalină la moderat alcalină. pH-ul solului prezintăvariaţii sezoniere, fiind mai scăzut în perioadele uscate şi cu temperaturi mai mari, şimai ridicat în perioadele reci, cu umiditate mărită în sol. În perioadele mai uscatecreşte conţinutul de săruri, în special sulfaţi (valoarea pH-ului scade) iar în perioadelecu umiditate ridicată creşte pH-ul, ca urmare a diluţiei sărurilor, care evidenţiază obună levigare a sărurilor solubile;

Intensitatea de salinizare - în funcţie de conţinutul de săruri solubile, solurile au fostorientate spre ,,salinitate sulfatică” în toate punctele monitorizate, izolat ,,clorurică”.Cauzele procesului de sărăturare sunt fie naturale (creşterea nivelului apelor freaticemineralizate, aducerea la suprafaţă a unor strate salifere), fie antropice (irigările cuape salinizate, suprapăşunatul, inundaţiile cu regim hidrosalin ireversibil);

Aprovizionarea cu humus, este în limitele normalului deşi conţinutul, faţă de probelemartor, a înregistrat o uşoară creştere;

carbonul organic, care dă indicaţii indirecte asupra conţinutului total de humus,încadrează solurile analizate în categoria celor cu textură grosieră „bună” şi „foartebună”;

metalele grele - în punctele de monitorizare, concentraţia metalelor s-a încadrat înlimitele prevãzute de Ordinul numãrul 756/1997 privind evaluarea poluãrii mediului.


96


4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor4.1.4.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Solul se defineşte ca fiind formaţiunea naturală cea mairecentă de la suprafaţa litosferei. Este reprezentatprintr-o succesiune de straturi, care s-au format şi seformează permanent prin transformarea rocilor şi amaterialelor organice, sub acţiunea conjugată afactorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact aatmosferei cu litosfera.Degradarea solului constă în pierderea prin eroziune astratului de humus. Poluarea solului constă înschimbarea compoziţiei sale, calitativă şi cantitativă,schimbare ce afectează evoluţia normală a biocenozeiaferente lui. Aceste procese sunt grave, deoarece formarea humusului este un proces foartelent, în timp ce distrugerea sa poate avea loc foarte rapid.La degradarea structurii solului contribuie două grupe de cauze principale:

modificarea chimismului solului, prin scăderea conţinutului de humus şi în unelesituaţii, prin alcalizarea sau acidifierea solului ca urmare a fertilizării neechilibrate sau airigării cu apă de calitate necorespunzătoare.

acţiunile directe de distrugere a elementelor structurale, printre care prăfuirea soluluica urmare a lucrării excesive sau la umiditate necorespunzătoare, compactarea datoritătraficului exagerat, mai ales când este efectuat pe sol umed, formarea crustei sub acţiuneapicăturilor de ploaie sau a aspersiunii.

Surse de deteriorare a solului

Degradarea solurilor la nivelul judeţului Galaţi:Tabel 4.1.4.1

Nr.crt.

Suprafaţacartată

ha

Terenuri afectate de:alunecări în

brazdealunecări în

valurialunecări în

trepte salinizare

suprafaţa(ha) % suprafaţa

(ha) % suprafaţa(ha) % suprafaţa

(ha) (ha)

1 366.111,02 1.722,25 0,47 1.894,35 0,52 1.848,06 0,50 19.673,09 5,37Sursa: Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi


INGRĂŞĂMINTE

IRIGAŢII

PESTICIDE

EROZIUNE

DEFRIŞAREA PĂDURILOR

DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE

DEPUNERI ATMOSFERICE

SUPRAEXPLOATAREA SOLULUI

EXPANSIUNEA AGRICULTURII


97


Ȋn scopul utilizării durabile a solului, s-a trecut la fertilizarea cu îngrăşăminte organice, ceeace a condus la utilizarea unei cantităţi de 65.360 tone pe o suprafaţă de 1.720 ha.


Situaţia solurilor din judeţul Galaţi afectate de diferite activităţi industriale şi agricole

Tabel 4.1.4.2

Nr.crt. Denumire Localizare

Suprafaţatotală

afectată(ha)

Gradul de afectare

Slab Moderat Puternic Foarteputernic Excesiv

1. Afectate deeroziune

Toateteritoriilecomunale cuexcepţia com.Cosmeşti,Lieşti,Movileni,Nămoloasa

144029,13 81930,03 26909,81 15573,37 19444,77 271,15

2. Afectate dealunecări

Bălăbăneşti,Bălăşeşti,Băleni,Băneasa,Bereşti,Bereşti-Meria,Cavadineşti,Cerţeşti,Cudalbi,Fârţăneşti,Frumuşiţa,Galaţi, Gohor,Jorăşti,Oancea,Rădeşti,Schela,Suceveni,Tuluceşti,Ţepu, ValeaMărului,Vânători,Vârlezi

7109,87 Brazde-2070,02

Valuri-2657,88

Trepte-2061,95

Movile-320,02 -

3. Solurisărăturate

Barcea,Braniştea,Brăhăşeşti,CostacheNegri,Drăgăneşti,Folteşti,Frumuşiţa,Fundeni,Ghidigeni,Gohor,IndependenţaIveşti, Lieşti,

19673, 09 - - 19673, 09 - -


98


Măstăcani,Munteni,Pechea,Priponeşti,SloboziaConachi,Suceveni,Tecuci, T.Vladimirescu,Umbrăreşti,Vlădeşti

4. Soluriacide

Bereşti,Bălăbăneşti,Bălăşeşti,Brăhăşeşti,Buciumeni,Gohor

972,00 - 972,00 - - -

5.

Soluriafectate deexces de

apă

Braniştea,Cosmeşti,Fundeni,Iveşti, Lieşti,Măstăcani,Piscu,Schela,SloboziaConachi,Tecuci, T.Vladimirescu

3106,36 - - 3106,36 - -

6.

Soluriafectate deexces/defi-

cit deelementenutritive

Barcea,Bereşti,Bălăbăneşti,Bălăşeşti,Băneasa,Bereşti-Meria,Braniştea,Brăhăşeşti,Buciumeni,Corni, Corod,Cosmeşti,CostacheNegri, Cuca,Drăgăneşti,Drăguşeni,Folteşti,Frumuşiţa,Fundeni,Ghidigeni,Gohor,IndependenţaIveşti, Lieşti,Măstăcani,Movileni,Munteni,Oancea,Pechea,Priponeşti,

351204,4 97557,8 227634,9 26011,72 - -


99


Rediu, Schela,SloboziaConachi,Smârdan,Smulţi,Suceveni,Şendreni,Târgu Bujor,Tecuci, T.Vladimirescu,Umbrăreşti,Vlădeşti

7.

Soluriafectate de

produsepetroliere

Galaţi,Buciumeni,Bereşti,Griviţa,IndependenţaMatca,Schela, Ţepu

7,40 1,23 - 6,17 - -

Sursa: O.J.S.P.A. Galaţi

Se poate observa cu uşurinţă faptul că numeroase unităţi administrative ale judeţului ausuprafeţe afectate de multipli factori ce pot deteriora calitatea acestora.Procesele de degradare a solului s-au accentuat mult în ultimii ani, pe de o parte datorităarăturilor efectuate necorespunzător sau datorită tasărilor puternice şi poluărilor din zonelepetroliere pe de altă parte.Solurile sunt tot mai slab aprovizionate cu fosfor şi azot şi se constată o scădere continuă afertilităţii acestora. Lucrările agricole sunt superficiale, cu arături efectuate doar până la 15cm pe cea mai mare din suprafaţa judeţului, ceea ce duce la formarea unui strat impermeabilce împiedică infiltrarea apei în sol.

Concluzii: Studiile existente la O.J.S.P.A. Galaţi relevă că terenurile cu cele mai bune clasede calitate sunt situate în Câmpia Covurluiului şi Câmpia Tecuciului, iar în PodişulCovurluiului solurile sunt mai slabe din punct de vedere calitativ fiind influenţate de procesede eroziune, alunecări, solurile din lunci fiind afectate de procese de salinizare, gleizare,inundaţii.De asemenea se constată o deteriorare a claselor de calitate, dacă sunt analizate doarterenurile încadrate la clasa a-I-a de calitate pe judeţul Galaţi.În zona sondelor petroliere au apărut suprafeţe mari tasate puternic sau poluare cu petrol şisăruri, zone în care terenurile sunt afectate, refacerea acestora putând dura ani de zile.

