capitolul 4. utilizarea terenurilor 4.1. solul 4.1.1.apmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte...

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 1

___________________________________________________________________________

59

CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1. Solul

Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre formată dintr-un

amestesc de substanţe minerale, apă, aer şi substanţe organice care se caracterizează prin fertilitate şi are un rol esenţial în productivitatea culturilor agricole.

Solul, în decursul timpului poate suferi diferite procese care îi pot afecta structura şi calitatea; aceste procese pot fi de natură fizică, chimică sau biologică, fiecare dintre acestea având o influenţă pozitivă sau negativă asupra sa.

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă

Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor unui anumit teritoriu şi modul lor de utilizare. Calităţile naturale ale fondului funciar constituie premisa fundamentală a activităţilor agricole.

Având în vedere faptul că solurile din judeţul Sălaj au fertilitate scăzută, acestea necesitând cheltuieli ridicate pentru înfiinţarea culturilor, proprietarii de terenuri agricole renunţă în anumiţi ani la cultivarea acestora.

Conform datelor furnizate de DADR Sălaj suprafaţa agricolă totală a judeţului este de 238.966 ha.

Din tabelul de mai jos se poate remarca faptul că suprafaţa de teren agricol la nivelul jud. Sălaj s-a redus treptat, începând cu anul 1999 până în anul 2010, iar din anul 2011 se observă o uşoară creştere.

În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă pentrul anul 2011 se constată o creştere a terenurilor ocupate de arabil, fâneţe, păşuni, livezi şi o scădere a terenurilor ocupate de vii.

Nr. crt.

Anul Categoria de folosinţă Total

agricol Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

1. 1999 123.715 78.090 32.082 2.627 4.969 240.943

2. 2000 123.401 77.896 31.974 2.620 5.052 240.943

3. 2001 123.557 77.902 31.923 2.580 4.826 240.788

4. 2002 122.603 78.314 32.566 2.578 4.720 240.781

5. 2003 121.534 78.738 33.861 2.413 4.156 240.702

6. 2004 121.505 78.814 34.320 1.936 4.115 240.690

7. 2005 121.495 78.577 33.924 2.568 4.097 240.661

8. 2006 121.554 78.504 33.894 2.621 4.088 240.661

9. 2007 121.430 78.508 33.952 2.586 4.085 240.561

10. 2008 120.570 78.507 34.807 2.586 4.085 240.555

11. 2009 120.447 76.039 36.014 2.564 4.330 239.394

12. 2010 120.572 74.348 36.609 2.564 4.323 238.416

13. 2011 120.588 74.672 36.781 2.500 4.425 238.966 Tab. 4.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă

Referitor la suprafeţele scoase din circuitul agricol, din tabelul de mai jos se

evidenţiază o variaţie semnificativă a acestora în special pentru categoria de folosinţă arabil în perioada 1999 – 2011. Comparativ cu anul 2010, în 2011 se constată o scădere de 8,33 ha de teren scos din circuitul agricol.


___________________________________________________________________________

60

Nr. crt.

Anul Categoria de folosinţă (ha) Total

Agricol (ha)

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

1. 1999 0.35 1.32 0.55 0 0 2.22

2. 2000 2,74 0 0.01 0 0 2.75

3. 2001 0.57 3.90 0.06 0 0 4.53

4. 2002 4.49 22.0 0.01 0 0 26.50

5. 2003 0.70 0 0 0 0 0.70

6. 2004 10.58 0.40 0 0 0 10.98

7. 2005 1.33 1.21 0 0 0.03 2.57

8. 2006 5.17 0.14 0.11 0.06 0.25 5.73

9. 2007 27.14 14.00 0.55 0.08 1.25 43.02

10. 2008 5.15 1.00 0.18 0.01 0.04 6.38

11. 2009 6,29 0,26 1,9 0 0,06 8,51

12. 2010 6,73 2,85 1,37 0,10 0,14 11,10

13. 2011 2,03 0,08 0,38 0,03 0,25 2,77 Tab. 4.1.2. Suprafeţele scoase din circuitul agricol

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Calitatea solului, prin atributele sale, determină, în largă măsură, marea

complexitate si diversitate, în spaţiu şi timp, a mediului înconjurător, a echilibrului ecologic.

Calitatea solului integrează o serie de caracteristici cum ar fi capacitatea de a- şi îndeplini funcţiile în cadrul ecosistemului sau geosistemului, potenţial în menţinerea biodiversităţii precum şi a calităţii apei, aerului, ciclul nutrienţilor.

Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celor de suprafaţă, cât mai ales a celor subterane.

Conform datelor furnizate de către Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, în judeţul Sălaj există următoarele clase şi tipuri de soluri:

Fo

losin

ţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă

Arabil - - 5034 4,18 35237 29,22 49550 41,09 30767 25,52

Păşuni 1444 1,94 5603 7,51 11571 15,50 24121 32,31 31933 42,77

Fâneţe 890 2,42 2588 7,04 5186 14,1 13346 36,29 14771 40,16

Vii - - 10 0,40 275 11 1223 48,92 992 39,68

Livezi 10 0,23 68 1,54 491 11,1 2558 57,81 1298 29,34

Tab. 4.1.3. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Terenurile agricole (solurile) sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase de calitate (clasa I, II, III, IV, V). La nivelul judeţului Sălaj, conform


___________________________________________________________________________

61

datelor obţinute de la Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, situaţia poate fi sintetizată conform tabelului 4.1.4.

Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 50,462% din suprafaţa totală agricolă, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul clasei de calitate a IV-a. Practic în clasa I de calitate la arabil nu intră nici un procent din totalul terenurilor. În cazul păşunilor şi al fâneţelor majoritare sunt clasele IV-V, la fel şi în cel al viilor şi al livezilor majoritare sunt clasele IV-V.

Specificaţia U.M. ( ha )

Clase de bonitare ale solurilor

I II III IV V Total (ha)

Arabil ha - 5034 35237 49550 30767 120588

Păşuni ha 1444 5603 11571 24121 31933 74672

Fâneţe ha 890 2588 5186 13346 14771 36781

Vii ha - 10 275 1223 992 2500

Livezi ha 10 68 491 2558 1298 4425

Total ha 2344 13303 52760 90798 79761 238966

Tab. 4.1.4. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Sălaj

1.85%

31.25%

50.46%

1.05%

15.39%

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

Figura 4.1.1. Repartiţia procentuală a terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Sălaj

În judeţul Sălaj conform datelor transmise de OSPA, încadrarea terenurilor pe

tipuri de sol se prezintă în felul următor:

Tip de Sol Suprafaţa (ha/%) pe tipuri de sol

ha %

Litosol 15 0,01

Regosol 1.961 0,82

Psamosol 116 0,05

Aluviosol 30.408 12,73

Entiantrosol 15 0,01

Rendzină 54 0,03


___________________________________________________________________________

62

Faeoziom 22.684 9,5

Eutricambosol 637 0,27

Districambosol 149 0,07

Preluvosol 45.289 18,96

Luvosol 77.726 32,53

Gleiosol 9.226 3,86

Stagnosol 13.681 5,73

Erodosol 37.005 15,49

Total 238.966 100

Tab. 4.1.5. Încadrarea terenurilor pe tipuri de sol

Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor

bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, agricole şi industriale. În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor în judeţul Sălaj: temperatura medie anuală, precipitaţii medii anuale, starea de gleizare a solului, starea de stagnogleizare a solului, salinizarea/alcalinizarea solului, textura solului, gradul de poluare, panta terenului, alunecări de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitate prin revărsare, porozitate totală, conţinut de carbonat de calciu, reacţia solului, volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate de suprafaţă.

Monitorizarea calităţii solului corespunde unei cerinţe obiective de obţinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat şi al tendinţei de evoluţie a calităţii mediului, la care cele două componente de bază, mediul biotic şi cel abiotic trebuie investigate în directă corelaţie cu interdependenţele şi condiţionările reciproce.

Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităţii solului, evaluarea lor ca amploare, gravitate şi tendinţă este o condiţie esenţială pentru prevenirea eficientă a deteriorării calităţii solului. Astfel, a apărut necesitatea unui sistem naţional de monitoring, prin care să se asigure supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă, cu privire la starea actuală a calităţii solurilor şi al tendinţelor de evoluţie a acesteia. Activitatea sistemului de monitoring a calităţii mediului constă în: efectuarea de măsurători repetate a concentraţiei factorilor ecologici, analiza componentelor biotice si abiotice ale mediului, investigarea şi evaluare schimbului de informaţie, energie sau materie dintre componentele mediului, efectuate în scopul evaluării şi prognozării cât mai corecte a stării mediului.

S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice pe teritorii administrative.

În contextul conservării şi sporirii fertilităţii solurilor este foarte important, ca prin studiile elaborate, să se facă o analiză detaliată a factorilor limitativi şi restrictivi ai producţiei agricole, în vederea identificării solurilor supuse degradării şi poluării, cu slabă vocaţie pentru o agricultură durabilă şi economic eficientă, a delimitării perimetrelor de manifestare şi a gradului de intensitate, pentru a se putea interveni prin activităţi de organizare, prin acţiuni de prevenire sau prin lucrări de combatere şi ameliorare.


___________________________________________________________________________

63

4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

La nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate 35.700 ha din suprafaţa agricolă afectate de procese accentuate de degradare naturală, antropică şi de vegetaţie fără valoare, care se încadrează în stadiul al treilea de depreciere a solului fiind necesare măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare, împădurire, constituire de rezervaţii naturale, etc.).

Procesele de degradare naturală şi antropică evidenţiate la nivelul judeţului Sălaj au ca efect următoarele forme de degradare ale solului:

- eroziune puternică de suprafaţă - 10.375 ha - eroziune de adâncime - 4.657 ha - alunecări de teren - 8.343 ha - excavaţii şi depozite - 398 ha - poluare - 159 ha - eroziune geologică - 356 ha - eroziune de mal - 109 ha - sărături - - - exces de umiditate - 8.961 ha - vegetaţie fără valoare - 2.342 ha

Eroziunea prin apă: este cea mai importanta formă a degradării terenului. Dintre diferitele forme de manifestare a eroziunii cea mai răspândita este scurgerea de suprafaţă, având consecinţe atât de grave, încât terenurile nu mai pot fi redate agriculturii, astfel că trebuie scoase din circuitul agricol. Degradarea chimică: are ca cele mai importante cauze greşelile tehnologice agricole, la care se adaugă şi activităţile industriale şi bioindustriale. Cele mai importante forme ale proceselor degradării fizice, ca urmare a activităţilor antropice necorespunzătoare, se referă la compactare şi crustificare. Destructurarea şi crustificarea solului: determinate de lucrarea excesivă, insuficienta acoperire a suprafeţei solului cu un covor vegetal protector de resturi vegetale sau vegetaţie naturală. Presiune asupra calităţii solului o reprezintă şi acidifierea, sărăcirea solului în microelemente, macroelemene şi humus, ca o consecinţă a diferitelor activităţi antropice. Proprietăţile fizice, chimice şi biologice care imprimă solului o anumită stare de fertilitate sunt determinate de caracterul transformărilor pe care le suferă partea organică şi cea minerală din sol sub acţiunea asociaţiilor vegetale naturale sau a plantelor cultivate în condiţiile date de climă, rocă, relief, mod de folosire a terenului sau impregnate cu poluanţi evacuaţi din activităţile desfăşurate în zonă. Un indice important al stării de fertilitate potenţială îl constituie prezenţa şi cantitatea compuşilor toxici, care inhibă sau stânjenesc creşterea plantelor sau carenţa unor elemente de nutriţie cu rol fiziologic important. Îngrăşăminte: în vederea restabilirii carenţelor de nutrienţi şi sporirii productivităţii agricole, în sol se introduc îngrăşăminte minerale şi organice, diferite substanţe numite fertilizanţi.


___________________________________________________________________________

64

Folosirea nechibzuită a îngrăşămintelor minerale şi organice, precum şi a pesticidelor, a apelor de scurgere, conduce la poluarea chimică a solurilor, la acumularea în sol a substanţelor toxice şi modificarea compoziţiei chimice iniţiale a solurilor. Pentru a preîntâmpina scăderea productivităţii solului ca urmare a chimizării, se recomandă asocierea îngrăşămintelor minerale cu cele organice, sau alternarea administrării lor, astfel că îngrăşămintele organice să fie administrate cel puţin o dată la 3 - 4 ani.

La nivelul judeţului Sălaj, conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură - Sălaj, în anul 2011 au fost utilizate în total 2338 t/SA îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 29973 ha, din care:

- îngrăşăminte azotoase 1883 t/s.a. (22279 ha - suprafeţe fertilizate); - îngrăşăminte fosforice 431 t/s.a. (6311 ha - suprafeţe fertilizate); - îngrăşăminte potasice 69 t/s.a. (1353 ha - suprafeţe fertilizate). În ceea ce priveşte cantitatea de îngrăşăminte naturale utilizate, aceasta a

fost de 268500 t, administrate atât manual, cât si mecanizat în funcţie de dotarea tehnică a agricultorilor, pe o suprafaţă de 26850 ha. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare): produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole, ele având efecte letale sau inhibitoare asupra organismelor vegetale sau animale patogene, parazite sau concurente, determinând astfel obţinerea unor productivităţi crescute prin eliminarea acestor factori.

Totuşi, aceste produse au şi efecte nedorite, ele penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător, sunt mutagene, teratogene şi cancerigene, distrug echilibrul natural pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi cele utile, se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro - şi macroorganismelor acestuia, reducerea speciilor dintr-un ecosistem. Conform datelor furnizate de DADR Sălaj – Unitatea Fitosanitară Sălaj, în cursul anului 2011, situaţia consumului de pesticide utilizate în sectorul agricol, pe categorii de culturi se prezintă astfel:

Nr. crt.

Cultura Insecticide (t) Fungicide (t) Erbicide (t)

1. Grâu 0,033 0,096 2,038

2. Orz 0,002 0,02 0,125

3. Porumb 0,004 - 15,423

4. Floarea soarelui - - 1,511

5. Alte culturi - - 0,060

6. Cartofi de toamnă 0,559 19,926 2,747

7. Legume total 0,661 5,233 2,984

8. Pomicultură 1,578 11,928 1,296

9. Viţă de vie 0,197 1,783 0,328

Total 3,034 38,986 26,512

Tab. 4.1.6. Pesticide utilizate în sectorul agricol, pe categorii de culturi

Se remarcă faptul, că începând cu anul 2008 s-a redus treptat consumul de

pesticide utilizate (total 2008 – 108,061 t, total 2009 – 102,551 t, total 2010 – 90,483 t, total 2011 – 68,532 t) în sectorul agricol. Soluri afectate de reziduuri zootehnice: produse reziduale de origine animală sunt folosite încă din cele mai vechi timpuri pentru creşterea fertilităţii solului, însă


___________________________________________________________________________

65

utilizarea incorectă, depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Reziduurile zootehnice prin variabilitatea mare de elemente pe care le conţin pot determina dezechilibre de micro şi macroelemente din structura solului, pot contamina apele subterane şi de suprafaţă. La nivelul judeţului Sălaj există unităţi de creştere a animalelor care pot afecta prin reziduurile rezultate calitatea solului. Predomină fermele cu număr mic de capete de animale. De asemenea sunt ferme pentru creşterea intensivă a animalelor, autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului:

5 ferme pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, din care una cu capacitate de 1300 capete/ciclu, două 1200 capete/ciclu, una de 1000 capete/ciclu, una de 600 capete/ciclu;

3 ferme pentru creşterea păsărilor, o fermă cu capacitate de 100.000 locuri/serie, respectiv două ferme de 56.000 locuri/serie;

1 complex pentru creşterea ovinelor, cu capacitate de 2000 capete; În vederea aplicării dejecţiilor rezultate din ferme titularii deţin terenuri agricole

în conformitate cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. De asemenea fermierii au întocmit pentru aceste terenuri, prin OSPA Sălaj, un Studiu pedologic şi agrochimic privind managementul produselor organice reziduale. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.): activităţile din sectorul industrial exercită asupra solului o presiune continuă prin: emisiile de poluanţi, depozitarea deşeurilor, acestea pot determina acidifierea solului, suprafertilizarea solului, acumularea în sol de diferite tipuri de metale grele cum ar fi Pb, Cu, Zn, Cd, care pot afecta starea de calitate a solului.

