MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI – MLPATINSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR

- INCERC -

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILORDE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE

CAIETUL VII: Perne de pamânt, piatra sparta sau alte materiale locale

Redactarea I

Contract nr:717/1993

Faza 3

Elaborat de : INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR – INCERC

Bucuresti – Laborator de Geotehica si Fundatii

DIRECTOR STIINTIFIC :Sef Laborator G.F. :Responsabil lucrare :

Colaborator :

- Aprilie 1994 -

INSTITUTUL DECERCETARI PENTRU CONSTRUCTII BUCURESTI ROMANIASos.Pantelimon nr.266, Sector 2, Tel: 627.40.85; 627.50.20; Fax: 312.80.62; Telex: CERCO – R 102488

Laborator Geothnica si Fundatii

Catre,__________________________________

__________________________________

__________________________________

Alaturat va trimitem in redactarea I, Proiectul de „Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice”.

Totodata vi se anexeaza memoriul de prezentare, precum si lista factorilor interesati carora le-am trimis aceasta lucrare.

In conformitate cu reglementarile in vigoare privind elaborarea prescriptiilor tehnice in constructii va rugam a analiza textul alaturat si a ne trimite pana la data de ________________ observatiile si propunerile dvs. de imbunatatire, in vederea intocmirii redactarii II.

De asemenea va invitam sa participati la aceeasi data ________________,ora______ la sedinta de colectiv privind analiza observatilor si propunerilor primite, ce va avea loc la __________________________________________________________ .

Va mai reamintim ca in conformitate cu prevederile metodologiei existente, neprimirea in termenul de mai sus a observatiilor si propunerilor dvs. echivaleaza cu acordul dvs. asupra textului alaturat.

DIRECTOR STIINTIFIC SEF LABORATOR G.F.

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA Indicativ: C 29 – 85 TERENURILOR DE FUNDARE SLABE Inlocuieste: C 29 - 77PRIN PROCEDEE MECANICECAIETUL VII/1994 :Perne de pamant,Piatra sparta sau alte materiale locale

1.GENERALITATI

1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea, executarea si verificarea pernelor de pamant, piatra sparta sau alte materiale locale, folosite pentru imbunatatirea terenurilor slabe de fundare (definite in Caietul I/91al normativelor C – 29 - 85) in vederea fundarii directe a constructiilor civile, industriale, agro – zootehnice si a cladirilor din domeniile transporturilor si constructiilor hidrotehnice.

1.2. Prin termenul de „perna” uilizat in cadrul acestui normaiv se intelege o umplutura realizata in zona activa a unei fundatii, din material local sau de aport, sub forma unui strat sau a unei succesiuni de straturi orizontale, compactate prin cilindrare, cilindrare cu vibrare, prin batere sau prin combinarea acestor procedee.In general pernele cilindrate sunt mai economice, dar cele realizate prin batere sau cele combinate se pot impune atunci cand nivelul apei subterane este ridicat sau in cazul PSU, pentru desensibilizaez sub perna.

1.3.In cuprinsul prezentulu normativ se va utiliza pentru prescurtare, denumiea generala de „perna”, intelegandu – se prin aceasta ca materialul din care este alcatuita poate fi pamant coeziv sau necoeziv, piatra sparta sau alt material local.

Elaborat de: Aprobat de:_________________________In colaborare cu:__________________________

NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILORDE FUNDARE SLABE, PRIN PROCEDEE MECANICE

CAIEUL VII: Perne de pamant, iatra sparta sau alte materiale locale

- Redactarea I –

C U P R I N S

1. GENERALITATI ...........................................................................................................1

2. DOMENIUL DE APLICARE ........................................................................................2

3. PROIECTAREA PERNELOR .......................................................................................4

4. EXECUTAREA PERNELOR ......................................................................................11

5. VERIFICAREA COMPACTARII MATERIALULUI DIN PERNE ...................................................................................15

