8/6/2019 cantul 12

1/10

IGANIADA - (Cantecul al XII-lea) de Ion BUDAI-DELEANU

Din intreaga generaie de carturari ai Scolii Ardelene, Ion Budai-Deleanueste unicul om de litere a carui opera patrunde foarte tarziu in constiinapublica. Format in instituiile habsburgice, fiind nevoit sa traiasca departe deara, admirator al operelor unor scriitori iluministi francezi, Ion Budai-Deleanunu poate fi apreciat la justa lui valoare decat printr-un act firesc dereintegrare intre coordonatele specifice ale epocii sale.

Opera lui este fructul unei perioade de mare efervescena spirituala,cand se configura procesul de modernizare a culturii romnesti.

Epopeea eroi-comica i satirica, scrisa de Ion Budai-Deleanu pe la 1800,

dezvolta o parabola a destinului naional, de-a lungul a douasprezececanturi. Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei ("Iliada",

"Odiseea", "Eneida"). Acesta ne trimite la personajul central al operei i

anume la etnia iganilor . Titlul este unul alegoric deoarece sub intruchiparea

iganilor, Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde aspiraiile iluministe ale

romnilor din Ardeal. iganii, colectivitate oropita de destin, pleaca din

Flamanda spre Inimoasa, hotarai sa-i 1 faca o noua viaa; ei alcatuiesc o

armata i se pun in slujba lui Vlad Tepes, care le promite ca-i va lasa sa se

aseze in Muntenia (cntul I). Frumoasa Romica este rapita de diavoli, iar

Parpangel, logodnicul ei, se rataceste prin padurea de langa Cetatea Neagra,bantuita de zane rele (vantoase i iele), iar in cele din urma, purtat de naluci,

ajunge la curtea amagitoare, un han satanic, in care cei intrati devin

amnezici (cntul II). Aici, Parpangel canta pentru petrecareti o romnta de

dragoste, un cantec de pahar i balada despre Argin i Elena (cntul III).

Sfintii intervin i spulbera hanul. Cei amagiti se trezesc ntr-o balta

puturoasa. Parpangel rataceste prin padurea blestemata, bantuita de aparitii

fantomatice (cntul IV). invesmantat in haine turcesti, Vlad Tepes pune la

incercare vitejia iganilor, dar acestia, speriati, fug i se fac de ras (cntul V).

in iad, Satana, cazut in melancolie, tine sfat cu supuii, hotarand sa-i ajute pe

turci impotriva lui Vlad Tepes (cntul VI). in batalia deciiva, Vlad-voda iiataca prin surprindere pe turci, iar viteazul Argineanul, un romn, om de

credina i fr teama, se lupta ingur cu armata pagana i il infrunta pe

sultan. Cand Satana ii ajuta pe turci, arhanghelii coboara din ceruri, iar

Sfantul Mihail il invinge i il umilete pe diavol (cntul VII). iganii, speriati,

incearca sa fuga i, in drumul lor, crezand ca sunt atacai, nchid ochii i se

lupta cu o cireada de vite, convini ca se confrunta cu turcii. Diavolul, ascuns

8/6/2019 cantul 12

2/10

ntr-o mnstire, ii ispiteste pe calugari, iar turcii se retrag peste Dunare

(cntul VIII). Are loc nunta lui Parpangel cu Romica, iar la osp, Parpangel

povesteste despre fabuloasa lui calatorie in lumea de dincolo. Iadul este un

spaiu de jar, cu ruri de foc, in care sunt pedepiti nemilostivii, lacomii,

judecatorii corupi, defaimatorii i tiranii, in timp ce raiul este gradina

desfatata, in care curg ruri de lapte i de rachiu, in copaci cresc turte, colaci

i covrigi, iar dealurile sunt de cas, branza i slanina. in pulberea drumurilor

zac pietre pretiose i margele (cntul IX). Dupa aceea, iganii fac sobor

pentru a-i hotari forma de guvernare (canturile X, XI). Discutiile

degenereaza, intentiile bune esueaza, deoarece nimeni nu accepta opinia

celuilalt. Vlad Tepes ia drumul exilului. Epopeea se incheie cu discursul

inflacarat al lui Romndor, care indeamna la lupta pentru slobozie.

