brosura_m

GHIDUL STUDENTULUI STUDII POSTUNIVERSITARE (90 de credite)

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT (120 de credite) Anul academic 2010-2011

© SNSPA – 2010 Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Toate drepturile asupra acestei publicaţii aparţin Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice – SNSPA. Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această publicaţie este posibilă doar cu acordul prealabil scris al editorului.

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Str. Povernei, nr. 6, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021-318.08.87 Fax: 021-318.08.87 www.comunicare.ro E-mail: [email protected]

Tipărit în România ISBN: 978-973-711-274-3

3

CUPRINS

I. Studii postuniversitare în sistem pre-Bologna ....................................................... 5

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (90 de credite) - anul II ........................................ 5 1. Marketing politic ................................................................................................................ 6 2. Analiza imaginii organizaţiilor ........................................................................................ 8

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (90 de credite) - anul II ................ 11

1. Drept şi legislaţia muncii .................................................................................................. 12 2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză .................………................................... 16

II. Studii universitare de masterat în sistem Bologna ............................................... 19 Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) - anul I ........................................ 19

1. Teoria comunicării ............................................................................................................. 20 2. Mass media şi societatea ................................................................................................... 23 3. Geopolitică. Relaţii internaţionale şi instituţii europene ............................................. 25 4. Publicitate şi reclamă ......................................................................................................... 28

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) - anul II....................................... 30

1. Marketing politic ................................................................................................................ 31 2. Comunicare audio-vizuală ............................................................................................. 33 3. Analiza imaginii organizaţiilor ........................................................................................ 35

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) - anul I ................ 38

1. Managementul strategic al resurselor umane. Diagnoza organizaţională ................ 39 2. Cultură şi comportament organizaţional ....................................................................... 41 3. Managementul personalului ............................................................................................ 43 4. Comunicare managerială şi relaţii publice .................................................................... 46

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) - anul II .............. 48

1. Drept şi legislaţia muncii .................................................................................................. 49 2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză .................………................................... 53 3. Analiza datelor şi gestionarea informatică a resurselor umane .................................. 56 4. Sănătate organizaţională ................................................................................................... 59

III. Bibliografie – recomandări de utilizare ............................................................... 63 IV. Cursurile pe CD ................................................................................................... 64 V. Accesarea paginii de Internet ................................................................................ 66 VI. Regulamentul Departamentului de Învăţământ la Distanţă (DID) 67 VII. Anexe 77

Anexa 1 – Structura semestrelor I şi III ale anului academic 2010-2011 ........................ 77 Anexa 2 – Programul de lucru cu studenţii al Secretariatului DID ................................ 77 Anexa 3 – Programul bibliotecilor ...................................................................................... 78

4

Anexa 4 – Modalităţi de achitare a taxelor ........................................................................ 79 Anexa 5 – Localizarea sălilor ............................................................................................... 82 Anexa 6 – Cărţi, manuale şi alte publicaţii apărute la Editura Comunicare.ro………. 83 Anexa 7 – Formular de înscriere la disertaţie .................................................................... 87 Anexa 8 – Contacte ................................................................................................................ 88

5

I. Studii postuniversitare în sistem pre-Bologna

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (90 de credite)

Anul II Semestrul III

DISCIPLINE

1. Marketing politic Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dorina GUŢU

2. Analiza imaginii organizaţiilor Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Bogdan HALIC

6

MARKETING POLITIC Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dorina GUŢU

Statut: obligatorie Număr de credite: 4

1.

1.1. Cadrul general al cursului Marketingul politic, ca disciplină ştiinţifică, operează cu regularităţi şi este mai puţin sensibil la aparenţele diversioniste ale cotidianului. Totuşi, într-o perioadă lungă de timp, din zgomotul de fond al actualităţii politice zilnice se desprind în mod necesar tendinţe şi evoluţii care îşi găsesc un ecou firesc în tehnicile, metodele, sau chiar teoriile care structurează această disciplină. În aceşti ultimi ani, România a fost deseori considerată o ţară atipică. Aceste consideraţii, nu întotdeauna lipsite de intenţii precise, au fost receptate de multe ori de români cu un sentiment ascuns de mândrie: „Iată, ca la noi, la nimenea!”. La o privire grăbită, această situaţie ne duce cu gândul la epoca postpaşoptistă şi la disputa care a urmat asupra „formelor fără fond”. Chestiunea va fi, cu siguranţă, dezbătută de istorici, dar până atunci trebuie să subliniem că atât materialul care face obiectul comunicării politice, cât şi comunicarea în sine se află, în România, într-o dinamică fără precedent. Există însă un specific românesc al comunicării politice şi cursul de faţă s-a străduit să-i definească unele caracteristici. Pentru studenţii la învăţământ la distanţă, cursul cuprinde două capitole, la care au fost adăugate întrebări de verificare şi o serie de exerciţii. El se raportează la celelalte apariţii editoriale în domeniu din această perioadă şi tratează subiecte care pot fi corelate cât mai uşor cu experienţa personală a cititorilor interesaţi sau implicaţi în domeniu – studenţi, specialişti în relaţii publice şi marketing politic, politicieni sau jurnalişti – şi să poată fi cât mai uşor folosit în activitatea practică a acestora. Oricine poate observa că, la începutul celui de-al treilea mileniu, comunicarea devine un cuvânt-simbol şi chiar, pentru unii, o valoare în sine. Credinţa în puterea comunicării este atât de mare încât, tot pentru unii, există percepţia că toate problemele se reduc la probleme de comunicare. Un adevărat profesionist va şti însă că şi comunicarea are limitele ei şi, uneori, îşi este propriul (şi cel mai mare) duşman. Din acest unghi, eliberarea de prejudecăţi, dar şi de iluzii, printr-o prezentare cât mai riguroasă, este un deziderat al autorilor acestui curs. 1.2. Structura cursului Capitolul 1. Marketingul electoral 1.1. Introducere 1.2. Resursele folosite într-o campanie electorală 1.3. Tipologia campaniilor electorale 1.4. Campania negativă 1.5. Spoturile electorale negative 1.6. Mesajul electoral 1.7. Dezbaterile electorale 1.8. Discursurile politice 1.9. Echipa de campanie Întrebări de verificare Exerciţii Bibliografie orientativă

7

Capitolul 2. Media tradiţionale vs. noile media în secolul al XX-lea 2.1. Cinematograful - între tradiţie şi nonconformism 2.2. Fahrenheit 9/11 – artă sau marketing politic? 2.3. Internetul - noul venit pe scena campaniilor electorale Întrebări de verificare Exerciţii Bibliografie orientativă 1.3. Bibliografie Bibliografia se găseşte în interiorul suportului de curs (CD). 1.4. Modalitatea de verificare Examen scris pe baza unui test-grilă alcătuit din 30 de itemi închişi. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti

Detalii GRUPA 1 Cursuri

de sinteză

04.12.2010 Sala A040 Ora 08.00

Şansa 1 Şansa 2

Examene 31.01.2011 Sala L201 Ora 17.00

28.02.2011 Sala L201 Ora 17.00

Tutoriat Luni, 18-20, Cancelarie

Braşov

Detalii Cursuri de sinteză Examene Şansa 1 Şansa 2 Data 29.11.2010

Videoconferinţă - ora 18.00 31.01.2011 28.02.2011 Cluj-Napoca


Videoconferinţă - ora 18.00 31.01.2011 28.02.2011 Constanţa


Videoconferinţă - ora 18.00 31.01.2011 28.02.2011

8

ANALIZA IMAGINII ORGANIZAŢIILOR Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Bogdan HALIC Statut: obligatorie Număr de credite: 15

2.

2.1. Cadrul general al cursului Înfiinţat în anul universitar 2002-2003, cursul a constituit o interesantă experienţă, în primul rând pentru autori. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui curs este rezultatul unei experienţe practice a autorilor de peste zece ani, într-o structură centrală de relaţii publice a unei organizaţii cu vocaţie naţională şi, în egală măsură, a unor îndelungate şi aprofundate cercetări interdisciplinare (sociologia organizaţiilor, istorie, imagologie, imagologie istorică, psihologie socială, management şi marketing etc.). 2.2. Structura cursului Cursul cuprinde 11 teme şi este structurat în două părţi. Prima parte, care cuprinde patru teme − Tema 1. Imaginea socială a organizaţiilor; Tema 2. Sistemul indicatorilor de imagine; Tema 3. Instrumente de lucru; şi Tema 4. Complexul imagologic − vizează mai mult abordări teoretice, crearea sistemului noţional şi familiarizarea studenţilor cu instrumentele şi metodele de lucru specifice analizei imaginii. Partea a doua, cuprinzând celelalte opt teme − Tema 5. Profilurile de imagine şi indicii de imagine; Tema 6. Interpretarea profilurilor de imagine; Tema 7. Instrumente de lucru suplimentare (profiluri evenimenţiale, profiluri mass-media şi diagrame dinamică); Tema 8. Cuantificarea datelor; Tema 9. Analiza imaginii; Tema 10. Planificarea imaginii; Tema 11. Imaginea socială construită prin intermediul filmului artistic – are un caracter mai concret, vizând construirea profilurilor, calcularea indicilor şi intrepretarea rezultatelor obţinute din prelucrarea datelor, ca şi analiza imaginii construită prin intermediul filmelor artistice. Fiecare temă este însoţită de un set de întrebări pentru fixarea cunoştinţelor, precum şi de activităţi practice a căror rezolvare este indispensabilă înţelegerii şi aprofundării problematicii cursului. 2.3. Bibliografie Bibliografia şi filmografia sunt consemnate pe suportul de curs. 2.4. Modalitatea de verificare Studenţii care urmează cursul Analiza imaginii vor fi evaluaţi în două etape. Prima etapă o constituie evaluarea pe parcurs şi constă în transmiterea pe portalul disciplinei a rezultatelor activităţilor practice indicate în tabelul de mai jos.

9

Nr. crt. Activitatea Termen Mod de transmitere

1

Stabilirea sistemului indicatorilor de imagine pentru o instituţie din cele care fac obiectul filmografiei indicate; documentul va cuprinde denumirea instituţiei alese, o descriere sumară a specificului activitaţii acesteia şi sistemul indicatorilor de imagine

30 noiembrie

2010

sectiunea Referate de pe portalul

de disciplina

2

Realizarea profilurilor de imagine rezultate în urma monitorizării referirilor la instituţia aleasă în unul din filmele indicate la filmografia cursului; documentul va cuprinde titlul filmului monitorizat, tabelul cu datele primare ale monitorizarii şi profilurile de imagine

30 decembrie

2010

sectiunea Referate de pe

portalul de disciplina

Referatele vor fi trimise numai utilizând opţiunea „trimite referat”, cele trimise pe adresa de e-mail a cadrelor didactice nefiind luate în considerare. Referatele vor fi salvate ca documente word (cu extensia „.doc”şi nu „.docx”) sau .pdf., sub un nume care urmează modelul: NUME_PRENUME_nr.referat_nume-actor-social-analizat (ex: POPESCU_ION_2_Ministerul-Agriculturii). Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs (cu două zecimale, fără rotunjire) constituie o treime din nota finală. A doua etapă constă în susţinerea examenului sub forma unui test grilă. Nota la testul grilă (cu două zecimale, fără rotunjire) reprezintă două treimi din nota finală. Pentru a promova examenul este necesar ca la testul final să se obţină cel puţin nota 5,00 (fără rotunjire). Testul final va fi similar testului de autoevaluare (grilă cu itemi închişi), fără însă a viza calcule pentru construirea profilurilor de imagine. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Bucureşti

Detalii GRUPA 1 Cursuri

de sinteză

31.10.2010 Sala VA

Ora 11.00 Şansa 1 Şansa 2

Examene 29.01.2011 Sala A040 Ora 12.00

06.03.2011 Sala A040 Ora 8.00

Tutoriat Miercuri, 16-18, Sala 11

Braşov





10

Constanţa Detalii Cursuri de sinteză Examene

Şansa 1 Şansa 2 Data 31.10.2010 Videoconferinţă - ora 13.30 29.01.2011 06.03.2011

11

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (90 de credite)

Anul II Semestrul III

DISCIPLINE

1. Drept şi legislaţia muncii Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valerică DABU

2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU

12

DREPT ŞI LEGISLAŢIA MUNCII Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valerică DABU


1.

