EllenG.White

CALEACĂTREHRISTOS

©2013–EdituraViaţăşiSănătate,RomâniaToatedrepturilerezervate.Titlulcărțiiînoriginal:StepstoChrist(1892)ISBNformatEPUB978-973-101-650-4Volumulpoatefidescărcatgratuitdepewww.viatasisanatate.ro/ebooksîncelemaipopulareformatedigitale.CărţileEdituriiViaţăşiSănătatepotfiachiziţionateprinpropriareţeanaţionalădelibrăriiwww.viatasisanatate.ro/librariiPentrucomenziprinpoştăsauagenţidevânzare:EdituraViaţăşiSănătate,Str.Cernicanr.101,Pantelimon,jud.IlfovTelefon:0213230020,0740101034Fax:0213230040comenzi@viatasisanatate.rowww.viatasisanatate.ro

CUPRINS

Capitolul1–IubirealuiDumnezeufaţădeomCapitolul2–PăcătosularenevoiedeHristosCapitolul3–PocăinţaCapitolul4–MărturisireapăcatelorCapitolul5–ConsacrareaCapitolul6–CredinţașiacceptareaCapitolul7–DovadaadevărateiuceniciiCapitolul8–CreștereaînHristosCapitolul9–ViaţașifaptelenoastreCapitolul10–CunoaștereadeDumnezeuCapitolul11–ÎnaltulprivilegiualrugăciuniiCapitolul12–CesăfacemcuîndoialaCapitolul13–BucuriaînDomnul

PREFAŢĂ

Puţinecarţireuşescsaajungalaoraspandirerecunoscutademilioanedecititorisausa

exerciteoin luenţaatatdemarepentruıncurajareaoamenilor,aşacumareuşitcarteaCaleacătreHristos.Acestmicvolumafosttiparitınnenumarateediţii,ınpesteşaptezecidelimbi,inspirandsuteşisutedebarbaţişifemeidinıntreagalume,chiarşidintreceicarelocuiescınzonelecelemaiındepartatealepamantului.Delaapariţiaprimeiediţii,ın1892,ceicareaupublicataceastacarteaufostnevoiţisaadaugeediţiedupaediţiepentruaraspundecereriiimediateşiinsistente,venitedinparteapubliculuicititor.

Autoarea acestei carţi, Ellen G.White (1827-1915), a fost o vorbitoare şi o scriitoarereligioasa,bine-cunoscutaıntreicontinente.NascutaınapropieredePortland,Maine,eaşi-apetrecuttinereţeaınstateleNoiiAnglii,apoi,calatoriileşiactivitaţileeiaucondus-oınzonelea late ıntr-orapidaexpansiune, ınparteadevestaStatelorUnite. Inperioadaanilor1885-1887, s-a dedicat lucrarii ın statele principale ale Europei, unde a vorbit adesea ın public,adresandu-seunoraudienţenumeroase,şi,deasemenea,acontinuatsascrie.Dupaaceea,apetrecutnouaaniınAustraliaşiNouaZeelanda.Scrierileeiınsumeazapatruzecişicincidevolume, mari şi mici, ın domeniul teologiei, al educaţiei, al sanataţii, al familiei şi alcreştinismului practic, multe dintre ele iind raspandite ın mai bine de un milion deexemplare tiparite. Dintre toate acestea,Calea cătreHristos este ceamai cunoscuta şimaicitităcarte.

Acestmictratatındomeniuldevoţiuniiışienunţachiardintitlumisiuneapecareoare.Cartea ıl ındruma pe cititor spre IisusHristos, ca iind singurul care poate sa ımplineascanevoile su letului. Paşii celui care se simte nesigur şi cuprins de ındoiala sunt conduşi pecarareapacii.Celcarecautaneprihanireaşidesavarşireacaracteruluiesteındrumatpascupas pe calea vieţuirii creştine, spre acea experienţa prin care poate cunoaşte plinatateabinecuvantarii a late ın deplina predare de sine. Cartea dezvaluie secretul biruinţei şidescoperaıntr-omanierasimplaharulmantuitorşiputereasusţinatoareaMareluiPrietenalîntregiiomeniri.

InVechiulTestament,Iacov,candafostımpovaratdeteamacapacatulluiıldesparţisedeDumnezeu,s-aaşezatsaseodihneasca„şiavisatoscararezematadepamant,alcareivarfajungeapanalacer”.Infelulacesta,celuiceratacea,is-adezvaluitlegaturacareexistaıntrepamant şi cer, iar Acela care statea deasupra scarii misterioase i-a adresat cuvinte desperanţaşimangaiere.Fiecaviziuneacereascasaserepetepentrumulţidintreceicarevorciti aceasta frumoasa expunere apasilor care trebuie facuti pecalea cătreHristos. Aceastaestedorinţasincerăaeditorilorşia

AdministratorilorpublicaţiilorluiEllenG.White.

Capitolul1

IUBIREA LUI DUMNEZEU FAŢĂ DE OM

NaturaşirevelaţiamarturisescdeopotrivadespredragostealuiDumnezeu.Tatalnostru

cerescesteizvorulvieţii,alınţelepciuniişialbucuriei.Priviţilucrurileminunateşifrumoasedinnatura.Gandiţi-valaminunataloradaptare,nunumailanevoileşilafericireaomului,cişila ale tuturor vieţuitoarelor. Lumina soarelui şi ploaia care ınveselesc şi reımprospateazapamantul, dealurile, marile şi campiile, toate ne vorbesc despre iubirea Creatorului.Dumnezeu este Acela care ımplineşte nevoile zilnice ale tuturor fapturilor Sale. In cuvintefrumoase,psalmistulspune:„OchiituturornadajduiescınTine,şiTuledaihranalavreme.Iţideschizimânaşisaturidupădorinţătotceareviaţă.(Psalmii145:15,16)

Dumnezeul-afacutpeompedeplinsfantşi fericit; iarpamantulcelfrumos,aşacumaieşitdinmanaCreatorului,nupurtaniciunsemndedecaderesauumbradeblestem.Ceeaceaadus nenorocirea şi moartea a fost ıncalcarea Legii lui Dumnezeu – legea iubirii. Totuşidragostea lui Dumnezeu este descoperita chiar şi ın mijlocul suferinţei, care constituierezultatulpacatului.EstescriscaDumnezeuablestematpamantuldincauzaomului(Geneza3:17).Spiniişipalamida–di icultaţileşiıncercarilecaretransformaviaţaluiıntr-oviaţaplinadetrudaşigrija–aufostranduitesprebinelesau,caoparteadisciplineinecesareınplanulluiDumnezeupentrusalvarealuidinruinaşidegradareaadusedepacat.Deşicazuta,lumeanuesteıntrutotulnecazşinenorocire.Naturaınsaşitransmitesoliidesperanţaşimangaiere.Scaieţiisuntplinideflori,iarspiniisuntacoperiţicutrandafiri.

„Dumnezeuesteiubire”scriepe iecarebobocde loarecestasasedeschida,pe iecareir de iarba care rasare. Pasarelele ıncantatoare, facand sa rasune aerul cu trilurile lorınveselitoare; lorile,atatdedelicatcolorateındesavarşirealor,ınmiresmandaerul;copaciiınalţi ai padurii, cu bogatul lor frunziş de un verde viu – toate marturisesc despre grijaparinteasca şiduioasa aDumnezeuluinostru şidespredorinţaSadea-i facepe copiii Luifericiţi.

Cuvantul luiDumnezeudescoperacaracterulSau.El Insuşia facutcunoscuta iubireaşimilaSain inita.CandMoises-arugat:„«Arata-mislavaTa!»,Domnularaspuns:«Voifacesatreaca pe dinaintea ta toata frumuseţea Mea»” (Exodul 33:18,19). Aceasta este slava Sa.DomnulatrecutpedinaintealuiMoise„şiastrigat:«DomnulDumnezeuesteunDumnezeuplin de ındurare şi milostiv, ıncet la manie, plin de bunatate şi credincioşie, care Işi ţinedragostea pana la mii de neamuri de oameni, iarta faradelegea, razvratirea şi pacatul»”(Exodul34:6,7).Eleste „milosşiplinde ındurare, ındelungrabdatorşibogat ınbunatate”,

pentrucă„Îiplaceîndurarea”(Iona4:2;Mica7:18).Dumnezeua legat inimanoastradeElprinnenumaratedovezimanifestateıncerşipe

pamant.ElacautatsaniSedescopereprinlucruriledinnaturaşiprincelemaiprofundeşimaiduioaselegaturiomeneşti,pecarelepoatecunoaşteinimanoastra.Insatoateacesteanuoglindescdecat imperfect iubirea luiDumnezeu. In ciudaexistenţei tuturor acestordovezievidente,vrajmaşuloricaruibineaorbitminteaoamenilor,aşaıncateiprivesccuteamaspreDumnezeu,gandinddespreElcaesteseverşineiertator.Satanai-adeterminatpeoamenisa-LconsiderepeDumnezeuo iinţaalcareiprincipalatributestedreptatearigidaşiin lexibila,asemenea unui judecator aspru şi intransigent, asemenea unui creditor exigent şineınduplecat. El L-a descris pe Creator ca pe o iinţa care pandeşte cu suspiciune, ca saobservegreşelile şipacateleoamenilor,pentruaputeaaduceasupra lor judecaţileCerului.Domnul Iisus a venit sa traiasca printre oameni, tocmai ca sa ındeparteze aceasta umbraîntunecatăşisă-idescoperelumiiiubireanemărginităaluiDumnezeu.

Fiul lui Dumnezeu a venit din cer pentru a-L descoperi pe Tatal. „Nimeni n-a vazutvreodatapeDumnezeu;singurulLuiFiu,careesteınsanulTatalui,AcelaL-afacutcunoscut”(Ioan1:18).„NimeninucunoaştepedeplinpeTatal,afaradeFiul,şiacelacaruiavreaFiulsai-L descopere” (Matei 11:27). Cand unul dintre ucenici I-a adresat rugamintea: „Doamne...arata-nepeTatal”,DomnulIisusi-araspuns:„Deatatavremesuntcuvoi,şinuM-aicunoscut,Filipe?CineM-avazutpeMine,avazutpeTatal.Cumzicitudar:«Arata-nepeTatal»?”(Ioan14:8,9)

DomnulIisusadescrisscopulmisiuniiSaleaici,pepamant,spunandca„DuhulDomnuluiM-aunssavestescsaracilorEvanghelia;M-atrimissatamaduiescpeceicuinimazdrobita,sapropovaduiescrobilorderazboislobozireaşiorbilorcapatareavederii;sadaudrumulcelorapasaţi” (Luca 4:18). Aceasta a fost lucrarea Sa. El mergea din loc ın loc, facand bine şivindecandu-i pe toţi cei care erauoprimaţi de Satana.Erau sate ıntregi, ın carenu semaiauzeaniciungeamatdedurere,pentrucaDomnulHristostrecusepeacoloşivindecasetoatesuferinţelelocuitorilor.LucrareaLuiadoveditcaaveaomisiunedivina.FiecarefaptaavieţiiSaledezvaluiadragostea,milaşicompasiunea;inimaLuisedeschideacuosimpatieduioasapentru iiioamenilor.El apreluatnaturaumana, ca sapoata veni ın contact cu lipsurile şinevoileomului.CeimaisaracişiceimaiumilioameninusetemeausaseapropiedeEl.ChiarşicopiiimicisesimţeauatraşideIisus.EiaveauoplaceredeosebitasaseurcepegenunchiiLuişisăpriveascălachipulLuiliniştit,careradiadeiubire.

DomnulIisusnuS-aabţinutsarosteascaadevarul,darıntotdeaunal-aexprimatcuiubire.InrelaţiileSalecuoamenii,Eladoveditcelmaimaretactşioatenţieınţelegatoareşiplinadebunatate. El nu a fost niciodata nepoliticos, nu a rostit niciodata un cuvant aspru fara a inecesarşinuapricinuitniciodataodurerenefolositoareunuisu letsensibil.DomnulHristosnu a condamnat slabiciunea omeneasca. El declara adevarul, dar ıl declara ıntotdeauna cudragoste.Eldenunţaipocrizia,necredinţaşinedreptatea;darcandrosteamustrariletaioase,ınglasulLuisesimţeaulacrimi.DomnulaplanspentruIerusalim,cetateapecareoiubea,darcarearefuzatsa-LprimeascatocmaipeEl,CelceeraCalea,AdevarulşiViaţa.OameniiL-aurespins tocmaipeEl,Cel ceeraMantuitorul,darDomnul i-a tratat cuodelicateţeplinadecompatimire.Elatraitoviaţaderenunţarelasine,ıngrijindu-Secuatenţiedenevoilealtora.InochiiLui, iecaresu leterapreţios.DeşiSecomportaıntotdeaunacuodemnitatedivina,El

Se umilea, tratandu-l cu respect şi atenţie pe iecare membru al familiei lui Dumnezeu.DomnulHristosavazutıntoţioameniisu letecazuteıncapcanapacatului,iarmisiuneaLuieraaceeadealesalva.

AcestaestecaracterulDomnuluiHristos,aşacuma fostdescoperit ınviaţaLui.Acestaeste caracterul lui Dumnezeu. Caci torentele milei divine, manifestate ın Iisus Hristos, serevarsaasupra iiloroamenilor,dininimaTatalui.Iisus,Mantuitorulcelmilostivşiduios,eraDumnezeu„arătatîntrup”(1Timotei3:16).

DomnulHristosatrait,asuferitşiamuritpentrurascumparareanoastra.Eladevenitun„Omaldurerilor”,pentrucanoisaputemaveapartedebucuriaveşnica.DumnezeuaıngaduitcaFiulSaupreaiubit,plindeharşideadevar,savinadintr-o lumedeoslavadenedescrisıntr-o lume degradata şi contaminata de pacat, o lume ıntunecata de umbra morţii şi ablestemului.ElI-aıngaduitsaparaseascalocaşuliubiriiSaleşiadorareadinparteaıngerilorpentruasuferiruşinea,insulta,umilinţa,uraşimoartea.„Pedeapsa,carenedapacea,acazutpesteElşiprinranileLuisuntemtamaduiţi”(Isaia53:5).Priviţi-Lınpustie,ınGhetsemani,pecruce!FiulcelfaraprihanaalluiDumnezeualuatasupraLuipovarapacatului.El,carefuseseunacuDumnezeu,asimţitınsu letulSauteribiladesparţirepecareoproducepacatulıntreDumnezeuşiom.Acest fapta smulsdepebuzeleLui strigatulplindedurere: „DumnezeulMeu,DumnezeulMeu,pentruceM-aiparasit?”(Matei27:46).Povarazdrobitoareapacatului,conştienţa imensitaţii lui ıngrozitoare, a desparţirii pacatosului deDumnezeu I-au zdrobitinimaFiuluiluiDumnezeu.

DarmareleLuisacri iciunuafostfacutpentruageneraıninimaTataluiiubireafaţadecelpăcătos,nicipentrua-Iinducebunăvoinţadea-lmântui.O,nu!„FiindcăatâtdemultaiubitDumnezeulumea,caadatpesingurulLuiFiu…”(Ioan3:16).Tatalneiubeştenucaurmareamariijertfedeispaşire,ciElaadusaceastajertfapentrucaneiubeşte;DomnulHristosafostmijloculprincareTatalapututsa-Sireverseiubireanemarginitaasuprauneilumicazuteınpacat. „Dumnezeu era ın Hristos, ımpacand lumea cu Sine” (2 Corinteni 5:19). DumnezeuTatal a suferit ımpreuna cu Fiul Sau. In agonia din Ghetsemani, ın moartea de pe cruceaGolgotei,inimaIubiriiInfiniteaplătitpreţulrăscumpărăriinoastre.

DomnulIisusspunea:„TatalMaiubeşte,pentrucaImidauviaţacaiaraşis-oiau”(Ioan10:17). Ceea ce ınseamna: „Tatal Meu va iubeşte atat de mult, ıncat chiar şi pe Mine MaiubeştemaimultpentrucaMi-amdatviaţapentrumantuireavoastra.Prin faptulcaM-amfacutreprezentantulşigarantulvostru,jert indu-MiviaţaşiluandasupraMeaslabiciunileşipacatelevoastre,EusuntiubitşimaimultdeTatalMeu;caci,prinsacri iciulMeu,Dumnezeupoatefidrept,şitotuşisă-LîndreptăţeascăpecelcarecredeînHristos.”

Nimeni altul, ın afara de Fiul lui Dumnezeu, nu putea ınfaptui mantuirea noastra;deoarece numai El, care a fost ın relaţia cea mai apropiata cu Tatal, era ın masura sa Ildescopere.NumaiIisus,careacunoscutınalţimeaşiadancimeaiubiriiluiDumnezeu,puteasao facavizibila.Nimicaltcevaşinimicmaipuţindecatsacri iciul in init,adusdeDomnulHristospentruomulcazut,nuputeasaexprimeiubirealuiDumnezeuTatalfaţadeomenireapierdută.

„FiindcaatatdemultaiubitDumnezeulumea,caadatpesingurulLuiFiu...”(Ioan3:16).ElL-adatnunumaicasatraiascaınmijloculoamenilor,cişicasapoartepacatelelorşisamoaraınlocullor.ElL-adaruitomeniriipierdute.DomnulHristostrebuiasaSeidenti icecu

preocuparile şi nevoile omenirii. Deşi a fost şi este una cu Dumnezeu, relaţia pe care aımpartaşit-o Iisus cu iii oamenilor nu va i rupta niciodata. Domnului Hristos „nu-I esteruşine sa-i numeasca fraţi” (Evrei 2:11). El este Jertfa noastra, Aparatorul nostru, Fratelenostru, purtand chipul nostru omenesc ınaintea tronului Tatalui, şi, ca Fiul al omului, varamanede-alungulveşnicieiunacuneamulomenesc,pecarel-arascumparat.Elafacuttoateacesteapentrucaomulsapoata i salvatdinruinaşidegradareapacatului,pentruaputeareflectaiubirealuiDumnezeuşiaseîmpărtăşidebucuriasfinţirii.

Preţul platit pentru rascumpararea noastra, sacri iciul in init pe care l-a facut Tatalnostrudin cer, dandu-Lpe Fiul Sau samoara pentrunoi, ar trebui sa ne inspire concepţiifoarte ınalte despre ceea ce putem deveni prin Hristos. Pe masura ce privea ınalţimea,adancimea şi laţimea iubirii luiDumnezeuTatal faţa de lumeapierduta, inspiratul apostolIoan era cuprins de adorare şi de veneraţie; şi, negasind un limbaj mai potrivit pentru aexprimamareţiaşiduioşiaacesteiiubiri,elcheamalumeaıntreagasaopriveasca.„Vedeţicedragostene-a aratatTatal: sa nenumimcopii ai luiDumnezeu” (1 Ioan3:1). Ce valoare ıiconferafaptulacestaomului!Datoritapacatului, iiioamenilorauajunsrobiailuiSatana.PrincredinţaınjertfaispaşitoareaDomnuluiHristos, iiiluiAdampotdeveni iiailuiDumnezeu.Luand asupra Sa natura noastra omeneasca, Domnul Hristos ınalţa omenirea. Astfel, ceipacatoşisuntaduşiınpoziţiaıncare–prinlegaturacuDomnulHristos–potcuadevaratsadevinăvrednicidenumelede„fiiailuiDumnezeu”.

Oastfeldeiubireestefaraegal.Sa imnumiţicopiiaiImparatuluiceresc!Cepreţioasafagaduinţa!Cesubiectpentrumeditaţiaceamaiprofunda!IubireainegalabilaaluiDumnezeupentruolumecarenuL-aiubit!Gandulacestaareoputerecarecucereştesu letulşiconducegandireaşivoinţaomuluilaoatitudinedesupunerefaţadevoinţaluiDumnezeu.Cucatvomstudiamaimultcaracteruldivin,ınluminacruciidepeGolgota,cuatatvomınţelegemaibinemila, duioşia şi iertarea, ımpletite cu nepartinirea şi dreptatea şi cu atat mai clar vomdiscernenenumarateledovezi ale iubirii in inite şi alemileiplinedegingaşie, ce ıntrec cumultsimpatiaşidoruluneimamepentrucopiluleipierdut.

Capitolul2

PĂCĂTOSUL ARE NEVOIE DE HRISTOS

Laınceput,omulafostınzestratcuınsuşirişicapacitaţinobileşicuominteechilibrata.

Ca iinţa,eleradesavarşitşiındeplinaarmoniecuDumnezeu.Gandurileluieraucurate,iarscopurilesale,s inte.Dar,prinneascultare,capacitaţileluiauajunspervertite,iaregoismulaluat locul iubirii. Din cauza pacatului, natura lui a ajuns atat de slabita, ıncat, prin propriaputere,i-afostimposibilsărezisteinfluenţeirăului.EladevenitroballuiSatanaşiarfirămasastfelpentrutotdeauna,dacaDumnezeunuar iintervenitınmodspecial.Scopulispititoruluia fost aceladea zadarniciplanul avut ın vederedeDumnezeuprin creareaomului şi de aumplepamantulcunenorocireşidevastare.Iardupaaceea,intenţionasaprezintetotacestrăucafiindrezultatullucrăriiluiDumnezeudecreareaomului.

In starea sa de nevinovaţie, omul traia ıntr-o fericita comuniune cu Cel „ın care suntascunsetoatecomorileınţelepciuniişialeştiinţei”(Coloseni2:3).Dar,dupaceapacatuit,elnuşi-amaipututgasibucuriaıns inţenieşi,caurmare,aıncercatsaseascundadeprezenţaluiDumnezeu.Aceastacontinuasa iestareainimiinerenascute.OastfeldeinimanuesteınarmoniecuDumnezeuşinugaseşteniciobucurieıncomuniuneacuEl.Pacatosulnuarputeai fericit ınprezenţa luiDumnezeuşiarcautasaevitecompania iinţelors inte.Daca is-arıngadui sa intre ın ceruri, aceasta nu ar ınsemna nicio bucurie pentru el. Spiritul iubiriineegoiste,caredomneşteacolounde iecareinimaraspundeinimiiIubiriiIn inite,nuartreziniciunecouınsu letulpacatosului.Gandurilelui,preocuparileşimotiveleluiar istrainedecele care ıi motiveaza pe locuitorii fara pacat de acolo. Pacatosul ar constitui o notadiscordantaınarmoniacerului.Pentruel,cerular iunlocdetorturaşiardorisaseascundade Acela care este lumina şi sursa bucuriei cerului. Nu o hotarare arbitrara din partea luiDumnezeuıiexcludepeceiraidinceruri,ciproprianepotrivirefaceimposibilaprezenţaloracolo.Pentruei,slavaluiDumnezeuar iunfocmistuitor.Eiarpreferanimicirea,numaicasapoatăfiascunşidefaţaCeluicareamuritpentrua-irăscumpăra.

Esteimposibilsascapam,prinnoiınşine,deadanculpacatuluiıncaresuntemcufundaţi.Inimanoastraestereaşinuoputemschimba.„Cumarputeasaiasadintr-o iinţanecurataunomcurat?Nupoatesaiasaniciunul”(Iov14:4).Caci„umblareadupalucrurile iriipamanteştiestevrajmaşie ımpotriva luiDumnezeu,cacieanusesupuneLegii luiDumnezeuşinicinupoatesasesupuna”(Romani8:7).Educaţia,cultura,exercitareavoinţei,eforturileomeneştiışiausferalordeacţiune,daraicitoateacesteasuntcompletfaraputere.Elepotproduceocomportareexterioaracorecta,darnupotschimbainima;elenupotcuraţaizvoarelevieţii.

Trebuie sa existe o putere care sa lucreze dinauntru, o noua viaţa de sus, mai ınainte caoamenii sa poata i schimbaţi de la pacat la s inţenie. Aceasta putere esteHristos. Numaiharul Sau poate sa ınvioreze ınsuşirile lipsite de putere ale su letului şi sa le atraga spreDumnezeu,spresfinţenie.

Mantuitorulspunea:„Dacaunomnusenaştedinnou”,adicadacanuvaprimioinimanoua, dorinţe noi, scopuri şi motive noi, care sa duca la o viaţa noua, „nu poate vedeaImparaţia luiDumnezeu” (Ioan3:3). Ideea ca estenecesara doarodezvoltare a ınsuşirilorbune, care exista ın om prin natura lui, constituie o amagire fatala. Caci „omul iresc nuprimeşte lucrurileDuhului luiDumnezeu, cacipentruel suntonebunie: şinicinu lepoateınţelege,pentrucatrebuiejudecateduhovniceşte”(1Corinteni2:14).„Nutemiracaţi-amzis:«Trebuiesavanaşteţidinnou»”(Ioan3:7).DespreDomnulHristosestescris:„InEleraviaţa,şiviaţaeraluminaoamenilor”(Ioan1:4).Elerasingurul„Numedatoamenilor,ıncaretrebuiesăfimmântuiţi”(Fapteleapostolilor4:12).

Nuestesu icientsaobservişisa ınţelegibunatateaplinade iubirea luiDumnezeu,savezibunavoinţaLuişiduioşiaparinteascaacaracteruluiSau.NuesteındeajunssadiscerniınţelepciuneaşidreptateaLegiiSale,saınţelegicaeaesteıntemeiatapeprincipiulveşnicaliubirii.ApostolulPavelaınţelestoateacesteaşiaexclamat:„…marturisescprinaceastacaLegeaestebuna”.„AşacaLegea,negreşit,estesfanta,şiporuncaestesfanta,dreaptaşibuna”.Totuşi el adauga, ın amaraciunea şi disperarea su letului sau: „... dar eu sunt pamantesc,vandutrobpacatului”(Romani7:16,12,14).Eldoreamultcuraţiamoralaşineprihanireapecaresesimţea incapabilsa ledobandeascaprinel ınsuşi, iaraceasta l-a facutsastrige: „O,nenorocituldemine!Cinemavaizbavideacesttrupdemoarte?”(Romani7:24).Acestaestestrigatul care a izbucnit din inima ımpovarata a oamenilor din toate ţarile şi din toateveacurile.Pentrutoţi,nuestedecatunsingurraspuns:„IataMielulluiDumnezeu,careridicapăcatullumii”(Ioan1:29).

Multe sunt pildele prin care Duhul lui Dumnezeu a cautat sa ilustreze acest adevar,facandu-lclarsu letelorcedoresccudisperaresa ieeliberatedevinovaţiapacatului.Candapacatuit, ınşelandu-l pe Esau, Iacov a fugit din casa tatalui sau, simţindu-se copleşit degreutateavinovaţieisale.Singurşialungat,aşacumera,desparţitdetotcefacusecaviaţasa-iiedraga, singurulgandcareapasaasuprasu letului sau,maipresusde toatecelelalte, erateamacanucumvapacatulsausa-l idesparţitdeDumnezeuşicaeraparasitdeProvidenţa.In amaraciunea lui, s-a culcat sa se odihneasca pe pamantul gol, avand ın jurul lui numaidealurilesinguratice,iardeasupracerulluminatdestele.Pecanddormea,oluminaciudatai-aaparutınvis. Si iata,depepamantulpecareseodihnea,oscarauriaşapareacaseınalţachiarpanalaporţileceruluişi,peea,ıngeriiluiDumnezeucoborauşiurcau,ıntimpce,desus,dinslavacerului,s-aauzitovocedivina,rostindosoliedemangaiereşisperanţa.Astfel,is-afacut cunoscut lui Iacov un raspuns la nevoia şi dorinţa su letului sau – unMantuitor. Cubucurie şi cu recunoştinţa, Iacov a vazutdescoperindu-i-se o caleprin care el, unpacatos,putea ireadusıncomuniunecuDumnezeu.ScaraceaminunatadinvisulsauIlreprezentapeIisus,singurulmijlocdecomunicaredintreDumnezeuşiom.

Acelaşi simbol a fost amintitdeDomnulHristos ın convorbireaSa cuNatanael, atuncicandaspus:„…veţivedeaceruldeschisşipeıngeriiluiDumnezeusuindu-seşipogorandu-sepesteFiulomului”(Ioan1:51).Princadereasaınpacat,omuls-aınstrainatdeDumnezeu,iar

pamantul a fost desparţit de cer. Aceasta prapastie ıntre cer şi pamant facea imposibilaexistenţa oricarei posibilitaţi de comunicare. Dar, prin Domnul Hristos, pamantul a fostreadusınlegaturacucerul.PrinmeriteleSale,Hristosaaşezatunpodpesteprapastiafacutadepacat,astfelıncatıngeriiluiDumnezeusapoatamenţinelegaturacuomul.DomnulHristosrealizeazălegăturaîntreomulcăzut,slabşineajutoratşiIzvorulputeriiinfinite.

Visurileomeneştideprogressuntzadarniceşitoateeforturilepentruınalţareaomeniriisunt inutile,dacaoameniineglijeaza singuraSursade speranţa şideajutorpentruneamulomenesc cazut ın pacat. Caci „orice ni se da bun şi orice dar desavarşit este de sus,pogorandu-sede laTatal luminilor”(Iacov1:17).FaraDumnezeu,nuexistaniciuncaracterdesavarsit. Iar singura cale spreDumnezeu esteDomnulHristos. El spune: „Eu sunt Calea,AdevărulşiViaţa.NimeninuvinelaTatăldecâtprinMine”(Ioan14:6).