Ion Budai-Deleanu a avut, cum ingur spunea in Epistolia inchinatoare, uneleizvoare de informare istorica asupra subiectului abordat, precum scriptoriide la Vizant" i unele cronice scrise cu mana, muntenesti". A stat, poate, isub impreia povestirilor sasesti despre Vlad Tepes, acestea dainuind vag intraditiile populatiei din preajma ibiului i Fagarasului, nu departe deCigmau, satul de bastina al poetului. Celelalte surse indicate de autor parusor fanteziste. Asa este acea cronica a Tarii Romnesti scrisa cu mana imai veche ca cea a lui Ureche", dar mai ales izvodul sau hartoaga" de lamnstirea Cioara, precum i pergamena" de la Zanoaga, intocmita de unMitrofan, care ar fi fost de fata la toate intamplarile iganilor, incluiv lanunta lui Parpangel i a Romicai, comentata de invatatul cu numele de

Talalau. Evident, in chipul acesta i cu umorul care-i caracterizeaza opera,Budai indica traditia populara ca sursa a creatiei sale. in aceeai epistolie,semnata Leonachi Dianeu, sunt aratate modelele straine ale iganiadei:Batrachomiomachia (Batalia soarecilor cu broastele), epopee eroi-comicaatribuita lui Homer. Din numeroasele note de pe parcurs rezulta alte modele,nu mai putin celebre: Iliada i Odiseea lui Homer, Eneida lui Vergiliu, Oriandofurioso de Ludovico Ariosto, La Gerusalemme liberata de Tasso, Don Quijotede Cervantes, Raiul pierdut de Milton, Mesiada lui Klopstock, La pucelle dOrleans de Voltaire.

Totodata sunt aratate i scopurile moralizatoare i critice. In Epistola

inchinatoare se spune ca opera contine intru adins lucruri de saga, ca mailesne sa se inteleaga i sa placa", ca s-afla intr-insa i critica" i ca totul nu-idecat o alegorie in multe locuri, unde prin igani se inteleg s-altii cariioarecand tocma asa au facut i fac ca i iganii". Ca, in final, din aceastacauza cele scrise la multi nu le va placea, dar cel intalept va intalege!"

Intr-adevar, iganida lui Budai-Deleanu este o aspra satira la adresafeudalismului i a institutiilor lui, facuta cu o mana de maestru care a stiut sa

http://www.autorii.com/scriitori/liviu-rebreanu/ion-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/liviu-rebreanu/ion-text.php

8/6/2019 cantul 12

3/10

intoarca evocarea unui episod istoric i de traditie spre bufoneria eroi-comica. Pentru aceasta a avut i talentul, dar i eruditia necesara.

Patriotismul i muzele (neste scantei din focul ceresc al muselor") ilimboldeau zice el in prolog sa abordeze subiecte mult prea nobile,convins fiind ca pentru Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul lipseste numai unOmer, ca sa fie inaltati peste toti eroii". Il desmanta" insa neajungerealimbii", care nu era bine lucrata".

Budai-Deleanu intelegea opera de arta ca o inteza armonioasa dintre etic iestetic, poetul fiind adeptul claicului precept horatian: Omne tulit punctumqui miscuit utile dulci. Intentia ludica din opera lui, jucareaua cum o numeapoetul, trebuia sa atraga pe cititor, sa placa, dar sa i foloseasca.

Semnificatia Cantecului alXII-lea, cu care se incheie epopeea lui Ion Budai-Deleanu, pare sa fie satirizarea vrajbei i neintelegerilor iscate in urmadiscutiilor politice din tabara iganilor. Opinia autorului, exprimata insa prindiscursul lui Janalau, este aceea a unei organizari statale aristo-demo-monarchice", o forma de guvernare cu caracter mixt, dei mai inainteprezentase cu impatie opinia republicana a lui Slobozan. Ideologii iganimiin-apuca totui a ajunge la vreun rezultat, adunarea se sparge i degenereazantr-o paruiala crancena. Poetul o descrie cu pana homerica, intoarsa sprebufonerie i caricatura.