Agenţii economici generatori de deşeuri industriale desfăşoară activităţi în diverse ramuri industriale cum ar fi:

- industria energetică (instalaţie pentru producerea agentului termic în scop industrial şi pentru populaţie);

- industria metalurgică (producţie articole de robinetărie, producţie de conductori emailaţi şi fabricare ţevi de oţel fără sudură);

- industria chimică (fabricare pneuri); - industria extractivă (exploatări în carieră şi balastiere).

Marii agenţi economici generatori de deşeuri industriale în judeţul Sălaj şi deţinători de depozite sunt:

- S.C. Silcotub S.A. (depozit deşeuri periculoase şi nepriculoase); - S.C Michelin România S.R.L (fosta S.C. Silvania S.A.) (depozit deşeuri

nepericuloase); - S.C. Rominserv Valves IAIFO S.A. (depozitul de zgură şi nisip ars); - S.C. Uzina Electrică Zalău S.A. (depozit deşeu nepericulos de zgură şi

cenuşă). Organizarea depozitelor de deşeuri industriale duce la scoaterea din circuit a

unor suprafeţe de teren şi implicit deteriorarea calităţii solurilor respective. În Sălaj există un singur depozit de deşeuri periculoase – Depozitul Ţunder

Uleios situat în Crişeni, care ocupă o suprafaţă totală de 0,085 ha, unde S.C. Silcotub S.A. depozitează deşeurile provenite din procesele tehnologice, depozit autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului.

În cazul depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase sunt prevăzute termene de închidere şi sistare a activităţilor de depozitare după cum urmează:


___________________________________________________________________________

66

- pentru depozitul de zgură şi cenuşă al S.C. Uzina Electrică S.A. termenul pentru sistarea depozitării în hidroamestec a zgurii şi cenuşii este 31.12.2013. Practic sistarea depozitării s-a realizat începând cu anul 2005 când unitatea a trecut pe funcţionarea cu gaz metan şi se apreciază că nu va mai funcţiona pe cărbune;

- depozitul de deşeuri industriale nepericuloase al S.C. Rominserv Valves IAIFO Zalău şi-a sistat activitatea de depozitare în anul 2009, conform angajamentelor;

- S.C Silcotub deţinător al unui depozit de deşeuri nepericuloase a fost reglementat din punct de vedere al protecţiei mediului prin aviz la încetarea activităţii, nr. 1/09.01.2009, având ca termen de închidere ecologică data de 16.07.2011. Începând cu data de 16.07.2009 activitatea de depozitare a deşeului de şlam de neutralizare în depozitul de deşeuri nepericuloase Crişeni a fost sistată, iar în data de 20.11.2009 au fost finalizate lucrările de închidere ecologică a depozitului, lucrări care au fost recepţionate în data de 02.12.2009 prin semnarea procesului verbal de recepţie finală a lucrărilor. Conform avizului de închidere agentul economic are obligaţia monitorizării post închidere până la 16.07.2041;

- depozitul de deşeuri al S.C. Michelin România S.R.L. (fosta S.C. Silvania S.A.) şi-a sistat activitatea de depozitare a deşeurilor din 2004, iar lucrările de reconstrucţie şi ecologizare s-au finalizat la sfârşitul anului 2007. Conform avizului de mediu pentru încetarea activităţii nr. 1/02.05.2006 revizuit la 04.11.2009 agentul economic are obligaţia de a realiza monitorizarea post închidere pe o perioadă de 30 de ani.

În urma activităţilor extractive ale S.C. Sălajul S.A., pentru toate siturile contaminate (mine, cariere), au fost demarate programe de reconstrucţie ecologică care au fost reglementate prin avize de încetare, mai puţin cariera de suprafaţă Bobota II care este în exploatare, aceasta fiind singurul obiectiv de exploatare a cărbunelui din jud. Sălaj.

În ultimii ani, s-au înregistrat noi ocupări şi diminuări de suprafeţe agricole ca urmare a activităţilor miniere de extragere a zăcămintelor de pietriş, nisip, argilă, tuf vulcanic etc; pentru toate aceste activităţi s-au întocmit planuri şi proiecte de refacere şi ecologizare a zonelor afectate cu constituirea garanţiilor financiare pentru lucrările propuse. Impactul activităţilor din sectorul agricol: agricultura poate fi sursă de poluare a solului prin declanşarea şi favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, în special a celor neselective şi utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice. Folosirea neraţională a pesticidelor în funcţie de modul şi cantitatea aplicată poate avea efecte negative asupra calităţii solului, mai ales asupra capacităţii bioproductive, asupra populaţiei edafice şi a activităţii fiziologice.

Datorită faptului că la nivelul judeţului Sălaj predomină o agricultură de subzistenţă, cantităţile de îngrăşăminte chimice, erbicide şi pesticide utilizate sunt reduse. Din datele furnizate de către OSPA Sălaj solurile din judeţ prezintă diferite stadii de degradare, astfel: erodate 31,59% în suprafaţă de 75.484 ha, acidifiate 33,51 % în suprafaţă de 80.073 ha, cu exces de umiditate 0,44 % în suprafaţă de 1.049 ha şi carenţă în fosfor 71,74 % în suprafaţă de 171.417 ha. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune: poluarea produsă de termocentrale după modul de manifestare a agenţilor poluanţi asupra stării de calitate a solurilor poate fi fizică sau chimică. Arderea cărbunelui în termocentrală generează cantităţi mari de zgură şi cenuşă care se depun pe halda de zgură şi cenuşă Panic. Chiar dacă pentru construirea haldei de zgură şi cenuşă au fost ocupate suprafeţe de teren


___________________________________________________________________________

67

neproductive, haldele de zgură şi cenuşă constituie un factor de poluare a mediului înconjurător. Începând cu anul 2005 SC Uzina Electrica SA utilizează gaz pentru producerea agentului termic renunţându-se la folosirea cărbunelui. În ceea ce priveşte calitatea solului în jurul haldei în urma Bilanţului de Mediu Nivel II s-au constatat următoarele:

- Construcţia haldei a determinat formarea unor protosoluri antropice pe aproximativ 30% din suprafaţa haldei.

- Conţinutul în humus este foarte scăzut. - Conţinutul în sulf a protosolurilor din imediata apropiere a haldelor este de

650 ppm, mult mai mare decât cel al solurilor martor analizate. - Concentraţiile metalelor neferoase sunt sub limita de detecţie. Compartimentul II al acestui depozit a fost concesionat în vederea exploatării şi

utilizării deşeului pentru fabricarea de blocuri ceramice. Poluarea solului în urma activităţilor din această unitate industrială se poate provoca prin:

- pătrunderea în sol a diferitelor suspensii, substanţe plutante din antrenarea lor de către precipitaţii şi infiltraţii;

- depunerea cenuşii pe sol şi contaminarea stratului superficial cu metale grele a căror acumulare poate afecta procesele microbiologice de care depinde fertilitatea solului;

- creşterea feromagnetismului datorită conţinutului de fier din cenuşă şi zgură;

- transportul hidraulic al cenuşii pe traseu şi datorită pierderilor accidentale din conductele de transport a suspensiei de zgură pot determina apariţia unor zone înmlăştinate şi sărăturate în care nu se mai poate dezvolta vegetaţia;

- acumularea de metale neferoase cu grad ridicat de toxicitate, efectul acestora fiind potentat de scăderea pH–ului din sol şi din apele din precipitaţii, scădere ce conduce la disocierea compuşilor acestor metale şi eliberarea ionilor metalici care devin mobili. În principal prin acest mecanism sunt afectate apele de suprafaţă şi subterane precum şi vegetaţia şi fauna.

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Zonele critice sub aspectul degradării solurilor, ca urmare a contaminării cu

diverse tipuri de poluanţi, sunt reprezentate adeseori de depozitele de deşeuri menajere şi industriale şi activităţile de exploatare, prin ocuparea de suprafeţe de teren cu halde de steril, cariere şi alte amenajări aferente acestor activităţi. De asemenea fenomenele de eroziune, alunecări de teren, exces de umiditate determină extinderea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor.

Din totalul de 239.630 ha teren agricol, la nivelul judeţului Sălaj, conform informaţiilor furnizate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Sălaj, suprafeţele afectate de eroziune şi cu risc de eroziune însumează 186.812 ha (78%), iar cele afectate de exces de umiditate însumează 25.379 ha (10%), restul de 29.289 ha (12%) sunt suprafeţe cu potenţial amenajabil. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: formele de degradare ale terenurilor sunt: eroziunea de suprafaţă, eroziunea de adâncime, alunecări de teren, excavaţii şi depozite, poluare, eroziune geologică, eroziune de mal, sărături, exces de umiditate, vegetaţie fără valoare.