6. ALTE PREVEDERI......................................................................................................18

ANEXA 1 – UTILAJE DE COMPACTARE MATERIALE PENTRU PERNE

ANEXA 2 – DATE PRIVIND LUCRARILE DE COMPACTARE EXPERIMENTALA A PERNELOR

MEMORIU DE PREZENTARE

„NORMATIV PRIVIND IMBUNATATIREA TERENURILORDE FUNDARE SLABE, PRIN PROCEDEE MECANICE”

CAIETUL VII: Perne de pamant, piatra sparta sau alte materiale locale

- Redactarea I -

Prezenta redactare s-a intocmit in baza contarctului de cercetare nr.717/1993 intitulat „Cercetari privind metodele de proiectare si tehnologiile de executie a pernelor de pamant si a compactarii pamanturilor cu maiul super greu”, in cadrul caruia, r feritor la pernele de pamant, INCERC Bucuresti a colaborat cu ___________________.

Fata de vechiul normativ (C 29 – 1997) in baza cercetarilor efectuate s-au adus urmatoarele modificari si completari prin redactarea de fata:

o fata de vechile prevederi referitoare la pernele de pamant, care erau tratate impreuna cu cele referitoare la compactarea cu maiul greu, s-a intocmit un „caiet” de sine statator referitor la perne, adus la zi din punct de vedere al cunostintelor in acest domeniu.

o s-au redactat noile prevederi in concordanta cu Caietul 1/1991 „Prevederi generale privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice”, in care sunt tratate detaliat metode de calcul dinamic pentru alegerea utilajului optim si a parametrilor tehnologici.

o s-au introdus prevederi clare privind dimensionarea pernei astfel:

in vechile prevederi grosimea grosimea pernei era conditionata de gradul de compactare, iar in actualele prevederi se introduc conditii de rezistenta pentru stratul de sub perna si de tasare.

pentru zona de garda care era egala cu grosimea pernei s-a introdus un mod de calcul in functie de latimea fundatiei si coeficientul de distributie a eforturilor verticale.

Daca pentru compactarea materialului din perna se alege un utilaj vibrator, iar amplasamentul se afla in imediata apropiere de constructii, cai de comunicatie subterane etc. existente, distanta de securitate se ia in functie de conditiile si experienta locala si de utilajul folosit.In zonele unde nu exista aceasta experienta se vor face determinari adecvate, cu concursul unui institut de specialitate.

In Anexa 2 se dau „Date privind lucrarile de compactare experimentala a pernelor”.

2. DOMENIUL DE APLICARE

2.1. Pernele se pot foloso atunci cand fundarea directa nu este posibila, conditiile de capacitate portanta, tasare sau altele nefiind indeplinite siin comparatie cu alte procedee sunt avantajoase tehnic sau/si economic.

2.2. Avantajele tehnice si/sau economice ale pernelor in comparatie cu alte procedee (compactarea cu maiul geu, coloane de pamant sau alte materiale locale, fundatii de adancime, etc.) pot fi:

o sporirea capacitatii portante a terenului de fundare

o uniformizarea tasarilor

o crearea unui strat de permeabilitate redusa, care diminueaza infiltratiile in terenul situat sub perna

o reducerea tasarilor suplimentare prin umezire la terenuri sensibile la umezire cu grosimi mai mici de 5 m (PSI)

o reducerea variatiilor de volum prin umflare si contractii la pamanturi susceptibile la importante ariatii de volum in cazul unor variatii de umiditate, sau sub influenta unor substante chimice infiltrate.

De asemenea pernele de pamant pot fi avantajoase in urmatoarele situatii:

o cand terenul de fundare este alcatuit din umpluturi neconsolidate sau din deseuri menajere si industriale, miluri; aluviuni constituite din prafuri si nisipuri fine, etc., avand de regula grosimi mai mici de 5,00 m.

o In zone depresionare, naturale, cu apa subterana aproape de nivelul terenului.