1.1. Cadrul general al cursului Având în vedere specificul economiei de piaţă, creşterea numărului agenţilor economici privaţi, complexitatea şi multitudinea activităţilor comerciale, a implicaţiilor acestora asupra relaţiilor sociale de muncă, în colectivitatea de salariaţi, funcţionari privaţi şi funcţionari publici, ne propunem să pregătim cursanţii, viitori manageri în domeniul public sau privat, ori funcţionari publici sau privaţi, cu principalele probleme de drept ce pot apare în domeniul muncii, soluţii posibile ale acestora şi în mod deosebit în comunicarea managerului în interiorul şi exteriorul sistemului ce-l conduce, în domeniul resurselor umane pentru a asigura o eficienţă sporită a activităţii acestora în condiţii de respectarea legii. - În exercitarea atribuţiilor de serviciu, managerii, angajatorii şi angajaţii trebuie să cunoască, să respecte şi să aplice în condiţii de maximă eficienţă Codul muncii, legile specifice în materie şi să acţioneze cu riscuri minime în soluţionarea problemelor legate de: respectarea principiilor dreptului muncii, a principiilor negocierii, a contractului colectiv de muncă, a contractului individual de muncă, răspunderea angajatorului şi a angajatului specifică codului muncii, protecţia şi inspecţia muncii, timpul de muncă, de odihnă, salarizarea, dialogul social şi jurisdicţia muncii . - Însuşirea şi folosirea unor principii de drept privind dialogul social între autorităţi, sindicate, salariaţi, patronat, managerii în soluţionarea conflictelor de muncă sub aspectul conflictelor de interese precum şi conflictelor de drepturi etc. Obiective specifice ale cursului: - cunoaşterea clauzelor contractului individual de muncă, efectele juridice ale acestora, modalităţii de consemnare şi limitelor; asigurarea şi garantarea respectării clauzelor din contractul individual de muncă; - cunoaşterea obligaţiei de informare înainte şi în timpul derulării contractului individual de muncă şi a sancţiunii nerespectării acesteia; - limitele executării contractului individual de muncă, conflicte specifice şi soluţii controversate din practica judiciară; - cazurile de modificare şi suspendare a contractului individual de muncă; - cunoaşterea concedierii şi modalităţile de sancţionare a concedierilor nelegale; - cunoaşterea de aspecte actuale ale timpului de muncă, timpului de odihnă şi salarizare; - mijloace, metode de dialog social, în prevenirea şi soluţionarea conflictelor de muncă; - cunoaşterea noilor prevederi ale Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007- 2010; - cunoaşterea problemelor actuale specifice jurisdicţiei muncii; 1.2. Structura cursului 1. Dreptul şi legislaţia muncii. Necesitatea studierii. Noţiuni de drept al muncii şi drept administrativ, legate de prestarea muncii în general. Munca în cadrul administraţiei. Munca în domeniul economic. Profesii liberale. Raporturile juridice de muncă. Raporturile juridice de

13

funcţie publică. Principiile fundamentale ale dreptului muncii. Principiile fundamentale ale funcţiei publice. 2. Dialogul social în domeniul muncii. Principii. Sindicate. Atribuţii în domeniul raporturilor de muncă. Patronatul, organizare, atribuţii în domeniul muncii. Consiliul economic şi social. 3. Contractul colectiv de muncă. Necesitate. Definiţie. Importanţă. Încheierea contractului. Conţinutul contractului colectiv de muncă. Executarea contractului colectiv de muncă. Suspendarea, modificarea, încetarea contractului de muncă. Aspecte teoretice şi practice. 4. Contractul individual de muncă. Necesitate. Definiţie. Încheiere. Conţinutul contractului individual de muncă. Obligaţia de informare. Clauza abuzivă. Clauza de conştiinţă. Clauza de neconcurenţă. Clauza de confidenţialitate. Clauza de mobilitate. 5. Executarea contractului. Suspendarea. Modificarea. Încetarea. Concedierea. Nulităţile şi efectele acestora. 6. Răspunderea juridică în dreptul muncii. Regulamentul intern. Răspunderea disciplinară. Răspunderea patrimonială. Răspunderea contravenţională. Răspunderea penală. Cauzele care înlătură răspunderea juridică. Riscul normal al serviciului. 7. Timpul de muncă şi timpul de odihnă. Repausurile periodice. Concediile. 8. Salarizarea. Definiţie. Principii. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia. Practică judiciară 9. Sănătatea şi securitatea în muncă. Reguli generale. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă. Protecţia salariaţilor prin servicii medicale. 10. Formare profesională. Dispoziţii generale. Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator. Contractul de ucenicie la locul de muncă. 11. Dialogul social. Dispoziţii generale. Sindicatele. Reprezentanţii salariaţilor. Patronatul. 12. Conflictele de muncă. Noţiune. Soluţionarea conflictelor de interese. Greva. 13.Inspecţia muncii. 14. Protecţia muncii. Trăsături. Măsuri de protecţia muncii. Obligaţiile salariaţilor privind protecţia muncii. Accidentele de muncă şi bolile profesionale. Comunicarea, cercetarea şi înregistrarea accidentelor de muncă. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor legale privind protecţia muncii (penală, administrativă, patrimonială). Jurisdicţia muncii. 1.3. Bibliografie Valerică Dabu, Drept şi legislaţia muncii, Editura S.N.S.P.A, Bucureşti, 2010, (format electronic). Alexandru Ţiclea, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2010 Ion Traian Ştefănescu, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007. Ion Traian Ştefănescu, “Tratat elementar de drept al muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999 Valerică Dabu, “Răspunderea juridică a funcţionarului public”, Editura “Global Lex”, Bucureşti. 2000. Alexandru Ţiclea, Contractul individual de muncă, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003. V.I. Prisăcaru, “Contenciosul administrativ român”, Editura ALL, Bucureşti 1995. Gheorghe Filp, Liviu Filip, “Dreptul muncii şi securităţii sociale”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1999 Virginia Verdinaş, “Statutul funcţionarului public”, Editura Nemira, Bucureşti, 1999 Virginia Verdinaş, “Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public. Comentat ”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000 Ion Traian Ştefănescu, “Cartea albă a Uniunii Europene şi impactul ei asupra viitoarei legislaţii a muncii ”, în revista Dreptul nr. 12/1995 Popescu Aurel, Drept internaţional al muncii, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006.

14

Septimiu, Panainte, Contractul individual de muncă, Practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Vasile, Val, Popa, Dreptul muncii Sinteză de practică judiciară, Editura All Beck, Bucureşti, 2004; George Kohlrieser, Soluţionarea conflictelor şi creşterea performanţei, Editura Polirom, Iaşi, 2007; Arthur H. Bell, Gestionarea conflictelor în organizaţii, Editura Polirom, Iaşi 2007; Veronica Pribac, Abuzul de drept şi contractele de muncă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti 2007; Gabriela Georgiana Schmutzer, Dreptul Muncii, 2006-2008, Editura Moroşan, Bucureşti 2008 ; Claudiu Coman, Tehnici de negociere, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007; Leigh Thompson, Mintea şi inima negociatorului, Editura Meteor press, Bucureşti 2007; Nicholas Reid Schaffzin, Negociază inteligent, Editura ALL, Bucureşti, 2007; Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010 ; Codul muncii (Legea nr. 53 /2003). Legea nr. 237/2007. Legea nr. 94/2007. OUG nr. 55/2006. Legea nr.488/2006. Legea nr.226/2006. Legea nr. 67/2006. Legea nr. 467/2006. HG nr. 161/2006. Legea nr. 108/1999. OUG. nr.65/2005.Legea nr. 200/2006.Legea nr. 344/2006Legea nr.226/2006. Legea nr. 319/2006. Legea nr. 130/1999. Legea nr. 203/1999. Legea nr. 188/1999. Legea nr. 90/1996. Legea nr. 98/1999. Legea nr.76/2002. Legea nr.54/2003. Legea nr. 130/1996. Legea nr.168/1999. Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000. Legea nr. 19/2000. Legea nr. 331/2009; Legea nr.49/2010. 1.4. Modalitatea de verificare Examinarea finală de curs constă în: - realizarea unui referat cu temă la alegere, referat care trebuie să aibă cel puţin 15 pagini şi maxim 20 de pagini, să fie întocmit pe baza unei bibliografii suficiente, cu contribuţii personale; referatul va fi trimis pe adresa de e-mail a titularului de curs: [email protected] - examen pe bază de test grilă. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti

Detalii GRUPA 1 GRUPA 2 Cursuri

de sinteză

11.12.2010 Sala VA Ora 8.00

11.12.2010 Sala VA Ora 8.00

Şansa 1 Şansa 2 Şansa 1 Şansa 2


19.02.2011 Sala L201 Ora 08.00

29.01.2011 Sala L201 Ora 09.30

19.02.2011 Sala L201 Ora 09.30

Tutoriat Marti, 18-20, Cancelarie

Braşov



15

Cluj-Napoca Detalii Cursuri de sinteză Examene


Constanţa



16

METODE ŞI TEHNICI AVANSATE ÎN PSIHODIAGNOZĂ Coordonator de disciplină: Prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU


2.

2.1. Cadrul general al cursului Obiective generale: formarea studenţilor pentru evaluarea personalităţii şi utilizarea chestionarelor de personalitate specifice psihologiei muncii şi organizaţionale. Obiective specifice informaţionale: cunoaşterea teoriilor care permit interpretarea diferitelor teste de personalitate Obiective specifice operaţionale: formarea capacităţii de a utiliza şi construi un chestionar psihologic; capacitatea de a aplica şi interpreta metode şi instrumente destinate personalităţii în context organizaţional. 2.2. Structura cursului Tema I. Aspecte teoretice şi metodologice privind evaluarea personalităţii Tema II. Construirea şi experimentarea chestionarului de personalitate: cerinţe fundamentale; strategii de construire; modalităţi de construire a itemilor chestionarelor Tema III. Probe care evaluează dimensiunile de personalitate. Inventarul de personalitate California; MLQ: Chestionarul de leadership multifactorial Tema IV. Evaluarea factorială a personalităţii. Inventarul Frieburg de personalitate revizuit. Teste de temperament: Chestionarul Guilford- Zimmerman. Chestionarul Zuckerman-Kuhlman. Teste de motivaţie: AMI, Inventar de Motivaţie a Performanţei Modelele teoretice actuale privind dimensiunile personalităţii: teoriile psiholingvistice; cei 5 superfactori şi chestionarele psiholingvistice, Chestionarul BFQ Chestionarul NEO PI R, Chestionarul românesc ABCD-M. Chestionarele factoriale nonverbale de personalitate: NPQ şi FFNPQ. Tema V. Evaluarea tipologică a personalităţii. Inventarul tipologic de personalitate Myers-Briggs. Tema VI. Evaluarea sănătăţii mentale în context organizaţional: Chestionarul de Tendinţe Accentuate Schmiescheck.; Chestionarul Eysenck Revizuit Tema VII. Instrumente unidimensionale de evaluare: Scale tematice scurte: Chestionarul Culturii organizaţionale, R.Harrison, Scala de analiză personală a asertivităţii, R.G.Heimberg, E.J.Chiauzi, R.E.Becker si R.M.Peterson; Scala Multidimensionala a Perfecţionismului a lui Frost (FMPS), R O. Frost, P. Martin, C. Lahart si R. Rosenblate ; Scale tematice II: Scala atitudinii hipercompetitive, R.M. Rickman, M.Hammer, L. M. Kaczor, J. A. Gold.; Inventar de dependenţă interpersonală (IDI), R. M.A. Hirschfield, G.L. Klerman, H.G.Gough, I.Barrett, S.J. Korchin si P. Chodoff ; Chestionarul de atribuire a responsabilităţii, (ARQ), A. R. Hakstian şi P. Suedfeld. 2.3. Bibliografie Bibliografie de bază: Minulescu M. (1996) Chestionarele de personalitate în examinarea psihologică, Editura Garell, Bucureşti

