utilizarea terenurilor andra

8/12/2019 Utilizarea Terenurilor Andra

http://slidepdf.com/reader/full/utilizarea-terenurilor-andra 1/40

UTILIZAREA TERENURILOR

2011

1



INTRODUCERE

Mediul înconjurător este alcătuit din o serie de componente naturale, cum sunt:aerul, apa, vegetaţia şi fauna, relieful, litologia şi solul, ce acţionează ca un tot unitar. Lorli se adaugă componentele create sau modificate de activitatea omului. Toate aceste

componente se află în strnsă interacţiune, determinnd ec!ili"rul ecologic şi condiţiilede viaţă, precum şi condiţiile de dezvoltare ale comunităţilor societăţii umane.

#omponentele naturale, prin proprietăţile lor, realizează ecosistemul terestru, carese află într$un ec!ili"ru dinamic, realizat în decursul timpului. %olul are un rolfundamental, fiind una dintre resursele naturale care condiţionează dezvoltareaeconomico$socială a societăţii. #ontri"uţia solului este esenţială în asigurarea alimentelorşi altor materii necesare populaţiei pentru traiul de zi cu zi, ca şi pentru dezvoltareaeconomiei. &ăstrarea sau c!iar îm"unătăţirea calităţii acestora este o cerinţă actualăstringentă care tre"uie realizată prin ec!ili"rarea şi armonizarea posi"ilităţilor pe care leoferă mediul am"iant cu cerinţele omului.

%olul, găsindu$se la contactul dintre litosferă, atmosferă şi "iosferă, este o verigă

în ciclurile şi flu'urilor dintre geosfere, dar mai ales la flu'ul de energie, circuitul apei şicircuitul elementelor nutritive. %olul a acumulat în decursul timpului energie şinutrimente, astfel că el constituie un valoros depozit de energie, apă şi nutrimente de careau nevoie plantele în dezvoltarea lor.

(ntegrat în natură, omul s$a adaptat acesteia sau a modificat mediul într$o oarecaremăsură. )acă la început modificările au fost neînsemnate, treptat ele au devenit mult maiample. *l foloseşte tot mai mult forţe ale naturii şi "ogăţii ale acesteia, depăşind uneleconstrngeri ale naturii legate de cultivarea solului, dar nu poate deveni independent deea. )impotrivă, pe măsură ce progresează, omul depinde tot mai mult de resurselenaturale, de cunoaşterea lor şi căilor de utilizare adecvată, de regenerare sau reciclare aacestor resurse. +mul tre"uie să respecte legile naturii, pentru că încălcarea lor se

întoarce asupra lui ca un "umerang şi se soldează cu eşecuri.)ezvoltarea industriei, transporturilor, agriculturii, silviculturii, ur"anismului etc.,determinată de necesitatea asigurării cerinţelor progresului societăţii umane, a ignorat oserie de fenomene secundare care generează efecte nocive imediat sau pe termen maiîndepărtat asupra mediului înconjurător. )rept consecinţă a apărut deteriorarea,contaminarea sau poluarea aerului, apei sau solului. + situaţie mai aparte o are solul, pentru că el acumulează efectele şi nu poate fi înlocuit sau primenit. cest fapt produce pagu"e economiei prin diminuarea producţiei sau deprecierea calităţii, afectnd apoianimalele şi în final omul.

-iaţa pe Terra este menţinută prin regenerare, prin recircularea su"stanţelor încazul circuitelor naturale. *nergia necesară regenerării fiinţelor vii, ca şi a desfăşurării

altor procese este asigurată pentru miliarde da ani de către %oare.#riza mediului, ce este tot mai evidentă, este determinată de pertur"area saudistrugerea circuitelor normale ale su"stanţelor în natură. %istemul ecologic al Terrei este "ine ec!ili"rat de interacţiunile dintre fiinţele vii şi dintre aceste şi mediul lor a"iotic.%c!ematic, acest sistem ecologic are cteva verigi:

producerea de su"stanţe organice de către plante cu ajutorul energiei solare, plecnd de la materia anorganică luată din sol şi aer/

consumul de su"stanţe organice, ca !rană pentru om şi alte vieţuitoare/

0



acumulare de dejecţii sau diferite su"stanţe organice moarte/ descompunerea de către "acterii, ciuperci etc. a rămăşiţelor organice în compuşii

lor anorganici iniţiali, care pot să reintre într$un nou ciclu de producere de su"stanţeorganice.

Menţinerea acestor circuite în natură face ca viaţa să decurgă în mod continuu pe

Terra. )e aici rezultă necesitatea de a se e'ploata sau folosi cu multă c!i"zuinţăcantitatea de su"stanţe e'istente şi de a o reintroduce mereu în noi circuite.ctivitatea de producţie industrială are ca rezultat, printre altele, producerea de

deşeuri care scapă circuitelor ecologice. &entru aceasta este necesar crearea unui flu'te!nologic asemănător ciclului ecologic, acesta avnd mai multe verigi:

producerea de "unuri pornind de la materii prime primare/ utilizarea de "unuri de către om/ acumularea de deşeuri, în parte e'ploata"ile ca materii prime secundare/ tratarea deşeurilor cu ajutorul unor procese te!nice sau "iologice pentru

o"ţinerea de noi produse sau noi materii prime secundare.%e realizează astfel o utilizare şi reutilizare a deşeurilor, fapt care înseamnă o mai

"ună gospodărire a resurselor Terrei, precum şi reducere a consumului de energie şimaterii prime, ca şi o reducere de a cantităţii de deşeuri. desea sunt realizate deşeuriîntr$o cantitate att de mare înct nu mai pot fi recirculate. n consecinţă, prin acumularealor se va ajunge la degradarea mediului am"iant, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare.)e asemenea, tre"uie rezolvată pro"lema deşeurilor neutiliza"ile, unele dintre ele fiinde'trem de nocive.

&rin utilizarea terenurilor 2land use, în engleză3 se înţelege orice intervenţieumană ciclică sau permanentă pentru satisfacerea nevoilor omului asupra resursei,naturale sau artificiale, cunoscute su" denumirea de teren. *ste deci o acţiune a omuluiasupra ecosistemelor terestre naturale, desfăşurată sistematic, cu scopul de a o"ţine "eneficii sau servicii. +mul devine parte inerentă a ecosistemului terestru şi acţionează

astfel ca să$l dirijeze, să$l folosească în avantajul lui.4tilizarea terenului implică întotdeauna o arie specifică, astfel că poate ficonsiderată ca un concept geografic, cu att mai mult cu ct în diferite regiuni din variatezone naturale se ajunge la diferite modele spaţiale de utilizare a terenurilor. cestemodele spaţiale sau teritoriale rezultă de fapt din diferite raporturi care se sta"ilesc întrenecesitatea omului de a acţiona asupra terenurilor pentru procurarea celor necesare pentrutrai în condiţii ct mai avantajoase, pe de o parte, şi accesi"ilitatea şi capacitateaterenurilor de a fi eficient utilizate în acest scop, pe de altă parte.

I TERENUL

1.1. Noţiunea de terenn vor"irea curentă, ca şi în studiile de specialitate, se utilizează pe lngă noţiuneade sol şi cea de teren. #. ). #!iriţă 215673 arată că 8producţia vegetală este rezultatulîntregului ansam"lu de factori care acţionează într$un ecosistem8.

Termenul de teren se foloseşte îndeose"i în agricultură su" formă de teren agricol, pe cnd în silvicultură se utilizează mai ales termenul de staţiune forestieră.

)upă 9+ 21563, terenul reprezintă o arie specifică la suprafaţa uscatului,caracterizată prin atri"utele de deasupra şi su" această arie, relativ sta"ile sau cele ale

;

"iosferei, ce sunt previzi"ile ciclic. ceste atri"ute includ cele ale atmosferei, solurilor,rocilor, !idrogeologiei, ale populaţiilor de plante de plante şi animale, precum şirezultatele activităţii umane trecute şi prezente, în măsura în care aceste atri"ute e'ercităo influenţă semnificativă asupra utilizării actuale sau viitoare a terenului de către om.

<oţiunea de teren este ec!ivalentă cu "iotopul sau staţiunea forestieră,

completează noţiunea de sol cu atri"utele de mediu, atunci cnd privim solul ca mijloc de producţie. #lasificările terenurilor au caracter pragmatic, ele realizndu$se pentru diferitescopuri 2preta"ilitate la ara"il, preta"ilitate pentru plantaţii viticole sau pomicole, preta"ilitate la amenajare pentru irigaţie, favora"ilitate pentru diferite culturi, preta"ilitate pentru amenajarea comple'ă a versanţilor etc.3.

%tudiile pedologice efectuate pentru diferite scopuri 2irigaţii, desecări, amenajareateritoriului, com"aterea eroziunii solului etc.3 conţin pe lngă date despre sol şi datedespre ceilalţi factori de mediu 2litologie, relief, climă, !idrologie, vegetaţie, faună etc.3.n studiile pedologice la scară mare, în afară de !arta de sol se întocmeşte şi o !artă cuunităţile de teren, denumite unităţi de sol$teren, pedotop sau T*+ 2teritoriu ecologicomogen3. ceste terenuri reprezintă o întindere omogenă su" raportul însuşirilor solului

şi a celorlalte condiţii de mediu.Termenii de "iotop sau ecotop, utilizaţi în "iologie, respectiv ecologie, se referă lateritorii relativ omogene în legătură cu cerinţele de viaţă ale vieţuitoarelor. *i pot ficonsideraţi analogi sau c!iar ec!ivalenţi termenului de teren agricol sau T*+, deose"ireaconstnd în faptul că terenul agricol se referă la teritorii relativ omogene privind cerinţelede viaţă ale plantelor utilizate în agricultură. )eci termenul de teren agricol poate fidenumit şi agroecotop, refrindu$se al un ecotop modificat prin activitatea de producţieagricolă.

#lasificarea terenurilor reprezintă o grupare a unităţilor de sol$teren pe "azaevaluării solurilor şi a condiţiilor de mediu în anumite scopuri.

#onceptul de teren integrează patru laturi distincte:

- latura ecologică, referitoare la condiţiile dezvoltării plantelor/- latura tehnologică , privitoare la posi"ilităţile şi modurile de lucrare a terenului/- latura economică , ce sesizează capacitatea de producţie a solului şi eficienţa/- latura geografică , de component al peisajului agricol.1.2. Factorii care influenţea! utiliarea terenurilor%unt trei categorii: factorii naturali, factorul uman şi factorul capital.Factorii naturaliceştia sunt reprezentaţi prin climă, vegetaţie, apă şi !idrologie, relief şi sol.Cli"a este unul din factorii naturali importanţi în modul de utilizare a terenurilor.

cţiunea climei se manifestă direct prin temperatură şi umiditate şi indirect prinintermediul vegetaţiei şi faunei. #lima determină o diferenţiere a intensităţii şi profunzimii pe care procesele de alterare acţionează, putndu$se o"serva la nivel planetaro zonare a acestora, conformă zonelor de climă. #lima creează condiţii pentrudezvoltarea unui anumit gen de vegetaţie, ceea ce determină un anumit tip de acumulare amateriei organice în sol. cest fapt cauzează diferenţieri şi în privinţa distri"uţiei fauneidin sol, activitatea acesteia, precum şi condiţiile de umiditate şi temperatură, ce determinăun anumit mod de !umificare a materiei organice. n funcţie de aceste elemente sediferenţiază zonele de vegetaţie şi implicit zonele agroclimatice, cu o anumită radiaţie

7



solară, cu o anumită lungime a perioadei de vegetaţie, cu modul specific de utilizare aterenurilor, toate determinnd o puternică diferenţiere de la o zonă la alta.

n acest ultim aspect sunt incluse şi condiţiile mai mult sau mai puţin favora"ilede a fi locuite de om. )in acest punct de vedere ariile de pe glo" se diferenţiază mult, dela arii ospitaliere pnă la arii ostile, în primul rnd datorită climatului prea rece, prea

uscat, prea cald sau a altitudinii prea mari.#e$etaţia naturală formează la nivelul glo"ului terestru zonele şi etajele devegetaţie, acestea constituind pe întinse suprafeţe c!iar modul de utilizare a terenului.&ădurea este folosită pentru e'ploatarea lemnului, stepele, preriile şi savanele suntutilizate pentru creşterea animalelor prin păşunat sau prin recoltarea de furaje.

-egetaţia asigură materia organică principală a solului şi contri"uie la modul deacumulare a !umusului, att ca grosime a orizontului !umifer, ct şi ca tip de !umus.-egetaţia protejează solul împotriva denudaţiei, influenţează "ilanţul apei în sol şimicroclimatul solului. *a contri"uie la recircularea nutrienţilor în cadrul ecosistemului,determinnd un anumit grad de fertilitate al solului. stfel, în zona caldă cele mai micicantităţi de nutrienţi în sol se constată în pădurea ecuatorială umedă, ele cresc în cazul

solurilor din savana umedă, apoi în pădurea cu frunze căzătoare şi ating ma'imul însavana aridă. #ele mai "une terenuri agricole sunt în ultimele două categorii, dar înultima este necesară irigaţia culturilor. La fel şi în zona temperată, conţinutul de nutrienţieste mai scăzut în luvisoluri, mai ridicat în cazul cam"isolurilor şi creşte în continuare lacernoziomurile stepei, dar aici este necesară introducerea irigaţiei pentru suplimentareadeficitului de umiditate din perioada de vară.

A%a are un rol esenţial în determinarea utilizării terenului. tunci cnd apa este îne'ces, în cazul utilizării ca ara"il a ternului sunt necesare măsuri de eliminare a ei saudăm respectivului teren altă folosinţă, cum ar fi cel de fneaţă sau ca loc recreativ. =olulapei devine însă covrşitor în regiunile aride, unde cultura plantelor agricole nu se poaterealiza fără ca acestea să fie irigate. #ele mai frecvente surse de apă sunt rurile şi

lacurile naturale sau de "araj artificial, iar terenurile ara"ile sunt de o"icei amplasate înapropierea acestor surse. )e asemenea, în aceste zone se pune accent pe utilizareasurselor de apă su"terană, aici avnd importanţă c!imismul acestora, mai ales în cazulutilizării lor ca apă pota"ilă.

Relieful reprezintă un factor important, deoarece de el depinde accesi"ilitateaterenului, trafica"ilitatea şi mecaniza"ilitatea lucrărilor agricole, ca şi efortul de realizarea diferitelor lucrări de infrastructură. )e relief depinde şi nivelul investiţiilor pentrudezvoltarea agriculturii su" aspectul naturii, volumului de lucrări şi costurilor. =eliefuldetermină adesea folosinţe o"ligatorii, fie pentru protecţia surselor de sol, fie că reliefulfiind prea accidentat nu poate fi folosit ca teren agricol. ceste terenuri fiind folosite ca pajişte sau pădure.

*'poziţia versanţilor are importanţă în amplasarea unor culturi, în condiţiile ţăriinoastre, versanţii sudici sunt folosiţi pentru culturile de plante termofile 2viţa de vie3.

#mpiile, prin relieful lor uniform, sunt folosite pentru e'ploataţii agricole pemari suprafeţe şi intens mecanizate. )e asemenea, terasele rurilor din regiunile de dealşi munte au constituit din cele mai vec!i timpuri locuri de amplasare a aşezăriloromeneşti şi au fost utilizate ca teren ara"il pentru producţia vegetală.

&olul îndeplineşte o serie de funcţii: ecologice, economice, informatice,energetice şi te!nico$industriale.

>



Funcţia ecologică cuprinde mai multe laturi: contri"uţia la reglarea compoziţiei atmosferei şi !idrosferei prin participarea

solului la circuitul elementelor c!imice şi respectiv al apei în natură/ contri"uţia la sta"ilitatea reliefului, protejnd stratele adnci ale scoarţei de

acţiunea agenţilor denudaţionali e'terni/

acţiunea de atenuare a variaţiilor "ruşte ale unor caracteristici ale solului,reglnd astfel condiţiile de dezvoltare ale plantelor/ acţiunea de filtru de protecţie, prevenind contaminarea apelor freatice cu diferite

su"stanţe poluante/ epurarea solului 2autocurăţirea3 de su"stanţe organice străine sau

microorganisme patogene ajunse în sol/ asigurarea condiţiilor de protecţie, funcţionare şi evoluţie normală a "iosferei/ protecţia genetică a unor specii şi implicit a "iodiversităţii/ !a"itat pentru organismele din sol.Funcţia economică prevede: contri"uţia la producerea de fitomasă care serveşte ca materie de "ază pentru

producerea de alimente, îm"răcăminte, com"usti"il etc., prin intermediul funcţiilorsolului de rezervor şi furnizor continuu de apă şi nutrienţi care$i conferă proprietateagenerală de fertilitate a solului/

regenerarea capacităţii de producţie a ecosistemului, prin contri"uţia esenţială larecircularea elementelor c!imice în natură 2prin mineralizarea materiei organice3.