Cearta se iscase dintr-un amanunt al dezbaterilor.Inca din finalul Canteculuial Xl-lea aflam ca discutia, alimentata de Corcodel i Ciuciu, se oprise asupraalegerii de popi i vladici pentru iganie. Goleman vrea sa aduca lucrurile pefagasul principal, dar Bobul nu este de acord. Atunci, Ciormoiu ia partea luiGoleman, iar Burda, fierarul, sare in ajutorul Bobului i: De aci mersa caparjolul sfada i sa raschira in toata gramada.

In continuare, poetul face sa se perinde alegoriile epopeice ca in toateoperele de acest gen, de la Homer incoace: Urgia bate din palme; Razboiulsare in cotiga" ; Spaima i Frica sunt calauze ale Vrajbei, cea cu o mie decapete i o mie de maini, i ale Pizmei; pe langa carul de razboi salta Jacul,

Prada, Izbanda inalta", Cazna, Rautatea, Vrajmaia, Sugubina in urma lorvine Moartea obidata", insotita de cortegiul alegoric al Vaietelor, cu Tanga,Plansorile, Blastamul, Jelea, Gemetul, Suspinele, Grija, Deznadajduirea,Nacazul, Lipsa, Cainta, Stremtoasa Saracie i Golatatea de toti ruinata".

iganimea este oarba, nu vede consecintele nefaste ale razboiului dintrefrati. Tandaler, care privea la gloata cu spranceana nalta", crede a puteaface ordine prin amenintari i porunceste tacere:

http://www.autorii.com/scriitori/george-bacovia/gri-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-bacovia/gri-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/george-bacovia/gri-text.php

8/6/2019 cantul 12

4/10

Iaca va zic ha mai da pe urma: Asa sa taceti ca pestii in apa!

Ca daca oi imti ca ma mai curma Cineva in vorba s-un cuvant scapa

Din gura lui ha neruinata,

Limba i-oi zdrobi, falcile indata.

Sfarcul, instruit acum in chestiuni democratice, nu poate rabda despotismuli raspunde tantos, drept care Tandaler:

O palma asa-i rapezi de amara, Cat sa-nvarti s-ochii-i scanteiara.

Carlig, nepotul lui Draghici, loveste pe Tandaler pe la spate i, cand acestaSe-ntoarna/Sa vaza cine cuteaza a-l bate/Cand unul din gloata asa-l

stersa /Cu un fust pe ceafa de tare/Cat i porni sangele pe nare". Atuncivoinicul Tandaler pusa mana pe cioarsa sa o traga", obicei tiganesc sabia-ifusese furata de Carabus, incat e nevoit sa apuce, la intamplare, un ciolan devita spre a se repezi in ceata ciurarilor razvratiti, unde cutropeste/Ucide,pravale i raneste". Batalia a inceput i poetul, mimand dificultatea de apovesti, apeleaza la claica muza. Efectele, ca i in cazul disparitiei sabiei luiTandaler, sunt de un umor rar intalnit:

Muza, care ai fost la batalie i stii toate decat toti mai bine, Spune faptelede vitejie, Care s-au tampinat i cu cine.

De aici incolo ca ntr-o suita de tablouri pline de o extraordinara miscare ipitoresc se perinda scene de bataie. iganii se ucid pe capete i rapsodul iiface o adevarata placere sa presare campul cu morti povestind cu seninatatecele mai mari grozavii. Epicul este pur, zbuciumul gloatei se produce in gol,pe un fundal alb, fr decor; personajele nu au maini i picioare decat pentrua fi rupte, falci spre a fi sfrmate i capete pentru a fi sparte, goale de oricepihologie, de unde impreia de marionete burlesti, dezlantuite ntr-oconvulie zadarnica:

Intr-aceea Gavan pe Ghitu-l omoara,

Cocolos pe Titirez dacula, Costea lui Zagan capul zboara;

Iar Peperig a Dodii caciula Taie in doao i capu-i despica Din crestet pana intufoasa piica.

Parnavel cu sulita ascutita

8/6/2019 cantul 12

5/10

Strapunsa pe Corbea in gemanare,

i de nu era punga incretita

Patrundea fierul pana in spinare;

Dar totui rasturnandu-le pe o dunga

ii zdrobi toata cremenea in punga.

