DAALIG

NTEHIERI

Infernul--=ffiF-

Tladucere din limba italiand de

George Cogbuc

rtfr

CANTUL IXCercul ai saselea: Ereticii. LAngi poarta cetilii Dite.Cele trei Furii. Trimisul ceresc. Cei doi poeri intrain cetate. Ereticii ingropali in morminte de foc. . . . 79

CANTULxCercul al saselea: Ereticii. Farinata degli Uberti si

Cavalcanti. Prevestirea exiluluilui Dante. . . . . . . . . 88

CANTUL xICercul al saselea: Ereticii. MormAntul papeiAnastasie. Topografialnfernului ........ gB

CANTUL xIICercul al saptelea: BrAul int6i. \,/iolentii. Minotaurul.Centaurii. Violenfi impotriva aproapelui . . . . . . . 105

CANTUL XIIICercul al saptelea: MAniosii. Pidurea sinucigasilor.PierdellaVigna. Risipitorii ... ........ 114

cANtul xrvCercul al saptelea: BrAul al treilea. Violentiiimpotriva lui Dumnezeu. Capaneu. OriginarAurilordinlnfern ....125

CANTUL xvCercul al saptelea: Violenfi impotriva firii.Sodomitii. Brunetto Latini. Noua prevestire aexiluluiluiDante .....133

CANT.UL xvlCercul al ;aptelea:Molentii impotriva firii.Convorbirea lui Dante cu trei florentini.CoruptiaFlorentei. Gerion. ....142

CANTUL xvIICercul aI saptelea: BrAul al treilea. Violenliiirnpotriva artei. (Cimitarii. Monstrul Gerion) . . . 150

CANTUL xvmCercul al optulea: Bolgia intAia si a doua. Pezevenghii,seducltorii de femei si inselitorii. Linguqitorii. . . . l59

31.6

CANTUL xlxCercul al optulea: Bolgia a treia. Simoniacii. PapaNicolo al III-lea. Violenta invectivi a lui Danteimpotrivapapilorsimoniaci ....168

CANTUL xxCercul al optulea: Bolgia a patra. Ghicitoii . . . . . 177

CANTULxxlCercul al optulea: Bolgia a cincia. Cei care isiinsusesc hanul obstesc. Ameningirile diavolilor.Umoruldantesc ......185

CANTUL xxIICercul aI optulea: Ciampolo di Navara si frateleGomita. Cursa intinsi. dracilor de Ciampolo.Ceartaacestora. ......193

CANTUL xx[ICercul al optulea: Bolgia a ;asea. Ipocrilii. . . . . . . 202

CANTUL xxIVCercul al optulea: Bolgia a ;aptea. Hotii. . . . . . . . 2ll

CANTULxxvCercul al optulea: Bolgia a ;aptea. Hofi . . . . . . . . 220

CANTULxxvlCercul al optulea: Bolgia a opta. Riii sfituitori.Invectiva lui Dante impotriva Florentei. Sfituitoriirii inviluif in fl5cd.ri. Ulise si Diomede. . . . . . . . . 229

cANrur, xxvrrCercul a.l optulea: Bolgia a opta. Sfituitorii de rele.Guido da Montefeltro. Dante vorbeste despre stareapoliticiaRomagnei ...238

CANTUL xxv[ICercul al optulea: Bolgia a noua. Seminitorii dedezbindri. ....246

CANTULxxlxCercul al optulea: Bolgia a zecea. Falsificatorii . . . 255

CANTUL XXXCercul aI optulea: Bolgia a zecea. Falsi{icatorii . . . 264

317

CANTUL xxxlPupl giganflor. . . .

CANTUL xxxllCercul al noulea: Tred;torii. Ceina, triditorii derude. Antenora, tredetorii de patrie sau de partid.Bocea degli Abati. Contele Ugolino.

