1.Sinteza planului de afaceri

a)Scopul planului de afaceri

Primul pas in deschiderea unei cafenele este bineinteles planul de afaceri. Scrierea acestuia trebuie sa corespunda cu aspiratiile tale. Ce vrei sa obtii? Cum doresti sa ajungi acolo? Cati bani esti dispus sa investesti in visul tau? Vei fi obligat sa stabilesti principalele costuri pe care le impune deschiderea cafenelei, o proiectie asupra vanzarilor si cheltuielile lunare de intretinere. 

In cat timp va deveni afacerea ta profitabila? Imediat sau dupa o perioada de asteptare? Un plan de afaceri bine conceput este esential, atunci cand cauti o locatie si finantare. Are menirea de a-i convinge pe investitori, proprietarii de locatii si manageri ca afacerea ta merita atentie.

b) Oportunitatea afacerii

In Bucuresti exista doar 500 de cafenele, insuficiente pentru cele 2.000.000 de bucuresteni si cei care tranziteaza orasul.  Numarul cafenelelor din Capitala este de 6 ori mai mic decat in Paris. Fiind un deficit de cafenele in zona Bucurestilui , concurenta este mica, deci, succesul este garantat.

c)Solutia la aceasta oportunitate

Solutia in vederea acestei oportunitati o constituie deschiderea unei cafenele in Bucuresti.

d)Situatia curenta a firmei

Momentan ideea noastra de afacere este in stadiul de cercetare, urmand ca mai apoi de ce nu sa fie pusa in practica.

e)Descrierea produselor/serviciilor oferite

Produsele vandute in cafenele vor fi bazate pe cafea,ciocolata,ceai,produsele de patiserie, ,bauturi racoritoare.

Serviciile prestate vor fi de inalta calitate.Se ofera gratis acces la internet si reviste mondene.Se vor organiza seri tematice in care vor canta diferite band-uri si concursi de karaoke.Deasemenea in cursul zilei vor rula filme nominalizate la Oscar.

f.)Experienta ,abilitatile si aptitudinile intreprinzatorului(echipei)

Pentru a administra o cafenea nu ne este necesara o forma prealabila de calificare,dar cu siguranta informarea despre conducerea unei cafenele este un atuu. Pentru noi ,faptul ca de-a lungul timpului am fost in multe cafenele ,ne-a ajutat sa ne facem o idee despre cum ar trebui sa arate cafeneaua ideala.

Pentru angajati este necesara o experienta trecuta in domeniul cafenelelor,sa fie amabili si sa respecte regulamentul impus.

g)Avantajul competitiv

Avantajul nostru fata de competitori ar fi in primul rand varietatea produselor ,oferindu-le clientilor nostrii o varietate de bauturi pe baza de cafea,(cappucinno, caffe latte,americano,mocha,macha flake,espresso,ristretto,machiatto etc.)dar si un meniu cuprinzator bazat pe ceaiuri si ciocolata calda de diverse sortimente,in completare avand bauturi racoritoare si gustari. In al 2-lea rand respectul nostru al intregii echipe fata de clienti consideram ca este un avantaj. Un alt atuu ar fi amplasarea cafenelei intr-o zona foarte circulata pe toata perioada zilei (Universitate).De asemenea un alt avantaj ar fi acela ca in cafeneaua noastra se vor desfasura diverse activitati relaxante.

h)Dimensiunea pietei si piata tinta

Clientii cafenelei sunt locuitori ai Bucurestiului care fac parte din categoria de mijloc ,cu varste cuprinse intre 14 -70 de ani,care sunt educati, carora le place sa socializeze si apreciaza un serviciu de calitate. Cel mai mare trafic de clieni se va inregistra in weekend ,cafeneaua fiind nu doar un mod de relaxare ci si un mod unde se poate procura cafeaua de dimineata . Piata tinta este compusa din tineri, studenti sau elevi de liceu, care pot veni intr-un cadru placut sa se distreze sau sa faca referate,proiecte etc.

Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea astfel incat se poate satisface gusturile cat mai pretentioase ale clientilor sai.

i)Previziuni privind vanzarile si profitul

In medie se anticipeaza 100 clienti zilnic,deci 3000 clienti lunar,36000 clienti anual.Aproximam in medie 15 lei/client.Rezulta un venit zilnic de 1.5000lei,lunar 45.000lei,anual de 540.000lei. Dintre acestia se vor aloca 2% pentru diverse activitati de marketing(infiintarea si intretinerea paginii web,pentru pliante si premierea castigatorilor concursurilor organizate).Cheltuielile cu chiria si utilitatile va fi undeva la 7.500lei ,iar salariile angajatilor ne vor costa 7.200lei.

j)Suma de bani necesara afacerii

1.Cheltuieli legate de constituirea socetatii: 800 lei

2.Organizarea barului:

Macinator de cafea espressor blender vitrina frigorifica 1.congelator casa de marcat speciala pentru cafele si soft mobilier tehnologic: barul

Total:10.000lei

3.Spatii de primire si servire:

scaune mese 2 televizoare decoratiuni interioare

Total:26.000lei

4.Inventarul ventru vesela :

cani de cafea pahare lingurite

Total:8.000lei

5.Chirie prima luna: 6.000lei

k)Strategia de recuperare a investitiei

Banii investiti se vor recupera in primele 3 luni de la deschiderea cafenelei, binenteles daca totul va decurge conform planului de afacere redactat.

2.Propunerea si oportunitatile afacerii:

2.1Propunerea afacerii

Piata cafenelelor din Bucuresti are in continuare un imens potential, in conditiile in care numarul actual de cafenele si baruri este insuficient pentru populatia existenta (o cafenea la 7.000 de bucurestenti). In Bucuresti exista o varietate mare de cafenele, de la cele de renume international, pana la cafenele romanesti cu un renume mai mult sau mai putin cunoscut.

Majoritatea cafenelelor practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate catre segmentul mediu. Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o cafenea premium.

Societatea urmareste deschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de calitate la preturi medii, reusind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda cafeneaua si altor clienti.

2.2 Oportunitatea afacerii

Analiza macromediului(oportunitati si riscuri)

Sectorul Analizat

Oportunitati Riscuri

Mediul economic

- Valoarea imobiliara a mp in Romania a scazut datorita crizei,deci cresc sansele ca banii ramasi sa fie utilizati pentru modernizarea imobilului-Datorita numarului mare de someri din Romania,forta de munca este mai ieftina si mai stabila

-Datorita veniturilor mici populatia se orienteaza spre preturi cat mai mici-Cresterea brusca si neasteptata a accizelor la cafea

Mediul demografic

-Densitate buna a populatiei 8,518 loc/km2

-Populatia in varsta de 19-27 de ani este majoritara in cartierul in care va fi amplasata cafeneaua,tinerii fiind atrasi de locuri in care sa se relaxeze-Numarul de cafenele existente,aproximativ 500 in Bucuresti sunt insuficiente pentru cei 2.000.000 de locuitori

-Fiind intr-o zona universitara,studentii se pot intalni foarte usor unul pe altul pentru a bea cafeaua si a socializa-In vacanta de vara studentii sunt plecati

Mediul socio-cultural

-Este un loc in care oamenii socializeaza intre ei-Fiind tot mai multi tineri care fumeaza,acest viciu ii atrage catre consumul de cafea-A crescut importanta acordata confortului-Reclama gratuita pe

-Lipsa unei culturi orientate spre calitate.Se face rabat de la calitate pentru pret redus-Preocuparea pentru sanatate

grupurile de pe facebook

Mediul politico-legislativ

-Legea 97/2014 prin care întreprinzătorii aflaţi la prima afacere primesc o subvenţie de maximum 10.000 de euro indiferent de varsta-Venirea la putere a unui presedinte de dreapta

-Articolul 3 din legea numarul 349/2002 se refera direct la statutul si regulile pe care trebuie sa le urmeze cafenelele pentru a proteja sanatatea nefumatorilor si in acelasi timp a le oferi fumatorilor un spatiu bine delimitat-Posibilitatea aparitiei unei legi referitoare la reabilitarea cladirilor din zona prin care s-ar interzice comertul in cazul in care cladirea nu este consolidata

Mediul natural

-Gradul de poluare este nul-Fiind amplasat intr-un oras,conditiile de relief sunt favorabile-Conditiile climatice nefavorabile pe anotimpul iernii determina populatia sa mearga in diverse locuri unde pot socializa

-Necesitatea deschiderii unei terase,datorita temperaturilor ridicate de pe durata veriii

Mediul tehnologic

-Usurinta cu care se poate prepera cafeaua datorita dezvoltarii aparaturii din domeniu

- Imposibilitatea achizitionarii tehnologiei moderne din cauza problemelor legate in principal de finantarea investitiilor

Analiza mediului concurential

Piata cafenelelor din Romania este impartita intre lanturi nationale si internationale mari, orientate catre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai putin personalizate, centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.