4.1.4.2. Managementul siturilor contaminateManagementul siturilor contaminate reprezintă un instrument prin care se poate preveni şimicşora posibilele efecte generate de acestea asupra mediului.Cadrul legal naţional în domeniul siturilor contaminate este reprezentat de două actenormative: H.G. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi

subsolului este instrumentul legal pentru inventarierea, investigarea şi evaluarea siturilorpotential contaminate.


100


H.G. 1403/2007 privind refacerea zonelor în caresolul, subsolul şi ecosistemele terestre au fostafectate, este instrumentul legal pentru acţiunea decorectare a siturilor contaminate, inclusiv remedierea,atenuarea naturală, monitorizarea, restricţiile deutilizare a terenului, etc.

Cele două hotărâri guvernamentale cu privire lamanagementul poluării terenului/subteranului reprezintăbaza inventarului, investigaţiei şi stabilirea priorităţiisiturilor potential contaminate şi pentru managementulriscului asociat cu siturile contaminate.

În conformitate cu H.G nr. 1408/2007 privindmodalităţile de investigare şi evaluare a poluăriisolului şi subsolului, a fost realizată o inventarierepreliminară a operatorilor economici şi aadministraţiilor publice locale pe amplasamentulcărora este posibilă prezenţa unor situri contaminate.În baza răspunsurilor acestora, la chestionarele dinanexele nr. 1 şi 2 ale H.G nr.1408/2007 dar şiurmare analizei documentaţiilor existente pentruactele de reglementare, au fost realizate Listele

siturilor contaminate şi potenţial contaminate pentru fiecare judeţ.

În judeţul Galaţi în urma completării chestionarelor de către administraţiile publicelocale şi operatorii economici, situaţia centralizată cuprinde 30 de situri potenţialcontaminate şi este prezentată în tabelul 4.1.4.3.

Tabel 4.1.4.3Nr.crt Cod Sit Numele

Sitului Proprietar Localitate Suprafata(hectare) Statut

1 RO2APMGL00001 Parc 2Buciumeni PETROM SA Buciumeni 2.5228 In operare

2 RO2APMGL00003 Parc 4Buciumeni PETROM SA Tepu 9.3299 In operare

3 RO2APMGL00002 Parc 2Matca Nord PETROM SA Munteni 24.4752 In operare

4 RO2APMGL00015 Parc 1 Tepu PETROM SA Gohor 2.0015 Neoperaţional

5 RO2APMGL00004 Statie UscareMunteni PETROM SA Munteni 0.633 In operare

6 RO2APMGL00005 Parc 9Schela PETROM SA Schela 7.7084 In operare



9 RO2APMGL00010Punctcolectare titei373 Schela

PETROM SA Schela 1.9966 In operare

10 RO2APMGL00008 Parc 1 Grivita PETROM SA Griviţa 4.1626 Neoperaţional


101


11 RO2APMGL00019 Parc 1Frumusita PETROM SA Frumuşiţa 2.97 In operare

12 RO2APMGL00025 Parc 1Independenta PETROM SA Independenţa 2.97 In operare

13 RO2APMGL00020 Parc 2Independenta PETROM SA Slobozia

Conachi 11.65 In operare


15 RO2APMGL00006 Parc 4Independenta PETROM SA Schela 8.0937 In operare




19 RO2APMGL00028 Parc 13Independenta PETROM SA Schela 4.83 In operare

20 RO2APMGL00029 Parc 14Independenta PETROM SA Slobozia


21 RO2APMGL00023 Statie InjectieIndependenta PETROM SA Slobozia


22 RO2APMGL00016

Depozit dereziduripetroliereIndependenta

PETROM SA SloboziaConachi 0.3305 Neoperaţional

23 RO2APMGL00018DepozitTratareIndependenta

PETROM SA SloboziaConachi 4.64 In operare

24 RO2APMGL00017AtelierToolmenIndependenta

PETROM SA SloboziaConachi 0.3 In operare

25 RO2APMGL00012DepozitPetromTecuci

PETROM SA Tecuci 0.9425 Neoperaţional

26 RO2APMGL00013Depozit decarburantiBeresti

PETROM SA Bereşti 0.1818 Neoperaţional

27 RO2APMGL00030 DepozitPetrom Galati PETROM SA Galaţi 2.5 Neoperaţional

28 RO2APMGL00011Depoul delocomotivecalatori Galati

RTFCGALATI Galaţi 1 In operare

29 RO2APMGL00014 SC Mehid SA SC Mehid SA Galaţi 35.27 In operare

30 RO2APMGL00031 SC COMMETSA Tecuci

SC COMMETSA Tecuci 8.4 Neoperaţional

Total suprafaţă 190.948


102


Aşa cum reiese şi din tabelul 4.1.4.2., o suprafaţă de cca. 6,17 ha din suprafaţa totală de190,948 ha (3,23 %) a siturilor înregistrate ca potenţial contaminate sunt puternic afectate deproduse petroliere, deţinătorul/deţinătorii terenurilor având responsabilităţi legale în ceea cepriveşte remedierea/refacerea mediului.Pentru monitorizarea terenurilor contaminate/ degradate la nivel naţional a fost creatSistemul Integrat de Mediu (SIM), astfel încât, încă de la solicitarea actelor de reglementare,aceste terenuri intră sub observaţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului.Pe baza informaţiilor relevante solicitate de A.P.M. operatorului economic/deţinătorului sitului,completează chestionarul SIM/Sol-Subsol care conţine următoarele câmpuri: Secţiunea A: Informaţii despre proprietar/deţinătorul sitului: CUI, date contact, persoana

de contact desemnată; Secţiunea B: Informaţii generale despre sit: accesibilitate faţă de căi ferate/rutiere,

utilităţi, suprafaţa sitului, coordonate stereo 1970 ale sitului, caracteristici constructive; Secţiunea C: Informaţii despre proprietarii/operatorii sitului: administraţie

centrală/administraţie locală/administrator judiciar/persoană juridică/pesoană fizică/sitorfan;

Secţiunea D: Acte reglementare: avize/acorduri/autorizaţii emise de către autorităţilecompetente pentru protecţia mediului;

Secţiunea E: Activităţi în sit: tipul activităţilor actuale şi din trecut desfăşurate pe sit,substanţe chimice folosite în activităţile actuale sau din trecut desfăşurate pe sit,substanţe chimice produse şi emisii generate în activităţile actuale sau din trecutdesfăşurate pe sit, deşeuri depozitate pe sit, deşeuri depozitate pe sit;

Secţiunea F: Caracteristicile sitului: localizare geografică, tip predominant de sol lasuprafaţă, succesiunea litologică, caracterizarea hidrogeologică a locaţiei sitului,adâncimea pânzei freatice, folosinţa anterioară a sitului, folosinţa terenurilor învecinate,distanţa până la cea mai apropiată zonă rezidenţială precum şi faţă de cea maiapropiată arie naturală protejată/zonă de protecţie sanitară a unei captări de apă, emisiiîn aer posibile;

Secţiunea G: Studii de mediu efectuate în procedurile de reglementare: bilanţmediu/studiu de evaluare a riscului, memoriu tehnic, raport privind impactul asupramediului (RIM), raport de mediu (RM), raport amplasament, raport de securitate,precum şi contaminări observate/ identificate pe sit;

Secţiunea H: Investigaţii, evaluarea riscului, programe de remediere: evaluarepreliminară, raport investigare detaliată, studiu de evaluare cantitativă detaliată ariscului, studiu de fezabilitate pentru stabilire program de remediere/acţiuni corective,plan de management al riscului, fişă de caracterizare a sitului contaminat, proiect tehnicdetaliat al programului de remediere, rapoarte de urmărire a evoluţiei programului deremediere/privind finalizarea lucrărilor de remediere/monitorizarea post remediere;

Secţiunea I: Accidente ecologice: descrierea evenimentelor, măsuri de remediere încazul accidentelor ecologice/deversărilor accidentale (excavare/tratare, măsuri izolare,control instituţional);

