cap.iii soluri 2014 apm bistrita

8/17/2019 Cap.iii Soluri 2014 APM Bistrita

1/10

Raport privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud, anul 2014

- 69 -

Capitolul IIISOLUL

III.1. Calitatea solurilor: stare şi tendinţe

III.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură Bistrița-Năsăudsuprafața agricolă totală a județului este de 293143 ha, cu structura pe categorii defolosință prezentată în graficul de mai jos:

Figura III.1.1.1Structura suprafeței agricole a județului Bistrița-Năsăud

pe categorii de folosințe, anul 2014

Sursa: Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud

După cum se poate observa foarte bine din graficul de mai jos, suprafațaagricolă a județului este în continuă scădere în ultimii 5 ani, dar ritmul este mult mailent față de scăderea din 2010 în 2011(când suprafața agricolă a scăzut cu 2066ha):

Figura III.1.1.2.Evoluția suprafeței agricole totale a județului Bistrița-Năsăud (ha)

295221

293155 293151 293146 293143

292000

292500

293000

293500

294000

294500

295000

295500

2010 2011 2012 2013 2014


34.6459%

36.9325%

25.4169%

0.1491% 2.8556%

arabil

pășuni fânețe și pajiștinaturalevii


2/10


- 70 -

Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj a stabilit clasa decalitate, prin lucrări noi executate după 2002, pentru 129709 ha din terenul agricol al județului, adică pentru aproximativ 44% din totalul existent.

Situaţia încadrării solurilor analizate de OSPA în judeţul Bistriţa-Năsăudpentru anul 2014 este neschimbată față de anul anterior:

Tabelul III.1.1.1. Încadrarea solurilor pe clase de calitate după categoria de folosinţă,

judeţul Bistriţa Năsăud, anul 2014Tip de

folosinţa Clasa a-I-a Clasa a- II-a Clasa a- III-a Clasa a-IV-a Clasa a-V-a

Ha Ha Ha Ha Ha

Arabil 923,78 2366,41 16737,41 24826,30 16705,10

Pajiști 3430,29 15244,83 19004,74 17005,55 8558,49Vii - 1,00 6,90 34,6 254,50

Livezi 3,00 161,40 1022,92 1861,61 1560,17

Total agricol 4357,07 17773,64 36771,97 43728,06 27078,26

Sursa: Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj

Din suprafața analizată doar 14% se încadrează în clasa a-I-a de calitate întimp ce în clasa a-IV-a sunt încadrate 34% și în clasa a-V-a sunt 21%.Din 2010 până în 2014 suprafața totală analizată și încadrată în clase de calitate acrescut cu 20,708 ha iar proporția între clase se menține aproximativ aceeași:

Figura III.1.1.3. Evoluția solurilor Încadrate pe clase de calitate judeţul Bistriţa-Năsăud

I II III IV V

2010 4.19377 15.21074 30.71786 35.32226 23.55637

2011 4.20657 15.69834 33.17926 38.30356 24.76827

2012 4.22607 17.24314 34.82757 41.32256 25.90166

2013 4.35707 17.77364 36.77197 43.72806 27.07826

2014 4.35707 17.77364 36.77197 43.72806 27.07826

0

10

20

30

40

50

m i i h a

clasa de calitate2010 2011 2012 2013 2014


III.1. 2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi

Principalele restricții ale calității solurilor sunt:- Starea redusă a fertilității solului pe terenuri agricole mai ales în ceea ce

privește conținutul de humus și aprovizionarea cu fosfor,

- Alunecările de teren,- Eroziunea


3/10


4/10


- 72 -

contaminate/potenţial contaminate funcţie de natura activităţilor antropicedesfăşurate este redată în graficul următor.

Figura III.2.1Natura siturilor contaminate/potenţial contaminate la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud

funcţie de natura activităţilor antropice desfăşurate (exprimate în număr situri)

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud

Pe parcursul desfăşurării activităţilor antropice fiecare proprietar al situluicontaminat/ potenţial contaminat a avut o contribuţie în ceea ce priveşte poluareaacestuia, drept pentru care ar fi utilă stabilirea procentului de responsabilitate afiecărui proprietar asupra terenului, proporţional cu cota de contribuţie lacontaminarea sitului. Numai în acest fel se va putea respecta principiultratamentului egal.

Remedierea siturilor contaminate este una dintre principalele componente

ale dezvoltării durabile a comunităţilor la fiecare nivel administrativ. Ea poate sta labaza îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, coeziunii sociale şi creşterii economice.