Funcţia informatică vizează: semnal pentru declanşarea unor procese "iologice sezoniere/ ?înregistrarea@ sau reflectarea evoluţiei istorice 2funcţia de ?memorie@3 prin

păstrarea unor caractere relicte sau a unor relicve ar!eologice.Funcţia energetică este reprezentată prin: acumularea de energie c!imică rezultată din convertirea energiei solare prin

procesul de fotosinteză în su"stanţe organice şi acumulare parţială a acestora în sol su"formă de !umus/ această energie se poate eli"era în sol prin procesul de descompunere2mineralizare3 a su"stanţelor organice/

intermedierea sc!im"ului de energie şi su"stanţe între geosfere/ a"sor"ţia de căldură 2radiaţie solară3 şi transferul de căldură în atmosferă.Funcţia tehnico-industrială prevede că solul joacă rol de: infrastructură pentru diferite construcţii şi instalaţii, drumuri, autostrăzi,

aerodromuri, stadioane etc. %au spaţiu de instalre de ca"luri şi conducte su"terane/ materie primă în industrie 2ca argilă, lut, nisip etc3. )in alt punct de vedere, solul reprezintă un mijloc de producţie în agricultură şi

silvicultură, fiind sursa de "ază a producţiei vegetale agricole.&rin însuşirile sale, solul contri"uie la sta"ilirea modului de folosinţă, la alegerea

culturilor agricole şi a lucrărilor agricole curente. Tot el determină măsurile ce tre"uieluate pentru ameliorarea însuşirilor sale mai puţin favora"ile, ct şi a celor de prevenire adegradărilor, dar şi întreaga te!nologie agricolă de fertilizare şi irigare. )e potenţialul defertilitate al solului depinde mărimea recoltelor şi eficienţa economică în producţiavegetală. 4tilizarea continuă a solului pentru producerea de fitomasă se "azează pecapacitatea acestei resurse naturale de a se reînoi mereu, dar solul tre"uie valorificat înmod corespunzător pentru a nu se deteriora.

n =omnia se folosesc mai multe categorii de folosinţă a terenurilor, redate înta"elul nr. 1.

Ta+elul nr. 1Cate$oriile de folo*inţ! a terenurilor ,n Ro"-nia 2)upă <. 9lorea, 0AA;3

Cate$oria de folo*inţ! Ti%uri de terenuri

Terenuri cultivate

ra"il ra"il, ara"il cu izlaz, grădini de zarzavat, orezării, sere,răsadniţe

-ii -ii no"ile, vii de !i"rizi, !amei, pepiniere viticole

LiveziLivezi pure, livezi cu culturi intercalate, livezi înier"ate, plantaţiide ar"uşti fructiferi, pepiniere pomicole

Terenuri de pajişte&ăşuni &ăşuni curate, păşuni cu pomi, păşuni împădurite

9neţe 9neţe curate, 9neţe cu pomi, 9neţe împădurite

Terenuri silvice &ăduri&ăduri, perdele de protecţie, tufărişuri, răc!itării, pepinieresilvice

Terenuri cu ape pe =uri, pruri, lacuri, "ălţi, iazuri, eleştee, stuf etc.

Terenurineproductive

<eproductiv <isipuri mo"ile, stncărie, "olovăniş, gro!otiş, pietriş, rpe,ravene, torenţi, sărături cu crustă, mocirle şi smrcuri, gropi de

împrumut, !alde, deponii.

#onstrucţii şidrumuri

)rumuri şi căiferate

)rum naţional, judeţean, comunal, străzi, drum de e'ploatare,căi ferate

#onstrucţii,curţi şi altefolosinţe

#lădiri şi curţi, cariere de piatră, de nisip, de pietriş, e'ploatăriminiere, petroliere, terenuri de sport, parcuri, plaje de nisip,diguri, taluzuri pietruite, canale, pieţe, şanţuri, zone deîntoarcere, poteci, cimitire, vatră de sat, intravilan

2.2. Fondul funciar9ondul funciar este reprezentat de totalitatea suprafeţelor de teren aflate în

limitele unei unităţi administrativ teritoriale 2ţară, judeţ, comună, sat3 sau a unei persoane particulare 2fizice sau juridice3.

&rin natura şi specificul său, fondul funciar este o resursă naturală foartevaloroasă, cel mai preţios "un economic. %olul, component al fondului funciar, este oresursă naturală unică, folosit ca mijloc de producţie, un "un care nu a fost creat sau produs de om şi care este nereproducti"il, nemultiplica"il/ în acelaşi timp estenetransporta"il şi neînlocui"il cu alt "un şi este limitat ca întindere. %e deose"eşte demijloacele de producţie din industrie prin faptul că în procesul de producţie vegetalăfondul funciar nu se consumă şi nici nu se uzează dacă este folosit în mod adecvat, cidimpotrivă îşi poate îm"unătăţi calitatea.

n ce priveşte proprietatea unui teren, ea nu tre"uie privită ca un drept a"solut, cica un drept condiţionat, ce presupune şi unele o"ligaţii 2de a cultiva terenul, de aconserva solul etc.3, deoarece acest "un are şi o funcţie socială, funcţie ce presupune o

utilizare optimă a terenurilor, amenajarea teritoriului şi valorificarea lui dura"ilă.Managementul resurselor de sol$teren este de regulă determinat de necesitatea

valorificării ct mai eficiente a acestor resurse şi a conservării lor, de natura produselorvegetale de care este nevoie, de influenţa pieţei asupra producţiei agricole, ca şi decuantumul impozitelor şi ta'elor.

)in fondul funciar al =omniei de 0;B;5,1 mii !ectare, terenurile agricole sunt însuprafaţă de 176A5,; mii !a sau 1,6C din suprafaţa ţării 2ta"elul nr. 03.

B



Terenurile ara"ile 2570;,; mii !a, ;5,>C din suprafaţa ţării3 se întlnesc în=omnia pnă la altitudinea a"solută de 1AAA D 10AA m, dar proporţia cea mai mare seaflă pnă la 7AA D >AA m. ceste terenuri sunt arate în fiecare an 2culturi anuale3 sau lacţiva ani 2culturi de plante perene3. )e regulă prezintă soluri profunde şi pante su" 10$1>E pentru a putea fi lucrate/ nu conţin săruri şi alte su"stanţe în cantităţi ce le fac

vătămătoare pentru plante Ta+elul nr. 2Fondul funciar al Ro"-niei ,n anul 200 du%! "odul de folo*inţ!

2)upă nuarul statistic, 0AAB3Folo*inţe "ii /ectare din *u%rafaţa ţ!rii din *u%rafaţa

cate$oriei de folo*inţ!ra"il 570;,; ;5,> 7,1&ăşuni ;;;A,A 17,A 00,9neţe 1>;1,7 ,7 1A,7-ii şi pepiniere viticole 01B,A A,5 1,>Livezi şi pepiniere pomicole 0A, A,5 1,7Total agricol 1034 513 100&ăduri şi altă vegetaţie forestieră:

$ din care păduri

67A,5 0B,0 6;,B

;17,5 0,> 5,0pe şi "ălţi B75,5 ;, 5,;lte suprafeţe 2neproductiv3 1>;5,A ,> 1,5Total neagricol 1236 4634 100%uprafaţa totală a ţării 0;B;5,1 1AA

Terenurile cultivate cu vie 201B mii !a3 se întlnesc mai ales în regiunile de dealşi podiş, la mai puţin de >AA$AA m altitudine a"solută, cu precădere pe versanţii sudici,ce sunt cu o climă mai caldă.

Livezile sunt în suprafaţă de cca. 0A, mii !a 21,7C din suprafaţa terenuluiagricol3. n altitudine le întlnim pnă la peste 1AAA m, dar ocupnd adesea şi versanţi

mai puternic înclinaţi, cu pante ce pot ajunge la 0A E. )iferitele specii de pomi suntdistri"uite diferit în altitudine în funcţie de cerinţele lor termice. &runul se dezvoltă "ine pnă la altitudini a"solute de 1AAA m, mărul cam pnă la 0AA D ;AA m, părul ceva mai jos,iar caisul şi piersicul la altitudini joase în partea mai caldă a ţării.

&ajiştile, ce cuprind suprafeţele de păşuni 2;;;A mii !a3 şi fneţe 21>;1,7 mii !a3se întlnesc de la nivelul mării pnă în golurile alpine, dar evident compoziţia lorfloristică se modifică odată cu creşterea altitudinii. &ajiştile sunt întlnite adesea peterenuri puternic înclinate, cu soluri puţin profunde, pe soluri afectate de e'ces deumiditate, de sărăturare sau frecvent inunda"ile, astfel că nu pot fi folosite ca ara"il, pentru viţă de vie sau pomi fructiferi.

&ădurile 267A,5 mii !a3 ocupă suprafeţe însemnate în regiunea montană şi

deluroasă, cu relief puternic accidentat.pele 2B75,5 mii !a3 sunt distri"uite neuniform pe tot cuprinsul ţării.n categoria alte suprafeţe 21>;5,A mii !a3 sunt incluse terenurile intravilane, cele

ocupate de căi de comunicaţie sau diverse alte construcţii.2.4. Cada*trul*videnţa fondului funciar este realizată de cadastrul general al ţării, ce reprezintă

sistemul unitar şi o"ligatoriu de evidenţă te!nică, economică şi juridică prin care serealizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe !ărţi şi planuri cadastrale a tuturor

5



terenurilor, precum şi a celorlalte "unuri imo"ile de pe întregul teritoriu al ţării, indiferentde destinaţia lor şi de proprietar 2Legea cadastrului şi a pu"licităţii imo"iliare, nr. 6 din1; martie 155, Monitorul +ficial al =omniei, nr. 1, Fucureşti3.

*ntităţile de "ază ale cadastrului general sunt parcela, construcţia şi proprietarul.&rin "un imo"il se înţelege parcela de teren, cu sau fără construcţii.

#adastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ$teritoriale, inclusiv la nivelul întregii ţări.#adastrul funciar se referă la fondul funciar al ţării şi este constituit dintr$un

ansam"lu de documente oficiale prin care în fiecare comună, oraş, municipiu se sta"ileşteşi se înregistrează pentru fiecare parcelă de teren locul, poziţia, suprafaţa şi relieful,situaţia juridică a deţinerii şi folosirii, precum şi calitatea terenului pentru producţiavegetală. %e asigură astfel o evidenţă a terenurilor pe posesori şi calitate care stau la "azasta"ilirii valorii terenurilor, a impozitelor şi ta'elor etc.

=ealizarea cadastrului este o acţiune foarte comple'ă, necesitnd ridicăritopografice, aerofotogrametrice sau de teledetecţie, ela"orare de !ărţi la scară mare,înregistrare de numeroase şi variate date. *a este o acţiune ce se realizează continuu,

deoarece informaţia tre"uie ţinută la zi su" aspectul sc!im"ării de posesor, de folosinţăsau de calitate.)in punct de vedere juridic, cadastrul prevede evidenţa generală, avnd ca

o"iectiv înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imo"ileledin aceeaşi localitate, pe posesori 2proprietari3. %uma cărţilor funciare dintr$o localitateformează registrul cadastral de pu"licitate imo"iliară al localităţii respective, acesta fiinddeţinut de "iroul de carte funciară a fiecărei judecătorii.

#adastrul îndeplineşte cteva funcţii principale: te!nică, economică şi juridică.Funcţia tehnică se realizează prin determinarea pe "ază de măsurători a poziţiei,

configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor şi a construcţiilor. cestea se sta"ilesc pedestinaţii, categorii de folosinţă şi pe proprietari. n directă legătură cu funcţia te!nică

este funcţia funciară a cadastrului, ce prevede individualizarea şi identificarea în teritoriua fiecărei proprietăţi.Funcţia economică constă în evidenţierea destinaţiei categoriilor de folosinţă a

parcelelor, precum şi a elementelor necesare sta"ilirii valorii economice a "unurilorimo"ile. 4n rol important revine !ărţii de sol şi informaţiilor furnizate de aceasta.

9uncţia economică se corelează cu funcţia fiscală pentru sta"ilirea impozitelor şita'elor. -aloarea locativă a unui imo"il, care constituie elementul de "ază în sta"ilireaimpozitelor şi ta'elor, se realizează pe "aza caracteristicilor de sol şi mediu careinfluenţează utilizarea terenului, modul de folosinţă, amenajările efectuate, o"ligaţiile părţilor, factorii locali comerciali, preţuri practicate în vecinătate pentru terenuri similare.n acest mod se evidenţiază aspectul calitativ al cadastrului.

Funcţia juridică sta"ileşte pe "aza legii cadastrului general drepturile legaleimo"iliare. cestea se do"ndesc prin acte juridice în temeiul înscrierii în cartea funciară,garantnd pu"licitatea imo"iliară, ea răspunznd la următoarele o"iective:

să apere drepturile imo"iliare ale celor înscrişi în registre/ să confere transmisiunilor imo"iliare o ct mai mare certitudine/ să dea siguranţă circulaţiei creditului prin garantarea lui prin înscrierea ipotecii

în registrele pu"lice/

1A



să permită instituţiilor statului e'ercitarea unui control asupra sc!im"urilor ce se produc în situaţia materială a imo"ilelor conform cu normele de sistematizare şi însituaţia juridică a acestora prin înstrăinări, grevarea 2încărcarea3 de sarcini etc., îninteresul întregii colectivităţi.

#artea funciară prezintă la început titlul, aici fiind indicate numărul ei şi

localitatea în care este situat imo"ilul. n continuare ea este formată din trei părţi: partea ( se referă la descrierea imo"ilelor care include:numărul de ordine şi cel cadastral al fiecărui imo"il/suprafaţa terenului şi după caz construcţiile/amplasamentul şi vecinătăţile/

valoarea impoza"ilă/ partea a (($a se referă la înscrierile privind dreptul de proprietate şi cuprinde:

numele proprietarului/actul sau faptul juridic care constituie dreptul de proprietate/

strămutările proprietăţii/ servituţile constituite în folosul imo"ilului/

faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice privitoare la proprietate/

partea a ((($a se referă la înscrierile privind dreptul de proprietate şi sarcini şicuprinde:

dreptul de superficie 2drept de proprietate asupra clădirii construite sau asupra plantaţiei aflate pe terenul altei persoane şi drept de folosinţă asupra acelui teren3/

$ uzufruct 2drept real, temporar, care conferă titularului său posesia şi folosinţa asupralucrurilor ce aparţin altuia, precum şi posi"ilitatea e'ercitării acestor atri"ute în aceleaşicondiţii ca şi proprietarul, avnd însă îndatorirea de a conserva su"stanţa lucrurilor respectiveşi de a le restitui la încetarea acestui drept3/$ uz, folosinţă, !a"itaţie 2drept de a locui într$o casă care este proprietatea altuia3

servituţi 2sarcină care grevează un "un imo"iliar3,$ ipoteca şi privilegiile imo"iliare, precum şi locaţiune 2înc!iriere3/ $ cesiunea de venituri 2contract prin care creditorul transmite unei persoane drepturile pecare le are faţă de de"itorul său3 pe timp mai mare de ; ani/

faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice privitoare ladrepturile personale sau alte raporturi juridice privitoare la drepturile reale înscrise înaceastă carte/

sec!estrul, urmărirea imo"ilului sau a veniturilor reale.n plus, funcţia juridică are şi rol informativ, în sensul că oricnd se pot o"ţine

date asupra "unurilor imo"ile/ se pot face sinteze pe comune, judeţe sau ţară, ce pot servila fundamentarea unor strategii de dezvoltare.

n afară de cadastrul general, legea prevede cadastre de specialitate pentru diferitedomenii: agricol, forestier, al apelor, industrial, e'tractiv, imo"iliar$edilitar, transporturirutiere, feroviare, navale, aeriene, turism, al zonelor protejate naturale sau construite, alcelor cu risc ridicat de calamităţi naturale ori supuse poluării şi degradării etc.

11

III E#ALUAREA TERENURILOR

&rimele sisteme de evaluare a terenurilor au apărut în Germania şi =usia însecolul al H(H$lea, pe "aza evaluării producţiilor acestora/ avnd ca scop sta"ilireaimpozitelor.

n prima parte a secolului al HH$lea, în noile teritorii colonizate din ustralia şimerica au avut loc unele eşecuri ca urmare a utilizării necorespunzătoare a terenurilor.#a urmare s$a conştientizat necesitatea utilizării studiilor pedologice pentru orientareamodului de folosinţă a terenurilor în viitor şi pentru remedierea situaţiilor neprielniceagriculturii. stfel, inventarul solurilor a devenit un material documentar de prim ordin înfundamentarea oricărui proiect de e'tinderea agriculturii.

Iărţile pedologice redau inventarul calitativ şi cantitativ al solurilor, folosind oterminologie de specialitate "azată pe o anumită clasificare. ceste !ărţi nu prezintă potenţialul de fertilitate şi modul optim de utilizare. &entru acesta pedologul completează!arta sau redă pe o altă !artă caracteristicile şi limitările fiecărei unităţi de sol, precum şiimplicaţiile care rezultă din utilizarea şi managementul solului.

n lume s$au dezvoltat sisteme de evaluare a terenurilor, mai cunoscute fiindsistemul de capa"ilitate a terenurilor (Land Capability System, de Klingebiel and

Montgomeny, 1961), sau clasificarea terenurilor pentru irigaţie (Land classification forirrigated agriculture, 19!) folosite în %4, alte sisteme au fost ela"orate în =usia,Germania, 9ranţa precum şi în alte ţări.