O clasificare a tipurior cafenelelor din Bucuresti ar include:

cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva preparate culinare si, deseori, concerte sau alte evenimente): Cremcaffe sau ViaCafe;

cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locatiile Gregory's);

cafenele bancare - BT Cafe;

cafenele din cladiri de birouri - City Cafe;

cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire);

cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucuresti)

cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din statiile OMV).

Locatiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucuresti sunt urmatoarele:

Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos Palaria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind; Studio Cafe; Market 8

Cismigiu: Caffé Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe

Piata Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro Cafe; Epsicopiei; Turabo Cafe; Molinari

Dorobanti: BT Cafe; BRD Café; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe

Alba Iulia – Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo

StarbucksStarbucks a intrat pe piata din Romania in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks Coffee Company si partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima cafenea din Europa Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele care a devenit cunoscut in Romania inainte chiar de a fi deschisa cafeneaua propriu-zisa. Starbucks are peste 20.000 de cafenele în 65 de ţări şi este cunoscută şi pentru marca proprie de cafea.In prezent, compania opereaza 10 cafenele in Romania, dintre care 7 in Bucuresti (Plaza Romania, Bucuresti Mall, Baneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center), una in Cluj-Napoca (Iulius Mall),una in Timisoara (Iilius Mall) si una in Constanta(Maritimo Mall) . Lanţul de cafenele a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.Pentru 2015 Starbucks intentioneaza extinderea unităţilor existente din Sun Plaza Bucureşti şi din ţară (Cluj-Napoca şi Timişoara), dar şi închiderea unor locaţii cu potenţial redus din Bucureşti, precum America House şi Promenada.

CafepediaCompania Trotter Restaurant detine brandul de cafenele Cafepedia si lantul de restaurante romanesti “La Mama”. Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La Mama din Piata Alba Iulia. In prezent exista 3 cafenele, dintre care 2 in Bucuresti si una in Iasi. Sloganul initial a fost " biroul tau mobil " si, oamenii de afaceri din zona au iubit imediat internetul wireless, cafeaua buna sau specialitatile internationale, presa interna sau internationala, precum si cartile pe care puteau sa le rasfoiasca. De la bun inceput totusi Cafepedia a dorit sa fie o "cafea la un strop de cultura ".

Franciza Costa CoffeeFranciza Costa Coffee a fost preluata în Romania pe o perioada de 15 ani de compania Coffee Management cu intentia de a deschide 60 de cafenele în Romania pentru urmatorii sase ani, cu o medie de 10 locatii anual. osta Coffee este un lanț de cafenele din Marea Britanie. A fost înființat în anul 1971, în Marea Britanie, de frații italieni Sergio și Bruno Costa. În noiembrie 2006, Costa Coffee număra 500 de cafenele în Marea Britanie și alte țări, inclusiv în Irlanda, India, Orientul Mijlociuși China.Costa Coffee este prezent și în România, din noiembrie 2006, ajungând la un număr de 12 cafenele

Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ 2 milioane de euro, iar pentru anul urmator estimeaza 3 milioane de euro. Exceptand cafenelele din Otopeni, Costa are în medie

200-250 de clienti zilnic. Aproximativ un sfert din acestia sunt clienti fideli. Conform oficialilor, in prezent segmentul take-away reprezinta 25%-30% din vanzarile Costa din Romania.

Bourbon Cocktails & Coffee

Lantul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee detine in prezent 13 locatii in cinci orase din Romania, atat in sistem propriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reteau urmeaza a fi dezvoltata in continuare, ajungand la 22 de locatii pana la sfarsitul anului 2013.

Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 4 milioane EUR, estimand o crestere de 40% fata pentru 2015.

Franciza Testa Rossa

Prima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incinta centrului comercial Liberty Center din Bucuresti de catre compania Italian Coffee Concept printr-un contract de franciza semnat cu grupul Wedl. Investitia necesara s-a ridicat la 250.000 EUR.Din 2015, compania intentioneaza sa extinda lantul de cafenele si in alte orase din tara, ajungand in 2014 la o retea de 10 cafenele.

Franciza PascucciAvandu-si originile in patria cafelei espresso – Italia, Pascucci inseamna traditia unei cafele care cultiva gustul pentru excelenta si rasfatul retetelor originale inovatoare.

Pascucci reprezinta un intreg concept dezvoltat in jurul cafelei de cea mai buna calitate – pe langa cafenelele Pascucci, chintesenta brandului este reprezentata de podusul propriu-zis, cafeaua, din care sunt preparate zeci de retete originale care ii imbie pe clientii din cafenele proprii dar si din alte locuri unde cafeaua Pascucci se distribuie si se consuma.

Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie 2008 in zona Dorobanti de catre compania Velvet Cafe care detine master-franciza brandului din Italia.

Investitia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o suprafata de 250 mp.

Franciza Gloria Jean’s Coffees

Compania Gourmet Products Servicii detine master-franciza Gloria Jean's Coffees, lant international, originar din SUA, detinut in prezent de o companie australiana. In Romania au fost deschise, incepand din ianuarie 2005, sase cafenele sub acest bran, dintre care 5 amplasate in centre comerciale de tip mall - unul in Timisoara si restul in Bucuresti.

Cafenele cu specificExista cafenele care se orienteaza catre o anumita tema dincolo de ideea „simpla” a savurarii unei cesti de cafea pentru a se diferentia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care promoveaza specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul, arta, make-up, achizitionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selectie a clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.

Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe

Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti – cititul, Dada – achizitionarea de haine, H2O – articole sport, Studio Cafe – studio foto si make-up.

Cafenele deschise de producatorii de cafeaPentru o mai buna reprezentare, producatorii de cafea Strauss Romania si Kraft Foods si-au deschis si ei propriile cafenele.

Kraft Foods

Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania cu o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locatii vor fi operate in parteneriat cu diversi investitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods.

Strauss Romania

Strauss Romania a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe Brasserie & Expresso Bar in parteneriat cu un operator de cafenele si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaza extinderea Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locatii noi, pe termen scurt.

Cafenele care au iesit de pe piata

Turabo Cafe părea să fie o afacere de succes în 2008 când reţeua avea aproape 50 de cafenele şi o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, dar acest lucru a fost destrămat în 2011 când businessul a ajuns în insolvenţă. În urmă cu nouă ani, Tudor Dragomir Niculescu împreună cu alţi tineri au deschis prima cafenea Turabo în centrul Bucureştiului, în apropiere de Ateneul Român, în urma unei investiţii de 250.000 de euro. Au urmat apoi locațiile din Vitan, Piața Romană, Piața Victoriei, Herăstrău, dar și extinderea în alte orașe mari din țără, ca Iași, Brașov, Timișoara și pe litoral, la Mamaia. În timp, meniul Turabo s-a diversificat, de la sortimente de cafea și prăjituri până la salate și sandwich-uri. Tudor Dragomir Niculescu a rămas singurul proprietar al Turabo Café. Compania avea un număr de 13 cafenele în septembrie 2007, și a ajuns la 44 în noiembrie 2009, fiind cel mai mare lanț de cafenele din România. În anul 2010, compania a închis o serie de locații, ajungând în februarie 2011 la un număr de 14 cafenele. Aşadar, proprietarul lanţului Turabo a închis în mai puţin de trei ani toate cele circa 50 de cafenele şi centre de evenimente pe care le deţinea pe piaţa locală. Mai mult, compania care în 2008, ultimul an de boom, avea afaceri de 15 milioane de euro şi era cel mai important jucător de pe piaţa cafenelelor, a ajuns în insolvenţă în februarie 2011. Grupul Turabo, care include lanţul de cafenelele Turabo, centrele de evenimente Turabo Grand Ballroom şi Turabo Royal Ballroom, precum si clubul Turabo Society Club, erau aproape de faliment din februarie 2011. Astfel, două dintre societăţile care patronează lanţul Turabo au intrat în insolvenţa, iar o alta, care detine marca Turabo Cafe - BRTV Grup - era şi ea în pragul falimentului. În prezent, omul de afaceri Tudor Dragomir Niculescu spune că nu mai deţine afaceri în România, ba mai mult, nu vrea nici să înceapă altele pe piaţa locală, orientându-se spre pieţele externe

Romaqua Group, imbuteliatorul apei minerale Borsec, a decis sa inchida cafeneaua Metropolitan din Bucuresti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investitii de 80.000 EUR.

Nestle a iesit de pe piata cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte cafenele care apartin Kraft Foods.

CoffeeHeaven a anuntat ca se va retrage din Romania, piata pe care a patruns odata cu deschiderea centrului comercial Baneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub asteptari obtinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romania prin intermediul Snack

Attack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei locatii in 2009.