Din totalul de 13 situri existente au fost remediate până la această dată unnumăr de 9 situri.

Tabelul III.2.2Inventarul preliminar al siturilor contaminate/potențial contaminate

la nivelul judeţului Bistriţa–Năsăud, anul 2014

Tip sitcontaminat

Localizarea sitului

Natura surseide poluare

Vârstapoluării*

Suprafaţa contami-nată (ha)

Suprafaţa remediată

(ha) Halda dezgură

Viişoara deşeuri deturnătorie 1980 2,4

0

Halda desteril minier

Mina Rodna- ValeaBlaznei, Mina Rodna-Făget, Șanț (ValeaGlodului-iaz decantare)

steril minier 1973 1985 1984

6,88 2,36

Depozitcombustibilpetrolier

Bistriţa, PrunduBârgăului

hidrocarburilichide

1980 1991

0,46 0,4

Iaz decantor

nămoluriindustriale Beclean

nămoluri de

epurare de lastaţia proprie 1991 1,2

1,2

5

3

2

1 1 1

0

1

2

3

4

5

6

Număr situri

depozitări deșeuri menajere industria extractivă depozitări produse petroliere creșterea păsărilor industria zincului

depozitare deșeuri periculoase


5/10


- 73 -

Depozitedeșeurimenajere

Bistrița, Beclean,Sângeorz Băi, Năsăud

deșeurimenajere

1959 1975 1977 1965

11,6213 11,6213

Batal dejecții Livezile dejecții 1986 0,2623 0,2623

TOTAL 13 22,8236 15,8436 * Vârsta poluării reprezintă data începerii activităţii potenţial poluatoare pe amplasamentul situluicontaminat.(Sursa: APM Bistriţa-Năsăud)

Din totalul suprafeței siturilor de aproximativ 22,8236 ha, au fostremediate 15,8436 ha. Pentru depozitele de deșeuri menajere fondurile pentru închidere/ecologizare au fost alocate prin proiectul "Sistem integrat de managemental deşeurilor solide in judeţul Bistriţa Năsăud" (20% fonduri publice, 80% fondurieuropene FEDR), iar pentru celelalte situri, respectiv batalul de dejecții de la Livezileși iazul decantor de la Beclean, remedierea a fost realizată din fonduri proprii, maipuţin iazul de decantare de la Valea Glodului a cărui închidere a fost asigurată prin

fonduri guvernamentale. Pentru situl aparţinând SC RAAL SA Prundu Bârgăuluiremedierea a fost asigurată tot din fonduri proprii. În graficul de mai jos este redatăalocarea fondurilor publice sau private utilizate pentru managementul cele 9 situriremediate din judeţul Bistriţa Năsăud (lucrări de închidere şi ecologizare).

Figura III.2.1Alocarea estimată a cheltuielilor publice şi private pentru managementul siturilor

contaminate/potenţial contaminate la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud

În cursul anului 2014 a fost demarată activitatea de remediere a situluiaparţinând SC RAAL SA Prundu Bârgăului, APM Bistriţa Năsăud realizând o vizită înteren în scopul monitorizării activităţii de remediere desfăşurate.

Lucrările de depoluare au fost realizate în baza deciziei Etapei de Încadrarenr. 82/18.03.2014 emisă de APM Bistriţa Năsăud pentru proiectul „Ecologizare zonăpoluată istoric şi demolare construcţii din această zonă”.

Procedeul folosit la decontaminarea solului reprezintă o premieră pentru judeţul Bistriţa Năsăud, deoarece în procesul de decontaminare au fost folositeculturi de bacterii anaerobe încochiliate realizate pe baza buletinelor de analiză a

probelor de sol prelevate, precum şi nutrienţi, toate acestea ducând la distrugereaaproape în totalitate a produselor petroliere cu care solul a fost infestat.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Depozitarideseuri

menajere

Industriaextractiva

Depozitariproduse

petroliere

Crestereapasarilor

Industriazincului

Public Privat/fonduri externe


6/10


- 74 -

Decontaminarea a fost făcută de firma INTEX ECO CONSTRUCT SRL Constanţa,firmă autorizată în efectuarea unor astfel de lucrări. Pentru aceste lucrăr i a fostcheltuită suma de 420.000 Lei, fonduri proprii.

La finalizarea activităţii de depoluare au fost transportate un total deaproximativ 45 tone reziduuri petroliere şi 45 tone sol contaminat la SC APISORELIA

Piatra Neamț şi au fost refăcute analizele de sol pentru solul tratat in-situ,constatându-se încheierea fazei de biodegradare a solului infestat.