9+ s$a preocupat de unificarea diferitelor sisteme de evaluare utilizate îndiferite ţări, pentru a crea un sistem de referinţă glo"al. stfel a fost ela"orat "rame#or$

(cadru) for Land %valuation 21563, Soil Survey &nvestigation for &rrigation 215653, Land

evaluation for rainfed agriculture 215B;3 sau 'n &nternaional "rame#or$ for %valuating

Sustenable Land Management 2155;3.n =omnia, în Moldova şi Jara =omnească din sec. al -((($lea se percepeau

dări diferenţiate între deal şi cmpie, iar în Transilvania se ţinea seama de venitulcadastral 2sistemul austriac3.&rimul sistem de "onitare a terenurilor agricole a fost realizat de milcar -asiliu

în 15;6, ţinnd cont de însuşirile solului. poi, ). Teaci 2156A, 15BA3 ela"orează ometodă parametrică de evaluare a capacităţii de producţie a terenurilor agricole, plecndde la însuşiri ale solului şi caracteristici ale mediului, denumită "onitarea solurilor. +metodologie asemănătoare a fost dezvoltată în domeniul pomilor fructiferi de <.-oiculescu 215553.

n 157, %t. #rstea adaptează sistemul american de capa"ilitate a solurilor,denumindu$l preta"ilitatea solurilor pentru diverse folosinţe, iar %c. Georgescu propuneun sistem de "onitare cadastrală pentru clasificarea terenurilor agricole. <. 9lorea 215B03

adaptează sistemul american de preta"ilitate a solurilor la irigat.n domeniul pedologiei forestiere, #. #!iriţă 21573 a pus la punct o metodologiede evaluare a capacităţii de producţie a staţiunilor forestiere.

n 15B6 este ela"orată Metodologia de elaborare a studiilor pedologice de către(#& Fucureşti, document ce sintetizează e'perienţa acumulată în domeniul ela"orăriidiverselor studii pedologice. Metodologia cuprinde pe lngă instrucţiunile de cartare pedologică, a celor de analizare c!imică a solului sau a modului de întocmire propriu$

10



zisă a unui studiu pedologic, şi metodologia de evaluare a terenurilor pentru diversefolosinţe, ct şi cea de "onitare a solurilor pentru diferitele culturi.

4.1. A*%ecte $eneralen toate sistemele de evaluare a terenurilor se utilizează ca principiu de "ază

estimarea măsurii în care terenul răspunde optim nevoilor de dezvoltare a plantelor şi

cerinţelor de lucrare a solului, în cazul celor agricole.*valuare terenului se realizează pentru diferite scopuri, ţinndu$se seama deînsuşirile terenului în raport cu modul de utilizare sau cu diferitele culturi. )e o"icei,evaluarea se realizează pentru diferite variante de utilizare, iar în funcţie de rezultate, caşi de necesităţi, se sta"ileşte modul de folosinţă sau tipul de cultură.

&rin metodologia de evaluare a terenurilor se sta"ilesc clase de calitate. tuncicnd se ţine cont de modul de comportare a terenului la diferite folosinţe sau amenajări,vor"im de preta"ilitatea terenurilor. n cazul că evaluarea se realizează în funcţie decondiţiile pe care terenul le oferă diferitelor culturi, vor"im de favora"ilitatea terenurilorsau "onitarea terenurilor pentru diferite culturi.

#aracteristicile terenului alese pentru diferitele evaluări reprezintă criteriile de

evaluare. &e "aza lor se întocmesc !ărţile de preta"ilitate sau de favora"ilitate.+ caracteristică a terenului este un atri"ut al acestuia ce poate fi măsurat sauestimat cantitativ, ca de e'emplu panta, precipitaţiile, conţinut de nutrienţi, capacitatea deapă utilă, te'tura etc.

+ calitate a terenului este o însuşire comple'ă rezultată din interferenţa unorcaracteristici şi care acţionează în mod distinct asupra preta"ilităţii sau favora"ilităţii pentru un anumit gen de utilizare/ aşa spre e'emplu este fertilitatea, rezistenţa laeroziune, riscul la inundare, retenţia şi accesi"ilitatea apei etc.

4.2. 7etodica e8alu!rii terenurilor*valuarea terenurilor este o metodologie de estimare şi graduare a terenurilor în

clase, fie după modul de comportare a terenului la diferite genuri de utilizare sau de

amenajare a teritoriului, fie după capa"ilitatea terenului pentru diferite folosinţe sau dupăfavora"ilitatea terenului pentru diferite culturi.*valuarea se face pentru un anumit mod de utilizare a acestuia sau pentru un

anumit gen de ameliorare a solurilor sau de amenajare cu lucrări de îm"unătăţiri funciare.ceastă formă de evaluare se mai numeşte şi preta"ilitatea terenurilor pentru modul deutilizare sau amenajare avut în vedere.

%e face însă şi o evaluare a solurilor sau terenurilor în funcţie de condiţiile ce leoferă diferitelor plante sau culturi şi deci în funcţie de potenţialul lor productiv. ceastăevaluare este cunoscută su" numele de favora"ilitate a terenurilor sau "onitareaterenurilor.

&rocedura de evaluare a unui teren se derulează în două etape.n prima etapă sunt sta"ilite acele caracteristici ale terenului care sunt relevante,

adică favora"ile sau restrictive pentru scopul pentru care se face evaluarea. cestea suntîncadrate în clase de mărime sau de intensitate, definindu$se astfel nivelul cantitativ alspecificului ecologic al solului.

n etapa a doua se compară acest specific ecologic al terenului cu cerinţelevegetaţiei sau a modului de utilizare sau amenajare a terenului.

ceastă evaluare nu se poate realiza fără o "ună cunoaştere a relaţiilor sol $ plantăsau sol $ gen de amenajare. *le sunt o"ţinute prin cercetări speciale, iar caracteristicile

1;



terenului, selectate pentru diferite evaluări, reprezintă de fapt criteriile de evaluare. #uajutorul acestor criterii, unităţile de sol 2teren3 ale !ărţii pedologice se grupează în unităţiteritoriale de preta"ilitate pentru un anumit scop sau în unităţi de favora"ilitate pentru oanumită cultură. cestea corespund la diferite clase, su"clase sau su"unităţi de terenurispecifice fiecărui tip de evaluare. %e realizează astfel, !ărţi pedologice interpretative în

diferite scopuri, parte componentă a oricărui studiu pedologic interpretativ.&reta"ilitatea terenurilor în diferite scopuri se referă la gruparea şi clasificareaacestora în clase, su"clase şi su"diviziuni ale acestora în funcţie de aptitudinea lor defolosire într$un anumit scop 2calitatea terenului, capacitatea de producţie, amenajare pentru irigaţie, cerinţe şi măsuri ameliorative, amenajare pomicolă sau viticolă,amenajare şi e'ploatare a pajiştilor sau pădurilor, amenajare comple'ă, amenajare pentruorezării, sere, de recuperare a terenurilor degradate sau poluate şi altele3. #lasa de terenarată lipsa sau prezenţa unor factori restrictivi de utilizare într$un anumit scop şiintensitatea acestor restricţii. %u"clasa este determinată de natura restricţiilor, iar grupeleşi su"grupele de teren sunt definite pe "aza unor caracteristici importante ale solului careintervin în sta"ilirea măsurilor de atenuare sau eliminare a restricţiilor de folosire.

Gruparea terenurilor se face în clase, su"clase, grupe şi su"grupe de preta"ilitate.)e regulă, se sta"ilesc clase de calitate, în funcţie de intensitatea factorilorrestrictivi pentru scopul respectiv. ceste clase sunt numerotate cu cifre romane şi, îngeneral sunt definite astfel:

Cla*a I $ terenuri fără limitări sau restricţii 2nu ridică pro"leme de folosire/Cla*a II $ terenuri cu limitări sau restricţii sla"e 2ridică pro"leme relativ simple

la folosire, în general de prevenire a unor procese sau fenomene de degradare/Cla*a III $ terenuri cu limitări sau restricţii moderate 2ridică pro"leme mai

complicate de folosire, amenajare, ameliorare etc.3/Cla*a I# $ terenuri cu limitări sau restricţii severe 2ridică pro"leme relativ

dificile de amenajare, ameliorare, e'ploatare etc.3/

Cla*a # $ terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe, care pot fi parţialcorectate 2pot fi utilizate într$un anumit scop numai după corectarea unor limitări3/Cla*a #I $ terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe, care nu pot fi corectate

2şi deci improprii pentru utilizare într$un anumit scop3.2#onţinutul efectiv al fiecărei clase se adaptează scopului pentru care se face

gruparea terenurilor respective3.

For"ula unit!ţii de %reta+ilitate a terenurilor

#lasa %u"clasa %u"grupaşi grupa

III cz Q3CS 2 - ta2d 4

Tipulde sol

#lasele de terenuri se divid în su"clase, notate cu litere mari după sim"olul clasei,acestea arătnd natura limitărilor sau restricţiilor 2N sau C $ te'tura solului în orizontulsuperior, # $ volum edafic, & $ sărăturare, A $ acidificare, T $ gradul de tasare, O $ portanţa solului, 9 $ degradare antropică, Z $ gradul de acoperire cu stnci sau "olovani,T $ temperatura medie anuală, ' $ panta, E $ eroziunea în suprafaţă, R $ eroziunea înadncime/ F $ alunecările de teren, U $ neuniformitatea terenului, : $ e'cesul de

17

umiditate de natură freatică, ; $ e'cesul de umiditate de suprafaţă, L $ e'cesul deumiditate din infiltraţii de apă laterale în sol, pe versanţi, < $ inunda"ilitate3.

Grupa de teren se notează prin indici numerici adăugaţi la sim"olurile su"claselor,indici ce arată intensitatea de manifestare a limitării respective.

%u"grupa este notată cu litere mici şi indici numerici şi arată unele caracteristici

importante ale solului sau terenului, reprezentnd detalieri ale elementelor luate înconsiderare la nivele superioare sau caracteristici ale terenului utile pentru lucrărilespeciale de aducere a terenului în circuitul agricol 2gK.f $ te'tura solului pe profil, s 1$> $gradul de salinizare, a1$> $ gradul de sodizare sau de acidificare, d1$7 $ grosimea solului pnă la roca compactă, !1$> $ rezerva de !umus, '1$B $ acoperirea terenului cu stufăriş,ar"oreturi, muşuroaie sau popndaci/ cifrele 1, 0, ;, 7 K arată gradul de e'primare acaracteristicii respective3.

Ta+elul nr. 4Cla*ele de terenuri du%! %reta+ilitatea la ara+il

2)upă Metodologia ela"orării studiilor pedologice, (#&, 15B63Cla*a de teren Caracteri*tici

. terenuri preta"ile pentru culturi de cmp şi alte utilizăriCla*a I Terenuri cu preta"ilitate foarte "ună pentru culturile de cmp, fără nici o restricţie/ pot ficultivate fără aplicarea unor măsuri de prevenire a degradării sau de ameliorare a solului2asigură producţii foarte "une3/

Cla*a a II=a Terenuri cu preta"ilitate "ună, cu limitări reduse/ pericolul de degradare a solului saudeficienţele e'istente pot fi înlăturate prin te!nologii culturale curente sau măsuriameliorative la îndemna fermierului 2asigură producţii "une3/

Cla*a a III=a Terenuri cu preta"ilitate mijlocie, cu limitări moderate, care reduc gama culturilor agricoleşi necesită, pentru prevenirea degradărilor şisau ameliorare, măsuri de amenajare sauameliorare din fonduri de investiţii 2asigură producţii mijlocii în condiţii de neamenajare3/

Cla*a a I#=a Terenuri cu preta"ilitate sla"ă 2marginale3, cu limitări severe care determină diminuărisistematice aprecia"ile ale recoltelor la culturile de cmp/ pentru asigurarea unor recolte

sigure necesită măsuri intensive de amenajare şisau ameliorare 2asigură producţii mici pentru cereale, dar pot da producţii "une pentru unele culturi3.

F. Terenuri nepreta"ile pentru culturi de cmp, dar preta"ile pentru alte folosinţeCla*a a #=a

#

# L

# -

Terenuri cu limitări foarte severe, nepreta"ile în condiţii de neamenajare nici pentruculturile de cmp, nici pentru vii sau livezi/ pentru a fi luate în cultură necesită măsuri deamenajare şi ameliorare speciale, comple'e, intensive/ prin amenajare, ele pot fi trecute ladiverse folosinţe superioare, dup cum urmează:

$ pot fi trecute într$o clasă superioară de preta"ilitate pentru ara"il 2sau orice altă folosinţă,dacă condiţiile climatice sunt favora"ile3/

$ pot fi folosite ca livezi 2dacă sunt condiţii climatice favora"ile3/

$ pot fi folosite ca vii 2dacă sunt condiţii climatice favora"ile3.

Cla*a a #I=a

#I 9

#I &

#I %

#I <

Terenuri cu limitări e'trem de severe care nu pot fi folosite pentru culturi de cmp sau plantaţii pomi$viticole prin amenajare şisau ameliorare cu te!nologii curente/ în raport cufolosinţele posi"ile se disting următoarele situaţii:

$ terenuri ce pot fi folosite pentru fneţe 2inclusiv păşuni sau păduri3/

$ terenuri ce pot fi folosite numai pentru păşuni/

$ terenuri ce pot fi folosite numai pentru păduri/

$ terenuri improprii pentru folosinţe agricole sau silvice 2pentru producţia vegetală3.

1>

Iarta de preta"ilitate se colorează după clasa de teren, iar su"clasa se redă prinsemne convenţionale aplicate peste culoare.

#a e'emplu, redăm în continuare clasele de terenuri după preta"ilitatea la ara"il2ta"elul nr. ;3, din cele clase primele 7 clase sunt terenuri care pot fi utilizate pentru

culturi de cmp. Terenurile din clasa a (-$a sunt considerate terenuri marginale, de regulănu sunt utilizate ca ara"il.Terenurile din clasa a -$a şi a -($a au limitări foarte severe pnă la e'trem de

severe, nefiind preta"ile pentru culturi de cmp, dar preta"ile pentru alte folosinţe. 4neledin ele 2cele din clasa a -$a3 pot fi însă amenajate pentru utilizarea ca ara"il, livadă sauvie. #lasa efectivă de preta"ilitate la livezi sau vii se poate sta"ili printr$un studiu special/se su"înţelege faptul că oricare din categoriile de terenuri de mai sus poate fi folosită cafneaţă, păşune sau pădure.

4.4. >onitarea terenurilor a$ricoleFonitarea terenurilor agricole prezintă operaţiunea comple'ă de cunoaştere

aprofundată a condiţiilor de creştere şi rodire a plantelor şi de determinare a gradului de

favora"ilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosinţă şi cultură 2deoarece un teren poatefi nefavora"il pentru anumite folosinţe şi culturi, dar favora"il pentru altele3, prinintermediul unui sistem de indici te!nici şi note de "onitare.

ceastă notă e'primă sintetic potenţialul relativ de producţie a terenuluicorespunzător specificului său ecologic şi modului de valorificare a acestuia de către plantă. <ota variază convenţional între A şi 1AA şi permite compararea solurilor între elesu" aspectul capacităţii potenţiale de producţie.

ntruct capacitatea de producţie a terenurilor este influenţată, pe lngă factoriinaturali şi de cei antropici, "onitarea tre"uie să reflecte acest lucru. n primul caz estevor"a de "onitarea în condiţii naturale, iar în al doilea caz de potenţarea notelor de "onitare prin aplicarea lucrărilor de îm"unătăţiri funciare şi a unor te!nologii curente de

ameliorare. Bonitarea terenurilor entru condiţii naturale&entru calculul notelor de "onitare, din multitudinea condiţiilor de mediu care

caracterizează fiecare unitate de teren, delimitată în cadrul studiului pedologic s$au alesnumai cele considerate mai importante, mai uşor şi mai precis măsura"ile şi anume:

$ temperatura medie anuală D valori corectate care se sta"ilesc în funcţie de pantăşi de e'poziţie/

$ precipitaţii medii anuale D valori corectate, sta"ilite în funcţie de pantă şi de permea"ilitate/

$ gradul de gleizare al solului/$ gradul de stagnogleizare al solului/$ salinizarea sau sodicizarea solului/$ te'tura solului în orizontul p sau în primii 0A cm/$ panta/$ alunecările de teren/$ adncimea apei freatice/$ inunda"ilitatea/$ porozitatea totală în orizontul restrictiv/$ conţinutul de #a#+; total pe adncimea de A$>A cm/

1

$ reacţia în orizontul p sau în primii 0A cm/$ gradul de saturaţie în "aze în orizontul p sau în primii 0A cm/$ volumul edafic/$ rezerva de !umus în stratul cuprins între A$>A cm/$ e'cesul de umiditate de suprafaţă.

9iecare din indicatorii de mai sus participă la sta"ilirea notei de "onitare printr$uncoeficient de "onitare care variază între A şi 1, după cum însuşirea respectivă este totalnefavora"ilă sau optimă pentru e'igenţele folosinţei sau plantei luată în considerare.

<ota de "onitare pentru folosinţe şi culturi se o"ţine înmulţind cu 1AA produsulcoeficienţilor celor 16 indicatori.

<ota de "onitare pentru utilizarea ca ara"il a terenului se calculează ca mediearitmetică a notelor pentru 7 culturi agricole care prezintă cea mai mare favora"ilitate.

<ota de "onitare medie pe ţară este de 7> pentru terenurile ara"ile, 0B$;1 pentru pajişti şi 0A$;> pentru plantaţii pomi$viticole 2Teaci, 15BA3.