17

Minulescu, M. (2004, 2005) Psihodiagnoza modernă: Chestionarele de personalitate, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Minulescu M. (2004) Chestionarele de personalitate. Laborator de Psihodiagnostic OO, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Minulescu M. (2008) ABCD-M Manual tehnic şi interpretativ, Ed Sinopsis, Cluj Napoca Bibliografie suplimentară: Albu, M (1998), Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj Napoca Anastasi, A (1988), Psychological Testing, Macmillan Publ., N.Y Drummond,R. (1992), Appraisal procedures for counselors and helping professionals, Merrill, N.Y. Harrison, R., Stokes, H. (1992), Diagnosing Organizational Culture, Pfeiffer, San Francisco Iliescu D., Tanculescu L. (2006) SWS, Surwey of Work Styles, Ed. PsihoCover, Bucureşti Iliescu, D., Minulescu M., Nedelcea C, (2005) Manualul testului de personalitate NPQ şi FF-NPQ, Editura PsihoCover, Bucureşti Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M., (2006) New alternatives in personality assessment. NPQ: Nonverbal Personality Questionnaire. Validation and standardization for the Romanian population. Psihologia Resurselor Umane, Volumul 4, nr. 1 Iluţ, P (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi Minulescu M. (1991), Testul P.N.P, Testul Psyhorater, Construirea şi interpretarea testului C.P.I. şi 16 P.F., în Inventarele de Personalitate, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Minulescu, M. (1996), Evaluarea psihologică în selecţia profesională, Editura Pan, Bucureşti Minulescu, M. (1997), Replicarea modelului Big Five în limba română. Specificul sociocultural exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M.Zlate, Psihologia vieţii cotidiene, Editura Polirom, Iasi Minulescu M. (2007), Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5 Piatriu H., Iliescu D. (2007) FPI Freiburger Personlichkeitsinventar, Ed. Odyssea, Bucureşti Pitariu H., Ilescu D., Tureanu V., Peleaşcă C., (2006), CPI Inventarul Psihologic California, Ed. Odyseea, Bucureşti Pitariu P., Helmine H. (1980), Investigarea personalităţii cu ajutorul C.P.I., „Revista de Psihologie”, t. 26, 461 - 473 şi Pitariu, H., Albu M. (1996) Psihologia personalului. Măsurarea şi interpretarea diferenţelor individuale, Editura Presa Univ. Clujeană, C.N. Sundberg, N. D. (1977), Assessment of persons, Prentice Hall, New Jersey www.testcentral.ro 2.4. Modalitatea de verificare Forme de evaluare:

continuă: test de cunoştinţe în timpul semestrului sub forma unui proiect punctual; 50% din nota finală

sumativă: aplicarea unui test de cultură organizaţională şi a două chestionare atitudinale pe un grup de 3 persoane dintr-o instituţie / organizaţia reală. Analiza rezultatelor; 50% din nota finală

Proiectele vor fi trimise sub forma scrisă semnate (atenţie: pentru persoanele de gen feminin căsătorite, numele de catalog este cel dinaintea căsătoriei) la data limită prevăzută în Calendarul activităţilor didactice. Descrierea modalităţilor de verificare Pentru evaluarea la aceasta disciplină aveţi de realizat: 1. Un proiect punctual în timpul semestrului: Veţi primi un profil pentru 2 persoane care

http://www.testcentral.ro/�

18

candidează la postul de Manager Resurse Umane 1.1. Pornind de la fişa postului pentru un manager de resurse umane, veţi realiza o psihogramă care să cuprindă: Abilităţile cognitive (rezolutive) cerute, Caracteristici de personalitate cerute; contraindicaţii. 1.2. Veţi primi profilul de personalitat a doua persoane care candidează pentru postul de manager resurse umane. 1.3. Veţi compara cerinţele psihogramei cu profilul obţinut. 1.4. Veţi răspunde la întrebarea: în ce măsură datele acestor profile corespund cerinţelor postului? are dintre cei doi candidaţi are şanse mai mari de reuşită? 2. Proiect de cercetare pentru examenul final: Aplicaţi Chestionarul R. Harrison de Cultură Organizaţională şi, la alegere, încă două dintre scalele atitudinale tematice prezentate în cursul 11 şi în cursul 12 pe un grup de minim 3 persoane din organizaţia/ instituţia unde lucraţi. Realizaţi analiza rezultatelor la Chestionarul de cultură organizaţională pentru a evalua distanţa dintre expectanţa umană şi cultura caracteristică organizaţiei. Analizaţi diferenţele dintre caracteristicile măsurate cu ajutorul scalelor atitudinale alese (care reprezintă în general stiluri de relaţionare şi/ de a putea face faţă dificultăţilor) şi încercaţi să interpretaţi în ce măsură acestea ar putea explica distanţa analizată. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

12.12.2010 Sala A040 Ora 8.00

12.12.2010 Sala A040 Ora 8.00


Examene 21.01.2011 Cancelarie Ora 17.00

17.02.2011 Cancelarie Ora 17.00



Tutoriat Vineri, 18-20, Sala V218 Proiectul va fi predat în ziua examenului, la Cancelarie, în

intervalul orar 17.00-19.00. Braşov

Detalii Cursuri de sinteză Examene Şansa 1* Şansa 2* Data 12.12.2010

Videoconferinţă – ora 13.00 21.01.2011 17.02.2011 * Proiectul se predă în ziua examenului la Centrul Teritorial de care aparţineţi în intervalul orar 17.00-19.00.

Cluj-Napoca



Constanţa



19

I. Studii universitare de masterat în sistem Bologna

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) Anul I

Semestrul I DISCIPLINE

1. Teoria comunicării Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Vasile TRAN lector univ. dr. Irina STĂNCIUGELU

2. Mass media şi societatea Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Paul DOBRESCU prof. univ. dr. Alina BÂRGĂOANU lector univ. dr. Nicoleta CORBU

3. Geopolitică. Relaţii internaţionale şi instituţii europene Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Paul DOBRESCU cadru didactic asociat. drd. Radu ENACHE

4. Publicitate şi reclamă Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Daniel PETRE lector univ. dr. Cristina LEOVARIDIS

20

TEORIA COMUNICĂRII Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Vasile TRAN Asistent: lector univ. dr. Irina STĂNCIUGELU Statut: obligatorie Număr de credite: 8

1.

1.1. Cadrul general al cursului Cursul pe care vi-l propunem vizează deopotrivă comunicarea ca activitate teoretică şi ca activitate practică. În contextul general al unui studiu aprofundat al disciplinelor necesare pregătirii studenţilor în profesiunea de comunicator, acest curs îşi propune să formeze următoarele competenţe specifice: – capacitatea de a identifica fenomene şi procese cu un caracter comunicaţional în cadrul conceptual specific ştiinţelor sociale şi umane; – utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice ştiinţelor comunicării pentru caracterizarea teoretică generală şi aplicată a unei probleme; – explicarea unor fenomene, procese, evenimente cu caracter comunicaţional prin intermediul modelelor de analiză şi interpretare propuse; – interpretarea unor puncte de vedere diferite, precum şi a rezultatelor unei analize sau cercetări în domeniu din perspectiva teoretică a ştiinţelor comunicării; – realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul comunicării şi aplicarea acestora în soluţionarea şi evaluarea unor situaţii problemă. Cursul promovează, de asemenea, următoarele valori şi atitudini cognitive: – gândire critică şi divergentă; – gândire autocritică şi convergentă; – disponibilitatea pentru dialog şi dezbatere; – interesul pentru interogaţia reflexivă; – curiozitatea şi interesul pentru problematica etică a comunicării; – coerenţă şi rigurozitate de gândire şi acţiune în domeniul specific al comunicării. La nivel de conţinut, cursul îşi propune să acopere doua domenii de studiu ale fenomenelor de comunicare: teoria proceselor de comunicare si comunicarea în câmpul social. Este util de subliniat în acest context că studiul fiecărui domeniu în parte are un caracter interdisciplinar. Axele de construcţie şi interpretare ale acestui curs s-au constituit însă, în mod special, prin apel la discipline precum: – semiotica, lingvistica structurală şi filosofia limbajului (aplicate în studiul proceselor de comunicare); – sociologia, psihologia socială, simbolica socială (aplicate în studiul rela.ţiilor de interdependenţă între comunicare şi societate); Prin structura sa, cursul îşi propune să asigure studenţilor o deschidere cât mai mare pentru lucrul aplicat cu informaţia teoretică prezentată. Astfel, modul clasic de prezentare a informaţiei a fost îmbogăţit cu următoarele elemente: – introducere la fiecare temă care evidenţiază axa de construcţie şi problematica legată de conţinut; – diverse tipuri de casete de text ce au ca rol general evidenţierea unor aspecte de conţinut; – comunicarea în acţiune, ce intenţionează să arate implicaţiile şi modalităţile de aplicare ale problemelor de comunicare în contexte cotidiene sau în viaţa social-politică; – discuţii etice, ce prezintă probleme de etică a comunicării astfel încât să-i provoace pe studenţi să-şi formuleze propriile opinii prin raportare critică la aspectele comunicării;

21

– info, ce aduce precizări suplimentare celor prezentate în text; – aplicaţii, ataşate unor unităţi semnificative de conţinut şi structurate să corespundă formării unor abilităţi practice necesare profesiunii de comunicator; – să reţinem!, punctări de conţinut aflate la sfârşitul fiecărei teme, cu rolul de a sistematiza informaţia (acolo unde este cazul) pentru a asigura o mai bună însuşire a acesteia. 1.2. Structura cursului I. Teoria proceselor de comunicare I.1. Comunicarea – o introducere; I.2. Vocabularul ştiinţelor comunicării; I.3. Teorii şi modele ale comunicării; I.4. Comunicare şi limbaj; comunicarea orală; I.5. Comunicarea non-verbală. II. Comunicarea în câmpul social II.1. Comunicarea – proces de influenţare socială; II.2. Comunicarea de masă; II.4. Comunicarea publicitară; II.5. Comunicarea politică; II.6. Manipularea informaţională şi structurile mediatice. 1.3. Bibliografie Indicaţiile bibliografice sunt grupate la sfârşitul cursului. Fiecare curs beneficiază de bibliografie specifică. Bibliografia oferită este orientativă. Pot fi consultate şi alte cărţi, cu referire la domeniul larg al comunicării. 1.4. Modalitatea de verificare Examen: – grilă – 50% – item deschis – 50% Observaţii: – Examenul constă în rezolvarea unor itemi tip grilă şi a unui item deschis tip eseu. – Fiecare dintre cele două părţi ale examenului trebuie promovate. Nepromovarea uneia dintre cele două părţi a examenului aduce după sine nepromovarea examenului. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

06.11.2010 Sala A040 Ora 10.15

06.11.2010 Sala A040 Ora 10.15



9.03.2011 Sala L201 Ora 17.30

26.01.2011 Sala L201 Ora 19.00

9.03.2011 Sala L201 Ora 19.00

Tutoriat Luni, 17-19, Cancelarie

22

Braşov Detalii Cursuri de sinteză Examene


Cluj-Napoca





23

MASS MEDIA ŞI SOCIETATEA Coordonatori de disciplină: prof. univ. dr. Paul DOBRESCU

prof. univ. dr. Alina BÂRGĂOANU Asistent: lector univ. dr. Nicoleta CORBU Statut: obligatorie Număr de credite: 8

2.