3.3.Proiectarea pernelor din materiale locale urmeaza sa precizeze urmatoarele elemente:

o materialul din care urmeaza a fi realizata pernao dimensiunile geomtrice ale pernei (grosime,latime,lungime)o elementele tehnologice de executie:

grosimea stratului elementar de umplutura umiditatea optima de compactare tipul de utilaj si si regimul de lucru folosit numarul de trecri pentru compactare cerut fazele de verificare din timpul executiei

o calculul tasarilor, sub incarcare la fata superioara a pernei, pe adancimea zonei active

o cota terenului natural, cota terenului amenajat, cota zero a constructiei si cota talpii fundatie

3.4.Proiectul va cuprinde urmatoarele piese:

o memoriul justificativ si breviar de calculo calculul tehnico – economic o planul de compactareo sectiuni prin terenul compactato elemente tehnologice de bazao conditii de calitate a compactarii o incercari necesare pentru determinarea si verificarea parametrilor terenului

imbunatatit

3.5.Alegerea materialelor pentru realizarea pernei se va face in functie de:

a) Scopul urmarit pentru realizarea pernei: sporirea capacitatii portante si reducerea tasarilor realizarea unui strat impermeabil accelerarea procesului de consolidare

Aceste conditii pot actiona si combinat, astfel incat adoptarea solutiei de fundare pe perna sa poata asigura concomitent marirea capacitatii portante a terenului de fundare cu reducerea tasarilorabsolute sau/si diferentiate si accelerarea procesului de consolidare a terenului slab, etc.

Indicii de la aliniatul 2, 3, 4 permit determinarea calitatii pamantului printr-un indice sintetic, indicele de grup (STAS 7582 – 81/ Lucrari cai erate.Terasamente.Prescriptii de proiectare si de verificare a calitatii) valoarea acestui indice fiind impusa functie de calitatea umpluturii ce trebuie realizata.

b) In cazul folosirii unui pamant necoeziv (nisip, pietris, balast) in realizarea pernelor, de deosebita importanta sunt urmatorii indici:

Granulatia neuniforma (Un ≥ 5) Fractiunile mai mari de 70 mm, nu vor depasi 15 – 20 % din

volumul total

3.7.Pentru cunoastera proprietatilor fizico – chimice ale materialelor utilizate la executarea pernelor, se vor determina caracteristicile acestora in vederea stabilirii posibilitatilor de compactare si parametrii de control ai calitatii lucrarilor executate in conformitate cu STAS 10355 – 84: „Constructii hidrotehnice.Materiale locale pentru terasamente.Metode de determinare”.

3.8. In cazul utilizarii unor materiale rezultate din activitati industriale sau materialele recuperabile precum si amestacuri ale acestora se vor efectua in plus si testari referitoare la:

o caracteristicile de compactare;

o proprietatile chimice si mineralogice;

o forma granulelor si suprafata specifica;

o permeabilitate;

o stabilirea agresivitatii chimice in contact cu terenul natural, apa subterana si fundatiile constructiilor invecinate.

Aceste elemente precum si datele referitoare la tehnologia de punere in opera, verificarea calitatii etc., se vor stabili in cadrul unui poligon experimental (V.pct .1.6.).

3.9. In cazul executiei unor perne de pamanturi moi sau aflate sub nivelul apei subterane se va putea prevedea dupa caz, realizarea unui strat de baza din bolovani de rau, sfaramaturi de piatra etc. (strat de blocaj) care va fi compactat in mod corespunzator.

Daca apa subterana apare deasupra cotei de fundare este necesar sa se coboare nivelul acesteia.

3.13. Dimensiunile pernei se stabilesc astfel: a) alege grosimea (bp) a pernei (minim 1m);

b) Se calculeaza be= , unde be este grosimea echivalenta a

pernei;Ep – este modulul de deformatie al

materialului din perna (stabilit de proiectant);

En – modulul de deformatie al terenului natural de sub perna (din studiul geotehnic);

c) Se determina αo=coeficientul de distributie a eforturilor verticale in centrul fundatiei (tabelul 7 din STAS 3300/2 – 85 ); se ia Z/B = be/B;

d) Se calculeaza zona de garda cu relatia:

c = unde B este latimea fundatiei

e) Se calculeaza efortul transmis de fundatie sub perna:

unde Pn este presiunea neta verticala transmisa de fundatie la cota z, in dreptul centrului talpii fundatiei.

Cu aceasta valoare a presiunii se verifica capacitatea portanta a stratului de sub perna (v. Pct. 4.2.1.3. din STAS 3300/2 - 85) ca si cand fundatia s-ar rezema direct pe stratul slab. Se mareste grosimea pernei din aproape in aproape, pana cand aceasta conditie este satisfacuta.

Pentru pamanturile sensibile la umezire se vaverifica presiunea la baza perei, care nu trebuie sa depaseasca valoara rezistentei structurale definita in Normativul P 7 – 92.

f) Se calculeaza tasarea materialului din perna si a pamantului de sub ea

(conform pct. 3. 7. din STAS 3300/2 - 85) si se compara tasarea totala cu cea admisa din tabelul 20 anexa C din acelasi STAS.Daca aceasta conditie nu se verifica se urmareste grosimea pernei dir

4. EXECUTAREA PERNELOR

4.1. La executarea pernelor se vor respecta prevederile din „ Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale”, indicativ C 169 – 83, precum si prevederile din prezentul normativ.

4.2. La ececutarea pernelor fazele de lucru sunt urmatoarele:

o pregatirea terenului si organizarea executarii lucrarilor (degajare,decapare strat vegetal,trasarea gropii etc.);

o excavarea stratului slab care trebuie inlocuit, cand este cazul;

o pregatirea fundului sapaturii in vederea asternerii primului strat (compactarea sa cu maiul greu sau prin cilindrare sau realizarea unui blocaj de piatra dupa caz);

o asternerea straturilor pernei si aducerea materialului la umiditate optima de compactare, dupa caz prin udare (v. Pct. 3. 9.) cu autocisterna,furtunul si tropitoarea sau prin uscare in aer liber. In aceasta faza se realizeaza si compactarea preliminara cu mijloacele terasiere folosite;

o realizarea compactarii propriu – zise.

4.3. La asternerea pamantului in straturi elementare, materialul trebuiemaruntit si eliminati bulgarii sau materialele straine.Grosimea din proiect a stratului nu poate fi depasita cu mai mult de 10 %, in caz contrar se va indeparta plusul inainte de compactare.

4.4. Se va respecta cu strictete tipul de utilaj stabilit prin proiect (utilaj static, vibrator, autopropulsat sau tractat etc.).

Nerespecatrea acestora poate conduce la o compactare insuficienta sau la producerea fenomenului de supracompactare insotit de afanarea stratului deja compactat, in special in suprafata.

4.10. Executarea lucrarilor se va face in conformitate cu un grafic de executie a pernei, care sa prevada sucesiunea in lant a operatiilor tehnologice aferente, asigurarea cu materialelel si utilajele necesare, masurile si mijloacele de protectie a pernei contra precipitatiilor sau inundarii, mijloacele de executare imediat dupa receptionarea pernei a fundatilor si umplutiriolr pana la cota zero.

L a intocmirea graficului de executie se recomanda adaptarea sobemelor si fluxurilor tehnologice din Normativul privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri, ndicativ C 182 – 87 si Normativul departamental privind realizarea mecanizata a terasamentelor de cale ferata, indicativ CD 125 – 87.