InimaluiDumnezeusimtepentrucopiiiSaidepepamantodragostemaiputernicadecatmoartea.PrindaruireaFiuluiSau,Elne-aoferittoatevalorilecerului,adunateınacestunicDar.ViaţaMantuitorului,moarteaşi lucrareaLuidemijlocire, slujirea ıngerilor ın favoareanoastra,suspinelenegraitealeDuhuluiSfant,lucrareaTatalui,careestemaipresusdetoateşisemanifestaprintoateacestea,interesulnecontenital iinţelorcereşti–totulesteangajatınlucrareademântuireaomului.

Sa contemplam deci sacri iciul uimitor care a fost facut pentru noi! Sa ıncercam saapreciemvaloarea implicarii şi energiei pe careCerul o investeşte pentru caştigarea celorpierduţişipentruaducerealorınapoiınCasaTatalui.Motivaţiiatatdeputerniceşimijloaceatat de vaste cum nu s-ar i putut angaja niciodata ıntr-o alta acţiune; rasplatirile pestemasura demari pentru ımplinirea corecta a datoriei, bucuria cerului, societatea ıngerilor,comuniuneaşiiubirealuiDumnezeuşiaFiuluiSau,elevareaşidezvoltareatuturorınsuşirilornoastre, de-a lungul tuturor veacurilor – nu sunt oare toate acestea ıncurajari şimotivaţiisu icientdeputernice, ıncatsanedeterminesa-IaducemCreatoruluişiRascumparatoruluinostruoslujiredintr-oinimăplinădeiubire?

Pedealtaparte,Cuvantul luiDumnezeuprezinta judecaţilepronunţatedeEl ımpotrivapacatului,pedeapsainevitabila,degradareacaracteruluinostruşidistrugerea inala,pentruaneavertizaîmpotrivapericoluluidea-islujiluiSatana.

Oaresanu luamnoi ınconsiderarebunatatea luiDumnezeu?Cear iputut faceElmaimult?Prinurmare,sastabilimorelaţiebunaşicorectacuAcelacarene-aiubitcuodragosteuimitoare. Sa ne folosim demijloacele harului, care ne-au fost puse la dispoziţie pentru aputea i transformaţi pana la deplina asemanare cu El şi pentru a i readuşi ın societateaîngerilor,înarmonieşicomuniunecuTatălşicuFiul.

Capitolul3

POCĂINŢA

Cum poate i un om drept ınaintea lui Dumnezeu? Cum poate pacatosul sa ie facut

neprihanit? Numai prinDomnul IisusHristos putem i aduşi ın armonie cuDumnezeu, cusfinţeniaLui.DarcumartrebuisăvenimnoilaDomnulHristos?Mulţiridicăaceeaşiîntrebarepe care a pus-o mulţimea ın Ziua Cincizecimii, cand, convinsa de pacat, a strigat: „Ce safacem?” Primul cuvant al raspunsului lui Petru a fost: „Pocaiţi-va” (Faptele apostolilor2:37,38).Cuoaltaocazie,lascurttimpdupaaceea,elaspus:„Pocaiţi-va…şiıntoarceţi-valaDumnezeu,pentrucasăviseşteargăpăcatele”(Fapteleapostolilor3:19).

Pocainţaincludeoadancaparerederaupentrupacatelesavarşiteşiocontinuaferiredealemaiface.Noinuvomrenunţapedeplinlapacat,panacandnuvomınţelegeadevaratulluicaracter. Pana cand nu ne vom ındeparta de pacat cu toata inima, nu se va produce nicioschimbareautenticăînviaţanoastră.

Existamulţicarenureuşescsa ınţeleagaadevaratanaturaapocainţei.Multora leparerau ca au pacatuit şi chiar realizeaza o schimbare evidenta a vieţii, pentru ca se tem cagreşelile proprii vor aduce asupra lor suferinţe. Dar nu aceasta este pocainţa, aşa cum oınţelegeBiblia.Acelepersoanedeplangmaidegraba suferinţadecatpacatul.Aceastaa fostıntristarea lui Esau cand a vazut ca pierduse pentru totdeauna dreptul de ıntai nascut.Balaam,ınspaimantatdeıngerulcarestateaıncalealuicusabiascoasa,şi-arecunoscutvina,de teama ca ışi va pierde viaţa; dar nu a fost o pocainţa adevarata, o reala parere de raupentrupacat,nuafostoschimbareamotivaţiilor,niciorepulsiefaţadeceeaceesterau.IudaIscarioteanul, dupa ce L-a vandut pe Domnul sau, a strigat: „Am pacatuit, caci am vandutsângenevinovat”(Matei27:4).

MarturisirealuiIudaafostsmulsadinsu letulsauvinovatdeoconştientizareteribilaafaptuluicaestecondamnatşideaşteptareaplinadeteamaajudecaţii.Consecinţelepecareurma sa le suporte ıl umpleau de teroare, dar ın su letul lui nu era o durere profunda,zdrobitoare,pentrufaptulcaIltradasepeFiulcelneprihanitalluiDumnezeuşiIlnegasepeSfantulluiIsrael.Faraon,subin luenţaplagilortrimisedeDumnezeu,şi-arecunoscutpacatulnumai pentru a scapa de continuarea pedepsei, dar el s-a ıntors la atitudinea de s idare aCeruluideîndatăceplăgileauîncetat.Toţiaceştiaaudeplânsrezultatelepăcatului,darnule-apărutrăupentrupăcatulînsine.

Atunci cand inima se supune in luenţei Duhului Sfant, conştiinţa este trezita, iarpacatosulajungesaınţeleagacevadinprofunzimeaşis inţeniaLegiiluiDumnezeu,careestetemeliaguvernariiSaleıncerurişipepamant.„Lumina…carelumineazapeoriceom,venind

ın lume” (Ioan 1:9), patrunde ın camarile tainice ale su letului şi dezvaluie ın mod clarlucrurile ascunse ale ıntunericului. Simţamantul vinovaţiei pune stapanire pe minte şi peinima.PacatosulesteconştientdedreptatealuiDumnezeuşiestecuprinsdegroazalagandulca sta, ın starea lui de vinovaţie şi ıntinare, ınaintea Aceluia care cerceteaza inimile. ElînţelegeiubirealuiDumnezeu,frumuseţeasfinţeniei,bucuriacurăţieimorale;eldoreştesăfieeliberatdepăcatşireadusînlegăturăcuCerul.

RugaciunealuiDavid,dupacadereasa,ilustreazanaturaadevarateicainţepentrupacatulsavarşit.Pocainţaluiafostsinceraşiprofunda.Elnuafacutniciunefortpentrua-şiatenuavina:rugaciunealuinuafostinspiratadeniciodorinţadeascapadeameninţareajudecaţii.Davidaınţelesimensitateapacatuluisau;elaconştientizatstareadedegradareşijosnicieasu letuluisauşiasimţitrepulsiefaţadepropriulpacat.Elnus-arugatdoarpentruiertare,cişipentrucuraţiainimii.Davidadoritmultbucurias inţirii–pentrua iiaraşiınarmonieşicomuniunecuDumnezeu.Iatăcumîşiexprimăsimţămintele:

Fericedecelcufărădelegeaiertată;şidecelcupăcatulacoperit!Fericedeomulcăruianu-iţineînseamăDomnulnelegiuireaȘiînduhulcăruianuesteviclenie!(Psalmii32:1,2)Aimilădemine,Dumnezeule,înbunătateaTa!DupăîndurareaTaceamare,ştergefărădelegilemele!...Căciîmicunoscbinefărădelegileşipăcatulmeustănecurmatînainteamea.Curăţeşte-măcuisopşivoificurat;spală-măşivoifimaialbdecâtzăpada…Zideşteînmineoinimăcurată,Dumnezeule,puneînmineunduhnouşistatornic!NumălepădadelaFaţaTaşinuluadelamineDuhulTăucelSfânt.Dă-miiarăşibucuriamântuiriiTale,şisprijină-măcuunduhdebunăvoinţă!...Izbăveşte-mădevinasângeluivărsat,şilimbameavalăudaîndurareaTa.(Psalmii51:1-3,7,10-12,14)Manifestareauneiasemeneapocainţedepaşeştecumult limiteleputeriinoastre;ease

obţinenumaidelaDomnulHristos,careS-aînălţatlacerşile-adatdarurioamenilor.Mulţipotgreşitocmaiınaceastaprivinţaşi,caurmare,nureuşescsaprimeascaajutorul

pecaredoreşteDomnulHristossali-ldea.EicredcanupotvenilaHristospanacandnus-aupocaitmaiıntaişicapocainţacondiţioneazaiertareapacatelorlor.Esteadevaratcapocainţa

precede iertareapacatelor;deoarecenumai inimazdrobita şi smeritavasimţinevoiaunuiMantuitor.Daroaretrebuiecapacatosulsaaşteptepanaceva ipocaitşinumaidupaaceeasa vina la Domnul Iisus? Trebuie oare sa facem din pocainţa un obstacol ıntre pacatos şiMântuitor?

SfantaScripturanuneınvaţacapacatosultrebuiemaiıntaisasepocaiascaşinumaidupaaceeavaputeasaraspundainvitaţieiluiHristos:„VeniţilaMine,toţiceitrudiţişiımpovaraţi,şi Eu va voi da odihna” (Matei 11:28). Ceea ce ıl conduce pe cel pacatos la o pocainţaadevarata este neprihanirea care vine de la Domnul Hristos. In cuvantul adresat iudeilor,apostolulPetruaexprimatınmodclaracestadevar,spunand:„PeacestIisus,DumnezeuL-aınalţatcuputereaLuişiL-afacutDomnşiMantuitor,casadealuiIsraelpocainţaşiiertareapacatelor” (Faptele apostolilor 5:31). Dupa cum nu putem i iertaţi de pacat fara DomnulHristos, tot aşa nu ne putem pocai fara intervenţia Duhului lui Hristos care ne trezeşteconştiinţa.

DomnulHristosestesursaoricaruiimpulsdeafacebinele.NumaiElpoatesadiıninimavrajmaşie ımpotriva pacatului. Fiecare dorinţa dupa adevar şi curaţie morala, iecareconvingerecuprivirelapropriapacatoşenieconstituieodovadaafaptuluicaDuhulSaucelSfântlucreazăasuprainimiinoastre.

DomnulIisusspunea:„Si,dupacevoi i ınalţatdepepamant,voiatragelaMinepetoţioamenii” (Ioan 12:32). Hristos trebuie sa-i ie descoperit pacatosului ca iindMantuitorulcare a murit pentru pacatele lumii. Cand privim la Mielul lui Dumnezeu ınalţat pe cruceaGolgotei, taina mantuirii ıncepe sa se contureze ın mintea noastra, iar bunatatea luiDumnezeu ne conduce la pocainţa. Prin moartea pentru cei pacatoşi, Domnul Hristos amanifestat o iubire care depaşeşte limitele ınţelegerii noastre. Pe masura ce pacatosulcontemplaaceastadragoste,eaıisensibilizeazainima,ıi impresioneazaminteaşiıi inspirasufletuluiunregretsincerpentrupăcatulsăvârşit.

Esteadevaratcauneorioameniiıncepsaseruşinezedecailelorpacatoaseşirenunţalauneledintreobiceiurile lorrelechiar ınaintedea iconştienţide faptulcasuntatraşispreDomnulHristos.Dar,oridecateoriaceştiafacunefortpentruarealizaoschimbareınviaţalor,motivaţideodorinţasinceradeafacebinele,estemanifestataputerealuiHristoscareıiatrage spre Sine. O in luenţa de care ei nu sunt conştienţi lucreaza asupra su letului, iarconştiinţa este trezita şi comportamentul lor este corectat. In timp ce Domnul Hristos ıiatragesapriveascasprecruceaSa,casa-LvadapeAcelacareafostrastignitpentrupacatelelor,poruncileluiDumnezeuışiregasescloculınconştiinţa.Caracterulnelegiuitalvieţiilorşipacatul adanc ınradacinat ın su let le sunt descoperite. Ei ıncep sa ınţeleaga ceva dinneprihanireaDomnuluiHristosşiexclama:„Ceesteoarepacatulıncatatrebuitsanecesiteunasemeneasacri iciupentrurascumparareavictimelorlui?Oaretoataaceastadragoste,toataaceastasuferinţasitoataaceastaumilinţaaufostnecesarepentrucanoisanupierim,cisaavemviaţaveşnică?”

Celpacatossepoateopuneacesteiiubiri,elpoaterefuzasaselaseatraslaHristos;dar,dacanusevaımpotrivi,va iadustotmaiaproapedeDomnulHristos;ınţelegereaPlanuluideMantuireılvaconducelapiciorulcrucii,pocaindu-sepentrupacatelesale,careaupricinuitsuferinţeleFiuluiiubitalluiDumnezeu.

Aceeaşi inteligenţa divina care lucreaza asupra lucrurilor din natura ıi vorbeşte inimii

oamenilor, inspirandu-le simţamantuluneinevoiprofunde,pe care einuopot exprima ıncuvinte.Lucrurilelumiinumaiımplinescdorinţaarzatoareainimiilor.DuhulluiDumnezeuıiındeamnaınmodinsistentsacautenumaiacelemijloaceprincarepotprimipaceşilinişte–harul lui Hristos, bucuria s inţirii. Prin in luenţe vazute şi nevazute, Mantuitorul nostrulucreazacontinuupentruaatrageinimaoamenilordelaplacerilepacatului,carenusatisfac,labinecuvantarileveşnice,pecarelepotprimiınHristos.Tuturoracestorsu letecarecautaınzadarsabeadinfantanilesecatealelumiipacatului,liseadreseazachemareadivina:„Celuiceîiestesete,săvină,cinevrea,săiaapavieţiifărăplată”(Apocalipsa22:17).

Daca simţiţi ın inima voastra dorinţa dupa ceva mai bun decat poate oferi lumeapacatului, sa ştiţi ca aceasta dorinţa este glasul luiDumnezeu care se adreseaza su letuluivostru. Cereţi-I sa va dea pocainţa, rugaţi-L sa vi-L descopere pe Domnul Hristos ınnemarginita Lui dragoste şi curaţie morala desavarşita. Principiile Legii lui Dumnezeu –iubireafaţadeDumnezeuşifaţadeoameni–aufostexempli icateıntr-omanieradesavarşitaın viaţaDomnuluiHristos. Bunatatea şi iubirea neegoista au constituit esenţa iinţei Sale.CandprivimlaElşicandluminacarestraluceştedepechipulMantuitoruluiserevarsaasupranoastră,atunciajungemsăînţelegemnaturapăcătoasăainimiinoastre.

AşacumaprocedatNicodim,poatecaşinoineamagimcuideeacaviaţaşicaracterulnostrumoralsuntcorecteşiconsideramcanumaitrebuiesaneumiliminimaınaintea luiDumnezeu, ase-menea pacatosului de rand. Dar, cand lumina care vine de la Hristos vastraluci ın su letul nostru, atunci vom discerne egoismul motivelor noastre şi starea devrajmaşieımpotrivaluiDumnezeu,careauıntinat iecarefaptaavieţii.AtuncivomınţelegecăneprihănireaproprieestecuadevăratasemeneaunorzdrenţemurdareşicănumaisângeleluiHristosnepoatecuraţadeoriceıntinareapacatuluişipoateınnoiinimanoastra,facand-oasemeneaLui.

OsingurarazaaslaveiluiDumnezeu,osinguralicarireaneprihaniriiDomnuluiHristos,patrunzand ın su let, face ca iecare pata de imoralitate sa apara dureros de distincta,descoperind ın mod clar diformitatea şi defectele caracterului nostru. Aceasta va pune ınevidenţadorinţelenes inte,necredincioşiainimiişinecuraţiabuzelor.Acteledeneascultare,princarepacatosuldesconsideraLegealuiDumnezeu,ıisuntexpusepriviriişiınţelegeriilui,iarspiritulluiestecopleşitşimahnitsubin luenţacercetatoareaDuhuluiluiDumnezeu.CandvedecaracterulcuratşineprihănitalDomnuluiHristos,păcătosulsedezgustădesineînsuşi.

Candavazutslavasoluluitrimisdincer,profetulDanielafostcopleşitdesimţamantulpropriei slabiciuni şi imperfecţiuni. El descrie efectul acestei scene minunate, spunand:„Puterilem-au lasat, culoareami s-a schimbat, faţami s-a sluţit şi ampierdutoricevlaga”(Daniel10:8).Inimacareesteimpresionatadefelulacestavaurıpropriulegoism,vadetestaiubireadesineşivacauta,prindreptateaDomnuluiHristos,aceacuraţiemoralacaresea laînarmoniecuLegealuiDumnezeuşireflectăcaracterulMântuitorului.

„Cuprivire la neprihanirea pe care o da Legea” – adicamasura ın care erau implicatefapteleluiexterioare–apostolulPaveldeclaradespresinecaera„faraprihana”(Filipeni3:6);dar,atuncicandaınţelesspiritulLegii,els-arecunoscutca iindpacatos.JudecanddupaliteraLegii,aşacumoaplicaoamenii,referindu-selamanifestareaexterioaraavieţii,els-aabţinutdelapacat;dar,candaprivitınprofunzimeapreceptelors inte,els-avazutpesineaşacumılvedea Dumnezeu, s-a plecat ın umilinţa şi şi-a marturisit vina. Apostolul Pavel declara:

„Odinioara, iindcaeramfaraLege,traiam;darcandavenitporunca,pacatulaınviat,şieuammurit” (Romani 7:9). Cand a ınţeles natura spirituala a Legii, atunci pacatul i-a aparut ınadevărataluihidoşenie,iarpreţuireadesineadispărut.

Dumnezeunuconsideratoatepacateleegalecamarime;ınevaluareaSa,caşiınaceeaaomului,existadiferitegradedevinovaţie;dar,oricatdeneınsemnataarpareaogreşealasaualtaınochiioamenilor,niciunpacatnuestemicınaintealuiDumnezeu.Judecataomuluiestepartinitoare, nedesavarşita, dar Dumnezeu evalueaza toate lucrurile aşa cum sunt ele ınrealitate. De pilda, un alcoolic este dispreţuit şi i se spune ca pacatul lui ıl va exclude dinImparaţiacerurilor,ıntimpcemandria,egoismulşilacomiaramanpreaadeseanemustrate.TotuşiacestepacatesuntdeosebitdejignitoarelaadresaluiDumnezeu,pentrucaelesuntcontrare bunataţii caracterului Sau, contrare acelei iubiri neegoiste, care constituie ınsuşimediuldeexistenţa aluniversuluinecazut ınpacat.Cel care cadevictimaunorpacatemaigrelepoate ajunge sa ie cuprinsdeun simţamantde ruşine şi nevrednicie, ınţelegandu-şinevoiadupaharulluiHristos;darmandrianusimteaceastanevoieşiastfelınchideinimaınfaţaDomnuluiHristosşiabinecuvântărilornespusdemaripecareElavenitsăniledea.

Sarmanul vameş din parabola Domnului, care se ruga: „Dumnezeule, ai mila demine,păcătosul!”(Luca18:13),seconsideracafiindunomfoartepăcătos,iarceilalţiîlvedeaulafel;dar el era conştient de nevoia lui spirituala şi a venit ınaintea lui Dumnezeu cu povaravinovaţiei şi a ruşinii lui, cerand ındurare. Inima lui era deschisa pentru ca Duhul luiDumnezeusaIşipoataındeplinilucrareaSaminunata,eliberandu-ldesubputereapacatului.Rugaciuneafariseului,plinademandrieşideıncredereınproprianeprihanire,adoveditcainimaluieraınchisafaţadein luenţaDuhuluiSfant.DatoritaındepartariisaledeDumnezeu,el nu avea simţamantul propriei nelegiuiri, care era ın contrast cu desavarşirea s inţenieidivine.Elnusimţeacăaraveanevoiedecevaşideaceeanuaprimitnimic.

Dacaajungisa iiconştientdepacatoşeniata,nuaşteptasatefacisingurmaibun.Existamulţicarecredcanusuntsu icientdebunipentruaveni laDomnulHristos.Teaştepţisadeviimaibunprinpropriileeforturi?„Poateunetiopiansa-şischimbepieleasauunpardossa-şischimbepetele?Totaşa,aţiputeavoisafaceţibinele,voi,caresunteţideprinşisafaceţiraul?”(Ieremia13:23).AjutorulnostruestenumaiınDumnezeu.Noinutrebuiesaaşteptamconvingeri mai temeinice, ocazii mai bune sau un caracter mai sfant. Prin noi ınşine, nuputemfacenimic.TrebuiesăvenimlaHristosaşacumsuntem.

DarnimenisanuseamageascasingurcugandulcaDumnezeu,ınmareaSaiubireşimila,ıi vamantui totuşi chiar şi pe cei care au respins harul Sau. Caracterul nespus de grav alpacatului poate i ınţeles numai ın lumina crucii de pe Golgota. Cand oamenii susţin caDumnezeuestepreabunpentrua-ialungapeceipacatoşi,invitaţi-isapriveascalaGolgota.Eaaavutlocdeoarecenuaexistatoaltacaleprincareomulsapoata imantuit;deoarece,fara acest sacri iciu, ar i fost imposibil ca neamul omenesc sa ie eliberat de putereadegradatoareapacatuluişisa iereadusıncomuniunecu iinţeles inte.Pentrucaoamenilorle era cu neputinţa sa devina partaşi ai vieţii spirituale, Domnul Hristos a luat asupra Savinovaţianeascultariişiasuferitmoarteaınloculpacatosului.Iubirea,suferinţaşimoarteaFiului lui Dumnezeu marturisesc despre imensitatea teribila a pacatului şi declara ca nuexistanicioaltasalvaredesubputerealui,niciosperanţapentruoviaţamaiınalta,decatprinsupunereanoastrăfaţădeDomnulHristos.

Uneori, cei care nu doresc sa vina la pocainţa se scuza, declarand astfel despre cei cemarturisesca icreştini:„Eusunttotaşadebuncaei.Einusuntmaialtruişti,maiabstinenţi,mai serioşi saumai prevazatori ın comportamentul lor decat sunt eu. Ei sunt tot atat deiubitori de placeri şi de necumpataţi camine.” In acest fel, fac din greşelile altora o scuzapentruproprianeglijareadatoriei.Darpacateleşidefectelealtoranupot ioscuzapentrunimeni,caciDomnulDumnezeunune-adatcamodelnişte iinţeomeneştigreşite.ExemplulnostruesteFiulcelneprihanitalluiDumnezeu,iarceicareseplangdecomportamentulraualunoraşa-zişicreştiniartrebuisa ieeiınşişiniştemodelepentruunstildeviaţamaibunşinobil.Dacaeiauoconcepţieatatdeınaltadespreceeaceınseamnaa icreştin,nuesteoarepăcatullorcelpuţintotatâtdemare?Eiştiuceestedrept,şitotuşirefuzăsăîndeplinească.

Feriţi-va de o amanare ındelungata. Nu lasaţi pentru alta data lucrarea de parasire apacatelorşidecautareacuraţieiinimiiprinDomnulHristos.Inaceastaprivinţaaugreşitmiişi mii de oameni, spre pierzarea lor veşnica. Nu vreau sa insist aici asupra scurtimii şinesiguranţei vieţii; dar exista un pericol teribil, un pericol insu icient ınţeles – acela de aamanamereuascultareadevoceaDuhuluiSfantalluiDumnezeu,alegandsatraieştiınpacat,pentruca,defapt,ınsaşiamanareaestepacat.Oricatdemicar iconsideratunpacat,elnupoate iıngaduitdecatcurisculuneipierderiin inite.Oricepacatpecarenu-lbiruimnevabiruielpenoi,contribuindladistrugereanoastrăveşnică.

AdamşiEvaaucautatsa linişteascavoceaconştiinţei lor, spunandu-şicaamancadinfructul oprit era un fapt atat de puţin important, ıncat nu putea avea consecinţe atat decumplite ca aceleaprevazutedeDumnezeu.Dar acest lucrumic a constituit calcareaLegiidivineşil-aseparatpeomdeDumnezeu,deschizandporţilemorţiişiaducandasupralumiinoastreunblestemdenedescris.Veacdupaveac,depepamantulnostruseridicaunstrigatcontinuudejaleşiıntreagacreaţiesuspinadedurere–caoconsecinţaaneascultariiomului.CerulınsuşiasimţitefectelerazvratiriiımpotrivaluiDumnezeu.Golgotastacaunmonumentde aducere-aminte a sacri iciului uluitor care a fost cerut pentru ispaşirea ıncalcarii Legiidivine.Sănuconsiderămdecipăcatulcafiindunlucruneînsemnat.

Oricefaptănelegiuită,oriceneglijaresaurespingereaharuluiluiHristosarerepercusiuniasupra ta ınsuţi; inima se ımpietreşte, voinţa slabeşte, capacitatea de ınţelegere devineconfuza şi te face nu doar mai puţin predispus, ci şi mai puţin capabil de a te supuneîndemnurilorblândealeDuhuluiSfântalluiDumnezeu.

Mulţi ışi liniştesc conştiinţa tulburata cu gandul ca pot schimbaoricanddoresc cursulvieţiilorrele;capotsasejoacecuinvitaţiileharului,şitotuşisa iedinnouimpresionaţideel.Eiconsideraca,dupaceaudispreţuitDuhulharului,dupaceaualessaaşezein luenţalordepartealuiSatana,ıntr-unmomentdecrizateribila,ışipotschimbacursulvieţii.Daracestlucru nu este chiar atat de uşor de facut. Experienţa şi educaţia de o viaţa au modelatcaracterul ıntr-o asemenea masura, ıncat puţini doresc mai tarziu sa ie schimbaţi dupachipulDomnuluiHristos.

Chiarşiosinguratrasaturagreşitadecaracter,osinguradorinţapacatoasa,cultivatacupersistenţa,vaface, ınceledinurma, faraefecttoataputereaEvangheliei.Orice ıngaduinţapacatoasa adanceşte aversiunea su letului faţa de Dumnezeu. Omul care manifesta oımpotrivireambiţioasasauoindiferenţatotalafaţadeadevaruldivinvaculegeceasemanat.IntoataBiblia,nugasimunavertismentmaiseriosımpotrivacelorcareglumesccurauldecat

cuvintele ınţeleptului, care spune: „Cel rau este prins ın ınseşi nelegiuirile lui” (Proverbele5:22).

DomnulHristosestegatasaneeliberezedepacat,darElnuneforţeazavoinţa;iardaca,prinpacatuirecontinua,ınsaşivoinţaaajunsıntrutotulınclinatasprerau,iarnoinudorimsaimeliberaţişinusuntemdispuşisaprimimharulSau,oarecearputeaDomnulsamaifaca?Ne-amnimicitsinguriprinrespingereacategoricaadragosteiSale.„Iatacaacumestevremeapotrivita;iatacaacumesteziuamantuirii”(2Corinteni6:2).„Astazi,dacaauziţiglasulLui,nuvăîmpietriţiinimile.”(Evrei3:7,8)

„Omulseuitalaceeaceizbeşteochii,darDomnulSeuitalainima”(1Samuel16:7)–lainimaomului,cusentimenteleeicontradictoriidebucurieşitristeţe;lainimaratacitoareşischimbatoare, ın care se a la atat demulta imoralitate şi amagire. Domnul ınsa cunoaştemotivele ei, intenţiile şi scopurile ei. Veniţi la El cu inima voastra, aşa ıntinata cum este.Deschideţi-valarginimaınainteaochiuluiatoatevazator,exclamandasemeneapsalmistului:„Cerceteaza-ma,Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Incearca-ma şi cunoaşte-mi gandurile!Vezidacăsuntpeocalereaşidu-măpecaleaveşniciei”(Psalmii139:23,24).

Mulţiacceptareligiadinpunctdevedereintelectual,auoformadeevlavie,darinimalornu este curata. Insa rugaciunea noastra ar trebui sa ie: „Zideşte ın mine o inima curata,Dumnezeule,puneınmineunduhnouşistatornic”(Psalmi51:10).Ocupaţi-vaınmodsincerdemantuireavoastra.Fiţitotatatdezeloşişidestaruitoriınprivinţaaceastacumaţi idacaviaţa voastra trecatoare ar i ın primejdie. Aceasta problema trebuie rezolvata ıntreDumnezeuşivoiınşiva,adicarezolvatapentruveşnicie.Opresupusasperanţa,şinimicmaimult,sevadovediafiruinavoastră.

StudiaţiCuvantulluiDumnezeucumultarugaciune.AcestCuvantvadescoperaLegealuiDumnezeuşiviaţaDomnuluiHristos,marileprincipiiales inţirii,faradecare„nimeninuvavedeapeDumnezeu”(Evrei12:14).CuvantulluiDumnezeuconvingedepacat;elprezintaınmod clar calea mantuirii. Ascultaţi-l, caci este vocea lui Dumnezeu care vorbeşte inimiivoastre.

Cand ajungeţi sa ınţelegeţi imensitatea ıngrozitoare a pacatului şi sa va vedeţi pe voiınşivaaşacumsunteţiınrealitate,nurenunţaţicopleşiţidedisperare.DomnulHristosavenitsa-i mantuiasca tocmai pe cei pacatoşi. Nu noua ne revine lucrarea de a-L ımpaca peDumnezeucunoi, ciunei Iubiriminunate– „Dumnezeuera ınHristos, ımpacand lumeacuSine”(2Corinteni5:19).PriniubireaSa,DumnezeudoreştenespusdemultsacaştigeinimacopiilorLuiınstrainaţi.Niciunparintepamantescnupoate iatatderabdatorcugreşelileşirămânerileînurmăalecopiilorluicumesteDumnezeucuaceiapecarecautăsă-imântuiască.Nimeninupoatemijlocicuatataduioşiepentrucelpacatos.Niciodatabuzeleomeneştinule-auadresatcelorratacitori invitaţiimai iubitoarecaaceleapecare leadreseazaDumnezeu.ToatefăgăduinţeleLui,toateavertizărileLuinusuntdecâtsuspinelenegrăitealeiubiriiSale.