Privind politica concurentei, se observa o tendinta clara de crestere a numarului de cafenele, atat in Bucuresti, cat si in alte orase din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii, majoritatea cafenelelor existente ofera o gama variata de produse bazate pe cafea, impreuna cu produse auxiliare (bauturi sau mancare), precum si servicii menite sa fidelizeze clientii (internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.).

Pentru a putea face fata concurentei, cafeneaua va trebui sa aiba de asemenea un meniu variat in specialitati de cafea, bauturi racoritoare sau alcoolice.In plus, atmosfera placuta si serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clientilor.

Un dezavantaj pe care cafeneaua il are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piata. Consumatorul roman este intr-o anumita proportie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele, pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strainatate) si ulterior le-a descoperit si in Romania. Totusi, cafeneaua va incerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa construiasca o clientela fidela care apreciaza calitatea, demonstrand ca renumele se poate construi.

2.3 Motive de incredere

Societatea urmareste intrarea pe piata cafenelelor, o piata cu un vizibil potential de exploatat chiar si in conditiile economice actuale. Intentia conducerii este de a atrage si mai ales ales fideliza clienti din clasa de mijloc, oferind produse de calitate la un pret corect si cu un serviciu impecabil. Cafeneaua va fi perceputa ca un spatiu cald si primitor, unde personalul se imprieteneste cu clientii si creaza o relatie de incredere. Se doreste ca baza promovarii cafenelei sa fie recomandarile clientilor multumiti, alocandu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vanzari) pentru promovare.

3.Descrierea afacerii:

3.1Prezentare firma

Denumirea completa a firmei : MouviNess Domeniul de activitate: Local de servire a bauturilor alcoolice si nonalcoolice pe baza de

cafea si nu numai Forma juridica de constituire: Socetate cu raspundere limitata (SRL) Activitatea principala a socetatii si codul CAEN al activitatii principale: Baruri si

activitati de servire a bauturilor- Cod CAEN 5630 Natura si valoarea capitalului social: Numele proprietarilor,managerilor,cenzorilor: Mihalcioiu Paul-Daniel,Maciuca Cesar-

Dorinel(proprietari si manageri)

Numele actionarilor principali(ponderea lor in capitalul social) Mihalcioiu Paul-Daniel cu un aport de 50% respectiv Maciuca Cesar-Dorinel cu un aport tot de 50%

Date de identificare(adresa sediului principal,numar de telefon si fax ,numarul de inregistrare in registrul comertului) Adresa: Str.Ciprian Porumbescu,bl c4 sc. c et.3 ap.11 ,tel:0723266773,fax:0245/216782, Nr.inreg. reg.com.: J40/8118/2015

Numarul de angajati: 8 angajati: 2 manageri, 2 barmani si 4 ospatari Infrastructura firmei-principalele active fixe(cladiri,mijloace de

productie,terenuri,autovehicule) :Spatiu inchiriat: (71MP, Bd.I.C.Bratianu,centru vechi,zona Universitate)

3.2 Strategia firmei

Formularea misiunii firmei:”Misiunea cafenelei MouviNess este sa ofere clientilor un loc placut ,si cultural de servire a cafelei,intru-un cadru armonios si unde se vor bucura de respectul cuvenit”

Formularea viziunii:”In viitorul apropiat cafeneaua MouviNess va fi recunoscuta pe plan local pentru: o inalta calitate a serviciilor si produselor oferite clientilor,pentru climatul placut linistit dar si energic (in functie de momentul zilei) in care iti poti servi cafeaua ,pentru respectul cu care te vom trata de fiecare data cand vei veni la noi”.

Identificarea valorilor care stau la baza afacerii: Respectul fata de cafea pe care noi il oferim prin acest local. Inca de pe vremea Constantinopolului, unde a aparut prima cafenea din lume, in anul 962, oamenii au baut cafea si vor bea in continuare.

Definirea sloganului si a emblemei: Sloganul nostru: Din respect pentru cafea. In logo-ul nostru gasim o ceasca de cafea si un ibric in stil turcesc,care definesc istoria si frumusetea cafelei.

Analiza SWOT:

Puncte Tari

- asocierea cu un producator binecunoscut de cafea (Julius Meinl, Illy, etc.);

- originalitate (organizare seri tematice, programe de fidelitate, servicii conexe);

- calitatea produselor si a servirii;- experienta responsabilului de cafenea;- marja de profit;- locatie centrala

Oportunitati

- numar in continuare redus de cafenele;- o iesire la cafenea presupune un cost mai

mic decat o iesire la restaurant;- o mai mare deschidere a consumatorilor

romani / bucuresteni catre socializare in afara casei;

- cresterea consumului zilnic de cafea (mai mult de o ceasca pe zi);

- gusturile consumatorilor de cafea au evoluat, acestia apreciind acum o cafea si un serviciu de calitate;

- scaderea timpului petrecut intr-o cafenea;- cresterea ponderii clientilor care iau cafeaua

la pachet;- scaderea chiriei pentru spatiile comerciale;- o mai mare usurinta de a gasi un spatiu

comercial comparativ cu anii precedenti.Puncte Slabe

- lipsa unui renume pe piata cafenelelor din Romania;

- lipsa de experienta a actionarilor- fonduri proprii initiale insuficiente

Amenintari

- o posibila scadere a consumului ca frecventa si cantitate;

- conditii de creditare mai aspre;- lichiditate redusa pe piata;- cresterea costului cu materia prima;- devalorizarea monedei nationale.

Stabilirea obiectivelor

Deschiderea unei cafenele de succes, avand ca segment tineri bucuresteni din clasa de mijloc

Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucuresti prin oferirea de noi produse si modalitati de petrecere a timpului liber

Un numar minim de 100 de clienti / zi in primul an de afaceri

Dezvoltarea unei relatii de incredere cu clientii, astfel incat promovarea cafenelei sa se realizeze in primul rand prin recomandari

4.Analiza pietei

4.1 Cercetarea de marketing

Scopul cercetării: studierea comportamentului de consum pentru cafea în rândul populației din Bucuresti

Obiectivele cercetarii:1.Cercetarea orientarii clientului spre cafea in functie de calitate2.Cercetarea orientarii clientului spre cafea in functie de firma/brand.3.Cercetarea orientarii clientului fata de modul in care ii este servita cafeaua.

1.Consumati cafea?a. dab.nu

2.Daca da, cat de des?a. zilnicb.ocazional

3.Numiti primul cuvant pe care-l asociati cu cel al cafelei...................................................................................................................

4.Ce cafea consumati în mod regulat ?a. Illyb.Lavazzac. DonCafed. Jacobse. Alta. Specificati:...................................................................................................................

5.Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o consumati ?a. aromab. gustulc. tăria

6.Ce va determina sa cumparati o cafea?a. Reclamab.Pretulc.Marcad.Disponibilitatea produsului

7.Atunci cand cumparati cafea care este factorul primar care va influenteaza decizia?a. pretulb. calitateac. marca

8.Cat de mult va influenteaza promotiile,comportamentul de cumparare pentru cafea?□ foarte mult □ mult □ indiferent □ putin □ foarte putin

9.Ce procentaj % ati acorda in functie de calitate urmatoarelor cafele?

- Illy…........

- Lavazza…............

- DonCafe.......….

10.Cat de mult va influenteaza localul in care va serviti cafeaua in functie de brandul pe care il comercealizeaza?

□ foarte putin □ putin□ mult □ foarte mult

11.De regula incercati mai multe marci de cafea?

a. Da

b. Nu

c. Nu stiu

12.Cum apreciati importanta servirii cafelei intr-un local pe o scara de la 1 la 5 ?

□1 □2 □3 □4 □5

13.In ce categorie se incadreaza varsta dumneavostra ?

□ sub 20 ani □ intre 20 – 40ani □ intre 40-60 ani □ peste 60 ani

14.La ce gramaj ati vrea sa va fie servita cafeaua intr-o cafenea?

a. 100grame

b. 200grame

c. 300grame

15.Ce ati dori sa va fie servit langa cafea?

a.un croissant

b.un biscuite

c.nimic ,servesc cafeaua simpla

d.alt produs(specificati)

16.In ce perioada a zilei consumati cafea?

a.dimineata

b.pranz

c.seara

d.in orice perioada a zilei

17.Pentru ce consumati cafea de obicei?

a.pentru gust

b.pentru alungarea oboselii si a somnului

c.in completarea altor vicii(fumatul)

d.altele

Pentru verificarea chestionarului va rog sa-mi spuneti :

- numele ………………………..

-un numar de telefon…………… Multumesc pentru timpul acordat. O zi buna!

Cu ajutorul acestui chestionar am observat ca dintr-un total de 50 de persoane intervievate , 60% au ales Lavazza ca fiind cafeaua preferata ,restul de 40% orientandu-se catre alte branduri(30%Illy café, 8%DonCafe si 2%Jacobs).Prin urmare am decis sa cautam un contract de colaborare cu Lavazza. Deasemenea am observant ca majoritatea celor intervievati ar dori ca pe langa cafea sa li se ofere si un biscuite,lucru pe care il vom lua si noi in calcul in vederea servirii clientilor nostrii.