4.11. Utilajele folosite de regula la realizarea pernelor se grueaza in:

o utilaje pentru decaparea si saparea stratului ce urmeaza a fi inlocuit;

o utilaje pentru incarcarea si transportul materialului din perna;

o utilaje de compactare;

o utilaje pentru operatiuni auxiliare.

Pentru decaparea, saparea si deplasarea stratului ce urmeaza a fi inlocuit se folosesc buldozere, cand distanta de transport ste intre 10 si 100 m si screpere cand distanta este intre 200 si 400 m.

La distante mai mari de 500 m se folosesc remorci si autocamioane basculante.

Pentru operatiile de invarcare se folosesc incarcatoare frontale cu descarcarea cupei peste cap.

Descarcarea materialului se face cu mijloace proprii fiecarui utilaj.

Imparstierea s nivelarea straturilor de umplutura se executa cu ajutorul buldozerului,screperului, graderului,autograderului.

Utilajele de compactat pentru realizarea pernelor pot fi:

o masini de compactat cu rulouri metalice;

4.12. Masinile de compactat avand rulouri metalice pot fi:

o cu rulouri statice;

o cu rulouri vibratoare;

o combinate (cu rulouri vibratoare si statice).

Rulourile metalice pot avea suprafata linsa (neteda) sau profilata (fig 4) cu proeminente (crampoane).

De regula pentru compactarea pamanturilor argiloase se folosesc rulourile metalice cu crampoane si compactoarele pe pneuri; pentru compactarea pamantuilor nisipoase se foloseste ruloul compactor vibrator.

Pentru pernele de balast se folosesc rulourile netede statice sau /si vibratoare.

In general masinile de compactat, rulouri vibratoare, care pot lucra si static, avand o gama larga de frecvente de vibrare si viteza de deplasare sunt folosite pentru o gama larga de pamanturi avand posibilitatea variatiei nivelului de solicitare.

In Anexa 2 se dau orientativ caracteristicile tehnologice ale catorva masini de compactat folosite la realizarea pernelr; se pot folosi si alt emasini de compactat in spiritul prezentului.

5. VERIFICAREA COMPACTARII MATERIALULUI DIN PERNE

5.1. Verificarile lucrarilor de compactare au ca scop constatare acalitatii executiei si uniformitatii compactarii si se fac ata pe parcursu executiei cat si in final in vederea receptiei lor ca lucrari ascunse. Toate verificarile vor fi consemnate in registrul lucrari ascunse.

5.2. Verificarea pernelor de pamant se va face de catre personal atestat apartinand uneiinstitutii, laborator, agent economic etc., conform „Normei metodologice privind autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii” din Buletinul Constructiilor nr.1/1989 autorizat pentru profilul Geotehnica si teren de fundare (GTF).

o se suplimenteaza numarul de treceri, sau se aduc la normal alti parametrii tehnologici (frecventa, viteza etc.);

o se inlatura complet sfatul necorespunzator si se reface compactarea;

o se anunt proiectatntul si se ajusteaza tehnologia de compactare in cazul in care in mod sistematic nu se obtin parametrii din proiect.

Verificari in vederea receptiei

5.6. Verificarea finala (de adancime) in vederea receptiei se face pe grosimea pernei plus 0,5 m, in puncte situate in ochiurile unei retele cu ochiuri regulate, astfel incat sa existe cel putin o verificare la 100 m²; proiectantul poate decide in care rezultatele sunt neuniforme si nesatisfacatoare.

5.7. Verificarea de adancime se face prin una din urmatoarele metode:

o sondaje de penetrare statica, executate conform STAS 1242/6 – 76 „Cercetarea terenului prin penetrare statica” sau masuratori radiometrice efectuate in foraje, conform STAS 1242/9 – 76 „Cercetare geofizica a terenului prin metode radiometrice”, in cazul pernelor de nisip;

o incercari pe placa a carei dimensiune in plan (diametru sau latura) sa fie cel putin egala cu jumatate din grosimea pernei, efectuata conform STAS 8942/3 – 84 3Determinarea modulului de deformatie liniara prin incercari pe teren cu placa”, pentru perne de balast, piatra sparta sau alte materiale locale; pentru aceasta incercare proiectantul poate decide reducerea numarului de incercari, de la caz la caz; de asemenea poate decide folosirea suplimentara (cel putin o incercare) a acestui tip de verificare si in cazul folosirii celorlalte metode de verificare.