Figura III.2.2.Acțiuni de depoluare a solului contaminat cu produse petroliere

la SC RAAL SA Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014

Datorită vânzărilor succesive ale haldei de zgură din Viişoara, dupăsistarea depozitării nu s-au desfășurat activități de reconstrucţie ecologică/închidere în sit. Actualul proprietar SC TERMOTEHNIC SRL se află în procedură de faliment începând din 2010.

Din lipsa fondurilor necesare pentru închiderea şi ecologizarea haldelor desteril minier de la Mina Rodna - Făget şi Mina Rodna - Valea Blaznei, CompaniaNaţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase Remin SA Baia Mare, care esteadministratorul acestor halde, nu a reuşit să finalizeze lucrările de închidere. Acesteavor fi realizate prin fonduri guvernamentale conform Programul de prioritizare a închiderii şi ecologizării obiectivelor miniere.

Pentru toate siturile remediate a fost demarată activitatea de monitorizarepost- închidere, mai puțin pentru batalul de dejecții de la Livezile datorită lipseifondurilor necesare (firma se află în lichidare judiciară).

Întocmit, Anca ZAHARIE

III.2.1. Zone afectate de procese naturale

Erodarea pronunțată coroborată cu alte fenomene de versant (alunecăride teren și izvoare de coastă) afectează o suprafață semnificativă din terenurileagricole din județul Bistrița-Năsăud (peste 10% din suprafața agricolă totală a județului). Alunecările de teren afectează 12775,6 ha din care peste jumătate suntalunecări în valuri și 18330,6 ha sunt afectate de eroziune.


7/10


- 75 -

Figura III.2.1.1.Soluri afectate de procese naturale în judeţul Bistriţa-Năsăud, 2014


III.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

III.3.1. Utilizare şi consumul de îngrăşăminte

În anul 2014 în județul Bistrița-Năsăud s-au utilizat 596 tone îngrășămintechimice (exprimate în tone substanță activă) care s-au aplicat pe 7,64% dinsuprafața agricolă totală a județului, respectiv 22% din terenul arabil.

Tabelul III.3.1.1.Consumul de îngrășăminte chimice în judeţul Bistriţa-Năsăud, 2014

îngrășământul chimic folosit (tonesubstanță activă)

N+P2O5+K2O(Kg/ha aplicat)

Suprafațatotală pecare s-a

utilizat (ha)N P2O5 K2O arabil Agricol

328 193 75 26,22 26,60 22401


Figura III.3.1.1.

Evoluţia cantitativă a utilizării îngrăşămintelor chimice în judeţul Bistriţa–Năsăud (exprimate în tone substanță activă)


înbrazde

38%

în valuri 53%

în trepte 9%

suprafețe afectate dealunecări de teren

slab,

10%

moderat, 74%

puternic, 16%

suprafețe afectate deeroziune

0

100

200

300

400

2011 2012 2013 2014

N

P2O5

K2O


8/10


- 76 -

În agricultura județului se utilizează și cantități însemnate de îngrășăminte naturale:

Tabelul III.3.1.2.Consumul de îngrășăminte naturale în judeţul Bistriţa-Năsăud

anul Suprafața de aplicare (ha) Cantitatea aplicată (tone)

2010 22580 4720002011 22580 472000

2012 21880 464600

2013 201444 3246324

2014 201544 3247524Sursa: Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud

Dacă îngrășămintele chimice s-au aplicat pe 7,64% din totalul terenuluiagricol al județului, îngrășămintele naturale s-au aplicat pe 68,75%, ceea ce denotăo dezvoltare a utilizării principiilor agriculturii eco.

III.3.2. Consumul de produse de protecţia plantelor

Pentru protecția plantelor în agricultura locală se utilizează insecticide,fungicide și erbicide. Evoluția utilizării acestora în ultimii 5 ani, ca și cantități totale șipe feluri de produse se poate vedea în graficele de mai jos:

Figura III.3.1.1.Evoluția consumului total de produse pentru protecția plantelor

în județul Bistrița-Năsăud (în kg)


Figura III.3.1.2.Evoluția consumului de produse pentru protecția plantelor în județul Bistrița-Năsăud,

pe tipuri de produs (în kg)

2010 2011 2012 2013 2014

erbicide 2 6.265 13.133 22.318 22.318 22.318

fungicide 72.793 36.397 36.283 36.397 36.397

insecticide 30.739 15.369 15.391 15.369 15.369

0

20

40

60

80

100

120

140


129.797

64.899 73.992 74.084 74.084

0

50

100

150

2010 2011 2012 2013 2014


9/10


- 77 -

III.3.3. Evoluţia suprafeţelor de îmbunătățiri funciare

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, întreținerea, exploatarea șirepararea infrastructurii de îmbunătățiri funciare trebuie făcută cu persoaneautorizate. Din lipsa alocării fondurilor bănești necesare aceste activități nu s-au

desfășurat la nivelul județului Bistrița-Năsăud începând cu anul 2012.