O alta observatie pe care am facut-o in urma acestui chestionar este acela ca majoritatea persoanelor care au completat forumarul au ales calitatea cafelei un factor esential in cumpararea acesteia, pretul si reclama fiind mai putin importante. Ca mod de servire a cafelei, cei care au raspuns la chestionar au ales gramajul de 200 de ml ca fiind cel ideal.

Sursele de informatii folosite:

vizitarea cafenelelor de-a lungul timpului studii de piata prin chestionar informarea prin intermediul colegilor,prietenilor,familiei

Informaţiile necesare pentru redactarea planului afacerii:

Informatii cu referire la spatiile in care se poate deschide cafeneaua, preturile chiriilor pentru spatiile favorabile cheltuielile aferente deschiderii unei cafenele(blender, aparatura specifica, bar,

mese ,scaune) cheltuieli cu personalul

4.2 Piata

Descrierea Industriei

Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romania, avand o crestere de peste 70% in ultimii 6 ani. Numarul persoanelor care prefera sa iasa in oras a fost din ce in ce mai mare in ultimii ani. Romanii au inceput sa aiba o viata sociala mai activa, preferand sa se intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numarul intalnirilor de afaceri care s-au mutat din birouri in cafenele si restaurante.

Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la inceputul lui 2013 pe piata din Romania, estimata la 2,5 miliarde de euro, in crestere cu 12% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului.

La nivel national sunt inregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante, capitala fiind lider de piata cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 de restaurante). Printre judetele cu cele mai multe unitati de profil se pot numara si Constanta, Timis, Cluj si Iasi care, impreuna cu Bucuresti, detin 30% din numarul total de restaurante si baruri. Pe ultimele locuri sunt judetele Giurgiu (doar 230 de restaurante si cafenele), Ialomita si Covasna (fiecare cu putin peste 300 de unitati de profil).

In aceasta perioada nesigura economic, piata Horeca a simtit mai putin turbulentele financiare comparativ cu alte domenii.

Piata cafenelelor din Romania

Cafeneaua este considerata de multi cel mai profitabil business din industria Horeca, datorita marjelor de profit mari. Aceasta piata este caracterizata de un trend ascendent, avand chiar si in conditiile actuale potential cu o abordare corecta.

Numarul de cafenele este in continuare scazut comparativ cu alte tari europene. Media europeana indica o cafenea la 2.000 de locuitori, in timp ce in Bucuresti este o cafenea la 7.000 de locuitori. Capitala numara in prezent mai putin de 500 de cafenele, in conditiile in care in Praga numarul lor depaseste 1.000, iar in alte capitale europene precum Parisul sau Londra exista peste 3.000 de astfel de locatii.

In ultima perioada numarul cafenelelor a crescut foarte mult, atat in Bucuresti, cat si in orasele de provincie. Au aparut branduri noi de cafea si lanturi de cafenele care s-au extins la nivel local sau national, individual sau prin franciza. Numarul cafenelelor a crescut datorita cererii vizibile, dar si datorita cresterii numarului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de birouri etc. Cafenelele stradale cresc mai incet datorita lipsei de spatii cu vad si a nivelului chiriilor.

Astfel, in 2013, in Bucuresti se inregistra un consum de 450 de cesti de cafea pe zi. Ca si trend al clientilor, in cursul saptamanii fluxul de clienti este mai ridicat dimineata - oameni de afaceri care isi incep ziua cu o cafea la pachet, la pranz – pentru pauzele de masa si seara cand clientii ies cu prietenii. Bineinteles in weekend numarul de clienti este considerabil mai mare.

Preturile practicate in cafenele sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilor nu isi permit sa iasa in oras in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare masura cresterea consumului. Daca in Italia un espresso costa intre 0,80 - 1,20 euro, in Germania 1,2 - 1,8 euro, in Franta 1,2 - 2,00 euro, in Romania, un espresso costa intre 1,1 si 1,7 euro. Pretul este aliniat la Europa dar puterea de cumparare este mult mai mica. O cafenea in Italia vinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vandut fiind cafeaua. In Romania, locatiile cu mai mult de 1 kg / zi sunt foarte rare si in majoritatea cafenelelor, cel mai vandute produse sunt, paradoxal, apa sau berea.

Legea privind fumatul in locurile publice inchise, intrata in vigoare de la 1 ianuarie, a dus la cresterea numarului de locatii exclusiv destinate fumatorilor si nu a diminuat consumul de tutun

asa cum estimau autoritatile. In urma modificarilor facute la aceasta lege, de la 1 ianuarie fumatul este permis in locatii publice doar in jumatate din suprafata utila si doar daca aceasta este izolata complet de restul spatiului public.

Patronii restaurantelor sau cafenelelor cu suprafete sub 100 de metri patrati pot opta daca localul este destinat fumatorilor sau nefumatorilor. In cele mai multe cazuri se opteaza ca locatia sa fie dedicata fumatorilor, avand in vedere ca majoritatea celor care ies sa consume cafeaua in oras sunt fumatori. O inerzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unui restaurant sau cafenea cu pana la 30%.

Profilul consumatorului roman de cafea

Conform ultimelor statistici realizate de Organizatia Internationala a Cafelei consumul mediu anual de cafea in Romania este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, jumatate din media europeana, unde consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor. Consumatorul tipic de cafea pentru Romania este in 60% din cazuri femeie, in majoritate intelectuala, realizeaza venituri de la mediu in sus, bea o ceasca de cafea dimineata si, eventual, una dupa-amiaza si o prefera amara.

Procentul romanilor care cumpara cafea de mai mult de doua ori pe saptamana a crescut in ultimii ani, dar nu intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de cafea consumata zilnic. Romanii au inceput sa bea mai mult de o ceasca de cafea pe zi, cum erau obisnuiti din trecut, insa tot sunt in urma celorlalti cetateni ai Europei.

In 80% din ocaziile de consum, cafeaua este preparata in casa, de preferabil la ibric. Cafenelele, restaurantele sau fast-food-urile au o pondere de doar 10% din ocaziile de consum, la fel ca automatele de cafea. Bautul cafelei face parte dintr-un ritual zilnic, care prevede de cele mai multe ori ca aceasta bautura sa fie consumata dimineata, inainte de a pleca la serviciu.

Profilul clientului de cafenea

Potrivit proprietarilor de cafenele, clientii obisnuiti sunt persoane cu varsta intre 18 si 40 de ani, educati, care apreciaza produse si servicii de calitate. Oamenii de afaceri reprezinta 50% din clientii cafenelelor. Procentajul ajunge chiar la 70%, in cazul anumitor cafenele care sunt localizate in apropierea centrelor de afaceri. In cazul acestora, fluxul clientilor este cel mai ridicat dimineata devreme sau seara tarziu.

Consumul de cafea in cafenele a crescut in Romania considerabil in ultimii ani, impreuna cu o crestere semnificativa a numarului de clienti. Aceste cresteri au fost acompaniate de o scadere a timpului petrecut la masa, dupa modelul occidental. Totusi, suntem in continuare mult in spatele vecinilor europeni.

Spre deosebire de Romania, alte piete din Europa sunt chiar dominate de canalul HoReCa. De exemplu, in Belgia, 58% din piata cafelei este reprezentata de cafenele, restaurante si fast-food-uri.

Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piata cafenelelor. Faptul ca aceasta afacere se adreseaza in primul rand segmentului middle-upper class face ca piata de cafenele sa fie mai protejata de efectele crizei economice in comparatie cu alte piete. In plus, nevoia de relaxare, de detasare de problemele zilnice face din cafenea o locatie perfecta pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata.

Este foarte probabil ca in 2014 consumatorii sa iasa mai putin si astfel, consumul prin HoReCa sa scada. Insa atu-ul unei cafenele comparativ cu un restaurant sta in nota de plata mult mai mica (aproximativ 4 - 5 EUR) pentru aceeasi placere de a socializa in afara casei. Oamenii incearca in aceasta perioada sa economiseasca bani si vor renunta probabil sa mai frecventeze restaurante scumpe, insa nu se vor priva la fel de mult de placerea de a iesi la o cafea alaturi de prieteni.

Schimbarile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale cafenelelor, care vor scadea cu 10% – 15%, chiar daca numarul clientilor va ramane aproximativ acelasi. Provocarea va fi de a atrage clienti noi si de a-i pastra pe cei existenti, convingandu-i in acelasi timp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate.

4.3Segmentarea pietei

Nevoile clienţilor pe care produsul/serviciul le satisface (identificare pe bază de chestionar)

In urma raspunsurilor din chestionar am observat ca dintr-un total de 50 de persoane 27 de persoane au afirmat ca beau cafea pentru alungarea somnului,16 persoane consuma cafea in completarea altor vicii si numai 7 persoane consuma cafea pentru gustul sau. Prin urmare majoritatea populatiei consuma cafea in general pentru alungarea somnului si a starii de oboseala.