Cand Satana vine sa ıţi spuna ca eşti un mare pacatos, priveşte ın sus spreRascumparatorulTauşivorbeştedespremeriteleLui.Ceeacevaconstituiajutorultauestefaptul ca priveşti la lumina Sa. Recunoaşte-ţi pacatele, dar spune-i vrajmaşului ca „HristosIisusavenitınlumecasamantuiascapeceipacatoşi”(1Timotei1:15)şicatuveiputea isalvatpriniubireaLuiinegalabila.DomnulIisusi-aadresatluiSimonoıntrebarecuprivireladoidatornici.Unul ıidatorastapanuluisauomicasumadebani, iaraltul ıidatoraosuma

foartemare,darelıiiertasepeamandoi.DomnulHristosl-aıntrebatpeSimoncaredintreceidoidatorniciılvaiubimaimultpestapanullui.Simonaraspuns:„Socotesccaacelacaruiai-aiertatmaimult”(Luca7:43).Noiamfostniştemaripacatoşi,darDomnulHristosamuritcasaputem i iertaţi.Meritele jertfeiSalesuntcutotul ındestulatoarepentrua-I iprezentateTataluiınfavoareanoastra.AceiacaroraElle-aiertatmultIlvoriubimultşivorstaaproapedetronulSau,laudandu-LpentruiubireaSaceamareşipentrusacri iciulSausuprem.Candvom ınţelegepedeplindragostea luiDumnezeu, atunci vomcunoaştemai bine adevaratulcaracter al pacatului. Cand vom ajunge sa vedem, de la un capat la altul, scara ce a fostcoborata din cer pentru noi, cand vom ınţelege ceva din sacri iciul in init pe careDomnulHristosl-afăcutpentrunoi,atunciinimanoastrăsevatopideiubireşidecăinţă.

Capitolul4

MĂRTURISIREA PĂCATELOR

„Cine ışi ascunde faradelegile nu propaşeşte, dar cine lemarturiseşte şi se lasa de ele

capătăîndurare.”(Proverbe28:13)CondiţiilepentruobţinereamileişiiertariiluiDumnezeusuntsimple,drepteşiraţionale.

DomnulDumnezeununeceresafacemunelelucrurigreudeındeplinit,pentruaputeaprimiiertareadepacat.Nuestenevoiesafacempelerinajelungişiobositoaresausanesupunemunorpenitenţedureroase,pentruanerecomandaastfelDumnezeuluiceruluisaupentruaneispăşipăcatele;căciacelacareîşimărturiseştepăcatulşirenunţălaelvafitratatcuîndurare.

Apostolulspune:„Marturisiţi-vauniialtorapacateleşirugaţi-vauniipentrualţiicasa iţivindecaţi”(Iacov5:16).Marturisiţi-vapacateleluiDumnezeu,singurulcarelepoateierta,şiapoimarturisiţi-vagreşelileuniialtora.Dacaaijignitsaui-aifacutvreunrauprietenuluisauaproapeluitau,trebuiesa-ţirecunoştigreşeala,iardatorialuiestesateiertecubunavoinţa.Apoi trebuie sa ceri iertare de la Dumnezeu, pentru ca fratele pe care l-ai ranit esteproprietatea lui Dumnezeu şi, ranindu-l, ai pacatuit ımpotriva Creatorului şiRascumparatorului sau. Cazul tau este adus ınaintea singurului şi adevaratului Mijlocitor,Marele-Preot,care„ıntoatelucrurileafostispititcaşinoi,darfarapacat”şicareare„miladeslăbiciunilenoastre”şipoatesănecurăţeascădeoriceîntinăciune(Evrei4:15).

Ceicarenuşi-auumilitinimaınaintealuiDumnezeu,recunoscandu-şivinovaţia,ıncanuau ındeplinitprimacondiţiepentrua iacceptaţideEl.Dacanuamtraitaceaexperienţaapocainţei,decarenimanuinu-ivaparearauvreodata,şidacanune-ammarturisitpacateleıntr-o atitudine de umilinţa reala şi de zdrobire a inimii, simţind repulsie faţa de proprianelegiuire,atuncinuamdoritniciodatacuadevaratiertareapacatului;iardacanuamdorit-oşinuamcautat-oniciodata,nuamdescoperitniciodatapacealuiDumnezeu.SingurulmotivpentrucarenuprimimiertareadepacateledintrecutesteacelacanusuntemdispuşisaneumilimşisaneconformamcondiţiilorprezentatedeCuvantuladevarului.Cuprivirelaacestsubiect,suntdateinstrucţiuniclareşidetaliate.Marturisireapacatului, indiferentdacaestepublica sau particulara, trebuie sa ie exprimata ın mod sincer, deschis şi din proprieiniţiativa.Celpacatosnutrebuieobligatsa-şimarturiseascapacatul.Marturisireanutrebuiefacutaınmoduşuratic,neglijentsausuper icialşinicinutrebuieobţinutacuforţadelaaceiacare nu sunt conştienţi de greşeala şi nu ınţeleg caracterul respingator şi dizgraţios alpacatului. Insamarturisirea, careesteo revarsareaadancului su letuluinostru, ışi gaseştecaleaspreDumnezeulmileinemasurate.Psalmistulspune: „Domnulesteaproapedeceicu

inimafrântăşimântuieştepeceicuduhulzdrobit”(Psalmii34:18).Adevaratamarturisireesteıntotdeaunaspeci icaşirecunoaştepacatelepenume.Elepot

i de aşa natura, ıncat trebuiemarturisite numai lui Dumnezeu; pot i greşeli care trebuiemarturisiteacelorpersoanecarorale-amadusprejudiciisaupotaveauncaracterpublicşi,caatare, vor trebui marturisite ın mod public. Dar orice marturisire trebuie sa ie precisa,definităşilaobiect,recunoscândîntocmaipăcateledecaretefacivinovat.

In zilele lui Samuel, israeliţii s-au abatut de la Dumnezeu. Ei au ajuns sa sufereconsecinţele pacatului lor, pentru ca ışi pierdusera credinţa ın Dumnezeu, ışi pierduseracapacitateadeadiscerneşideaınţelegeınţelepciuneaLuiınconducereanaţiuniişinumaiaveauputereadeaaparaşideaducelabunsfarşitcauzaSa.EiI-auıntorsspateleMareluiConducatoralUniversuluişiaudoritsa ieguvernaţidupamodelulnaţiunilorcaresea lauınjurullor.Inaintedea-şigasipaceacuDumnezeu,eiaufacuturmatoareamarturisireprecisa:„…latoatepacatelenoastre,ammaiadaugatşipeaceladeacereunımparatpentrunoi”(1Samuel12:19).Acestaerapacatuldecarese facuseravinovaţi,şiacestpacat trebuiasa iemărturisit.Lipsalorderecunoştinţăle-aîmpovăratconştiinţaşiîidespărţeadeDumnezeu.

Marturisireapacatelornuva iacceptabilaınaintealuiDumnezeu,dacanuva iınsoţitadeo sincera pocainţa şi reforma. In viaţa trebuie sa se vada schimbari categorice; trebuieındepartattotceconstituieoofensalaadresaluiDumnezeu.Aceastaschimbarevaconstituirezultatuluneipareriderausincereşiadevaratepentrupacat.Lucrareapecareoavemdefăcutneesteprezentatăcuclaritate:„Spălaţi-vădecişicurăţiţi-vă!LuaţidinainteaochilorMeifaptelerelepecarele-aţifacut!Incetaţisamaifaceţiraul!Invaţaţi-vasafaceţibinele,cautaţidreptatea,ocrotiţipecelasuprit,faceţidreptateorfanului,aparaţipevaduva”(Isaia1:16,17).„Daca da ınapoi zalogul, ıntoarce ce a rapit, urmeaza ınvaţaturile care dau viaţa şi nusavarşeştenicionelegiuire,vatrainegreşitşinuvamuri”(Ezechiel33:15).Vorbinddesprelucrarea pocainţei, apostolul Pavel spune: „Caci, uite, tocmai ıntristarea aceasta a voastradupa voia lui Dumnezeu ce framantare a trezit ın voi! Si ce cuvinte de dezvinovaţire! Cemanie!Cefrica!Cedorinţaaprinsa!Ceravna!Cepedeapsa!Intoate,voiaţiaratatcasunteţicuraţiînprivinţaaceasta”(2Corinteni7:11).

Cand pacatul distruge ın om simţul moral, cel greşit nu mai sesizeaza defectelecaracteruluisăuşinicinumaiconştientizeazăimensitateaîngrozitoareapăcatuluipecarel-acomis;şi,dacanusesupuneputeriiconvingatoareaDuhuluiSfant,elvaramaneıntr-ostarede parţiala orbire faţa de propriul pacat. Atunci, marturisirile lui nu sunt sincere şistaruitoare. Pentru iecare recunoaştere a vinovaţiei, el adauga o justi icare şi ışi scuzacomportamentul, declarand ca, daca nu s-ar i a lat ın anumite ımprejurari, nu ar i facutfaptelepentrucareestemustrat.

Dupa ceaumancatdinpomuloprit,AdamşiEvaau fost cuprinşideunsimţamantderuşineşigroaza.Laınceput,singurullorgandafostcumsaışiscuzepacatulşicumsascapedeteribilacondamnarelamoarte.CandDomnulDumnezeui-aıntrebatcuprivirelapacatullor,AdamaraspunsaruncandvinaınparteasupraluiDumnezeuşiınparteasuprapartenereilui:„Femeiapecaremi-aidat-ocasa ielangamine,eami-adatdinpomşiammancat.”Larandulei,femeiaaaruncatvinaasupraşarpelui,zicand:„Sarpelem-aamagitşiammancatdinpom”(Geneza3:12,13).Deceaifacutşarpele?DeceaiıngaduitsavinaınEden?Acesteaaufostıntrebarilecuprinseınscuzaeipentrupacatulsavarşit,atribuindu-IastfelluiDumnezeu

responsabilitateapentrucaderealorınpacat.Spiritulındreptaţiriidesineışiareoriginealatatalminciuniişiafostmanifestatdetoţi iiişi iiceleluiAdam.Marturisiriledeacestfelnusunt inspiratedeDuhuldivinşinuvor iacceptatedeDumnezeu.Adevaratapocainţa ıl vadetermina pe cel pacatos sa-şi asume responsabilitatea pentru vinovaţia proprie şi sa orecunoascafarasubtilitaţişiipocrizie.Asemeneasarmanuluivameşcarenuındrazneasa-şiridiceochii sprecer, elva striga: „Dumnezeule, aimilademine,pacatosul”; iar cei care ışirecunoscvinovaţiavor i iertaţişi ındreptaţiţi,pentrucaDomnul IisusvaprezentasangeleSăucamărturieînfavoareaceluicuadevăratpocăit.

Exempleledeadevaratapocainţaşiumilinţa,pecarelegasimınCuvantulluiDumnezeu,evidenţiaza un spirit al marturisirii, ın care nu exista nicio scuza pentru pacat şi nicioıncercaredeındreptaţiredesine.ApostolulPavelnuaıncercatsaseapere;eldescriepropriulpacat ın celemai ıntunecate culori, fara a ıncerca sa-şi atenueze vinovaţia. El spune: „Amaruncat ın temniţapemulţis inţi–caciamprimitputereaaceastade lapreoţiiceimaideseama–şicanderauosandiţilamoarte,ımidadeamşieuvotulımpotrivalor.I-ampedepsitadesea ın toatesinagogile şi ımidadeamtoatesilinţeleca sa-i fac sahuleasca. Inpornireamea nebuna ımpotriva lor, ıi prigoneam pana şi ın cetaţile straine” (Faptele apostolilor26:10,11).Elnuaezitatsadeclareca„«HristosIisusavenitınlumecasamantuiascapeceipăcătoşi»,dintrecareceldintâisunteu”(1Timotei1:15).

Inima smerita şi zdrobita, supusa printr-o pocainţa adevarata, va ınţelege iubirea luiDumnezeuşipreţulGolgoteişiva iplinaderecunoştinţa.Caun iucareışimarturiseştevinaınainteaunuitataiubitor,totaşacelcaresecaieştecuadevaratvaaducetoatepacatelesaleınaintealuiDumnezeu.Estescris:„Dacanemarturisimpacatele,Elestecredinciosşidrept,casăneiertepăcateleşisănecurețedeoricenelegiuire”(1Ioan1:9).

Capitolul5

CONSACRAREA

FagaduinţaluiDumnezeueste:„MaveţicautaşiMaveţigasi,dacaMaveţicautacutoata

inima”(Ieremia29:13).InimanoastratrebuiesaIsesupunaınıntregimeluiDumnezeu,altfelnusevaproduceın

noi nicio schimbare prin care sa im refacuţi dupa chipul şi asemanarea Lui. Noi suntemınstrainaţideDumnezeuprinınsaşinaturanoastraumana.DuhulSfantdescrieaceastastareanoastra ıncuvinteleurmatoare:„morţi ıngreşelileşi ınpacatelenoastre”.„Totcapulestebolnavşitoatainimasuferademoarte!Dintalpipana-ncreştet,nimicnu-isanatos,cinumairani,vanataişicarnevie,nestoarse,nelegateşinealinatecuuntdelemn.”NoisuntemlegaţistransıncapcanaluiSatana,decareamfostprinşi,casa-ifacemvoia(Efeseni2:1;Isaia1:5,6;vezi si2Timotei2:26).Dumnezeudoreşte sanevindece şi saneelibereze.Dar,pentrucaaceastanecesitaotransformaredeplina,oınnoireaıntregiinoastrenaturi,noitrebuiesanesupunemîntrutotulluiDumnezeu.

Lupta ımpotriva eului este cea mai mare şi cea mai grea lupta dintre cate s-au dusvreodata. Capitularea eului, supunerea totala faţa de voia lui Dumnezeu implica, ın modinevitabil, o lupta. Inainte de a i ınnoita ın s inţenie, inima trebuie sa I se supuna luiDumnezeu.

Guvernarea luiDumnezeunu sebazeaza, aşa cumar vrea Satana sa se ınţeleaga, pe osupunereoarba,peuncontrollipsitderaţiune.Eaapeleazalaraţiuneşilaconştiinţa.„Veniţitotuşi sa ne judecam” este invitaţia adresata de Creator iinţelor create deEl (Isaia 1:18).DumnezeunuforţeazavoinţacreaturilorSale.Elnupoateacceptao ınchinarecarenuesteadusa de bunavoie şi ın mod constient. O supunere impusa prin forţa ar ımpiedica oricedezvoltare reala a minţii şi a caracterului şi ar face din om un simplu robot. Nu acestaconstituiescopulCreatorului.Eldoreştecaomul,lucrareaculminantaaputeriiSalecreatoare,sa atinga cea mai ınalta dezvoltare posibila. El aşaza ınaintea noastra culmeabinecuvantarilor,lacaredoreştesaneconducaprinharulSau.ElneinvitasanepredampenoiınşineLui,pentrucaElsapoataımplinivoinţaSaınnoi.Ramanecanoisaalegemdacavom isaunueliberaţidinrobiapacatului,pentruanebucuradeglorioasalibertatea iilorluiDumnezeu.

Anepredapenoi ınşine luiDumnezeupresupune, ınmodnecesar, sa renunţam la totceeacene-ardesparţideEl.DeoareceMantuitorulspune:„Totaşa,oricinedintrevoicarenuseleapadadetotcearenupoate iuceniculMeu”(Luca14:33).Totcearputeasanedespartainima de Dumnezeu trebuie abandonat. Mamona este idolul multora. Iubirea de bani saudorinţadeımbogaţireconstituielanţuldeaurcucareıileagaSatana.Alţiiseınchinalaidolii

renumelui,aireputaţieişiaionorurilorlumeşti.Idolulaltoraesteviaţacomodaşieliberareadeoriceresponsabilitate.Daracestelanţurialerobieitrebuierupte.Noinuputem ijumatateailuiDumnezeuşijumatateailumii.Nuputem icopiiailuiDumnezeu,dacanusuntemcutotulaiLui.

Exista unii care declara ca Ii slujesc lui Dumnezeu, ın timp ce se bazeaza numai pepropriileeforturi,pentruarespectaLegealuiDumnezeu,pentrua-şiformauncaracterdreptşipentruaobţineınacestfelmantuirea.InimalornuestemotivatadeoprofundaınţelegereaiubiriiluiHristos,cieicautasa-şiındeplineascaındatoririlevieţiidecreştincaşicandar icerutedeDumnezeu ın schimbul caştigarii vieţii veşnice.O asemenea religienu valoreazanimic.CandDomnulHristos locuieşte ın inima, su letulva iatatdeplinde iubireaLui,debucuriacomuniuniicuEl,ıncatsevaataşacutotuldeEl;şi,privindlaHristos,eulva iuitat.Iubirea faţa de Domnul Hristos va i izvorul acţiunilor noastre. Cei care simt iubireaconstrangatoare a lui Dumnezeu nu vor ıntreba cat de puţin este su icient pentru acorespunde cerinţelor lui Dumnezeu; ei nu vor ıntreba care este standardul cel mai josadmisibil,civorţintispreoconformaredesavarşitafaţadevoinţaRascumparatoruluilor.Cuodorinţăputernică,eijertfesctotulşievidenţiazăuninterespemăsuravaloriiţinteipecareourmaresc.Omarturisireacredinţeinoastre ınHristos, faraaaveaaceasta iubireprofundafaţădeEl,estedoarvorbărie,formalismreceşitrudăzadarnică.

Crezituoarecaesteunsacri iciupreamareaceladea-IspunetotulluiHristos?Intreaba-te:„CeadatDomnulHristospentrumine?”FiulluiDumnezeuadattotul–viaţa,dragostea–şiasuferitenormpentrurascumparareanoastra.Sioareesteposibilcanoi–niştebene iciarinevrednici ai unei iubiri atat de mari – sa im atat de egoisti ıncat sa nu-I oferim inimanoastra? In iecare clipa a vieţii noastre, am fost partaşi ai binecuvantarilorharului Sau şitocmai din acest motiv nu putem conştientiza pe deplin adancimile ignoranţei şi alenenorocirii din care am fost salvaţi. Oare am putea noi sa privim la Acela pe care L-aurastignitpacatelenoastre,şitotuşisapacatuimınmoddeliberat,ınciudaıntregiiiubirişiasacri iciuluiSau?AvandınvedereumilinţanespusdemareaDomnuluislavei,saneplangemnoioarepentrufaptulcăputemprimiviaţaveşnicănumaiprinluptăşirenunţaredesine?

Intrebareamultoracuinimamandraeste:„DecetrebuiesamapocaiescşisamaumilescınaintedeaaveaasigurareaacceptariimeledinpartealuiDumnezeu?”VaındemnsapriviţilaHristos. In ciuda faptului ca a fost fara pacat şi,maimultdecat atat,Hristos a fostPrinţulcerului,totuşiElS-aidenti icatcupacatulneamuluiomenesc.El„afostpusınnumarulcelorfaradelege,pentrucaapurtatpacatelemultoraşiS-arugatpentruceivinovaţi”(Isaia53:12).

Dar,defapt,lacerenunţamnoiatuncicandspunemcadamtotul?Laoinimaimpregnatademurdariapacatului,pentrucaIisussaospele,saocureţecusangeleLuişisaomantuiascaprindragosteaSainegalabila.Cutoateacestea,oameniiconsideracaestegreusadaitotul!Mi-eruşinesăaudvorbindu-seastfelşimi-eruşinesăscriudespreacestfapt.

Dumnezeu nu ne cere sa renunţam la nimic din ceea ce ar i ın bene iciul nostru sapastram.Intotceface,ElareınvederebunastareacopiilorLui.O,dacatoţiceicarenuL-aualesıncapeHristosarputeaınţelegecaElaredeoferitcevamultmaibundecatlucrurilepecarecautaeisa leobţina!Candgandeşteşiacţioneazacontrarvoinţei luiDumnezeu,omulprovoacapropriuluisu letceamaimaresuferinţaşinedreptate.Niciobucurieadevaratanupoate i gasita pe calea interzisa deAcela care ştie ce este celmai bine şi planuieşte spre

binelecreaturilorSale.Caleanelegiuiriiestecaleanenorociriişiadistrugerii.Esteogreşealaacultivagandulca luiDumnezeu Ii faceplaceresa-ivadapecopiiiLui

suferind.Cerul ıntregeste interesatde fericireaomului.Parintelenostrucerescnu ınchidecaile bucuriei pentru niciuna dintre creaturile Lui. Poruncile divine ne cer sa evitam aceleıngaduinţe de sine care ar aduce suferinţe şi dezamagiri şi care ne-ar ınchide poarta sprefericire şi spre cer.Mantuitorul lumii ıi accepta peoameni aşa cumsunt, cu toatenevoile,imperfecţiunile şi slabiciunile lor; şi El nu numai ca ıi va curaţa de pacat, asigurandu-lerascumpararea prin sangele Sau, ci va ımplini nevoia adanca a inimii tuturor celor careconsimtsaiajugulSauşisapoartepovaraSa.ScopulSauesteaceladealedapaceşiodihnatuturorcelorcarevinlaElpentrupâineavieţii.Elceredinparteanoastrăsăîndeplinimnumaiacele ındatoriri care ne vor conduce paşii pe ınalţimile unei binecuvantari la care ceineascultatori de voinţa Lui nu vor putea ajunge niciodata. Adevarata bucurie a vieţii celuicredinciosesteaceeadea-LaveaîninimaluipeHristos,Nădejdeaslavei.

Mulţi pun ıntrebarea: „Cum sa ma predau lui Dumnezeu?” Doreşti sa te predai luiDumnezeu,darsimţicaeştislab,nuaidestulaputeremorala,eştirobalındoielilorşistapanitdeobiceiurilevieţiitalepacatoase.Fagaduinţeleşihotarariletalesuntasemeneaunorfuniidenisip.Nuıţipoţicontrolagandurileşinupoţisaıţistapaneştiimpulsurileşisentimentele.Amintirea fagaduinţelor calcate şi a angajamentelor neımplinite ıţi slabeşte ıncrederea ınpropria sinceritate şi te face sa crezi caDumnezeunu te poate accepta; dar nu trebuie sadeznadajduieşti. Ceea ce trebuie sa ınţelegi este adevarata putere a voinţei. Aceasta esteputerea care guverneaza natura umana, puterea deciziei sau capacitatea de a alege. Totuldepindedeacţiuneacorectaavoinţei.Dumnezeule-adatoamenilorcapacitateadeaalege;datorialoresteaceeadeaoexercita.Tunupoţisaıţischimbiinima,nupoţisaıipredailuiDumnezeusentimenteletale;darpoţialegesaIislujeşti.Poţisa-IdaiLuivoinţata;atunci,Elvalucraıntineşivoinţa,şiınfaptuireadupabunaSaplacere.Infelulacesta,ıntreagata iinţava iadusasubcontrolulDuhuluiluiHristos;sentimenteletalevor iındreptatenumaispreEl,iargândurilevorfiînarmoniecuEl.

Dorinţeledebineşides inţiresuntbune.Dar,dacate limitezi ladorinţe,elenuıţivorfolosilanimic.Mulţivor ipierduţiıntimpcesperaşidorescsa iecreştini.EinuajungpanaacoloîncâtsăîşipredeavoinţaluiDumnezeu.Einualegchiaracumsăfieadevăraţicreştini.

Princorecta folosireavoinţei, sepoateproduceoschimbare totala ınviaţa ta.Cand IisupuivoinţataluiHristos,tealiezicuaceaPuterecareestemaipresusdetoatedomniileşistapanirile.Atunciveiprimiputeredesuscasa ramaistatornicşiastfel,printr-ocontinuapredaredesineluiDumnezeu,veififăcutînstaresătrăieştiviaţaceanouă,viaţadecredinţă.

Capitolul6

CREDINŢA ŞI ACCEPTAREA

Pemasuraceconştiinţaıţiestetrezita,prinlucrareaDuhuluiSfant,ıncepisaınţelegiceva

dinrautatea,puterea,vinovaţiaşiblestemulpacatului;aceastatedeterminasaılpriveşticurepulsie.Simţiatuncicapacatulte-adesparţitdeDumnezeu,caeştiınrobitdeputerearaului.Cucattezbaţimaimultpentruascapa,cuatatıţidaiseamadeneputinţata.Simţicamotivelefaptelortalenusuntcurate,cainimataesterea.Inţelegicaviaţataafostplinadeegoismşipacat.Doreştidintoatainimasa iiiertat,sa iicuraţatşieliberat.DarceaiputeafacepentruaajungelaarmoniaşiasemănareacuDumnezeu?

Totceıţidoreştiestepacea–iertareaCeruluişipaceaşiiubireaıninima.Baniinuopotcumpara, inteligenţanuopoategasi, iar ınţelepciuneanupoateajungepana laea;nupoţisperaniciodatasaintriınposesiaeiprinpropriileeforturi.DarDumnezeuţi-ooferaındar,„farabanişifaraplata”(Isaia55:1).Depindenumaidetinedacaveidoridoarsaıntinzimanaşisaoprinzi.Domnulspune:„Devor ipacatelevoastrecumecarmazul,sevorfacealbecazapada,devor iroşiicapurpura,sevorfacecalana”(Isaia1:18).„Vavoidaoinimanouaşivoipuneînvoiunduhnou.”(Ezechiel36:26)

Ti-aimarturisit pacatele şi te-ai hotarat sa le ındepartezi din inima ta. Ai decis sa tepredaicutotulluiDumnezeu.Aşadar,mergilaElşiroaga-Lsaspelepacateletaleşisa-ţideaoinimanoua.Apoi,credecaElvafaceacestlucru,pentrucaafagaduit.Aceastaestelecţiapecareaprezentat-oDomnulHristoscandafostpepamant,şianumecatrebuiesacredemcaprimimşicaestealnostruoricedarpecarenil-afagaduitDumnezeu.CandauavutcredinţaınputereaSa,DomnulHristosi-avindecatpeoamenidebolilelor.Eli-aajutatındomeniullucrurilorpe care leputeauvedea, inspirandu-le astfel ıncrederea cuprivire la lucrurilepecarenuleputeauvedea–conducandu-isacreadaınputereaLuideaiertapacatele.Acestfaptesteexprimatınmodclarcuocaziavindecariiomuluiparalizat:„Dar,casaştiţicaFiulomuluiareputerepepamantsa iertepacatele,«Scoala-te»,azisElslabanogului,«ridica-ţipatulşidu-teacasa»”(Matei9:6).Deasemenea,apostolulIoan,vorbinddespreminunileluiHristos,spune:„DarlucrurileacesteaaufostscrisepentrucavoisacredeţicaIisusesteHristosul,FiulluiDumnezeu,şi,crezând,săaveţiviaţăînNumeleLui”(Ioan20:31).

DinsimplarelatareaBiblieicuprivirelafelulıncareDomnulIisusıivindecapebolnavi,putemınvaţacevadespremodulıncaretrebuiesacredemınElpentruiertareapacatelor.SaneıntoarcemlaistoriaparaliticuluidelaBetesda.Sarmanulsuferinderafaraniciunajutor;elnu-şifolosisepicioareletimpdetreizecişioptdeani.Cutoateacestea,Domnull-aındemnat:

„Scoala-te…ridica-ţipatulşiumbla”(Ioan5:8).Bolnavular ipututspune:„Doamne,dacamaveifacesanatos,atuncivoifaceceeaceımispuiTu.”Darnu,elacrezutıncuvantulluiHristos,acrezutcaestevindecatşi,imediat,afacutefortulsaseridice;elavrutsameargaşiamers.Aacţionat la cuvantul DomnuluiHristos, şi Dumnezeu i-a dat puterea necesara. El a fost pedeplinvindecat.

Tueştiınaceeaşistarecapacatos.Nupoţifaceispaşirepentrupacateletaledintrecut.Nu-ţipoţischimbainimaşisingurnupoţidevenisfant.DarDumnezeufagaduieştecavafacetoate acestea pentru tine, prin Domnul Hristos. Crede aceasta fagaduinţa. Marturiseşte-ţipacateleşiconsacra-teluiDumnezeu.Estealegereatasa-Islujeşti.Cuaceeaşicertitudinecucareındeplineştituacestlucru,DumnezeuIşivaımplinicuvantulfaţadetine.Dacatucrezifagaduinţa–daca tucrezicaeşti iertatşieliberatdepacat–,Dumnezeufacedinaceastaorealitate;tueştivindecat, ıntocmaicumi-adatDomnulHristosceluiparalizatputereadeaumbla,ındataceacrezutcaestevindecat.Totaşasevaıntamplaşicutine,ınmomentulıncareveicrede.

Nuaşteptasasimţicaeştisanatos,cispune:„Eucredacestfapt;şiesteaşanupentrucaeusimt,cipentrucăDumnezeuafăgăduit.”