Mandrea pe Ciuntul de barba trage, Nasturel pe Dondul flocaieste;

Iar ca s-un juncan Dragoin rage i cu dintii beliti clantaneste

Caci Sperlea ii zburase nasul in doao

i mustete cu buzele amandoao.

Ghiolban inca dede sa deie

in Cacacea cu o barda lata, Iar cela aruncand o bebee

il toca tocma in gura cascata, i-asa-i fu de cruda lovitura, Cat ii zdrobi totidintii din gura.

Parpangel, care e un Achile tuciuriu, cel mai viteaz din toti, nu ia parte

deocamdata la bataie, cu gandul fiind numai la Romica draga". InsaCorcodel Voievodul/ Vrand a sa noduroasa maciuca/ De corn cu sange i els-o crunte",il loveste pe Parpangel.

Moartea lui Corcodel e infatisata prntr-o comparatie homerica:

Iar Corcodel cazand, ca s-un munte Suna, cand naroit sa pravale i de-aproape cutremura vale.

Ca Achile lui Hector, Parpangel vorbeste ii mortului Corcodel cu sfidarerazboinica:

Corcodele,

Aceasta-i pa tine o dreapta osanda Pentru-atate nedreptati i rele! Rau ti-aiaruncat cu bobii foarte Cand insuti tu nu stiui de a ta soarte!

De un mare efect comic este aparitia pe scena razboiului a muierilor, venitecum le apucase vremea, fr invalitoare", comparate, tot homeric, cu

8/6/2019 cantul 12

6/10

neste furii nemiloase". Dupa obiceiul tiganesc, ele iau pruncii de picioare iDau cu danii in sabii i topoare" aruncand pruncul mortului in obrazul luiParpangel, i se adreseaza tiganeste:

Na, manca-ti-l, o, caine,

Daca-i mancai pe dragul tatuca!

Purdea il indeamna pe Bumbul sa iscuseasca ceva pentru a-l dobori, fie i pela spate, pe voinicul Tandaler. Actiunea e pregatita prntr-o meticuloasa iconstient mestesugita comparatie homerica, foarte ampla, cu elemente luatedin viata pastoreasca locala:

Ca lupoaia batrana vicleana,

Cand vede un taur fr paza Mugind, buiecind ntr-o poiana,

A-l navali fatis nu cuteaza, Ci pe ascuns, prin tufe urmandu-i, cauta Cum sadeie pe dansul neasteptata.

Cele coarne fluturand alearga,

La tot musuroiul se intarata i vra din radacini sa-l sparga,

imprastie tarana cu copita i coarne, uitandu-i cu tot de ine, Pan-lupoaicadindarapt il tine.

Asa Bumbul pe departe urmeaza

Vrajmasului, clipita dorita Asteptand ca zapacit sa-l vaza,

Sa-i deie rasplata cuvenita,

Facandu-l tuturor de mascara, Pentr-atata morti s-atata ocara .

Abia in final rasare, din mijlocul catastrofei, glasul imbolic al lui Romndor:Romndor, viteaz cu fire isteata, ingurul ramas cu mintea neintunecatade furiile i haosul razboiului el indeamna la lupta pentru libertate:

Oastea lui Vlad, adeca viteaza!

Razboiu a face-acum va sa-incete? Iar turcii vor merge cu pofala Razandu-ide-a noastra neindrazneala?

La-atata-adeca tara ne-ajunsa Sa-s vaza muieri, maice, copile

8/6/2019 cantul 12

7/10

Roabe la turci, in saraiu ascunse? Iar fiii i parintii de zile

Facuti musulmani sau pui in robie?

Nu fie! pan santem in viata?

Sa nu zica vreo dinioara Ca traind noi i-intr-a noastra fata

Vrajmasul ne robi dulcea tara, Ca-oastea lui Vlad intreaga s-armata, Patria-ilasa la turci argata!

S-unde-ti merge raipiti in lume Far patrie, casa, fr hrana ?

Ah! cel mai amar! ba i far nume Purtand cu voi vecinica prihana!

Nu, dragi voinici! Ori la slobozie,

Ori la moarte drumul sa ne fie!

i daca-i hotarat de vecie,

Patria sa caza fr vina, Aceeai soarte s-a noastra sa fie:

Un mormant ne-astupe s-o tarana! Vrajmasului alta nu-i ramana Farpamantul i slava romna!"

