1

Observații:- modelul psihodinamic - un ansamblu de teorii bazate pe activitatea clinică şi de cercetare a lui S. Freud şi a discipolilor acestuia

- explică într-un anumit mod structura personalităţii şi comportamentul uman

- psihodinamice - comportamentul manifest - rezultatul agitaţiei forţelor intrapsihice timpuri aflate în conflict

- forţele inconştiente urmăresc individul pe tot parcursul vieţii acestuia

Teorii psihodinamice în asistenţa socială

2

Interpretarea viselor (1907), Psihopatologia vieţii cotidiene (1913), Totem şi Tabu (1913), Doliu şi melancolie (1917), Dincolo de principiul plăcerii (1920), Eul şi sinele (1923), Trei eseuri asupra psihanalizei (1927), Cazul Dora, Micul Hans, Două psihanalize: omul cu lupi şi cazul preşedintelui, Psihanaliză şi artă: Moise al lui Michelangelo şi o amintire din copilărie a lui Leonardo da Vinci.

Publicaţii - Freud

3

C.G. JungA. AdlerK. HorneyM. Klein O. RankE. Fromm J. Bowlby D. Winnicott

Teorii psihodinamice post-freudiene

4

- teorie, metodă de investigaţie a psihicului dar şi metodă de psihoterapie

- o psihologie abisală, a adâncurilor, a inconştientului unde se află sediul tendinţelor nemărturisite, al pulsiunilor nepermise, al amintirilor uitate legate de fapte indezirabile din trecut.

Psihanaliza

5

 Determinismul - comportamentul nostru este produs de cele mai multe ori de experienţe, amintiri, nevoi, multe dintre ele nefiind conştientizate.

Tot ceea ce o persoană simte, visează, fantazează are o motivaţie psihologică

Concepte fundamentale:

6

Instinctele bazale (sexul si agresivitatea)

- instinctul eros al hedonismului sexual (energia sexuală/libidoul)

- instinctul thanatos al distrugerii şi disoluţiei.

7

Dezvoltarea psihosexuală - trei stadii - oral - de la naştere până la un an şi jumătate

- anal - de la un an şi jumătate la 3 ani

- falic/genital – 3-5 ani, perioadă în care apare şi complexul Oedip

“Copilul este tatăl adultului” (Freud)

8

Inconştientul şi structurile mentale = Id, Ego, Superego.

9

Id-ul (sinele) - instanţa biologică - reprezentant al potenţialităţilor ereditare, - rezervor al energiilor psihice, - exponent al lumii interioare, subiective, o realitate psihică fără conştiinţa realităţii obiective, total inconştientă. - domeniul instinctelor (sexuale şi agresive) - nu poate suporta creşterea energiei psihice pe care singur o dezvoltă, punând în felul acesta organismul în tensiune. - tendinţa continuă de a reduce tensiunea psihică şi disconfortul, asigurând echilibru, liniştea, plăcerea, satisfacţia, gratificaţia şi adaptarea organismului. - Id-ul recurge fie la acţiuni reflexe (reacţii automate) fie la procese primare (obţinerea gratificaţiei în plan imaginativ, simbolic). - se ghidează după principiul plăcerii (hedonist)

Aparatul psihic în viziune freudiană

10

Ego-ul (eul) - instanţa psihologică

- îşi are originea în Id dar se ghidează după principiul realităţii

- instanţa executivă a personalităţii- un mediator între dorinţele şi pulsiunile îndreptate spre

plăcere ale inconştientului şi interdicţiile superegoului- o forţă integratoare şi organizatoare- instanţa raţională care încearcă satisfacţia reală şi

autentică- cenzurează pulsiunile id-ului pentru a găsi modalităţi

reale şi raţionale de împlinire- dispune de forţa reprimării şi amânării tendinţelor

instinctive, - este şi un instrument al superego-ului în reprimarea

pulsiunilor indezirabile ale id-ului.- testează realitatea

11

Superego-ul (supraeul) - instanţa socială

- expresia dezvoltării şi existenţei persoanei în mediul social

- reprezentantul civilizaţiei, a regulilor morale şi sociale

- dezvoltat în funcţie de nivelul socio-cultural al comunităţii

- are originea tot în abisurile id-ului dar se dezvoltă în cadrul relaţiilor determinate de experienţele ego-ului cu lumea externă

- obligă ego-ul să substituie scopurile realiste cu altele superioare, morale, umanitare

- reprezentantul regulilor, al normelor, valorilor şi idealurilor.

12

 -cele trei instanţe deşi au funcţiuni diferite ele nu acţionează divergent şi dezorganizat ci interdependent şi complementar.

-Ego-ul şi superego-ul constituie elementul conştient care devine cu atât mai manifest cu cât persoana se maturizează.

-cele două forţe contradictorii (id-ul şi superego-ul) sunt deosebit de puternice fiind capabile să strivească ego-ul, să împingă individul în boală

- dacă Eul este distrus atunci această stare conflictuală se exprimă sub forma unor stări emoţionale inexplicabile, greşeli de limbaj, visuri, deliruri, coşmaruri sau comportamente deviante

Observații

13

- tehnica asociaţiei libere (încurajat să spună orice le trece prin minte). Scopul acestei tehnici este autoevaluarea şi autoînţelegerea.

- analiza activităţii onirice sau interpretarea viselor -“visul reprezintă calea regală spre inconştient” (Freud) - incitarea clientului să-şi relateze visele întrucât visul exprimă frici şi pulsiuni inconştiente. Se caută semnificaţia reală a viselor.

Tehnici utilizate în psihanaliză

14

- atenţia flotantă a analistului ce constă într-un mod special de ascultare dar şi de identificare a terapeutului cu afectele şi ideile clientului.

- catharsisul (abreacţia) - fenomenul de eliberare, de descărcare a tensiunii afective negative.

- insight-ul - înţelegerea, clarificarea propriilor trăiri, un fenomen pur intelectual.

- interpretarea - procedeul prin care analistul atribuie evenimentelor sau fenomenelor relatate de pacient o semnificaţie sau o cauză subadiacentă

15

- ajutata mai puțin la dezvoltarea unor planuri de intervenţie şi metode de lucru

- o relație îndelungată între asistent social şi beneficiar

- o teorie discutabilă referitoare la natura umană

- se neglijează problemele curente ale beneficiarilor

- potrivită persoanelor cu o inteligenţă peste medie

Limite: