INDIVIDUALIZAREA MASIVULUI Caliman Aspecte de localizare geografica

Muntii Caliman apartin segmentului oriental al braului carpatin romanesc,constituind capatul Nordic al vulcanicului propriu-zis din lantul neoeruptiv sudic.Ei inscriu o nota aparte in cadrul lantului neoeruptiv prin aspectele legate de masivitate,altitudine,complicarea morfologiei si structurii,un facies litologic,topoclimate si o anumita conformatie a covorului vegetal,un nivel specific al umanizarii si concentrarii ariilor de locuire,un potential propriu al atractiei turistice. Muntii Caliman se infatiseaza sub forma unui vast patrulater situate in partea central-nord-estica a tarii,desfasurarea lor find pe directie NV-SE,ca si Carpatii Orientali carora apartine Calimanul,reliefandu-se prin aspectele topografic-morfologice si detasandu-se net fata de masivele si teritoriile din jur. Unitate muntasa de mare extensiune(cca.2000km2)si masivitate(aprox.60 km pe directie V-E si 30km pe directie N-S),gazduieste conul cu acelasi nume,o uriasa cupola,ce contine si o spectaculoasa caldera,con ce masoara in diametru 20-25 km si detine cea mai mare cota altimetrica(2100 m in Vf.Pietrosul),restul suprafetei apartinand platoului vulcanic.

La rasarit masivul este clar delimitat fata de cristalinul Muntilor Bistritei si Giurgeului prin ulucul depresiunilor de baraj vulcanic(Paltinis,Dragoioasa,Bilbor,Secu si Toplita).Limita nordica este limede marcata de contactul cu Depresiunea Dornelor mai mult in jumatatea dinspre compartimentul depresionar Sarul Dornei,pe aliniamentul pornind de la varfurile mai proeminente apartinand podisului vulcanic,respectiv Deluganul,Bucinisul,Piciorul Tiganului pana la confluenta Paraului Haitii cu Neagra Sarului. Geneza,particularitati tectono-structurale,petrografie

Edificiul vulcanic al Calimanului trebuie inteles din perspectiva transformarilor multiple(scufundari,ridicari,cutari,falieri,eruptii vulcanice si modelare postvulcanica),la care s-a raportat atat propriul esafodaj,cat si cele din jur.Consecinta a coliziunii microplacii transilvane cu placa eurasiatica,la marginea estica a bazinului transivan.Pe linia acestor facturi s-a produs transferul mmaterialului magmatic,care a ajus la zi in mai multe cicluri de eruptie,maifestari de tip intrusiv si efuziv.a) Fundamentul cristalino-mezozoic al vulcailor(I.G.B,foaia Toplit),este alcatuit din sisturi cristaline carpatice si formatiuni sedimentare triasice.b) Compartimentul intermediar se socoteste ca aduna produsele primei etape de vulcanism,comportamentul superior findu-i alocate rezutatele ultimei etape cu eruptii.Ele exploateaza aceleasi linii de ruptura cu directie NV-SE,NNV-SSE sau VNV-ESE,una dintre ele fiind falia Miroslava-Colibita.

FUNCTIA HIDROLIGA A ROCILOR DIN SUBASMENT

Rocile constituie magazia pentru orice categorie de apa,atat resurse fine,cat si ca volum.Nu exista roca,inclusiv in Caliman,care in stare naturala ca stiva,indferent de loc si de sezon,sa nu dispuna de un minim de apa. Rocile asigura,situatie valabila si pentru Caliman,eliberarea si incorporarea in apele care circula a elementelor chimice,care asigura grade si nivele de mineralizare.Ele asigura totodata condtia pentru implinirea circuitului hidrogeologic,care scoate in evidenta implicarea rocilor in procesul de frmare a unor resurse minerale utile,prin procese hidrotermale cum este cazul sulfului in depozit de importanta economica. Nu se poate omite nici rolul de suport pentru apele de suprafata,reunite in vai de diferite ordine ca marime si volum de apa tranzitat. Despre peisaje subterane influetate de apa

-Grota Haosului,situata intre cotele 1702-1719 m,ce cuprindea o suprafata de 1735 m2,cu aspect de hruba cu inaltimi de 3-4 m,mai rar peste 6 m,dublu compartimentata.Depozitul de piroclastite din tavan masoara aproximativ 50 m grosime,fiind angajat la suprafata intr-un grohotis de 2-3 m.Apele ce se infiltrau aici,exercitau prefaceri semnificative din punct de vedere al peisajului interior,precum si in plan hidrologic.Grotei ii era caracteristica o vie circulatie hidrologica cu torenti,avand sectoare de mare largire,sub forma unor mici bazinete.-Grota Ruinelor,situata intre cotele de 1717-1732m,cuprinde o suprafata de 1180 m2,cu o prezenta de tip sala enorma ingustata la capete,indica o intensa circulatie hidrologica,organismele hidrologice erau in numar mai redus.-GrotaPalatul de Ciocolata,dispune de o suprafata de 184 m2,situata la altitudine medie de 1615 m,cu o saa larga de cca.11 m,cu un sector etajat in spirala in nord,cu o mai slaba circulatie a apelor.