Romndor farind, rapsti multimea, S un sgomot din ireag in ireag

Mearsa crescand, iara calarimea

Dezvoalsa indata alb-verdele steag

Du-ne (striganD), macar in ce parte,

Ori la slobozie sau la moarte".

Discursul dramatic i avantat al lui Romndor, cu care se incheie iganiada,confera, odata cu figura luminoasa a lui Vlad Tepes, un patriotism profund,

nu indeajuns de subliniat de toti comentatorii, atrai, cu oarecare justificare,mai mult de latura comica i satirica a scrierii. De fapt, cum rar s-a mai pututintampla de la Budai incoace, comicul intamplarilor tiganesti este de naturapatriotica,intarit i autentificat pentru a-l face perfect credibil. iganiada esteo compunere caleidoscopica, opera a unui spirit fin, cultivat multilateral iprofund, ramas in acelai timp pur, la forma lui cea dintai.

Schimband ceea ce este de schimbat, comicul de limbaj la Ion Budai-Deleanu

8/6/2019 cantul 12

8/10

se realizeaza cu un rafinament pe care il vom intalni numai la Caragiale.Impreia de iganie e sugerata de o serie de fonetisme, precum: ha da paurma, halui ( aluia), aha clipita, aha putere, ahasta (aceasta), ahele (acele) ,ori de fonetisme arhaice i regionale ca: ucig, zisa, gasasca, nice, scupi,farira, acata, neste, piica, dedera, surepe.

Om de o foarte intinsa cultura, cunoscator de limbi claice i moderne, filologautorizat, Budai i-a dat seama, primul intre scriitorii romni, de caracterulmetaforic, pitoresc, al limbii noastre. Astfel, cuvantul a casca foloit cusensul de a pofti, a ravni, devine o figura de stil menita sa-l caracterizeze peTandaler:

Atunci Tandaler, ce la domnie De mult casca i de jumatate O i imbucasa,striga cu manie .

Bogatia vocabularului este impreionanta in iganiada. Budai-Deleanu iiculege cuvintele de peste tot, din vorbirea populara in primul rand (mai alesdin limba auzita de el la Cigmau, in anii copilarieI), din jargonul tiganesc, dincronici, din limbile straine i antice. Uneori inventeaza el insui cuvinte. S-arputea zice ca iganiada este, indirect, un elogiu dantesc al limbii vulgare pecare umoristicul i satiricul o introduce cu dezinvoltura in epopee. Impreiagenerala este aceea ca poetul, foarte cult, instruit mai ales in filologieclaica, ignora legile limbii literare in care scrie, pentru ca n-a studiat-oniciodata, organizat, in scoala, dar pe care o cunoaste perfect in aspectele eidialectale, asa cum a deprins-o in copilarie, pe cale empirica.

Arhaismele, regionalismele i chiar formatiile proprii, in morfologia, intaxa ivocabularul lui Budai-Deleanu (studiate mai amanuntit de Al. Rosetti, inIstoria limbii romne literare) dau iganiadei originalitate i pitoresc,conferindu-i un loc aparte in cadrul literaturii romne.

Ca i Caragiale, dar cu trei sferturi de veac inaintea lui, Budai-Deleanu aregeniul numelor proprii, potrivite inadins pe caractere. Tandaler viteazul ecam prost i numele lui aminteste pe tontul Tandala. Parpangel cuvantcare pe tiganeste inseamna tanar" se perpeleste de dragoste pentruRomica, nume generic pentru o frumusete a romilor. Baroreu ii tragenumele de la cuvantul tiganesc baro, care inseamna sef, stab, conducator

autocrat, puternic. Personajul sustine o teorie politica in consensul numeluisau, asa cum Slobozan este cel care face elogiul libertatilor republicane.Janalau e derivat din tiganescul jano, cu sensul de a intelege, a fi destept,inteligent, cumpatat. Goleman e derivat din gol, goliciune, goleti. Celelaltenume sunt generic tiganesti, porecle de un mare pitoresc: Corcodel, Purdea,Gavan, Papuc, Cocolos, Parnavel, Sfarcul, Zagan, Titirez, Cacacea, Gardea,Ghiolban, Draghici. Unele sunt articulate arhaic i popular: Bobul-Bobului-Boabe, Dondul-Dondului-Dodii. Altele primesc determinantul Homeric, de

8/6/2019 cantul 12

9/10

unde o alta sursa de comic: Goleman ciurarul, Burda fierarul, Carlig nepot defrate al lui Draghici, Carabus zlatariul, Aordel cel de vita veche, Bratul voinic,Plesea sontorogul, Tantea facatoriu de inele, Chifor ce stia bine rade.