Secţiunea J: Alte informaţii semnificative.Pe baza informaţiilor completate de către operatorul/deţinătorul sitului şi validate de cătreautoritatea competentă pentru protecţia mediului, SIM calculează automat un scor care


103


îndrumă autorităţile competente în luarea deciziei de refacere/remediere asolurilor/subsolurilor „poluate”.Scorul de risc este calculat pentru factorii de mediu sol, apă subterană, aer şi apă desuprafaţă şi se bazează pe principii de risc (sursă – cale - receptor).Punctajul de risc final (total PRF) clasează situl respectiv pe lista naţională, sau, respectiv,locală de prioritizare a siturilor potenţial contaminate/ contaminate.Pe baza scorurilor obţinute de situri, siturile contaminate vor fi clasificate în continuare lanivel naţional astfel: situri prioritare urgente, situri cu prioritate ridicată, situri cu prioritatemedie şi situri cu prioritate scăzută. Această clasificare suplimentară din punct de vedere apriorităţii în funcţie de risc este realizată în scopul de a ajuta autorităţile şi alte instituţiifinanţatoare în procesul de alocare a fondurilor pentru întregul proces: investigare, evaluarede risc şi acţiuni corective (de remediere/refacere).

Pentru siturile ce au fost evaluate în baza chestionarului, este propus următorul sistem deprioritizare, bazat pe scor:

Tabel 4.1.4.4.Nr.crt. Punctaj PRFtotal Clasificare

1. PRFtotal≥ 80 puncte prioritate de investigare detaliată urgentă2. 60 puncte ≤ PRFtotal ≤ 80 puncte prioritate de investigare detaliată ridicată3. 30 puncte ≤ PRFtotal ≤ 60 puncte prioritate de investigare detaliată moderată4. PRFtotal < 30 puncte prioritate de investigare scăzută

Sursa: Strategia naţională şi Planul Naţional de Acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România,aflată în procedură de aprobare

Astfel, sistemul de prioritizare propus se aplică tuturor siturilor potenţial contaminate şisiturilor contaminate. Scorul unui sit (potenţial) contaminat defineşte cât de urgentă estedemararea pasului următor (investigarea istorică şi preliminară).Un scor mai mare de 30 puncte este primul semn că pentru situl respectiv sunt necesareinvestigarea istorică şi cea preliminară şi că situl ar trebui clasificat pe lista A (urmând a fisupus investigării istorice/preliminare) după verificarea în prealabil de către autoritateacompetentă dacă prin informaţiile furnizate de chestionar situl îndeplineşte condiţiilelegislaţiei în vigoare. Verificarea informaţiilor pentru fiecare sit de către autoritateacompetentă (validare) va determina încadrarea legală a sitului.Siturile care au obţinut scoruri mai mici de 30 puncte este foarte puţin probabil să mainecesite alte investigaţii. Autoritatea competentă va valida informaţiile furnizate de chestionarpentru a verifica încadrarea în condiţiile impuse de legislaţia în vigoare. Verificareainformaţiilor pentru fiecare sit de către autoritatea competentă (validare) va determinaîncadrarea legală a sitului.Valorile de referinţă pentru calitatea solului reprezentând criteriile pentru diferenţierea unui sitpotenţial contaminat de unul contaminat şi stabilirea necesităţii remedierii sunt prevăzute înOrdinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluăriimediului.Valorile de referinţă pentru investigarea, evaluarea şi remedierea apelor subterane din siturilecontaminate sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planuluinațional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării cu modificărileulterioare.


104


În prezent, pe baza datelor chestionarelor completate în SIM/Sol-Subsol de cătreoperatori/deţinători, situaţia siturilor potenţial contaminate din judeţul Galaţi aflată înprocedură de validare, se prezintă astfel:

Tabel 4.1.4.5.Nr.crt. Denumire sit potenţial contaminat Operator economic/

deţinător sit Scorul sitului

1. Depozit Petrom GalaţiSC OMV Petrom SADivizia Marketing&

Rafinare80,12

2. Parc 373 Schela SC OMV Petrom SA 58,293. Parc 14 Slobozia Conachi SC OMV Petrom SA 43,524. Parc 11 Schela SC OMV Petrom SA 45,705. Parc 12 Schela SC OMV Petrom SA 70,226. Parc 13 Schela SC OMV Petrom SA 57,96

7. SC Commet SA Tecuci SC Commet SATecuci 90,08

Procesul de înregistrare şi completare a datelor în SIM pentru domeniul sol-subsol sedesfăşoară continuu, în vederea stabilirii măsurilor legale necesare pentru încadrarea înparametrii stabiliţi de legislaţia de mediu în vigoare.

4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediuÎn cursul anului 2013, pe teritoriul judeţului Galaţi, s-a înregistrat un incident de mediu care aafectat factorul de mediu sol, conform tabelului 4.1.5.1.


105


Tabel 4.1.5.1

Localizare(localitate/

judeţ)

Dataproducerii

poluării

Factorde

mediuafectat

Agent economicresponsabil

Substanţapoluantă Cauza Măsuri

Localitatea HanuConachi, DN25

(intrare pod HanuConachi), Judeţul

Galaţi

07.06.2013ora 2330

apa şisol

Autocisternă cumotorina aparţinând

SC SINBAD SRLChisinău, Republica

Moldova

motorină

Accident rutier soldat curăsturnarea uneiautocisterne care transporta25,2 tone de motorină.S-a produs scurgerea uneicantităţi de combustibil într-ofântână cu apă potabilăamplasată pe margineadrumului şi pe o suprafaţă de260 mp teren.

S-a decopertat solul poluat dinzona afectatăşi s-a depozitattemporar (protejat în folie PVC)urmând a fi transportat la ofirmă specializată autorizată învederea decontaminării.


106


4.2. Starea pădurilor

4.2.1. Fondul forestierPădurea este un ecosistem terestru tridimensional,cel mai complex şi cuprinzător dintre toateecosistemele, cu legi proprii de dezvoltare, în care sedesfăşoară cele mai intense schimburi de substanţă,energie, informaţie şi cele mai mari procesebiologice.Pădurile au importanţă economică, socială şiecologică. Lor li se datorează în cel mai înalt gradstabilitatea şi calitatea factorilor fundamentali aimediului (aerul, apa şi solul).Modul de gestionare a fondului forestier proprietatepublică a statului se reglementează prinamenajamentele silvice. Ţelurile de gospodărire ale pădurii se stabilesc prin acesteamenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice.Acestea constituie baza cadastrului forestier şi a titlului de proprietate a statului şi stabilesc,în raport cu obiectivele ecologice şi social-economice, obiectivele de gospodărire şimăsurile necesare pentru realizarea lor.Gospodărirea raţională a pădurii presupune stabilirea obiectivelor social economice şiecologice ale acesteia, căutând să armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere)cu strategia societăţii umane (să răspundă nevoilor economico-sociale ale societăţii).La data de 31 decembrie 1990, fondul forestier administrat de Ministerul Silviculturii, prininspectoratele silvice judeţene, avea suprafaţa de 6.341.260 ha şi se afla în proprietateapublică a statului. Ca urmare a aplicării legilor de reconstituire a dreptului de proprietateasupra fondului funciar (Legea nr.18/1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 1 din05.01.1998, Legea nr.1/2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 8 din12.01.2000 şi Legea nr. 247/2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 653 din22.07.2005), precum şi a altor mişcări de suprafaţă (intrări-ieşiri pe bază de acte legale)până la data de 31.12.2013 fondul forestier proprietate publică a statului, administrat deRegia Naţională a Pădurilor - Romsilva, s-a diminuat cu 3.113.353 ha.La data de 30.04.2014, suprafaţa terenurilor forestiere retrocedate însuma 3.171.594 ha,după cum urmează:

355.715 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 18/1991; 1.890.899 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 1/2000; 924.980 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 247/2005.