CANTUL xxxl[Cercul al noudlea: TridS.torii. Zona a doua.Antenora (treditorii de patrie sau de partid).Contele Ugolino. Invectiva impotriva Pisei . . . . . . 292

CANTUL xxxrvCercul al nouilea: Zona a patra ;i ultima.Tr;ditorii ....303

COLECT C LASI C

DANTEALIGHIERIIryftrnul

JANEAUSTENMd.ndrie qi preiuduatd

HONORE DE BALZACVeri;oara Bette

L. FRANKBAUMVrqjitorul din O7

ALBERI CAMUSCarnete

Ihta si reausul. Nunta. Minl lui Sisif Omul ranltat. Vara

Primul om

Strdinul. Ciuma. Cdderea. Exilul ;i itrtpirdlia

LEWIS CARROLLAtentuilt lui Altce in Tara MinunihrAliu in T, ara Oglinzii;i ce a gdsit acoln

AGAIHA CHRISTIEQre nrgi niiki

KATE CHOPINTre4ireo

SIRARIHUR CONAN DOYLEStudiu tn ro;u-aprins. Smnul celar pahu

Cdinele din Baskmille. Valza Tironi

ANTOINE DE SAINI'-EXUPERYMicul pin!

CuinuL de Sud. Tubor de noapte. Pfundnt al oamm.ikr Pikt de rd4boi

Citadela

E SCOT'T FITZGERAI,I)Marek Gatsblt

ANDRE GIDEAnintii de la curka cujui. Sethettrata din Poitiers

Falifratorii dt bani. Porurnbelal

Pianitele VatianuluiFrude le p dm.dnht lui. Noik Jiuc tr

HERMANN HESSEBasme

Crk nai iliu moue poucti i

ztJ

282

IA RAO

@

cAxtut IPROLOG LA DIVINA COMEDIE

Dante, rdtdcind tntr-o pd.dure, ajunge la poalele unui

deal. Cek treifiara Aparipa ki Wrgiliu ;i conuorbirea

lui cu Dante

Pe cAnd e omu-n miezul viefli lui,m-aflam intr-o pidure-ntunecaticici dreapta mea cirare mi-o pierdui.

Amar mi-e si vorbesc cAt de-nfundatipidure-a fost, incAt de-a ei cumplire,gAndind la ea, mi-e mintea-ncr6:ncenati!

Un strop mai mult de-amar qi m-ar ripune!Dar, pAni si v-arit a mr-a scipare,eu de-alte stiri vizute-n ea voi spune.

to Intrai in ea;i nu gtiu felu-n care,

atAt de mult eram de somn pXtruns,

pe cAnd ieseam din dreapta mea cdrare.

t tn rniezul: La treizeci gi cinci de ani, ajuns la jumitatea vie;ii.

Suntem intr-o noapte a Siptiminii Patimilor a anului 1300.

2 M-aflarn: Dante bagi de seami cd s-a ritdcit intr-o pidure intu-necati, simbol al vielii sale vijelioase qi pline de pdcate, in care se

scu lundase dupe moartea Beatricei't t De sornn pitruns: Va spune in alti parte ci el s-a riticit indatidupi moartea Beatricei (9 iunie I 290), cAnd - pierduti fiind aceea

caie il mAna pe drumul drept - s-a lisat ademenit de iluziile in;eli-toare, impins in picat (somnul sufletului).

7

13

16

l9

DANTE ALIGHIERI

Dar, cAnd sub o colini fui ajuns,

sub care se-nfunda qi-aceasti vale,

de-a cirei groazd mi simlii stripuns,

privind, vilzut-am cregtetele sale

scildate-n focu-acelei dragi planete

ce mAni sigur Pe-orqicare cale.