5.8. Zonele verificate ca mai sus, in vederea receptiei si gasite necorespunzatoare se vor compacta suplimentar cu maiul greu conform Normativului C 29 – 2/ 1985;

ANEXA 1

UTILAJE DE COMPACTAT MATERIALE PENTRU PERNE

1. Masinile de compactat prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:caracteristici constructive, caracteristici tehnologice si caracteristici functionale.

Prin caracteristic construcive se intelege totalitatea elementelor dimensionale, volumetrice si masice care determina in mod necesar, o parte din parametrii functionali si tehnologici de exploatare.

Prin caracteristici tehnologice se intelege totalitatea parametrilor care determina in mod direct indeplinirea misiunii, respectiv realizarea procesului de compactare. Aceste caracteristici sunt (v. Si Normativul C 29 – 1/1991): diametrul si latimea rulourilor compactoare, forta perturbatoare,amplitudinea vibratiilor,frecventa vibratiilor,incarcarea specifica liniara si viteza de deplasare.

Prin caracteristici functionale se intelege totalitatea parametrilor care detremina si asigura functonalitatea normala a masinii in vederea mentinerii caracteristicilor de timp prescrisa. Aceste caracteristici sunt momentul static al maselor excentrice, viteza unghiulara a maselor excentrice, reactiunile pe organele de compactare, turatia si alunecarea organelor de tractiune la rulare; capacitatea de trecere, parametrii sistemului hidrostatic de actionare, parametrii de izolare si amortizare a vibratiilor, nivelul de zgomot si vibratii.

Prezenta anexa se refera numai la caracteristicile tehnologice ale unor utilaje folosite in tara noastra, exemplele date nefiind restrictive sau limitative.

5. Rulouri metalice netede autopropulsate, statice

Caracteristici tehnologice Unitate de măsuraTipul

R 10/12.5 RGreutate fără lest ( Q1)(40% pe fata, 60% pe spate)

KN 100 15

Greutate cu lest (Q2)(40% pe fata, 60% pe spate

KN 125 18

Lăţimea ruloului (B)- faţă- spate

cm5555

5555

Număr rulouri (n)- în faţă- în spate

buc22

22

Lăţimea de compactare cm 200 200Încărcare specifica liniară fără lest (q)

- faţă- spate

daN/cm3654

5482

Încărcare specifica liniară cu lest- faţă- spate

daN/cm45.568

65.598

Viteza de lucru (v)- viteza I- viteza II- viteza III- viteza IV

km/h1.62.64.06.0

1.62.64.06.9

Unde se fabrică Progresul Brăila

Progresul Brăila

9. Maiuri tip broască

Caracteristici tehnologice Unitate de măsuraTipul maiului

Mijlociu GreuGreutatea (Q) KN 5 10Diametrul tălpii (Dt) cm 70 90Suprafaţa de contact (Ac) cm2 3850 4360Înălţimea saltului (hs) cm 30-40 30-40Avansul la fiecare salt cm 15-20 15-20Număr de lovituri pe minut (n) lov/min 50-60 50-60

10. Plăci vibratoare

Caracteristici tehnologice

Unitate de măsura

Greutate, KN1-2.5 4 6 7.5 15

Dimensiunile plăcii cm 50x50 60x70 70x85 80x90 100x120Forţa perturbatoare (Po) 1000 2000 2750 3000-

50008000

Frecventa vibraţiilor (f) vibr./min 4000 3000 2600 2200 1500Viteza de deplasare (v) m/min 7-15 6-10 6-15 6-10 5-6