Conform datelor publicate pe site-ul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, suprafaţa totalăa fondului forestier proprietate publică a statului, administrată de RNP – Romsilva, prin 41de direcţii silvice şi ICAS, în cadrul a 323 ocoale silvice şi 10 baze experimentale, este de3.227.907 ha (la data de 31.12.2013), reprezentând aproximativ jumătate din fondulforestier naţional.Terenuri acoperite cu pădure: 3.118.842 ha, din care:

răşinoase: 815.643 ha (26,2%); fag: 1.000.697 ha (32,1 %); stejari: 563.338 ha (18,1 %); diverse alte specii tari: 525.480 ha (16,8 %); diverse specii moi: 213.684 ha (6,8 %).


107


4.2.1.1. Situaţia fondului forestier la nivelul judeţului Galaţi

Suprafaţa totală a judeţului Galaţi este de 446.600 ha, din care suprafaţa ocupată de fondulforestier este de cca. 36328 ha, reprezentând cca. 8,1 % din suprafaţa judeţului.Suprafaţa fondului forestier în judeţul Galaţi:

Fig. 4.2.1.1.1.

În tabelul de mai jos sunt trecute doar suprafeţele de fond forestier proprietate publică destat aflate în administrarea Direcţiei Silvice Galaţi, diminuate în intervalul 2008 - 2013 caefect al retrocedărilor către foştii proprietari.

Evoluţia suprafeţelor ocupate de fondul forestier proprietate publică:Tabelul 4.2.1.1.1.

Anul Suprafaţa totală (ha)2008 22.2882009 22.1632010 21.7732011 20.4092012 20.5522013 20.526

Sursa: Direcţia Silvică Galaţi

Evoluţia suprafeţelor ocupate de fondul forestier proprietate publicăFig. 4.2.1.1.2

Suprafaţa fondului forestier raportată la suprafaţa judeţului Galati

92%

8%

Suprafata totala ajudetului Galati farafond forestierSuprafata fonduluiforestier

05

1015202530

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluţia suprafetelor ocupate de fondul forestierproprietate publica

mii ha


108


Concluzii: Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere,în condiţiile tranziţiei spre o economie de piaţă, determină creşterea presiunii asupraresurselor naturale, inclusiv asupra pădurilor, suprafaţa ocupată de fondul forestierproprietate publică la nivelul judeţului Galaţi scăzând în ultimii ani constant, administrareaacesteia devenind o problemă deosebit de importantă nu numai la nivel judeţean, ci şinaţional.Prin strategii/programe naţionale de împăduriri/prevenire a inundaţiilor/ameliorare aterenurilor degradate s-au creat premizele unei gestionări durabile a pădurilor şi dezvoltăriisectorului forestier.Faţă de anul anterior, în anul 2013, suprafeţele ocupate de fondul forestier proprietatepublică sunt în descreştere cu 0,1%.

4.2.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile au avut şi au un rol istoric în dezvoltarea economică şi socială, fiind de importanţăstrategică majoră, producând venituri din exploatarea forestieră din valorificarea produselorlemnoase şi nelemnoase ale pădurii, furnizând locuri de muncă pentru populaţia ruralăprecum şi în industria de prelucrare a lemnului.Funcţia economică a pădurilor este exprimată prin valoarea şi diversitatea produselorfurnizate. Produsele pădurilor condiţionează dezvoltarea unor sectoare şi ramuri economiceca: industria de prelucrare a lemnului, construcţiile, agricultura etc.Cel mai valoros produs al pădurii este masa lemnoasă şi din acest punct de vederepădurile sunt extrem de diferite ca productivitate. Lemnul, în scop economic, poate fi folositîn faze diferite ale industrializării sale: sub formă brută (lemn rotund), după o prelucrareprimară (cherestea) sau după o prelucrare avansată (mobilă, hârtie, placaje).Alături de lemn există şi alte produse accesorii precum: fructele de pădure, ciupercicomestibile, plante medicinale, răşini, pomi de iarnă, carne de vânat, mierea de albine caremăresc valoarea economică a pădurilor.

4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Evoluţia masei lemnoase pusă în circuitul economic în judeţul Galaţi (conform datelorstatistice) în perioada 2008-2013:

Tabelul 4.2.3.1

Anul Masă lemnoasă(mii mc)

2008 50,12009 53,62010 54,72011 58,42012 59,22013 52,1



109


Evoluţia masei lemnoase pusă în circuitul economic în judeţul Galaţi:Fig. 4.2.3.1

Concluzii: Conform graficului de mai sus, în anul 2013 se remarcă o descreştere cu 7100mc faţă de anul 2012, ceea ce reprezintă o scădere de 12 % a volumului masei lemnoasepuse în circuitul economic. Creşterea constantă a cererii de masă lemnoasă dacă nu estecorelată cu acţiuni specifice silvice care să mărească suprafeţele împădurite, săregenereze zonele cu deficit de vegetaţie, un regim controlat al tăierilor, poate conduce ladezechilibre în aceste ecosisteme.

4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

În judeţul Galaţi au fost identificate păduri de: Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior, Fraxinus angustifolia, Tilia tomentosa, Carpinus betulus, Acer campestre precumşi zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief la nivelul judeţului Galaţi:

Tabelul 4.2.4.1

Forma de relief Suprafaţa totală(ha)

Munte 0Deal 0Luncă şi ostroave 4.896Câmpie 31.432


4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier. Scopulactivităţii de monitoring forestier este furnizarea continuă a informaţiilor privind stareavegetaţiei şi solurilor forestiere, efectele poluării asupra pădurilor, în vederea elaborării şifundamentării măsurilor de gospodărire, redresare şi prevenire a impactului negativ.Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor include urmărirea manifestărilor fizice şifiziologice ale arborilor, defolierea, decolorarea frunzişului din coroana arborilor, precum şivătămările cauzate de vânat şi animale domestice, insecte, ciuperci, agenţi abiotici şiantropici, incendii etc. (Manualul ICP-Forests, 2010).În sens larg, starea de sănătate a pădurilor cuprinde şi fenomene legate de conceptul depădure în ansamblu şi tendinţa de evoluţie a ecosistemelor forestier, de exemplu: gradul deîmpădurire, structura şi gradul de fragmentare a pădurii din cadrul unei regiuni, fondulgenetic al populaţiilor forestiere. Astfel de parametri surprind rezultatele influenţelor

0

20

40

60

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluţia masei lemnoase pusă în circuitul economic

mii mc


110


exercitate de către factorii naturali şi antropici de-a lungul timpului. Degradarea stării desănătate sau chiar declinul unei păduri reprezintă răspunsul dinamic al întregului ecosistemla stresul cauzat de diferiţi factori. Stresul poate fi definit ca o perturbare la un nivel mairidicat decât cel considerat normal sau natural. Starea de vătămare poate fi considerată odeviere de la starea de echilibru, rezultând scăderea randamentului (chiar incapacitatea dinpunct de vedere funcţional) sau simple modificări ale structurii ecosistemului respectiv.Conform raportărilor statistice pentru fondul forestier de stat, suprafeţele de pădureafectate de diverşi factori la nivelul judeţului, în 2013 se prezintă astfel:

Tabel 4.2.5.1

Factori ce afectează sănătateapădurilor

Suprafeţeafectate

(ha)Observaţii

Incendii 8 2 incendiiAgresiuni climatice ( inundaţii şi secetă) 0 -

Boli 345 În arborete tinere şipepiniere

Insecte 101 În pepiniere silvicePoluare 0 -

Total suprafeţe afectate 454Sursa: Direcţia Silvică Galaţi

Concluzii: Din totalul fondului forestier de 36.328 ha din judeţul Galaţi, suprafaţa de 454 haa fost afectată de diverşi factori, reprezentând cca. 1,3 %. Deşi suprafaţa silvică afectată afost mică, raportată la suprafaţa totală, factorul predominant ȋl constituie bolile şi dăunătorii(aplicarea lucrărilor silvice specifice limitând pagubele).Incendierea necontrolată a miriştilor, chiar dacă este reglementată legislativ reprezintă deasemenea un factor care trebuie avut în vedere în managementul acestor zone.

4.2.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Aceste lucrări urmăresc creşterea capacităţii producţiei de masă lemnoasă, păstrarea şiameliorarea stării de sănătate a arboretelor, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii,sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători. Asigurarea regimului silvicavând drept scop conservarea sau creşterea suprafeţelor de fond forestier avute înadministrare este realizată printr-un sistem unitar de norme tehnice-economice şi juridice,un regim controlat al tăierilor de masă lemnoasă, regenerarea suprafeţelor libere din fondulforestier, paza fondului forestier.Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:

tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresiveşi tăieri rase) şi în crâng;

tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate; tăieri de produse accidentale; tăieri de conservare; tăieri de produse accidentale; operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor; tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri); tăieri de transformare a păşunilor împădurite.