DomnulIisusspune:„Oricelucruveţicerecandvarugaţi,sacredeţical-aţişiprimit,şi-lveţiavea”(Marcu11:24).Existăocondiţiepentruîmplinireaacesteifăgăduinţe–sănerugămın conformitate cu voia lui Dumnezeu. Dar voia lui Dumnezeu este tocmai aceea de a neeliberadepacat,deanefacesa imcopiiiSaişideanedaputereasatraimoviaţasfanta.Prinurmare, noi putem cere ın rugaciune toate aceste binecuvantari şi putem sa credem ca leprimim, mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru ca le-am primit. Este privilegiul nostru samergemlaDomnulHristos,sa imeliberaţidepacatşisastamınfaţaLegiiluiDumnezeu,faraasimţiruşinesauremuşcari.„AcumdarnuestenicioosandirepentruceicesuntınHristosIisus, care nu traiesc dupa ındemnurile irii pamanteşti, ci dupa ındemnurile Duhului.”(Romani8:1)

Deaiciınainte,tunuıţimaiaparţii,pentrucaaifostcumparatcuunpreţ.„Caciştiţicanuculucruripieritoare,cuargintsaucuaur,aţifostrascumparaţi…,cicusangelescumpalluiHristos,Mielulfaracusurşifaraprihana”(1Petru1:18,19).PrinacestsimpluactalcredinţeiınDumnezeu,DuhulSfantadatnaştereuneivieţinoiıninimata.EştiasemeneaunuicopilnăscutînfamilialuiDumnezeuşiElteiubeşteaşacumÎliubeştepeFiulSău.

Aşadar,dupăcete-aiconsacratDomnuluiIisus,nudaînapoi,nuteîndepărtadeEl,cizidezi spune: „Eu suntal luiHristos;Eum-amconsacratLui ın totalitate”; şi roaga-L sa-ţideaDuhul Sau şi sa te pazeasca prin harul Sau. Dupa cum, prin consacrarea deplina şi princredinţa, tudevii copilul luiDumnezeu, tot astfel trebuie sa traieşti ın şiprinEl.ApostolulPavelspune:„Astfeldar,dupacumaţiprimitpeHristosIisus,Domnul,aşasaşiumblaţiınEl”(Coloseni2:6).

Uniiparsacreadacatrebuiesupuşiuneiperioadedeveri icare,camaiıntaitrebuiesa-IdovedeascaDomnuluifaptulcas-auschimbat,şinumaidupaaceeapotcerebinecuvantarileSale.DareipotcerebinecuvantarileluiDumnezeuchiaracum.EitrebuiesaaibaharulSau,SpiritulluiHristos,caresa-iajuteınnedesavarşirilelor,deoarecealtfelnuvorputearezistaraului. Lui Iisus Ii face placere sa venim la El chiar aşa cum suntem: pacatoşi, neajutoraţi,simţindcadepindemdeEl.NoiputemvenilaElcutoataslabiciuneanoastra,cuignoranţaşi

pacatoşenianoastra,cazandlapicioareleSaleplinidecainţa.SlavaLuisemanifestatocmaiprinfaptulcanecuprindeınbraţeledragosteiSale,nevindecaranileşineelibereazadeoricepăcat.

In aceasta privinţa greşescmii de oameni; ei nu cred ca Domnul Iisus ıi iarta ınmodpersonal. Ei nu Il cred pe Dumnezeu pe cuvant. Toţi cei care ındeplinesc condiţiile auprivilegiuldeaştica iertareaseacorda ındar, faraplata,pentru iecarepacat.Abandonaţipresupunerea ca fagaduinţele lui Dumnezeu nu sunt pentru voi. Ele sunt pentru iecarepacatoscaresepocaieşte.PutereaşiharulaufostpregatiteprinDomnulHristosşisuntgatasa iedusedeıngeriislujitorila iecaresu letcredincios.Nimeninuesteatatdepacatos,ıncatsanugaseascaputere,curaţiemoralaşineprihanirelaIisus,careamuritpentruel.Domnulaşteaptasa-ldezbracedehainelepatateşimurdaritedepacatşisa-lımbracecuhainelealbealeneprihănirii.Elnudoreştecapăcătoşiisămoară,cidoreştecaeisătrăiască.

DumnezeunuSepoartacunoiaşacumsepoartaoameniimuritoriuniicualţii.GandurileLuisuntganduridemila,iubireşisimpatieduioasa.Elspune:„Saselasecelraudecalealuişiomulnelegiuitsaselasedegandurilelui,saseıntoarcalaDomnul,carevaaveamiladeel,laDumnezeulnostru,carenuoboseşteiertand.”„Euıţiştergfaradelegilecaunnorşipacatele,caoceaţă”(Isaia55:7;44:22).

„Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu. Intoarceţi-va dar laDumnezeu şi veţi trai” (Ezechiel 18:32). Satana este gata sa rapeasca binecuvantateleasigurarialeluiDumnezeu.Eldoreştesaalungedinsu letoricelicariredesperanţaşioriceraza de lumina; dar tu nu trebuie sa-i ıngadui sa faca aceasta. Nu-i acorda nicio atenţieispititorului,cispuneraspicat:„DomnulHristosamuritpentrucaeusapottrai.Elmaiubeşteşidoreştesanupier.EuamıncerunTatamilosşiınţelegatorşi,deşiaminsultatiubireaLui,deşiamrisipitbinecuvantarilepecareElmile-adat,mavoiscula,mavoiducelaTatalmeuşi-Ivoizice:«Tata,ampacatuitımpotrivaCeruluişiımpotrivataşinumaisuntvrednicsamachem iultau;fa-macapeunuldinargaţiitai.»”Parabolaıţispunecumva iprimitcelcarerataceşte: „Candera ıncadeparte, tatal sau l-avazutşi i s-a facutmiladeel;aalergatdeacăzutpegrumazulluişil-asărutatmult”(Luca15:18-20).

Dar chiar aceasta parabola, oricat de duioasa şi de emoţionanta ar i, se dovedeşteinsu icienta pentru a exprima mila in inita a Tatalui nostru ceresc. Domnul declara prinprofetul Sau: „Te iubesc cu o iubire veşnica, de aceea ıţi pastrez bunatateaMea” (Ieremia31:3).IntimpcepacatosulesteıncadepartedecasaTatalui,risipindu-şiavereaıntr-oţarastraina, inima Tatalui este cuprinsa de dor dupa el; şi orice dorinţa de ıntoarcere laDumnezeu, trezita ın su let, nu este decat chemarea delicata a Duhului Sau, ımbiindu-l,rugându-lşiatrăgându-lpefiulrătăcitorlainimaplinădedragosteaTatăluisău.

AvandınvederebinecuvantatelefagaduinţealeBibliei,maipoţioaresateındoieşti?Maipoţi crede ca, atunci cand sarmanulpacatosdoreştedin toata inima sa se ıntoarca, atuncicanddoreştesarenunţelapacatelelui,Domnull-arrespingecuasprime,ımpiedicandu-lsavina lapicioareleSale ınpocainţa?Alunga asemeneaganduri!Nimicnupoate rani su letulnostru mai mult decat cultivarea unei asemenea concepţii despre Tatal nostru ceresc. Eluraşte pacatul, dar ıl iubeşte pe pacatos şi S-a dat pe Sine, ın persoanaDomnuluiHristos,pentrucatoţiceicaredoresc,sapoata imantuiţişisaaibapartedebinecuvantareaveşnicaınImparaţiaslavei.Celimbajmaiimpresionantsaumaidelicatar iputut ifolositdecatacela

pecareEll-aalespentrua-Siexprimaiubireafaţadenoi?Domnuldeclara:„Poateofemeiesauitecopilulpecare-lalăpteazăşisăn-aibămilăderodulpânteceluiei?Darchiardacăl-aruita,totuşiEunutevoiuitacuniciunchip”(Isaia49:15).

O,tu,careeşticuprinsdeındoialaşiteama,priveşteınsus,caciDomnulIisustraieştecasa mijloceasca pentru noi. Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru darul scumpului Sau Fiu şiroaga-tecaElsanu imuritınzadarpentrutine.DuhulSfantteinvitaastazi:VinocutoatainimalaIisusşiveiputeacerebinecuvântărileSale.

CandciteştifagaduinţeleLui,adu-ţiamintecaelesuntexpresiauneiiubirişiauneimileinexprimabile. Inima ceamare a In initei Iubiri este atrasa spre pacatos cu o compasiunenelimitata.„InElavemrascumpararea,prinsangeleLui,iertareapacatelor”(Efeseni1:7).Da!TrebuiedoarsacrezicaDumnezeuestesprijinultau.EldoreştesarestabileascaınomchipulSaumoral.Cucat teveiapropiamaimultdeEl,marturisindu-ţipacateleşipocaindu-te,cuatâtmaimultSevaapropiaEldetine,cumilaşiiertareaSa.

Capitolul7

DOVADA ADEVĂRATEI UCENICII

„Caci, daca este cineva ınHristos, esteo iinţa noua. Cele vechi s-audus, iata ca toate

lucruriles-aufăcutnoi.”(2Corinteni5:17)Cineva poate ca nu va şti sa spuna exact timpul sau locul sau sa redea ıntregul şir al

ımprejurarilorcareauavutlocınprocesulconvertiriisale;darfaptulacestanudovedeştecaelnuafostconvertit.DomnulHristosîispunealuiNicodim:„Vântulsuflăîncotrovreaşi-iauzivuietul,darnuştiideundevine,nici ıncotromerge.TotaşaestecuoricineestenascutdinDuhul”(Ioan3:8).Aşacumvantulnusevede,darefecteleluisevadşisesimtınmodclar,lafel se ıntampla cu Duhul lui Dumnezeu şi cu lucrarea Lui asupra inimii omului. Putereaaceasta regeneratoare,pe careniciunochiomenescnuopoatevedea,danaştereuneinoivieţi ın su let şi creeaza un om nou, dupa chipul şi asemanarea lui Dumnezeu. In timp celucrarea Duhului este tacuta şi imperceptibila, efectele ei sunt vizibile. Daca inima a fostınnoita prin Duhul lui Dumnezeu, viaţa vamarturisi acest fapt. Deşi nu putem face nimicpentruschimbarea inimiinoastresaupentruaneaduce ınarmoniecuDumnezeu;deşinutrebuiesaneıncredemdelocınnoiınşinesauınfaptelenoastrebune,viaţanoastravadovedidaca harul luiDumnezeu locuieşte saunu ın noi. Se va observa o schimbare ın caracterul,obiceiurileşipreocuparilenoastre.Contrastul ıntreceeaceamfostşiceeacesuntemva icategoricşiclar.Caracterulnuestedezvaluitprinfaptelebuneocazionalesaupringreşelileîntâmplătoare,ciprintendinţamanifestatăîncuvinteleşifaptelenoastredezicuzi.

Esteadevaratcapoateexistaocorectitudineacomportamentuluiexterior,faraputereaınnoitoarealuiHristos.Placereadeaaveain luenţaşidorinţadea ionoratdeceilalţipotdeterminaoviaţaordonata.Respectuldesinenepoatefacesaevitamoriceaparenţarea.Oinimaegoistapoateındepliniactedegenerozitate.Aşadar,princemijloacevomputeaştideparteacuisuntem?

A cui este inima noastra? Cu cine se ocupa cugetele noastre? Despre cine ne place savorbim?Cui ıi ınchinamnoisentimentelecelemaicaldeşiceamaimareparteaenergiilornoastre?DacasuntemailuiHristos,gandurilenoastresuntındreptatespreElşisentimentelenoastrecelemaiplacuteIisuntdedicateLui.TotceavemşitotcesuntemIiconsacramLui.DorimdintoatainimasapurtamchipulLui,sa immotivaţidespiritulLui,safacemvoiaLuişisă-Ifimplăcuţiîntoatelucrurile.

Aceia care devin iinţe noi ın Iisus Hristos vor evidenţia roadele Duhului Sfant:„dragostea, bucuria, pacea, ındelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credincioşia,

blandeţeaşiınfranareapoftelor”(Galateni5:22,23).Eivorıncetasaseconformezeplacerilordin trecut şi, prin credinţa ın Fiul lui Dumnezeu, vor calca pe urmele Lui, vor re lectacaracterulLuişisevorcuraţadupacumElestecurat.Lucrurilepecarecandvaleurau,acumleiubesc,iarcelepecarecandvaleiubeau,acumleurasc.Ceimandrişivanitoşidevinblanzişismeriţi,ceisuper icialişiaroganţidevinserioşişidiscreţi.Alcooliciidevinabstinenţi,iarceiimoralidevincuraţi.Obiceiurileextravaganteşimodalumiisuntabandonate.Creştinulvacauta nu „podoaba de afara”, ci „omul ascuns al inimii, ın curaţia nepieritoare a unui duhblândşiliniştit”(1Petru3:3,4).

Nuexistaniciodovadaauneipocainţeadevarate,dacaaceastanuproduceoreformaavieţii.Daca ışi ındeplineşteobligaţiilelacares-aangajat,daca ınapoiazaceafurat,daca ışimarturiseştepacateleşiIliubeştepeDumnezeuşipesemeniilui,pacatosulpoate isigurcaatrecutdelamoartelaviaţă.

CandvenimlaHristosaşacumsuntem,nişte iinţegreşiteşipacatoase,bene iciinddeharulSauiertator,iubirearasareıninimanoastra.Atunci,oricesarcinaesteuşoara,cacijugulpecare ılpuneDomnulHristospeumeriinoştrinuestegreu. Implinireadatorieidevineosatisfacţie, iar sacri iciul, o placere. Calea care ınainte parea ınvaluita ın ıntuneric ajungeacumluminatăderazelestrălucitoarealeSoareluiDreptăţii.

FrumuseţeacaracteruluiluiHristossevavedeaıncomportamentulurmaşilorSai.PentruIisus,eraoplaceresafacavoialuiDumnezeu.ViaţaMantuitoruluinostruafostdominatadeiubirefaţadeDumnezeuşidezelpentruslavaSa.IubireaınfrumuseţaşiınnobilatoatefapteleLui.IubireaestedelaDumnezeu.Inimaneconsacratanupoategenerasauproduceiubirea.EasegăseştenumaiîninimaîncaredomneşteIisus.„NoiÎliubimpentrucăElne-aiubitîntâi”(1Ioan4:19).Ininimaınnoitaprinharuldivin,iubireaesteprincipiulcesea lalabazaoricareiacţiuni.Ea transforma caracterul, stapaneşte şi conduce impulsurile, controleazapasiunile,ınvingevrajmaşiaşiınnobileazasentimentele.Aceastaiubire,cultivataınsu let,facecaviaţasăfiemaiplăcutăşirăspândeşteoinfluenţăînnobilatoareasupratuturorcelordinjur.

ExistadouagreşelidecarecopiiiluiDumnezeu–ındeosebiceicaretocmaiauınceputsaseıncreadaınharulSau–trebuiesasepazeascaınmodspecial.Prima,decarene-amocupatdeja, este aceea de a se ıncrede ın propriile fapte, pentru a ajunge singuri ın armonie cuDumnezeu. Cel care se straduieşte sa devina sfant prin propriile fapte de pazire a Legiiıncearcaoimposibilitate.TotcepoatefaceomulfaraHristosestecoruptdeegoismşipacat.NumaiharulDomnuluiHristos,primitprincredinţă,estecelcarenepoatefacesfinţi.

Inopoziţiecuaceasta,darnumaipuţinpericuloasa,estegreşealadeaconsideraca,defapt,credinţaınHristosıielibereazapeoamenideobligaţiapaziriiLegii luiDumnezeu;ca,dinmomentcedevenimpartaşiaiharuluiluiHristosnumaiprincredinţa,faptelenoastrenuauniciolegăturăcumântuirea.

Dar sa observam aici ca ascultarea nu este doar o simpla conformare formala, ci şi oslujirediniubire.LegealuiDumnezeuesteoexpresieanaturiiSaleintrinseci;esteıntrupareamarelui principiu al iubirii şi deci temelia guvernarii Sale ın cer şi pepamant.Daca inimanoastraesteınnoitadupachipulluiDumnezeu,dacaiubireadivinaesteimplantataınsu let,atuncioarenuva iımplinitaLegealuiDumnezeuınviaţanoastra?Candprincipiuliubiriiesteinstauratıninima,candpacatosulesteınnoitdupachipulCeluicarel-acreat,seımplineştefagaduinţanouluilegamant:„VoipuneLegileMeleıninimilelor,şilevoiscrieınmintealor”

(Evrei10:16). SidacaLegeaestescrisa ın inima,oarenuvamodelaeaviaţa?Ascultarea–slujirea şi supunerea loiala din iubire – constituie adevaratul semn al uceniciei. De aceea,SfantaScripturaspune:„CacidragosteadeDumnezeustaınpazireaporuncilor.”„Cinezice:«Ilcunosc»,şinupazeşteporuncileLui,esteunmincinosşiadevarulnuesteınel”(1Ioan5:3;2:4).Inlocdea-leliberapeomdeobligaţiaascultarii,credinţa,şinumaicredinţa,carenefacepărtaşiaiharuluiluiHristos,esteceacarenefacecapabilisăascultăm.

Noinucaştigammantuireaprinascultareanoastra;pentrucamantuireaestedarulfaraplataalluiDumnezeu,pentrua iprimitprincredinţa.Darascultareaesterodulcredinţei.„Siştiţi ca El S-a aratat ca sa ia pacatele; şi ın El nu este pacat. Oricine ramane ın El, nupacatuieşte; oricine pacatuieşte, nu L-a vazut, nici nu L-a cunoscut” (1 Ioan 3:5,6). Iataadevaratadovada.Daca ramanem ınHristosşidaca iubirea luiDumnezeu locuieşte ınnoi,atuncisentimentelenoastre,gandurilenoastre,planurilenoastre,acţiunilenoastrevor i ınarmonie cu voia lui Dumnezeu, aşa cum este ea exprimata ın preceptele Legii Sale s inte.„Copilaşilor,nimenisanuvaınşele!Cinetraieşteınneprihanireesteneprihanit,cumElınsuşieste neprihanit” (1 Ioan 3:7). Neprihanirea este de inita de standardul Legii s inte a luiDumnezeu,aşacumesteelexprimatînceleZecePoruncidatepeSinai.

Aceaaşa-zisacredinţaınHristos,desprecaresepretindecaıielibereazapeoamenideobligaţiadeaascultadeDumnezeu,nueste credinţa, ci ıncumetare. „Caciprinharaţi fostmantuiţi,princredinţa.Siaceastanuvinedelavoi,ciestedarulluiDumnezeu”(Efeseni2:8).„Totaşaşicredinţa;dacan-arefapte,estemoartaıneaınsaşi”(Iacov2:17).DomnulHristosamarturisitcuprivirelaSine,ınaintedeavenipepamant:„VreausafacvoiaTa,Dumnezeule,şiLegeaTaesteınfundulinimiimele”(Psalmii40:8).SichiarınaintedeaSeınalţalacer,Eladeclarat:„EuampazitporuncileTataluiMeuşiramanındragosteaLui”(Ioan15:10).SfantaScripturaspune:„SiprinaceastaştimcaIlcunoaştem–dacapazimporuncileLui…CinezicecaramaneınEl,trebuiesatraiascaşielcumatraitIisus”(1Ioan2:3-6).„FiindcaHristosasuferitpentruvoişiv-adatopildă,casăcălcaţipeurmeleLui”(1Petru2:21).

Condiţia dobandirii vieţii veşnice este şi ın prezent aceeaşi condiţie care a fostıntotdeauna – aceeaşi care a fost ın Gradina Edenului, ınainte de caderea primilor noştriparinţi – ascultarea perfecta de Legea lui Dumnezeu, neprihanirea desavarşita. Daca viaţaveşnica ar i fost acordata cuoricarealta condiţiemaimicadecat aceasta, atunci fericireaıntregului Univers ar i ın pericol. Poarta ar i deschisa pentru intrarea pacatului, cu totcortegiulluideblestemşinenorocire,pentruarămâneoveşnicie.

Inaintedecadereaınpacat,Adamaavutcapacitateadea-şiformauncaracterneprihanit,prin ascultare de Legea lui Dumnezeu. Dar el nu a reuşit sa faca lucrul acesta şi, datoritapacatului sau,naturanoastra este cazuta, iarprinnoi ınşinenuneputem faceneprihaniţi.Deoarecesuntempacatoşişines inţi,nuputemrespectaınmoddesavarşitLegeasfanta.Noinu avem o neprihanire proprie, prin intermediul careia sa raspundem cerinţelor Legii luiDumnezeu.DarDomnulHristosagasitocaledescaparepentrunoi.Elatraitpepamantınmijloculıncercarilorşial ispitelorcucaresuntemnevoiţisaneconfruntamnoi.Elatraitoviaţafarapacat.Amuritpentrunoi,iaracumSeoferasapreiapacatelenoastreşisanedeaınschimbneprihanireaLui.DacatepredailuiIisusşiIlprimeşticaMantuitorpersonal,atunci,oricat de pacatoasa ar i putut i viaţa ta ın trecut, datorita lui Hristos, eşti consideratneprihanit.CaracterulLuiesteprezentatınloculcaracteruluitau,iartueştiacceptatınaintea

luiDumnezeucaşicândnuaifipăcătuitniciodată.Maimultdecatatat,DomnulHristosschimbainima.Ellocuieşteprincredinţaıninimata.

TutrebuiesapastreziaceastalegaturacuDomnulHristosprincredinţaşiprintr-osupunereavoinţei tale faţa de El; şi, atata timp cat vei proceda astfel, El va lucra ın tine şi voinţa, şiınfaptuirea,dupabunaSaplacere.Astfelcapoţispune:„ViaţapecareotraiescacumıntrupotraiescıncredinţaınFiulluiDumnezeu,carem-aiubitşiS-adatpeSineInsuşipentrumine”(Galateni2:20).Deaceea le-a spus Iisusucenicilor Sai: „Fiindcanuvoi veţi vorbi, ciDuhulTatăluivostruvavorbiînvoi”(Matei10:20).Atunci,avându-LpeHristoscarelucreazăîntine,vei manifesta acelaşi spirit şi vei face aceleaşi fapte bune – fapte ale neprihanirii şi aleascultării.

Aşadar,nuavemınnoiınşinenimiccucaresanemandrim.Nuavemniciuntemeipentruınalţareadesine.SingurultemeialsperanţeinoastreesteınneprihanireaDomnuluiHristos,atribuitănouă,şiînlucrarearealizatădeDuhulSfântînnoişiprinnoi.

Cand vorbim despre credinţa, trebuie sa facem ın permanenţa o deosebire ın minteanoastra.Existaunfeldecredinţacareestecutotuldiferitadeadevaratacredinţa.Existenţaşiputerea lui Dumnezeu, adevarul Cuvantului Sau sunt realitaţi pe care nici chiar Satana şiıngeriisainulepottagadui.Bibliaspuneca„şidraciicred…şiseın ioara”(Iacov2:19).Daraceastanuestecredinţa.AcoloundeexistanunumaiocredinţaınCuvantulluiDumnezeu,cişiosupunereavoinţeinoastrefaţadeEl,acoloundeinimaIiesteconsacrataluiDumnezeu,iarsentimentelesuntındreptatenumaispreEl,acoloestecredinţa–ocredinţacarelucreazapriniubireşicareneelibereazădepăcat.Prinaceastăcredinţă,inimaesteînnoitădupăchipulluiDumnezeu.Iarinimacare,ınstareaeineınnoita,nuerasupusaLegiiluiDumnezeu–şidefaptnicinuputea i–acumışigaseşteplacereaınprecepteles inte,exclamandımpreunacupsalmistul: „Cat demult iubesc Legea Ta! Toata ziuama gandesc la ea” (Psalmii 119:97).Astfel, neprihanirea Legii este ımplinita ın noi care nu mai traim „dupa ındemnurile iriipământeşti,cidupăîndemnurileDuhului”(Romani8:1).

UniiaucunoscutiubireaplinadeiertareaDomnuluiHristosşidoresccuadevaratsa iecopiiailuiDumnezeu,şitotuşiışidauseamadenedesavarşireacaracteruluilor,deviaţalorplinadegreşeli,şisuntpredispuşisase ındoiascade faptulca inima lora fostcuadevaratınnoita prin Duhul Sfant. Unora ca aceştia le spun: Nu daţi ınapoi cuprinşi de disperare!Adesea, va trebui sa ne plecam şi sa plangem la picioarele Domnului Hristos, din cauzacaderilorşigreşelilornoastre,darnutrebuiesanedescurajam.Chiardacasuntembiruiţidevrajmaş,noinusuntemalungaţi,nusuntemparasiţi şi respinşideDumnezeu.Nu!DomnulHristos este la dreapta lui Dumnezeu, mijlocind pentru noi. Ucenicul iubit, Ioan, spunea:„Copilaşilor,va scriuaceste lucruri, ca sanupacatuiţi.Dar,daca cinevaapacatuit, avem laTatal un Mijlocitor, pe Iisus Hristos Cel neprihanit” (1 Ioan 2:1). Sa nu uitam cuvinteleDomnuluiHristos:„CaciTatalInsusivaiubeşte”(Ioan16:27).EldoreştesavaaducaiaraşilaSineşisavadare lectandu-seınvoineprihanireaşis inţeniaLui.DacavaveţisupuneLui,El,carea ınceputaceasta lucrarebuna ınvoi,ovaducemaideparte,pana laziuarevenirii luiIisusHristos.Rugaţi-vacumaimultacaldura;credeţimaimult.Candvomajungesanunemaibazampepropriaputere,saneıncredemınputereaRascumparatoruluinostru,atunciIlvomlăudapeEl,careestesprijinulnostrumoral.

CucatteveiapropiamaimultdeIisus,cuatatţisevapareacaeştimaipacatos,deoarece

vederea ta spirituala va deveni mai clara, iar imperfecţiunile tale vor i mai evidente, ıncontrastdistinctşideplincunaturadesavarşitaa lui Iisus.Aceastaestedovada faptuluicaamagirile lui Satana şi-au pierdut puterea şi ca in luenţa datatoare de viaţa a Duhului luiDumnezeuîţitrezeşteconştiinţa.

Ininimacarenu-şidaseamadepropriapacatoşenie,nupoate ioiubireprofundapentruDomnulHristos.FiinţacareestetransformataprinharulluiHristosvaadmiracaracterulSaudivin, dar, daca nu vom ajunge sa ınţelegem diformitatea noastra morala, aceasta este odovada de netagaduit ca n-am ajuns sa ınţelegem frumuseţea şi desavarşirea caracteruluiDomnuluiHristos.

Cucatnevompreocupamaipuţinsanepreţuimşisaneınalţampenoiınşine,cuatatvom cauta sa preţuim mai mult curaţia şi dragostea in inita a Mantuitorului nostru.Recunoaşterea pacatoşeniei noastre ne conduce la Acela care poate ierta. Cand pacatosul,dandu-şiseamadeneputinţalui,vaıncepesaIlcautepeHristos,atunciEliSevadescopericutoataputerea.CucatconştienţanevoiinoastrenevadeterminamaimultsaneapropiemdeEl şi deCuvantul luiDumnezeu, cu atatmai ınalte vor i convingerilenoastre cuprivire lacaracterulSău,cuatâtmaiampluÎivomreflectachipul.

Capitolul8

CREŞTEREA ÎN HRISTOS

InBiblie,schimbareainimiiprincaredevenimcopiiailuiDumnezeuestenumitanaştere.

Deasemenea,aceasta schimbareestecomparata cu ıncolţireaseminţeibune, semanatedegospodar. Inacelaşi fel,ceicaresuntcuadevaratconvertiţi laHristossunt„caniştepruncinascuţi de curand”, care trebuie sa creasca „ın toate privinţele”, ajungand la maturitateacredinţei,„laCelceesteCapul,Hristos”(1Petru2:2;Efeseni4:15).Sau,asemeneaseminţeibune, semanate ınpamant, ei trebuie sa creasca şi sa aduca roade. Isaia spuneca eivor inumiţi„terebinţiaineprihanirii”,„unsadalDomnului,casaslujeascaspreslavaLui”(Isaia61:3). Inacest fel,Biblia foloseşte ilustraţiidinviaţanaturiipentruaneajutasa ınţelegemmaibineadevăruriletainicealevieţiispirituale.

Toataınţelepciuneaşiiscusinţaomuluinusuntınstaresadeaviaţanicichiarceluimaimiclucrudinnatura.PlantelesauanimalelepottrainumaiprinviaţapecareodaDumnezeu.Tot astfel, viaţa spirituala ia naştere ın inima oamenilor numai venind de la Dumnezeu.Numaicineeste„nascutdesus”poatedevenipartaşalvieţiipecareavenitsaodeaDomnulHristos(Ioan3:3).

CreştereaınHristosesteasemeneacreşteriiınnatura.DumnezeuesteAcelacareprefacemugurulın loareşi loareaınfruct.PrinputereaLui,sedezvoltasamanţa,devenind„ıntaiunirverde,apoispic,dupaaceeagraudeplinınspic”(Marcu4:28).ProfetulOseaspuneadesprepoporulIsraelcă„vaînfloricacrinul”,„vordaviaţăgrâului,vorînfloricavia”(Osea14:5,7).IarDomnulHristosneındeamnasaneuitam„cubagaredeseamacumcresccrinii”(Luca12:27).Planteleşi lorilenucrescprinpropriagrija,prineforturileşipreocuparealor,cipriminddelaDumnezeuelementeleoferitedeElpentrususţinereavieţii.Copilulnupoateadaugacevalastaturaluiprinpropriaputereşigrija.Nicinoinuneputemasiguracreştereaspiritualapringrija şi eforturile personale. Planta, copilul cresc datorita faptului ca primesc din mediulınconjuratorcelenecesarevieţii–aer, luminasoareluişihrana.DomnulHristosreprezintapentruaceiacarese ıncredınElacelaşi lucrupecareılreprezintaacestedarurialenaturiipentru animale şi plante. El este „lumina ta pe vecie”, „un soare şi un scut” (Isaia 60:19;Psalmii84:11).Elva i„carouapentruIsrael.”„Elva icaoploaierepedecareudacampia”(Osea14:5;Psalmii72:6).Elesteapavie,„PainealuiDumnezeu…caresepogoaradincerşidalumiiviaţa”(Ioan6:33).