$i-atunci scizu qi spaima care-mi stete

o balti-n suflet, cAt Putu si-ncaPiprin noapte a care-atdtea spaime-mi dete'

$i, ca Ei-acela ce din valuri scaPi

qi-abia risufli, (de.la mal citAnd,

se-ntoarce spre primejdioasa api);

aqa qi sufletu-mi, qi-acum, fugAnd,

s-a-ntors spre-acel ponor (in ochi prinzAndu-1,)

ce n-a lisat om viu prin el nicicAnd'

$i-astfel, truditul trup mai intremindu-I,plecai din nou Pe coasta neumblatS',

dar ferm picior tot cel dejos avAnduJ'

ts Colini: Colina simbolizeazd,in contrast cu pidurea, viala sim-

pli;i curati.iz Urtgi planete: Soarele care, dupi astronomia timpului' era

,ru di.l".L ;apte planete. Soarele simbolizeazi pentru Dante cret-

tin lumina creiinlei care conduce sufletul pe ciile mAntuirii'

2l Prin noaptea: Noaptea dejoi spre vineri (7 spre B aprilie 1300)'

Cilitoria lui Dante ,ru dr.u s,apte zile' Noaptea aceasta simboli-

zeaz|, timpti rdticirii in pidurea picatelor'

zz Si ca s'i-acela: Este piima comparatie a Dainei Comedii, de o ratd

fr.,-rr.i. plastici: zugrdvirea naufragiatului scipat din valurile

ameninlitoare la,tdr m.

so Ferrn picio.,'Urrrl dintre cele mai comentate versuri ale Dui-

nei Comedii. Desigur cd cea mai clari interpretare est€ acea a 1ui

ZO

B

31

Infer nu I

Si-abia-ncepui si urc pe ea qi, iati,siltAnd o sprintend panter5-n drumqi-avAnd o blani mAndru-mpestritati.

nu vrea si-mi lase cale nicidecum,qiastfel de mult mi-mpiedica-n suire,

ci stetei si mi-ntorc acum-acum.

Era-ntr-a ztlei cea dintAi ivire,iar soarele ieqea cu-aceleagi stele

ce-au fost cu el, cAnd veqnica iubire

a pus miqcarea primd-n el qi-n ele;

;i-astfel ficeau si sper de multe orila blana fiarei cu pestrili piele

4z qi dulcele-anotimp ;i-ai zilei zori;nu ins-atit ca frici si nu-mi fie

de-un leu care-apdrAnd imi da fiori.

Torraca: ,,Dante face aci aluzie la mersul lui, in acela;i timp pripit;i;ov5-itor la urcarea deaiului, fiindci in urcu;urile grele piciorul dejos sti mai tare sprijinit ca acela pe care se sprijini tot corpul, fa!5

de cel mai inalt, nesigur gi qoviitor, pe cAnd incearci terenui."32 Panteri: inaintea ochilor poetului apar una dupd alta trei fiare:

o panteri, un leu ;i o lupoaicd. Pantera simbolizeazi desfrinarea.

S-a dat;i o alti interpretare dupi care pantera cu pirul ei alb qi ne-gru ar face aluzie la cetatea Florenlei, dezbinati in luptele civile

dintre Albi;i Negri.37 Elra-rrtt-azilei: Era in zori ;i soarele risirind se afla in constela-

fa Berbecului ca;i in clipa creatiei lumilor, dupl biblia cre;tini.+: $i dulcele-anotirnp: Senina ori a zorilor ;i primivara ii di-deau incredere ;i nidejde ci va putea scipa de aceaste prim; pie-dici, a panterei.+5 Leu: Simbolizeazi mAndria sau violenta. Unii comentatori au

vizut in Ieu personificarea,,pacificatorului" Toscanei, Carol de

Valois.

9

49

DANTE ALIGHIERI

Pdrea cd el asupra-mi vrea sI vie

cu botu-n vAnt, qi-n foamea lui cea mare

pdrea gi zdii-o spaimi ca qi mie.