111


Sunt desfăşurate lucrări: de evidenţă şi control a suprafeţelor forestiere, de inventariere,exploatare şi valorificare a masei lemnoase, de recoltare şi valorificare a produseloraccesorii ale pădurii, de producere a puieţilor forestieri şi de regenerare naturală sauartificială prin împăduriri a suprafeţelor goale sau a celor de pe care s-a exploatat masalemnoasă, de asigurare a pazei fondului forestier prin personal specializat.Instituţia responsabilă pentru implementarea unui management conservativ al pădurilor lanivel local este Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţiile Silvice judeţene.

Suprafeţe parcurse cu tăieri pe tipuri la nivelul judeţului Galaţi, în anul 2013:Tabel 4.2.6.1

Tăieri Suprafaţa(ha)

din carestat privat

tăieri de transformare a păşunilor împădurite 0 0 0substituiri şi refaceri 37 37 0tăieri rase 0 0 0tăieri de regenerare 461 426 35tăieri de îngrijire în arborete tinere 1.360 1.108 252tăieri accidentale 893 823 70tăieri de igienizare 3.732 2.324 1.408

TOTAL 6.483 4.718 1.765Sursa: Direcţia Silvică Galaţi

Concluzii: La nivel anului 2013, din suprafaţa totală de fond forestier parcursă cu tăieri de6.483 ha, tăierile de igienizare s-au realizat pe 3.732 ha (57,56%), fiind urmate de îngrijireaarboretelui 1.360 ha (20,99%), de tăieri accidentale de 893 ha (13,77%) şi tăieri deregenerare 461 ha (7,11%).Trebuie consemnat că din cele 6.483 ha pe care s-au efectuat tăieri, o suprafaţă de 1.765ha aparţine fondului forestier privat.

4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Judeţul Galaţi are un procent de împădurire sub 16 % şi este încadrat în zona cu deficit devegetaţie forestieră. În tabelul 4.2.7.1 au fost menţionate doar suprafeţele care au făcutobiectul împăduririlor în fondul forestier proprietate publică a statului aflate în administrareaRNP Romsilva.

Suprafeţe cu deficit de vegetaţie forestieră în judeţul Galaţi 2013:Tabel 4.2.7.1

AnulZone cu deficit de vegetaţie forestieră şi

disponibilităţi de împădurire(ha)

2008 882009 2042010 252011 1532012 932013 137



112


Concluzii: Analizând evoluţia suprafeţelor cu deficit de vegetaţie forestieră se constată înanul 2013 s-a ȋnregistrat o creştere de 47 % faţă de anul anterior.Disponibilităţile de împădurire se pot cuantifica la nivelul altor instituţii, pe terenuri aflate înafara fondului forestier naţional existent în prezent.În anul 2013 la nivelul judeţului Galaţi nu au fost scoase suprafeţe de teren din fondulforestier pentru alte utilizări.

4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2013

Continuitatea unei păduri se asigură prin regenerarenaturală. Arboretele ajuns la vârsta exploatabilităţiifructifică dacă sunt rărite corespunzător. Dacă şi soluleste capabil să asigure germinarea seminţelor şiinstalarea seminţişului, o nouă pădure se va instala înlocul celei vechi. Aceasta ar fi calea cea mai indicată dinpunct de vedere silvic şi economic.Folosirea optimă a factorilor de vegetaţie pentruobţinerea unor producţii de lemn importante calitativ şicantitativ, dar şi îndeplinirea obiectivelor de protecţie a mediului implică deseori intervenţiiîn modificarea compoziţiei pădurilor. Prin urmare, există multe situaţii când este necesar săse recurgă la împădurirea anumitor suprafeţe pe cale artificială şi anume:

- în cazul culturilor cu cicluri scurte de producţie;- când se aplică tratamentul tăierilor rase;- în arborete degradate sau brăcuite (slab productive);- în tipuri de păduri derivate;- la crearea de noi păduri;- în pădurile intrate în conversiune;- în cazul în care regenerarea naturală a eşuat pe parcurs;- când arborii bătrâni (din arboretul ajuns la vârsta exploatabilităţii) sunt bolnavi sauaparţin unor specii necorespunzătoare zonei;- datorită gospodăririi necorespunzătoare a unor păduri, starea lor actuală nu maireflectă potenţialul productiv al staţiunilor forestiere. Astfel, productivitatea multor păduride stejar este în prezent inferioară potenţialului staţional.- în situaţii în care pădurea a fost tăiată sau distrusă(doborâturi de vânt, uscări,incendii);- în porţiuni de pădure care nu s-au regenerat în mod satisfăcător pe cale naturală şi pecare se vor realiza împăduriri pentru completarea şi ameliorarea calitativă a regenerăriinaturale.

Evoluţia suprafeţelor forestiere regenerate în judeţul Galaţi în perioada 2008-2013(raportări statistice pentru fondul forestier de stat)

Tabel 4.2.8.1Suprafeţe de păduriregenerate natural

Suprafeţe de păduriregenerate artificial

An ha An ha2008 316 2008 882009 275 2009 204


113


2010 304 2010 1282011 354 2011 1532012 335 2012 932013 395 2013 137


Figura 4.2.8.2.

Concluzii: Faţă de anul anterior, se observă o creştere a suprafeţelor de păduri regenerateatât natural (cu cca. 18 %) cât şi artificial (cu cca. 47 %) faţă de anul 2012.

4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului

Din fondul forestier naţional de pe teritoriul judeţului Galaţi aflat înainte de 1990 integral înproprietatea publică a statului, în prezent, prin aplicarea succesivă a celor trei legi funciare(Legea 18/1991, Legea 1/2000 şi Legea 247/2005) au fost retrocedate 16.127 ha, din care5.005 ha în cadrul Legii 18/1991 (sub 1 ha/proprietar), 3.242 ha în cadrul Legii 1/2000 (sub10 ha/proprietar) şi 7.877 ha în cadrul Legii 247/2005. În cadrul suprafeţelor retrocedatecătre foştii proprietari, categoria persoanelor fizice deţine 95% din total.Presiunile antropice cele mai mari asupra fondului forestier sunt în zonele retrocedate şi înspecial în suprafeţele pe care în prezent nu sunt asigurate servicii de pază cu structurilesilvice existente(majoritatea suprafeţelor retrocedate în cadrul Legii 18/1991 şi pestejumătate din cele retrocedate în cadrul Legii 1/2000).Fenomenul tăierilor ilegale a persistat dintotdeauna, fiind identificaţi următorii factorifavorizanţi:

nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele afectate de tăieri ilegale, fapt ce adeterminat căutarea de surse de venituri pe seama pădurilor;

nefinalizarea cadastrului general şi a publicităţii imobiliare; neasigurarea pazei fondului forestier privat de către proprietari; insuficienţa personalului de control al regimului silvic în raport cu numărul foarte

mare al proprietăţilor şi cu gradul mare de dispersie şi fragmentare a proprietăţilorforestiere aparţinând persoanelor fizice;

crearea circuitelor economice fictive; dezvoltarea necontrolată a capacităţilor de prelucrare primară a lemnului, cu mult

peste mărimea resurselor forestiere;

0

100

200

300

400

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evolutia suprafetelor de paduri regenerate natural sauartificial la nivelul judetului Galati

Suprafete de paduriregenerate natural

Suprafete de paduriregenerate artificial


114


constituirea unor reţele de comercializare ilicită a lemnului în zonele deficitare înpăduri, de către întreprinzători care forţează resursa din judeţele cu suprafaţă marede pădure;

criza surselor convenţionale de energie, corelată cu lipsa strategiilor de valorificare alemnului mărunt şi a resturilor de exploatare în scopuri energetice, exprimată însustragerea şi risipirea resursei de lemn valoros;

lipsa de implicare a organelor locale, altele decât cele silvice; lipsa de celeritate a instrumentării cazurilor penale din domeniul forestier şi al

comerţului cu materiale lemnoase; neconcordanţa între unele reglementări privitoare la regimul silvic şi prevederile

Constituţiei României privitoare la dreptul de proprietate şi la modul în care aceastase manifestă.