IndarulfaraegalalFiuluiSau,Dumnezeuaınvaluitlumeaıntreagacuoatmosferadehartotaşaderealacaaerulcareınvaluieglobulpamantesc.Toţiceicarealegsarespireaceasta

atmosfera datatoare de viaţa vor trai şi vor creşte pana la statura de barbaţi şi femei ınHristosIisus.

Dupacum loareaseıntoarcespresoare,pentrucarazeleluistralucitoaresapoataajutala desavarşirea frumuseţii şi simetriei ei, tot astfel ar trebui sa ne ıntoarcem şi noi spreSoareleNepriha-nirii,pentrucaluminaceruluisapoatastraluciasupranoastra,iarcaracterulnostrusăpoatăfitransformatdupămodelulcaracteruluiDomnuluiHristos.

DomnulHristosneınvaţaacelaşilucrucandspune:„RamaneţiınMine,şiEuvoiramaneınvoi.Dupacummladiţanupoateaduceroadadelasine,dacanuramaneınviţa,totaşanicivoinuputeţisaaducetiroddacanuramaneţiınMine…,caci,desparţiţideMine,nuputeţifacenimic”(Ioan15:4,5).TudepinzideHristospentruatraioviaţasfanta,totaşacummladiţadepindedeviţapentruacreşteşiaaducerod.DesparţitdeEl,nupoţiaveaviaţa.Nuainicioputerepentruateopuneispiteisaupentruacreşteınharşiıns inţire.Insa,ramanandınEl,veiputeaın lori.PrimindviaţadinviaţaLui,nuteveio ilişinuvei ifararoada.Vei icaunpomsăditlângăapeleunuirâu.

Mulţi considera ca ın lucrarea mantuirii exista o anumita parte pe care trebuie sa oındeplineasca singuri. Ei s-au ıncrezut ın Hristos pentru iertarea pacatelor, dar acum sestraduiescprineforturipropriisatraiascaoviaţaneprihanita.Oriceıncercaredefelulacestaeste sortita eşecului. DomnulHristos spune ca „faraMine nu puteţi face nimic”. Creştereanoastra ın har, bucuria noastra, capacitatea de a i folositori – toate depind de legaturanoastracuDomnulHristos.ComuniuneanoastracuEl,ramanereanoastraınHristos,zidezi,oradeora,constituiesinguramodalitateprincaretrebuiesacreştemınhar.ElnuestedoarAutorul,cişiDesavarşitorulcredinţeinoastre.Hristosesteceldintai,celdepeurma,totulıntoate. El trebuie sa ie cu noi nu numai la ınceputul şi la sfarşitul calatoriei noastre, ci laiecarepaspecareılfacempecale.Davidspunea:„AmnecurmatpeDomnulınainteaochilormei.Cândesteladreaptamea,număclatin”(Psalmii16:8).

Te ıntrebi oare: „Cum pot sa raman ın Hristos?” In acelaşimod ın care L-ai primit laınceput. „Dupa cum aţi primit pe Hristos Iisus, Domnul, aşa sa şi umblaţi ın El.” „Si celneprihanitva traiprincredinţa” (Coloseni2:6;Evrei10:38).Tu te-aipredat luiDumnezeu,pentru a i cu totul al Lui, pentru a-L sluji şi a-L asculta, şi L-ai acceptat pe Hristos caMantuitorpersonal.Tunuaipututsa-ţiispaşeştisingurpacateleşinicisa-ţischimbiinima,dar,predandu-teluiDumnezeu,aiıncredinţareaca,datoritaDomnuluiHristos,Dumnezeuafacuttoateacesteapentrutine.TuaidevenitalluiHristosprincredinţaşitotprincredinţatrebuiesacreşti ınEl–daruindşiprimind.Trebuiesadaruieşti totul– inimata,voinţata,slujireata–,sa tedaruieştiLuicuıntreaga iinţa,pentruaascultatoatecerinţeleLui,şi, ınacelaşitimp,trebuiesaprimeştitotul–peHristos,plinatateatuturorbinecuvantarilorSale,casalocuiascaıninimata,sa ieputereata,neprihanireataşiajutorultauveşnic–pentrua-ţidaputereadeaasculta.

Consacra-te lui Dumnezeu ın iecare dimineaţa; aceasta sa ie prima activitate a ta.Roaga-teastfel:„O,Doamne,primeşte-masa iucutotulalTau!AşeztoateplanurilemelelapicioareleTale.Foloseşte-maastaziınserviciulTau.Ramaicumineşitotcefaceusa iefacutprinputereaTa.”Aceastalucraretrebuieındeplinitazilnic.In iecaredimineaţa,consacra-teluiDumnezeupentruziuaaceea.PunetoateplanuriletaleladispoziţiaLui,pentrua iaduselaındepliniresauabandonate,dupacumvahotarıEl ınprovidenţaSa. Inacest fel,zidezi,ai

posibilitateadea-ţiıncredinţaviaţaınmainileluiDumnezeuşiastfelviaţatava imodelata,devenindtotmaiasemănătoarevieţiiDomnuluiHristos.

OviaţatraitaınHristosestecaracterizatadepaceşiliniştesu leteasca.Poatecanuveisimţi stari de extaz, dar ın su letul tau se va instaura o ıncredere statornica, durabila şiliniştitoare.Speranţatanusea laıntine;eaesteınDomnulHristos.SlabiciuneataesteunitacuputereaLui;neştiinţata,cuınţelepciuneaLui; lipsatadevoinţa,cutenacitateaLui.Prinurmare, nu trebuie sa te bazezi pe tine ınsuţi, nu trebuie sa ıngadui ca mintea sa-ţi ieabsorbitadepersoanaşiintereseleproprii,ciıncrede-teınHristos.Gandeşte-telaiubirea,lafrumuseţeaşiladesavarşireacaracteruluiSau.HristosınatitudineaLuiderenunţarelaSine,Hristos ın umilinţa Sa, Hristos ın s inţenia şi neprihanirea Sa, Hristos ın dragostea Luinemasurata–iatacaretrebuiesa iesubiectultaudecontemplare.PriniubirefaţadeEl,prinimitareamodeluluiSau,prindependenţadeEl,vei itransformatdupachipulşiasemanareaLui.

Domnul Iisus spune: „Ramaneţi ın Mine.” Aceste cuvinte transmit ideea de odihna,stabilitateşiıncredere.Deasemenea,Eladreseazainvitaţia:„VeniţilaMine…şiEuvavoidaodihna”(Matei11:28).Cuvintelepsalmistuluiexprimaacelaşigand:„TaciınainteaDomnuluişi nadajduieşte ın El” (Psalmii 37:7). Iar Isaia vorbeşte despre asigurarea ca „ın linişte şiodihna va i mantuirea voastra” (Isaia 30:15). Aceasta odihna nu se a la ıntr-o stare deinactivitate;deoarece,ıninvitaţiaMantuitorului,fagaduinţaodihneiestelegatadechemareala lucru, la activitate: „Luaţi jugulMeu asupra voastra… şi veţi gasi odihna” (Matei 11:29).InimacareışigaseşteodihnadeplinaınHristosva iceamaizeloasaşimaiactivaınlucrareaîndeplinităînslujbaluiIisus.

Cand mintea este preocupata de interesele personale, ea se ınstraineaza de Hristos,Izvorul vieţii şi al puterii. De aceea, efortul continuu al lui Satana este acela de amenţineatenţiadepartedeMantuitorul,ımpiedicandastfelunireaşicomuniuneasu letuluicuDomnulHristos.Placerilepacatului,grijile,necazurileşidi icultaţilevieţii–uneledintreacesteasautoateımpreuna,constituiemijloacelepecarelevafolosiSatanaınıncercareadeaneabateganduriledelaDomnulHristos.Nutelasaınşelatdestrategiileluiiscusite.Preaadesea,elıidetermina pe mulţi, care sunt cu adevarat conştiincioşi şi doresc sa traiasca pentruDumnezeu,sasegandeascanumailagreşelileşislabiciunilepropriişi,desparţindu-iınfelulacestadeHristos,Satanasperasacaştigebiruinţa.Nutrebuiesafacemdinnoiınşinecentrulpreocuparilornoastre, ıngaduindu-ne sa ne ıngrijoram şi sa ne tememdaca vom i saunumantuiţi. Toate acestea ne ındeparteaza inima de Izvorul puterii noastre. Incredinţeaza-IsiguranţainimiitaleluiDumnezeuşiaiıncredereınEl.VorbeştedespreIisusşimediteazalaEl. Fa ca eul tau sa dispara ın El. Indeparteaza orice ındoiala; alunga-ţi temerile. SpuneımpreunacuapostolulPavel:„Traiesc…,darnumaitraiesceu,ciHristostraieşteınmine.Siviaţa,pecareotraiescacumıntrupotraiescıncredinţaınFiulluiDumnezeu,carem-aiubitşiS-adatpeSinepentrumine”(Galateni2:20).RamailiniştitınDumnezeu.ElesteınstaresapazeascaceI-aiıncredinţat.DacateveipredaınbraţeleSale,EltevafacesaajungimaimultdecâtbiruitorprinAcelacarete-aiubit.

Canda luatasupraSanaturaumana,DomnulHristosa legatomenireadeSineprintr-olegatura a iubirii care nu va putea i rupta niciodata de nicio putere, cu excepţia alegeriipersonale a omului ın aceasta privinţa. Satana ne va prezenta ın mod permanent atracţii

fascinante, pentru a ne amagi sa rupem legatura cu Domnul Hristos – sa alegem sa nedesparţimdeHristos. Acesta este domeniul ın care trebuie sa veghem, sa luptam şi sa nerugam,pentrucanimicsanunepoataatrage,determinandu-nesaalegemunaltstapan,cacinoi suntem liberi ınpermanenţa sa facemaceasta. Sa nepastramprivirile ındreptate spreDomnulHristos,iarElnevapastrapentruSine.NoisuntemınsiguranţaatatatimpcatprivimlaHristos.NimeninunepoatesmulgedinmanaSa.CandprivimfaraıncetarelaEl,suntem„schimbaţiînacelaşichipalLui,dinslavăînslavă,prinDuhulDomnului”(2Corinteni3:18).

Aceasta a fost modalitatea prin care primii ucenici au reuşit sa ajunga asemeneascumpuluilorMantuitor.CandauauzitcuvinteleluiIisus,aceiuceniciausimţitcaaunevoiedeEl.L-aucăutat,

L-augasitşiL-auurmat.EiL-auınsoţitacasa,lamasa,ıncameraderugaciune,afara,lacamp.Ei s-aupurtat canişte elevi cu ınvaţatorul lor, primind zilnicdepebuzeleLui lecţiidespreadevarul sfant.Auprivit laEl canişteslujitori la stapanul lor,pentruaajungesa-şicunoascatoateındatoririle.Aceiucenicieraunişteoameni„supuşiaceloraşislabiciunicaşinoi”(Iacov5:17).Eiauavutdedusaceeaşiluptacupacatulşiauavutnevoiedeacelaşiharpentruatrăioviaţăsfântă.

ChiarIoan,uceniculiubit,celcareare lectatcelmaimultasemanareacuMantuitorul,nuaavutacestcaracterplacut,caurmareafeluluisaudea i.Nunumaicadin ireeravanitosşidorea cu ambiţie sa ie onorat, ci, cand eraofensat, deveneaviolent şi razbunator.Dar, pemasura ce i s-a descoperit caracterul divin al Mantuitorului, el şi-a ınţeles de icienţele şislabiciuneaşiacestfaptl-aumilit.Tariaşirabdarea,putereaşisensibilitatea,maiestateaşiblandeţeapecarele-avazutel,zidezi, ınviaţaFiuluiluiDumnezeui-auumplutsu letuldeadmiraţieşideiubire.Zidupazi, inimaluiafostatrasaspreHristos,panacand,diniubirepentru Invaţatorul sau, el s-apierdutdinvederepe sine.Temperamentul lui razbunator şiambiţios a fost supus puterii modelatoare a Domnului Hristos. In luenţa regeneratoare aDuhului Sfant i-a ınnoit inima. Puterea iubirii lui Hristos a realizat o transformare acaracterului sau. Acesta este rezultatul sigur al unirii cu Hristos. Cand Domnul Hristoslocuieşte ın inima, ıntreaga natura este schimbata. Spiritul Domnului Hristos, iubirea Luisensibilizeazainima,supunesu letulşiınalţagandurileşidorinţelenoastrecatreDumnezeu,cătreceruri.

Dupa ceDomnulHristosS-a ınalţat la cer, simţamantulprezenţei Sale a continuat sa-iınsoţeasca pe ucenici. Aceasta prezenţa era personala, plina de iubire şi de lumina. Iisus,Mantuitorul,Celcareumblase,vorbiseşiSerugasecuei,carerostisecuvintedesperanţaşimangaierepentruinimalor,afostluatdinmijlocullorlaceruri,chiarıntimpcesoliapaciieraınca pe buzele Lui. Pe cand era ınvaluit de norul de ıngeri, au auzit sunetul vocii Sale,asigurandu-i:„SiiatacaEusuntcuvoiıntoatezilele,panalasfarşitulveacului”(Matei28:20).ElSeınalţaselacercaFiualomului.EiştiaucaDomnulHristosstateaınainteatronuluiluiDumnezeu, continuand sa ie Prietenul şi Mantuitorul lor; ştiau ca sentimentele Lui desimpatieerauneschimbate;căElSeidentificaîncontinuarecusuferinţeleneamuluiomenesc.ElprezentaınainteaTataluimeritelesangeluiSaupreţios,aratandspremainileşipicioareleSaleranite,caamintireapreţuluipecareIlplatisepentrurascumparaţiiSai.EiştiaucaElSeînălţaselacercasălepregăteascălocaşurişicăvavenidinnoupentrua-iluacuSine.

Cands-auadunatcutoţii,dupaınalţareaDomnuluilacer,uceniciiaufostnerabdatorisa-

şi prezinte cererile ınaintea Tatalui, ın numeleDomnuluiHristos. Cu teama sfanta, ei s-auplecatınrugaciune,repetandasigurarea:„OriceveţiceredelaTatal,ınNumeleMeu,vavada.Panaacumn-aţicerutnimicınNumeleMeu;cereţişiveţicapata,pentrucabucuriavoastrasaiedeplina”(Ioan16:23,24).Eiau ıntinsmanacredinţeimaisusşi totmaisus,prezentandputerniculargument:„Hristosamurit!Bamaimult,Elaşiınviat,staladreaptaluiDumnezeuşi mijloceşte pentru noi” (Romani 8,34). Iar Ziua Cincizecimii le-a adus prezenţaMangaietorului,desprecareDomnulHristos lespuseseca„va i ınvoi”. Si, ıncontinuare, ıiasigurase:„VaestedefolossaMaduc,caci,dacanuMaducEu,Mangaietorulnuvavenilavoi;dar, dacaMa duc, vi-L voi trimite” (Ioan 14:17; 16:7). De atunci ınainte, prin Duhul Sfant,DomnulHristosurmasalocuiascaınmodcontinuuıninimacopiilorSai.UnirealorcuHristoseramaistransadecatatuncicandfusesealaturideeipepamant.Lumina,iubireaşiputerealuiHristos, care locuia ınauntrul lor, straluceaprinei, aşa caoamenii, vazandu-i, semirau,„ıntrucat ştiau ca erau oameni necarturari si de rand şi au priceput ca fusesera cu Iisus”(Fapteleapostolilor4:13).

Hristosdoreştesa iepentrucopiiiLuiastazitotceeaceafostpentruucenici,pentruca,ınultimaSarugaciune,avandınjurulLuimicagrupadeucenici,Elaspus:„SiMarognunumaipentruei,cişipentruceicevorcredeînMineprincuvântullor”(Ioan17:20).

DomnulIisusS-arugatpentrunoi,cerandsaputem iunacuEl,aşacumElesteunacuTatal.Ceunireminunataesteaceasta!Mantuitorul spuneadespreSine: „Fiulnupoate facenimic de la Sine.” „Tatal, care locuieşte ınMine, El face aceste lucrari ale Lui” (Ioan 5:19;14:10). Prin urmare, daca Hristos locuieşte ın inima noastra, atunci El va lucra ın noi „şivoinţa, şi ınfaptuirea” (Filipeni 2:13).Noi vom lucra aşa cuma lucrat El şi vommanifestaacelaşi spirit. In acest fel, iubindu-L şi locuind ın El, vom creşte „ın toate privinţele, ca saajungemlaCelceesteCapul,Hristos”(Efeseni4:15).

Capitolul9

VIAŢA ŞI FAPTELE NOASTRE

DumnezeuesteIzvorulvieţii,alluminiişialbucurieipentruıntregulUnivers.Asemenea

razelorsoarelui,asemeneaapelorcareizbucnescdintr-unizvorbogat,totaşabinecuvantarileserevarsadelaDumnezeupestetoatecreaturileLui.CandviaţaluiDumnezeuesteıninimaoamenilor,easevarevărsaasupraaltoraîniubireşibinecuvântare,oriundes-araflaei.

BucuriaMantuitoruluinostruaconstatınridicareaşimantuireacelorcazuţiınpacat.Deaceea,Eln-aţinutpreamultlaviaţaSa,ciasuferitcruceaşinualuatınconsiderareruşinea.La randul lor, ıngerii lucreaza necontenit pentru fericirea altora. Aceasta este bucuria lor.Ingerii fara pacat ındeplinesc o lucrare pe care inimile egoiste ar considera-o ca iind unserviciuumilitor,şianumeaceeadeaslujinevoilorcelornenorociţi,carelesuntinferiorisubtoateaspectele,ınceeacepriveştecaracterulşipoziţiasociala.SpiritulluiHristos,aliubiriicaresejertfeştepesine,estespiritulcareumplecerulşiconstituieesenţabinecuvantarilorlui.AcestaestespiritulpecareılvoraveaurmaşiiluiHristosşiaceastaestelucrareapecareovorîndepliniei.

Candesteprimita ın inimacaocomoara scumpa, iubirea luiHristosnupoate ramaneascunsa,ciseraspandeşteasemeneamirosuluiunuiparfumplacut. In luenţaeisfantava isimţitadetoţiaceiacucarevenimıncontact.SpiritulDomnuluiHristosıninimaestecaunizvorındeşert,ınviorandtotulşifacandu-ipeceicaresuntgatasamoaranerabdatorisabeadinapavieţii.

IubirealuiHristossevamanifestaprintr-odorinţadealucraaşacumalucratEl,pentrubinecuvantareaşiınalţareaomenirii.Eaconducelaoatitudinedeiubire,bunatateşisimpatiefaţădetoatecreaturiledecareSeîngrijeşteTatălnostruceresc.

ViaţaMantuitoruluipepamantnuafostoviaţaaconfortului,adedicariifaţadeSine,ciEla trudit, depunand un efort perseverent, serios şi neobosit pentru mantuirea omeniriipierdute.DelaiesleadinBetleemşipanalacruceaGolgotei,ElamerspecalearenunţariilaSineşinuacautatsa iescutitdesarcinigrele,decalatoriiistovitoareşidegrijişiactivitaţiepuizante.DomnulHristosaspus:„Fiulomuluin-avenitsaIseslujeasca,ciElsaslujeascaşisa-Sideaviaţacarascumpararepentrumulţi”(Matei20:28).AceastaafostsingurulşimareleobiectivalvieţiiSale.Toatecelelalteaufostsecundareşisubordonate.IndeplinireavoinţeiluiDumnezeuşirealizarealucrariiSaleeraupentruElcamancareaşibautura.InlucrareaLuinuaexistatniciunlocpentruSineşipentruintereseleegoiste.

Totastfel,ceicaresuntpartaşiaiharuluiluiHristosvor idispuşisafacaoricesacri iciu,

astfelıncatceilalţioamenipentrucareamuritElsapoata ipartaşiaidaruluiceresc.Eivordepuneoriceefortpentruafacemaibunalumeaıncaretraiesc.Aceastaatitudineconstituierezultatulsiguraluneiconvertiriadevarate.IndatacevinelaDomnulHristos,ıninimaomuluisenaştedorinţadealefacecunoscutaltoraceminunatprietenagasitınIisus;caciadevarulmantuitor şi s inţitor nu poate i ınchis ın inima. Daca suntem ımbracaţi ın ındreptaţireaDomnuluiHristosşidacasuntemplinidebucurialocuiriiınnoiaDuhuluiSau,nuvomputearamanetacuţi.DacaamgustatcuadevaratşiamvazutcatdebunesteDomnul,atuncivomaveacesaspunem.AsemenealuiFilip,candL-agasitpeMantuitorul,ıivominvitapealţiisaIlcunoasca.NevomstraduisalearatambunatateaatragatoareaDomnuluiHristosşirealitaţilenevazutealeImparaţieicerurilor.VomsimţiodorinţaputernicadeamergepecaleapecareamersDomnulIisus.Vom istapaniţideodorinţaplinadezelcaşiceidin jurulnostrusa-Lpoatăprivipe„MielulluiDumnezeu,careridicăpăcatullumii”(Ioan1:29).

Efortul facut pentru binecuvantarea altora va avea ca rezultat propria binecuvantare.AcestaafostscopulavutınvederedeDumnezeu,prinfaptulcane-aıncredinţatopartepecaresaoındeplinimıncadrulPlanuluideMantuire.Elle-aacordatoamenilorprivilegiuldeadeveni partaşi ai naturii divine, pentru ca, la randul lor, ei sa ie o binecuvantare pentrusemeniilor.AceastaesteceamaiınaltaonoareşiceamaimarebucuriepecarelepoatedaDumnezeucredincioşilor.CeicaredevinastfelpartaşiınlucrareaiubiriidivinesuntaduşitotmaiaproapedeCreatorullor.

Dumnezeu le-ar i putut ıncredinţa ıngerilor din cer lucrarea de vestire a solieiEvangheliei şi toata lucrarea slujirii din iubire. El ar i putut folosi alte mijloace pentruımplinireaplanurilorSale.Dar,ıniubireaSain inita,Dumnezeuaalessaneacordeprivilegiulde a i conlucratori cu El, cu Domnul Hristos şi cu ıngerii, ca sa putem bene icia debinecuvântarea,debucuriaşideînălţareaspiritualăcarerezultădinaceastăslujireneegoistă.

ImpartaşireasuferinţelorınduratedeDomnulHristosneconducelaorelaţiepersonaladeımpreuna-simţirecuEl.Fiecaresacri iciudesinepentrubinelealtoradezvoltabunavoinţaşialtruismulıninimaceluicedaruieşteşiılapropietotmaimultdeRascumparatorullumii,care, „macar ca erabogat, S-a facut saracpentru voi, pentru ca, prin saracia Lui, voi sa vaımbogaţiti” (2 Corinteni 8:9). Numai cand ımplinim, ın acest fel, scopul divin al existenţeinoastre,viaţapoatefipentrunoiobinecuvântare.

DacaveilucraaşacumastabilitDomnulHristoscatrebuiesalucrezeuceniciiSaişiveicaştigasu letepentruEl,veisimţinevoiauneiexperienţespiritualemaiprofundeşiauneicunoaşteri mai ınalte a lucrurilor lui Dumnezeu; atunci vei ınseta şi vei lamanzi dupaneprihanire.VeiluptacuDumnezeuınrugaciune,credinţatava iıntarita,iarsu letultauvabeatotmaimultdinizvoarelemantuirii.Confruntareacuımpotrivireaşicuıncercariletevadetermina sa studiezi Biblia şi sa te rogi mai mult. Vei creşte ın harul şi ın cunoaştereaDomnuluiHristosşiveidobândioexperienţăbogată.

Spiritullucrariidezinteresatepentrualţiiconferacaracteruluiprofunzime,statornicieşiobunatateplinadeiubirecaaluiHristos,aducandu-iposesoruluipaceşifericire.Aspiraţiilevieţiidevinmaiınalte.Numaiexistaniciunlocpentrulenevieşiegoism.Ceicarefolosescınacest feldarurilespiritualeale luiHristosvorcreşteşivordeveniputernici,pentrua lucrapentruDumnezeu.Eivoraveaundiscernamantspiritualmaiprofund,ocredinţastatornica,mereucrescanda,şiomaimareputereınrugaciune.DuhulluiDumnezeuvalucraıninimalor,

trezindarmoniiles inteınsu letulcareraspundelaatingereadivina.Ceicareseconsacraınacest fel lucrarii dezinteresate pentru binele altora contribuie ın mod sigur la propriamântuire.

Singuracalepentruacreşteınharesteaceeadeafaceınmoddezinteresatlucrareapecare ne-a ıncredinţat-o Domnul Hristos, de a ne angaja cu ıntreaga noastra capacitate ınajutorareaşibinecuvantareaaceloracareaunevoiede sprijinulpecare ıl putemoferinoi.Putereaesterezultatulexerciţiului;activitateaestecondiţiafundamentalaavieţii.Ceicaresestraduiescsamenţinaunstildeviaţacreştinprinprimireapasivaabinecuvantarilorcevinprinmijloaceleharului, fara a facenimicpentruHristos,pur şi simplu ıncearca sa traiascamancand,farasamunceasca.Siındomeniulspiritual,caıncel izic,acestfaptareıntotdeaunaca rezultat degenerarea şi decaderea. Un om care refuza sa-şi foloseascamembrele ışi vapierde ın scurt timp capacitatea de a le folosi. Tot aşa creştinul care nu va folosi puterileprimitedinpartealuiDumnezeununumaicanuvareuşisacreascaınHristos,darvapierdeşiputereapecareoavea.

Biserica lui Hristos este mijlocul randuit de Dumnezeu pentru mantuirea oamenilor.Misiunea ei este de a duce lumii Evanghelia. Iar aceasta ındatorire le revine tuturorcreştinilor.Fiecare, ın limiteledaruluisauşialeocaziilorpecareleare,trebuiesaaduca laındeplinire ınsarcinareaMantuitorului. Iubirea luiHristos,descoperitanoua,ne facedatorifaţadetoţiceicarenuIlcunosc.Dumnezeunune-adatluminacasaopastrampentrunoi,cicas-orevărsămasupralor.

DacaurmaşiiDomnuluiHristosar ifostconştienţidedatorialor,ar ifostmiiacoloundeastazi este numai un vestitor al Evangheliei ın ţarile lumii. Toţi cei care nu se pot angajapersonal ın aceasta lucrareopot susţine totuşi cumijloacele lor inanciare, cu simpatia şirugaciunilelor. Siarmai iıncamultmaimultanevoiedeeforturiserioasepentrusu leteledinţărileconsideratecreştine.

Daca ındatoririlenereţinaici,nuestenevoiesamergemın ţarilepaganecasa lucrampentruHristos,nicichiarsaparasimcerculrestransalfamiliei.Noiputemfaceacestlucruıncercul familiei, ın biserica, printre cei cu care suntem asociaţi şi ın mijlocul carora nedesfăşurămactivitateaprofesională.

MantuitorulSi-apetrecutceamaimareparteavieţiiSalepepamantlucrandcurabdareınatelieruldedulgheriedinNazaret.Ingerii-slujitoriIlvegheaupeDomnulvieţii,ıntimpcemergeaalaturideţaranişimuncitori,nerecunoscutşineonorat.ElSi-aındeplinitchemareatotatatdeconştiincioscandalucratınmeseriaLuimodestacaatuncicandavindecatbolnavisaucândaumblatpevalurilerăscolitedefurtunăaleMăriiGalileii.TotaşaşinoiputemumblacuHristosşiputemlucrapentruElıncelemaiumileındatoririşiıncelemaidejospoziţiialevieţii.

Apostolulspune:„Fiecare, fraţilor,saramanacuDumnezeuınstareaıncareeracandafost chemat” (1Corinteni7:24).Omuldeafaceripoate sa-şi conduca tranzacţiile ın aşa felıncat,datoritacorectitudiniisale,Domnulsa iepreamarit.DacaesteunadevaraturmaşalluiHristos, el ışi va demonstra religia ın tot ce face şi le va descoperi oamenilor spiritul luiHristos.Mecaniculpoate iunreprezentantvrednicşicredinciosalAceluiacareamuncitdingreuınumilaSaviaţatraitaprintredealuriledinGalileea.ToţiaceiacarepoartanumeleluiHristosartrebuisalucrezeşisasecomporteastfelıncatceilalţi,vazandfaptelelorbune,sa-L

slăveascăpeCreatorulşiRăscumpărătorullor.Mulţiaugasitscuzepentrufaptulcanuşi-aupusdarurileınslujbaluiHristos,spunandca

alţiieraumaiınzestraţidecateişiaveauavantajemaibune.Aexistatchiarideeacanumaicelordeosebitdetalentaţiliseceresa-şiconsacreaptitudinileınslujbaluiDumnezeu.Uniiauınţelescatalenteleaufostdatenumaiuneianumiteclasefavorizate,excluzandu-ipeceilalţi,care,bineınţeles,nusuntchemaţisaımpartaşeascaniciactivitateaacestora,nicirasplatalor.Dar,înparabolaDomnului,lucrurilenusuntprezentateînacestfel.Cândşi-achematslujitorii,stăpânulcaseii-adatfiecăruiaparteasadelucru.