___________________________________________________________________________

68

Situaţia suprafeţelor afectate de alunecări de teren, care conform studiului întocmit de către ISPIF Bucureşti în anul 1999, este de 8343 ha (2,2% din suprafaţa judeţului), şi este grupată pe trei clase:

1. Clasa I – alunecări active cu grad ridicat de risc, care afectează obiective social economice şi cu potenţial mare de dezvoltare, S = 4.860 ha.

2. Clasa II – alunecări active cu risc mediu de dezvoltare care afectează terenuri agricole şi produc pagube în aval, S = 2.741 ha.

3. Clasa III – alunecări active şi semistabilizate care afectează terenuri agricole şi nu produc pagube în aval, S = 742 ha.

La nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate 35.700 ha din suprafaţa agricolă afectate de procese accentuate de degradare naturală, antropică şi de vegetaţie fără valoare, care se încadrează în stadiul al treilea de depreciere a solului fiind necesare măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare, împădurire, constituire de rezervaţii naturale, etc.)

De asemenea la nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate o lungime totală de 386.398 km formaţiuni torenţiale în număr de 278 torenţi din care 21 în Bihor Crişuri şi 257 în Bihor Someş, Crasna.

Lungimea formaţiunilor torenţiale în fond forestier este de 57.816 km; în fond agricol de 254.519 iar în alte sectoare de 83.063 km.

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor: ANIF, Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Sălaj în cursul anului 2011 nu a efectuat lucrări noi de investiţii, suprafaţa totală amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare la sfârşitul anului 2011 este de 133.484 ha, fiind structurată pe următoarele tipuri de lucrări:

- 14.323 ha desecare drenaj (56% din potenţialul amenajabil); aceste suprafeţe sunt repartizate pe un număr de 17 amenajări de desecare: CES Crasna mal stâng – 300 ha, Desecare Valea Sălajului – 1900 ha, CES Agrijul inferior – 893 ha, CES Bocşa Sălăjeni – 190 ha, CES Cosniciu Marca – 681 ha, CES Crasna amonte Vârşolţ – 350 ha, CES Drighiu Groapa – 1499 ha, CES Hereclean Bocşa – 851 ha, CES Hereclean Zalău – 479 ha, CES Mita Panic – 500 ha, CES Plant. Pomi Fildu – 174 ha, CES Plant. Pomi Zimbor – 204 ha, CES Uileac Carastelec – 160 ha, CES Valea Apă Sărată – 560 ha, CES Valea Maja Dioşod – Coşei – 457 ha, Valea Maja Şamşud – Chieşd – 702 ha, Craidorolt – Vârşolţ – 4423 ha;

- 119.161 ha combaterea eroziunii solului (64% din potenţialul amenajabil); aceste suprafeţe sunt repartizate pe un număr de 37 amenajări de combaterea eroziunii solului: CES Sâncraiul Almaşului - 3616 ha, CES Agrijul Mijlociu – 7434 ha, CES Agrijul Superior – 6928 ha, CES Almaş Mestereaga – 280 ha, CES Almaş Petrindu Ruginoasa – 2040 ha, CES Almaşu Superior – 7690 ha, CES Apărare oraş Zalău – 2130, CES Barcăul Superior – 5463 ha, CES Barcău Valcău Fizeş – 120 ha, CES Bercea Sântămărie – 350 ha, CES Crasna Vârşolţ Şimleu – 4127 ha, CES Dobrin Crişeni – 40 ha, CES Gârbou Cernuc – 2526 ha, CES Plant. Vie IAS Zalău – 105 ha, CES Sălajul Superior – 12684 ha, CES Staţ. Cercet. Plant. Pomi Zalău – 817 ha, CES V. Someş Cormeniş Tihău – 5610 ha, CES V. Someş Dobrocina Negreni – 3290 ha, CES Valea Aurie – 376 ha, CES Valea Ciumărna – 45 ha, Perimetrul Etalon Meseşeni – 2100 ha, CES Agrijul Inferior - 7207 ha, CES Bocşa Sălăjeni – 1115 ha, CES Cosniciu Marca – 927 ha, CES Crasna amonte Vârşolţ – 14062 ha, CES Drighiu Groapa – 2772 ha, CES Hereclean Bocşa – 3377 ha, CES Hereclean Zalău – 1949 ha, CES Mita Panic – 2301 ha, CES Plant. Pomi Fildu – 265 ha, CES Plant.


___________________________________________________________________________

69

Pomi Zimbor – 438 ha, CES Uileac Carastelec – 1148 ha, CES Valea Apă Sărată – 3680 ha, CES Valea Maja Dioşod – Coşei – 2342 ha, CES Valea Maja Şamşud – Chieşd – 4949 ha, CES Craidorolt – Vârşolţ – 4775 ha, CES+EEU Poiana Măgura Câmpia – 83 ha.

În cursul anului 2011 în vederea îmbunătăţirii calităţii solului precum şi pentru prevenirea unor situaţii nedorite, ANIF RA Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Sălaj a desfăşurat următoarele acţiuni:

I. Lucrări de investiţii: În anul 2011 au fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare în cadrul amenajării CES şi stabilizarea alunecărilor în b.h. Agrijul Mijlociu, zona Bozna – Păuşa, jud. Sălaj cu finalizare în anul 2012. Scopul realizării acestor lucrări este de a stopa evoluţia alunecărilor de teren în extravilanul localităţii Bozna şi de a asigura evacuarea directă şi rapidă a apelor de suprafaţă din amonte de localitatea Bozna în valea Bozna în vederea prevenirii inundării localităţii. Lucrările realizate în cadrul acestui obiectiv constau în:

decolmatări pe canale în vederea asigurării capacităţii de transport;

reparat podeţe;

reparat căderi;

reparat drumuri antierozionale;

reparat reţea drenaj (colector şi absorbant);

reparat guri evacuare;

reparat peree degradate;

reparat baraje din zidărie de piatră şi gabioane;

reparat baraje din pământ;

reparat cleionaje; Prin realizarea acestor lucrări de întreţinere şi reparaţii s-a asigurat condiţii

bune pentru exploatarea terenurilor agricole, s-a diminuat posibilitatea producerii de inundaţii pe terenurile limitrofe şi localităţile din aval, şi s-a asigurat un drenaj corespunzător a apelor de suprafaţă şi a celor subterane de pe terenurile din cadrul amenajărilor.

II. Alte cheltuieli de investiţii (studii de fezabilitate) în vederea promovării lucrărilor la următoarele obiective:

CES în b.h. Barcăul Superior, mal drept, sbh. Valea Fizeşului;

Completări CES în b.h. Crasna amonte Vârşolţ, sbh. Valea Şeredeanca;

Reabilitare CES Bocşa Sălăjeni, sbh. Valea Siciu;

CES şi stabilizarea alunecărilor de teren în b.h. Valea Almaş, sbh. Valea Dolu.

Managementul siturilor contaminate în judeţul Sălaj

Sit contaminat este o zonă definită geografic, delimitată în suprafaţă şi adâncime, poluată cu substanţe biologice sau chimice.

Inventarul siturilor contaminate se desfăşoară conform prevederilor HG 1408/2007, pe baza unor chestionare transmise agenţilor economici, deţinători de terenuri şi autorităţilor locale.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în anul 2008 şi 2009 APM Sălaj a transmis spre completare, aproximativ 90 de chestionare (prevăzute în anexele nr.1 şi 2), către operatorii economici/autorităţile publice locale


___________________________________________________________________________

70

sau deţinătorii de teren, în vederea identificării preliminară a siturilor posibil contaminate din judeţul Sălaj.

Chestionarele completate au fost trimise la ANPM, iar după analizarea şi evaluarea lor, a fost întocmită o listă preliminară (conform tabelului 4.1.4.1.), care cuprinde 23 situri posibil contaminate în judeţul Sălaj:

Caracteristicile siturilor posibil contaminate la nivel de judeţ

Nr. crt.