2.1. Cadrul general al cursului Cursul de faţă îşi propune să surprindă impactul major pe care media îl au astăzi asupra vieţii sociale în cele mai diverse ipostaze. Cel mai semnificativ lucru în această privinţă îl constituie faptul că momente importante în studiul opiniei publice, în constituirea unor teorii moderne ale comunicării sunt legate de apariţia unor noi mijloace de comunicare în masă, de încercarea de a evalua înrâurirea pe care acestea o exercită asupra societăţii. Epoca modernă consemnează istorii succesive ale principalelor mijloace de comunicare în masă. Fiecare mijloc a debutat furtunos, a strălucit pe cerul mediatic, după care s-a retras, lăsând locul altui mijloc mai promiţător. Aşa s-au întâmplat lucrurile cu cartea, presa scrisă, filmul, radioul. Ultima sosită, televiziunea, străluceşte şi domină vizibil câmpul mediatic. Sunt semne că deja se ridică un alt mijloc extrem de atractiv şi de util - Internetul. Înlocuirea unui mijloc din poziţia de lider al comunicării nu a dus la dispariţia sa, ci doar la un gen de reordonare a câmpului media, la un tip de coexistenţă a tuturor mijloacelor de comunicare în masă. Aşa se face că astăzi presa scrisă, radioul, filmul, televiziunea se împletesc şi edifică un adevărat mediu de informaţii, de reprezentări care constituie mediul nostru obişnuit de existenţă. Încât suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm dacă media servesc societatea sau se servesc de societate. Un rol important în economia cursului îl au problemele legate de înţelegerea opiniei publice, a factorilor care îi determină evoluţia. Lucru firesc, dacă avem în vedere că mass media au o mare influenţă asupra opiniei publice, de multe ori reprezentanţi ai săi declarând că vorbesc în numele opiniei publice. În acelaşi timp, opinia publică reflectă în mod direct sau mijlocit dezbaterile din cadrul media, poziţiile formulate, mesajele transmise, orientările induse. Opinia publică este locul geometric al tuturor dezbaterilor din cadrul societăţii, multe dintre acestea organizate, transmise, prilejuite de ceea ce apare în mass media. După ce fixează trăsăturile comunicării de masă, raporturile dintre societatea de masă şi comunicarea de masă, cursul se concentrează pe analiza principalelor teorii care au luat naştere în efortul de a descifra impactul mijloacelor de comunicare în masă. Tratate în strânsă legătură cu paradigma de interpretare pe care o exprimă - de la cea a atotputerniciei presei, la cea a efectelor limitate şi la cea modernă care încearcă să promoveze o viziune mai echilibrată asupra acestui impact, aflată în relaţie şi cu particularităţile mijlocului de comunicare respectiv - asemenea teorii alcătuiesc un corpus important al comunicării ca disciplină modernă. Parcurgerea lor prilejuieşte mai buna înţelegere a rolului media în societatea contemporană, a modului în care evoluează opinia publică, şi, deopotrivă, reprezentarea mai clară, în dimensiunea ei teoretică, a comunicării moderne. 2.2. Structura cursului Curs nr. 1: Opinia publică Curs nr. 2: Polemica Lippmann-Dewey Curs nr. 3: Morfologia mijloacelor de comunicare

24

Curs nr. 4: Noile media Curs nr. 5: Comunicare de masă, opinie publică şi propagandă Curs nr. 6: Atotputernicia media Curs nr. 7: Persuasiunea - examenul cel mai dificil al comunicării Curs nr. 8: Schimbare de paradigmă în comunicarea de masă Curs nr. 9: Utilizări şi recompense Curs nr. 10: Agenda - Setting Curs nr. 11: Teoria cultivării Curs nr. 12: Spirala tăcerii Curs nr. 13: Puterea a patra sau puterea dominantă? 2.3. Bibliografie Bibliografie obligatorie: 1. Dobrescu, Paul şi Bârgăoanu, Alina, Mass media - puterea fără contraputere, Ed. ALL, Bucureşti, 2002. 2. Lazarsfeld, Paul, Berelson, Bernard, Gaudet, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie electorală, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2004. 3. Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică, învelişul nostru social, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2004. 2.4. Modalitatea de verificare Examen online - test grilă. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Bucureşti


de sinteză

13.11.2010 Sala A040 Ora 12.30

13.11.210 Sala A040 Ora 12.30



26.02.2011 Sala L201 Ora 10.30

05.02.2011 Sala L201 Ora 11.30

26.02.2011 Sala L201 Ora 11.30

Tutoriat Luni, 16-18, Sala 201 Braşov







25

GEOPOLITICĂ. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INSTITUŢII EUROPENE

Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Paul DOBRESCU Asistent: cadru didactic asociat drd. Radu ENACHE Statut: obligatorie Număr de credite: 8

3.

3.1. Cadrul general al cursului Cursul de faţă are o structură de natură să-l ajute pe student în însuşirea aparatului noţional fundamental al acestei discipline, în cunoaşterea unor mari şcoli de gândire care au înscris contribuţii esenţiale la configurarea corpusului noţional al geopoliticii. Primele cursuri sunt consacrate unor clarificări conceptuale strict necesare, precum şi cunoaşterii principalelor orientări din câmpul geopoliticii, cum ar fi şcoala germană, şcoala franceză, şcoala anglo-americană, şcoala românească. Partea a doua a cursului este consacrată analizei unor „zone calde“ sub raport geopolitic, precum şi unor procese economice şi sociale care închid în ele importante tendinţe geopolitice. Nu putem dobândi o privire cât de cât reprezentativă asupra lumii de astăzi, dacă nu vom înţelege ce se întâmplă în asemenea zone fierbinţi şi extrem de instructive din perspectiva disciplinei noastre, cum ar fi Rusia şi, în general, spaţiul ex sovietic, lumea islamică, regiunea Europei centrale. Am putea chiar numi aceste spaţii, laboratoare, adevărate „poligoane de încercare“ pentru propoziţiile şi aserţiunile de bază ale geopoliticii. Cu deosebire în aceste zone putem urmări rolul pe care urmează să-l joace în lumea de astăzi asemenea categorii cheie ale geopoliticii clasice cum ar fi spaţiul, întinderea şi poziţia, populaţia, controlul asupra unor importante resurse naturale şi poziţii strategice. O atenţie specială a fost acordată proceselor de regionalizare - regiunilor economice. Existenţa acestor regiuni pune în termeni noi cursa geopolitică de azi, în care nu mai participă doar state, ci blocuri economice, fiecare dintre acestea fiind condus de către un lider, de către o adevărată locomotivă. Faptul că actorii internaţionali sunt reprezentaţi deopotrivă şi de grupuri de state pune în termeni noi raportul dintre regiunea economică şi statele naţionale care o compun, lansează o foarte instructivă dezbatere privind modelele de integrare economică, impactul proceselor de integrare, al tendinţelor de globalizare asupra economiei şi comerţului mondial. Ultima parte a cursului se concentrează pe analiza unor procese definitorii ale lumii de astăzi - purtătoare de tendinţe geopolitice - anume globalizarea. Geopolitica tradiţională pune accentul pe factori şi elemente preponderent naturale. Evoluţia din ultima vreme a lumii a scos în evidenţă rolul mult mai important pe care îl joacă economia, informaţia, cultura în modelarea proceselor economico-sociale contemporane. În mod firesc, astăzi se vorbeşte din ce în ce mai mult de geoeconomie, geoinformaţie, geocultură. Nu vom putea înţelege puterea şi resursele ei în afara ascensiunii acestor noi factori, care vor juca un rol din ce în ce mai mare în modelarea proceselor contemporane şi a existenţei noastre. De aceea, în cadrul cursului nostru insistăm asupra acestor reconfigurări extrem de importante. Faţă de ediţia din anul 2000 a cursului, ediţie care a apărut şi în formă tipărită şi a constituit deopotrivă materialul cursurilor în format electronic pentru învăţământul la distanţă în anii precedenţi, cursul de faţă a suferit câteva modificări, atât în ceea ce priveşte o necesară actualizare, cât şi din punctul de vedere al structurării materiei. Astfel, cursul referitor la NAFTA a fost inclus într-un cadru mai general care tratează Statele Unite ale Americii, cursul despre Europa a fost amplificat şi actualizat cu ultimele evoluţii din cadrul Uniunii Europene, după cum şi cursurile referitoare la Rusia, Islam şi Asia au suferit

26

modificări care, sperăm, au dus la o mai mare claritate a expunerii şi la sublinierea chestiunilor esenţiale, perene, ale relaţiilor dintre marile puteri. O variantă amplificată a cursului de faţă se regăseşte în volumul Geopolitica, autor Paul Dobrescu, apărut de curând la Editura comunicare.ro. 3.2. Structura cursului Cursul 1: Noua geopolitică. Sensuri aflate în competiţie Cursul 2: Delimitări conceptuale Cursul 3: Geopolitica anglo-americană Cursul 4: Geopolitica germană Cursul 5: Populaţia Cursul 6: Europa - lecţia de geopolitică a secolului XX (I) Cursul 7: Europa - lecţia de geopolitică a secolului XX (II) Cursul 8: Asia - continentul pe care locuieşte peste jumătate din populaţia lumii Cursul 9: Statele Unite ale Americii şi noua ordine mondială Cursul 10: Poligonul rusesc Cursul 11: Islamul - o lume în expansiune Cursul 12: Globalizarea 3.3. Bibliografie Bibliografia aferentă fiecărei teme se găseşte în interiorul suportului de curs (CD). 3.4. Modalitatea de verificare Examen scris (test grilă). 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Bucureşti


de sinteză

07.11.2010 Sala VA

Ora 11.15

07.11.2010 Sala VA

Ora 11.15 Şansa 1 Şansa 2 Şansa 1 Şansa 2


20.02.2011 Sala L201 Ora 12.00

23.01.2011 Sala L201 Ora 13.30

20.02.2011 Sala L201 Ora 13.30

Tutoriat Marţi, 18-20, sala V225 Braşov





27

Constanţa



28

PUBLICITATE ŞI RECLAMĂ Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Daniel PETRE

Asistent: lector univ. dr. Cristina LEOVARIDIS Statut: obligatorie Număr de credite: 6

4.

4.1. Cadrul general al cursului Cursul de Publicitate şi Reclamă este structurat în treisprezece expuneri care caută să acopere în cât mai mare măsură domeniul publicităţii dintr-o perspectivă concretă, pragmatică, profesională. Caracteristica principală a acestui curs este analiza domeniului publicităţii ca industrie, ca meserie, prezentând viziunea unor practicieni ai acestei meserii. Cursul prezintă o perspectivă asupra publicităţii după două dimensiuni principale: ca industrie şi ca proces privit din interiorul agenţiei de publicitate. Cursul de publicitate şi reclamă este unul în mare parte pragmatic, realizat din perspectiva americană asupra industriei publicităţii, iar în această direcţie chiar şi aspectele teoretice prezente în curs vizează explicarea acţiunilor concrete şi a procesului prin care se ajunge la produsul final al întregului demers: campania publicitară. 4.2. Structura cursului Cursul 1: Introducere. Surse teoretice şi delimitări conceptuale Cursul 2: Scurt istoric al publicităţii Cursul 3: Publicitatea ca proces de comunicare Cursul 4: Agenţia de publicitate Cursul 5: Cercetarea pentru publicitate Cursul 6: Strategia şi planificarea în publicitate Cursul 7: Creaţia în publicitate Cursul 8: Media în publicitate Cursul 9: Marketingul direct Cursul 10: Promovarea vânzărilor Cursul 11: Relaţiile publice în publicitate Cursul 12: Bugetarea în publicitate Cursul 13: Considerente teoretice privind viitorul publicităţii. Concluzii 4.3. Bibliografie Bibliografia pentru întocmirea referatului se găseşte pe CD, la finalul suportului de curs. 4.4. Modalitatea de verificare 1. Realizarea unui referat pe o temă la alegere din domeniul publicităţii, conexă cu tematica din curs, pornind de la „Bibliografia orientativă pentru întocmirea referatului”, aflată la finalul cursului; bibliografia are caracter orientativ, studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice (cărţi, articole din reviste sau de pe site-uri de specialitate). Referatul va trebui să îndeplinească următoarele cerinţe: - utilizarea a minimum cinci surse bibliografice;

29

- dimensiunea referatului: 7-10 pagini, caracter Times New Roman 12, spaţiere 1,5 rânduri; - menţionarea surselor bibliografice atât la finalul referatului, cât şi în textul acestuia (prin note de subsol), conform normelor ştiinţifice de redactare. Lucrarea va fi trimisă prin e-mail la adresa [email protected] până la data de 31 decembrie (cu precizarea numelui studentului, a anului de studiu, a formei de învăţământ, a specializării urmate şi a centrului universitar). Nota primită pentru referat reprezintă 30% din nota finală. 2. Examen scris: test grilă pe calculator cu itemi închişi, alcătuiţi pe baza informaţiilor din cursurile 1.2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11, test care reprezintă 70% din notă. 4.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Bucureşti


de sinteză

13.11.2010 Sala A040 Ora 08.00

13.11.2010 Sala A040 Ora 08.00



17.02.2011 Sala L201 Ora 17.30

20.01.2011 Sala L201 Ora 19.00

17.02.2011 Sala L201 Ora 19.00

Tutoriat Vineri, 18-20, Sala V224 Braşov


Videoconferinţă – ora 12.00 20.01.2011 17.02.2011 Cluj-Napoca


Videoconferinţă – ora 12.00 20.01.2011 17.02.2011 Constanţa


Videoconferinţă – ora 12.00 20.01.2011 17.02.2011

mailto:[email protected]�

30

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) Anul II

Semestrul III DISCIPLINE

1. Marketing politic Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dorina GUŢU

2. Comunicare audio-vizuală Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Ion STAVRE

3. Analiza imaginii organizaţiilor Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Bogdan HALIC

31

MARKETING POLITIC Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dorina GUŢU


1.