Cuun spirit plinde iubire, noiputem ındeplini celemaiumile ındatoriri ale vieţii, „capentruDomnul”(Coloseni3:23).DacaiubirealuiDumnezeuesteıninima,easevamanifestaınviaţade iecarezi.Atuncivom iınconjuraţideparfumulplacutalprezenţeiluiHristos,iarinfluenţanoastrăvafipentruînălţareaşibinecuvântareamultora.

Nu trebuie sa aştepţi ocaziimari, speciale, sau talente extraordinare pentru ca numaidupăaceeasălucrezipentruDumnezeu.Nutrebuiesătegândeştilacevaspunelumeadespretine.Dacaviaţatazilnicaesteomarturiedesprecuraţiaşisinceritateacredinţeitaleşidacaceilalţisuntconvinşicădoreştisălefacibine,eforturiletalenuvorficutotulzadarnice.

Cel mai umil şi mai sarac dintre ucenicii Domnului Hristos poate i o binecuvantarepentrualţii.Poatecanu-şidauseamacafacvreunbinedeosebit,dar,prinin luenţalortacuta,eipotpuneınmişcarevaluridebinecuvantarecarevordevenitotmaiadancişimaivaste,alecarorrezultatebinecuvantatepoatecanulevorcunoaştepanaınziuarasplatirii inale.Einusimtşinicinusuntconştienţidefaptulcaındeplinescolucrareınsemnata.Einusuntchemaţisa se ımpovareze singuri cu grija privitoare la reuşita. Tot ce au de facut este sameargaınainteın linişte, ındeplinindcucredincioşielucrareapecarele-oıncredinţeazaprovidenţaluiDumnezeu,şiviaţalornuva itraitazadarnic.CaracterullorsevadezvoltadevenindtotmaimultasemenealuiHristos;eisuntımpreuna-lucratoricuDumnezeuınviaţaaceastaşisepregătescpentruolucraremaiînaltăşipentrubucurianeumbrităavieţiiveşnice.

Capitolul10

CUNOAŞTEREA DE DUMNEZEU

Multe sunt caile prin careDumnezeu cauta sa ni Se descopere, pentru a ne ajuta sa-L

cunoaştem şi pentru a ne aduce ın comuniune cu El. Natura se adreseaza fara ıncetaresimţurilor şi ınţelegeriinoastre. Inimacare sedeschideva i impresionatadedragostea şislava lui Dumnezeu, aşa cum sunt ele descoperite ın lucrarilemainilor Lui. Urechea ce seapleaca sa asculte poate auzi şi ınţelege soliile transmise de Dumnezeu prin lucrurile dinnatura. Campiile verzi, arborii ınalţi,mugurii şi lorile, norii trecatori, picaturile de ploaie,murmurul paraielor şi stralucirea bolţii cereşti vorbesc inimii noastre, invitandu-ne sa IlcunoaştempeCelcareafăcuttoateacestelucrurişisăavemorelaţieapropiatăcuEl.

Mantuitorul nostru lega preţioasele Sale ınvaţaturi de lucrurile din natura. Copacii,pasarile, lorile din vai, dealurile, lacurile şi cerul frumos, precum şi ıntamplarile şiımprejurarile vieţii de iecare zi, toate erau asociate cuvintelor adevarului, pentru caınvaţaturileSalesapoatareveniadeseaınminteaascultatorilor,chiarşiınmijloculgrijilorşipreocupărilorvieţii.

Dumnezeu ar dori din partea copiilor Lui sa aprecieze lucrarile Sale şi sa-şi gaseascaplacerea ın frumuseţea simpla şi liniştitoare pe care El a daruit-o caminului nostrupamantesc. El este un iubitor al frumosului, dar preţuieşte frumuseţea caracterului maipresus de orice atracţie exterioara. Dumnezeu ar dori sa cultivam curaţia şi simplitatea,acesteplăcuteşiliniştitegraţiialeflorilor.

Daca vom i dispuşi sa ascultam, lucrurile create ne vor ınvaţa lecţiile preţioase alesupuneriişiıncrederii.Delastelelecare,ındrumullorfaraurmeprinspaţiu,ışiurmeazadeveacuri cursul randuit lor şi pana la atomulminuscul, toate lucrurile din natura se supunvoinţeiCreatorului,iarDumnezeuSeîngrijeştedeeleşisusţineîntreagacreaţie.Deşiconducelumile nenumarate ın imensitatea spaţiului, El Se ıngrijeşte, ın acelaşi timp, de nevoilevrabiuţei care ışi ciripeşte fara teama modestul sau cantec. Cand oamenii pornesc laistovitoarea lormunca zilnica,precumşi atunci cand sepleaca ın rugaciune, cand se culcasearasaucandsescoaladimineaţa;candbogatulsarbatoreşteınpalatulsausaucandsaraculışi strange copiii ın jurulmesei saracacioase, toţi suntvegheaţi cuatenţiedeTatal ceresc.NiciolacrimanusevarsafaracaDumnezeusanu iluatcunoştinţadeea.NiciunzambetnuaparefărăcaElsănu-lfiobservat.

Daca amcrede ınmoddeplin faptul acesta, toate ıngrijorarilenoastreneıntemeiateardisparea.Viaţanoastranuarmai i atatdeplinadedezamagiri cumesteacum; caciorice

lucru, ieelmaresaumic,va iaşezatınmanaluiDumnezeu,carenuestepusınıncurcaturade mulţimea grijilor şi nici copleşit de greutatea lor. Astfel, ne vom bucura de o pace asufletuluidecaremulţiaufoststrăinimultăvreme.

Candinimataesteıncantatadefrumuseţeaplinadefarmecapamantului,gandeşte-telaNoul Pamant, care nu va cunoaşte niciodata starea devastatoare a pacatului şi amorţii şiundenaturanuvapurtadelocumbrablestemului.Lasa imaginaţia sa-ţi ınfaţişezecaminulcelormantuiţişinuuitacaelva imultmaimareţdecatcelmaistralucit tabloupecare ılpoate imaginamintea ta. In diferitele daruri pe care Dumnezeu le-a aşezat ın natura, noivedemdoarceamaislabalicarireaslaveiSale.Caciestescris:„Lucruripecareochiulnule-avazut, urecheanu le-a auzit şi la inimaomului nu s-au suit, aşa sunt lucrurilepe care le-apregătitDumnezeupentruceice-Liubesc”(1Corinteni2:9).

Poetulşinaturalistulaumultedespusdesprenatura,darnumaicreştinulsebucuracuadevarat de frumuseţea pamantului, apreciind-o la cea mai ınalta valoare, pentru ca elrecunoaştelucrareamainilorTataluisauşivededragosteaLuiın lori,ınarbuştişiınpomiiceimari.Nimeni nupoate ınţelege deplin ınsemnatatea dealurilor şi a vailor, a raului şi amării,dacănulepriveştecafiindoexpresieaiubiriiluiDumnezeufaţădeom.

DumnezeunevorbeşteprinlucrarileProvidenţeiSaleşiprinin luenţaDuhuluiSau.Noivomputeadiscerneşivomputeaınvaţalecţiipreţioasedinımprejurarileşisituaţiilevieţiişidin schimbarile care se produc zilnic ın jurul nostru, daca inima noastra este deschisain luenţei Duhului Sfant. Psalmistul observa lucrarea providenţei lui Dumnezeu, spunand:„BunatateaDomnuluiumplepamantul”si„Cineesteınţeleptsaiaseamalaacestelucrurişisafieculuare-amintelabunătăţileDomnului”(Psalmii33:5;107:43)

Dumnezeu ne vorbeşte prin Cuvantul Sau. Aici gasim o descoperire mai clara acaracterului Sau, a legaturilor Sale cu oamenii şi amarii lucrari demantuire. Aici ne esterelatataistoriapatriarhilorşiprofeţilor,precumşiaaltorbarbaţis inţidinvechime.Eierauoamenisupuşi„aceloraşislabiciunicaşinoi”(Iacov5:17).InCuvantulSau,vedemcums-auluptat ei cu descurajari asemanatoare cu ale noastre, cum au cazut sub presiunea ispitei,asemeneanoua,şitotuşiauprinsiaraşicurajşiauınvinsprinharulluiDumnezeu;şivazandtoateacestea,suntemıncurajaţi ınstraduinţanoastradeaobţineneprihanirea.Candcitimdespre minunatele experienţe care le-au fost acordate, despre lumina, dragostea şibinecuvantareadecares-aubucurateişidesprelucrareapecareaufacut-oprinharulcarele-afostdat,zelulcarei-amotivataprindeıninimanoastra lacarauneiambiţiis inte,dea icaei,şidorinţadeaaveauncaracterasemeneacaracteruluilor–deaumblacuDumnezeuaşacumauumblatei.

Domnul Hristos Se referea la Scripturile Vechiului Testament – şi cu atat mai multdeclaraţiaLuiestevalabilapentrucelealeNouluiTestament–spunand:„...elemarturisescdespre Mine” (Ioan 5:39). Ele marturisesc despre Acela spre care sunt ındreptate toatesperanţelenoastreprivindviaţaveşnica.Da,ıntreagaBiblienevorbeştedespreHristos.Delaprimulraportcuprivirelacreaţie–caci„nimicdinceafostfacut,n-afostfacutfaraEl”–şipanalaultimafagaduinţa,„IataEuvincurand”,citimdesprelucrarileSaleşiascultamvoceaSa(Ioan1:3;Apocalipsa22:12).Dacadorimsa-LcunoaştembinepeMantuitorul,atuncisastudiemSfinteleScripturi.

Facainimasa-ţi ieumplutadeCuvantulluiDumnezeu!Elesteapavie,carestingesetea

ta arzatoare. El este painea vie, venita din cer. Domnul Hristos declara: „Daca numancaţitrupulFiuluiomuluişidacanubeţisangeleLui,n-aveţiviaţaınvoiınşiva.”SiElSeexplica,spunand: „Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi viaţa” (Ioan 6:53,63). Corpurilenoastresunthraniteprinceeacemancamşibem;şiaşacumesteındomeniulnatural,totaşaeste şi ın cel spiritual. Lucrurile la care meditam vor da tonul şi puterea vieţii noastrespirituale.

Lucrarea mantuirii constituie un subiect pe care ıngerii doresc sa ıl ınţeleaga ınprofunzime;elva iştiinţaşicanteculmantuiţilorde-alungulveacurilornesfarşite.Oarenuesteşiacumsubiectulacestademndeconsideraţieşideunstudiuatent? Iubirea lui Iisus,milaSain inita,sacri iciulpecarel-afacutElınfavoareanoastrasolicitaceamaiserioasaşimai solemna re lecţie. Ar trebui sa ne gandim mai mult la caracterul scumpului nostruMantuitorşiMijlocitor.ArtrebuisameditamlamisiuneaAceluiacareavenitsa-lmantuiascape poporul Lui de pacate. Astfel, prin contemplarea marilor teme ale cerului, credinţa şiiubireanoastravordevenimaiputernice,iarrugaciunilenoastrevor itotmaimultascultatedeDumnezeu,pentrucaelevor itotmaiplinedecredinţaşideiubire.Elevor iinteligenteşicalduroase.Sevormanifestao ıncrederemai statornica ınDomnulHristos şioexperienţazilnicaşivieaputeriiSaledea-imantuiınmoddesavarşitpetoţiceicarevinlaDumnezeuprinEl.

In timp ce meditam la desavarşirea Mantuitorului nostru, vom dori sa im cu totultransformaţi şi ınnoiţi dupa chipul Sau curat. Su letulnostruva ınseta şi va lamanzidupaasemanarea cu Cel pe care Il adoram. Cu cat gandurile noastre se vor ocupamaimult cuDomnulHristos,cuatatmaimultlevomvorbişialtoradespreElşiIlvomreprezentaınlumeprinviaţanoastră.

Biblianuafostscrisanumaipentruceiınvaţaţi;dimpotriva,eaafostconceputapentruoameniobişnuiţi.Marileınvaţaturinecesarepentrumantuirenesuntprezentatetotatatdeclarcaluminazilei;şiastfelnimeninusevaratacişinuışivapierdecararea,cuexcepţiacelorcareurmeazapropriajudecata,ınlocdeaurmavoinţaluiDumnezeudescoperitaınmodclarînCuvântulSău.

Nu ar trebui sa acceptam ınvaţaturile niciunui om ca iind ınvaţaturi ale S intelorScripturi, ci sa studiemCuvantul luiDumnezeu ınmodpersonal.Daca ıngaduimca alţii sagandeasca ın locul nostru, capacitaţile noastre vor i slabe şi deformate, iar aptitudinilenoastrevor idiminuate.Datoritalipseidepreocuparecuacelesubiectevrednicedeatenţie,ınsuşirilenobilealeminţiipotajungeatatdepipernicite,ıncatışipierdputereadeasesizaınsemnatateaprofundaaCuvantuluiluiDumnezeu.Putereaintelectualasevadezvolta,dacaestefolositapentruaınţelegelegaturadintresubiecteleBibliei,princomparareatexteloreişiprinobservareaanalogiilorspirituale.

Niciunaltstudiunuesteatatdee icientpentru ıntarirea intelectului, cumestestudiulScripturilor.Nicioaltacartenuesteatatdecapabilasaınalţegandurileşisaconfereputerefacultaţilor intelectualeaşacumesteBiblia,prinadevarurileeivasteşi ınnobilatoare.DacaBibliaar istudiataaşacumartrebui,oameniiaraveaogandireamplaşicuprinzatoare,onobleţe a caracterului şi o statornicie ın realizarea obiectivelor cum rar se vad ın zilelenoastre.

CitireaınfugaaS intelorScripturinuaducedecatpuţinfolos.PoţicitiıntreagaBiblie,şi

totuşisanuvezi frumuseţeaeişinicisanuınţelegiprofunzimeaşiadancaei ınsemnatate.Studiereaunuipasaj pana cand semni icaţia lui estepedeplin lamurita, iar legatura lui cuPlanuldeMantuiredevineevidenta,estedeomaimarevaloaredecatcitireaıngrabaamaimultor capitole, fara urmarireaunui anumit scop şi fara a ınvaţanimicdin lectura. PoartaBibliacutineınpermanenţa.Oridecateoriaiocazia,citeştedinea;memoreazatextele.Chiarşiatuncicandmergipestrada,poţimeditaasupraunuipasajpecarel-aicitit,imprimandu-lbineînmemorie.

Noinuputemobţine ınţelepciuneacereasca faraocercetareserioasaşi faraunstudiuınsoţitderugaciune.UneleparţialeS intelorScripturisuntıntr-adevarpreaclarepentrua igreşitınţelese,darsuntaltelealcarorınţelesnusea lalasuprafaţa,pentrua iobservatdintr-osinguraprivire.Atuncitrebuiesacomparamtextcutext.Trebuiesacercetamtotulcugrija,re lectandasupralorcumultarugaciune.Unastfeldestudiuva irasplatitdinbelşug.Dupacummineruldescopera iloanedemetalpreţios,ascunseınadanculpamantului,totastfelcelcarecerceteazacuperseverenţaCuvantulluiDumnezeu,cautandınţelesulluicapeocomoaraascunsa, va gasi adevaruri de o mare valoare, adevaruri care sunt ascunse de vedereacercetătoruluineglijent.Cuvinteleinspiraţieidivine,binecumpăniteîninimă,vorfiasemeneaunorapececurgdinizvorulvieţii.

Sfanta Scriptura nu ar trebui studiata niciodata fara rugaciune. Inainte de a deschidepaginileei,artrebuisanerugampentruiluminareaDuhuluiSfant,şieaneva idata.CandNatanaelavenitlaDomnulHristos,Mantuitorulaexclamat:„«Iatacuadevaratunisraelitıncarenuestevicleşug».«Deundemacunoşti?» I-azisNatanael.Dreptraspuns, Iisus i-azis:«Te-am vazut mai ınainte ca sa te cheme Filip, cand erai sub smochin»” (Ioan 1:47,48).DomnulHristosnevavedeaşipenoiınlocuriletainicelarugaciune,dacaIlvomcauta,ceranddelaElluminapentruacunoaşteadevarul.Ingeriidinsfereledeluminavor icuaceiacarecautăcuumilinţăcălăuzireadivină.

Duhul Sfant Il ınalţa şi Il preamareşte peMantuitorul. Lucrarea Lui este aceea de a-LprezentapeHristos,curaţianeprihaniriiLuişimantuireaceamarepecareoavemprinEl.Hristosspune:„ElMavaproslavi,pentrucavaluadinceestealMeuşivavadescoperi”(Ioan16:14).DuhulAdevarului este singurul ınvaţator e icient al adevarului divin. Cat demult apreţuitDumnezeuneamulomenesc,ıncatL-adatpeFiulSausamoarapentrunoişiapoiL-aımputernicit pe Duhul Sau cel Sfant sa ie Invaţatorul şi Calauzitorul permanent al celuicredincios!

Capitolul11

ÎNALTUL PRIVILEGIU AL RUGĂCIUNII

Dumnezeu ne vorbeşte prin natura şi revelaţie, prin providenţa Sa şi prin in luenţa

DuhuluiSauSfant.Daracestfaptnuestesu icient,dacanoinunedeschideminimafaţadeEl.Pentru a avea o viaţa spirituala şi putere morala, trebuie sa avem o legatura continua şipersonalacuTatalnostruceresc.Inimanoastrapoate iatrasaspreEl;putemsameditamlalucrarileSale,lamilaSa,labinecuvantarileSale;dartoateacesteanuınseamna,ınadevaratulsens, a avea comuniune cuDumnezeu. Pentru a avea comuniune cuDumnezeu, trebuie saavemcevasă-Ispunemcuprivirelaviaţanoastrădefiecarezi.

Rugaciunea este deschiderea inimii noastre ınaintea lui Dumnezeu ca ınaintea unuiprieten.Nupentrucaar inecesarsa-Ivorbimdesprenoi,cipentruane facecapabilisa Ilacceptăm.Rugăciuneanu-LcoboarăpeDumnezeulanoi,cineînalţăpenoilaEl.

Candafostpepamant,DomnulIisusi-aınvaţatpeucenicicumsaseroage.Eli-asfatuitsa-şiprezintenevoilezilniceınaintealuiDumnezeuşisaaşezetoatapovaralorasupraLui.Asigurareapecarele-adat-o,căcererilelorvorfiascultate,estevalabilăşipentrunoi.

Domnul InsuşiS-arugatdesatuncicanda traitprintreoameni.MantuitorulnostruS-aidenti icatcunevoileşislabiciuneanoastraşiastfeladevenitunrugatorzelos,carecautasaprimeascadelaTatalSaurezervenoideputere,pentrua-Siımplinidatoriaşipentruarezistaıncercarilor.Elesteexemplulnostruıntoatelucrurile.Inceeacepriveşteslabiciunilenoastre,Elesteunfrate„careıntoatelucrurileafostispititcaşinoi”(Evrei4:15).DaravandınvederecaElerafarapacat,naturaLuiseındepartacurepulsiedelasavarşirearaului.Elaındurattoatelupteleşiframantarileomuluicaretraieşteıntr-olumeapacatului.DatoritanaturiiLuiomeneşti,rugaciuneaafostpentruDomnulonecesitateşiunprivilegiu.ElagasitmangaiereşibucurieıncomuniuneacuTatalSau.IardacaMantuitorullumii,FiulluiDumnezeu,asimţitnevoiadeaSe ruga, cuatatmaimultnoi, ca iinţemuritoare şi slabe, ar trebui sa simţimnevoiadeanerugazelosşiconsecvent.

Tatal nostru ceresc aşteapta sa-Si reverse asupra noastra plinatatea binecuvantarilorSale.EsteprivilegiulnostruaceladeabeacuındestularedinfantanaIubiriiNemarginite.Estedemirarecanerugamatatdepuţin!CutoatecaDumnezeuestebinevoitorşigatasaasculterugaciuneasinceraaceluimaiumildintrecopiiiSai,dinparteanoastrasemanifestaomarereţinereşilipsadeinterespentrua-Ifacecunoscutenevoilenoastre.Cearputeagandiıngeriiceruluidespre iinţeleomeneştisarmane,neajutorateşisupuseispitei,care,ınciudafaptuluicainimaiubiriiin initealuiDumnezeusepleacaspreele,gatasaledeamaimultdecatcer

sau gandesc, totuşi se roaga aşa de puţin şi au atat de puţina credinţa? Ingerii se ınchinaınaintea lui Dumnezeu cu bucurie şi simt placere sa stea aproape de El. Ei consideracomuniuneacuDumnezeuceamaimarebucuriealor;totuşi iiiacestuipamant,careauatatdemultanevoiedeajutorulpecarenumaiDumnezeuılpoateda,para imulţumiţisaumbleînafaraluminiiDuhuluiSăuşifărăînsoţireaprezenţeiSale.

Intunericulceluirauıi ınvaluiepeaceiacareneglijeazarugaciunea. Soapteleispititoarealevrajmaşului ıiamagesc lapacat;şi toateacestea,pentrucaeinufolosescprivilegiilepecarelile-adatDumnezeuprincomuniuneadivinăarugăciunii.DeceoarecopiiiluiDumnezeusuntatatdereticenţişi lipsiţidedispoziţiadeaseruga,ştiindcarugaciuneaestecheiacucaremanacredinţeideschidetezaurulcerului,undesea ladepozitateresurseleinepuizabilealeCeluiAtotputernic?Fararugaciunecontinuaşifaraveghereatenta,suntemınpericoluldea deveni din ce ın ce mai nepasatori şi de a ne abate de la calea cea dreapta. Vrajmaşulmantuiriisestraduieştefaraıncetaresaneblochezecaleaspretronulmilei,casanuputemobţine,prinrugăciunistăruitoareşicredinţă,harulşiputereadearezistaispitei.

NoineputemaşteptacaDumnezeusaasculteşisaraspundarugaciunilornoastre,darexistaanumitecondiţii.PrimadintreacestecondiţiiestesasimţimnevoiadupaajutorulSau.El a fagaduit: „Voi turna ape peste pamantul ınsetat şi rauri peste pamantul uscat” (Isaia44:3).Ceicare lamanzescşiınseteazadupaneprihanire,caredoresc ierbinteımpacareacuDumnezeu, pot i siguri ca vor i saturaţi. Pentru a putea i primita binecuvantarea luiDumnezeu,inimatrebuiesăfiedeschisăinfluenţeiDuhuluiSfânt.

Marea noastra nevoie de ajutor constituie prin ea ınsaşi un argument şi pledeaza ınmodulcelmaielocvent ın favoareanoastra.Dar, ca sa faca toateaceste lucruripentrunoi,Dumnezeutrebuiecautatşirugat.Elspune:„Cereţi,şivisevada;cautaţi,şiveţigasi”si„El,caren-acruţatnicichiarpeFiulSau,ciL-adatpentrunoi toţi,cumnunevada faraplata,împreunăcuEl,toatelucrurile?”(Matei7:7;Romani8:32)

Daca iubim nelegiuirea din inima noastra, daca ne ataşam de vreun pacat cunoscut,Dumnezeununevaasculta;darrugăciuneainimiicăiteşizdrobitevafiascultatăîntotdeauna.Candnecorectamtoategreşelilecunoscute,putemaveaıncrederecaDumnezeuvaraspundecererilornoastre.PropriilemeritenunevorrecomandaniciodatabunavoinţeiluiDumnezeu.NumaimeriteleluiHristosnevormantuişinumaisangeleSaunevacuraţa.Totuşinoiavemde facut o lucrare, şi anume aceea de a ımplini condiţiile cerute pentru a i acceptaţi deDumnezeu.

Unaltelementalrugaciuniicusuccesestecredinţa.„CacicineseapropiedeDumnezeutrebuiesacreadacaElesteşicarasplateştepeceice-Lcauta”(Evrei11:6).DomnulHristosle-aspusucenicilorSai:„Oricelucruveţicerecandvarugaţi,sacredeţical-aţişiprimitşi-lveţiavea”(Marcu11:24).ÎlcredemnoioarepeDumnezeupecuvânt?

FagaduinţaaceastaestecuprinzatoareşinelimitataşiCelcareadat-oestecredinciosınımplinireaei.Dacanuprimim lucrurilepe care le-amcerut chiaratunci candne-amrugat,trebuie totuşi sa credem ca Dumnezeu aude şi ca va raspunde rugaciunilor noastre. Noisuntem atat de supuşi greşelii şi avem o ınţelegere atat de limitata, ıncat, uneori, ceremlucruricarenuar iobinecuvantarepentrunoi;dar,pentrucaneiubeşte,Tatalnostrucerescraspunderugaciunilornoastredandu-nelucrurilecaresuntcuadevaratsprebinelenostruşipe carenoi ınşineamdori sa le avemdaca, iluminaţideDuhul luiDumnezeu, le-amputea

vedea aşa cum sunt ele ın realitate. Cand ni se pare ca rugaciunile noastre nu primesc unraspuns,trebuietotuşisaramanemıncrezatoriınfagaduinţeles inte,cacitimpulraspunsuluivaveniınmodsigurşivomprimibinecuvantareadecareavemceamaimarenevoie.Darapretinde ca rugaciunea sa ie ıntotdeauna ımplinita exact ın felul dorit denoi constituie oıncumetare,oındraznealanecuvenitadinparteanoastra.Dumnezeuestepreaınţeleptcasapoatagreşişipreabuncasareţinavreunbinedelaceiceumblaınneprihanire.DecinutetemesateıncreziınEl,chiardacanuveziimediatunraspunslarugaciuniletale.AiıncredereînfăgăduinţaLuisigură:„Cereţi,şivisevada.”

Dacanelasamcalauziţideındoielileşidetemerilenoastresaudacanusuntemdispuşisacredempanacandnureuşimsagasimraspunslaoriceproblemapecarenuoınţelegemcuclaritate,di icultaţilenoastrevordevenitotmaimulteşimaicomplicate.Dar,dacavenimlaDumnezeucusimtamantulprofundalneputinteisiconstientidedependentanoastradeElşidaca Ii facemcunoscutenevoilenoastre,cuumilinţa şicu ıncredere,Celacaruicunoştinţaestefărămargini,carevedetoatăcreaţiaSaşiconducetotulprinvoinţaşiCuvântulSău,poateşi va asculta strigatele noastre şi va face ca lumina sa straluceasca ın inima noastra. Prinrugaciunesincera,noisuntemaduşiınlegaturacuinimaCeluiAtotputernic.Poatecanuvomavea, ın momentul acela, dovada clara ca faţa Mantuitorului nostru este plecata asupranoastracuoexpresiedemilaşidragoste,şitotuşiesteaşa.PoatecanusimţimatingereaSavizibilă,darmânaSaesteîndreptatăsprenoicuiubire,milăşiînţelegere.

Cand venim sa ceremmila şi binecuvantarea luiDumnezeu, trebuie sa avemun spiritiubitorşiiertator.Oarecumneputemruga:„...şineiartanouagreşelilenoastre,precumşinoi iertamgreşiţilornoştri”, şi totuşi sa nutrimun spirit neiertator (Matei6:12)?Daca neaşteptamcarugaciunilenoastresa ieascultate,trebuiesa-iiertampealţiiınacelaşifelşiınaceeaşimăsurăîncaresperămsăfimiertaţinoi.

O alta condiţie a ascultarii rugaciunii este perseverenţa. Daca dorim sa creştem ıncredinţa şi experienţa creştina, trebuie sa ne rugam neıncetat: „staruiti ın rugaciune”,„vegheati ın ea cu mulţumiri” (Romani 12:12; Coloseni 4:2). Apostolul Petru ıi sfatuia pecredincioşi: „Fiti ınţelepţişivegheati ınvederearugaciunii”(1Petru4:7).Pavelsfatuia:„Inorice lucru,aduceţicererilevoastre lacunoştinţa luiDumnezeu,prinrugaciunişicereri,cumulţumiri” (Filipeni 4:6). „Dar voi, preaiubiţilor”, spunea apostolul Iuda,„… rugaţi-va prinDuhul Sfant, ţineţi-va ın dragostea lui Dumnezeu”(Iuda 20,21). Rugaciunea continua estelegaturaneıntreruptaasu letuluicuDumnezeu,pentrucaviaţacarevinedelaDumnezeusase reverse ın viaţa noastra, iar ca raspuns din viaţa noastra sa se ınalţe spre Dumnezeudovadasfinţiriişiacurăţieimorale.

In ce priveşte rugaciunea, este necesar sa im consecvenţi; nimeni şi nimic sa nu neımpiedicede la rugaciune.Trebuie sadepunemoriceefortpentruamenţineo comuniunepermanentaıntrenoişiDomnulHristos.Cautasafoloseştioriceocaziedeamergeacolounderugaciuneaestedorita.CeicarecautacuadevaratcomuniuneacuDumnezeuvor ivazuţiınadunarilederugaciune,ındeplinindu-şicucredincioşiedatoria, iindplinidezelşidornicideaculegetoatebinecuvântărilecelesuntoferite.Eivorfolosioriceocaziepecareoaupentruaseaşezaînacellocîncarepotprimirazeleluminiicereşti.

Trebuie sa ne rugam ın cercul familiei şi,mai presus de toate, nu trebuie sa neglijamrugaciuneaıntaina,pentrucaaceastaesteviaţasu letului.Esteimposibilsacreştemıncele

spirituale,dacarugaciuneaesteneglijata.Rugaciuneaınalţatadoarınfamiliesauınpublicnuestesu icienta.Deschide-ţiinimaınainteaochiuluicercetatoralluiDumnezeu,ınlinişte,candeştidoartucuEl.Rugaciuneaıntainatrebuiesa ieauzitanumaideDumnezeu.Niciourechecurioasanutrebuiesaseıncarcecupovaraunorastfeldecereri.Inrugaciuneatainica,minteaesteferitadein luenţeleınconjuratoareşiesteeliberatadeagitaţie.Astfel,rugaciuneasevaınalţalaDumnezeuınmodliniştit,dar ierbinte.Celcarevedeınascuns,acaruiurecheestedeschisa ca sa auda rugaciunea care porneşte din inima, va avea o in luenţa durabila şiplăcută.Printr-ocredinţăsimplăşiliniştită,sufletulpăstreazăcomuniuneacuDumnezeuşiîşiaduna raze de lumina dumnezeiasca, pentru a i ıntarit şi susţinut ın con lictul cu Satana.Dumnezeuestecetăţuiaputeriinoastre.

Roaga-te ın camaruţa ta şi, ın timp cemergi la lucrul tau zilnic, inima ta sa iemereuınalţataspreDumnezeu.AşaaumblatEnohcuDumnezeu.Acesterugaciunitacuteseınalţalatronulharului,asemeneamirosuluipreţiosaljertfeidetamaie.Satananupoatesa-lınfrangapeacelaacăruiinimăsesprijinăînfelulacestapeDumnezeu.

Nuexista timpsau locnepotrivitpentruane ınalţacererilespreDumnezeu.Nuexistanimiccaresanepoataımpiedicasafacemcainimasane iecuprinsadespiritulınalţatoralrugaciunii staruitoare. In aglomeraţia strazilor, ın mijlocul ocupaţiilor zilnice, noi putemaducecererilenoastreınaintealuiDumnezeu,pentrucaElsaneacordecalauzireadivina,aşacumafacutNeemia,candi-aadresatcerereasaımparatuluiArtaxerxe.Unlocretraspentrurugaciune poate i gasit oriunde ne-am a la. Noi ar trebui sa avem uşa inimii deschisa ınpermanenţa, adresandmereu invitaţia ca Domnul Hristos sa vina şi sa locuiasca ın ea caoaspeteceresc.

Deşiınjurulnostruarputea ioatmosferacorupta,nutrebuiesarespirammiasmeleeiotravitoare,ciputemsatraimrespirandaerulcuratalcerului.PrinınalţareainimiinoastreınprezenţaluiDumnezeu, ınrugaciunesincera,noiputemınchideporţileminţii, ımpiedicandintrarea oricarui gand imoral şi nesfant. Cei a caror inima este deschisa pentru a primisprijinulşibinecuvantarealuiDumnezeuvorumblaıntr-oatmosferamaisfantadecataceeaapământuluişivoraveaocontinuăcomuniunecuCerul.

NoitrebuiesaajungemlaconvingerimaiclaredespreDomnulHristosşilaoınţelegeremaiamplaavaloriirealitaţilorveşnice.Frumuseţeas inţenieitrebuiesaumpleinimacopiilorluiDumnezeu;iar,pentrucaaceastasaserealizeze,trebuiesanerugamcaDumnezeusanedescoperelucrurilecereşti.

Saıngaduimcainimanoastrasa ieatrasaşiınalţataspreDumnezeu,pentrucaElsanepoata ımpartaşi atmosfera cereasca. Noi putem menţine o legatura atat de apropiata cuDumnezeu,ıncat,ın iecareıncercareneaşteptata,gandulnostrusaseıntoarcaspreEltotatatdenaturalcumseîntorcflorilespresoare.

AduınaintealuiDumnezeunevoile,bucuriile,necazurile,grijileşitemeriletale.TunuIlvei putea face sa se simta ımpovarat; nici nu Il vei face sa Se simta obosit. Daca El ţinesocotealapanaşideperiicapuluitau,atuncinuvaramaneindiferentfaţadenevoilecopiilorSai.„Domnulesteplindemilaşi ındurare”(Iacov5:11). InimaSaiubitoareestemişcatadenecazurilenoastreşineascultacandIivorbimdespreele.SaaducemlaEloricedi icultatecucareneconfruntam.NimicnuestepreagreupentruEl,deoareceElţinelumileşiguverneazatoate lucrarile Universului. Nimic din ceea ce, ıntr-un fel oarecare, are legatura cu pacea

noastranuesteatatdeneınsemnat, ıncat sanu ie luat ın consideraredeEl. Inexperienţanoastra,nuexistaniciuncapitolatatdeıntunecat,ıncatElsanu-Lpoatacitişiniciıncurcaturiatatdemari,ıncatElsanulepoatarezolva.NicionenorocirenusepoateabateasupraceluimaineınsemnatdintrecopiiiSai,nicioıngrijorarenu-ipoatechinuisu letul,niciobucurienu-lpoateıncantaşiniciorugaciunesinceranuiesedepebuzelenoastre,faracaTatalcerescsanu le observe, fara ca El sa nu manifeste un viu interes pentru toate acestea. Caci El„tamaduieşte pe cei cu inima zdrobita şi le leaga ranile” (Psalmii 147:3). Legaturile dintreDumnezeuşi iecaresu letsuntatatdeintimeşideprofunde,caşicandn-armai iunaltompepământdecareElsăSeîngrijeascăşipentrucaresăfidatpeFiulSăumultiubit.

DomnulHristosaspus:„Inziuaaceea,veţicereınNumeleMeu,şinuvaziccavoirugapeTatalpentruvoi.CaciTatalInsuşivaiubeşte,pentrucaM-aţiiubitşiaţicrezutcaamieşitdelaDumnezeu”si„Euv-amalespevoi…pentrucaoriceveţicerelaTatal,ınNumeleMeu,savadea”(Ioan16:26,27;15:16).AterugaınNumeleDomnuluiHristosınseamnacevamaimultdecat simpla rostire aNumelui Sau, la ınceputul şi la sfarşitul unei rugaciuni. A te ruga ınNumeleDomnuluiHristos ınseamnaateruga ınspiritulşiputerea luiHristos,cauniicarecredemînfăgăduinţeleSale,neîncredemînharulSăuşiîmplinimlucrărileSale.

Dumnezeunudoreştecavreunuldintrenoisasefacapustnicsaucalugarşisaseretragadinlumepentruafacenumairugaciuni.ViaţanoastratrebuiesaseasemenevieţiiDomnuluiHristos,atatcanderapemunteınrugaciune,catşidupaaceea,canderaınmijloculmulţimii.Cel care doar se roaga, nefacand nimic altceva, ın curand va ınceta şi sa se roage saurugaciunile lui vor deveni un simplu formalism. Cand oamenii se retrag din viaţa sociala,departedesferaındatoririlorcreştineşidepurtareacrucii,candınceteazasalucrezecuzelpentruDomnul,carealucratcuzelpentruei,ajungsanumaiaibapentrucesaseroageşipierdsimţamantulnevoiiderugaciune.Rugaciunilelordevinindividualisteşiegoiste.Einuse pot ruga pentru nevoile omenirii sau pentru ınalţarea şi edi icarea Imparaţiei luiDumnezeu, cerand putere pentru aceasta lucrare, ın care lumina slavei lui DumnezeustraluceştepefaţaDomnuluiHristoscare„poatesamantuiascaınchipdesavarşitpeceiceseapropiedeDumnezeuprinEl”(Evrei7:25).

Daca neglijam privilegiul de a ne aduna pentru a ne ıntari şi ıncuraja unul pe altul şipentrua-IslujiluiDumnezeu,vomsuferipierderi.AdevarurileCuvantuluiSauışivorpierdeclaritatea şi importanţapentrunoi. Inimanoastra va ınceta sa ie iluminata şi trezita prinin luenţa lor s inţitoare şi puterea noastra spirituala va scadea. In relaţiile noastre, ıntrecreştini, pierdem foartemult prin lipsa de simpatie unul faţa de altul. Cine se izoleaza deceilalţi pentru a trai doar pentru sine nu se a la ın poziţia ın care l-a chemat Dumnezeu.CultivareaaptitudinilornoastrenaturaledeastabilirelaţiisocialenefacecapabilisasimţimcualţiişiconstituiemijloculprincarenedezvoltămînslujbaluiDumnezeu.

CandcreştiniiseadunapentruavorbiuniicualţiidespreiubirealuiDumnezeuşidesprepreţioaseleadevarurialemantuirii,inimalorseınvioreazaşieiseıncurajeazauniipealţii.Iniecarezi,putemınvaţatotmaimultdespreTatalnostruceresc,dobandindonouaexperienţaa harului Sau; ca urmare, vom dori sa vorbim despre iubirea Lui, iar inima noastra va iıncalzitaşiıncurajata.DacavomgandişivomvorbimaimultdespreDomnulHristosşimaipuţindesprenoiînşine,vomsimţimaimultprezenţaSa.

Daca ne-am gandi la Dumnezeu ori de cate ori vedem dovezile grijii Sale pentru noi,

atunci L-am pastra ıntotdeauna ın gandurile noastre şi am simţi o placere deosebita sa-Ivorbimşisa-Iaducemlauda.Noivorbimdesprelucruriletrecatoarepentrucaneintereseaza.Vorbimdespreprietenii noştri pentru ca ıi iubim şi ımparţim cu ei bucuriile şi necazurilenoastre.Totuşiavemmotivein initmaimulteşimaimaridea-LiubipeDomnulDumnezeudecat acelea de a-i iubi pe prietenii noştri pamanteşti. A-L aşeza pe Dumnezeu ın centrulgandurilornoastre,avorbidesprebunatatealuiDumnezeuşialespunealtoradespreputereaSa ar trebui sa ie pentru noi lucrul celmai natural din lume.Darurile bogate pe care le-arevarsatElasupranoastranune-aufostdatecuscopuldeaneabsorbiatatdemultgandurileşi iubirea, ıncat sanumairamananimicpentruDumnezeu;dimpotriva,elear trebuisanereaminteasca ıntotdeaunadeEl şi sane legedeBinefacatorulnostrucerescprin legaturileiubiriişialerecunoştinţei.Noineocupampreamultdeceledejos.Saneridicamochiispreuşa deschisa a Sanctuarului de sus, unde lumina slavei lui Dumnezeu straluceşte pe faţaDomnului Hristos, care „poate sa mantuiasca ın chip desavarşit pe cei ce se apropie deDumnezeuprinEl”(Evrei7:25).

Trebuiesa-L laudammaimultpentru„bunatateaLuişipentruminunileLui faţade iiioamenilor”(Psalmii107:8).Actelenoastrededevoţiunenuartrebuisaconsteanumaiınacere şi a primi. Sa nu ne gandim ın permanenţa la nevoile noastre şi niciodata labinecuvantarile pe care le primim. Noi nu spunem niciodata ca am cerut prea mult, darsuntem prea zgarciţi atunci cand trebuie sa mulţumim. Primim fara ıncetare harul luiDumnezeuşi, cu toateacestea, catdepuţina recunoştinţa Iiaratam,catdepuţin Il laudampentruceeaceafăcutpentrunoi.

In vremurile dedemult,Dumnezeu i-a poruncit poporului Israel, atunci cand se adunapentruserviciuldivin,„samancaţiınainteaDomnului,Dumnezeuluivostru,şisavabucuraţiımpreuna cu familiile voastre, de toate lucrurile cu care va va i binecuvantat Domnul,Dumnezeulvostru”(Deuteronomul12:7).TotceestefacutpentruslavaluiDumnezeutrebuiefăcutcubucurie,cucântecedelaudăşimulţumire,nucutristeţeşipesimism.

DumnezeulnostruesteunTatabunşimilostiv;serviciulpecareI-laducemluiDumnezeun-artrebuisa ieconsideratoactivitateımpovaratoareşichinuitoare.Pentrunoi,artrebuisaieoplacereaneınchinaluiDumnezeuşialuapartelalucrareaSa.DumnezeunudoreştecaaceiacaresuntcopiiiLui,pentrucareElarealizatomantuireatatdemare,sasecomportecaşicandElar iunsupraveghetoraspruşineınduplecat.Elestecelmaibunprietenallorşi,cand se ınchina ınaintea Lui, El doreşte sa ie cu ei, sa-i binecuvanteze şi sa-i mangaie,umplandu-le inima cubucurie şi dragoste.Dumnezeuvrea ca aceia care sunt copiii Lui sagaseasca mangaiere ın serviciul Sau şi sa aiba, ın lucrarea Sa, mai multe satisfacţii decatgreutaţi.EldoreştecaaceiacarevorvenisaIseınchinesapleceınapoiducandcueiganduripreţioasedespre iubireaşipurtareaSadegrija, casa ieastfel ıntariţi ın toateproblemelevieţiide iecarezi,saprimeascaharşisaındeplineascaınmodcinstitşicucredincioşietoatelucrurile.

SaneındreptamatenţiasprecruceadepeGolgota.Hristos,şiElrastignit,sa iesubiectulmeditaţiei,alconversaţieişialcelormaialesesentimentealenoastre.Săpăstrămînmemorieamintirea iecareibinecuvantaripecareoprimimdelaDumnezeuşi,candınţelegemmareaLui iubire faţadenoi, suntemdispuşi sa ıncredinţam totul ınmanacarea fostpironitapecrucepentrunoi.

Pearipilerugaciuniimulţumitoare,inimanoastrasepoateınalţamaiaproapedecer.Incurţile cereşti, Dumnezeu este adorat cu cantari de lauda; şi cand Ii aducemmulţumirilenoastre, serviciul nostru divin se aseamana cu adorarea oştilor cereşti – „cine aducemulţumiricajertfa,acelaproslaveştepeDumnezeu”(Psalmii50:23).SavenimdeciınainteaCreatoruluinostrucubucurieşiadanca ınchinare,cu„mulţumirişicantaride lauda” (Isaia51:3).

Capitolul12

CE SĂ FACEM CU ÎNDOIALA?

Mulţicredincioşi,ındeosebiaceiacaresea lalaınceputulvieţiidecreştin,sunttulburaţi

uneorideanumitesemnedeındoiala.InBiblieexistamultelucruripecareeinulepotexplicasaupecarenicimacarnuleınţeleg,iarSatanasefoloseştedeacestelucruripentruasubminaıncrederealorınScriptura,ca iinddescoperirealuiDumnezeu.Eiıntreaba:„Cumpotşticareeste calea cea dreapta? Daca Biblia este cu adevarat Cuvantul lui Dumnezeu, cum pot ieliberatdeacesteîndoielişinedumeriri?”

Dumnezeununecereniciodatasacredemfaraanedasu icientedovezipecaresaneıntemeiemcredinţa.ExistenţaSa,caracterulSau,veracitateaCuvantuluiSausuntıntemeiatepemarturiicareapeleazalaraţiuneanoastra,iaracestemarturiiexistadinabundenţa.TotuşiDumnezeu nu a exclus niciodata posibilitatea ındoielii. Credinţa noastra trebuie sa seıntemeiezepedovezi,nupedemonstraţii.Ceicaredorescsase ındoiascavoraveaaceastaposibilitate; ın timp ce aceia care doresc ın mod sincer sa cunoasca adevarul vor gasi omulţimededovezipecaresă-şiîntemeiezecredinţa.

EsteimposibilpentruomintemarginitasaınţeleagapedeplincaracterullucrarilorCeluiIn init.Pentru inteligenţaceamaiascuţita,pentruminteacareabene iciatdeeducaţiaceamaiınalta,CelPreasfanttrebuiesaramanaıntotdeaunaınvaluitıncevatainic.„Poţispunetucapoţipatrundeadancimile luiDumnezeu, capoţiajunge lacunoştinţadesavarşitaaCeluiAtotputernic?Catcerurile-ideınalta:cepoţiface?MaiadancadecatLocuinţamorţilor:cepoţişti?”(Iov11:7,8)

Apostolul Pavel exclama uimit: „O, adancul bogaţiei, ınţelepciunii şi ştiinţei luiDumnezeu!CatdenepatrunsesuntjudecaţileLuişicatdeneınţelesesuntcaileLui”(Romani11:33).Deşi„noriişineguraIlınconjoara,dreptateaşijudecatasunttemeliascaunuluiSaudedomnie”(Psalmii97:2).ModulıncareSecomportaDumnezeucunoi,precumşimotivelecareIldeterminalaaceastaleputemınţelegedoaratatcatneestenecesarcasaputemdiscernemilaşiiubireaLuinemarginita,unitecuputereaLuiin inita.DinplanurileLui,putemınţelegedoaratatcatestesprebinelenostrusaştim;dar,dincolodeaceasta,trebuiesaramanemıncontinuareîncrezătoriînbraţulCeluiAtotputernicşiîninimaLui,careesteplinădeiubire.

Cuvantul luiDumnezeu,caşicaracteruldivinuluiSauAutor,cuprindetainecarenuvorputea iniciodataınţelesepedeplinde iinţelelimitate.Apariţiapacatuluiınlume,ıntrupareaDomnului Hristos, naşterea din nou, ınvierea şi multe alte subiecte prezentate ın Biblieconstituietainepreaadancipentruaputea iexplicatedeminteaomuluisaumacarınţelese

pe deplin.Dar nu avemniciunmotiv sa ne ındoimde Cuvantul luiDumnezeu doar pentrufaptulcanuputemınţelegetaineleprovidenţeiSale.Inlumeanaturii,noisuntemınconjuraţiınpermanenţadetainepecarenuleputemınţelegeınprofunzime.Celemaisimpleformedeviaţa prezinta probleme pe care nici cel mai ınţelept ganditor nu reuşeşte sa le explice.Pretutindeniîntâlnimminunicaredepăşesccapacitateanoastrădeînţelegere.Prinurmare,artrebuioaresa imsurprinşicandconstatamcaşiınlumeaspiritualaexistatainepecaredeasemenea nu le putem ınţelege ın profunzime? Di icultatea consta ın exclusivitate ınslabiciuneaşi ıngustimeaminţiiomeneşti. InBiblie,Dumnezeune-adatsu icientemarturiicare dovedesc caracterul ei divin şi nu trebuie sa punem la ındoiala Cuvantul Sau, pentrumotivulcănuputemînţelegetoatetaineleprovidenţeiSale.

ApostolulPetruspunecaınS inteleScripturi„suntunelelucrurigreudeınţeles,pecareceineştiutorişinestatornicilerastalmacesc…sprepierzarealor”(2Petru3:16).Parţilemaidi icil de ınţelesdin S intele Scripturi au fost evidenţiatede catre sceptici caunargumentımpotrivaBibliei;dar,departedea iastfel,tocmaiacesteparţidi icileconstituieoputernicadovada ce susţine inspiraţiadivina a Scripturii.DacaBibliane-ar spunedespreDumnezeunumailucruripecarenoile-amputeaınţelegecuuşurinţa;dacaminteanoastramarginitaarputeaınţelegepedeplinmareţiaşimaiestatealuiDumnezeu,atunciBiblianuarmaiprezentaacreditarile inconfundabile ale autoritaţii ei divine. Chiar mareţia şi caracterul tainic alesubiectelorexpuseînBiblieartrebuisăinspirecredinţaînea,cafiindCuvântulluiDumnezeu.

Bibliadezvaluieadevarulcuoasemeneasimplitateşicuoadaptareperfectalanevoileşiaspiraţiileinimiiomeneşti,ıncatauimitşiaumplutdeadmiraţiecelemaicultivateminţi,ınacelaşi timp, facandu-i ınstaresa ınţeleagacaleamantuiriichiarşipeceimaiumilişimaineınvaţaţioameni.Totuşiacesteadevaruri,expuseınmodsimplu,seocupadesubiecteatatdeınalte,atatdecuprinzatoareşiin initmaimaridecatcapacitateaomeneascadeınţelegere,ıncatnoileputemacceptanumaipentrucaaufostdeclaratedeDumnezeu.Astfel,PlanuldeMantuireneesteprezentatıntr-omanieraatatdeclara,ıncat iecaresu letpoatevedeapaşiipe care trebuie sa-i faca ın lucrarea pocainţei pe calea spre Dumnezeu şi a credinţei ınDomnul Iisus Hristos, pentru a putea i mantuit ın modul pe care l-a randuit Dumnezeu.Totuşi,dincolodeacesteadevaruriatatdeuşordeınţeles,sea latainecareascundslavaSa–taine care ıntrec capacitatea de cercetare a minţii omeneşti, dar care inspira respect şicredinţaınsu letulcercetatoruluisinceraladevarului.CucatcerceteazamaimultBiblia,cuatatmaiprofundaesteconvingerealuicaaceastaconstituieCuvantulViuluiDumnezeu, iarraţiuneaumanăsepleacăînfaţamaiestăţiirevelaţieidivine.

ArecunoaştefaptulcanuputemınţelegepedeplinmarileadevarurialeBiblieiınseamnaaadmitecaminteanoastramarginitaesteincapabilasapriceapanemarginirea;caomul,culimitataluicunoaştere,nupoateînţelegeplanurileCeluiAtotştiutor.

Pentrucanupotaprofundatoate taineleCuvantului luiDumnezeu,ceiscepticirespingBiblia; şi nu toţi cei caremarturisesc a crede ın Biblie sunt ın afara pericolului ın aceastaprivinţa.Apostolulspune:„Luaţiseamadar,fraţilor,caniciunuldintrevoisanuaibaoinimareaşinecredincioasa, care sa vadespartadeDumnezeul celviu” (Evrei3:12).Estebine şidreptsastudiemcuatenţieınvaţaturileS intelorScripturişisacercetam„lucrurileadancialelui Dumnezeu” (1 Corinteni 2:10). In timp ce „lucrurile ascunse sunt ale Domnului,Dumnezeului nostru”, „lucrurile descoperite sunt ale noastre” (Deuteronomul 29:29).

Lucrarea lui Satana este aceea de a perverti capacitatea minţii omeneşti de a cerceta. InstudiulScripturii,consideraţiafaţadeadevarulbiblicesteamestecatacuooarecaremandrie,astfel ıncat unii se simt iritaţi şi ınfranţi, daca nu pot sa explice iecare pasaj al S intelorScripturi,spredeplinalorsatisfacţie.Estepreaumilitorpentrueisarecunoascafaptulcanupot ınţelege cuvintele inspirate. Ei nu sunt binevoitori sa aştepte cu rabdare, pana candDumnezeuvaconsideracaestepotrivitsaledescopereadevarul.Eisuntdeparerecapropriaınţelepciune, faraniciunajutorexterior,estesu icientapentrua-i face ınstaresa ınţeleagaScriptura şi, cand nu reuşesc sa o ınţeleaga, aproape ca neaga autoritatea ei divina. Esteadevaratcamulte teorii şi ınvaţaturisocotite ınpoporcaproveninddinBiblienuauniciotemelie ın ınvaţatura ei şi sunt de fapt contrare ıntregului mesaj al Cuvantului inspirat.Asemenealucruriauconstituitocauzaaındoieliişiconfuzieipentrumulteminţi.Totuşivinanutrebuiesa-i ieatribuitaCuvantului luiDumnezeu,cioamenilorcareaudenaturatacestCuvânt.

Dacaar ifostposibilca iinţelecreatesaajungalaocompletaınţelegerealuiDumnezeuşi a lucrarilor Lui, atunci, odata ajunse la acest punct, pentru elenu armai i existat niciodescoperirenouaaadevarului,niciocreştereacunoştinţeişiniciodezvoltareprogresivaaminţii saucaracterului.Atunci,Dumnezeunuarmai i continuat sa ieFiinţaSuprema; iaromul, ajungand la limitele cunoaşterii şi dezvoltarii, ar i ıncetat sa mai progreseze. Sa-ImulţumimluiDumnezeucalucrurilenustauastfel.Dumnezeuestedenecuprins,ınEl„suntascunsetoatecomorileınţelepciuniişialeştiinţei”(Coloseni2:3).Ceimantuiţivorcercetaınmodcontinuuşivorınvaţaınpermanenţade-alungulveacurilornesfarşite,şitotuşicomorileînţelepciunii,alebunătăţiişiputeriiSalenusevorepuizaniciodată.

Dorinţa luiDumnezeuesteca, ıncepandchiardinaceastaviaţa,adevarurileCuvantuluiSau sa-i ie dezvaluite fara ıncetare poporului Sau. Exista o singura cale pe care poate iobţinuta aceasta cunoştinţa. Noi putem ajunge la o ınţelegere a Cuvantului numai priniluminareaaceluiaşiDuhSfant,princareafostdatCuvantul.„NimeninucunoaştelucrurileluiDumnezeu, afara de Duhul lui Dumnezeu”; „caci Duhul cerceteaza totul, chiar şi lucrurileadancialeluiDumnezeu”(1Corinteni2:11,10).IarfagaduinţaMantuitoruluifacutaurmaşilorSai a fost: „Cand va veni Mangaietorul, Duhul adevarului, are sa va calauzeasca ın totadevărul…,pentrucăvaluadinceestealMeuşivăvadescoperi”(Ioan16:13,14).

Dumnezeudoreşte ca omul sa-şi exercite capacitaţile intelectuale, iar studiul S intelorScripturivaıntarişiınalţaminteaceluicredincios,aşacumnuopoatefaceniciunaltstudiu.Cutoateacestea,trebuiesaneferimdeazei icaraţiuneacare,defapt,estesupusaslabiciuniişiin irmitaţiinaturiiomeneşti.DacadorimcaScripturasanu ieascunsaınţelegeriinoastre,aşaıncatchiarşicelemaiclareadevarurisaramananeınţelesepentrunoi,atuncitrebuiesamanifestam simplitatea şi credinţa unui copil, care este gata sa ınveţe, şi sa dorim ınpermanenţa ajutorul Duhului Sfant. Conştienţa cu privire la puterea şi ınţelepciunea luiDumnezeu,precumşisimţamantulneputinţeinoastredeaınţelegemareţiaLuiartrebuisaneinspireumilinţa,iarcanddeschidemCuvantulSau,safacemlucrulacestacuoatitudinedeveneraţiesfanta,caşicumamintraınprezenţaluiDumnezeu.CandstamınfaţaCuvantuluiluiDumnezeu,raţiuneanoastratrebuiesarecunoascaprezenţauneiautoritaţisuperioare,iarinimaşiminteanoastrătrebuiesăsepleceînainteamareluiEUSUNT.

Existafoartemultelucruricareınmodaparentsuntdi icilesauobscure,dar,pentrucei

carecautasaleınţeleaga,Dumnezeulevafacesimpleşiclare.FaracalauzireaDuhuluiSfant,vomfimereupredispuşifiesădenaturămScripturile,fiesăleinterpretămgreşit.Foartemulţicitesc Biblia, dar fara niciun folos, şi ınmulte cazuri chiar spre raul lor. Cand Cuvantul luiDumnezeu este deschis fara respect şi veneraţie şi fara rugaciune, cand gandurile şisentimentelenusunt ixateasupraluiDumnezeusaunusuntınarmoniecuvoinţaSa,atunciminteaesteıntunecatadeındoielişichiarstudiulBiblieiajungesaconsolidezescepticismul.Vrajmaşulsu letelorpuneastfelstapanirepegandurişisugereazainterpretaricarenusuntcorecte.Oridecateorioameniinucautasa ieınarmoniecuDumnezeu,atatıncuvinte,catşiın fapte, atunci, oricat de ınvaţaţi ar putea i, sunt predispuşi sa ınţeleaga ın mod greşitScripturileşinusuntemınsiguranţa,dacaneıncredemınexplicaţiileoferitedeei.Ceicarecerceteaza Sfanta Scriptura pentru a gasi contraziceri şi nepotriviri sunt lipsiţi dediscernamantspiritual.Deoareceauoviziuneneclara,eivorgasimultemotivedeındoialaşinecredinţăînacelelucruricare,defapt,suntclareşisimple.

Oricat de deghizata ar i adevarata cauza a ındoielii şi scepticismului, ın majoritateacazurilor, aceasta este iubirea şi ataşamentul faţa de pacat. Invaţaturile şi restricţiileprezentateınCuvantulluiDumnezeunusuntplacuteinimiimandreşiiubitoaredepacat,iarcei care nu sunt dispuşi sa respecte cerinţele lui sunt gata sa se ındoiasca de autoritateaBibliei.Casaputemajungelaınţelegereaadevarului,trebuiesaavemodorinţasinceradeacunoaşteacestadevarşiopredispoziţiebinevoitoareainimiidea-lasculta.Toţiceicareseapropie ın acest spirit de studiul S intelor Scripturi vor gasi o mulţime de marturii caredovedesccaeleconstituieCuvantul luiDumnezeuşivorputeadobandio ınţelegereclaraaadevărurilorlui,careîivafaceînţelepţispremântuire.

DomnulHristosaspus: „Dacavreacinevasa facavoiaLui,vaajungesacunoascadacaınvaţatura este de la Dumnezeu” (Ioan 7:17). In loc de a pune la ındoiala şi de a criticalucrurilepecarenuleınţelegi,iaamintelaluminacarestraluceştedejaasuprataşiveiprimioluminamaimare.PrinharulluiHristos,ındeplineşte-ţi iecareındatorirecareıţiestedejaclarăşiastfelveifiînstaresăleînţelegişisăleîndeplineştipeceledecareteîndoieştiacum.

Existaodovadacaresea lalaındemanatuturor–atatacelormaieducaţi,catşiacelormaineınvaţaţi–şianumedovadaexperienţei.DumnezeuneinvitasaexperimentamınmodpersonalrealitateaCuvantuluiSau,adevarulfagaduinţelorSale.Elneındeamnasagustamşisavedem„cebunesteDomnul”(Psalmii34:8).Inlocsanebazampecuvantulaltora,trebuiesaveri icam ınmodpersonal.Eldeclara: „Cereţi, şiveţi capata” (Ioan16:24).FagaduinţeleSalevor iımplinite.Elenuaudatgreşniciodataşinicinupotdagreşvreodata.PemasuraceneapropiemdeDomnulIisusşinebucuramdeplinatateaiubiriiSale,ındoielileşiıntunericulvordispăreaînluminaprezenţeiSale.