Conştientizarea publicului privind ocrotirea şi gestionarea durabilă a pădurilor reprezintă onecesitate în contextul reducerii suprafeţelor împădurite şi în contextul social prezent.Proiectele finanţate din fonduri europene sau naţionale care includ obiective legate deprotecţia pădurii au întotdeauna şi o componentă de informare, protecţia nefiind posibilăfără o conştientizare a populaţiei. Măsurile compensatorii stabilite la nivel naţional pot ajutaîn situaţia actuală având în vedere efectele crizei economice şi în special veniturile scăzuteale locuitorilor zonelor apropiate pădurilor.Celebrarea unor evenimente de mediu precum: „Luna pădurii” - 15 martie ÷ 15 aprilie;„Ziua mondială a mediului’’ - 05 iunie; „Ziua internaţională a parcurilor” - 21 mai, în strânsălegătură cu ocrotirea acestor ecosisteme, constituie prin manifestările publice o cale de asublinia importanţa conservării pădurii şi a biodiversităţii. Acţiunile sunt diverse ca şimanifestare: plantări de arbori, distribuirea materialelor informative, seminarii.Implicarea tuturor instituţiilor teritoriale care desfăşoară activităţi în acest domeniu: RegiaNaţională a Pădurilor prin Direcţiile silvice, instituţiile de mediu, administraţia publică locală,şcoli, ONG-urile care au ca obiect de activitate ocrotirea naturii, monumentelor naturii sauflorei şi faunei sălbatice, este esenţială în acest sens.

4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediuluiSilvicultura şi principalul obiect de activitate alacesteia – pădurea - au un impact pozitiv asupranaturii şi mediului înconjurător prin efectelefuncţiilor de protecţie. Silvicultura este sectorul deactivitate social-economic care urmăreşte în modplanificat ştiinţific gestionarea durabilă apatrimoniului forestier al ţării, pe baza principiilorcontinuităţii, a eficienţei economice şi menţineriiechilibrului ecologic, în interesul generaţiilorprezente şi cu păstrarea nealterată a resurselorpentru generaţiile viitoare.În cadru organizat, în suprafeţele proprietate publică a statului şi în cele în care se asigurăserviciile minime de pază a fondului forestier privat, ocoalele silvice urmăresc respectareaşi aplicarea regimului silvic ca un sistem unitar de măsuri de gospodărire a pădurilorindiferent de forma de proprietate.Prezenţa pădurii imprimă o notă caracteristică multor zone climatice iar defrişarea masivăpoate duce la schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor termice şi hidrice aleteritoriilor în cauză, ale solurilor, la o modificare pronunţată a mediului în ansamblu.


115


Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologică amăsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituie mijloacele cele maieficace de a dirija intervenţiile în sensul de a evita degradarea treptată a ecosistemelorforestiere, prin recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogen şiconservatoare de mediu.În legătură cu rolul pădurii în formarea şi conservarea mediului şi a necesităţii de a fiocrotită este deosebit de important un alt aspect: raportul pădurii cu poluarea. Pădurea esteconsiderată azi o barieră biologică împotriva poluării, reprezentând adevărate filtre înfixarea pulberilor industriale.De asemenea asupra climei în general, pădurea exercită o influenţă modelatoare:micşorează extremele de temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mairidicată decât aerul din afară, reduce viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului,contribuind totodată la purificarea aerului prin fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de3-6 ori mai mare decât suprafeţele inerte. Vara, aerul din pădure este mai răcoros decât celdin exterior, mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaţie în care temperaturaaerului este cu 2-3º C mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă este mairidicată.În zonele împădurite regimul precipitaţiilor este mai bogat, cantitatea de apă ce ajunge lasol este înmagazinată în acesta prin retenţie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaţăsunt mai reduse decât pe terenurile descoperite, ceea ce confirmă că pădurea îndeplineştefuncţia fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizată prin debite constanteşi mai ridicate ale reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure.Extinderea împăduririlor are ca efect introducerea în circuitul economic a unor suprafeţeimportante de teren, ameliorarea condiţiilor pedoclimatice pentru culturile agricole (înzonele acoperite de perdele forestiere de protecţie), crearea de coridoare ecologice,crearea de resurse alternative pentru populaţie şi locuri de muncă printr-o varietate mare deproduse, altele decât lemnul (baze solide ale dezvoltării durabile a mediului rural dinRomânia).Când se vorbeşte de dezvoltarea unei anumite regiuni, nu poate fi neglijat aspectul legăturiistrânse între factorii socio-economici pe de o parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici, pede altă parte.Pe lângă importanţa majoră legată de producţia de lemn, în funcţie de amplasare,compoziţie specifică, vârstă, pădurile joacă roluri bine definite:

situate pe terenuri cu înclinare mare, ajută la fixarea versanţilor, evită fenomenulde eroziune a solului;

situate pe versanţii lacurilor de acumulare, constituie un filtru pentru apele carealimentează direct aceste lacuri;

diminuează riscul producerii inundaţiilor; introduc în circuitul economic suprafeţe importante de teren; situate în jurul staţiunilor balneo-climaterice, sporesc atât efectul estetic cât şi pe

cel al tratamentelor specifice; traseele turistice sunt practic nelipsite de porţiuni de pădure care le sporesc

frumuseţea.Prin însăşi existenţa lor, pădurile oferă adăpost unei largi game de specii din faunacinegetică, dar oferă posibilitatea recoltării şi a altor produse în afara lemnului, ca fructelede pădure, ciupercile din flora spontană, specii erbacee folosite în scop medicinal sauornamental, răşini etc.În prezent tot mai multe efecte economice ale silviculturii se împletesc cu efectele sociale,impactul silviculturii şi mediului devenind tot mai puternic. Se poate aprecia că tendinţa


116


actuală a silviculturii este de a se plia pe conservarea mediului şi a habitatelor, înconcordanţă cu politica de mediu a Comunităţii Europene.

4.3. Tendinţe

4.3.1.Tendinţe în gestionarea fondului forestierValoarea reală a sectorului forestier include mai mult decât contribuţia adusă de sectoarelesilvicultură şi exploatarea lemnului, fabricarea de produse din lemn cu accent pe industriamobilei, fabricarea de hârtie şi produse din hârtie. Funcţiile şi impactul pădurilor asupradezvoltării sustenabile au în vedere şi rolul de protecţie al acestora (corectare de torenţi înfondul forestier, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, împădurirea terenurilordegradate şi stabilizarea solului etc), rolul pădurilor în atenuarea schimbărilor climatice,rolul social şi cultural, rolul de producere a resurselor energetice – biomasă etc.Prin coroborarea acţiunilor de conservare/protejare a fondului forestier existent cu lucrăriprevăzute prin Programul naţional de împădurire a terenurilor din afara fondului forestiernaţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă ce va asigura până în anul 2035 împădurireaunor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 250.000 ha, sunt createcondiţiile ca starea pădurilor să se îmbunătăţească pe viitor, pentru ameliorarea condiţiilorde mediu şi a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şicombaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, alocalităţilor şi a obiectivelor economice, sociale si strategice.

4.3.2. Tendinţe în gestionarea siturilor contaminateInvestigarea, evaluarea şi refacerea siturilor contaminate a demarat din anul 2007 şi s-arealizat conform H.G. nr. 1408/2007 prin:

întocmirea inventarului de situri contaminate, bazat pe completarea chestionarelor; stabilirea modalităţilor de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului; realizarea celor trei etape principale ale investigării şi evaluării poluării mediului

geologic, având ca finalitate identificarea şi caracterizarea siturilor contaminate: analiza şi interpretarea datelor existente, etapa de investigare şi evaluare preliminară (ale cărei rezultate sunt cuprinse

în raportul geologic de evaluare şi investigare preliminară), etapa de investigare şi evaluare detaliată ale cărei rezultate sunt cuprinse în

raportul geologic final de evaluare şi investigare).Prin Strategia gestionării siturilor contaminate se vor prevedea acţiuni prin care să sepromoveze gestionarea siturilor contaminate şi a tuturor activităţilor directe sau conexeacesteia precum şi respectarea cerinţelor legislative şi a reglementărilor din domeniu.Obiectivele generale ale Strategiei Naţionale pentru reabilitarea terenurilor contaminatesunt:

Protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului de efectele contaminanţilor rezultaţi dinactivităţi antropice.