1.1. Cadrul general al cursului Marketingul politic, ca disciplină ştiinţifică, operează cu regularităţi şi este mai puţin sensibil la aparenţele diversioniste ale cotidianului. Totuşi, într-o perioadă lungă de timp, din zgomotul de fond al actualităţii politice zilnice se desprind în mod necesar tendinţe şi evoluţii care îşi găsesc un ecou firesc în tehnicile, metodele, sau chiar teoriile care structurează această disciplină. În aceşti ultimi ani, România a fost deseori considerată o ţară atipică. Aceste consideraţii, nu întotdeauna lipsite de intenţii precise, au fost receptate de multe ori de români cu un sentiment ascuns de mândrie: „Iată, ca la noi, la nimenea!”. La o privire grăbită, această situaţie ne duce cu gândul la epoca postpaşoptistă şi la disputa care a urmat asupra „formelor fără fond”. Chestiunea va fi, cu siguranţă, dezbătută de istorici, dar până atunci trebuie să subliniem că atât materialul care face obiectul comunicării politice, cât şi comunicarea în sine se află, în România, într-o dinamică fără precedent. Există însă un specific românesc al comunicării politice şi cursul de faţă s-a străduit să-i definească unele caracteristici. Pentru studenţii la învăţământ la distanţă, cursul cuprinde două capitole, la care au fost adăugate întrebări de verificare şi o serie de exerciţii. El se raportează la celelalte apariţii editoriale în domeniu din această perioadă şi tratează subiecte care pot fi corelate cât mai uşor cu experienţa personală a cititorilor interesaţi sau implicaţi în domeniu – studenţi, specialişti în relaţii publice şi marketing politic, politicieni sau jurnalişti – şi să poată fi cât mai uşor folosit în activitatea practică a acestora. Oricine poate observa că, la începutul celui de-al treilea mileniu, comunicarea devine un cuvânt-simbol şi chiar, pentru unii, o valoare în sine. Credinţa în puterea comunicării este atât de mare încât, tot pentru unii, există percepţia că toate problemele se reduc la probleme de comunicare. Un adevărat profesionist va şti însă că şi comunicarea are limitele ei şi, uneori, îşi este propriul (şi cel mai mare) duşman. Din acest unghi, eliberarea de prejudecăţi, dar şi de iluzii, printr-o prezentare cât mai riguroasă, este un deziderat al autorilor acestui curs. 1.2. Structura cursului Capitolul 1. Marketingul electoral 1.1. Introducere 1.2. Resursele folosite într-o campanie electorală 1.3. Tipologia campaniilor electorale 1.4. Campania negativă 1.5. Spoturile electorale negative 1.6. Mesajul electoral 1.7. Dezbaterile electorale 1.8. Discursurile politice 1.9. Echipa de campanie Întrebări de verificare Exerciţii Bibliografie orientativă

32

Capitolul 2. Media tradiţionale vs. noile media în secolul al XX-lea 2.1. Cinematograful - între tradiţie şi nonconformism 2.2. Fahrenheit 9/11 – artă sau marketing politic? 2.3. Internetul - noul venit pe scena campaniilor electorale Întrebări de verificare Exerciţii Bibliografie orientativă 1.3. Bibliografie Bibliografia se găseşte în interiorul suportului de curs (CD). 1.4. Modalitatea de verificare Examen scris pe baza unui test-grilă alcătuit din 30 de itemi închişi. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

04.12.2010 Sala A040 Ora 10.00

04.12.2010 Sala A040 Ora 10.00



28.02.2011 Sala L201 Ora 18.30

31.01.2011 Sala L201 Ora 20.00

28.02.2011 Sala L201 Ora 20.00

Tutoriat Luni, 18-20, Cancelarie Braşov







33

COMUNICARE AUDIO-VIZUALĂ Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Ion STAVRE


2.

2.1. Cadrul general al cursului Cursul comunicare audiovizuală combină elementele unui curs clasic de producţie de televiziune cu elemente din teoria comunicării, oferind o viziune de ansamblu a transformărilor care au loc în mass-media sub impulsul tehnologiei digitale. Din domeniul producţiei de televiziune sunt prezente cele mai importante capitole: filmarea, scrierea pentru televiziune, editarea, siteme de iluminat şi aspecte privind teoria culorilor. Cursul mai conţine capitole speciale dedicate tendinţelor în publicitate, practicilor în mass-media americane şi măsurătorilor de audienţă. Capitolele dedicate filmării şi editării sunt tratate amănunţit pentru a permite utilizatorului să-şi producă singur reportaje şi clipuri care pot fi ulterior postate pe o pagină de web. La sfârşitul cursului se găsesc informaţii despre examen, despre teme de licenţă şi despre testele grilă care vor fi folosite la examenul final. În privinţa temelor de disertaţie şi licenţă, pot fi propuse şi alte teme din domeniu care au relevanţă. Pentru informaţii suplimentare, studenţii pot folosi următoarea adresă de mail: [email protected]. Cursul are la sfârşit o bogată documentaţie în limbile engleză şi franceză care a fost adăugată pentru nevoile studenţilor, pentru referate, studiu sau pentru lucrările de licenţă. 2.2. Structura cursului Cursul 1: Sisteme de televiziune. Sisteme de înregistrare analogică a semnalului video Cursul 2: Spectrul audio Cursul 3: Elemente privind organizarea posturilor de radio şi televiziune Cursul 4: Tehnici de redactare Cursul 5: Scrisul pentru televiziune Cursurile 6-14: Reguli şi studii de caz 2.3. Bibliografie Bălăşescu, Mădălina, Manual de televiziune, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Stavre, Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Editura Nemira, Bucureşti, 2004. Silverstone, Roger, Televiziunea în viaţa cotidiană, Editura Polirom, Iaşi, 1994. Lury, Karen, Interpreting Television, a Hodder Arnold Publlication, iunie 2005. *** Television, memoire et identités nationales, Editura Harmattan, Paris, 2003. Truaux , B., Acoustic Communication, Greenwood Press, Ottawa, 2001. Pentru acest curs poate fi consultat orice volum care are ca obiect scrierea pentru televiziune, producţia de televiziune, producţia de filme documentare. 2.4. Modalitatea de verificare La cursul de comunicare audio-vizuală, examinarea pe parcurs presupune următoarele puncte:


34

1. Fiecare student va prezenta un referat pe parcurs, cu o lună înainte de examen, la alegere, din trei variante prezentate în curs. 2. Fiecare student va prezenta o traducere, la alegere, din fişierele ataşate cursului. 3. Fiecare student poate face o aplicaţie video care va fi prezentată cu ocazia tutoriatului. Fişierul cu notele de curs conţine şi articole puse la dispoziţia studenţilor pentru traducere la alegere. Evaluarea studenţilor se realizează prin examen online la sfârşitul semestrului şi printr-o lucrare de 3-6 pagini care trebuie să conţină o analiză a unei emisiuni de televiziune cu următoarele puncte obligatorii: - canalul care a difuzat emisiunea; - titlul emisiunii; - data şi ora de difuzare; - durata emisiunii; - ratingul şi share-ul emisiunii; - tipul emisiunii (talk-show, documentar etc.); - analiza tehnicilor de filmare; - analiza mesajelor utilizate de invitaţi sau de realizatori; - alte observaţii; - concluzii. Lucrarea reprezintă 50% din valoarea notei finale şi se trimite cu o lună înainte de susţinerea examenului utilizând facilitatea Trimite referat, facilitate disponibilă pe pagina de Internet a facultăţii, după logarea în campus, de la disciplina Comunicare audio - vizuală. Lucrarea va fi dactilografiată cu corp 14 şi caractere Times New Roman şi va conţine numele, prenumele, grupa şi forma de învăţământ pe care o urmează autorul. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

12.12.2010 Sala VA

Ora 10.15

12.12.2010 Sala VA



16.02.2011 Sala L201 Ora 16.00

21.01.2011 Sala L201 Ora 19.30

16.02.2011 Sala L201 Ora 17.30

Tutoriat Miercuri, 14-16, Cancelarie Braşov







35

ANALIZA IMAGINII ORGANIZAŢIILOR Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Bogdan HALIC Statut: obligatorie Număr de credite: 10

3.

3.1. Cadrul general al cursului Înfiinţat în anul universitar 2002-2003, cursul a constituit o interesantă experienţă, în primul rând pentru autori. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui curs este rezultatul unei experienţe practice a autorilor de peste zece ani, într-o structură centrală de relaţii publice a unei organizaţii cu vocaţie naţională şi, în egală măsură, a unor îndelungate şi aprofundate cercetări interdisciplinare (sociologia organizaţiilor, istorie, imagologie, imagologie istorică, psihologie socială, management şi marketing etc.). 3.2. Structura cursului Cursul cuprinde 11 teme şi este structurat în două părţi. Prima parte, care cuprinde patru teme − Tema 1. Imaginea socială a organizaţiilor; Tema 2. Sistemul indicatorilor de imagine; Tema 3. Instrumente de lucru; şi Tema 4. Complexul imagologic − vizează mai mult abordări teoretice, crearea sistemului noţional şi familiarizarea studenţilor cu instrumentele şi metodele de lucru specifice analizei imaginii. Partea a doua, cuprinzând celelalte opt teme − Tema 5. Profilurile de imagine şi indicii de imagine; Tema 6. Interpretarea profilurilor de imagine; Tema 7. Instrumente de lucru suplimentare (profiluri evenimenţiale, profiluri mass-media şi diagrame dinamică); Tema 8. Cuantificarea datelor; Tema 9. Analiza imaginii; Tema 10. Planificarea imaginii; Tema 11. Imaginea socială construită prin intermediul filmului artistic – are un caracter mai concret, vizând construirea profilurilor, calcularea indicilor şi intrepretarea rezultatelor obţinute din prelucrarea datelor, ca şi analiza imaginii construită prin intermediul filmelor artistice. Fiecare temă este însoţită de un set de întrebări pentru fixarea cunoştinţelor, precum şi de activităţi practice a căror rezolvare este indispensabilă înţelegerii şi aprofundării problematicii cursului. 3.3. Bibliografie Bibliografia şi filmografia sunt consemnate pe suportul de curs. 3.4. Modalitatea de verificare Studenţii care urmează cursul Analiza imaginii vor fi evaluaţi în două etape. Prima etapă o constituie evaluarea pe parcurs şi constă în transmiterea pe portalul disciplinei a rezultatelor activităţilor practice indicate în tabelul de mai jos.