$i iati ;i-o lupoaic-aPoi, ci Pare,cu mii de pofte-n slabu-i trup ripus,cici multei lumi ii face zile-amare,

s2 prin multi piedici ce-n drum mi-a pus

at groaza ce-o stArnea a ei vedere,

pierdui speranla de-a mai merge-n sus'

55 $i, ca qi-acel ce vesel strAnge-avere,

cAnd vine-un timp care qi-a pierde-I face,

e-n toate trist si-si plAnge-a lui durere,

58 asa-mi ficu ;i bestia fir'de Pace,ce-ncet-incet venindu-mi, mi-mpingeaacolo unde-orice lumini tace.

61 Pe cAnd m5" ruinam in noaptea grea,

deodati-mi apiruse unul, care,de lung ce-a fost ticut, ca mut pirea'

6+ VizAnduJ deci aci-n pustiul mare:

,,Oricine-ai fi , ori umbrd"-adevilratd',ori om - amzis -, te rog, ai indurare!"

10

+o O lupoaici: Este simbolul avaritiei sau licomiei Unii comenta-

tori au interpretat-o ca simbolul curlii papale de la Roma'

oo Orice lurnini tace: Toate fiarele vor sdJ faci si reintre in pA-

durea intunecatd - in pidurea pdcatelor'

6l Ruinarn: Italienism - tn felul acesta traduce Co;buc rottinaaa,

care in italiene;te inseamni,,cobora precipitat"'

os De lung ce-a fost ticut: Este umbra lui Virgiliu, cAntiretul

Eneidei, ce1 rnai mare poet al AntichitIlii, lolosit de Dant'e in Dtina

Comedit drept chliuzi, simbol al rafunii umane'

67

70

Infernul

,,Nu-s om - a zis -, ci-atare fui odati.Strimo;i - rispunse el - lombarzi avui:din Mantua qi mam'avui, ;i tati.

Degi tirziu, sub Iuliu mi niscui,si Roma sub August, pe cAnd domniseminlilii zei ce mint, eu o vizui.-

Poet fiind, cAntai pe-a lui Anhisecucernic fiu, care cu-ai Troiei fii,cind Ileon fu ars, la noi venise.

76 Dar tu-ntr-acest amar de ce revii?

De ce nu sui pe dealul desfitirii,ci-i scop qi cauz'oricirei bucurii?"

7s ,,Virgil eqti tu? FAntAna eqti, al ciriitorent - ii zisei cu ru;ine-acum -bogat pornit-a fluviul cuvAntirii?

6g Lorrrba.rzi: \4rgiliu se nS.scuse in Pietole, in apropiere de Man-tova. in timpul lui Dante aproape toati Italia nordici se numea

Lombardia.69 Mantua: Virgiliu nu-qi spune numele, ci-l lasi pe Dante si aibimullumirea de aJ descoperi.z0 Sub Iuliu rni niscui: Mai precis, \4rgiliu s-a niscut in anul 70

i.Hr., aga ci Ia moartea lui Iuliu Cezar avea douizeci si sase de ani'zz Minlit'i zei: Zeii Antichitilii mincinoqi, inqel5tori. Virgiliu nu a

putut cunoa;te nici creqtinismul, deoarece a murit cu nouisprezeceani inainte de nasterea lui Isus Cristos.zs Poet fiind: Este de notat chipui treptat in care Virgiliu se dezvi-luie lui Dante, marele siu emul.74 Cucernic fiu: Este vorba de Enea, eroul Eneidei, marele poemepic al lui Mrgiliu.z9 Din versurile care urmeazi se vdd dragostea;i admira;ia pe care

Dante le avea pentru umanitatea antici, pentru Virgiliu, al ciruipoem, a;a cum va spune in Cintul al XX-lea al lrlfernului, il;tia pe

dinafari.

11

DANTE ALIGHIERI

Tu, marea facli-n veci pe-al artei drum!Deci fie-mi de-ajutor iubirea vie

si studiul lung in dulcele-1i volum.