Denumire Sit

Lo

ca

lita

te

Su

pra

faţa

(ha

)

Statut Proprietate/

Titular Risc

Depăşit prag de interve

nţie

Tip informaţie disponibilă

1 Depozit de zgura si nisip ars - S.C. Rominserv S.A.

CRIŞENI 2,7 În

operare SC IAIFO

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 2)

2 Depozit deşeuri industriale - Silvania Zalău

CRIŞENI 0,674 In

operare SC Silvania

SA Scăzut FS

Memoriu Tehnic, Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2)

3

Depozitul de deşeuri industriale nepericuloase S.C. Silcotub S.A.

CRIŞENI 0,32 Neopera-

ţional SC Silcotub

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2)

4 Depozitul de deşeuri industriale periculoase S.C. Silcotub S.A.

CRIŞENI 0,0855 In

operare SC Silcotub

SA Scăzut FS


5 Depozitul de deşeuri menajere Jibou

JIBOU 2,6 In

operare

SC Romentrans

Serv SRL

Scăzut FS


6 Depozitul de deşeuri menajere ZALĂU

CRIŞENI 3,788 In

operare

Consiliul Judeţean

Sălaj

Scăzut FS


7 Halda cariera Zăuan Bai - Carastelec - S.C. Sălajul S.A.

IP 1 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-

Studiu de Impact (EIA), Bilanţ de mediu (nivel 2)

8 Halda steril mina Ip - S.C. Sălajul S.A.

IP 1,3 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-


9 Halda steril Sărmăşag - S.C. Sălajul S.A.

SĂRMĂŞAG

9 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-

Studiu de Impact (EIA)

10 Halda steril Zăghid I - S.C. Sălajul S.A.

HIDA 0,8 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-


11 Halda steril Zăghid II - S.C. Sălajul S.A.

HIDA 0,25 - SC Sălajul

SA Scăzut

-


12 Halda steril Zăuan - S.C. Sălajul S.A.

IP 0,6 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut

-


13

Parc 3, Sector nr. 4 - S.C. PETROM S.A. Grup de Zăcăminte Suplac

MARCA 0,3234 Neopera-

ţional SC Petrom

SA Scăzut

-

Bilanţ de mediu (nivel 0), Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Plan de acţiuni pt corectare PAC


___________________________________________________________________________

71

14


MARCA 0,2014 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Plan de acţiuni pt corectare PAC

15


MARCA 0,3786 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


16

Parc 5, Sector nr. 4 - S.C. PETROM S.A. Grup de Zăcăminte Suplac -

MARCA 0,4245 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


17


MARCA 0,9875 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


18


MARCA 0,3892 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


19


MARCA 0,4303 In

operare SC Petrom

SA Scăzut FS


20

Platforma industriala S.C. MICHELIN ROMSTEEL CORD S.A.

ZALĂU 9 In

operare SC Michelin România SA

Scăzut FS

Studiu de Impact (EIA)

21 Platforma industriala S.C. SILCOTUB S.A.

ZALĂU 30 In

operare SC Silcotub

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Raport de amplasament

22 Platforma industriala S.C. SILVANIA S.A.

ZALĂU 25,35 In

operare SC Silvania

SA Scăzut FS

Studiu de Impact (EIA), Bilanţ de mediu (nivel 0), Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Investigare Preliminara

23 S.E.L.C. Jibou JIBOU 5,2108 In

operare RTFC Cluj Scăzut FS


Tab. 4.1.7. Caracteristicile siturilor posibil contaminate la nivel de judeţ

În tabelul 4.1.7. sunt prezentate şi siturile la care s-a depăşit pragul de

intervenţie la folosinţa sensibilă (FS) a terenurilor. Valorile de referinţă sunt conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. Modalităţi de investigare: conform H.G.nr.1408/2007, în cazul siturilor contaminate, după analiza raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic împreună cu evaluarea de risc, se va decide dacă sunt necesare măsuri de refacere a zonelor în care mediul geologic şi ecosistemele terestre au fost afectate.


___________________________________________________________________________

72

Aceste măsuri vor fi cuprinse în proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică.

Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se numără:

- constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

- elaborarea bilanţului de mediu; - stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al

terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului. La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile

pedologice, executate de Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, conform legislaţiei în vigoare.

În judeţul Sălaj pentru zonele contaminate cu poluanţi proveniţi de la diferite tipuri de activităţi, se folosesc următoarele metode de investigare şi evaluare a poluării solului cum ar fi:

Metode geochimice: – prelevări de probe de sol – prelevări probe de apă subterană – analize mineralogice pentru apa, sol – analize fizico – chimice apă, sol Metode geofizice: – metoda de absorbţie atomică în flacără a extractelor acide cu

spectrofotometru – metoda de determinare prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără Foraje: – foraje de hidroobservaţie – foraje pentru prelevarea probelor de sol.

Reconstrucţia ecologică a solurilor: în cadrul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a solurilor afectate de diferite procese trebuie avute în vedere măsuri generale şi măsuri specifice solurilor agricole şi forestiere.

În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr.1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

În anul 2011 au fost depuse la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj 4 proiecte pentru obţinerea acordului de mediu. Odată cu depunerea documentaţiei pentru obţinerea acordului de mediu s-a depus şi planul de refacere şi proiectul tehnic de refacere a mediului de către următoarele firme: SC Mare Comp SRL – Extracţie agregate minerale Letca - Zaton, SC Agromioriţa SRL – Balastiera Someş Agro, SC Pol Agregate SRL – Exploatare în carieră a zăcământului de pietriş, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Horoatu Crasnei - Buciumi - Lucrări de decolmatare a albiei în perimetrul Valea Ragului, loc. Stîrciu, jud. Sălaj, pentru punerea în siguranţă a drumului de acces la exploataţii agricole.

S.C. OMV Petrom S.A. Zona de Producţie nr. 1 Crişana - Banat, din programele de conformare pentru anul 2011 aferente autorizaţiei de mediu, a realizat următoarele lucrări:

- la Secţia nr. 4, Parc 6 au fost realizate următoarele măsuri din programul pentru conformare anexă la autorizaţia de mediu: măsura nr. 1 - reabilitare dig de retenţie; măsura nr. 2 - consolidarea magistralei, care face legătura între parcuri şi depozitul central, peste râul Barcău şi încastrarea acesteia pe


___________________________________________________________________________

73

cele două maluri ale râului Barcău, întrucât deschiderea peste râu este de cca. 40 m;

S.C. Compania de Apă Someş S.A. Sucursala Sălaj – Secţia Zalău în anul 2011 a realizat următoarele lucrări prevăzute ca măsuri în programul de conformare:

- descărcarea apelor uzate: înlocuirea canalizării menajere în lungime de 7 km, extinderea canalizării menajere în lungime de 12 km, eliminarea a 9 puncte de evacuări directe;

la Secţia Jibou: - protecţia calităţii apelor: înlocuirea conductelor din reţeaua de distribuţie a

apei în lungime de 5,8 km, extinderea reţelei de distribuţie în lungime de 1,3 km şi conectarea de noi consumatori;

- descărcarea apelor uzate: înlocuirea canalizării menajere în lungime de 1,9 km, extinderea canalizării menajere în lungime de 2,7 km;

la Secţia Şimleu Silvaniei: - protecţia calităţii apelor: reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei;

înlocuirea conductelor din reţeaua de distribuţie (3,8 km), extinderea reţelei de distirbuţie (5,7 km) şi conectarea de noi consumatori;

- descărcarea apelor uzate: înlocuirea canalizării menajere în lungime de 3 km, extinderea canalizării menajere în lungime de 10,2 km;

la Secţia Cehu Silvaniei: - protecţia calităţii apelor: înlocuirea conductelor din reţeaua de distribuţie a

apei în lungime de 2,1 km, extinderea reţelei de distirbuţie în lungime de 2,8 km şi conectarea de noi consumatori; înlocuire conductă de aducţiune în lungime de 9,7 km;

- descărcarea apelor uzate: înlocuirea canalizării menajere în lungime de 2,3 km, extinderea canalizării menajere în lungime de 5,3 km.

4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

Poluările accidentale: sunt accidente majore de mediu care se produc în toate structurile acestuia şi din motive foarte complexe.

Poluarea naturală - are importanţă secundară în condiţiile în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav: a) erupţiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distanţe de vânt şi curenţi de aer; b) eroziunea solului, eoliană sau cauzată de ploi, este cu atât mai intensă cu cât solul este lipsit de vegetaţie, în pantă sau într-o zonă cu reţea hidografică bogată; c) reziduurile vegetale şi animale degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influenţeze negativ sănătatea populaţiei umane;

Poluarea artificială - iniţial produsele poluante erau de natură organică şi uşor biodegradate de bacterii şi ciuperci. Pe măsura dezvoltării industriale şi exploziei demografice au apărut deşeuri nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună. Poluarea artificială este de natură:

- fizică (sonoră, radioactivă, termică); - chimică, biologică (agenţi patogeni virusuri, bacterii, fungi);

după mediul în care acţionează poate fi: - poluarea aerului - poluarea solului - poluarea apei

Creşterea alarmantă a poluărilor accidentale şi în special a celor cu consecinţe grave necesită măsuri urgente de eficientizare a activităţilor de control


___________________________________________________________________________

74

atât prin acţiuni sistematice directe, dar şi printr-o mai bună cooperare între autorităţile teritoriale de mediu şi agenţii economici potenţial poluatori.

Poluările accidentale pot fi: - poluări accidentale produse din cauze tehnologice şi neglijenţe umane; - poluări accidentale ale localităţilor şi terenurilor, cu produse petroliere, prin

spargerea conductelor de transport a acestor produse; - poluări accidentale datorate accidentelor de circulaţie; - poluări accidentale cauzate de factori naturali; - poluări accidentale, cu produse petroliere;

Poluările industriale precum şi cele în agricultură, sau transporturi, pot fi evitate prin întărirea disciplinei în muncă, respectarea legislaţiei şi a normelor specifice fiecărei activităţi. Paralel cu intensificarea educaţiei personalului de lucru, se impune aplicarea cu stricteţe a principiului „poluatorul plăteşte ”.

Calamităţile naturale pot fi substanţial diminuate prin întărirea activităţii de supraveghere, prevedere, prognoză, pregătire de acţiuni în diverse scenarii posibile şi aplicarea promptă a măsurilor celor mai adecvate situaţii care se ivesc.

În judeţul Sălaj, în anul 2011 nu s-au produs accidente majore de mediu.

4.2. Starea pădurilor

Rolul şi importanţa pădurilor au suferit o serie de schimbări a sistemului de

valori de-a lungul timpului, acestea fiind percepute diferit în strânsă legătură cu dezvoltarea inegală a societăţii româneşti din diferitele regiuni biogeografice. Astfel, dacă în trecut importanţa pădurii era cea de a oferi omului primitiv hrană şi adăpost, mai târziu ele au fost preţuite pentru cantitatea de fructe sau pentru cantitatea şi calitatea vânatului oferit.

Potrivit mai multor ecologişti, actualmente suprafaţa pădurilor de pe planeta noastră a atins limitele minim admisibile pentru funcţionarea normală a biosferei. Acest lucru se datorează în proporţii de 90 la sută iresponsabilităţii şi atitudinii neglijente a oamenilor faţă de resursele forestiere. În acelaşi timp, un hectar de pădure filtrează anual 50 – 70 de tone de praf, absoarbe 6 tone de bioxid de carbon şi produce circa 4 tone de oxigen, ceea ce este suficient pentru a menţine respiraţia a 18 oameni pe an.

Din dorinţa de a-i fi mai bine, omul, în evoluţia sa, a atentat la principalul lui dar - mediul înconjurător, recurgând in mod abuziv, chiar si la distrugerea vegetaţiei forestiere, astfel odată cu dezvoltarea şi evoluţia societăţii umane, pădurile au reprezentat un obstacol în calea dezvoltării agriculturii şi creşterii animalelor, astfel încât ele au fost decimate progresiv corespunzător gradului de dezvoltare a acestor noi ramuri de producţie, acţiuni ce mai continuă şi astăzi în pădurile tropicale. În perioadele mai actuale însă, odată cu creşterea nevoilor de lemn, produsele lemnoase s-au impus tot mai mult şi pe spaţii din ce în ce mai largi ca principal produs al pădurilor, chiar dacă importanţa celorlalte produse ale pădurii nu a scăzut, apărând astfel un pericol de supraexploatare a acestor componente de bază ale mediului.


___________________________________________________________________________

75

4.2.1. Fondul forestier naţional Ca o situaţie preconizată, un fapt demn de semnalat în cazul structurii de

proprietate a fondului forestier naţional, este că, la nivelul României suprafeţele acoperite cu păduri cu regim de proprietate de stat, aflate în administrarea R.A. Romsilva, să scadă de la 4,3 milioane de ha la sfârşitul anului 2005, la 2,3 milioane ha în perioada următoare.

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2009 2011

90000

92000

94000

96000

98000

100000

102000

104000

106000

Fig. 4.2.1 Evoluţia fondului forestier în judeţul Sălaj în perioada 2001-2011

În această tendinţă a structurii de proprietate, şi la nivelul judeţului Sălaj, a

apărut o modificare semnificativă a raportului dintre procentul suprafeţelor de pădure având un regim de proprietate privat în dauna celor de stat, odată cu apariţia actelor normative ce reglementează regimul proprietăţii şi în special a Legii nr. 247/2005, suprafeţe mari de păduri fiind retrocedate către vechii proprietari.

Astfel, suprafaţa totală ocupată de vegetaţia forestieră în judeţul Sălaj la sfârşitul anului 2011, este de 95.847 ha, iar punct de vedere al tipului de proprietate această suprafaţă se prezintă astfel:

Terenuri forestiere proprietate publică a statului - 33.885 ha;

Terenuri forestiere proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – 11.685 ha;

Terenuri forestiere proprietate a persoanelor juridice şi fizice – 50.277ha.


___________________________________________________________________________

76

36%

12%

52%

Proprietate publică a

statului

Proprietate publică a

unităţilor administrativ

teritoriale

Proprietate privată a

persoanelor fizice şi

juridice

Fig. 4.2.2 Proprietatea asupra pădurilor

Această suprafaţă este distribuită în funcţie de principalele grupe de specii

lemnoase după cum urmează - răşinoase – 6.896 ha, reprezentând 8 % din suprafaţa totală; - foioase – 87.894 ha, reprezentând 92 % din suprafaţa totală;

8%

92%

Specii de răşinoase Specii de foioase

Fig. 4.2.3 Principalele grupe de specii lemnoase

4.2.2. Funcţia economică a pădurilor Un rol al pădurilor este cel ecologic şi de protecţie a mediului, în raport cu

funcţiile pe care le îndeplinesc există două grupe funcţional, care la nivelul anului 2010 în judeţului Sălaj se prezintă astfel:

a) grupa I, care cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii. Aceste tipuri de păduri ocupă 13.003 ha, ceea ce reprezintă 13,59% din totalul suprafeţelor.

b) grupa II, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie, acestea ocupă o suprafaţă de 83.509 ha, ceea ce reprezintă 86,41% din totalul suprafeţelor.


___________________________________________________________________________

77

13003

83509

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

1

GRUPAFUNCŢIONALĂ I

GRUPAFUNCŢIONALĂ II

Fig. 4.2.4

Nu mai puţin important este rolul pădurii ca factor de regularizare a cursurilor râurilor. De asemenea, pădurea este menită să asigure cerinţele de agrement si turism, tot mai accentuate în condiţiile vieţii moderne, ambianţa biofizică indispensabilă localităţilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.

4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic. În decursul anului 2011, a fost exploatat un volum de 166,3 m³ de masă

lemnoasă, respectiv 66.300 m³ din pădurile cu regim de proprietate de stat şi păduri cu regim privat, aflate în administrarea Direcţiei Silvice Sălaj şi 100.000 m³ din pădurile aflate în proprietate privată. Luând în considerare grupele de specii lemnoase exploatate, cantităţile de masă lemnoasă se prezintă astfel:

Specii lemnoase exploatate

Păduri administrate de Direcţia Silvică

Zalău

Păduri proprietate privată

Total jud. Sălaj

Răşinoase 2.700 m³ 1000 m³ 3.700 m³

Foioase 121.300 m³ 41.300 m³ 162.600 m³

Total 124.000 m³ 42.300 m³ 166.300 m³ Tab. 4.2.1


___________________________________________________________________________

78

2.7001.000

121.300

41.300

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

Răşinoase Foioase

Păduri administrate de

DS Sălaj

Păduri private

Fig. 4.2.5 Situaţia masei lemnoase exploatate

4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Zonarea altitudinală a pădurilor din judeţul Sălaj se prezintă astfel : - până la 200 m – 20.991 ha; - între 201m şi 400 m – 31.456 ha ; - între 401m şi 600 m – 25.089 ha ; - între 601m şi 800 m – 16.216 ha ; - între 801m şi 1000 m – 954 ha. Total – 95.847 ha.