Protecţia solului şi subsolului în contextul respectării principilor de dezvoltaredurabilă.

Această strategie care este în curs de finalizare, prezintă obiective clare, modalităţi deatingere a acestor obiective şi resursele necesare pe termen scurt, mediu şi lung. În acelaşitimp, se anticipează şi măsurile pentru atingerea şi menţinerea unui nivel ridicat desecuritate ecologică şi siguranţa de mediu, la nivelul intervalelor de timp estimate. Sunt


117


evidenţiate totodată situaţia şi nevoile României, activităţile şi măsurile cu impact naţionalcare s-au implementat şi se preconizează a fi promovate, pentru asigurarea competenţei şieficienţei precum şi pentru eliminarea de la început a cauzelor care pot influenţa negativrealizarea obiectivelor.Pentru a ne asigura că siturile cu capacitatea de a cauza cele mai mari daune vor firemediate primele şi că finanţarea acţiunilor corective este dirijată spre locurile în care vaavea efect benefic maxim, este necesar să identificăm şi să prioritizăm toateamplasamentele dintr-o zonă care au avut folosinţă industrială în trecut. Toateamplasamentele vor fi prioritizate în funcţie de receptorii pe care îi pot afecta potenţial.Folosinţa amplasamentului va fi luată în considerare numai dacă noua folosinţă dorită înviitor este mai sensibilă decât cea actuală. În acest caz, dezvoltatorul privat de perspectivăal amplasamentului va fi cel care va trebui să remedieze amplasamentul şi să întocmeascăun raport al stării terenului.Pe măsură ce fiecare amplasament nou este ulterior introdus în baza de date, va trebuiprioritizat. Poate fi necesar de asemenea ca, periodic siturile să fie re-prioritizate pe măsurăce sunt introduse altele noi în baza de date. Va fi necesar să se facă verificări periodicepentru fiecare prioritate de investigare pentru a se asigura că siturile cele mai dăunătoaresunt investigate în continuare şi, dacă este cazul, remediate.

4.3.3.Tendinţe în promovarea agriculturii durabileAgricultura ecologică urmăreşte armonizareainteracţiunilor dinamice dintre sol, plante, animaleşi om sau, cu alte cuvinte, dintre oferta ecologică,economică şi socială a agroecosistemelor şinevoile umane.Obiectivele agriculturii ecologice corespund, înprincipal, dezvoltării durabile a sistemelor agro-ecologice: Obiective privind mediul înconjurător- echilibrarea bilanţurilor energetice;Agricultura este o mare consumatoare de lumină,apă, caldură şi elemente nutritive.Echilibrarea raportului dintre consumul de energieşi producţia agricolă este cheia care poatepropulsa agricultura ecologică în topul preferinţelor producătorilor agricoli şi aleorganizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale cu atribuţii în dezvoltarea rurală şiprotecţia mediului înconjurător.- creşterea şi meţinerea îndelungata a fertilităţii solurilor;Agricultura ecologică are cele mai sănătoase metode şi mijloace de rezolvare a acestuiobiectiv. Dintre acestea remarcăm promovarea sistemelor agricole mixte de tip „vegetal –animală şi a celor integrate de tip „producţie - prelucrare – comercializare produse agricolevegetale şi animale (prin care se asigură reciclarea a aproximativ 70 % dintre elementelenutritive extrase de plante din sol odată cu recolta), precum şi a sistemelor speciale derefacere şi conservare a fertilităţii solurilor – compost, îngrăşăminte verzi şi rotaţii lungi cuplante perene şi anuale cu sistem radicular bogat sau/şi profund.- refacerea si protejarea peisajului natural;


118


Diversitatea reliefului şi varietatea florei şi faunei sunt indisolubil legate de sistemele deagricultură practicate, cele mai agresive fiind cele intensive, care provoacă deteriorarea,adesea ireversibilă, a peisajului natural şi distrugerea multor frumuseţi ale naturii.Pentru stapânirea acestor fenomene trebuie practicate sisteme agricole prietenoasemediului, care promovează folosirea durabilă a resurselor şi conservarea ariilor de interespentru protecţia mediului. Obiective privind plantele cultivate- integrarea naturală, inclusiv cosmică, a speciilor şi varietăţilor cultivate;Orice plantă cultivată îşi are originea în natură, în anumite ecosisteme numite centre deorigine. Cele mai multe specii cultivate sunt însă răspândite în afara acestora, inclusiv înzone agricole de pe alte continente, în condiţii naturale foarte diferite.- optimizarea structurilor agricole vegetale;Există numeroase motive pentru ca între plantele cultivate pe de o parte şi între acestea şicele necultivate să existe un raport optim ca număr şi suprafaţă ocupată. Dintre acestearemarcăm, pe lângă cele privind producţia utilă, nevoia de microrezervaţii naturale şi derefacere a fertilităţii solurilor şi a peisajelor naturale.- dimensionarea corespunzătoare a spaţiului de nutriţie;În fermele ecologice densitatea plantelor la recoltare este mai mică decât în celeconvenţionale. În acest fel plantele beneficiază de spaţii de nutriţie mai mari pentru a fi maiviguroase şi mai sănătoase. Obiective privind animalele domestice- optimizarea raportului plantă/animal;Sistemele agricole cele mai eficiente sunt asemănătoare ecosistemelor care, de obicei,conţin atât plante, cât şi animale, iar diversitatea şi numărul animalelor sunt strictcondiţionate de potenţialul fotosintetizant al mediului lor de viaţă. Orice modificare, în plussau în minus, a raportului plantă/ animal este dăunătoare ca urmare a supraproducţieivegetale sau a subnutriţiei animalelor.În orice agroecosistem peisajul este schimbat faţă de cel natural. Diversitatea rurală, flora,fauna şi uneori microrelieful terenurilor cultivate sunt indisolubil legate de sistemele deagricultură practicate. În majoritatea cazurilor, echilibrul ecologic s-a deteriorate iarbiodiversitatea s-a diminuat proporţional cu gradul de intensificare al tehnologiilor agricole.Aceste fenomene pot fi stăpânite prin promovarea sistemelor agricole ecologice, al cărorobiectiv principal este refacerea şi folosirea durabilă a resurselor naturale, economice şisociale ale agroecosistemelor.- diversificarea producţiei agricole;Structura producţiei agricole depinde, în general, de cerinţele consumatorilor, cele maicăutate fiind produsele agricole şi alimentare ieftine, sănătoase şi cu calităţi nutritive şicomerciale bune. Întrucât preferinţele consumatorilor sunt foarte variate, producţia agricolătrebuie diversificată corespunzător.Ca şi în alte ţări europene, agricultura ecologică, cu contribuţia sa majoră la dezvoltareadurabilă a agriculturii, are în România un potenţial considerabil de dezvoltare. Suprafeţelecultivate după modelul de producţie ecologic au crescut în ultimii ani şi acestea trebuie săfie extinse şi în zonele vulnerabile prin:

sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice, ca o metodă de producere a alimentelorprietenoase cu mediul;

sprijinirea şi creşterea competitivităţii agriculturii ecologice; conversia terenurilor agricole către agricultura ecologică şi certificarea acestora în

vederea înfiinţării culturilor ecologice.


119


Principiile de bază ale producţiei ecologice: eliminarea oricărei tehnologii poluante; utilizarea de rase, soiuri, specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu; ameliorarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solului; integrarea creşterii animalelor în sistemul de producţie a plantelor.

Implementarea politicilor agriculturii ecologice estimează şi alte efecte favorabile asupramediului şi sănătăţii umane:

reducerea riscurilor pentru mediu şi sănătate, folosindu-se sub control strictulnecesar de îngrăşăminte organice şi produse pentru protecţia plantelor care ajută lamenţinerea fertilităţii solului şi la sporirea biodiversităţii şi protecţia calităţii apelor;

creşterea suprafeţelor cultivate după modul de producţie ecologic pentru creareaunei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de unorganism de inspecţie şi certificare.