Pirinte-mi esti, maestru-mi eqti tu mie'tu, singur, eqti acel ce-a dat o viayd'

frumosului meu stil ce-mi e mAndrie'

B5

BB Yezi, fiara m-a intors si-mi qade-n fap.Ajuti-mi, ingeleptule vestit,cici inima de spaimi-n mine-ngheali!"

91 ,,Pe-alt drum 1i se cidea si fi pornit- mi-a zis,vdzdnd ce plAnset mi doboari,de vrei si scapi de locul ist cumplit.

s4 Cici bestia care-asupra ta scoboarinu lasi-n drum pe nime l5r'de-osAndi,ci-i sti de cap astfel, pAni-l omoari.

s7 E rea din fire ;i mereu la pAndigi-n veci {6ri de sal cumplita-i vrere,cici, dupi ce-a mAncat, e mai flimAndi.

100 Sunt multe fiare cari ;i-o fac muiere,

Ei qi mai multe-or fi pAn'o si vies6-i dea Copoiul moarte-ntru durere.

sa Firi de sa1: De aici se vede ci lupoaica e simbolul poftei fird de

sa!, al patimei desfrAnate.too Sunt rnulte fiare: Picatele cu care avarigia merge impreuni.toz Copoiul: Nu existi in tot poemul un vers care si fi dat na;tere la

mai intinse disculii. Unii comentatori au vizut in Copoi un papi sau

impirat ideal, al$i un personaj istoric determinat: Henric al VIIJea,

cdtre care tindeau sperantele poetului exilat, papa Benedict al Xl-lea,

sau Cangrande delia Scala, ciruia Da-nte i-a dedtcat Paradirul-

12

Cartul I, ". 88

DANTE ALIGHIERI

103 El nu averi cilta-va, nu moqie,

ci mintea qi virtu!ile Ei milasi lara sa-ntre Feltre o si-i fie.

Prin el vom mintui de-amar umilaItalie, de-al cirei drag, tu, Nise,

muriqi, qi T[rn ;i-Evrial ;i Camilla'

106

ros Gonindu-ne-o de prin cetili ihchise,

din loc in loc, va-mpinge-o-n Iad de veci,

de unde-ntAi invidia ne-o trimise

112 Spre-a ta scipare, cred qijudec, deci,

si-gi fiu conducitor, qi te voi scoate

de-aici, ficAnd prin loc etern s[ treci,

tts s-auzi cum urli desperate gloate,

si vezi si-antice duhuri os6'ndite,

ce-a doua moarte-a lor qi-o strigi toate'

rra $i-apoi sdvezi qi duhuri mullimitein foc, cici sPeri s[ ajung'aqa,

oricind va fi, la neamuri fericite,

nt 7a cat'r de-ai vrea si tu a [e urca,

mai bun ca mine-un suflet e ce vine

qi lui am si te las cd'nd voi Pleca'

tog Urnilaltalie: De;i epitetul acesta derivd dintr-tnvers a) Eneidei

care denumeste in felul acesta Italia de jos @neita III, 522), Dante

face aici aluzie la intreaga ltalie, pentru care au murit fecioara

Camilla ;i celelalte personaje ile Eneidei de care el pomene;te in ver-

surile 107;i 108 ale acestui cAnt'

t 17 A doua rnoarte: Adicd si moartea sufletului'

120 Neamuri fericite: Fiindcd sunt in Paradis'

tzz Un suflet Beatrice, suflet mai demn decAt al lui Vrgiliu' Vrgiliu

ii r'a fi cSliuzi lui Dante in Infern gi Purgatoriu, iar Beatrice in Paradis'

74

124

I nfer nu I

Acel StipAn ce-acel imperiuJ tine,fiindci fui rebel la s{hnta-i lege,

nu vrea si-i intri-n lara Sa prin mine.

Tutindeni este domn, ci-aici e rege,

aici cetatea Sa gi tronu-l are,ferice-acei pe care-aci-i alegel"

Iar eu: ,,Oh, fi, pe Dumnezeul caretu nu-l stiusi poete-n lume sus,

si fug si de-acest riu ;i-alt riu mai mare;

$i du-mi ca si vid, unde mi-ai spus,

qi poarta lui SAn Pietru, ca ;i plAnsulcelor ce zici cd-n veci e neam ripus."