Metamorfoza personajului colectiv capata amploare i prin structura

labirintica a operei. in povestea iganilor intervin cohortele de ingeri,arhanghelii razbunatori i diavolii care incetinesc mersul lumii. La spectacolulgeneral se adauga i comentariile din subsolul paginii care conferasubiectului teatralitate. Aceasta evolutie inuoasa a subiectului tine detiparele compozitionale specifice iluminismului, curent literar i ideologicilustrat in literatura romna de opera lui Budai Deleanu.

iganiada este astfel o epopee cu bogate elemente alegorice, cu o aciune

de evenimente eterogene, desfurate pe planuri multiple. De aceea, in

universul epic al iganiadei, de la evenimentul istoric, real, se face adeseori

saltul ntr-o lume imaginar, oamenii, sfinii i demonii intlnindu-se pe cele

mai diverse traiecte ale existenei. Alternana de evenimente i personaje seconjug in permanen cu mutaia viziunii asupra lumii. Tragic sau comic,

aceast viziune constituie in cele din urm o modalitate de evaluare a

personajelor in lumina unui ideal care se configureaz cu destul claritate.

Prezena alegoriei in aceast epopee ii permite scriitorului s opereze

cu un anumit transfer de planuri dntr-o realitate in alta, ceea ce duce in

acelai timp i la amplificarea forei satirice din acest poem epic de idei.

Epopee eroi-comico-satiric, iganiada poate fi ineleas la justa ei

valoare numai dac este apreciat ca o alegorie al crei plan fictiv esteadeseori substituit unui plan real cu caracter istoric i naional. Este adevrat

c intre cele dou planuri nu exist intotdeauna o deplin echivalen,dar

totui neinelegerea implicaiilor acestei alegorii, incrcat cu un sens

figurat, poate duce la concluzii de-a dreptul false, cum au fost acelea ale lui

Aron Densuianu, referitoare la iganiada, apreciat doar ca o satir

vehement la adresa iganilor.

Nu inventia epica sau actiunea (cunoscuta de mai inainte) intereseaza laBudai-Deleanu, cat viziunea sa satiric-caricaturala, enorma jovialitate, verva

parodisiaca inepuizabila, formidabila ironie, in fine capacitatea maxima de azugravi authentic realitatea sub aparentele cele mai bufone si de a propuneidei pe calea bunei dispozitiicontinui []

Veritabila creatie a lui Budai-Deleanu nu trecbuie cautata in directia tipurilorindividuale. La fel cu scriitorii ardeleni de mai tarziu, ca de pilda rebreanu,Budai e in schimb un excellent observator si pictor al aglomerarilor umane,al maselor vazute sub aspect colectiv, deci cu atat mai mult al tiganilor,

8/6/2019 cantul 12

10/10

caracterizati printr-oo existenta tribala, gregara.[]

Dar sa nu se creada ca locvacitate lui Budai-Deleanu si a eroilor sai s-arexercita in gol. Dimpotriva, rareori elocventaa servit mai bine ca vehicul alideilor , rareori s-a exprimat cu mai multa concreteta un continut ideologic,

ca in Tiganiada.

Bibliografie

Ion Budai-Deleanu iganiada, Editura Minerva,Bucureti, 1981.George Clinescu-Istoria literaturii romne, Editura Minerva, Bucureti, 1983.Paul Cornea- Studii de literatur romn modern, Bucureti, 1962.

Romul Munteanu- Studiu introductiv la Ion Budai-Deleanu-iganiada, EdituraTineretului,Bucureti, 1966, Colecia ,,Lyceum.

Ion Oana- Studiu introductiv la iganiada, Bucureti, 1953.