36

Nr. crt. Activitatea Termen Mod de transmitere

1

Stabilirea sistemului indicatorilor de imagine pentru o instituţie din cele care fac obiectul filmografiei indicate; documentul va cuprinde denumirea instituţiei alese, o descriere sumară a specificului activitaţii acesteia şi sistemul indicatorilor de imagine

30 noiembrie 2010

sectiunea Referate de pe portalul de

disciplina

2

Realizarea profilurilor de imagine rezultate în urma monitorizării referirilor la instituţia aleasă în unul din filmele indicate la filmografia cursului; documentul va cuprinde titlul filmului monitorizat, tabelul cu datele primare ale monitorizarii şi profilurile de imagine

30 decembrie 2010

sectiunea Referate de pe portalul de

disciplina

Referatele vor fi trimise numai utilizând opţiunea „trimite referat”, cele trimise pe adresa de e-mail a cadrelor didactice nefiind luate în considerare. Referatele vor fi salvate ca documente word (cu extensia „.doc”şi nu „.docx”) sau .pdf., sub un nume care urmează modelul: NUME_PRENUME_nr.referat_nume-actor-social-analizat (ex: POPESCU_ION_2_Ministerul-Agriculturii). Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs (cu două zecimale, fără rotunjire) constituie o treime din nota finală. A doua etapă constă în susţinerea examenului sub forma unui test grilă. Nota la testul grilă (cu două zecimale, fără rotunjire) reprezintă două treimi din nota finală. Pentru a promova examenul este necesar ca la testul final să se obţină cel puţin nota 5,00 (fără rotunjire). Testul final va fi similar testului de autoevaluare (grilă cu itemi închişi), fără însă a viza calcule pentru construirea profilurilor de imagine. 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Bucureşti


de sinteză

14.11.2010 Sala A040 Ora 10.30

14.11.2010 Sala A040 Ora 10.30


Examene 29.01.2011 Sala A040 Ora 08.00

05.03.2011 Sala A040 Ora 12.00

29.01.2011 Sala A040 Ora 10.00

05.03.2011 Sala A040 Ora 14.00

Tutoriat Miercuri, 16-18, Sala 11 Braşov





37

Constanţa Detalii Cursuri de sinteză Examene


38

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) Anul I

Semestrul I DISCIPLINE

1. Managementul strategic al resurselor umane. Diagnoza organizaţională Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU

2. Cultură şi comportament organizaţional Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ştefan STANCIU

3. Managementul personalului Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Dorina COLDEA

4. Comunicare managerială şi relaţii publice Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Dumitru IACOB Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Remus PRICOPIE conf. univ. dr. Diana–Maria CISMARU

39

MANAGEMENTUL STRATEGIC AL RESURSELOR UMANE. DIAGNOZA ORGANIZAŢIONALĂ

Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU Statut: obligatorie Număr de credite: 8

1.

1.1. Cadrul general al cursului Acesta este un curs introductiv în diagnoza organizaţională. Mulţi din consultanţii remarcabili şi cu experienţă consideră pe bună dreptate ca realizarea unei diagnoze este încoronarea activităţii de consultanţă organizaţională, fiind cu mare probabilitate cea mai solicitantă, mai complexă, mai interesantă şi mai dificilă parte din munca unui consultant. Ca atare, presupune existenţa nu doar a unor cunoştinţe bogate, ci şi a unor deprinderi avansate – nici una şi nici cealaltă dintre aceste două componente nu pot fi transmise printr-un singur curs. Nu încercăm de aceea deloc să ne concentrăm pe dezvoltarea de deprinderi de interacţiune cu clientul, ci încercăm să reducem într-o oarecare măsură deficitul de cunoştinţe în ceea ce priveşte domeniul diagnozei organizaţionale. Aşteptăm cu realism ca în urma acestui curs studentul să aibă capacitatea de a rula un proiect diagnostic de la A la Z, stabilind în mod coerent principiile, obiectivele, metodele, instrumentele, realizând planul de desfăşurare, administrând şi controlând desfăşurarea şi oferind analiza şi interpretarea sa datelor obţinute. 1.2. Structura cursului Capitolul 1. Introducere in diagnoza organizationala Capitolul 2. Metode calitative de diagnoza 2.1. Cadre si modele 2.2. Cadrul sistemic 2.3. Cadrul politic 2.4. Cadrul constructivist Capitolul 3. Metode cantitative de diagnoza 3.1. Satisfactia muncii 3.2. Valorile la locul de munca 3.3. Leadership 3.4. Motivatia 3.5. Caracteristici ale postului 3.6. Comportamentul civic in organizatie 3.7. Stresul ocupational Capitolul 4. Probleme si exercitii 1.3. Bibliografie Bibliografia aferentă se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).

1.4. Modalitatea de verificare Test grilă cu întrebări închise, şi deschise, 3 proiecte tip eseu.

40

1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

05.12.2010 Sala VA

Ora 08.30

05.12.2010 Sala VA



26.02.2011 Sala L201 Ora 12.45

04.02.2011 Sala L201 Ora 17.30

26.02.2011 Sala L201 Ora 14.15

Tutoriat Vineri, 18-20, Sala V218 Braşov







41

CULTURĂ ŞI COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ştefan STANCIU


2.

2.1. Cadrul general al cursului Cursul îşi propune abordarea conceptelor, teoriilor şi practicilor privind cultura şi comportamentul organizaţional. Studiul culturii organizaţionale vizează conceptele fundamentale din perspectivă psiho-sociologică şi aplicaţiile lor în managementul resurselor umane. Pe de altă parte, cursul pune în valoare modelele culturale contemporane, în măsură să inspire sau să declanşeze schimări organizaţionale, atitudinale şi comportamentale. Cultura managerială este prezentată atât în contextul culturii organizaţionale, cât şi al celor naţionale, pentru a forma aptitudini legate de dezvoltarea potenţialului resurselor umane. Studiul de faţă este corelat cu procesele legate de globalizare şi, în mod particular, cu problematica grupurilor eterogene din punct de vedere cultural. Aria disciplinară a comportamentului organizaţional se referă la modul în care interacţionează salariaţii şi în care se cristalizează stilurile de conducere. Cursul se referă atât la comportamentul individual, dar, mai ales, la cele de grup şi organizaţional. Cursul a fost structurat pornind de la cartea apărută în 2005 la Editura comunicare.ro - Cultură şi comportament organizaţional, ai cărei autori sunt Ştefan Stanciu şi Mihaela Alexandra Ionescu. Din lucrarea respectivă, prezentată integral în suportul de curs (CD), am ales pentru a fi studiate doar capitolele prezentate mai jos. Capitolele care nu sunt enumerate pot fi consultate ca lectură suplimentară. Numerotarea capitolelor de mai jos o respectă pe cea cuprinsă în lucrarea tipărită. 2.2. Structura cursului Partea întâi Capitolul 2. Cultura organizaţională Capitolul 3. Structuri organizaţionale şi modele culturale Capitolul 4. Cultură şi conducere Capitolul 6. Diversitate şi management cultural Partea a doua Capitolul 1. Comportamentul organizaţional Capitolul 2. Grupul în dinamica organizaţională Capitolul 3. Echipa Capitolul 4. Leadership-ul Capitolul 5. Stilurile de conducere 2.3. Bibliografie Bibliografia aferentă cursului se regăseşte în interiorul suportului de curs (CD-ului).

42

2.4. Modalitatea de verificare Evaluarea finală a cunoştinţelor se realizează printr-un test ce include grile cu întrebări închise. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

26.11.2010 Sala VA

Ora 18.00

26.11.2010 Sala VA



16.03.2011 Sala L201 Ora 16.00

09.02.2011 Sala L201 Ora 17.30

16.03.2011 Sala L201 Ora 17.30

Tutoriat Miercuri, 16-18, camera 112 Braşov







43

MANAGEMENTUL PERSONALULUI Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Dorina COLDEA Statut: obligatorie Număr de credite: 7

3.

3.1. Cadrul general al cursului Cursul îşi propună să furnizeze studenţilor o perspectivă globală privind evaluarea în managementul resurselor umane, precum şi să evidenţieze o serie de practici etice şi un pachet de instrumente care pot fi utilizate în acest domeniu. La finalul parcurgerii acestui curs studenţii trebuie să-şi însuşească abilităţi şi deprinderi de operare şi integrare a teoriilor, conceptelor şi modelelor relevante. Totodată, studenţii trebuie să dobândească capacitatea de a folosi în mod critic cunoştinţele însuşite. Prin participarea la cursuri interactive studenţii vor dobândi următoarele comportamente specifice: - dobândirea de cunoştinţe specifice privind modalitatea de realizare şi implementare a sistemului de analiza muncii, precum şi relevanţa acestuia în stabilirea proiectarea unui sistem de selecţie a personalului; - însuşirea de cunoştinţe teoretice şi practice legate de diversele sisteme de evaluare care pot fi proiectate şi aplicate în cadrul organizaţiilor, precum şi a avanatajelor şi limitelor fiecărei metode; - formarea de deprinderi specifice de operare cu concepte şi transpunerea lor practică. Dezvoltarea de abilităţi de utilizare a tehnicilor prezentate şi, mai ales, a modalităţilor în care acestea pot fi dezvoltate şi implementate în cadrul organizaţiilor. 3.2. Structura cursului I. MANAGEMENTUL PERSONALULUI. 1. Managementul personalului - un model al managementului resurselor umane 2. Activităţile şi conţinutul specific al MRU 3. Structuri şi organizări ale Departamentului de RU II. PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE 2.1. Ce înseamnă planificarea resurselor umane? 2.2. Aplicaţii practice privind planificarea RU 2.3. Demersul procedural al procesului de planificare a RU 2.3.1. Etapa 1: Analiza curentă şi trecută a situaţiei forţei de muncă din organizaţie 2.3.2. Etapa 2: Analiza planurilor strategice de viitor ale organizaţiei în termeni de RU Estimări calitative ale necesarului de RU Estimări cantitative ale necesarului de RU 2.3.3. Etapa 3: Analiza potrivirilor sau nepotrivirilor între aprovizionarea şi predicţia cererii de RU 2.3.4. Etapa 4. Evaluarea opţiunilor 2.3.5. Etapa 5. Selectarea alternativei optime şi implementarea ei în planul de RU cu monitorizarea şi revizuirea procedurilor III. ANALIZA ACTIVITĂŢILOR DE MUNCĂ 3.1 Analiza muncii: elemente fundamentale şi aplicaţii 3.2 Profesia, conţinut şi dinamică 3.3. Un model general de analiză a muncii 3.3.1. Un model conceptual pentru analiza activităţii de muncă 3.3.2. Utilizarea modelului activităţii de analiză psihologică a muncii în studiul activităţilor de grup

44

3.4. Analiza muncii orientată pe postul de muncă (Job description) 3.4.1. Analiza activităţii centrată pe sarcina de muncă 3.5. Analiza muncii orientată pe deţinătorul postului de muncă (Job specifications) 3.5.1. Aptitudinile fizice, senzoriale şi psihomotorii 3.5.2. Personalitate şi interese 3.5.3. Sistemul F-JAS (Fleishman Job Analysis Survey) 3.6. Metode şi tehnici de analiză a muncii 3.6.1 Modelarea 3.6.2. Inventarierea sarcinilor de muncă 3.6.3. Tehnici interogative - Chestionarul - Interviul deţinătorului postului de muncă - Tehnica explicitării provocate - Tehnica intervievării grupului 3.6.4. Tehnici de observare directă Modalităţi de observare - Observaţia deschisă - Observaţia asistată - Determinarea momentelor de observare 3.6.5. Analiza erorilor 3.6.6. Metoda incidentelor critice 3.6.7. Alte metode de analiză a muncii - Metoda DOT - Analiza funcţională a muncii (FJA) - Chestionarul de analiză a poziţiei (PAQ) - C-JAM - Metode computerizate de analiză a muncii 3.7. Observaţii şi comentarii privind analiza muncii IV. SELECŢIA RESURSELOR UMANE 4.1. Selecţia şi repartiţia profesională 4.2. Proiectarea unei proceduri de selecţie: un exemplu. 4.3. Principiile măsurării psihologice 4.3.1. Calităţile măsurărilor psihologice: fidelitatea şi validitatea 4.4. Măsuri ale eficienţei profesionale 4.4.1. Criteriul de eficienţă profesională 4.4.2. Tipuri de criterii în evaluarea performanţelor de muncă 4.4.3. Criterii multiple sau criterii compuse? 4.5 Deciziile de personal 4.5.1. Evaluarea examenelor psihologice 4.5.2. Validitatea predictorului şi eficienţa profesională 4.5.3. Decizie şi predicţie 4.5.4. Utilitate şi beneficiu 4.5.5. Utilizarea informaţiilor provenite de la mai mulţi predictori 4.5.6. Decizii secvenţiale 4.5.7. Validarea încrucişată - o tehnică de sporire a încrederii în valoarea predictivă a unui instrument decizional 4.6. Repartiţie şi clasificare profesională 3.3. Bibliografie Bibliografia se află în interiorul suportului de curs (CD).