22%

33%

27%

17%1%

pana la

200 m

201-400 m

401-600 m

601-800 m

801-1000

m

Fig. 4.2.6 Zonarea altitudinală a pădurilor din judeţul Sălaj

4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor Pentru realizarea evaluării nivelului evaluării stării de sănătate a vegetaţiei

forestiere se folosesc metode analitice distribuite pe 2 nivele respectiv următoarele:


___________________________________________________________________________

79

- nivelul 1 – bazat pe reţele naţionale şi pe reţeaua europeană, cu sondaje permanente pentru evaluarea anuală a defolierii coroanei arborilor.

- nivelul 2 şi 3 - bazate pe o reţea intensivă de supraveghere a principalilor parametri de stare a ecosistemelor forestiere.

Principalii dăunători şi agenţi patogeni identificaţi în cursul anului 2011, în pădurile judeţului Sălaj, conform statisticilor sunt următorii: Melolonta melolonta, Crystorrhynchus lapathi, Tortrix viridana, Orchester fagi, Pristiphora abietina, Microsphaera abbreviata, Lophodermium pinasuri. Atacul acestor dăunători a fost semnalat în anumite arborete, însă gradul de infestare a fost foarte slab, fără a produce pagube arboretelor în care au fost semnalaţi.

Starea de sănătate a pădurilor sub aspectul defolierii frunzişului La toate speciile, din numărul total de arbori inventariaţi ( 1598 ) 97,5% se află

pe clasele 0-1 şi 2,5 % în clasele 2-4. Defolierea pe grupe de specii (răşinoase, foioase) şi clase de vătămare la

nivelul anului 2011 este următoarea :

Grupa de specii

Nr. arbori inventariaţi

0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

Răşinoase 96 83

86,5 13

13,5 - - - - - 13

13,5

Foioase 1502 1278 85,0

185 12,3

28 1,9

4 0,3

7 0,5

11 0,8

39 2,7

224 15,0

Total 1598 1361 85,1

198 12,4

28 1,8

4 0,3

7 0,5

11 0,7

39 2,5

237 14,9

Tab. 4.2.2.

Fig. 4.2.7.

Având în vedere intensitatea atacului dăunătorilor pe diferite grupe de vârstă a arborilor monitorizaţi situaţia ne arată un atac mai accentuat la grupa de vârstă 80-100 de ani.

Starea de sănătate a pădurilor sub aspectul decolorării frunzişului La toate speciile, din numărul total de arbori inventariaţi (1598) 98,8 % se

încadrează în clasele 0-1 adică în categoria nedecoloraţi. Decolorarea arborilor din grupa foioase s-a produs la un număr foarte mic de

arbori, aceştia reprezentând un procent de 1,0%, diferenţa de 99% sunt nedecoloraţi.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

nr.

de

arb

ori

def

olia

ti

0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

clase de vatamare

Rasinoase Foioase


___________________________________________________________________________

80

La răşinoase nu a fost semnalată producerea decolorării, toate exemplarele fiind încadrate în categoria nedecoloraţi. Decolorarea pe grupe de specii şi clase de vătămare este următoarea:

Grupa de specii


0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

Răşinoase 96 86

89,6 10

10,4 - - - 10

10,4

Foioase 1502 1396 92,9

92 6,1

4 0,3

3 0,2

7 0,5

10 0,7

14 1,0

106 7,1

Total 1598 1482 92,7

102 6,4

4 0,3

3 0,2

7 0,4

10 0,6

14 0,9

116 7,3

Tab. 4.2.3.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a pădurilor sub aspectul decolorării frunzişului, pe clase de vârstă situaţia se prezintă în tabelul de mai jos:

Clase de vârstă


0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

0-20 ani 88 76

86,4 12

13,6 - - - - - 12

13,6

21-40 ani 244 229 93,3

15 6,1

- - - - - 15 6,1

41 –60 ani 729 675 92,6

42 5,8

3 0,4

3 0,4

6 0,8

9 1,2

12 1,6

54 7,4

61-80 ani 423 389 92,0

33 7,8

1 0,2

- - - 1 0,2

34 8,0

81 –100 ani 114 113 99,1

- - - 1 0,9

1 0,9

1 0,9

1 0,9

Total 1598 1482 92,7

102 6,4

4 0,3

3 0,2

7 0,4

10 0,6

14 0,9

116 7,3

Tab. 4.2.4.

Urmărind valorile anuale ale proporţiei în diferite clase sau grupe de clase de defoliere şi decolorare se observă că pentru toate speciile nu sunt diferenţe semnificative. Răşinoasele prezintă o stare de sănătate mai bună decât foioasele. Pădurile din judeţul Sălaj pot fi considerate ca păduri slab afectate de defoliere şi decolorare.

La nivelul pădurilor administrate, nu se înregistrează fenomene de uscare anormală a arborilor. Uscarea produsă în fond forestier se încadrează în limitele normale şi este cauzată în special de concurenţa intra- şi interspecifică dintre specii.

În cursul anului 2011 nu au fost efectuate lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor deoarece pădurile judeţului Sălaj sunt stabile din punct de vedere fitosanitar.

Pentru menţinerea arboretelor sănătoase se urmăreşte atent dinamica populaţiilor de dăunători specifici ecosistemului forestier, obiectiv realizat prin utilizarea mijloacelor moderne de depistare, prognoză şi combatere.


___________________________________________________________________________

81

4.2.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri. În urma activităţilor silvice de întreţinere şi regenerare a pădurilor, în anul

2011 a fost parcursă cu diverse tipuri de tăieri o suprafaţă de 37.647 de ha. de păduri. Aceste lucrări au urmărit: creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu, precum şi a producţiei de masă lemnoasă ; păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor ; conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ; sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători.

În funcţie de scopul urmărit, aceste tăieri au fost de următoarele tipuri : - accidentale – 2.128 ha ; - tăieri de regenerare – 661 ha ; - tăieri de îngrijire – 1.725 ha; - tăieri de igienă şi curăţire - 33.133 ha.

2%5%

87%

6%

TĂIERI DE REGENERARE

TĂIERI DE ÎNGRIJIRE

TĂIERI DE IGIENĂ ŞI

CURĂŢIRE

TĂIERI ACCIDENTALE

Fig. 4.2.8. Tipuri de tăieri

4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de

împădurire

Zonele cu deficit de vegetaţie forestieră sunt prin definiţie zonele cu terenuri neproductive, degradate, iar acestea în majoritatea cazurilor aparţin proprietarilor persoane fizice, acţiunile de împădurire fiind dificile deoarece colaborarea cu aceştia se dovedeşte a fi deficitară, de cele mai multe ori neexistând acordul proprietarilor.

În anul 2011 nu au fost scoase suprafeţe din fondul forestier al judeţului Sălaj. 4.2.8. Suprafeţe cu păduri regenerate în anul 2011 Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor un factor determinant

este regenerarea acestora. În acest sens, în anul 2011 prin campania de împăduriri s-a parcurs cu lucrări de regenerare o suprafaţă totala de 140 ha din care s-au regenerat natural 98 ha în urma aplicării tratamentelor cu regenerări naturale, iar 42 ha au fost parcurse cu lucrări de împăduriri, cu utilizarea puieţilor din pepinierele ocoalelor silvice, urmare a aplicării tăierilor de refacere – substituiri.


___________________________________________________________________________

82

98 ha

60%

42 ha

40%

Suprafeţe regenerate

natural

Suprafeţe regenerate

artificial

Fig. 4.2.9. Suprafeţe cu păduri regenerate

4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea

publicului Oamenii s-au obişnuit demult cu peisajul culturilor agricole ce intersectează

masivele forestiere, adesea chiar înlocuindu-le, practicile agriculturii intensive au condus la un adevărat „măcel” al resurselor forestiere, fără a se lua în consideraţie funcţiile lor protectoare. Bunăoară, un hectar de fâşii forestiere de protecţie a câmpurilor sporesc productivitatea culturilor agricole până la 20 – 25% Pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea infracţiunilor şi contravenţiilor silvice referitoare la tăieri ilegale de arbori, braconaj, păşunat abuziv şi altele, personalul silvic în colaborare cu organele de poliţie organizează permanent acţiuni de patrulare, pânde fixe şi controale ale circulaţiei materialului lemnos, atenţionarea prin pancarte la intrarea în pădure asupra prevenirii incendiilor de pădure, interzicerii depozitării de gunoaie şi alte resturi menajere în fondul forestier şi accesul în pădure numai pe drumurile special amenajate.