Bonitarea terenurilor amenajate !i ameliorate&rin aplicarea lucrărilor de îm"unătăţiri funciare şi a te!nologiilor curente de

ameliorare, unele însuşiri negative ale terenurilor sunt corectate sau înlăturate, ceea cenecesită reducerea sau ani!ilarea penalizărilor introduse prin corecţii de "onitare, operaţiedenumită potenţarea notei de "onitare.

n principiu, potenţarea constă în mărirea coeficienţilor de "onitare ai însuşirilorasupra cărora se acţionează prin lucrările te!nologice sau de îm"unătăţiri funciare.&ractic, potenţarea notelor de "onitare se face prin înmulţirea cu coeficienţi supraunitari anotelor de "onitare o"ţinute prin "onitarea în condiţii naturale.

&otenţarea notelor de "onitare se face numai pentru acele lucrări care au un efectde durată şi care modifică su"stanţial starea generală de productivitate a terenurilor şianume:

Lucrări de îm"unătăţiri funciare:

$ îndiguire$ desecare 2de suprafaţă3$ drenaj 2de adncime3$ irigaţie$ com"aterea salinităţii şi alcalinităţii$ prevenirea şi com"aterea eroziunii$ terasarea.

Lucrări agropedoameliorative:$ amendarea cu calcar $ afnarea adncă$ fertilizarea ameliorativă$ com"aterea poluării.

&rin aplicarea măsurilor de ameliorare a solurilor şi de amenajare a teritoriului,nota de "onitare medie poate creşte pnă la 6B pentru terenurile ara"ile, la 70$75 pentru pajişti şi la ;$>1 pentru plantaţii pomi$viticole. )eci notele se pot mări cu >A$6A C.

<otele de "onitare a terenurilor pot fi folosite cu o anumită apro'imaţie pentruestimarea recoltelor ce s$ar putea o"ţine pe un anumit teren, folosind o te!nologie medie.&entru aceasta se înmulţeşte nota de "onitare cu ec!ivalentul de recoltă la !ectar într$o perioadă de vegetaţie pentru un punct de "onitare. n prezent se socoteşte la gru valoarea

16

punctului de "onitare de 7A g!a. n acest caz, pe un teren cu nota A pentru gru se va putea o"ţine 07AA g!a.

4.. >onitarea a$roecono"ic! ?i %reţul terenuluin economia de piaţă, evaluarea terenului este foarte comple'ă. &e lngă "onitarea

ecologică a terenului, în care se ţine cont de însuşirile solului şi terenului, intervin şi alte

elemente de ordin economic, infrastructural şi social.stfel, nota de "onitare ecologică se corectează ţinnd cont de caracteristici careinfluenţează valoarea economică. <ota de "onitare se multiplică cu o serie de coeficienţisu"unitari sau supraunitari, care iau în considerare mărimea şi forma parcelei,neuniformitatea reliefului parcelei, o"stacolele din teren, distanţa faţă de centrulgospodăresc, calitatea drumurilor, apropierea faţă de localităţi de importanţă economicăşi categoria acestora, poziţia faţă de căile principale de transport, situaţia faţă de de pieţele de desfacere a produselor agricole etc.

&e lngă aceşti coeficienţi care se referă la indicatori direcţi de evaluare, însta"ilirea valorii terenului are importanţă şi venitul net, determinat de producţia o"ţinută,care la rndul ei depinde de fertilitatea solului şi te!nplogia aplicată.

4n rol deose"it în sta"ilirea preţului pămntului îl are ?cererea şi oferta@, preţulvariind foarte mult de la o regiune la alta, dacă este în e'travilan sau intravilan.

I# 'ROCE&ELE DE DE9RADARE A &OLULUI

&rocesele şi fenomenele de degradare a solului şi terenurilor au început să semanifeste de cnd omul a început să defrişeze pădurile pentru e'tinderea păşunatului şi sădesţelenească pajiştile pentru cultivarea terenurilor. *voluţia societăţii omeneşti a dus lacreşterea necesarului de produse agricole, ceea ce a determinat o intervenţie tot maiaccentuată asupra solului, pentru a o"ţine recolte tot mai mari. n unele cazuri, aceastăintervenţie a avut asupra solului efecte favora"ile, dar de cele mai multe ori consecinţele

au fost negative. ntinse suprafeţe cu soluri, cndva fertile, astăzi sunt afectate deeroziune, de salinizare sau sodizare, de acidificare, şi$au diminuat în mare măsură rezervade nutrimente sau sunt contaminate cu diverse su"stanţe to'ice. Toate acestea audeterminat reducerea att a cantităţii ct şi a calităţii produselor vegetale, dar şitransmiterea unor su"stanţe poluante, nocive către animale şi în final şi asupra omului.

n general, se poate defini degradarea solului ca un declin n calitatea acestuia,

cau*at+ de utili*area necorespun*+toare de c+tre om, şi cam toate activităţile societăţiiomeneşti au un impact negativ asupra solului. &rin aceste activităţi se produc modificăriîn circuitul su"stanţelor şi energiei în ecosistemele terestre, ca şi în modificareaclimatului glo"al şi a mediului în general, toate acestea conducnd la apariţia proceselorde degradare a solului şi terenului.

ctivităţile antropice, ce ocupă cele mai mari suprafeţe de teren, sunt cele agricoleşi silvice.&rin activitatea agricolă, în sistemul sol au loc att intrări ct şi ieşiri de su"stanţă

şi energie. (ntrările provin din: alterarea rocii parentale, precipitaţii, materia organicăsintetizată de către plante, transferuri din terenurile vecine realizate prin sol sau lasuprafaţa solului, aporturi eoliene, aport din apa freatică sau materii introduse de fermier2seminţe, îngrăşăminte, apă de irigaţie, pesticide, er"icide şi energia com"usti"ilului şi asu"stanţelor adăugate3. (eşirile din sol au loc prin infiltrarea apei în adncime, deplasarea

1B

laterală a apei prin sol sau la suprafaţa solului, prin transportul lateral al materialului desol de către apă, vnt sau om. +dată cu apa sunt ve!iculate şi diverse su"stanţe, dar celemai multe pierderi din sol se petrec prin ridicarea recoltei.

&entru protecţia şi conservarea fertilităţii solului, mai ales în cazul utilizării caara"il, este necesară fertilizarea cu su"stanţe organice şi minerale în vederea completării

pierderilor de nutrimente, ce se produce prin recoltarea masei vegetale. )e asemenea,tre"uie luate măsuri de diminuare a acţiunii de transport efectuată de apă sau vnt lasuprafaţa terenului pentru a preveni eroziunea solului.

n afară de aceste sc!im"uri de su"stanţă şi energie, în solurile cultivate se producmodificări mai mult sau mai puţin importante şi în ce privesc însuşirile fizice, c!imice şi "iologice. Trecerea repetată a maşinilor agricole provoacă distrugere structurii orizontuluisuperior al solului şi compactarea lui, aplicarea de îngrăşăminte c!imice, er"icide sau pesticide modifică reacţia solului şi poate distruge fauna din sol. (rigarea cu ape "ogate însăruri produce adesea sărăturarea solului sau dacă normele de apă de irigaţie sunt foartemari, ele pot provoca dispariţia faunei din sol şi adesea ridicarea nivelului apei freatice şic!iar înmlăştinirea solului.

Terenurile utilizate pentru păşunat sunt mai puţin afectate de pierderi de su"stanţe.nimalele reţin doar >$1AC din masa vegetală consumat, restul întorcndu$se în sol su"forma dejecţiilor. Terenurile păşunate sunt însă afectate de procese de compactare asolului, mai ales în lungul cărărilor de vite. cest fenomen determină dispariţia unorspecii de plante mai sensi"ile, deteriorndu$se calitatea păşunii, apoi infiltraţia apei în solse face mai greu, ceea ce duce la o creştere a scurgerii de suprafaţă şi implicit a eroziuniisolului. )atorită faptului că fauna solului din terenurile păşunate este "ogată şi activă,refacerea structurii solului se realizează relativ uşor, astfel că, pentru protecţia păşunii sefoloseşte rotaţia parcelelor supuse păşunatului.

4tilizarea terenului ca pădure nu produce modificări semnificative solului,deoarece circuitele "iogeoc!imice se petrec aproape ca cele naturale. (mportant însă este

modul de e'ploatare a pădurii. n multe cazuri, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, dinraţionamente aşa zis economice, e'ploatarea pădurii se face prin tăierea totală $ rasă.cest mod de e'ploatare determină grave dezec!ili"re în terenul respectiv, cu refle'ie şiasupra celor înconjurătoare, şi adesea cu apariţia unor fenomene de eroziune, alunecărisau pră"uşiri de mare amploare, ce îndepărtează nu numai solul, ci c!iar întreaga scoarţăde alterare. n astfel de cazuri, refacerea ecosistemului este foarte dificil de realizat şinecesită timp foarte îndelungat.

#unoscndu$se rolul "enefic al pădurii asupra climei şi regimului !idrologic alteritoriului, în ţările dezvoltate s$au luat măsuri ferme de protecţie a pădurii şi de refacere prin împădurire a terenurilor despădurite anterior. 4nele terenuri împădurite au fostamenajate ca locuri de recreare sau în 9ranţa, spre e'emplu, în multe areale cu păduri esteinterzisă c!iar intrarea persoanelor, aici nu se mai face nici un fel de e'ploatare, pădureafiind lăsată să se dezvolte în mod natural.

n afara acestor principale activităţi, dezvoltarea oraşelor, a agriculturii şi aindustriei a făcut ca tot mai multe su"stanţe dăunătoare să fie împrăştiate în mediulînconjurător. n atmosferă ajung emisii de #+0, %+0, <I;, <+0, <+;, #l, I#l, %I0, 9,diverşi compuşi cu &", #d etc., fenoli, negru de fum, diverse pul"eri etc. + "ună parte dinei ajung şi în sol, polund întinse suprafeţe. n ţara noastră cca. 1 AAA AAA !a sunt afectateîn diverse grade de poluare. )in acestea, 0AA AAA !a fiind e'cesiv poluate, devenind

15

neproductive. şa sunt terenurile de la #opşa Mică, Faia Mare, Nlatna etc. ctivitateaminieră a distrus diverse ecosisteme prin e'ploatarea la zi a unor zăcăminte sauacoperirea terenului cu !alde de steril. şa sunt e'ploatările de lignit din judeţul Gorj saue'ploatările de sulf din Munţii =odnei. )e asemenea, centrele populate sunt surse de poluare a solului prin depozitarea de resturi menajere, am"alaje şi alte diverse gunoaie pe

terenuri din afara localităţii. utove!iculele cu ardere internă împrăştie în atmosferăcantităţi însemnate de #+, #+0 şi &", ce contaminează şi solul pe o distanţă de cca. 1AAm de o parte şi alta în lungul arterei rutiere.

gricultura contaminează solul prin folosirea îngrăşămintelor c!imice, a pesticidelor, prin dejecţiile lic!ide şi solide provenite de la comple'ele industriale decreştere a animalelor.

Ta+elul nr. Cla*ificarea %roce*elor de de$radare a *olurilor indu*e de o"

2)upă <. 9lorea, 0AA;3

&rocese dedegradarea solurilor

.)egradarea

proprietăţilor solurilor 2însitu3 prin

procese:

1. 9izice $ )estructurare$ #ompactare$ 9ormare de crustă/ întărire

$ &lintizare$ &oluare radioactivă0. #!imice $ cidificare prin fertilizare, căderi de su"stanţe

acide, levigare$ &oluare cu compuşi c!imici to'ici prin su"stanţec!imice sau emisii industriale

;. Fiologice $ =educerea populaţiei de microorganisme$ =educerea populaţiei de macro şi mezofaună$ &oluare cu agenţi patogeni

7. #omple'e $ *'ces de apă 2înmlăştinire3 şi anaero"ioză$ %alinizare şisau sodizare$ )eşertificare$ *puizarea fertilităţii

F.)istrugereasolului

prin procesede:

>. )islocare $ *roziune prin apă 2de suprafaţă sau în adncime3$ *roziune eoliană$ )eplasare de mase de pămnt$ *'cavare

. coperire $ coperire 2colmatare3 cu sedimente nefertile$ coperire cu deşeuri, steril, cenuşi, deponii etc.

6. &ierderede teren

$ &ierdere de teren prin construcţii, pavaje,amenajări de lacuri etc.

)eoarece e'istă o varietate foarte mare de procese de degradare a solurilor, s$aimpus necesitatea sistematizării lor. stfel, <. 9lorea 20AA;3 realizează o clasificare aacestora 2ta"elul nr. 73, distingnd două categorii principale. + primă categorie priveşte

deteriorarea doar a unor însuşiri ale solului, fără a afecta profilul solului, privit ca întreg,aici deose"indu$se procese fizice 2destructurare, compactare, plintizare, poluareradioactivă3, c!imice 2acidificare, poluare c!imică3, "iologice 2diminuarea activităţii "iologice în sol datorită reducerii numărului de micro şi macroorganisme, poluarea cuagenţi patogeni3 şi unele procese cu caracter comple' 2e'cesul de umiditate, salinizarea şisodizarea, deşertificarea3. doua categorie se referă la acele procese care distrug parţialsau total învelişul de sol, cum sunt cele de dislocare 2eroziune, alunecări, e'cavare3,acoperire 2sedimente şi deşeuri3 şi pierdere de terenuri 2diverse construcţii şi amenajări3.

0A



.1. 'roce*ele de de$radare fiic!.1.1. De$radarea *tructurii *olului )egradarea structurii solului constă în distrugerea parţială sau totală a agregatelor

structurale&rocesul de degradare a structurii solului afectează, în principal, orizontul

superior, cel utilizat pentru cultivarea plantelor agricole. )egradarea se poate produce pecale mecanică, fizico$c!imică sau "iologică.)istrugerea agregatelor structurale pe cale mecanică se poate datora acţiunii

precipitaţiilor atmosferice, cu precădere a ploilor torenţiale care lovesc cu putere suprafaţasolului, precum şi în urma aplicării apei de irigaţie prin aspersiune. )ar cea maisemnificativă acţiune distructivă a structurii o au maşinile agricole în urma lucrării e'cesiveşi la o umiditate necorespunzătoare a solului. ceste acţiuni mecanice determină aşanumita prăfuire a solului, în care mare parte din agregatele structurale sunt desfăcute pnăla nivelul particulelor elementare ce le compun. &răfuirea structurii solului este unul din procesele care favorizează formarea crustei, element ce împiedică răsărirea şi dezvoltareanormală a plantelor de cultură şi pierderea umidităţii solului prin realizarea unei

microporozităţi în orizontul superior al solului, aceasta intensificnd evaporarea apei.)istrugerea structurii se produce şi prin efectuarea lucrărilor agricole în perioadele improprii, cnd solul este prea umed pentru a fi lucrat sau c!iar prin simplatrecere în scopul întreţinerii sau recoltării culturii. 4tilajele agricole o"işnuite provoacăcompactarea solului prin distrugerea structurii în stratul arat şi transformarea acestuiaîntr$un orizont întărit. )e asemenea, efectuarea arăturii solului an de an la aceeaşiadncime provoacă o compactare intensă a solului imediat su" această adncime,formndu$se aşa numitul ?!ardpan@. *fecte negative asupra structurii solului o are şi păşunatul neraţional pe mirişti sau păşuni, cnd umiditatea solului este prea mare.

)egradarea fizico$c!imică a agregatelor structurale este pusă în evidenţă mai alesîn regiunile cu umiditate ridicată, datorită levigării ionului de calciu din comple'ul

adsor"tiv al solului. )e asemenea, utilizarea unor ape de irigaţie "ogate în săruri de sodiu provoacă o creştere a conţinutului de sodiu sc!im"a"il în comple'ul coloidal, fapt ce areca efect dispersia agregatelor structurale. celaşi efect îl are şi practicarea uneiagriculturi intensive cu un mare consum de elemente nutritive, precum şi utilizareamasivă a îngrăşămintelor c!imice. cestea duc la căderea conţinutului de !umus şimăresc aciditatea solului, contri"uind, astfel, la degradarea structurii.

)egradarea "iologică a structurii solului este cauzată de scăderea conţinutului de!umus prin mineralizarea lui intensă, datorită creşterii activităţii microorganismeloraero"e. 4n efect negativ îl are şi eliminarea faunei solului, ca urmare a irigării neraţionalea culturilor agricole, utilizndu$se foarte mari cantităţi de apă. Multe din terenurile irigateînainte de 15B5 aveau structura degradată în orizontul superior, att datorită irigării propriu$zise, ct şi ca urmare a dispariţiei rmelor, crtiţelor, rozătoarelor şi a altor speciiale faunei din sol, în urma irigării în e'ces.

Măsurile ce tre"uie luate pentru îm"unătăţirea structurii privesc contracarareaefectelor negative ale diverselor practici agricole. #ele mai uzuale măsuri, cunoscute, îngeneral, de toţi agricultorii sunt: e'ecutarea lucrărilor agricole la umiditatea optimă dinsol, corectarea reacţiei solului prea acide sau prea alcaline sau adăugarea de îngrăşăminteorganice pe solurile sărace în !umus.