Tabelul III.3.3.1.Evoluția activităților de îmbunătățiri funciare desfășurate în județul Bistrița-Năsăud

Tipul de amenajare Capacitateaamenajată (ha)

Subvenția primită (în lei) pe anul

2009 2010 2011

Desecare gravitațională 10,022 467,330 948,088 267,904Combaterea eroziuniisolului

49,632 775,268 1635,453 551,265

total 59,654 1242,598 2583,541 819,169Sursa: Filiala de Îmbunătățiri Funciare Tisa-Someș, Unitatea de Administrare Bistrița-Năsăud

III.4. Prognoze și acțiuni întreprinse pentru ameliorareastării de calitate a solurilor

În Planul de Acțiuni aferent anului 2015 pentru realizarea în județ aobiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare 2013-2016 (sursa:http://www.prefecturabn.ro/pref/portal.nsf/1CB3475AE981E137C2257E2100217595/%24FILE/Plan%20actiuni%202015-%20judet%20BN.pdf) sunt cuprinse o serie de

măsuri cu impact asupra solului, dintre care amintim: - Urmărirea situaţiei fondului funciar, respectiv vânzările de terenuri extravilane, întocmirea situaţiilor operative, a balanţei suprafeţelor arabile, inventariereaculturilor agricole, scoaterile de teren din circuitul agricol, în condiţiile legii;

- Încurajarea agriculturii ecologice, obiectiv strategic calitativ al politicii agricole,promovarea şi înregistrarea operatorilor de agricultură ecologică;

- Implementarea , privind reconversia la livezi şi viţă de vie;- Efectuarea controalelor de conformitate a îngrăşămintelor chimice conform

standardelor de calitate pe întreaga filieră;- Autorizarea şi vizarea certificatelor de înregistrare pentru agenţii economici

care comercializează produse de protecţie a plantelor şi autorizaţiilor de

utilizare sau prestări de servicii cu produse de protecţie a plantelor ;- Monitorizarea acţiunilor fitosanitare şi a calităţii produselor de protecţie a

plantelor aflate în reţeaua de comercializare şi a reziduurilor de pesticide;- Controlul clasic al parcelelor identificate ca neîntreţinute.

Filiala de îmbunătățiri Funciare Bistrița-Năsăud își propune, pentrureconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru ameliorarea stării de calitatea solurilor, următoarele obiective și măsuri: Combaterea eroziunii solului și eliminarea excesului de umiditate în BH

Budeștiul Superior pentru 2341ha – lucrarea a început în 2013 și este în fazăde execuție, urmând să se finalizeze până în iunie 2015;

http://www.prefecturabn.ro/pref/portal.nsf/1CB3475AE981E137C2257E2100217595/%24FILE/Plan%20actiuni%202015-%20judet%20BN.pdfhttp://www.prefecturabn.ro/pref/portal.nsf/1CB3475AE981E137C2257E2100217595/%24FILE/Plan%20actiuni%202015-%20judet%20BN.pdfhttp://www.prefecturabn.ro/pref/portal.nsf/1CB3475AE981E137C2257E2100217595/%24FILE/Plan%20actiuni%202015-%20judet%20BN.pdfhttp://www.prefecturabn.ro/pref/portal.nsf/1CB3475AE981E137C2257E2100217595/%24FILE/Plan%20actiuni%202015-%20judet%20BN.pdf


10/10


- 78 -

Combaterea eroziunii solului și eliminarea excesului de umiditate în BHBudeștiul Inferior pentru 2180ha, promovată de Comisia Tehnică CTE ANIFBucurești – se află în prezent la Ministerul Agriculturii în vederea aprobării;

Desecare și drenaj la Șieu Măgheruș, pe 3200ha - lucrarea a fost examinată în CTE ANIF și s-au cerut informații suplimentare, urmând ca în cursul anului

2015 să primească avizul Comisiei și să fie înaintată la Ministerul de resortpentru aprobare.

Întocmit, Ana Angela CORDOȘ

cap.iii soluri 2014 apm bistrita

Documents