Pădurea, aurul verde al Pământului, dintotdeauna a reprezentat o sursă nelimitată de viaţă atât pentru om cât şi pentru animale. În perioada preistorică, pe când pădurile ocupau jumătate din suprafaţa Terrei, omul, aflat la începutul existenţei sale, era un partener supus al acestora, făcând parte integrală din natură. Se ştie că pe atunci mintea omului fiind încă prea puţin dezvoltată a făcut ca acesta să cunoască doar funcţiile materiale ale pădurilor, resursele lor, care îi asigurau viaţa de zi cu zi.

4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Datorită multiplelor funcţii pozitive exercitate de pădure asupra mediului,

implicit şi instituirea unui regim eficient de management forestier cu implementarea celor mai noi practici silviculturale, în concordanţă cu conţinutul amenajamentelor silvice, nu pot avea decât o influenţă net pozitivă asupra evoluţiei factorilor de mediu, atât de intim legaţi de acest component de mediu care îl reprezintă pădurea.


___________________________________________________________________________

83

Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social-economice tot mai diverse

şi mai crescânde, ecosistemul forestier reprezentat de pădure, este subordonat şi se interacţionează tot mai mult cu mediul social uman. Vegetaţia forestieră constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor şi alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul şi apropierea pădurii şi exercitând o influenţă primordială în geneza şi evoluţia solurilor de tip forestier.

Problemele de regenerare a arboreturilor naturale fundamentale necesită o atenţie deosebită din partea sivicultorilor, deoarece ele constituie un procent mic, dar găzduiesc principalele populaţii de plante rare, inclusiv speciile înscrise în Cartea Roşie. Pentru a păstra genofondul din aceste arboreturi se recomandă regenerarea lor pe cale naturală şi nu artificială. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol, şi menţinerea unui regim hidric favorabil solului, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate efectele negative asupra mediului şi economiei în ansamblu. Prin aparatul foliar, vegetaţia forestieră contribuie la purificarea cu bun randament la purificarea atmosferei de praf, fum, gaze toxice şi microbi, consumă totodată, o mare cantitate de dioxid de carbon şi reface continuu stocul de oxigen.

Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic şi recreativ al pădurii, datorită esteticii sale, aceasta se constituie ca refugiu şi izvor de revigorare pentru populaţia umană, atât de influenţată şi afectată de efectele progresului tehnic şi a dezvoltării industriale.

4.3. Tendinţe

Din suprafaţa totală a judeţului Sălaj, de 386.438 ha, 238.966 ha (61,83%) reprezintă teren agricol, restul de 147.472 ha (38,17%) fiind reprezentată de terenuri neagricole (păduri, terenuri cu ape, căi de comunicaţii, căi ferate, terenuri ocupate cu construcţii, ş.a.m.d.), cea mai mare pondere din cadrul terenului agricol o are terenul arabil (50,46%), urmat de păşuni (31,24%), fâneţe (15,39%), livezi (1,85%) şi vii (1,04%). Se poate remarca faptul că suprafeţele de terenuri agricole la nivelul judeţului Sălaj s-au redus treptat, începând cu anul 1999 şi până în anul 2010, iar din anul 2011 se observă o uşoară creştere.

În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă pentrul anul 2011 se constată o creştere a terenurilor ocupate de arabil, fâneţe, păşuni, livezi şi o scădere a terenurilor ocupate de vii.

Referitor la suprafeţele scoase din circuitul agricol, se evidenţiază o variaţie semnificativă a acestora în special pentru categoria de folosinţă arabil în perioada


___________________________________________________________________________

84

1999 – 2011. Comparativ cu anul 2010, în 2011 se constată o creştere de 8,33 ha de teren scos din circuitul agricol.

Se remarcă faptul, că începând cu anul 2008 s-a redus treptat consumul de pesticide utilizate în sectorul agricol. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în anul 2008 şi 2009 APM Sălaj a transmis spre completare, aproximativ 90 de chestionare (prevăzute în anexele nr.1 şi 2), către operatorii economici/autorităţile publice locale sau deţinătorii de teren, în vederea identificării preliminară a siturilor posibil contaminate din judeţul Sălaj. Chestionarele completate au fost trimise la ANPM, iar după analizarea şi evaluarea lor, a fost întocmită o listă preliminară, care cuprinde 23 situri posibil contaminate în judeţul Sălaj, care au fost introduse în baza de date “on-line” de pe site-ul ANPM. Pe baza valorilor de referinţă din Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului din cele 23 de situri la 16 este depăşit pragul de intervenţie. Aceste situri sunt încadrate în felul următor:

- terenuri cu folosinţă sensibilă: 16 situri, - terenuri folosinţă mai puţin sensibilă: 15 situri.

După finalizarea listei siturilor contaminate va urma procedura de stabilire a siturilor care vor intra în programele de reconstrucţie ecologică.

Comparativ cu anul anterior, numărul surselor de presiune asupra solului şi intensitatea impactului pe care acestea îl au asupra calităţii solului, se menţine constant.

Studiile pedologice şi agrochimice au avut ca scop identificarea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor în vederea iniţierii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ce se impun pentru fiecare caz în parte. Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor au fost întreprinse o serie de acţiuni: lucrări de distrugerea vegetaţiei acvatice pe canale pentru menţinerea capacităţii de transport, întreţinere construcţii hidrotehnice, lucrări de decolmatări canale, măsurători topo în vederea determinării volumelor de lucrări.

Au fost depuse planuri de refacere şi proiecte tehnice de refacere a mediului de către următorii operatori: SC Mare Comp SRL, SC Agromioriţa SRL, SC Pol Agregate SRL, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Horoatu Crasnei - Buciumi, iar S.C. OMV Petrom S.A. şi S.C. Compania de Apă Someş S.A. Sucursala Sălaj au realizat măsurile din programul de conformare.

În judeţul Sălaj, în anul 2011 nu s-au produs accidente majore de mediu. S-au făcut demersuri semnificative pentru prevenirea poluării şi reducerea

impactului activităţilor antropice asupra mediului în special în contextul angajamentelor asumate în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Fig. 4.2.12.


___________________________________________________________________________

85

Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social-economice tot mai diverse şi mai crescânde, ecosistemul forestier reprezentat de pădure, este subordonat şi se interacţionează tot mai mult cu mediul social uman. Vegetaţia forestieră constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor şi alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul şi apropierea pădurii şi exercitând o influenţă primordială în geneza şi evoluţia solurilor de tip forestier.

Problemele de regenerare a arboreturilor naturale fundamentale necesită o atenţie deosebită din partea sivicultorilor, deoarece ele constituie un procent mic, dar găzduiesc principalele populaţii de plante rare, inclusiv speciile înscrise în Cartea Roşie. Pentru a păstra genofondul din aceste arboreturi se recomandă regenerarea lor pe cale naturală şi nu artificială. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menţinerea unui regim hidric favorabil solului, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate efectele negative asupra mediului şi economiei în ansamblu. Prin aparatul foliar, vegetaţia forestieră contribuie la purificarea cu bun randament la purificarea atmosferei de praf, fum, gaze toxice şi microbi, consumă totodată, o mare cantitate de dioxid de carbon şi reface continuu stocul de oxigen.

Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic şi recreativ al pădurii, datorită esteticii sale, aceasta se constituie ca refugiu şi izvor de revigorare pentru populaţia umană, atât de influenţată şi afectată de efectele progresului tehnic şi a dezvoltării industriale.

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în perioada 2005–2011, a apărut o modificare semnificativă a raportului dintre procentul suprafeţelor de pădure, având un regim de proprietate privat în dauna celor de stat, odată cu apariţia actelor normative ce reglementează regimul proprietăţii şi în special a Legii nr. 247/2005, suprafeţe mari de păduri fiind retrocedate către vechii proprietari.

capitolul 4. utilizarea terenurilor 4.1. solul 4.1.1.apmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte...

Documents