Segmentul tinta

Piata romaneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul intr-un client tot mai pretentios. Gusturile si preferintele romanilor au evoluat atat din perspectiva produselor pe baza de cafea consumate, cat si din perspectiva aprecierii serviciului primit si a locatiei frecventate. Consumatorii au inceput sa fie mai selectivi, sa treaca de la cafeaua la filtru si cappuccino la plic catre preparate pregatie profesionist, sa recunoasca o cafea buna si chiar sa dezvolte preferinte pentru un anumit brand. Designul interior si serviciile conexe au inceput sa conteze de asemenea in algerea unei cafenele.

Clientii Cafenelei MouviNess sunt locuitori ai Bucurestiului, fac parte din categoria middle class, cu varsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, sunt educati, le place sa socializeze si apreciaza un serviciu de calitate. Dintre acestia, 80% sunt fumatori.

Cel mai mare trafic de clienti se va inregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare vanzari se vor realiza intre orele 17 – 24, insa vor exista foarte multi clienti care isi vor cumpara cafea la primele ore ale diminetii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dupa serviciu, ci si un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineata sau unde se poate servi pranzul in pauza de masa.

In ultima perioada preferintele clientilor de cafenele se îndreapta catre specialitatile de cafea pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un varf de spuma de lapte), latte machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de lapte), cafe con panna (espresso lung cu frisca), dar si affogato cafe (espresso cu înghetata), ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frisca). Un alt semn al rafinarii gustului consumatorului roman este si cresterea cererii pentru cafelele aromate.

Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poata satisface gusturile cat mai pretentioase ale clientilor sai.

4.4 Pozitionarea pe piata

Identificarea posibilelor avantaje competitive:

Produsele personalizate vor fi prezentate, în fotografii de mari dimensiuni, care vor asigura astrfel o importantă parte a decorului vizual. Preţul mediu al ofertelor "în tandem" va fi în jurul a 25 lei. Avantajul, faţă de o cafenea obişnuită, este tocmai această ofertă specifică şi foarte personalizată care va fi de cea mai bună calitate. Personalul va fi instruit să recomande produsele si să le descrie.Avantajele pentru clienţi vor fi tocmai ambianţa deosebit de prietenoasa si calitatea produselor.

Motivele care stau la baza cumpărării produsului/serviciului de către segmentul țintă

-respectul fata de client si fata de produsele pe care le comercializam

-calitatea si prospetimea produselor

-amabilitatea si ambianta placuta in care clientii nostrii isi pot servi cafeaua

-diferitele activitati pe care le vom desfasura in cadrul cafenelei (karaoke,vizionarea filmelor de oscar)

-diversitatea produselor pe baza de cafea

-prestarea serviciilor dorite de clienti ( descoperite pe baza chestionarului)

Alegerea poziționării și a modului în care aceasta va fi comunicată segmentului țintă

Ca o firma nou deschisa ne vom pozitiona pe piata practicand preturi moderate, cu oferte pe baza de carduri de fidelitate si cu reduceri in timpul saptamanii si intre anumite intervale pe perioada zilei. Toate acestea vor fi trasmise segmentului tinta prin brosuri , reclame radio si reviste dar si in interiorul cafenelei prin prisma personalului.

4.5Clienții

Cand vorbim despre clientela cafenelelor, probabil cea mai importanta componenta este cea geografica. In marile orase, in fiecare zona (cartier) exista anumite cafenele, dar rareori ele dobandesc un renume in afara perimetrului respectiv. Pe langa acestea exista si cafenele care fac parte din retele nationale si internationale care constituie adevarate repere in ceea ce priveste oferta de cafea. Acestea din urma sunt situate central si in zone cu trafic pietonal intens sau in interiorul mallurilor.

Atragerea clientilor de referinta:

Atragerea clientilor se va face cu ajutorul marketingului in primul rand, prin reclame (radio, reviste, ziare,flyere)dar si prin oferte speciale pentru clientii fideli si reduceri in anumite intervale orare. O alta modalitate de atragere a clientilor este practicarea de servicii cat mai bune , incercand sa se raspandeasca zvonul despre noi prin intermediul clientilor.

Dificultatea pentru clienţii să obţină produse/servicii similare din alte surse

Dificultatea obtinerii de produse si servicii similare din alte surse consta in faptul ca noi cunoastem clientul destul de bine si incercam sa-i oferim toate conditiile dorite pentru a reveni cu drag la noi. Clientul standard are între 20 şi 35 de ani, este în proporţii egale bărbat şi femeie, nu este căsătorit în proporţie de 70%, dispune de bani peste venitul mediu, are educaţie superioară, sau este în curs de formare (student), în proporţie de 25%, îi place să stea la "taclale"(de aceeaq fundalul sonor trebuie să fie discret) cu prietenii, mai degrabă decât să se concentreze pe a asculta un anumit gen de muzică. Durata medie a unei şederi este mai mare decât la alte tipuri de cafenele.

Diferenta fata de concurenta se realizeaza si datorita:

-serviciile prestatea au o calitate superioara

-cel mai bun raport calitate/pret

-tematici specifice unei cafenele in ceea ce priveste designul acesteia,evenimentele organizate si serviciile prestate

-unicitatea atmosferei si a serviciilor pe piata din Bucuresti

Fidelitatea clienţilor

1.Emitere card client Pe baza acestui card clientul este identificat rapid și poate beneficia de reduceri de preț sau acumula diferite bonusuri

2.Discount fix pentru cientii din baza de dateFiecare client sau grup de clienți poate avea un discount fix pentru fiecare produs comandat. Bineînțeles nu se aplică discount-ul fix spre exemplu pentru țigări sau produse cu adaos comercial foarte mic.

3.Happy Hour

In fiecare zi între orele 8-10 dimineața, cafeaua poate să fie vândută cu un discount de 20%.

Apa plata+ Caffe latte + croissant =12 lei in loc de 20lei.

4.6 Concurenta

Piata cafenelelor din Romania este impartita intre lanturi nationale si internationale mari, orientate catre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai putin personalizate, centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.

O clasificare a tipurior cafenelelor din Bucuresti ar include:

cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva preparate culinare si, deseori, concerte sau alte evenimente): Cremcaffe sau ViaCafe;

cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locatiile Gregory's);

cafenele bancare - BT Cafe;

cafenele din cladiri de birouri - City Cafe;

cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire);

cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucuresti)

cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din statiile OMV).

Locatiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucuresti sunt urmatoarele:

Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos Palaria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind; Studio Cafe; Market 8

Cismigiu: Caffé Latte; Cafe Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe

Piata Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro Cafe; Epsicopiei; Turabo Cafe; Molinari

Dorobanti: BT Cafe; BRD Café; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe

Alba Iulia – Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo

StarbucksStarbucks a intrat pe piata din Romania in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks Coffee Company si partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima cafenea din Europa Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele care a devenit cunoscut in Romania inainte chiar de a fi deschisa cafeneaua propriu-zisa. Starbucks are peste 20.000 de cafenele în 65 de ţări şi este cunoscută şi pentru marca proprie de cafea.In prezent, compania opereaza 10 cafenele in Romania, dintre care 7 in Bucuresti (Plaza Romania, Bucuresti Mall, Baneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center), una in Cluj-Napoca (Iulius Mall),una in Timisoara (Iilius Mall) si una in Constanta(Maritimo Mall) . Lanţul de cafenele a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.Pentru 2015 Starbucks intentioneaza extinderea unităţilor existente din Sun Plaza Bucureşti şi din ţară (Cluj-Napoca şi Timişoara), dar şi închiderea unor locaţii cu potenţial redus din Bucureşti, precum America House şi Promenada.

CafepediaCompania Trotter Restaurant detine brandul de cafenele Cafepedia si lantul de restaurante romanesti “La Mama”. Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La Mama din Piata Alba Iulia. In prezent exista 3 cafenele, dintre care 2 in Bucuresti si una in Iasi. Sloganul initial a fost " biroul tau mobil " si, oamenii de afaceri din zona au iubit imediat internetul wireless, cafeaua buna sau specialitatile internationale, presa interna sau internationala, precum si cartile pe care puteau sa le rasfoiasca. De la bun inceput totusi Cafepedia a dorit sa fie o "cafea la un strop de cultura ".