45

3.4. Modalitatea de verificare - Evaluarea pe parcurs, prin intermediul unei aplicaţii practice. Va fi întocmită o fişă de post, conform specificaţiilor şi temelor; fişa de post va fi trimisă prin intermediul opţiunii Trimite referat de pe portalul de disciplină. Fişa de post reprezintă 20% din nota finală. - Evaluarea finală prin teste, ce includ grile de întrebări închise, deschise şi studii de caz. Evaluarea finală va avea o pondere de 75% din nota finală. 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

11.12.2010 Sala A040 Ora 10.15

11.12.2010 Sala A040 Ora 10.15



06.03.2011 Sala L201 Ora 09.00

05.02.2011 Sala L201 Ora 14.15

06.03.2011 Sala L201 Ora 10.00

Tutoriat Marţi, 16-18, Cancelarie Braşov







46

COMUNICARE MANAGERIALĂ ŞI RELAŢII PUBLICE Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Dumitru IACOB Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Remus PRICOPIE

Asistent: conf. univ. dr. Diana-Maria CISMARU Statut: obligatorie Număr de credite: 7

4.

4.1. Cadrul general al cursului Dezvoltarea teoretică şi aplicativă din cadrul cursului evoluează pe două direcţii simetrice: una privind spre componentele comunicării din interiorul organizaţiilor, iar cealaltă spre exterior. În consecinţă, prima parte se concentrează pe una dintre cele mai importante componente ale comunicării în organizaţii: comunicarea managerială. Comunicarea managerială are roluri multiple în organizaţii; de pildă, poate fi utilă pentru efectuarea diagnozei sau poate fi un instrument pentru realizarea motivării angajaţilor. Însuşirea acestor roluri şi dozarea optimă a tipurilor şi formelor de comunicare din interior sunt unii dintre factorii ce influenţează eficienţa organizaţiei. În ceea ce priveşte relaţiile cu exteriorul, aspectele devin mai complexe, întrucât una din caracteristicile cele mai vizibile care animă societatea modernă este schimbarea. Aşadar, adaptabilitatea devine principala cerinţă care condiţionează succesul sau chiar supravieţuirea unei organizaţii. Relaţiile publice reprezintă în esenţă “adaptarea unei organizaţii la schimbările din mediul social”(Harwood Childs); deci, însuşirea corectă a principiilor relaţiilor publice asigură o inserţie socială reuşită a ansamblurilor umane reprezentate de organizaţii. Toate aceste elemente completează formarea profesională a specialistului în comunicare managerială şi resurse umane. 4.2. Structura cursului PARTEA A: Comunicarea managerială 1. Gândirea managerială 2. Comunicare şi decizie 3. Stiluri de conducere şi comunicare 4. Comunicare formală şi informală 5. Dinamica grupului de lucru şi comunicarea managerială 6. Comunicarea şi adaptarea la schimbare PARTEA B: Relaţii publice 7. Concepte şi structuri 8. Suportul relaţiilor publice 9. Managementul relaţiilor publice 10. Strategia şi planul de relaţii publice 11. Campania de relaţii publice 12. Comunicarea în situaţii de criză 4.3. Bibliografie Coman, Cristina, Relaţii publice – principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Organizaţia inteligentă – zece teme de managementul organizaţiilor, editura comunicare.ro, Bucureşti, 2003.

47

Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Relaţiile publice - eficienţă prin comunicare, editura comunicare.ro, Bucureşti, 2003. Johns, Gary, Comportament organizaţional, Editura Economică, Bucureşti, 1998. Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy,Totul despre relaţiile publice, editura Polirom, Iaşi, 2003. Pricopie, Remus, Relaţiile publice – evoluţie şi perspective, editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Stancu, Valentin, Stoica, Marcela, Stoica, Adrian, Relaţii publice – succes şi credibilitate, editura Concept Publishing, Bucureşti, 1998. Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţii şi comportament organizaţional, editura Polirom, Iaşi, 2004. 4.4. Modalitatea de verificare Test de cunoştinţe (obligatoriu) se susţine pe calculator şi este format din două părţi: grilă cu întrebări închise (30 de minute) şi itemi de sinteză: a. Trei itemi de scurtă întindere, care urmăresc să testeze concepte de bază (exemplu: definiţia relaţiilor publice) b. Un item tip aplicaţie (30 de minute), în care se expune o situaţie dintr-o organizaţie şi se cer soluţii pentru rezolvarea unei probleme funcţionale sau de comunicare. La această disciplină nu se fac echivalări. Studenţii sunt rugaţi să se prezinte la examen la ora la care este programată seria din care fac parte. 4.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

27.11.2010 Sala A040 Ora 10.15

27.11.2018 Sala A040 Ora 10.15



12.02.2011 Sala L201 Ora 10.30

23.01.2010 Sala L201 Ora 12.30

12.02.2011 Sala L201 Ora 12.00

Tutoriat Miercuri, 18-20, V218 Braşov







48

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) Anul II

Semestrul III

DISCIPLINE

1. Drept şi legislaţia muncii Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valerică DABU

2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU

3. Analiza datelor şi gestionarea informatică a resurselor umane Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Cornelia MAXIM

4. Sănătate organizaţională Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Daniela VERCELLINO

49

DREPT ŞI LEGISLAŢIA MUNCII Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valerică DABU


1.

1.1. Cadrul general al cursului Având în vedere specificul economiei de piaţă, creşterea numărului agenţilor economici privaţi, complexitatea şi multitudinea activităţilor comerciale, a implicaţiilor acestora asupra relaţiilor sociale de muncă, în colectivitatea de salariaţi, funcţionari privaţi şi funcţionari publici, ne propunem să pregătim cursanţii, viitori manageri în domeniul public sau privat, ori funcţionari publici sau privaţi, cu principalele probleme de drept ce pot apare în domeniul muncii, soluţii posibile ale acestora şi în mod deosebit în comunicarea managerului în interiorul şi exteriorul sistemului ce-l conduce, în domeniul resurselor umane pentru a asigura o eficienţă sporită a activităţii acestora în condiţii de respectarea legii. - În exercitarea atribuţiilor de serviciu, managerii, angajatorii şi angajaţii trebuie să cunoască, să respecte şi să aplice în condiţii de maximă eficienţă Codul muncii, legile specifice în materie şi să acţioneze cu riscuri minime în soluţionarea problemelor legate de: respectarea principiilor dreptului muncii, a principiilor negocierii, a contractului colectiv de muncă, a contractului individual de muncă, răspunderea angajatorului şi a angajatului specifică codului muncii, protecţia şi inspecţia muncii, timpul de muncă, de odihnă, salarizarea, dialogul social şi jurisdicţia muncii . - Însuşirea şi folosirea unor principii de drept privind dialogul social între autorităţi, sindicate, salariaţi, patronat, managerii în soluţionarea conflictelor de muncă sub aspectul conflictelor de interese precum şi conflictelor de drepturi etc. Obiective specifice ale cursului: - cunoaşterea clauzelor contractului individual de muncă, efectele juridice ale acestora, modalităţii de consemnare şi limitelor; asigurarea şi garantarea respectării clauzelor din contractul individual de muncă; - cunoaşterea obligaţiei de informare înainte şi în timpul derulării contractului individual de muncă şi a sancţiunii nerespectării acesteia; - limitele executării contractului individual de muncă, conflicte specifice şi soluţii controversate din practica judiciară; - cazurile de modificare şi suspendare a contractului individual de muncă; - cunoaşterea concedierii şi modalităţile de sancţionare a concedierilor nelegale; - cunoaşterea de aspecte actuale ale timpului de muncă, timpului de odihnă şi salarizare; - mijloace, metode de dialog social, în prevenirea şi soluţionarea conflictelor de muncă; - cunoaşterea noilor prevederi ale Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007- 2010; - cunoaşterea problemelor actuale specifice jurisdicţiei muncii; 1.2. Structura cursului 1. Dreptul şi legislaţia muncii. Necesitatea studierii. Noţiuni de drept al muncii şi drept administrativ, legate de prestarea muncii în general. Munca în cadrul administraţiei. Munca în domeniul economic. Profesii liberale. Raporturile juridice de muncă. Raporturile juridice de

50

funcţie publică. Principiile fundamentale ale dreptului muncii. Principiile fundamentale ale funcţiei publice. 2. Dialogul social în domeniul muncii. Principii. Sindicate. Atribuţii în domeniul raporturilor de muncă. Patronatul, organizare, atribuţii în domeniul muncii. Consiliul economic şi social. 3. Contractul colectiv de muncă. Necesitate. Definiţie. Importanţă. Încheierea contractului. Conţinutul contractului colectiv de muncă. Executarea contractului colectiv de muncă. Suspendarea, modificarea, încetarea contractului de muncă. Aspecte teoretice şi practice. 4. Contractul individual de muncă. Necesitate. Definiţie. Încheiere. Conţinutul contractului individual de muncă. Obligaţia de informare. Clauza abuzivă. Clauza de conştiinţă. Clauza de neconcurenţă. Clauza de confidenţialitate. Clauza de mobilitate. 5. Executarea contractului. Suspendarea. Modificarea. Încetarea. Concedierea. Nulităţile şi efectele acestora. 6. Răspunderea juridică în dreptul muncii. Regulamentul intern. Răspunderea disciplinară. Răspunderea patrimonială. Răspunderea contravenţională. Răspunderea penală. Cauzele care înlătură răspunderea juridică. Riscul normal al serviciului. 7. Timpul de muncă şi timpul de odihnă. Repausurile periodice. Concediile. 8. Salarizarea. Definiţie. Principii. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia. Practică judiciară 9. Sănătatea şi securitatea în muncă. Reguli generale. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă. Protecţia salariaţilor prin servicii medicale. 10. Formare profesională. Dispoziţii generale. Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator. Contractul de ucenicie la locul de muncă. 11. Dialogul social. Dispoziţii generale. Sindicatele. Reprezentanţii salariaţilor. Patronatul. 12. Conflictele de muncă. Noţiune. Soluţionarea conflictelor de interese. Greva. 13.Inspecţia muncii. 14. Protecţia muncii. Trăsături. Măsuri de protecţia muncii. Obligaţiile salariaţilor privind protecţia muncii. Accidentele de muncă şi bolile profesionale. Comunicarea, cercetarea şi înregistrarea accidentelor de muncă. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor legale privind protecţia muncii (penală, administrativă, patrimonială). Jurisdicţia muncii. 1.3. Bibliografie Valerică Dabu, Drept şi legislaţia muncii, Editura S.N.S.P.A, Bucureşti, 2010, (format electronic). Alexandru Ţiclea, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2010 Ion Traian Ştefănescu, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007. Ion Traian Ştefănescu, “Tratat elementar de drept al muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999 Valerică Dabu, “Răspunderea juridică a funcţionarului public”, Editura “Global Lex”, Bucureşti. 2000. Alexandru Ţiclea, Contractul individual de muncă, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003. V.I. Prisăcaru, “Contenciosul administrativ român”, Editura ALL, Bucureşti 1995. Gheorghe Filp, Liviu Filip, “Dreptul muncii şi securităţii sociale”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1999 Virginia Verdinaş, “Statutul funcţionarului public”, Editura Nemira, Bucureşti, 1999 Virginia Verdinaş, “Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public. Comentat ”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000 Ion Traian Ştefănescu, “Cartea albă a Uniunii Europene şi impactul ei asupra viitoarei legislaţii a muncii ”, în revista Dreptul nr. 12/1995 Popescu Aurel, Drept internaţional al muncii, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006.