11. Cu ajutorul caracteristicilor tehnologice de mai sus, sau cele luate din cartea tehnica a maşinii de compactat se efectuează calculele dinamice preliminare din normativul C 29 – 1/91, pentru alegerea utilajului de compactare.

c) pe fiecare parcela se aseaza la interval de 4,00 m, 2 placute metalice de 20 X 40 cm si 5 mm grosime.Pozitia lor se repereaza pe marginea pistei, astfel incat sa poata fi regasite.

d) se asterne stratul de compactat (avand Wopt ) la grosimea bc, de mai sus; grosimea bc se verifica prin masurare cu o vergea ce se infige in strat pana se atinge fiecare placuta

e) se cilindreaza fiecareparcela, la parametrii stabiliti (viteza, frecventa,etc.) astfel: parcela 1 cu 2 treceri, parcela 2 cu 4 treceri,parcela 3 cu 6 treceri, parcela 4 cu 8 treceri si se masoara indesarile stratului compactat (∆br);

f) se traseaza diagrama tasare strat – numar de treceri si se verifica pe probe prelevate cu stante sau prin masurare cu aparatura radiometrica de suprafata, valorile lui ρd si W, in dreptul fiecarei placute,stabilindu-se numarul optim de treceri cu utilajul si gradul de compactare realizabil.

g) pe parcela rezultata ca optima se mai executa inca un strat compactat verificandu-se din nou datele de mai sus; in plus se executa doua incercari cu placa de dimensiuni reduse (avand latura aproximativ egala cu cel mult o data si jumatate grosimea startului elementar) stabilindu-se valoarea modulului de deformatie liniara (v.diagrama fig.11 din Normativul C 29 – 1/ 91). De asemenea se executa doua incercari cuplaca pe terenul natural de sub perna.

Nota: Pentru ca sa rezulte o buna productivitate se recomanda ca numarul de treceri selectat sa nu fie mai mare de 10; cand din calculele preliminare rezulta ca aces lucru nu e posibil se alege un alt utilaj mai performant.

Cu parametrii determinati exeprimental ca mai sus se refac calculelel de la pct. 3. 13. din Normativ, definitivandu - se dimensiunile pernei, trecandu – se la executia ei.

3. Lucrari experimentale efectuate pe un amplasament separat

Aceste lucrari se efectueaza pentru un teren pe care nu s-au mai efectuat perne si pe care urmeaza a se realiza obiecte multiple si se desfasoara astfel:

d) se cilindreaza fiecare parcela la parametrii stabiliti (viteza, frecventa etc.) cu 2, 4, 6 si respectiv 8 treceri si se masoara tasarile stratului compactat (∆br);

e) se traseaza diagrama tasare strat – numar de treceri si se verifica pe probe prelevate cu stanta sau prin masurare cu aparatura radiometrica de suprafata valorile lui ρd si W in dreptul fiecarei placute si i ncel putin 2 puncte adancime (la suprafata si la 10 – 15 cm deasupra placutei) selectandu-se grosimea stratului elementar, numarul de treceri cu utilajul si gradul de compactare realizabil.

f) cu grosimea selectata a stratului elementar „hc” si numarul de trceri optim se executa, alaturat o parcela orizontala cu doua straturi suprapuse, ca la pct.2 si se efectueaza apoi lucrarile de la ct. 2. g. si in continuare.

g) in cazul acestui gen de poligon experimental este recomandabil sa se execute si o perna experimentala (pe intreaga grosime) pe care sa se execute penetrari statice sau dinamice sau masuratori radiometrice, respectiv o incercare pe placa de dimensiuni mari, pentru a a vea „ etalon” la receptia lucrarilor in continuare pe obiecte.

4. Toate datele rezultate in urma experimentarilor se folosesc la intocmirea unui referat cu concluzii, care se ataseaza proiectului de executie.