Franciza Costa CoffeeFranciza Costa Coffee a fost preluata în Romania pe o perioada de 15 ani de compania Coffee Management cu intentia de a deschide 60 de cafenele în Romania pentru urmatorii sase ani, cu o medie de 10 locatii anual. osta Coffee este un lanț de cafenele din Marea Britanie. A fost înființat în anul 1971, în Marea Britanie, de frații italieni Sergio și Bruno Costa. În noiembrie 2006, Costa Coffee număra 500 de cafenele în Marea Britanie și alte țări, inclusiv în Irlanda, India, Orientul Mijlociuși China.Costa Coffee este prezent și în România, din noiembrie 2006, ajungând la un număr de 12 cafenele

Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ 2 milioane de euro, iar pentru anul urmator estimeaza 3 milioane de euro. Exceptand cafenelele din Otopeni, Costa are în medie 200-250 de clienti zilnic. Aproximativ un sfert din acestia sunt clienti fideli. Conform oficialilor, in prezent segmentul take-away reprezinta 25%-30% din vanzarile Costa din Romania.

Bourbon Cocktails & CoffeeLantul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee detine in prezent 13 locatii in cinci orase din Romania, atat in sistem propriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reteau urmeaza a fi dezvoltata in continuare, ajungand la 22 de locatii pana la sfarsitul anului 2013.

Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 4 milioane EUR, estimand o crestere de 40% fata pentru 2015.

Franciza Testa RossaPrima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incinta centrului comercial Liberty Center din Bucuresti de catre compania Italian Coffee Concept printr-un contract de franciza semnat cu grupul Wedl. Investitia necesara s-a ridicat la 250.000 EUR.Din 2015, compania intentioneaza sa extinda lantul de cafenele si in alte orase din tara, ajungand in 2014 la o retea de 10 cafenele.

Franciza PascucciAvandu-si originile in patria cafelei espresso – Italia, Pascucci inseamna traditia unei cafele care cultiva gustul pentru excelenta si rasfatul retetelor originale inovatoare.Pascucci reprezinta un intreg concept dezvoltat in jurul cafelei de cea mai buna calitate – pe langa cafenelele Pascucci, chintesenta brandului este reprezentata de podusul propriu-zis, cafeaua, din care sunt preparate zeci de retete originale care ii imbie pe clientii din cafenele proprii dar si din alte locuri unde cafeaua Pascucci se distribuie si se consuma.

Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie 2008 in zona Dorobanti de catre compania Velvet Cafe care detine master-franciza brandului din Italia.

Investitia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o suprafata de 250 mp.

Franciza Gloria Jean’s CoffeesCompania Gourmet Products Servicii detine master-franciza Gloria Jean's Coffees, lant international, originar din SUA, detinut in prezent de o companie australiana. In Romania au fost deschise, incepand din ianuarie 2005, sase cafenele sub acest bran, dintre care 5 amplasate in centre comerciale de tip mall - unul in Timisoara si restul in Bucuresti.

Cafenele cu specificExista cafenele care se orienteaza catre o anumita tema dincolo de ideea „simpla” a savurarii unei cesti de cafea pentru a se diferentia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care promoveaza specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul, arta, make-up, achizitionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selectie a clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.

Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe

Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti – cititul, Dada – achizitionarea de haine, H2O – articole sport, Studio Cafe – studio foto si make-up.

Cafenele deschise de producatorii de cafeaPentru o mai buna reprezentare, producatorii de cafea Strauss Romania si Kraft Foods si-au deschis si ei propriile cafenele.

Kraft Foods

Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania cu o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locatii vor fi operate in parteneriat cu diversi investitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods.

Strauss Romania

Strauss Romania a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe Brasserie & Expresso Bar in parteneriat cu un operator de cafenele si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaza extinderea Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locatii noi, pe termen scurt.

Cafenele care au iesit de pe piataRomaqua Group, imbuteliatorul apei minerale Borsec, a decis sa inchida cafeneaua Metropolitan din Bucuresti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investitii de 80.000 EUR.

Nestle a iesit de pe piata cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte cafenele care apartin Kraft Foods.

CoffeeHeaven a anuntat ca se va retrage din Romania, piata pe care a patruns odata cu deschiderea centrului comercial Baneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub asteptari obtinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romania prin intermediul Snack Attack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei locatii in 2009.

Privind politica concurentei, se observa o tendinta clara de crestere a numarului de cafenele, atat in Bucuresti, cat si in alte orase din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii, majoritatea cafenelelor existente ofera o gama variata de produse bazate pe cafea, impreuna cu produse auxiliare (bauturi sau mancare), precum si servicii menite sa fidelizeze clientii (internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.).

Pentru a putea face fata concurentei, cafeneaua va trebui sa aiba de asemenea un meniu variat in specialitati de cafea, bauturi racoritoare sau alcoolice.In plus, atmosfera placuta si serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clientilor.

Un dezavantaj pe care cafeneaua il are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piata. Consumatorul roman este intr-o anumita proportie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele, pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strainatate) si ulterior le-a descoperit si in Romania. Totusi, cafeneaua va incerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa construiasca o clientela fidela care apreciaza calitatea, demonstrand ca renumele se poate construi.

5.Mixul de marketig

5.1 Produsul /serviciul

Cafeneaua va cuprinde 15 de mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare, un vestiar pentru salariati, un birou si o camera care va servi drept depozit.

Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare, bauturi alcoolice si produse de patiserie.

Nivelul principal al produselor

Comercializam o cafea de calitate superioara (cafeaua Lavazza-prin franciza cu acestia)

Gama de produse este vasta in cadrul bauturilor bazate pe cafea: Cafea premium bar,Cafea Blanco,Caffe del NINO,Cafea Luxury Excellence,Cafea Luxury Exclusive,Cafea Luxury Classic,Cafea instant,Cafea instant Dek,Cappucino,Cappucino Royal Densa,ORZ instant,Ginseng solubil,Ciocolata Royal,Ciocolata Classic,Ciocolata Luxury Basic ,toate produsele din gama Lavazza Luxury.

Ceaiuri din plante naturale: Green Tea Harmony,Acai&Goji,Marrakech Mint,China Sencha,Rose Whisper ,Madame Butterfly.

Bauturi alcoolice si nonalcoolice: Cola,Fanta ,Sprite,Schwepps –Coca-cola Company, Bere –Heineken Romania si Ursus Breweries.

Produse de patiserie gata preparate.

Nivelul formal al produsului

Dupa cum am anuntat mai sus vom folosi produse din gama Lavazza Luxury, Coca-Cola Company, Heineken Romania si Ursus Breweries.

5.2 Promovarea

Dorim ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei sa fie recomandarea clientilor multumiti.

Cafeneaua va fi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber atat in format hartie, cat si in format on-line (ex. revista Sapte seri, www.localuri.ro, bucharest-guide.ro, www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a cafenelei, a serviciilor oferite si a serilor tematice, propria pagina de internet si un numar de telefon pentru rezervari.

Vom opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere informatii despre produsele oferite si posibilitatea de a face rezervari on-line sau prin telefon.

5.3 Distributia

Cafeneaua isi va incepe activitatea cu o locatie de 71 mp. Se va urmari inchirierea unui spatiu intr-o zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unei universitati ). Doua aspecte de urmarit vor fi posibilitatea deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in apropiere.

Spatiul cafenelei va fi amenajat astfel incat sa poata fi separat in doua sau trei saloane. Acest lucru va permite atat gazduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spatiu pentru nefumatori in conformitate cu noua lege anti-fumat.

Programul de lucru va fi: Luni – Joi: 8.00 – 1.00,Vineri si Sambata: 8.00 – 3.00 si Duminica: 10.00 – 0.00.

Clientii care nu si-au terminat cafeaua dar trebuie sa plece vor putea sa o ia cu ei prin ambalaje, capace si paie speciale pentru aceasta alternativa.

In functie de rezultatele primei cafenele, managementul va decide momentul deschideri unei noi locatii.

5.4 Pretul

Preturile practicate vor incadra Cafeneaua in categoria medie. In functie de produs, Cafeneaua va practica un ados comercial de la 30% (bauturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 300% (produsele pe baza de cafea si ceaiurile).

Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, bauturile non-alcoolice intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.

In cursul saptamanii, intre orele 08.00 si 10.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20% pentru a atrage clientela.

Clientii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor bauturi sau chiar a intregii consumatii din partea casei (in functie de frecventa si volumul lor de consum).

6.Productia si procesele

6.1Productia si procesele

Autorizatiile de functionare necesare pentru deschiderea cafenelei se obtin de la Ministerul Alimentatiei Publice, Primarie, Sanepid si Pompieri.

Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare, bauturi alcoolice, produse de patiserie. Acestea vin gata ambalate de la furnizorii nostrii ,urmand sa fie servite in cadrul cafenelei.

Aparatele necesare (pentru prepararea cafelei, pastrarea bauturilor alcoolice si racoritoare si a inghetatei) pot fi achizitionate sau luate in comodat de la furnizorii de cafea si bauturi. In al doilea caz managementul se obliga sa achizitioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu (ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit, acest grup fiind format dintr-un macinator, un expressor si un dedurizator).

Numarul si tipul de aparate necesare sunt detaliate in sectiunea financiara a acestui plan de afaceri, unde este prezentata investitia initiala.