01



&rocesul îndelungat de formare a structurii, ca şi degradarea acesteia fac ca masaorizontului de sol să fie mai mult sau mai puţin structurată. precierea stării dedezvoltare a structurii unui orizont de sol se face utiliznd o scală de valori, ce a primitdenumirea de gradul de de*voltare a structurii.

.1.2. Co"%actarea *olului

#ompactarea solului este un proces provocat de cauze naturale sau artificiale, înurma căruia densitatea aparentă creşte foarte mult, iar porozitatea totală şi cea de aeraţiescade su" valorile o"işnuite.

&rocesul natural de compactare apare ca urmare a unor procese pedogenetice, cumsunt cele de argiloiluviere. #nd argila este spălată din orizonturile superioare, eamigrează pe profil şi se depune în porii şi pe feţele agregatelor structurale, provocndmicşorarea porozităţii şi creşterea valorilor densităţii aparente. ceastă acumulare deargilă duce la formarea orizonturilor Ft, foarte "ine puse în evidenţă la luvosolurile tipiceşi al"ice, la luvosolurile roşcate sau la planosoluri. &rocesul de compactare se manifestăla nivelul orizontului Ft şi în cazul altor soluri, dar la acestea el este mai puţin evident.

#ompactarea artificială a solului este cauzată de modul cum terenurile agricole

sunt utilizate de către om. 9olosirea unor sisteme de maşini agricole necorespunzătoare,efectuarea a numeroase treceri pe sol, e'ecutarea lucrărilor solului cnd umiditateaacestuia este prea mare sau c!iar o agrote!nică greşită, cum ar fi: aplicarea nepotrivită anormelor de udare, creşterea numărului de recolte pe an sau suprimarea utilizăriiîngrăşămintelor organice, toate duc la distrugerea structurii solului în orizonturilesuperioare şi creşterea stării sale de compactare. &rocesul de compactare poate apăreac!iar de la suprafaţă sau imediat su" orizontul arat, acesta fiind denumit ardpan sautalpa plugului. cest strat este lipsit de structură, este puţin permea"il pentru apă şi aer,iar rădăcinile plantelor cu greu poate să$l străpungă. &e lngă acestea, apariţiacompactării poate fi favorizată şi de unele însuşiri ale solului, cum sunt: alcătuireagranulometrică neec!ili"rată, structura insta"ilă sau conţinutul redus de !umus.

&rin creşterea compactării solului se înrăutăţesc însuşirile sale, ceea ce duce ladiminuarea producţiei agricole. #a urmare, sunt necesare măsuri de prevenire acompactării pe solurile necompactate, iar pe cele compactate, măsuri de com"atere aacestui proces, acestea putndu$se realiza prin lucrări mecanice specifice şi prinsc!im"area agrote!nicii.

.1.4. Radioacti8itatea *olului&rezenţa în rocile parentale a unor elemente radioactive, determină ca şi solul să

prezinte o anumită radioactivitate naturală. cest tip de radioactivitate este redus caintensitate, dar ca urmare a dezvoltării diverselor cercetări şi te!nologii nucleare, cumsunt e'ploziile e'perimentale ale "om"elor atomice şi emanaţiile o"işnuite sauaccidentale ale centralelor atomoelectrice, s$a ajuns ca în multe regiuni radioactivitateasolului să crească foarte mult. )e asemenea, creşterea radioactivităţii solului s$a petrecut pe unele teritorii prin utilizarea în procesul producţiei agricole a unor îngrăşăminteminerale "ogate în elemente radioactive, ca cele de fosfor, iar uneori ele au fost aduseodată cu apa de irigaţie. n alte locuri creşterea radioactivităţii s$a produs în urmae'ploatării de minereuri "ogate în su"stanţe radioactive, necesare produceriicom"usti"ilului centralelor nucleare. Mare parte din sterilul acestor e'ploataţii minierefiind radioactive au contaminat mediul înconjurător.

00



)intre elementele radioactive care se acumulează în sol şi ajung în plante, animaleşi om sunt menţionate mai ales iodul, cesiul, stronţiul, plutoniul şi uraniul.

)ezvoltarea cunoştinţelor de fizica şi c!imia izotopilor radioactivi a dus laela"orarea a numeroase metode de cercetare, printre care şi a celor de determinare a unorînsuşiri ale solului. stfel, au fost formulate metode de sta"ilire a umidităţii solului şi a

densităţii aparente, utilizndu$se o aparatură adecvată. &rin marcarea unor elemente dinapă şi sol cu izotopi radioactivi s$a putut determina cu mai mare precizie dinamica apei însol şi plantă, s$a realizat o mai "ună cunoaştere a proceselor de infiltraţie a apei în sol, dedeplasare a elementelor nutritive şi a apei către plante, de levigare a sărurilor solu"ile, decirculaţie a apelor su"terane etc.

.1.. 'lintiarea&lintitul se formează în condiţiile unui climat cu temperaturi ridicate şi precipitaţii

ce depăşesc 0AAA mm anual, prin acumularea sescvio'izilor, ca o consecinţă aîndepărtării silicei şi "azelor prin feralitizare sau prin translocarea sescvio'izilor de apade percolare. *l este constituit din mult fier 2peste 0>C3 şi un amestec de argilăcaolinitică şi cuarţ, conţine o cantitate redusă de !umus, este ferm şi foarte ferm şi are

numeroase pete de culoare roşie.&rin defrişarea pădurii ecuatoriale, solurile se încălzesc puternic, compuşii de fierse des!idratează, precipitnd su" formă de o'id feric. re loc întărirea materialului de solşi formarea orizontului petroplintic, în care predomină !ematitul 29e0+;3.

&etroplintitul este un material plintic întărit ireversi"il. *l este foarte tare, areculori "rune ruginii pnă la "rune găl"ui. 9ormarea orizontului cu plintit este specifică plintosolurilor, dar se întlneşte şi în cazul unor feralsoluri, acrisoluri, li'isoluri saualisoluri. *roziunea orizonturilor de suprafaţă face ca acest orizont întărit să ajungă la zi,apărnd su" forma unei cuirase sau carapace.

ceste soluri sunt ocupate în prezent mai ales de păduri rare şi de pajişti naturale.)atorită plintitului, care generează un volum edafic redus, o capacitate mică pentru apă şi

o cantitate scăzută de nutrimente, aceste soluri sunt puţin propice culturilor agricole sau plantaţiilor pomicole..2. 'roce*ele de de$radare c/i"ic!&rocesele de degradare c!imică a solului cuprind o serie de modificări negative

ale însuşirilor c!imice, ce afectează fertilitatea solului. ceste modificări privesc în principal poluarea c!imică a solului cu diverse su"stanţe şi acidifierea solului princăderile de ploi acide, prin folosirea intensă de fertilizatori c!imici sau prin drenarea unorsoluri mlăştinoase ce conţin pirită.

.2.1. 'oluarea c/i"ic!&oluarea c!imică a solului este legată de emisiile în atmosferă de su"stanţe nocive

de către diversele unităţi industriale sau de mijloacele de transport, precum şi deutilizarea în producţia agricolă şi silvică a unor su"stanţe c!imice pentru com"atereadăunătorilor. &oluarea c!imică se produce şi prin irigarea terenurilor cu ape uzate de lacrescătoriile de animale sau cu ape provenite din reţeaua de canalizare a oraşelor. )eşiaceste ape sunt "ogate în azot, fosfor şi potasiu, ele conţin şi cantităţi însemnate de sărurisolu"ile, metale grele şi diverşi agenţi patogeni. 4tilizarea lor tre"uie făcută cu multăgrijă şi su" un control permanent al concentraţiilor diverselor su"stanţe ajunse în sol.

&oluarea c!imică a solului afectează o suprafaţă de cca. 5>A AAA !a. )eşi o seriede activităţi industriale şi$au redus activitatea sau au fost înc!ise, prezenţa elementelor

0;

nocive în sol se menţine încă, avnd efecte negative importante asupra vegetaţiei naturalesau cultivate. %ituaţia este mult mai evidentă în ariile e'cesiv poluate cu metale grele,acestea ocupnd cca. 0AA AAA !a, precum şi în cele poluate cu petrol şi apă sărată de lae'ploatările şi transportul produselor forestiere, ce afectează cca. >A AAA !a.

Teritoriile cele mai afectate de poluarea cu metale grele se găsesc în regiunile cu

industrie de prelucrare a minereurilor neferoase de la Faia Mare, Nlatna şi #opşa Mică,dar şi în apropierea unor unităţi industriale cum sunt %.#. <eferal şi %.#. cumulatoruldin Fucureşti, %.#. Turnu %.. de la Turnu Măgurele. ici concentraţiile de #u, &", Nn,şi #d depăşesc cu mult valorile normale. + poluare puternică, dar cu fluor, seînregistrează pe terenurile din apropierea unităţii L=+ $ %latina.

Te!nologiile clasice de remediere sunt foarte scumpe, ele au în vedere e'cavareastratului de sol poluat, apoi transportul, spălarea şi depozitarea acestuia.

#ercetările recente au evidenţiat noi posi"ilităţi de com"atere a efectului poluăriicu metale grele asupra plantelor. ceste te!nologii constau în aplicare unor tratamente cudiverse produse 2gunoi de grajd, car"onat de calciu, "entonită, tuf zeolitic sau uniifertilizanţi minerali3 cu scopul scăderii solu"ilităţii elementelor poluante şi "locarea

accesi"ilităţii lor în sistemul radicular al plantelor.'oluarea cu %e*ticide&entru creşterea permanentă a producţiei agricole sau a potenţialului productiv al

pădurilor, s$a impus asigurarea unei protecţii a vegetaţiei contra dăunătorilor, diverselor "oli sau "uruienilor. )intre metodele larg folosite în acest scop, un rol important îl au pesticidele. cestea au efect rapid asupra dăunătorilor, dar aplicarea neraţională a dus laapariţia poluării solului cu astfel de su"stanţe. )e altfel, s$a constatat că doar o infimă parte din doza de pesticid aplicată, provoacă moartea dăunătorilor şi a progeniturilor. #eamai mare parte ajung să afecteze întregul ecosistem şi să se acumuleze în sol.

#ercetările efectuate asupra distri"uţiei diverselor pesticide în solurile din=omnia au evidenţiat prezenţa lor pe unele terenuri irigate. %$a constatat că ele au fost

aduse şi împrăştiate odată cu apa folosită la irigat. #oncentraţiile mari de pesticideorgano$clorurate în apa de irigat provin de la deversările de ape uzate de către industriac!imică în ruri precum: +lt, rgeş, %iret şi altele. #a urmare, prezenţa în solurile unorsisteme de irigaţii a reziduurilor de su"stanţe insecticide organo$clorurate se poate prelungi pe perioade lungi de timp, dacă nu se iau măsuri ca industriile poluatoare să numai evacueze în apele de suprafaţă astfel de compuşi, ca pot afecta ecosistemele şilanţurile trofice de pe traseele implicate.

&rezenţa în sol în concentraţii ridicate a acestor su"stanţe prezintă pericol deafectare a diferitelor organisme vegetale şi animale, iar prin acestea şi a omului. )eoareceunele din su"stanţele folosite prezintă o remanenţă ridicată în sol, descompunerea lorfiind foarte înceată, e'istă riscul de translocare prin intermediul vegetaţiei în lanţul trofic.stfel, în =omnia, începnd din anul 15B>, s$a interzis utilizarea în agricultură ainsecticidelor organo$clorurate "azate pe ))T 2diclordifeniltricloretan3 şi I#I2!e'aclorciclo!e'an3 şi a pesticidelor cunoscute su" numele de etil paration, aldrin,dieldrin, praOuat şi altele, precum şi a unor fungicide, cum sunt: trifenil acetatul de staniu,clorura de etil mercur, tiramul, ziramul etc.

&entru ca pesticidele să nu atingă în sol concentraţii situate peste limitele admises$a căutat reducerea dozelor, aplicarea lor în "enzi, s$a e'tins tratarea seminţelor cusu"stanţe nefitoto'ice. )e asemenea, s$au ela"orat metode "iologice de com"atere a

07

dăunătorilor, cum sunt feromonii sintetici puşi în capcane sau com"aterea unor dăunătoricu ajutorul paraziţilor şi prădătorilor o"işnuiţi.

&entru reducerea folosirii pesticidelor se utilizează tot mai mult metodacom"aterii integrate 2metode c!imice, "iologice, agro$fitote!nice sau fizice3 adăunătorilor. ceastă metodă are în vedere realizarea unor sisteme adecvate de reglare

ecologică a populaţiilor organismelor dăunătoare, ţinnd con de relaţiile din cadrulecosistemelor şi de dinamica speciilor, pentru a menţine populaţiile dăunătoare su" pragul economic admisi"il de afectare.

Toate acestea au ca scop reducerea reziduurilor de pesticide din produselerecoltate, ce constituie un risc pentru consumator. %$au făcut cercetări pentru producereade noi pesticide, care să se degradeze rapid după utilizare şi care să nu afecteze viaţa dinsol. )e asemenea, s$au sta"ilit limitele ma'ime admisi"ile pentru reziduurile de pesticidedin sol, ape, furaje şi produse alimentare.

&racticarea unei agriculturi intensive, c!imizate, specializată pe un numărrestrns de specii şi soiuri, au produs dereglări evidente în viaţa din sol, cu efect asupra proceselor de formare a !umusului, dar şi în ce priveşte calitatea produselor vegetale

o"ţinute. )e aceea, tot mai frecvent se vor"eşte de agricultura ecologică, în carecom"aterea "olilor, dăunătorilor şi "uruienilor să se realizeze prin metode "iologice şifizice, prin folosirea asolamentelor specifice diferitelor condiţii pedoclimatice şi oanumită structură a culturilor în com"aterea dăunătorilor. 4n rol important îl are şicrearea de soiuri rezistente la "oli şi dăunători.

'oluarea cu fluor)ezvoltarea unor ramuri industriale, cum sunt cele producătoare de îngrăşăminte

fosfatice, aluminiu, sticlă, ceramică şi altele, a dus la apariţia poluării solului cu fluor.ceste industrii emană în atmosferă gaze şi pul"eri care conţin fluor, care se depun înaria limitrofă pe suprafaţa plantelor şi pe sol. &rin intermediul precipitaţiilor fluorulajunge în sol, unde se acumulează. )acă în condiţii normale, naturale concentraţia de

fluor din sol se găseşte de o"icei între >A şi 0AA ppm, în solurile poluate cu fluorconcentraţiile ajung la 6AA ppm sau c!iar mai mult.#oncentraţiile ridicate de fluor din sol şi atmosferă duc la dezec!ili"re în

dezvoltarea plantelor, cum ar fi scăderea conţinutului de proteine. #onsumarea acestor plante ce conţin fluor de către animale determină alteraţii dentare, calcifieri defectuoase,!emolize, distrofii şi altele.

'oluarea cu "etale $releMetalele grele sunt considerate elementele c!imice cu caracter electropozitiv, care

au densitatea mai mare de dect >. ici se au în vedere următoarele elemente c!imice:9e, Mn, #u, Nn, &", #d, #r, #o şi <i. Metalele grele sunt comune tuturor solurilor,a"undenţa lor măsurndu$se în C pentru fier şi ppm 2părţi per milion3 pentru celelalte.*le se găsesc în sol în anumite concentraţii 2ta"elul nr. 73, dar sunt cazuri cnd conţinutulîn aceste elemente c!imice este mult mai ridicat dect limitele admisi"ile.

#oncentraţiile ridicate au efecte negative asupra dezvoltării plantelor şi ladereglarea funcţionalităţii ecosistemului. (ntensitatea cu care acţionează metalele greleasupra plantelor depinde de unele însuşiri fizice şi c!imice ale solului, cum sunt: te'tura,conţinutul de !umus, reacţia, potenţialul redo', "azele sc!im"a"ile etc.

#auza prezenţei unor conţinuturi ridicate de metale grele în soluri poate fi denatură geogenă, dar de cele mai multe ori ea este de natură antropogenă. #auza

0>

antropogenă se referă la poluarea cu metale grele înregistrată în teritoriile vecine unorunităţi industriale, cum sunt cele din industria metalelor feroase şi neferoase, industriac!imică, industria construcţiilor de maşini sau a căilor de transport rutier.

Ta+elul nr. Inter8alele de conţinut nor"al ?i li"itele ad"i*i+ile ale unor "etale $rele

din *oluri 2 )upă Ploe, 15BA, citat de Lăcătuşu, 155>3

Ele"entul c/i"ic Inter8al de conţinut nor"al Li"ite "a@i"e ad"i*i+ile"$ B$

#d A,1 $ 1,A ;#o 1 $ 1A >A#r 0 $ >A 1AA#u 1 $ 0A 1AA

A >A&" A,1 $ 0A 1AANn ; $ >A ;AA

#ercetările efectuate, spre e'emplu, la 4zina de &relucrare a #oncentratelorMinerale <eferoase #opşa Mică au evidenţiat că într$o perioadă de cca. >A ani s$au

produs acumulări de &", #d şi Nn în solurile din jurul acestei unităţi. -alorile depăşesc demai multe ori concentraţiile admisi"ile, la #d de ;,> ori, la Nn de ;,B ori, iar la &" de 1A,>ori. #oncentraţiile acestor elemente prin a"sor"ţie fiziologică şi prin depunerea particulelor pe frunze ajung la valori şi mai mari, pentru &" determinndu$se valori de peste 1,B ori. ngerarea de către animalele din zonă a acestor plante a dus la alterareastării de sănătate în special a ca"alinelor şi "ovinelor.