Porni atunci, ;i-urmdnd at dupd ddnsul.

127

133

130

t.)o

tzo fara Sa: Paradisul ceresc.

t s+ Poarta lui SAn Pietru: Poarta Purgatoriului care este p dzttd de

un inger: acesta are cheile Purgatoriului, primite de la Sfintrll Petru.

CANTUL II

Inuoca\ia cdhe muze. ,,Soudirea lui Dante, dojana

;i inclmnuile tui Virgliu. Rugaminka BeaticeL

I n s Pre Poa r t a I nter n u lu i

t Era-n amurg) si-ntunecata zare

scipa de truda sa Pe tot ce-i viupe-acest pimAnt; eu singur fost-am care

+ ficeam gitire ca-ntrarmat si fiusi grelei cii si milei Petrecute,pe care-acum din minte le descriu.

z inaltul geniu, Muze, aci mi-ajute:gi-a ta noblefe-aci si 1i s-arete,

tu, minte-a mea, ce-ai scris cele vdzute!

l0 $i-am zis: ,,Tu, cel [ce] mi conduci, poete)

ii-mi vezi puterea de e-n stare ori nu-isi intre-n cdi xdta de secrete.

13 Pirintele lui Silviu-a mers, cum spui,

la cei nemuritori [nu doar in minte,ci el aevea, cu-ntreg truPul lui].

l-5 Era in arnurg etc.: Versurile acestea au un ritm grav, se simte in

ele neiin\tea lui Dante care, singur intre cei vii, pe cAnd oamenii ;ianimalele se odihnesc noaptea de ostenelile loq trebuie si por-

neasci intr-o cilitorie grea si plini de primejdii mari'

z inaltul geniu: Este vorba de geniul 1ui Dante, puternici perso-

nalitate constienti de valoarea sa.

tg Pd,rintele lui Silviu: Enea, tatil lui Silviu' \4rgiliu povesteste in

Eneida,inCartea a VI-a, coborirea in Infern a lui Enea, viu inci'

16'.-,7

Infernul

Dar daci-i fu propice-al lumii Thtisi-l ai si-efectul'na"lt din el aminteqi ce ;i cum avea si ias-odat5.,

nu e nedemn si creadi cel cumintec-a fost ales, din Cerul cel mai sus,

imperiului ;i Romei ca pirinte;

iar ea ;i el, qi-i drept si fie spus,

ursite-au fost cet5lii sfinte-a tale,

urmasule-a lui Petru-ntAiul pus.

tn mult de tine-a sa cAntati cale

El lucruri auzi ce-au fost temei

si-nvingerii si mantiei papale.

Apoi, citAnd dovezi credintii-aceidin care-al mAntuirii drum purcede,s-a dus si-Alesul Vas in cer la ei.

tz Efect: E vorba de Imperiul Roman.2o C-a fost ales: Enea.2o Din cerul cel rnai sus: Din Empireu care, dupi conceptiacreqtini urmati de Dante, este sediul lui Dumnezeu.22 Ea si el: Roma;i imperiul.24 Urrna; aI lui Petru: papa.

zz Invingerii: Invingerea de citre Enea a lui Turnus, conducitorulrutulilor, si deci asigurarea sediului imperiului.zz Mantiei papale: Puterea papali care, in urma victoriei 1ui

Enea asupra rutulilor si deci a intemeierii Imperiului Roman, tre-buia si-qi aibi re;edinla la Roma.30 Alesul Vas: Asa este mxnitin Faptele Apostolilor Sfirntul Pavel.

eo ln cer la ei: Dante acrediteazi legenda dupi care Apostolul Pa-

vel ar fi mers ;i in Cer;i in Infern.

17

t6

l9

28