6.2 Furnizorii

Pe piata din Romania activeaza aproximativ 10 producatori si importatori importanti de cafea. Dintre acestia, Strauss Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co si Panfoods detin impreuna aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei. Strauss Romania este lider de piata, cu o cota totala de aproximativ 50% din piata, urmata de Kraft Foods, cu aproape 25% din piata si Tchibo Romania, filiala a grupului german Tchibo, cu o cota de piata de 10%.In timp ce companiile multinationale se orienteaza catre dezvoltarea segmentului premium, producatorul roman Cafea Fortuna se orienteaza catre vanzarile de cafea vrac, fiind lider de piata pe acest segment care la randul lui reprezinta aproximativ 50% din volumul pietei de cafea la nivelul anului 2008.Top 5 producatori de cafea macinata si brand-urile din portofoliu• Strauss Romania, are in portofoliu brandul Doncafe • Kraft Foods, companie care detine brandurile Jacobs si Nova Brasilia• Tchibo Romania, compania germana care detine brandul Tchibo• Cafea Fortuna, singura companie romaneasca de pe piata• Lavazza - compania italiana isi distribuie cafeaua in Romania in parteneriat cu Strauss

In cazul nostru Furnizorul este Lavazza pentru cafea si ceaiuri.

Pentru bauturi alcoolice si nonalcoolice am optat pentru: Coca-Cola Company (Fanta ,Coca-Cola,Sprite ,Schwepps) ,Heineken Romania si Ursus Brewerize.

In segmentul patiseriei vom comercializa foietaje care se baga direct la cuptorul cu microunde din supermarketurile SupeCo.Acestia ofera vrac diverse sortimente de foietaje tip “Fornetti” (cu ciocolata,simple,cu visine,fructe de padure etc.)

6.3 Amplasamentul

Locatia unei cafenele este la fel de importanta ca si calitatea produselor si a servirii. Astfel, cafeneaua dispune de un vad comercial deosebit, fiind amplasat in zona Universitatii.Accesul la amplasament se poate face usor cu mijloacele de transport in comun, existand insa si posibilitatea de a parca in apropiere. Reprezentand un amanunt critic in acest tip de afacere, s-a acordat maxima atentie alegerii locatiei optime. Provocarea va fi atragerea de clienti si mai ales fidelizarea acestora prin oferirea de produse de calitate la preturi rezonabile si prin Numarul de cafenele este in continuare redus in Bucuresti, specificul afacerii permitand exploatarea unor nise. Piata cafenelelor este in continuare permisibila, permitand accesul facil al concurentilor pe piata, dar si usor de imitat, Afacerea nu este supusa vreunei influente majore din punct de vedere politic, macroeconomic sau juridic. Ceea ce conteaza cel mai mult sunt abilitatile nostre de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele clientilor si de a-i fideliza.

7.Managementul afacerii

7.1 Conducerea

Conducerea cafenelei este formata din cei doi asociati si manageri totodata Mihalcioiu Paul-Daniel respectiv Maciuca Cesar-Dorinel.Studiile absolvite vor fi a unei facultati de profil (Facultatea de Antreprenoriat Ingineria si Managementul Afacerilor).

Ca structura organizatorica firma va fi socetate cu raspundere limitata ,iar atributiunile in firma si procentele de investitie-castig vor fi impartite in mod egal intre cei doi asociati(50%/asociat)

Ca metode de incurajare a personalului (2 barmani si 4 ospatari) ar fi salariul pe masura aportului adus cafenelei, tratarea echilibrata intre angajati ,sansa de a lucra intr-o atmosfera destinsa si placuta si sansa de a castiga salariu in mod cinstit , unele “incurajari” venind chiar si din partea clientilor( tipsuri).

Lipsurile echipei de conducere ar fi absenta unei experiente precedente in domeniul afacerilor. Ca mod de solutionare ar fi experienta pe care o vom dobandi de-a lungul timpului dar si poate pe viitor angajarea unor manageri mai bine pregatiti.

7.2 Personalul

Recrutarea personalului se va efectua direct de catre societate pe baza unor interviuri de angajare. Un angajat ideal ar trebui sa aiba in CV o experienta anterioara in domeniu dar si o exprimare si un aspect placut . Intregul personal va fi angajat cu carte de munca, pe durata nedeterminata. Remunerarea se va face prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente. Salariul net lunar va fi de 1200 lei pentru barmani si 1000 lei pentru ospatari.Se vor angaja 2 barmani si 4 ospatari,care vor fi impartiti in mod egal in ture de 2 zile lucrate si 2 zile libere.

Securitatea va fi asigurata de o firma specializata care va interveni doar in cazul in care va fi nevoie( cand va fi pornita alarma).

8.Finantele afacerii

8.1 Veniturile

Veniturile firmei vor veni in urma vanzarilor pe care cafeneaua le produce in concordanta cu previziunile valorice facute de noi initial.

Estimam in jur de 100 de clienti pe zi echivalentul a 3.000 de clienti lunar, 36.000 anual . Daca in medie un client va cheltui 15 lei in cafeneaua noastra , pe zi s-ar produce un venit de 1.500 de lei adica 45.000 lei lunar si anual 540.000 lei.

8.2 Cheltuielile

Cheltuielile cu infiintarea firmei ar fi undeva la 800 de lei.(Actele pentru deschiderea propriu zisa a Socetatii cu Raspundere Limitata)

Se vor investi in achizitii de mese ,scaune,televizoare si suport audio (esentiale pentru deschiderea unei cafenele ) suma de 26.000 lei.

Pentru amplasarea barului cu toate ustensilele necesare de preparare si depozitare a produselor noastre ( blender,macinator de cafea, esspressor, vitrina frigorifica ,congelator, casa de marcat speciala pentru cafele si soft ) se va aloca suma de 10.000 lei.

Deasemenea suma de 1.000 lei va fi alocata pentru vesela(farfuriute si cani de cafea, pahare halbe de bere )

Pentru produsele comercializate in unitatea noastra , firma va plati catre furnizori un avans de 30% ,restul de 70% urmand sa fie platit atunci cand stocul de marfa se va epuiza.(lucru convenit de comun acord cu furnizorul)

Cheltuielile cu aprovizionarea

Consumul dintr-o cafenea se imparte in medie astfel:

Produse pe baza de cafea sau ceai – 40%;

Bauturi racoritoare –15%;

Bere– 25%;

Produse de patiserie, prajituri, inghetata – 20%

Un client consuma in medie 2 - 3 produse.

Un kg de cafea de calitate (Lavazza) costa intre 100 si 119 RON iar prepararea unei cafele necesita 8 g de pulbere de cafea, ceea ce rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se pot prepara pana la 125 de cafele.

Calcul: 3000 de clienti lunar * 2.5 produse / client = 7500 produse / luna

Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 2200 RON

- Cost cafea: 16 kg * 100 RON = 1600 RON

- Cost ceai: 1000 * 0.6 RON = 600 RON

Lapte condensat, zahar, pliculete de miere = 300 RON

Bauturi racoritoare (15%): 1125 produse lunar * 2 RON = 2250 RON

Bauturi alcoolice (25%): 1875 produse lunar * 3 RON = 5625 RON

Produse de patiserie: (20%): 1500 produse lunar * 3 RON = 4500 RON

Cheltuielile cu promovarea: 2% din vanzari = 1.300lei / luna in primul an

Pentru angajati se va aloca o suma de 2 x 1.600lei=3.200lei pentru barman si 4 x 1.300lei=5.200 lei pentru ospatari, adica un total de 8.400 lei

Total cheltuieli lunar: 34.200 lei

8.3 Pretul

O cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, bauturile non-alcoolice intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.Produsele de patiserie se vor incadra intre 5 si 6 lei

In cursul saptamanii, intre orele 08.00 si 10.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20% pentru a atrage clientela.

Clientii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor bauturi sau chiar a intregii consumatii din partea casei (in functie de frecventa si volumul lor de consum).Se vor folosi carduri de fidelizare.

3.000 cafele x 7lei=21.000 lei

1.000 ceaiuri x 5lei=5.000 lei

1.125 bauturi racoritoare x 5lei=5.625lei

1.875 bauturi alcoolice x 8lei=15.000lei

1.500 produse patiserie x 5 lei = 7.500lei

Total venituri lunare :54.125lei

Total cheltuieli lunare: 34.200lei

Profit: 19.925 lei/luna

Afacerea va fi finantata din fonduri proprii ,aportul fiecarui asociat al firmei va fi de 20.000lei .Avand in vedere ca suntem 2 asociati,suma totala de finantare a proiectului este de 40.000lei

9.Riscurile afacerii si sansele de succes

Vom apela la incheierea unei polite de asigurare impotriva incendiilor, precum si instalarea unui sistem de alarma si a unor camere de supraveghere.