.2.2. Acidificarea *olului&rocesul de acidifiere a solului se datorează căderilor de ploi acide, fertilizării

intense neec!ili"rate cu diverse îngrăşăminte c!imice sau o'idării sulfurii de fier 2piritei3din solurile mlăştinoase în urma desecării naturale sau artificiale a acestora.

#ăderile de ploi acide apar în urma transformării unor emisii de o'izi de sulf 2%+0

, %+;3, !idrogen sulfurat 2I0%3 sau o'izi de azot 2<+, <0+; , <0+7 , <0+>3 în diverşi acizi,cum este acidul sulfuros 2I0%+;3, acidul sulfuric 2I0%+73, acidul azotos 2I<+03 sauacidul azotic 2I<+;3. ceste emisii provin de la diferite activităţi industriale, ploile acideînregistrndu$se mai ales în regiunea apropiată de sursele de emisii de gaze nocive. *leafectează att solul ct şi covorul vegetal.

+ altă cauză a acidificării solului este legată de fertilizarea intensă, adeseorineec!ili"rată cu îngrăşăminte pe "ază de azot sau potasiu, acidificarea fiind cauzată decătre consumul în proporţie mai mare a cationilor din soluţiile respective sau ca urmare a proceselor de o'idare din sol.

9aţă de procesul de acidificare, solurile au o anumită capacitate de tamponare,aceasta fiind în funcţie de o serie de însuşiri ale sale, printre care mai importante sunt:

te'tura, conţinutul de !umus, reacţia, capacitatea de sc!im" cationic, gradul de saturaţieîn "aze sau conţinutul de car"onaţi alcalino$pămntoşi. Jinnd cont de aceste proprietăţi,s$a sta"ilit că cele mai vulnera"il soluri sunt cele cu te'tură nisipoasă, sărace în !umus,lipsite de car"onaţi şi cu reacţie acidă, iar cele mai puţin afectate sunt solurile ce au unconţinut ridicat de car"onaţi.

)eoarece solurile acide ocupă peste AC din teritoriul agricol al ţării, fertilizareaneec!ili"rată, ce determină acidificarea solului, este răspndită pe mari suprafeţe, ea

0

afectnd cca. 1,1 milioane !a de teren agricol. &rocesele de acidificare a solului afecteazăcca. 171 AAA !a din terenurile acoperite de pădure.

+ altă categorie de soluri, în care apar procese de acidificare, este reprezentată desolurile mlăştinoase. n aceste soluri, în urma descompunerii materiei organice, aflată îne'ces, se acumulează mult sulf su" formă de sulfuri. tunci cnd solul este drenat natural

sau artificial, sulfurile intrnd în contact cu aerul din sol se o'idează şi generează acidsulfuric. stfel de soluri se găsesc în regiunile litorale joase cu flu' şi reflu', situate înzonele calde ale glo"ului. ici, procesul de acidificare apare în perioada de reflu', caurmare a drenării şi o'igenării materialului de sol, formndu$se aşa numitele fluvisoluritionice sau gleisoluri tionice. &rocesul de acidificare apare şi în cazul drenării artificiale asolurilor mlăştinoase, prezente şi în alte zone ale glo"ului. *l se manifestă mai intensatunci cnd aceste soluri nu conţin car"onaţi sau conţin cantităţi reduse. şa este cazulunor soluri mlăştinoase 2gleiosoluri tur"oase sau !istosoluri3 din )elta )unării, ce nuconţin car"onaţi sau aceştia sunt în cantitate redusă. tunci cnd aceste soluri suntdrenate, dacă sunt ceva car"onaţi în sol, aceştia neutralizează o parte din acizii rezultaţidin o'idarea sulfurilor, rezultnd din reacţie sulfat de calciu. desea însă, cantitatea de

acid sulfuric rezultată este mult mai mare, astfel că acidificarea ajunge să fie foarte puternică..4. 'roce*e de de$radare +iolo$ic!+rice formă de degradare a solului produce modificări în activitatea "iologică din

sol. n cazul poluării c!imice, acţiunea negativă asupra tuturor categoriilor de organismedin sol este directă.

&oluarea cu pesticide, care este cea mai răspndită formă de poluare, cu agenţi patogeni sau cu alte su"stanţe 2petrol, ape uzate3 are efect to'ic asupra organismelorvegetale sau animale. *a duce la o scădere a microorganismelor, care au un rol importantîn procesele de !umificare a materiei organice sau a celor care fi'ează azotul2<itrosomonas, <itro"acter3. &e de altă parte, se produce o creştere a populaţiilor

"acteriene ce mineralizează materia organică, a ciupercilor şi a altor microorganisme ce produc to'ine. Toate aceste activităţi provoacă modificări în reacţia solului, în circuitulcar"onului şi azotului, ca şi a altor elemente, în final, ajungndu$se la o diminuare arezervei de !umus din sol.

&oluarea solului cu petrol are efect asupra comunităţilor micro"iene din sol, prinreducerea diversităţii speciilor şi prin supravieţuirea doar a populaţiilor care au toleranţăfiziologică sporită şi a"ilităţi ridicate în degradarea !idrocar"urilor 2&seudomonas sp.,rt!ro"acter glo"iformis, . citreus3.

&oluarea acţionează şi asupra populaţiilor faunistice din sol, cu diminuarea sauc!iar dispariţia unor specii, cum sunt rmele, insectele, artropodele, miriapodele, dar şi înce priveşte animalele mari, cum sunt: şoarecii, şo"olanii sau crtiţele.

)egradarea "iologică apare şi pe terenurile irigate cu ape uzate, provenite de lacomple'ele industriale de creştere a animalelor sau din reţeaua de evacuare a apelormenajere de la periferia oraşelor. &e lngă numeroşii agenţi patogeni, în aceste ape segăsesc numeroase su"stanţe c!imice 2acizi, "aze, săruri, uleiuri, gudroane, petrol etc.3,toate avnd efecte nocive asupra activităţii "iologice din sol.

)egradarea "iologică se produce şi ca urmare a irigării solului cu cantităţi mari deapă, c!iar dacă aceasta este de foarte "ună calitate. n primul rnd apare adesea e'cesulde umiditate, acesta determinnd apariţia proceselor de reducere şi dezvoltarea cu

06



precădere a "acteriilor anaero"e, în dauna celor aero"e. poi, e'cesul de umiditatedetermină înecarea, practic, a faunei din sol sau alungarea ei din teritoriul respectiv.

Toate aceste forme de poluare au un efect negativ asupra însuşirilor fizice,c!imice şi implicit asupra fertilităţii solului.

.. 'roce*e de de$radare co"%le@e

..1. E@ce*ul de a%! ?i anaero+ioa&rocesele de degradare a solului prin anaero"ioză, cauzată de prezenţa e'cesuluide apă, apar atunci cnd solul se găseşte la capacitatea totală pentru apă, deci conţinutulde apă din sol ajunge să ocupe toate spaţiile lacunare. n astfel de situaţii, aerul este practic eliminat, lipsa o'igenului determinnd sc!im"ări însemnate mai ales în activitatea "iologică din sol. Menţinerea e'cesului de umiditate o perioadă mai lungă de timpcauzează apariţia proceselor de !idromorfie.

&rocesele de !idromorfie se manifestă în condiţiile unui e'ces de apă permanentsau periodic în sol. n lipsa o'igenului sau insuficienţa acestuia, de o"icei, su" acţiunea "acteriilor anaero"e care îşi procură o'igenul din compuşii o'idaţi, au loc o serie dereacţii c!imice de reducere. #ompuşii rezultaţi sunt forme reduse ale fierului şi

manganului şi au culori cenuşiu verzui, al"ăstrui. n perioada fără e'ces, cnd aerul pătrunde în sol, se petrec procese de o'idare, compuşii reduşi ai fierului şi manganuluitrec în produşi o'idaţi, de culoare gal"enă pnă la roşcată sau "rună negricioasă,insolu"ili, care se depun su" formă de pete sau concreţiuni feri$manganice.

&rocesele de !idromorfie pot fi cauzate de e'cesul de umiditate de natură freatică,şi atunci acestea se numesc procese de gleizare, iar cnd sunt determinate de e'cesul deapă pluvială se numesc procese de stagnogleizare. ceste procese determină formarea proprietăţilor gleice sau stagnice. *'cesul de apă poate fi de suprafaţă sau pluvial 2apestagnante ce se acumulează din precipitaţii3 şi freatic 2din pnzele de apă din interiorulscoarţei aflate la adncimi mici, uneori aproape de suprafaţă sau c!iar la suprafaţă3.

*'cesul de umiditate apare ca urmare a unor anumite condiţii de mediu. n primul

rnd cele legate de clima regiunii, unde precipitaţiile a"undente şi evapotranspiraţiaredusă au un rol determinant. )e asemenea, prezenţa unui relief orizontal saudepresionar, asociat cu e'istenţa unor roci parentale argiloase, toate acestea cauznd undrenaj e'tern şi intern deficitar, astfel că în sol apare e'cesul de umiditate stagnantă.poi, în anumite condiţii de relief, stratul acvifer freatic apare aproape de suprafaţaterenului. ceastă situaţie determină manifestarea e'cesului de umiditate mai mult saumai puţin intens. (ntensitatea procesului este în funcţie de lungimea perioadei de prezenţăa apei freatice în sol, de gradul de argilozitate al solului, aceasta determinnd viteza decirculaţie a apei şi respectiv gradul de o'igenare a materialului de sol.

n afară de aceste situaţii native, în multe regiuni apariţia e'cesului de umiditateeste cauzată de anumite activităţi ale omului.

Tre"uie să menţionăm efectul pe care îl are defrişarea pădurilor asupra regimului!idric al solului şi implicit al terenului. &e terenurile sla" înclinate din regiunea decmpie şi podiş cu climă mai umedă, tăierea pădurii determină o scădere aevapotranspiraţiei, o mare parte din apa ce era reţinută de coroana copacilor ajunge acumîn sol, de asemenea, vegetaţia ier"oasă sau cea cultivată consumă cantităţi mult mai micidect vegetaţia ar"oricolă, toate acestea cauznd acumularea apei în sol şi apariţiae'cesului de umiditate. )efrişările de pădure de pe versanţi cauzează o accentuare ascurgerii superficiale şi intensificarea proceselor denudaţionale. n afară de aceasta,

0B

scurgerea din ruri la viituri este mult mai intensă, ceea ce provoacă desfăşurarea unorinundaţii pe mari suprafeţe şi, deci, cu manifestarea fenomenului de e'ces de umiditate.

(ntroducerea irigaţiei pe terenurile afectate de secetă în sezonul de vegetaţie alculturilor a cauzat adesea ridicarea nivelului stratului acvifer freatic, ca urmare a pierderilor de apă din canalele prost impermea"ilizate sau datorită irigării culturilor cu

norme mult mai mari dect necesarul o"işnuit. %$a ajuns la înmlăştinirea unor terenuri, iar pe altele, datorită aridităţii climatului şi evapotranspiraţiei ridicate solul s$a salinizat sausodizat.

Lucrările solului efectuate la o umiditate ridicată determină apariţia compactăriiorizontului de su" stratul arat, fapt ce reduce permea"ilitatea acestuia şi cauzeazăstagnarea apei în orizontul superior în perioadele mai umede ale anului. *'cesul deumiditate se manifestă mai intens în anii mai "ogaţi în precipitaţii sau atunci cndterenurile sunt irigate.

*'cesul de umiditate determină în sol modificări asupra însuşirilor fizice, c!imiceşi "iologice. )intre repercusiunile mai importante menţionăm pe cele de creştere acompactării, scăderea porozităţii, permea"ilităţii şi coeziunii materialului de sol. ceste

modificări determină o îngreunare a lucrării solului prin scăderea portanţei pentrumaşinile agricole şi creşterea adezivităţii pe uneltele de lucru.n ce priveşte însuşirile c!imice şi "iologice, e'cesul de apă din sol duce la

scăderea valorilor potenţialului redo', deci de intensificarea reacţiilor de reducere asu"stanţelor minerale şi organice. n solurile lipsite de o'igen, su" acţiunea "acteriiloranaero"e se produce o reducere totală a fierului şi manganului şi o !umificare anaero"ă amateriei organice. n acest caz, valorile potenţialului redo' 2*!3 sunt negative. stfel, în!istosolurile din )elta )unării determinările efectuate au indicat valori *! între $1AA şi $70A m- 2Munteanu, 1553, pe cnd în solurile "ine aerisite valorile *! sunt pozitive, maimari de 7AA m- 2)uc!aufour, 156A3.

&e solurile cu e'ces prelungit de umiditate, cele mai multe specii de plante nu se

pot dezvolta, ci doar cele adaptate la condiţii de umiditate e'cesivă. Iumificarea materieiorganice moarte se petrece în condiţii de anaero"ioză, prin aceasta la suprafaţa solului seformează un orizont constituit din materie organică puţin descompusă denumit orizonttur"os. pariţia e'cesului de umiditate în sol cauzează o dezvoltare mai intensă a "acteriilor denitrificatoare. cestea transformă nitraţii 2I<+;3 şi nitriţii 2I<+03, prine'tragerea şi consumul o'igenului, în azot gazos, ce se pierde în atmosferă. stfel,apariţia c!iar periodică a e'cesului de umiditate, determină sărăcirea solului în azot.Totodată, se modifică şi concentraţiile altor elemente c!imice în soluţia solului, uneledevin mai solu"ile şi ajung în cantităţi ce devin to'ice pentru plante.

..2. &!r!turarea *ecundar! a *olului%olul este o resursă limitată ca întindere, este principalul mijloc de producţie în

agricultură şi silvicultură şi de a cărui calitate depinde ec!ili"rul ecologic al &ămntuluişi e'istenţa societăţii omeneşti. n această ordine de idei, o preocupare majoră oconstituie com"aterea oricărui fenomen de degradare a solului.

)in suprafaţa ara"ilă a întregii lumi, care se cifrează la cca. 1,>7 miliarde !a, înanul 0AAA suprafaţa irigată era de cca. 1A milioane !a. )in această suprafaţă, cam jumătate este afectată de salinizare şi sodizare 2alcalizare3 secundară. cest faptdetermină o pierdere anuală de producţie de cca. 7AC, iar costul măsurilor de remediereeste foarte ridicat.

05



pariţia sărăturării secundare este legată de managementul defectuos alterenurilor pe care s$au efectuat lucrări de îndiguire, desecare sau de irigare a culturilor.ceste lucrări modifică regimul !idrologic al terenurilor respective, iar în multe cazuri seajunge la intensificarea în sol a proceselor de salinizare şi de sodizare.

n ţara noastră, lucrările de îndiguire a rurilor din #mpia de -est, începute de pe

la mijlocul secolului al H(H$lea, au modificat regimul inundaţiilor rurilor 2%omeş,#rişuri, Mureş, Timiş3, astfel că multe localităţi şi întinse suprafeţe de teren nu au maifost afectate de inundaţii. Totodată, s$a realizat şi o reţea de desecare$drenaj pe terenurilecele mai joase, pentru eliminarea e'cesului de apă de pe solurile mlăştinoase. Toateaceste lucrări au făcut ca suprafeţe întinse să poată fi cultivate. )ar, nivelul scăzut alcunoştinţelor despre sol din acea perioadă a făcut ca lucrările e'ecutate să fiesu"dimensionate în ce priveşte co"orrea nivelului apei freatice, acesta rămnnd înintervalul adncimii critice de salinizare a solului. n acelaşi timp, condiţiile de mediu aleregiunii 2veri secetoase, relieful foarte sla" fragmentat şi adesea uşor depresionar,depozitele argiloase şi stratul acvifer freatic aproape de suprafaţă şi cu ape sla" pnă la puternic sălcii3 au contri"uit la intensificarea proceselor de salinizare şi sodizare a

solului. #a urmare, întinse arii, mai ales în #mpia joasă a Fanatului, în #mpia#rişurilor şi #mpia radului, sunt acum ocupate cu soloneţuri şi cu alte soluri mai multsau mai puţin afectate de salinizare sau sodizare.

pariţia sărăturării secundare a solului pe terenurile irigate este cauzată în primulrnd de ridicarea nivelului apei freatice mineralizate deasupra adncimii critice.9enomenul acesta se manifestă în toate situaţiile unde nu se asigură un drenaj internsatisfăcător. %unt rare cazurile în care condiţiile naturale să asigure un drenaj eficient alapei de irigat. cestea sunt întlnite în arii cu soluri permea"ile cu su"strat nisipos sau de pietriş, astfel că e'istă o circulaţie uşoară a apelor freatice. n cele mai multe cazuri, dacănu s$au asigurat condiţii de drenaj c!iar de la construcţia sistemului de irigat, aplicareaapei de irigat duce în timp la ridicarea nivelului apei freatice. *ste cunoscut cazul unor