Apostolul Pavel spune ca Dumnezeu „ne-a izbavit de sub puterea ıntunericului şi ne-astramutatınImparaţiaFiuluidragosteiLui”(Coloseni1:13).Sioricineatrecutdelamoartelaviaţa este ın stare sa adevereasca faptul „ca Dumnezeu spune adevarul” (Ioan 3,33). Oasemeneapersoanăpoatemărturisicucertitudine:„EuamavutnevoiedeajutorşiL-amgăsitın Domnul Hristos. Fiecare nevoie mi-a fost ımplinita şi foamea su letului meu a fostsatisfacuta;iaracumBibliaestepentruminedescoperireaDomnuluiIisusHristos.MaıntrebidececredeuınDomnulHristos?PentrucaElestepentrumineunMantuitordivin.DececredeudeclaraţiileBibliei?PentrucaıneaamgasitglasulluiDumnezeuvorbindsu letuluimeu.”

NoiputemaveaınnoiınşinedovadacaBibliaesteadevarataşicaDomnulHristosesteFiulluiDumnezeu.Suntemsiguricănuurmămniştepoveştinăscocitedeiscusinţaomenească.

Apostolul Petru ıi ındemnape fraţii sai sa creasca „ın harul şi cunoştinţaDomnului şiMantuitoruluinostruIisusHristos”(2Petru3:18).Candvorcreşteınhar,copiiiluiDumnezeuvordobandiınmodcontinuuoınţelegeretotmaiclaraaCuvantuluiSau.Eivordiscerne,ınadevarurileluis inte,onoualuminaşionouafrumuseţe.Aceastaexperienţaafostvalabilaınistoriabisericii,de-alungultuturorveacurilor,şivacontinuasa ieastfelpanalasfarşit.Caci„cararea celor neprihaniţi este ca lumina stralucitoare, a carei stralucire merge mereucrescândpânălamiezulzilei”(Proverbele4:18).

Prin credinţa, noi putem privi ın viitor şi putem primi fagaduinţa solemna a luiDumnezeu,caogaranţieacreşteriiputeriinoastreintelectuale,unindfacultaţileomeneşticucele divine şi aducand ıntreaga capacitate a minţii noastre ın legatura directa cu Izvorulluminii. Atunci, ne vom putea bucura de faptul ca tot ce ne-a nedumerit ın lucrarileprovidenţeiluiDumnezeuva iclari icat,iarlucrurilecareeraugreudeınţelesvor iexplicate;iar acolo unde mintea, ınţelegerea noastra limitata vedea numai confuzie şi planurineımplinite, vomajunge sa vedemoarmonie frumoasa şiperfecta. „Acumvedemca ıntr-ooglinda,ınchipıntunecos;daratuncivomvedeafaţaınfaţa.Acumcunoscınparte,daratuncivoicunoaştedeplin,aşacumamfostşieucunoscutpedeplin.”(1Corinteni13:12)

Capitolul13

BUCURIA ÎN DOMNUL

Copiii luiDumnezeusunt chemaţi sa ie reprezentanţiiDomnuluiHristos,manifestand

bunatatea şi mila lui Dumnezeu. Dupa cum Iisus ne-a descoperit adevaratul caracter alTatalui, tot astfel şi noi trebuie sa-L descoperim pe Domnul Hristos unei lumi care nucunoaşteiubireaLuiplinademilaşiduioşie.„CumM-aitrimisTupeMineınlume”,spuneaHristos,„aşai-amtrimisşiEupeeiınlume…EuıneişiTuınMine–pentrucaeisa ieınchipdesavarşitunacasa cunoasca lumeacaTuM-ai trimis” (Ioan17:18,23).ApostolulPavel lespuneaucenicilorluiIisus:„Voisunteţiarataţica iindepistolaluiHristos...cunoscutaşicititade toţi oamenii” (2 Corinteni 3:3,2). Prin iecare dintre copiii Sai, Domnul Hristos trimitelumii cateoepistola.Daca eştiunurmaşal lui Iisus, atunci,prin tine,El trimiteoepistolafamilieitale,localitaţiişistraziiundelocuieşti.DomnulHristos,locuindıntine,doreştesaSeadresezeinimiiaceloracarenu-Lcunosc.PoatecaeinucitescBibliasaunuaudglasulcarelevorbeşte prin intermediul paginilor ei; poate ca nu ınţeleg dragostea lui Dumnezeumanifestata ın lucrarile Sale. Dar, daca eşti un adevarat reprezentant al DomnuluiHristos,printine,eiarputea iconduşisaınţeleagacevadinbunatateaLuişisa iecaştigaţideparteaiubiriişiaslujiriiSale.

Creştiniiaumenireadea iniştepurtatorideluminapecaleaspreceruri.Eitrebuiesare lectesprelumeluminacarestraluceşteasupralor,veninddelaHristos.Viaţaşicaracterullorartrebuisa iedeoasemeneamaniera,ıncat,prinei,şialţiisadobandeascaoconcepţiecorectădespreHristosşidesprelucrareaSa.

Daca Il reprezentampeHristos,vomfaceca lucrarea ınslujbaLuisaparaatragatoare,cumdealtfelşiesteınrealitate.Credincioşiicareadunaıntunecimeşitristeţeınsu letullorşicaremurmura şi seplang le prezinta celorlalţi o falsa ınfaţişare a luiDumnezeu şi a vieţiicreştine.EilasaimpresiacaluiDumnezeunu-Ifaceplaceresa-ivadapecopiiiSaifericiţişi,prinaceasta,dauomărturiefalsăîmpotrivaTatăluinostruceresc.

Satana tresalta de bucurie atunci cand ıi poate conduce pe copiii lui Dumnezeu lanecredinţaşidescurajare.ElsimteosatisfacţiedeosebitacandvedecaamajunssanunemaiîncredemînDumnezeu,punândlaîndoialăbunăvoinţaşiputereaLuideanemântui.Celuirăuıi face placere cand noi ajungem sa credem ca Dumnezeu ne va face rau prin acţiunileprovidenţeiSale.EstelucrarealuiSatanaaceeadea-LınfaţişapeDumnezeuca iindlipsitdeoricemilaşiınţelegere.ElperverteşteadevarulcuprivirelaDumnezeu.Elumpleimaginaţiacu idei falsedespreDumnezeu;şiastfel, ın locsameditam laadevaruldespreTatalnostru

ceresc,preaadeseaneocupamminteacureprezentarilefalsealeluiSatanaşiIldezonorampeDumnezeu prin neıncrederea şi murmurarea noastra ımpotriva Lui. Satana a cautatıntotdeauna sa faca din viaţa religioasa o viaţa plina de tristeţe. El doreşte ca ea sa paraapasatoareşidi icila;iarcandcreştinulexteriorizeazaınpropriaviaţaoasemeneaconcepţiedesprereligie,elsusţine,prinnecredinţalui,minciunileluiSatana.

De-a lungulvieţii,mulţiseocupaatatdemultdegreşelile,caderileşidezamagirile lor,ıncatinimaleesteplinadetristeţeşidescurajare.IntimpceeramınEuropa,osoracaresea lachiarıntr-oasemeneasituaţie,disperata,mi-ascriscerandu-miuncuvantdeıncurajare.Dupaceamcititscrisoarea,amvisatınnoapteaaceeacamaa lamıntr-ogradinaşicinevacare parea a i proprietarul ei ma conducea pe cararile gradinii. Eu culegeam lori şi mabucuramdeparfumul lor,candaceastasora,careera ımpreunacumine,mi-aatrasatenţiaasupra unormaracini neplacuţi la vedere care ıi ınchideau drumul. Din aceasta cauza, eratrista şiplangea.Eanumergeape carareape carene conducea stapanul gradinii, ci paşeanumaiprintrespinişimaracini.„O”,seplangeaea,„nuesteoarepacatcaaceastafrumoasagradinasa iestricatademaracini?”Atunci,celcarenecalauzeai-aspus:„Lasamaracinii,nute mai ocupa de ei, caci nu fac altceva decat sa te raneasca. Aduna tranda irii, crinii şigaroafele.”

Oare nu au fost şi momente luminoase ın experienţa ta? Oare nu ai avut si perioadepreţioase, cand inima ta tresaltadebucurie, ca raspuns la lucrareaDuhului luiDumnezeu?Candpriveştiınapoişirasfoieşticapitolelececuprindexperienţavieţiitale,nugaseştituşipaginiplacute?NusuntfagaduinţeleluiDumnezeuasemenea lorilorplacutmirositoare,carecresc la iecare pas, de-a lungul cararii vieţii tale? Nu vrei tu sa ıngadui ca frumuseţea şidulceaţalorsuavăsă-ţiumpleinimadebucurie?

Spinii şimaracinii vor face doar sa te raneasca şi sa-ţi produca durere; şi daca ıi veiculegenumaipe aceştia şi ıi vei da şi altora, pe langa faptul ca dispreţuieşti bunatatea luiDumnezeu,oarenucumvaîiveiîmpiedicaşipeceidinjurultăusăumblepecaleavieţii?

Nuesteînţeleptsăadunămlaunloctoateamintirileneplăcutealetrecutului,nedreptăţileşidezamagirile,pentruavorbidespreeleşipentruane lamentadinpricina lor,panacandajungemcopleşiţidedescurajare.Uncreştindescurajatesteplindeıntuneric,ţinandınafarainimiisaleluminaluiDumnezeuşirăspândindoumbrăasupracărăriialtora.

Sa-ImulţumimluiDumnezeupentrusceneleluminoasepecareElnile-adescoperit.Saadunam la un loc binecuvantatele dovezi ale iubirii Sale, ca sa le putem avea ıntotdeaunaınainteaochilornoştri;FiulluiDumnezeuparasindtronulTataluiSau,ımbracanddivinitateaSa ın haina naturii omeneşti, ca sa-l poata salva pe cel pacatos de sub puterea lui Satana;biruinţa caştigata de El ın favoarea noastra, deschizand astfel cerul pentru oameni şidezvaluindpriviriinoastreomeneşti locul ıncareDumnezeireaIşidescoperaslava;neamulomenesccazut,darridicatdinruinaıncareılaruncasepacatulşiadusiaraşi ınlegaturacuDumnezeulcelin init,trecandcubineıncercareadivina,princredinţaınMantuitorulnostru,ımbracatınneprihanireaDomnuluiHristosşiınalţatlatronulmaririiSale–iatascenelepecareDumnezeuardorisălecontemplăm.

CandlasamimpresiacapunemlaındoialaiubirealuiDumnezeuşicanunemaiıncredemın fagaduinţeleLui,noiIldezonoramşi Il ıntristampeDuhulSfant.Cums-arsimţiomamadacaşi-arvedeacopiiiplangandu-seıncontinuudeea,caşicandeanule-ar idoritbinele,ın

timpceeforturileıntregiieivieţiauavutcascopnumaiintereseleşibunastarealor?Gandulcaseındoiescdeiubireaeii-arzdrobiinima.Oarecums-arsimţiunparintedacaar itratatastfel de copiii sai? Si oare cum ne priveşte Tatal nostru ceresc atunci cand manifestamneıncrederecuprivirelaiubireaLui,careL-adeterminatsa-LdeapeuniculSauFiu,pentrucanoisaputemaveaviaţa?ApostolulPavelscrie:„El,caren-acruţatnicichiarpeFiulSau,ciL-adatpentrunoitoţi,cumnunevadafărăplată,împreunăcuEl,toatelucrurile?”(Romani8:32).Cutoateacestea,catdemulţisuntaceiacare,farasaexprimeıncuvinte,declaraprinfaptelelorca„Domnuln-aspuslucrurileacesteapentrumine.PoatecaElıiiubeştepealţii,darnumaiubeştepemine.”

Toateacesteafacrausu letuluitau;cacioricecuvantdeındoialapecareılrosteştiesteoinvitaţie adresata ispitelor lui Satana; el ıntareşte ın tine tendinţa spre ındoiala şiındeparteazadelatineıngeriipazitori.CandSatanateispiteşte,nutrebuiesarosteştiniciuncuvantdeındoialasaudenesiguranţa.Dacaalegisadeschiziuşaınfaţasugestiilorlui,minteaţisevaumpledeneıncredereşideıntrebarirebele.Dacaıţiexprimisentimenteleşipareriletale,oriceındoialapecareorosteştinunumaicatevain luenţapetineınsuţi,darconstituieosamanţa careva ıncolţi şivaaducerod ınviaţaaltora, iar in luenţacuvintelor talepoateajungeimposibildecontracarat.Poatecatuınsuţivei iınstaresa-ţireviidinperioadaispiteişisascapidincapcanaluiSatana,daresteposibilcaalţii,careaufostatraşidein luenţata,sanumaipoatăscăpadenecredinţapecarele-aiinspirat-o.Câtdeimportantestedecisărostimnumaiacelecuvintecarevorconferiputerespiritualăşiviaţă!

IngeriiascultacuatenţiepentruaauzicefeldemarturieprezinţilumiidespreStapanultauceresc.Conversaţiatatrebuiesa-LaibacasubiectpeAcelacaretraieştecasamijloceascapentrutineınainteaTatalui.Canddaimanacuunprieten,laudalaadresaluiDumnezeusa iepebuzeletaleşiîninimata.FaptulacestavaîndreptagândurileluispreDomnulHristos.

Noitoţitrecemprinıncercari;suferimdurerigreudesuportat,neconfruntamcuispitegreu de ınvins. Nu le vorbi semenilor despre necazurile tale, ci adu totul ınaintea luiDumnezeu,ınrugaciune.Stabileşte-ţicaregulapentruviaţa–sanurosteştiniciodatavreuncuvantdeındoialasaudescurajare.Princuvintecareinspirasperanţaşibucuriesfanta,poţifacefoartemultpentruiluminareavieţiialtoraşipentrususţinereaeforturilorproprii.

Multesu letecurajoasesuntasaltateteribildeispiteşisea lapepunctuldeaseprabuşiıncon lictulcueulşicuputerileraului.Nudescurajaunastfeldesu letınluptaluiceagrea.Incurajeaza-lprincuvinteplinedenadejde,caresa-lsusţinapedrumulsau.„Niciunuldinnoinu traieşte pentru sine” (Romani 14:7). Prin in luenţape care o exercitam fara sa ne damseama, ceilalţipot i ıncurajaţi şi ıntariţi saupot idescurajaţi şi ındepartaţide laDomnulHristosşidelaadevăr.

Exista mulţi care au o idee greşita despre viaţa şi caracterul Domnului Hristos. EigandesccaElafostlipsitdecalduraşivoioşie,caafostsever,aspru,neınduplecatşilipsitdebucurie.Inmultecazuri,ıntreagaexperienţacreştinaaunoraestecaracterizatadeasemeneaconcepţiiîntunecate.

S-aspusadeseacaDomnulHristosaplans,darcaElnuafostvazutniciodatazambind.Mantuitorulnostruafostıntr-adevarunOmaldurerilorşiobişnuitcusuferinţa,deoareceElSi-a deschis inima pentru toate durerile oamenilor. Dar, deşi viaţa Lui a fost o viaţa derenunţare la sine, o viaţa umbrita de dureri şi griji, totuşi spiritul Sau nu a fost niciodata

zdrobit.FaţaLuinuaveaoexpresiededurereşidenemulţumire,citransmiteaıntotdeaunapaceşiseninatate.InimaLuieraunizvordeviaţaşi,oriundemergea,duceacuSineodihnaşipacea,bucuriaşivoioşia.

Mantuitorulnostruerasolemnşihotarat,darnueraniciodataıntunecatşiursuz.Viaţaacelora care Ii urmeaza exemplul va i caracterizata dehotarare şi seriozitate; ei vor aveasimţamantuluneiınţelegeriprofundearaspunderiipersonale.Uşuratateaşifrivolitateavor ireprimate; şi nu vor mai exista rasete zgomotoase sau amuzamente lipsite de bun-simţ.ReligialuiHristosaduceopaceasemeneaunuirau.Eanustingeluminabucuriei;nualungavoioşiaşinicinu ıntuneca faţa luminoasaşizambitoare.DomnulHristosnuavenitsa Iseslujeasca,cicaElsaleslujeascaaltora.CandiubireaLuidomneşteıninimanoastra,atuncinoivomurmaexemplulSău.

Dacapastramınmintecuprecaderefaptelenedrepteşilipsitedebunavoinţaalealtora,atuncivomconsideracaesteimposibilsa-iiubimaşacumne-aiubitHristospenoi;dar,dacagandurilenoastrevorstaruiasupraiubiriiminunateşiasupramileimanifestatedeDomnulHristosfaţadenoi,atuncilevomtransmiteşialtoraacelaşispirit.Trebuiesaneiubimşisanerespectamuniipealţii,faraaţinecontdegreşelileşinedesavarşirilepecarenuputemsanu leobservam.Trebuiesa cultivamumilinţa,neıncrederea ın sineşio ınţelegereplinaderabdarefaţadegreşelilealtora.Aceastavanimiciınnoioriceegoismcareneizoleazadealţiişinevafacesăfimaltruişti,nobilişigeneroşi.

Psalmistul spune: „Increde-te ın Domnul şi fa binele; locuieşte ın ţara şi umbla ıncredincioşie”(Psalmii37:3).Da,„ıncrede-teınDomnul.”Fiecareziışiarepoverileei,grijileşiıncurcaturileei,iarcandneıntalnim,suntematatdepredispuşisavorbimdespregreutaţileşiîncercărilenoastre.Înfelulacesta,îninimanoastrăsestrecoarăatâteanecazurideîmprumut;suntıngaduiteatateatemeri;esteexprimataopovaradenelinişteatatdeapasatoare,ıncats-arputeacredecanuavemunMantuitor iubitor şiplindemila, gata sa raspunda cererilornoastreşisănefieunajutorîntotdeaunaprezentîncazdenevoie.

Unii sunt ın permanenţa cuprinşi de teama şi de amaraciuni imaginare. Ei suntınconjuraţi zilnic de dovezile iubirii lui Dumnezeu şi se bucura ın iecare zi de bunataţileprovidenţeiSale;darnu iau ınconsiderare toateacestebinecuvantari.Mintea lorseocupacontinuudecevaneplacut,decevadecaresetemcalis-arputeaıntamplasaudedi icultaţicareexistacuadevarat,darcare,deşisuntminore, leorbescochii,casanuvadamulţimealucrurilor pentru care ar trebui sa Ii ie recunoscatori lui Dumnezeu. Greutaţile pe care leıntampina,ınlocsa-iapropiedeDumnezeu,singurasursadeajutorpentruei,ıiındeparteazadeEl,deoarecetrezescîninimalornelinişte,nemulţumireşireproşuri.

Oare facem bine cand suntem atat de necredincioşi? De ce sa im nerecunoscatori şilipsiţi de ıncredere? Domnul Hristos este prietenul nostru; cerul ıntreg este preocupat debunulnostrumers.N-artrebuisaıngaduimcaproblemeleşiıngrijorarilevieţiide iecarezisanetulburesu letulşisaneıntunecefaţa.Dacaprocedamastfel,atunciıntotdeaunavomaveacevacaresanetulbureşisanenecajeasca.N-artrebuisapermitemcaminteanoastrasaseocupedegrijicarenufacaltcevadecatsanechinuiascaşisaneistoveasca,darcarenuneajutăsăsuportămîncercările.

Poatecaajungisaaimarigreutaţi ınactivitatea taprofesionala;perspectivele talepotdevenidinceıncemaiıntunecateşipoatecaeştiameninţatdepierderimari;darnutrebuie

satedescurajezi;aşazagrijiletaleasupraluiDumnezeuşicontinuasaramaicalmşivoios.Roaga-tepentruınţelepciuneadea-ţitrataproblemelevieţiicutact,pentruapreveniınfelulacesta dezastre şi pierderi. In ceea ce te priveşte, fa tot ce poţi pentru a obţine rezultatefavorabile. Domnul Iisus a fagaduit ajutorul Sau, dar nu ne-a scutit de eforturi. Daca,sprijinindu-nepeHristos–Ajutorulnostru– ,amfacuttotceamputut,atuncisaacceptamrezultatelecubucurie.

NuestevoialuiDumnezeucapoporulSausa iedoboratdegrijilevieţii.Domnulnuneamageşte.Elnunespune:„Nuvatemeţi,cacipecaleavieţiivoastrenusuntprimejdii.”Elştieca sunt ıncercari şi pericole şi Se poarta cu noi ıntr-omaniera sincera şi deschisa. El nuplanuieştesa-iscoataacumpecopiiiSaidinlumeapacatuluişiaraului,ciıiındrumaspreunloc sigur de scapare. RugaciuneaDomnului pentru ucenicii Sai era: „NuTe rog sa-i iei dinlume, ci sa-i pazeşti de cel rau.” „In lume”, spunea Mantuitorul, „veţi avea necazuri, darîndrăzniţi,Euambiruitlumea”(Ioan17:15;16:33).

In Predica de peMunte, Domnul Hristos i-a ınvaţat pe ucenicii Sai lecţii preţioase cuprivire la ıncrederea ın Dumnezeu. Aceste lecţii au fost destinate ıncurajarii copiilor luiDumnezeude-alungultuturorveacurilorşiauajunspanalanoi,astazi,plinedeınvaţaturaşide mangaiere. Mantuitorul le-a ındreptat atenţia urmaşilor Sai spre pasarile cerului, careciripesccantecedelauda,netulburatedeniciogrija,caci„elenicinuseamana,nicinusecera”.Cutoateacestea,mareleTatacerescSeıngrijeştedenevoilelor.Mantuitorulıntreaba:„Oarenusunteţivoicumultmaidepreţdecatele?”(Matei6:26)MareleBinefacatoraloamenilorşial animalelor Işi ıntinde mana şi ımplineşte nevoile tuturor fapturilor Sale. Nici pasarilecerului nu raman neobservate de El. Dumnezeu nu le pune hrana direct ın cioc, dar El Seıngrijeşte de proviziile necesare nevoilor lor. Pasarile trebuie sa adune cerealele pe careDomnulle-araspanditpentruele.Eletrebuiesapregateascamaterialulnecesarpentrumicilelorcuiburi.Eletrebuiesa-şihraneascapuişorii.Darpasarilemergcantandlalucrullor,caci„Tatal...ceresclehraneşte”.Sioare„nusunteţivoicumultmaidepreţdecatele?”Nusunteţivoi, ın calitatede ınchinatori inteligenţi şi spirituali, deo valoaremaimaredecat pasarilecerului?OareCreatorulnostru,Pastratorulvieţiinoastre,Celcarene-a facutdupachipulşiasemănareaLui,nuSevaîngrijidetoatenevoilenoastre,dacănevomîncredeînEl?

DomnulHristosaındreptatatenţiaucenicilorSaila loriledepecamp,carecrescıntr-ovarietatebogata, stralucind ın simplitatea frumuseţiipe care ceresculTata le-adat-o, caoexpresieaiubiriiSalefaţadeom.Elaspus:„Uitaţi-vacubagaredeseamacumcresccriniidepe camp.” Frumuseţea şi simplitatea acestor lori naturale ıntrec cumult splendoarea luiSolomon.Ceamaistralucitaımbracaminte,produsalarteişiiscusinţeiomeneşti,nusepoatecompara cu graţia naturala şi frumuseţea ıncantatoare a lorilor creaţiei lui Dumnezeu.DomnulHristosıntreaba:„DacaastfelımbracaDumnezeuiarbadepecamp,careastaziesteşimaine va i aruncata ın cuptor, nu va va ımbraca El cu mult mai mult pe voi, puţincredincioşilor?” (Matei 6:28,30) Daca Dumnezeu, Artistul divin, da frumuseţe şi varietateculorilorunorsimple loricarepierıntr-ozi,cucatmaimultagrijavaaveaEldeaceiacaresuntcreaţidupachipulşiasemanareaSa?AceastalecţieaDomnuluiHristosesteomustrarepentruteama,îngrijorarea,confuziaşiîndoialadininimalipsitădecredinţă.

Dumnezeu doreşte ca toţi iii şi iicele Sale sa ie fericiţi, plini de pace şi ascultatori.Domnulspune:„ValaspaceaMea,vadaupaceaMea.Nuv-odaucumodalumea.Sanuvise

tulbureinima,nicisanuseınspaimante”,si„V-amspusacestelucruripentrucabucuriaMeasărămânăînvoişibucuriavoastrăsăfiedeplină”(Ioan14:27;15:11).

Fericirea care este cautata dinmotive egoiste, ın afara cailor datoriei, este o fericirenesigura,ındoielnicaşitemporara;eatrece,iarsu letulseumpledesimţamantulsingurataţiişialtristeţii;darınslujirealuiDumnezeugasimbucurieşisatisfacţie;creştinulnuestelasatsa strabata carari nesigure; el nu este parasit sub povara regretelor şi a dezamagirilorzadarnice.Chiardacanuavemplacerileacesteivieţi,putem totuşi sa imbucuroşiprivinddincolo,sprebucuriavieţiiveşnice.

Darchiarşiaici,pepamant,creştiniipotaveabucuriacomuniuniicuHristos;eipotavealumina iubirii Sale şimangaierea continua a prezenţei Sale. Fiecare pas ın viaţa ne poateaducemaiaproapedeIisus,nepoatedaoexperienţamaiprofundaaiubiriiSaleşinepoateaducecuunpasmaiaproapedecaminulbinecuvantatalpacii.Deaceea,sanuneparasimıncrederea noastra, ci sa avem o siguranţa temeinica şi statornica, mai puternica decatoricând.„PânăaiciDomnulne-aajutat”(1Samuel7:12)şinevaajutapânălasfârşit.Săprivimlapietrelemonumentaledeaducere-aminteaceeaceafacutDomnulpentruanemangaiaşipentruanesalvadinmananimicitorului.Sapastramviiınmemorianoastratoatedoveziledeındurare şiharpe careDumnezeu le-amanifestat faţa denoi – lacrimilepe careElni le-aşters, durerile pe care le-a alinat, necazurile pe care le-a ındepartat, temerile pe care le-aalungat,nevoilepecarele-aımplinitşibinecuvantarilepecarele-arevarsatasupranoastra–întărindu-neastfelpentrutotceeacemaiavemdeîntâmpinatpecaleaperegri-najuluinostru.

Inluptaviitoareacredinţeişiavieţii,neputemaşteptalanoigreutaţi,dar,privindlaceledin trecut, precum şi la cele ce vor veni, putem spune: „Pana aici Domnul ne-a ajutat” si„Putereatasaţinacatzileletale”(Deuteronomul33:25).Incercarilenuvor imaimaridecatputereacareneva idatapentrualesuporta.Deaceea,saıncepemaındeplinilucrareacarenerevine,oriundevedemcaestecevadefacut,avandıncredinţareaca,oricevaveni,neva idatăoputereproporţionalăcuîncercărileprincarevomtrece.

Latimpulcuvenit,porţileceruluivor ideschisepentrua-iprimipecopiiiluiDumnezeu,iar de pe buzele Regelui slavei va rasuna, asemenea unei melodii armonioase,binecuvantarea: „Veniţi, binecuvantaţii Tatalui Meu, de moşteniţi Imparaţia care v-a fostpregătitădelaîntemeierealumii”(Matei25:34).

Atunci,ceimantuiţivor iprimiţiıncaminulpecareDomnulHristosılpregateştepentruei. Acolo, nu vor mai i ınconjuraţi de oamenii rai de pe pamant, de mincinoşi, idolatri,necuraţi,necre-dincioşi;cieisevora laıntovaraşiacelorcarel-auınvinspeSatanaşicare,prin harul divin, şi-au format un caracter desavarşit. Fiecare tendinţa pacatoasa, iecarenedesavarşire care le-a produs ıntristare şi durere aici, pe pamant, au fost curaţate prinsangele lui Hristos şi acum au parte de virtutea şi stralucirea slavei Sale, cu mult maistralucitoare ca soarele. Frumuseţeamorala şi desavarşirea caracterului Sau stralucesc ıniinţalor,conferindu-leovaloarecareıntrececumultaceastasplendoareexterioara.Eisuntfara vina ınaintea marelui tron alb al lui Dumnezeu, iind partaşi ai demnitaţii şi aiprivilegiilorîngerilor.

Avandınvedereaceastamoştenireglorioasacarearputeaajungeınposesialui,„ceardaunomınschimbpentrusu letulsau?”(Matei16:26).Poatecaestesarac,darareınelınsuşiovaloare şi odemnitatepe care lumeanu lepoateoferi. Su letul rascumparat şi eliberatde

pacat, cu toate ınsuşirile lui nobile, consacrate slujirii lui Dumnezeu, este de o valoareneıntrecuta,iarınceruri,ınprezenţaluiDumnezeuşiaıngerilors inţi,salvareachiarşiaunuisingursufletproduceobucuriecareesteexprimatăprincântăridesfântăbiruinţă.

PentrumaimultecartidigitalealeEdituriiViatasiSanatatevainvitamsaaccesatiresurseledisponibilepe:www.viatasisanatate.rowww.carteaanului.roPentrumaimulteinformatiidespreautoaresialtecartisemnatedeEllenG.Whitevainvitamsăaccesațisite-ul:https://egwwritings.org/