Vom avea control strict al costurilor si asigurarea unui cash-flow stabil, astfel incat sa poata reactiona la evenimente neprevazute care ar putea afecta activitatea firmei.

Contractul de inchiriere este realizat pe un an, cu clauza de reinnoire automata. Pe parcursul acestui an, proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in contract, pentru ca o eventuala marire de chirie sa aiba loc incepand cu al doilea an, cand cafeneaua va avea un flux de clienti constant si o afacere mai stabila. Incepand cu al doilea an, societatea doreste incheierea contractului de inchiriere pe mai multi ani.

Aparitia unor noi concurenti in zona cafenelei ar putea diminua traficul de clienti. Dorim sa ne pregatim pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clientilor, prin programe speciale (carduri de fidelitate, consumatii ocazionale gratuite, calitatea servirii si a produselor, seri tematice).

In cazul in care cafeneaua nu prezinta rentabilitatea previzionata in primele 6 luni, vom incerca sa obtinem autorizatie necesara pentru transformarea locatiei in bar cu program prelungit,in ideea unui profit mai mare.

10.Anexa

Fisa postului:

1. Denumirea postului: Barman

2. Nume, prenume (angajat): …………………………………………………………………….

3. Cerinţele postului:

a) studii medii;

domeniul de activitate: restaurant, bar, club;

b) vechimea în specialitate: min. 2 ani, cu recomandări de la cel puţin un loc de muncă anterior;

c) alte cerinţe specifice:

- limbi străine (nivel) Engleză (mediu), Franceză (mediu);

- abilităţi de comunicare foarte bune, flexibilitate, amabilitate, dorinţa de a fi pe placul clientului.

4. Relaţii:

a) ierarhice:

- subordonat: şefului de sală;

- are în subordine: ……

b) funcţionale:

- cu personal de deservire / ateliere, şeful de sală, chelnerii, ceilalţi barmani, angajaţi contabilitate, birou personal.

5. Sarcinile postului:

- deservire băuturi alcoolice şi nealcoolice conform reţetarului propriu al unităţii;

- politeţe şi profesionalism în servirea clienţilor;

- păstrarea igienei şi a curăţeniei la locul de muncă;

- dozarea judicioasă a băuturilor servite în conformitate cu reţetarul aprobat;

- admninistrarea corectă a stocului de băuturi;

- înregistrarea vânzărilor;

- întocmirea listei de vânzare de peste zi;

- întocmirea inventarului ori de câte ori este nevoie în conf. cu legislaţia în vigoare.

6. În funcţie de activitatea curentă a unităţii, salariatul va contribui la îndeplinirea oricăror alte sarcini dispuse de către conducere, corespunzător competenţelor sale profesionale.

7. Drepturi cuvenite:

- salariu motivant;

- condiţii de muncă moderne, la cele mai bune standarde actuale;

- posibilităţi de dezvoltare profesională;

- cursuri de iniţiere în pregătirea băuturilor din reţetarul unităţii.

8. Program de lucru: 2 zile lucratoare cu 2 zile libere.

Deplasări: nu e cazul.

9. Prezentul document se constituie în anexă la contractul individual de muncă şi a fost întocmit în 2 exemplare originale, unul pentru salariat, unul pentru dosarul său de personal.

8. Am luat la cunoştinţă,

Fisa Postului Nr...

Data: ……../…………..

Denumire post: Ospatar Departament: ServiciiTitular: …………………………………………..Locul desfasurarii muncii: sediul cafenelei "……………… "

Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura servirea impecabila a clientilor cu produsele/mancarurile/bauturile comandate de catre acestia.

Activitati principale:

• preluarea comenzilor de mancare si bautura intr-o maniera eficienta si profesionista;• acordarea atentiei cuvenite si asigurarea unor servicii ireprosabile clientilor;• cunoasterea meniului astfel incat sa poata oferi in orice situatie informatii competente cu privire la felurile de mancare, tacamuri si bauturi.

Sarcini si indatoriri specifice:

• servirea exemplara a clientilor;• indeplinirea altor sarcini curente atribuite de catre superiorul direct, in concordanta cu necesitatile imediate ale unitatii.

Responsabilitati ale postului:

• asumarea responsabilitatii pentru corectitudinea intocmirii si incasarii notelor de plata si predarea sumelor incasate la sfarsitul turei catre seful de sala.• prezentarea la fiecare masa a bonului fiscal si al notei de plata.• raspunderea pentru calitatea serviciilor oferite.

Autoritatea postului:

• Este autorizat sa asigure servirea impecabila a clientilor cu produsele/mancarurile/bauturile comandate de catre acestia.

Specificatiile postului:

• diploma de calificare in domeniu;• experienta de minim 1 an ca ospatar; • cunostinte medii de limba engleza;• aspect fizic placut, prezenta agreabila, amabilitate, solicitudine;• atitudine pozitiva si concilianta in relatiile cu clientii si colegii;• disponibilitate pentru compromisul constructiv.

Relatiile cu alte departamente:

-descrise in Regulamentul de organizare si functionare si Regulamentul de ordine interioara.

Conditii de munca:

• in sediul unitatii;• program normal de lucru de 8 ore, in schimburi.

Salarizare: Salariul net lunar este de 1.000 lei noi, la care se adauga sporurile negociate.

Facilitati:....

Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute in fisa de post sunt descrise pe larg in Regulamentul intern (ROI).

Intocmit ... ……………………..

Functia ………………....

Semnatura………….. ...

Am luat la cunostinta, Semnatura ...

Data: ...

Licente, Contracte

Regulile de infiintare unei cafenele se supun regulilor generale de infiintare a unei firme. Astfel,

pentru a infiinta firma aveti nevoie de urmatoarele acte:

Denumirea societatii comerciale – rezervarea de nume de firma;

Act Constitutiv;

Actele de identitate ale asociatilor – Cartea de identitate, Buletinul sau pasaportul

asociatului sau asociatilor care urmeaza sa infiinteze firma noua precum si a

administratorului firmei;

Contractul de spatiu – actul de proprietate al sediului firmei noi infiintate impreuna cu

cartile de identitate ale proprietarilor;

Acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor limitrofi (in cazul sediului in spatiu cu

destinatia de locuinta);

Dovada depunerii capitalului social;

Declaratii pe propria raspundere de asociat si administrator;

Specimen de semnatura al administratorului;

Cazier fiscal al asociatilor si al administratorului.

Pentru deschiderea cafenelei este nevoie sa se obtina diverse avize si autorizatii:

autorizatia sanitara de functionare;

autorizatia de mediu;

autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii;

autorizatia de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor.

Chestionar de marketing:

9.Consumati cafea?c. dad.nu

10.Daca da, cat de des?c. zilnicd.ocazional

11. Numiti primul cuvant pe care-l asociati cu cel al cafelei...................................................................................................................

12.Ce cafea consumati în mod regulat ?f. Illyg.Lavazzah.DonCafei. Jacobsj. Alta. Specificati:...................................................................................................................

13.Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o consumati ?d. aromae. gustulf. tăria

14.Ce va determina sa cumparati o cafea?c. Reclamad.Pretul

c.Marcad.Disponibilitatea produsului

15. Atunci cand cumparati cafea care este factorul primar care va influenteaza decizia?d.pretule. calitateaf. marca

16. Cat de mult va influenteaza promotiile,comportamentul de cumparare pentru cafea?□ foarte mult □ mult □ indiferent □ putin □ foarte putin

9.Ce procentaj % ati acorda in functie de calitate urmatoarelor cafele?

- Illy…........

- Lavazza…............

- DonCafe.......….

10.Cat de mult va influenteaza localul in care va serviti cafeaua in functie de brandul pe care il comercealizeaza?

□ foarte putin □ putin□ mult □ foarte mult

11.De regula incercati mai multe marci de cafea?

a. Da

b. Nu

c. Nu stiu

12.Cum apreciati importanta servirii cafelei intr-un local pe o scara de la 1 la 5 ?

□1 □2 □3 □4 □5

13.In ce categorie se incadreaza varsta dumneavostra ?

□ sub 20 ani □ intre 20 – 40ani □ intre 40-60 ani □ peste 60 ani

14.La ce gramaj ati vrea sa va fie servita cafeaua intr-o cafenea?

a. 100grame

b. 200grame

c. 300grame

15.Ce ati dori sa va fie servit langa cafea?

a.un croissant

b.un biscuite

c.nimic ,servesc cafeaua simpla

d.alt produs(specificati)

16.In ce perioada a zilei consumati cafea?

a.dimineata

b.pranz

c.seara

d.in orice perioada a zilei

17.Pentru ce consumati cafea de obicei?

a.pentru gust

b.pentru alungarea oboselii si a somnului

c.in completarea altor vicii(fumatul)

d.altele

Pentru verificarea chestionarului va rog sa-mi spuneti :

- numele ………………………..

-un numar de telefon…………… Multumesc pentru timpul acordat. O zi buna!

Organigrama unitatii