întinse terenuri din Fărăgan, unde dacă înainte de introducerea irigaţiei stratul acviferfreatic se găsea la cca. 0A m adncime, iar după 1A$1> ani de la începerea irigării soluluinivelul apei freatice a ajuns la 0$; m adncime, iar în ariile depresionare c!iar lasuprafaţă. cest fenomen se datorează att pierderilor de apă din canalele de aducţiune,care nu au fost impermea"ilizate corespunzător, dar cele mai mari cantităţi de apă, ceajung în stratul acvifer freatic, provin din însăşi aplicarea irigaţiei. )e multe ori, normelede irigat sunt supradimensionate, crendu$se în sol un e'ces de umiditate. 4dărileaplicate periodic umezesc solul la suprafaţă şi împiedică evaporarea apei din profunzimea profilului, astfel că apa percolează solul şi ajunge la stratul acvifer freatic. n cazul căapele freatice care se ridică sunt saline sau traversează strate "ogate în săruri solu"ile, eleajung să ve!iculeze săruri solu"ile către suprafaţa solului şi să ducă la apariţia sărăturăriisecundare. n multe cazuri, sărăturarea secundară cauzată de irigaţie nu afectează doarterenurile irigate, ci şi terenuri situate în afara perimetrului irigat.

n afara procesului de salinizare secundară, în multe cazuri se produce şi o sodizarea solului. cest fenomen este cauzat de irigarea cu ape alcaline sau cu o compoziţie ionicănefavora"ilă. &rocesul de sodizare a solului s$a o"servat c!iar şi atunci cnd se foloseşteapă dulce, de "ună calitate, aceasta datorită creşterii treptate, cumulative a alcalinităţiisolului. #ercetările efectuate în numeroase cazuri de salinizare şi sodizare secundară au dus

;A



Ta+elul nr. 'roce*e de de$radare ale terenurilor ?i *olurilor de?ertificare din onele

*e"iaride ?i u*cat=*u+u"ede care a"%lific! *eceta 2)upă (. Munteanu, 0AAA3Ti%ul de %roce* Con*ecinţe cu rol a"%lificator a*u%ra *ecetei edafice ?i cli"atice)istrugerea covorului

vegetal

$ (ntensificarea scurgerii de suprafaţă

$ #reşterea al"edoului şi intensificarea evaporaţiei)efrişarea,suprae'ploatarea

pădurilor şi defrişarea perdelelor forestiere şitufărişurilor din zonastepei şi silvostepei

$ (ntensificarea vitezei vntului şi a evaporaţiei$ =educerea acumulării zăpezii în timpul iernii$ (ntensificarea scurgerii de suprafaţă şi reducerea cantităţii de apă înmagazinatăîn sol$ =educerea gradientului termic în atmosferă şi, deci, scăderea pro"a"ilităţii de

producere a precipitaţiilor *roziune prin apă $ (ntensificarea scurgerii de suprafaţă

$ =educerea capacităţii de reţinere a apei ca urmare a distrugerii totale sau parţialea profilului de sol$ =educerea sau distrugerea capacităţii solului de a asigura dezvoltarea normală acovorului vegetal$ #reşterea al"edoului şi intensificarea evaporaţiei

$ #olmatarea emisarilor naturali şi provocarea de inundaţii*roziunea prin vnt $ =educerea capacităţii solului de a înmagazina apa prin sărăcirea în materieorganică şi fracţiuni fine a orizonturilor superioare sau prin distrugerea acestora$ ducerea la zi a su"stratului nisipos şi formarea de dune mo"ile de nisip cucaracteristici de peisaj deşertic$ #reşterea al"edoului, insolaţie puternică şi intensificarea evaporaţiei$ #olmatarea cu nisip spul"erat a reţelei de canale de irigaţie desecare sauacoperirea cu nisip mo"il a terenurilor cultivate

)istrugerea structurii $ =educerea capacităţii solului pentru apă$ #reşterea riscului de eroziune !idrică şi eoliană$ #reşterea al"edoului şi intensificarea evaporaţiei

#ompactarea $ )iminuarea permea"ilităţii şi capacităţii solului pentru apă prin reducerea porozităţii

$ ccentuarea riscului de eroziune !idrică prin scăderea permea"ilităţii şicreşterea scurgerii de suprafaţă$ nrăutăţirea condiţiilor de înrădăcinare a plantelor cultivate$ (ntensificarea puternică a evaporaţiei prin creşterea porozităţii capilare

9ormarea crustei şio"turarea porilor

$ =educerea permea"ilităţii la suprafaţă şi împiedicarea pătrunderii apei în sol$ (ntensificarea puternică a evaporaţiei$ #reşterea al"edoului şi a insolaţiei

%alinizarea $ ccentuarea secetei fiziologice, ca urmare a creşterii presiunii osmotice asoluţiei peste cea a plantelor cultivate$ *fect to'ic asupra plantelor de cultură$ (ntensificarea evaporaţiei prin formarea de crustă şi creşterea al"edoului

%odizarea $ %căderea drastică a permea"ilităţii prin formarea de orizonturi dense şicompacte ca urmare a dispersiei argilei

$ %căderea drastică a capacităţii de apă utilă, accentuarea secetei fiziologice$ *fect to'ic direct 2datorită reacţiei puternic alcaline3 asupra plantelor de cultură$ #reşterea scurgerii de suprafaţă şi a riscului de eroziune !idrică$ #reşterea al"edoului şi intensificarea evaporaţiei

&oluarea $ )istrugerea covorului vegetal în cazul căderilor 2depunerilor3 acide sau a poluării puternice cu metale grele$ )egradarea severă a vegetaţiei şi solului 2poluare cu petrol şi apă sărată3

;0



=educerea conţinutului de apă din sol determină apariţia de crăpături, care sunt cuatt mai profunde cu ct perioada de uscăciune este mai lungă. #ele mai afectate suntsolurile cu te'tură fină, caracteristice fiind vertosolurile şi solurile cu orizonturi vertice.

n timpul ploilor, apa poate pătrunde pe crăpături în adncime, deplasnd totodatăşi unele su"stanţe şi particule de la suprafaţa solului.

4scarea e'cesivă a solului provoacă reducerea capacităţii pentru apă a solului, prin pătrunderea aerului aproape în toţi porii, înct la o reumezire o parte din aer rămnecaptiv în interiorul unor pori. %e produce o întărire a agregatelor structurale, o scădere acapacităţii pentru apă şi a permea"ilităţii şi se înrăutăţesc condiţiile de înrădăcinare a plantelor. )e asemenea, structura solului este mai puţin sta"ilă, datorită mineralizării mairapide şi mai intense a materiei organice şi în acelaşi timp creşte riscul de eroziune prinapă sau vnt.

Ta+elul nr. 5'roce*e de de$radare inten*ificate de *ecet! 2)upă (. Munteanu, 0AAA3

Caua a"%lificatoare 'roce*ul a"%lificat$ lternanţa perioadelor de uscare e'cesivă umezire 2aerul prins în porii

solului determină e'plozia agregatelor3$ =educerea conţinutului de !umus$ 4ltra$uscarea care determină 8prinderea în masă8 la solurile argiloase şi

pulverizarea agregatelor la solurile prăfoase

)estructurarea

$ 4scarea puternică a suprafeţei solului, scăderea conţinutului de !umus,scăderea coeziunii între particulele primare şi a rezistenţei la impactul

picăturilor de ploaie$ =educerea densităţii sau distrugerea covorului vegetal şi e'punerea directăa suprafeţei solului uscat impactului picăturilor de ploaie$ #reşterea torenţialităţii ploilor $ 4scarea profundă a solului şi dezvoltarea crăpăturilor favorizeazăeroziunea de adncime şi apariţia pră"uşirilor alunecărilor

*roziunea prin apă

$ )egradarea covorului vegetal

$ 4scarea e'cesivă a suprafeţei solului, pulverizarea structurii şi scădereacoeziunii dintre particulele de sol

*roziunea prin vnt

$ )ispersia puternică a agregatelor în timpul ploilor, în lipsa unui covorvegetal protector

9ormarea crustei

$ #reşterea evaporaţiei din apa freatică 2creşterea de"itului capilarascendent3 şi intensitatea concentrării sărurilor solu"ile în profilul de sol

%alinizarea

$ ncetinirea proceselor "ioc!imice de transformare$reciclare$ =educerea mo"ilităţii metalelor grele ca urmare a creşterii reacţiei solului$ &rezenţa crăpăturilor profunde care permit pătrunderea rapidă a unor

poluanţi pnă în orizonturile inferioare ale solului şi, posi"il, în apa freatică

&oluarea

%eceta determină şi o modificare a acumulării !umusului în sol. )acă în condiţiilenormale ale stepei se acumulează un !umus de tip mull calcic, cu sta"ilitate ridicată, cumse întmplă în cazul cernoziomului, seceta prelungită duce la o dezvoltare mai redusă acovorului vegetal şi deci o reducere a materiei organice ce ajunge în sol. n acelaşi timp,aerisirea mai intensă a solului şi temperaturile mai ridicate produc o mineralizare maiintensă a materiei organice proaspete, inclusiv a !umusului, ajungndu$se la diminuarearezervelor iniţiale de !umus din sol.

%eceta îndelungată cauzează şi o creştere a reacţiei solului, deoarece ionii metalicirezultaţi din alterarea mineralelor nu mai sunt levigaţi pe profil. cest fapt determinăscăderea mo"ilităţii unor microelemente 29e, Mn, #u, Nn3 şi a accesi"ilităţii fosforului şi

;;



potasiului. )e asemenea, se poate produce recar"onatarea unor cernoziomuri cam"ice sau poate apărea salinizarea secundară în cazul terenurilor cu ape freatice la mică adncime, acelor irigate sau îndiguite$desecate.

jungerea umidităţii solului la coeficientul de ofilire face ca activitatea "iologicăsă se diminueze puternic sau c!iar să fie stopată.

%eceta din sol determină reducerea funcţiei "ioproductive, a celei de mediu defiltrare, tamponare şi transformare a diverselor su"stanţe ce ajung în sol, datorităreducerii porozităţii, încetinirii reacţiilor c!imice şi "ioc!imice şi a ieşirii din soluţie $ precipitării $ diferitelor su"stanţe. %eceta modifică şi funcţia de !a"itat pentru flora şifauna din sol.

"rocesele de degradare)eşertificarea este un proces comple' de degradare a terenurilor, în care se

îm"ină mai multe procese ce cauzează o amplificare a secetei. 9iecare tip de procesconduce la o intensificarea secetei edafice şi a celei climatice, aşa cum sunt prezentatemai jos 2ta"elul nr. >3. La rndul ei, accentuarea secetei determină în sol o serie demodificări ce amplifică procesele de degradare 2ta"elul nr. 3.

... E%uiarea fertilit!ţii *olului#reşterea oricărei plante se produce prin consumul de nutrimente din sol. necosistemele agricole, prin scoaterea producţiei vegetale de pe teren sunt îndepărtate şinutrimentele solului, cele care au asigurat formarea recoltei. Treptat, rezerva denutrimente din sol se reduce, dar prin mineralizarea !umusului, prin desor"ţia unorcompuşi puternic adsor"iţi, ca şi prin alterarea unor elemente ale părţii minerale, se refaccantităţile de nutrimente necesare realizării unei noi recolte. n timp, întreaga rezervă denutrimente se reduce şi nu mai poate asigura cantităţile necesare nutriţiei corespunzătoare producţiei de "iomasă, ajungndu$se în acest fel la epuizarea fertilităţii.

%olurile din zona temperată au în general rezerve însemnate de nutrimente, astfel căele pot fi cultivate vreme îndelungată. %$a constatat că epuizarea fertilităţii se produce lent,

pnă se ajunge la un nivel de ec!ili"ru corespunzător unui nivel de producţie relativ redus.%olurile din regiunea tropicală umedă au rezerve totale de nutrimente reduse,datorită alterării intense a părţii minerale şi spălării din sol a nutrimentelor de către apelede infiltraţie. )ezvoltarea plantelor se face mai ales pe "aza mineralizării materieiorganice. tunci cnd aceste soluri sunt luate în cultură agricolă, mineralizarea rapidă amateriei organice asigură producerea de "iomasă vreme de ;$7 ani, ajungndu$se rapid laepuizarea fertilităţii. #el mai adesea terenurile sunt lăsate prloagă cca. 1A ani pentrurefacerea naturală a fertilităţii, practicarea agriculturii desfăşurndu$se prin luarea încultură a noi terenuri.

&entru menţinerea fertilităţii este necesar să fie folosite asolamente în care să fiecuprinse culturi de leguminoase şi de graminee, amendamente calcaroase şi îngrăşăminteorganice şi minerale. plicarea în doze mari a îngrăşămintelor organice, duce la ocreştere a conţinutului de !umus din sol, prin aceasta ajungndu$se la sporirea fertilităţiişi la creşterea producţiei de "iomasă.

.. Di*tru$erea *olului %rin di*locare3 aco%erire ?i %ierdere de teren..1. Di*locarea)islocarea reprezintă pierderea de sol prin procese de eroziune prin apă 2de

suprafaţă sau în adncime3, prin eroziune eoliană, prin deplasare de mase de pămnt sau prin e'cavare.

;7



Termenul de eroziune sau denudaţie, în general, este înţeles ca un proces ce sedesfăşoară continuu în zona de interferenţă a celor patru învelişuri terestre. )enudaţiaeste un proces natural care caută să aducă în ec!ili"ru raportul dintre forţele interne şicele e'terne. =itmul cu care se desfăşoară acest proces este lent şi doar unele modificăriclimatice, eustatice sau tectonice determină o accentuare a acestuia pentru anumite

perioade de timp. n natură intervin o serie de factori care frnează procesul de modelarea reliefului, cum este scoarţa de alterare şi solul sau covorul vegetal. )atorită acestora,dar în special solului şi vegetaţiei, eroziunea se produce lent, ajungndu$se la un ec!ili"ruîntre îndepărtarea materialelor meteorizate şi regenerarea păturii de alterare şi a solului.ceastă formă de eroziune a fost denumită eroziune geologică sau eroziune naturală, însensul că eroziunea este un fenomen o"işnuit, ce se desfăşoară conform legilor naturii şifără intervenţia omului.

%olul, format la partea superioară a scoarţei de alterare, este primul supus proceselor de eroziune. #nd se ajunge la un ec!ili"ru între procesele de denudaţie şi procesele pedogenetice, solul îşi păstrează att grosimea, ct şi compoziţia morfologică şifizico$c!imică. *ste acea stare staţionară 2Fireland, 15673 sau stare de clima', în care

solul se găseşte în ec!ili"ru cu ceilalţi factori de mediu.Multiplele activităţi pe care societatea omenească le desfăşoară în mediulînconjurător cauzează de cele mai multe ori ruperea ec!ili"relor sta"ilite între forţelenaturii. ceastă formă de eroziune a fost denumită eroziune accelerată, sau eroziuneantropică. n prezent, att în lucrările de specialitate ct şi în vor"irea curentă se foloseştedoar termenul de eroziunea solului, prin această înţelegndu$se de fapt eroziuneaaccelerată cauzată direct sau indirect de activitatea omenească.

#ele mai comune activităţi au apărut de la începutul istoriei omenirii. n primulrnd, pentru cultivarea pămntului au fost desţelenite pajiştile, iar cnd nevoia de tot maimulte produse alimentare şi deci de noi suprafeţe agricole a devenit mai stringentă s$aînceput defrişarea pădurilor. ceste modificări cauzate covorului vegetal au sc!im"at

regimul elementelor climatice. )efrişarea pădurilor şi desţelenirea pajiştilor a dus adeseala accentuarea eroziunii pe terenurile înclinate, datorită att modificărilor apărute înretenţia apelor pluviale, ct şi datorită mo"ilizării orizontului superior al solului prinlucrările agricole, ce poate fi mai uşor deplasat de scurgerea apei pe versant.

&rivitor la pierderile de sol produse prin eroziunea geologică, ele au fost estimatela cca. 5,5 miliarde tone pe an, la nivelul întregului glo". #t despre eroziunea acceleratăsau antropică, s$a calculat că aceasta îndepărtează o cantitate de cca. 0 miliarde tone pean, deci de 0,> ori mai mult dect eroziunea naturală. =egiunile cele mai intens afectatede eroziune sunt cele accidentate, unde rata medie este între A,1 şi 6 t!a pe an, iar pezone climatice, cele mai afectate sunt regiunile su"tropicale, unde de o"icei cad ploitorenţiale, apoi regiunile ecuatoriale cu ploi frecvente şi intense, iar cele mai reduse ratede eroziune se înregistrează în zona temperată cu un climat mai "lnd şi soluri mai "inestructurate şi mai puţin vulnera"ile la eroziune.

&rin eroziunea solului se înţelege îndepărtarea de la suprafaţa solului a particulelor de constitutive prin acţiunea apei sau a vntului. &rin aceste procese se pierdetreptat stratul superficial al solului, se reduce adncimea de înrădăcinare a plantelor,cantitatea de apă accesi"ilă şi scade fertilitatea solului prin pierderea particulelor fine "ogate în nutrienţi. n afară de aceste efecte directe, eroziunea solului contri"uie lacreşterea riscului faţă de inundaţii prin intensificarea scurgerilor. %unt cunoscute

;>

puternicele inundaţii înregistrate în ultimii ani în "azinul rurilor Trotuş, #rişuri, Mureş,Frzava, Timiş şi altele. cestea cauzează distrugerea culturilor de pe terenurile agricole,distrugerea gospodăriilor locuitorilor din zonele afectate, colmatarea lacurilor de retenţieia apelor, acoperirea drumurilor cu sedimente etc.