In acest sens, se menţionează specializarea producătorilor autorizaţi pe domenii deagricultură ecologică (suprafeţe, operatori autorizaţi, metode utilizate):

Tabel 4.3.3.1.Nrcrt Operator autorizat Localitatea Produ-

cătorProcesator

Supraf.(ha)

Nr.stupi

Nr.animale

1 SC CEREAL AGROTECHVISION SRL Piscu X 116.52

2 DRAGOMIR AURICA Cudalbi X 34.52

3 SC AGRIMAT SA MATCA Drăgăneşti X 227.92

4 SC SAV AGRICER SRL Corod X 10

5 PFA DRAGOMIR RELU Cudalbi, Iveşti,Drăgăneşti X 288.69

6 SC AGV IMPEX SRL Braniştea X 374.22

7 PFA GHEONEA PETRICA-MARIAN Cudalbi X 3.60

8 S.C.D.V.V.BUJORU Tg. Bujor X X 35.94

9 SC AGRISERV SRL Tuluceşti X 80.45

10 SC APIPLANT SRL Slobozia Conachi X 13.811 BALABAN ŞTEFAN Vânători X 12512 SC SOLANUM SRL Galaţi X 10.0

13 II CRIHANA RADUGABRIEL Cudalbi X 22.47

14 CHIRIAC ALEXANDRINA Umbrăreşti X 3.5115 PFA OPRISAN COSTICA Crăieşti X 12016 PORUMB P GIGI Gohor X 6.7117 SC GHEDIN TEST SRL Valea Mărului X 838.3718 GRADEA NICUSOR Pechea X 37.08

19 SC FOREST AGRO SRL Barcea X 5.0

20 SC AGRODAN SRL Munteni X 10.0

21 II SAVA ALEXANDRINA Galaţi X 10.0

22 SC FERMA ECOLOGICĂ Galaţi X 35.11


120


SRL23 SC ADRILACT COM SRL Cudalbi X 40.1124 STOIAN ADRIAN Munteni X 173.9625 PARASCA GABRIEL Munteni X 110.026 SC EUGENIA SRL Corni X 127.0

27 NICHITOVICI DANGABRIEL Rediu X 37.28

28 ENE MINODORA Rediu X 36.7

29 BURUIANA CERASELAIULIANA Rediu X 36.77

30 PFA CRĂCIUN GEORGEL Cudalbi X 9.4231 SC ALISVERIS SRL Galaţi X 137.4432 SC SILVAGRO MMM SRL Costachi Negri X 5.0

33 DRAGOŞ EDUARDPETRIŞOR Buciumeni X 36.52

34 PFA CIRJAN GEORGE Fârţăneşti X 23.0

35 SC EUROSAL COMPANYSRL Fârţăneşti X 120.0

36 SC IANMARC COM SRL Costachi Negri X 4.037 PFA DUMITRACHE GICĂ Valea Mărului X 50.3038 RADU NECULAI Tg. Bujor X 15039 II TĂNĂSACHE RALUCA Galaţi, Vânători X 7.7

40 SC MANSEL GROUP SRL Lieşti, Iveşti X 69.18 60 vaci

41 PFA MARIN GETA FĂNICĂ Umbrăreşti,Barcea X 4.66

42 SC CAMILIV SRL Oancea X 5.043 TIRON SORIN Cudalbi X 7944 SC PLANTCONFORT SRL Folteşti X 37.73

45 II CASLARU CĂTĂLINA Cudalbi,Griviţa X 40.0

46 SC MAT SERV SRL Lieşti X 50.0

47 COJOCARU ADI –GEORGEL Valea Mărului X 31.0

48 SC PLANTMAX SRL Galaţi X 24.1149 PFA DRUICĂ ŞTEFAN Folteşti, Frumuşiţa X 590.73

50 PFA TIRON GHEORGHEAUREL Cudalbi X 49.65

51 II LUNGU ANGELA Cudalbi X 39.1752 ENI BOGDAN CĂTĂLIN Rediu X 37.1053 ISTRATE PANAITE Cudalbi X 38.57

54 SC MECANIC AGRIPRODSRL Vânători X 30

capre55 PFA RADU ALEXANDRA Vânători X 21.3656 TIRON IOANA NICOLETA Cudalbi X 44.9357 PAPUC MIRELA Nicoreşti, Tecuci X 40.6758 PFA RARINCA ANA MARIA Cudalbi X 47.42

59 SOFRONIE CARLOMARNIN Cudalbi X 200.0

60 PFA SOFRONIE MIRABELAANCA Munteni, Cudalbi X 47.42


121


61 SC AGRODIM SLIV SRL Bereşti Meria X 136.0162 SLAVU ADRIAN Nicoreşti X 41.5963 BLAGA MARIA CATALINA Nicoreşti X 12.8364 SC ISTRIOCONS SRL Braniştea X 51.465 II IRIMIA VASILE Cudalbi X 17.3566 SC TRETER SRL Bereşti Meria X 530.57

67 PERIANU VIOREL Valea Mărului,Smulţi X 49.85

68 PERIANU ANA MARIA Smulţi X 49.95

69 TUDOSA LOREDANA Valea Mărului,Smulţi X 47.13

70 TASCA PAULA Valea Mărului,Smulţi X 45.53

71 II TOCU IULIAN STEFANTecuci,Drăgăneşti,Barcea, Munteni

X 91.72

72 SC EUROSEMBIOAGRIVOR Nămoloasa X 69.9

73 SC DOGEMAR SRL Lieşti, Iveşti X 113.9274 IRIMIA ANCA Lieşti, Iveşti X 11.0775 SC CETERASCOM SRL Lieşti, Iveşti X 515.63

76 II COMAN CORNELVALERICA Smulţi X 48.0

77 COMAN TINCUTA-MARICICA Valea Mărului X 49.85

78 II FUICA ANGELA Cudalbi, Iveşti,Drăgăneşti X 628.47

79 SC FORSYTHIA SRL Nicoreşti X 5.0

80 SC HOLDING CEREALESRL Independenţa X 5.0

81 SC AGROGENETICS TCSRL Drăgăneşti X 36.5

82 SC CRETU AUREL 2009SRL Rediu X 31.18

83 SC AGRIROCO SRL Schela X 220.7684 PFA POPA MARIA Cudalbi X 50.085 II GRECU TITI Cudalbi X 28586 SC ECOAGRA SRL Galaţi X 139.33

87 II MOISE CRISTIAN –MARIUS Umbrăreşti X 9.56

88 HUSTIU BOGDAN-LAURENTIU Cudalbi X 32.0

89 II HUSTIU NICOLETA Cudalbi X 49.1390 SC DORAGRA 2008 SRL Pechea X 868.5391 SC AGROFRONTAL SRL Frumuşiţa X 104.36

92 SC AGROCOV SRL

Independenţa,Lieşti,Cudalbi,Cuza Vodă,Slobozia Conachi

X 5910.83

93 MARIN GIGEL Valea Mărului,Smulţi X 152.10


122


94 GHEONEA GRIGORE Cudalbi X 181.5295 MUNTEANU VIOREL Valea Mărului X 48.2796 MINCU NELA Valea Mărului X 40.0197 DUMITRASCU VASILE Valea Mărului X 42.0198 SC AGRO ELLAN SRL Tecuci X 10.599 GAVRIL CLAUDIU SORIN Corod X 39.3100 STEIGERWALD LAURA Nicoreşti X 4.09101 ANGHEL VALERICA Braniştea X 24.45102 GHEONEA TUDOREL Galaţi X 186.8103 PFA FULGER MIHAITA Băneasa X 150104 PFA BASTEA MIHAITA Suceveni X 130105 II BONTAS ANDREI VLAD Galaţi X 17.75106 II BJOR D ION Iveşti X 85.92

107 PFA BALCAN BOGDANCOSMIN Tecuci X 20.54

108 SC MARTEX 2008SRL Tecuci X 2.3109 NITA LAURENTIA Gohor X 49.76110 SC TERRA SANTA SRL Galaţi X 182.26


capitolul 4. utilizarea terenurilor 4.1. solulapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/starea...

Documents