Particularitatile climatice

a) Temperatura are o influenta benefica sau restrictiva prin valorile sale atat asupra proceselor ce antameaza substratul petrografic,relieful,solul ,cat si regnul viu.Nivelul platourilor structurale temperaturile negative si pozitive sunt a putin relevante luate separat pentru abiotic,ci prin efectul lor combinat intr-o succesiune temporala.Aceasta se face prin degeraturi la vegetatia de ericacee,crapare la arborii de foioase sau conifere,prin ofilire a ierburilor din alpin,subalpin si din poienile de pe podis.Cel mai bun indicator al temperaturi,care sustine calitatea starii,reactia si evolutia complexelor de geocomponente ale peisajelor masivului,este temperatura aerului pe intervale.Valoarea termica medie anuala la Statia Toplita find aproximativ de 0 grade celsius.b) Precipitatiile joaca un rol extrem de important in sustinerea dimensionarii pe verticala si orizontala a peisajelor,prin fenomenul de vegetatie,prin necesarul fiziologic pentru animale si oameni,etc.Se observa pe ansamblul celor 2 stati de culegere a datelor climatice si pentru perioadele de referinta de 10 ani(Retitis)respectiv 37 de ani(Toplita),ca media precipitatilor nu sugereaza cantitati spectaculoase pentru un masiv montan de talia Calimanului.Actualmente media multianuala se apropie de 850 mm,insa pentru sectorul marginal de platou vulcanic,valorile medii variaza cu 100-200 m de la un an la altul,fara a se crea discrepante in alimentarea bioticului-abioticului.c) Media multianuala a valorii umezelii relative care satisface treapta podisului vulcanic,atinge 83%,iar cea pentru cupola vulcanica se situeaza in jur de 90%.d) Vanturile,acrediteaza pentru peisajele Muntilor Caliman o dubla perspectiva:una ca factor climatic independent,cealalta descriind prin manifestarea lor nivele de influentare a unor componente peisajere naturale sau a socio-elementelor.Statia Toplita releva ca la 37 de ani de observatii,fata de media multianuala de 1,4 m/s nu exista abateri,decat extrem de slabe de +-0,1-0,2m/s,si calm in proportie de 52,2%. Etajul inalt se preteaza adeseori la viteze mari ale vantului de peste 10-15 m/s,si chiar mai mari,la dese schimbari de directie.Asprimea conditiilor climatice marcate de viteze mari sau foarte mari,motiveaza pentru peisajele de aici adaptarile morfologice ale vegetatiei de conifere,ericacee si ierboase care creste fie pipernicita,fie se dispune in imediata apropierea a solului.

Trasee turistice din M-tii Calimani:Descriere traseuMarcajLungimeGrad de dificultateObservatii

Poiana Puturosu ( Cabana Lomas) - DF Lomas - Vf.Lomasului - Cascada Lomasita - Izv.Lomasitei - inters. banda galbena - Vf.Retitis10 kmmediuAcces tot timpul anului; Poteca turistica, iarna nu se poate parcurge pe schi de tura

Monument Toplita Secu - P-na Voivodeasa - Dealul Alb - izv.Purcelului - inters. banda albastra - Saua Retitis24 kmmediuAcces tot timpul anului

Gura Voivodesei - P-na Voivodesei - Schitul Tuturor Sfintilor - Poiana Puturosu (Cabana Lomas) - DF Puturosu - inters. banda albastra - Lacul Iezer14 kmmediuAcces tot timpul anului

Toplita cartier Calimanel - Vf.Runc - Vf.Zancani - Vf.Toaca - P-na Zabrac - Vf.Cica Mica - Vf.Cica Mare - Vf.Retitis24 kmmediuAcces tot timpul anului

Bilbor - Vf. La Mori - P-na Stejii - Izv.Voivodesei - Vf.Retitis26 kmmediuAcces tot timpul anului

Saua Rachitis ( Bilbor) - Vf.Arinisul - Vf.Melic - Vf.La Mori - P-na Toplicioara - P-na Stejii - Saua Voivodesei -Vf.Bradul Ciont - Vf.Retitis29kmmediuAcces tot timpul anului

Gura Voivodesei - P-na Voivodesei - Saua Voivodesei - intrare in banda albastra si banda rosie9 kmmediuAcces tot timpul anului