%ro*iunea solului prin ap+ afectează terenurile înclinate, ea poate fi de suprafaţă

sau în adncime. *roziunea de suprafaţă sau areolară are loc prin mo"ilizarea solului su"impactul picăturilor de ploaie şi antrenarea particulelor prin scurgerea superficială a apei.%curgerea începe prin o deplasare a apei su" formă de pnză şi apoi formarea la suprafaţasolului de şiroiri şi c!iar făgaşe mici pe diferite distanţe, ce sunt nivelate ulterior prinlucrări agricole. Treptat, orizonturile superioare ale solului sunt îndepărtate, fiind aduse lasuprafaţă orizonturile inferioare, acestea avnd o fertilitate mult mai redusă. n funcţie degrosimea orizonturilor de sol ce au rămas este sta"ilită intensitatea eroziunii de suprafaţă.#onform ?Metodologiei ela"orării studiilor pedologice@ au fost sta"ilite următoareleclase de eroziune a solului prin apă 2ta"elul nr. 63.

Ta+elul nr. 9rade de eroiune a *olului ,n *u%rafaţ!3 cauat! de a%! e12)upă Metodologia ela"orării studiilor pedologice, (#&, 15B63

%im"ol )enumire #riterii de încadrare: +rizontul rămas la suprafaţă prin eroziune $ # $ # $ F $ # $ * $ F $ #

e AA <eerodat cmu Q ;> cmo Q 0A cm

 cmu R * Q ;> cmo R * Q 0A cm

e 11 *rodat sla" m de 0A $ ;> cmu de 0A $ ;> cmo de 1A $ 0A cm

om R * de 1A $ ;> cmou R * de 1A $ ;> cmo R * de 1A $ 0A cm

e 10 *rodatmoderat

om de 1A $ 0A cmou de 1A $ 0A cm

o S 1A cm

om R * S 0A cmou R * S 0A cm

o R * S 1A cme 1; *rodat

puternic# Q 0A cm oriom S 1A cmou S 1A cm

F S 0A cm oriom S 1A cmou S 1A cm

*F sau *RF 2inclusiv *l sau*a3 S 0A cm

e 17 *rodat foarte puternic

# S 0A cm F F

e 1> *rodat e'cesiv #, #ca #, = #

*roziunea în adncime sau eroziunea liniară se dezvoltă prin concentrareascurgerii apei în pnză su" formă de rigole, ogaşe şi ravene, iar prin evoluţia acestora dinurmă ajungndu$se la formarea de organisme torenţiale. )acă în cazul rigolelor şi parţiala ogaşelor, acestea sunt distruse prin lucrările solului sau prin alte procese de versant

2acţiunea vegetaţiei şi faunei, creeping etc.3, în cazul ogaşelor mari şi a ravenelorsuprafaţa terenului este fragmentată, ceea ce creează serioase pro"leme în e'ploatareaagricolă a terenului respectiv. n unele cazuri, fragmentarea terenului ajunge să fie aşa deintensă, înct formează aşa numitele pămnturi rele 2?"ad$lands@3.

)istri"uţia solurilor erodate prin apă pe teritoriul =omniei este legată de prezenţaterenurilor înclinate, acestea ocupnd mai mult de 0; din suprafaţa ţării. =egiuneamontană, care are cea mai mare fragmentare verticală şi pantele cele mai puternice, prezintă un înveliş de soluri mai puţin afectat de procesele de eroziune, datorită faptului

;

că ea se găseşte în cea mai mare su" covorul vegetal al pădurii şi pajiştilor. )efrişările de pădure, ca şi păşunatul e'cesiv pe pajiştile alpine sau pe cele montane secundare,determină însă modificarea ec!ili"rului sta"ilit între solificare şi denudaţie şiintensificarea procesului erozional. Tăierile de pădure, efectuate în ultimii ani în unele "azine !idrografice, au cauzat pe lngă ample procese erozionale şi inundaţii catastrofale,

acestea afectnd întinse suprafeţe şi numeroase localităţi.=egiunea de dealuri şi podişuri, deşi are altitudini mai mici şi o fragmentare mairedusă, este partea cea mai afectată de eroziunea prin apă. ceastă regiune, ce este ceamai intens populată zonă a ţării, a fost despădurită pe întinse suprafeţe pentru luarea încultură agricolă a terenurilor. *fectuarea de arături pe versanţi, adesea pe direcţia deal$vale, cultivarea de plante prăşitoare sau practicarea unui suprapăşunat, a generat o intensăeroziune a solului. #ele mai e'tinse terenuri afectate de eroziune prin apă le întlnim în&odişul Moldovei, în &odişul Transilvaniei, în %u"carpaţi, în &iemontul Getic, în &odişulMe!edinţi şi în &odişul )o"rogei.

=egiunea de cmpie este puţin afectată de procesele de eroziune prin apă, acesteafiind prezente mai ales în sectoarele piemontane ale acestora şi pe versanţii văilor.

#roziunea eoliană este întlnită mai ales în regiunile aride şi semiaride. iciterenurile sunt lipsite de vegetaţie sau aceasta este sla" dezvoltată, totodată şi solurilesunt puţin evoluate, fiind vulnera"ile la acţiunea vntului. cţiunea vntului se manifestă prin deflaţie, coraziune şi acumulare. &rin deflaţie, particulele de sol sau cele rezultate dindezagregarea rocilor sunt spul"erate de vnt. Transportul particulelor are loc mai ales înstratul de aer de lngă sol, acesta determinnd aşa numita coraziune a suprafeţeiterenului. &rin aceste procese de deflaţie şi coraziune se formează diferite tipuri de relief,cum sunt: nişele de eroziune, ciupercile eoliene, pietrele oscilante, pavajele de deflaţie, pietrele şlefuite de tip dreianter, ardangurile, depresiunile de deflaţie etc.

Ta+elul nr. 69rade de eroiune a *olului ,n *u%rafaţ!3 cauat! de 8-nt e2

2)upă Metodologia ela"orării studiilor pedologice, (#&, 15B63

&i"+ol Denu"ire Criterii de ,ncadrare Oriontul r!"a* la *u%rafaţ! %rin eroiuneA = AC = C A = > = C A = E = > = C

e AA <eerodat cmu Q ;> cmo Q 0A cm

 cmu R * Q ;> cmo R * Q 0A cm

e 01 *rodat sla" m de 0A $ ;> cmu de 0A $ ;> cmo de 1A $ 0A cm

om R * de 1A $ ;> cmou R * de 1A $ ;> cmo R * de 1A $ 0A cm

e 00 *rodatmoderat

om de 1A $ 0A cmou de 1A $ 0A cm

o S 1A cm

om R * S 0A cmou R * S 0A cm

o R * S 1A cme 0; *rodat puternic

# Q 0A cmom S 1A cmou S 1A cm

F S 0A cmom S 1A cmou S 1A cm

*F sau *RF 2inclusiv *l sau*a3 S 0A cm

e 07 *rodat foarte puternic

# S 0A cm F F

e 0> *rodat e'cesiv #, #ca #

;6



cumularea eoliană formează un comple' de diverse forme, ca riduri, movilemici, dune, cmpii de nisip şi loess.

cţiunea vntului se manifestă şi în regiunile cu climate mai umede, efecte maiimportante fiind întlnite în zona de stepă şi silvostepă, mai ales pe terenuri cu depozitenisipoase. ici sunt evidente mai ales procesele de deflaţie şi de acumulare a particulelor

nisipoase su" formă de dune. *roziunea eoliană pe terenurile cultivate determinădezgroparea seminţelor, dezrădăcinarea şi rănirea plantelor şi acoperirea culturilor. )easemenea, ea are efecte negative şi asupra altor amenajări create de om, cum sunt căile decomunicaţie, canalele de aducţiune a apei pentru irigat sau localităţile.

*roziunea cauzată de vnt asupra solului determină îndepărtarea treptată aorizontului "ioacumulativ, cu importante efecte negative asupra producţiei agricole.&entru estimarea gradului de afectare a solului prin eroziune eoliană, în ţara noastră seutilizează criteriile sta"ilite în ?Metodologia ela"orării studiilor pedologice@ 2ta"el nr. B3.

n ţara noastră, solurile afectate de eroziunea eoliană ocupă suprafeţe relativrestrnse. *le sunt localizate pe terasa inferioară a Frladului, în partea nordică ainterfluviilor dintre Fuzău şi #ălmăţui, dintre #ălmăţui şi (alomiţa şi dintre (alomiţa şi

)unăre, apoi în #mpia +lteniei pe unele terase ale )unării şi Uiului, pe grindurile fluvio$maritime din )elta )unării, în #mpia #areiului şi local în #mpia radului, #mpiaFanatului şi )epresiunea Fraşovului.

$elasarea de mase de ăm%nt fără implicarea unui agent de transport senumeşte autodeplasare, ea realizndu$se su" influenţa gravitaţiei. 9orţele motrice care pot provoca trecerea de la starea de repaus la cea de mişcare sunt: greutatea maselor, procesele de sc!im"are de volum, presiunea şi acţiunea rădăcinilor plantelor şi acţiuneaanimalelor. 9orţa care se opune mişcării este forţa de frecare.

+ serie de factori influenţează însă apariţia şi dezvoltarea deplasărilor de mase de pămnt, cum ar fi: natura rocilor 2marnele şi agilele sunt predispuse la alunecare,loessurile favorizează dezvoltarea proceselor sufozionale3, relieful, prin gradul de

înclinare a pantelor, determină apariţia pră"uşirilor, alunecărilor, curgerilor, condiţiileclimatice prin variaţia temperaturilor şi precipitaţiilor pot duce la formarea de curgerinoroioase sau la procese de soliflu'iune, apoi, vegetaţia, mai ales cea ar"oricolă,contri"uie la sta"ilizarea versanţilor.

)eplasările de mase care determină distrugerea solului sunt în principal: pră"uşirile, alunecările, curgerile, sufoziunea sau soliflu'iunea.

)intre aceste procese, cea mai largă e'tindere o au alunecările de teren. =egiunilecele mai afectate, ca şi în cazul eroziunii, sunt cele cu relief fragmentat, unde apardepozite argiloase sau marnoase şi unde vegetaţia naturală de pădure a fost înlocuită deculturi agricole. )in acest punct de vedere, suprafeţele cele mai importante cu alunecăride teren sunt întlnite în &odişul Moldovei, în %u"carpaţi, în &odişul Transilvaniei şi în&iemontul Getic.

#&ca'area terenului şi implicit a solului este realizată de către om pentru diversescopuri, prin aceasta producndu$se distrugerea totală a solului. #ele mai e'tinsesuprafeţe afectate de acest proces sunt legate de e'ploatările de lignit din +ltenia, dee'ploatările de minereu de fier şi "au'ită din Munţii puseni, precum şi de e'ploatărilede materiale de construcţie prin cariere sau "alastiere întlnite în toate regiunile ţării.

;B

..2. Aco%erire cu *edi"ente nefertile3 de?euri3 *teril3 cenu?i3 de%onii etc. (coerirea solului cu sedimente nefertile se petrece prin depunerea materialelor

transportate de către apele curgătoare sau de către vnt. luviunile transportate de cătreape sunt depuse în timpul viiturilor în lunci sau în cmpii joase de divagare. )epunereade noi sedimente determină scăderea fertilităţii solurilor acoperite, iar dacă aluviunile

sunt constituite din nisipuri, pietrişuri sau "olovănişuri, aceste terenuri devin nefertile.luvionarea fiind legată de procesul eroziunii solului, în unele cazuri, acoperireacu aluviuni are efect pozitiv, mai ales atunci cnd ele au te'tură fină şi sunt "ogate înnutrimente. #el mai cunoscut caz este al civilizaţiei egiptene, care a e'istat mii de anidatorită inundaţiilor anuale ale apelor <ilului, acesta aducnd din regiunea ecuatorială şidepunnd în lunca sa aluviuni cu !umus şi nutrimente.

n teritoriile cu depozite nisipoase, acţiunea vntului determină mo"ilizareanisipului şi deplasarea lui în alte părţi, unde acoperă culturi agricole sau alte o"iectivesocial$economice. Terenurile acoperite cu nisipuri aduse de vnt devin foarte puţin fertileşi sunt e'puse în continuare att proceselor de deflaţie, ct şi celor de acumulare eoliană.

(coerirea cu de!euri) steril) cenu!i) deonii etc* este cauzată de diversele

activităţi industriale, agricole sau sociale, ce creează astfel de reziduuri, pe care ledepozitează la suprafaţa solului. n vecinătatea e'ploatărilor miniere, a diverseloro"iective industriale sau a localităţilor se formează !alde de steril, de cenuşi şi zgură saude deşeuri menajere şi comerciale.

ceste !alde ocupă suprafeţe de teren din ce în ce mai mari, numai în ţara noastrăfiind afectate peste 0A AAA !a.

&entru ca aceste terenuri să poată fi utilizate, să producă ceva, s$au ela"orat unelete!nologii de recultivare sau refacere ecologică. ceste te!nologii au în vedere realizareade condiţii "une pentru dezvoltarea plantelor 2diverse culturi agricole, pajişti sau ar"ori3,fie prin copertarea !aldelor cu sol fertil, fie prin lucrări de fertilizare intensivă a acestorterenuri.

..4. 'ierdere de teren <umeroasele activităţi socio$economice determină ocuparea solului cu construcţiiindustriale şi sociale, cu drumuri modernizate, cu reţele de transport a energiei electrice,cu conducte de transport a petrolului, gazelor naturale sau a apei pota"ile. )ezvoltareaeconomică a ţării a impus e'tinderea diverselor activităţi pe noi suprafeţe de teren.desea, aceste terenuri erau folosite mai ales ca terenuri agricole sau silvice, cele maimulte din ele cu soluri foarte fertile. &entru aceasta este necesară o grijă sporită pentruresursele de sol ale ţării, pentru prevenirea şi stoparea proceselor de degradare a solului şialocarea pentru activităţile economice şi sociale a terenurilor cu soluri cu calitate de producţie redusă.

;5

>i+lio$rafie

Fireland &. V. 215673 $ -edology, .eatering and /eomorpological 0esearc +'ford4niversit &ress, Londra.

#!iriţă #. 215673, %copedologie cu ba*e de pedologie general+ *d. #eres, Fucureşti.)umitru M., #io"anu #., Manea le'andrina, #rstea %t., Gamenţ *ugenia, -rnceanu <icoleta,

Tănase -eronica, #alciu (rina 20AA73, -rivire general+ asupra monitoringului calit+ii solului Lucr. aH-(($a #onf. <aţ. pentru Wt. %olului. &u"l. %<=%%, <r. ;7, -ol. 1, Fucureşti.9+ 21563 D ' frame#or$ for land evaluation %oil Full. 05, =ome.9lorea <. 215563, 2egradarea terenurilor 3i ameliorarea solurilor #urs, 9ac. de Geografia

Turismului, %i"iu.9lorea <., 20AAA3, 4nele consideraii despre sol 3i societate Wtiinţa %olului, -ol. HHH(-, nr. 0,

Fucureşti 21p3.9lorea, <. 20AA;3, 2egradarea, protecia 3i ameliorarea solurilor 3i terenurilor Fucureşti.9lorea <., Fălăceanu -., Munteanu (. 2155>3, Solul 3i mbun+t+irile funciare. Wtiinţa %olului, -ol.

HH(H, nr. 1. Fucureşti.9lorea <., Muntenu (., &iciu (., (anoş G!., Moise (rina 20AA73, Solul 3i terenul 5 abordare integrat+

tipologic+ 3i topologic+ Lucr. a H-(($a #onf. <aţ. pentru Wt. %olului. &u"l. %<=%%, <r. ;7, -ol. 1,Fucureşti.

Lăcătuşu =. 2155>3, Metod+ pentru evaluarea nivelului de nc+rcare 3i de poluare a solurilor cu

metale grele Wtiinţa %olului, -ol. HH(H, nr. 0, Fucureşti.Munteanu (. 21553 D Soils of te 0omanian 2anube 2elta iospere 0eserve . (#& Fucureşti,

(#&)) Tulcea, (nstitut for (nland Vater Management and Vast Vater Treatment =(N, +landa.Munteanu, (. 20AAA3, 2espre unele aspecte privind relaiile dintre secet+, pedogene*+ 3i degradarea

terenurilor (de3ertificare) Wtiinţa %olului, -ol. HHH(-, nr. 0. Fucureşti.Munteanu (., )umitru M., Furgos )., Geam"aşu <., Geicu . 20AA73, -revenirea 3i combaterea

de3ertific+rii n 0om7nia Lucr. a H-(($a #onf. <aţ. pentru Wt. %olului. &u"l. %<=%%, <r. ;7 , -ol. 1,Fucureşti.

=ăuţă #., #rstea %t. 215653, -oluarea 3i protecia mediului ncon8ur+tor *d. Wtiinţifică şi*nciclopedică, Fucureşti.

=ăuţă #., #rstea %t. 215B;3, -revenirea 3i combaterea polu+rii solului *d. #eres, Fucureşti.Teaci ). 215BA3, onitarea terenurilor agricole. *d. #eres, Fucureşti.''' 215B63, Metodologia elabor+rii studiilor pedologice. (.#.&.. Fucureşti.

''' 2155B3, Monitoringul st+rii de calitate a solurilor din 0om7nia. -ol. ( şi ((, (.#.&.., Fucureşti.

utilizarea terenurilor andra

Documents