51

Septimiu, Panainte, Contractul individual de muncă, Practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006. Vasile, Val, Popa, Dreptul muncii Sinteză de practică judiciară, Editura All Beck, Bucureşti, 2004; George Kohlrieser, Soluţionarea conflictelor şi creşterea performanţei, Editura Polirom, Iaşi, 2007; Arthur H. Bell, Gestionarea conflictelor în organizaţii, Editura Polirom, Iaşi 2007; Veronica Pribac, Abuzul de drept şi contractele de muncă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti 2007; Gabriela Georgiana Schmutzer, Dreptul Muncii, 2006-2008, Editura Moroşan, Bucureşti 2008 ; Claudiu Coman, Tehnici de negociere, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007; Leigh Thompson, Mintea şi inima negociatorului, Editura Meteor press, Bucureşti 2007; Nicholas Reid Schaffzin, Negociază inteligent, Editura ALL, Bucureşti, 2007; Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010; Codul muncii (Legea nr. 53 /2003). Legea nr. 237/2007. Legea nr. 94/2007. OUG nr. 55/2006. Legea nr.488/2006. Legea nr.226/2006. Legea nr. 67/2006. Legea nr. 467/2006. HG nr. 161/2006. Legea nr. 108/1999. OUG. nr.65/2005.Legea nr. 200/2006.Legea nr. 344/2006Legea nr.226/2006. Legea nr. 319/2006. Legea nr. 130/1999. Legea nr. 203/1999. Legea nr. 188/1999. Legea nr. 90/1996. Legea nr. 98/1999. Legea nr.76/2002. Legea nr.54/2003. Legea nr. 130/1996. Legea nr.168/1999. Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000. Legea nr. 19/2000. Legea nr. 331/2009; Legea nr.49/2010. 1.4. Modalitatea de verificare Examinarea finală de curs constă în: - realizarea unui referat cu temă la alegere, referat care trebuie să aibă cel puţin 15 pagini şi maxim 20 de pagini, să fie întocmit pe baza unei bibliografii suficiente, cu contribuţii personale; referatul va fi trimis pe adresa de e-mail a titularului de curs: [email protected] - examen pe bază de test grilă. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

11.12.2010 Sala VA

Ora 10.15

11.12.2010 Sala VA



19.02.2011 Sala L201 Ora 11.00

29.01.2011 Sala L201 Ora 12.30

19.02.2011 Sala L201 Ora 12.30

Tutoriat Marti, 18-20, Cancelarie Braşov





52

Constanţa



53

METODE ŞI TEHNICI AVANSATE ÎN PSIHODIAGNOZĂ Coordonator de disciplină: Prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU


2.

2.1. Cadrul general al cursului Obiective generale: formarea studenţilor pentru evaluarea personalităţii şi utilizarea chestionarelor de personalitate specifice psihologiei muncii şi organizaţionale. Obiective specifice informaţionale: cunoaşterea teoriilor care permit interpretarea diferitelor teste de personalitate Obiective specifice operaţionale: formarea capacităţii de a utiliza şi construi un chestionar psihologic; capacitatea de a aplica şi interpreta metode şi instrumente destinate personalităţii în context organizaţional. 2.2. Structura cursului Tema I. Aspecte teoretice şi metodologice privind evaluarea personalităţii Tema II. Construirea şi experimentarea chestionarului de personalitate: cerinţe fundamentale; strategii de construire; modalităţi de construire a itemilor chestionarelor Tema III. Probe care evaluează dimensiunile de personalitate. Inventarul de personalitate California; MLQ: Chestionarul de leadership multifactorial Tema IV. Evaluarea factorială a personalităţii. Inventarul Frieburg de personalitate revizuit. Teste de temperament: Chestionarul Guilford- Zimmerman. Chestionarul Zuckerman-Kuhlman. Teste de motivaţie: AMI, Inventar de Motivaţie a Performanţei Modelele teoretice actuale privind dimensiunile personalităţii: teoriile psiholingvistice; cei 5 superfactori şi chestionarele psiholingvistice, Chestionarul BFQ Chestionarul NEO PI R, Chestionarul românesc ABCD-M. Chestionarele factoriale nonverbale de personalitate: NPQ şi FFNPQ. Tema V. Evaluarea tipologică a personalităţii. Inventarul tipologic de personalitate Myers-Briggs. Tema VI. Evaluarea sănătăţii mentale în context organizaţional: Chestionarul de Tendinţe Accentuate Schmiescheck.; Chestionarul Eysenck Revizuit Tema VII. Instrumente unidimensionale de evaluare: Scale tematice scurte: Chestionarul Culturii organizaţionale, R.Harrison, Scala de analiză personală a asertivităţii, R.G.Heimberg, E.J.Chiauzi, R.E.Becker si R.M.Peterson; Scala Multidimensionala a Perfecţionismului a lui Frost (FMPS), R O. Frost, P. Martin, C. Lahart si R. Rosenblate ; Scale tematice II: Scala atitudinii hipercompetitive, R.M. Rickman, M.Hammer, L. M. Kaczor, J. A. Gold.; Inventar de dependenţă interpersonală (IDI), R. M.A. Hirschfield, G.L. Klerman, H.G.Gough, I.Barrett, S.J. Korchin si P. Chodoff ; Chestionarul de atribuire a responsabilităţii, (ARQ), A. R. Hakstian şi P. Suedfeld. 2.3. Bibliografie Bibliografie de bază: Minulescu M. (1996) Chestionarele de personalitate în examinarea psihologică, Editura Garell, Bucureşti Minulescu, M. (2004, 2005) Psihodiagnoza modernă: Chestionarele de personalitate, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

54

Minulescu M. (2004) Chestionarele de personalitate. Laborator de Psihodiagnostic OO, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Minulescu M. (2008) ABCD-M Manual tehnic şi interpretativ, Ed Sinopsis, Cluj Napoca Bibliografie suplimentară: Albu, M (1998), Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj Napoca Anastasi, A (1988), Psychological Testing, Macmillan Publ., N.Y Drummond,R. (1992), Appraisal procedures for counselors and helping professionals, Merrill, N.Y. Harrison, R., Stokes, H. (1992), Diagnosing Organizational Culture, Pfeiffer, San Francisco Iliescu D., Tanculescu L. (2006) SWS, Surwey of Work Styles, Ed. PsihoCover, Bucureşti Iliescu, D., Minulescu M., Nedelcea C, (2005) Manualul testului de personalitate NPQ şi FF-NPQ, Editura PsihoCover, Bucureşti Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M., (2006) New alternatives in personality assessment. NPQ: Nonverbal Personality Questionnaire. Validation and standardization for the Romanian population. Psihologia Resurselor Umane, Volumul 4, nr. 1 Iluţ, P (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi Minulescu M. (1991), Testul P.N.P, Testul Psyhorater, Construirea şi interpretarea testului C.P.I. şi 16 P.F., în Inventarele de Personalitate, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Minulescu, M. (1996), Evaluarea psihologică în selecţia profesională, Editura Pan, Bucureşti Minulescu, M. (1997), Replicarea modelului Big Five în limba română. Specificul sociocultural exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M.Zlate, Psihologia vieţii cotidiene, Editura Polirom, Iasi Minulescu M. (2007), Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5 Piatriu H., Iliescu D. (2007) FPI Freiburger Personlichkeitsinventar, Ed. Odyssea, Bucureşti Pitariu H., Ilescu D., Tureanu V., Peleaşcă C., (2006), CPI Inventarul Psihologic California, Ed. Odyseea, Bucureşti Pitariu P., Helmine H. (1980), Investigarea personalităţii cu ajutorul C.P.I., „Revista de Psihologie”, t. 26, 461 - 473 şi Pitariu, H., Albu M. (1996) Psihologia personalului. Măsurarea şi interpretarea diferenţelor individuale, Editura Presa Univ. Clujeană, C.N. Sundberg, N. D. (1977), Assessment of persons, Prentice Hall, New Jersey www.testcentral.ro 2.4. Modalitatea de verificare Forme de evaluare:

continuă: test de cunoştinţe în timpul semestrului sub forma unui proiect punctual; 50% din nota finală

sumativă: aplicarea unui test de cultură organizaţională şi a două chestionare atitudinale pe un grup de 3 persoane dintr-o instituţie / organizaţia reală. Analiza rezultatelor; 50% din nota finală

Proiectele vor fi trimise sub forma scrisă semnate (atenţie: pentru persoanele de gen feminin căsătorite, numele de catalog este cel dinaintea căsătoriei) la data limită prevăzută în Calendarul activităţilor didactice. Descrierea modalităţilor de verificare Pentru evaluarea la aceasta disciplină aveţi de realizat: 1. Un proiect punctual în timpul semestrului: Veţi primi un profil pentru 2 persoane care candidează la postul de Manager Resurse Umane 1.1. Pornind de la fişa postului pentru un manager de resurse umane, veţi realiza o psihogramă care

http://www.testcentral.ro/�

55

să cuprindă: Abilităţile cognitive (rezolutive) cerute, Caracteristici de personalitate cerute; contraindicaţii. 1.2. Veţi primi profilul de personalitat a doua persoane care candidează pentru postul de manager resurse umane. 1.3. Veţi compara cerinţele psihogramei cu profilul obţinut. 1.4. Veţi răspunde la întrebarea: în ce măsură datele acestor profile corespund cerinţelor postului? are dintre cei doi candidaţi are şanse mai mari de reuşită? 2. Proiect de cercetare pentru examenul final: Aplicaţi Chestionarul R. Harrison de Cultură Organizaţională şi, la alegere, încă două dintre scalele atitudinale tematice prezentate în cursul 11 şi în cursul 12 pe un grup de minim 3 persoane din organizaţia/ instituţia unde lucraţi. Realizaţi analiza rezultatelor la Chestionarul de cultură organizaţională pentru a evalua distanţa dintre expectanţa umană şi cultura caracteristică organizaţiei. Analizaţi diferenţele dintre caracteristicile măsurate cu ajutorul scalelor atitudinale alese (care reprezintă în general stiluri de relaţionare şi/ de a putea face faţă dificultăţilor) şi încercaţi să interpretaţi în ce măsură acestea ar putea explica distanţa analizată. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

12.12.2010 Sala A040 Ora 10.15

12.12.2010 Sala A040 Ora 10.15

Şansa 1* Şansa 2* Şansa 1* Şansa 2*

Examene 21.01.2011 Cancelarie Ora 17.00




Tutoriat Vineri, 18-20, sala V218 *Proiectul va fi predat în ziua examenului, la Cancelarie, în

intervalul orar 17-19. Braşov


Videoconferinţă – ora 13.00 21.01.2011 17.02.2011 * Proiectul va fi predat în ziua examenului, la Centrul Teritorial de care aparţineţi, în intervalul orar 17-19.

Cluj-Napoca



Constanţa



56

ANALIZA DATELOR ŞI GESTIONAREA INFORMATICĂ A RESURSELOR UMANE

Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Cornelia MAXIM Statut: obligatorie Număr de credite: 7

3.

3.1. Cadrul general al cursului În prezent orice manager modern se confruntă în activitatea curentă cu foarte multe probleme de decizie. El trebuie să fie în măsură să rezolve aceste probleme într-un mod rapid şi eficient. De cele mai multe ori se impune ca deciziile pe care le ia să fie fundamentate şi optimizate conform unor metode proprii cercetărilor operaţionale. Între problemele de decizie pe care un manager trebuie să le rezolve se numără problemele din domeniile resurselor umane, planificării şi prognozei, alocării resurselor, selecţiei, repartiţiei optime. În prezent în majoritatea universităţilor americane şi europene există cursuri asemănătoare (din categoria Management Science) care asigură studenţilor o pregătire sistematică corespunzătoare ce îşi propune să facă posibile fundamentarea şi luarea viitoarelor decizii într-un orizont scientizat, pe baza unui instrumentar software adecvat. În acest sens actualul curs şi-a propus următoarele obiective: - să ofere studenţilor un bagaj de cunoştinţe teoretice care să le permită abordarea, rezolvarea şi interpretarea unor probleme de modelare şi decizie cu ajutorul unui instrumentar software specializat; - descrierea unor modele consacrate din domeniul cercetărilor operaţionale, a claselor şi tipurilor de probleme posibile de a fi rezolvate pe această cale; - să ofere elemente ajutătoare pentru formularea şi formalizarea problemelor de decizie în vederea găsirii soluţiilor optime cu ajutorul algoritmilor clasici implementaţi în cadrul unui instrumentar software specializat; - dezvoltarea unor abilităţi practice utile lucrului cu pachete de programe expert de calcul şi modelare destinate rezolvării problemelor specifice de decizie şi optimizare. 3.2. Structura cursului Formularea şi rezolvarea unor probleme de planificare şi prognoză pe baza unor modele de regresie şi a metodelor de interpolare. Vor fi prezentate: - principalele modele de regresie. Interpretarea trend-ului; - analiza şi interpretarea rezultatelor. Prezentarea principalelor clase de probleme specifice din domeniile: - programării liniare, - programării scopurilor, - lanţurilor Markov, - problemelor de tip reţea, - problemelor de transport, - problemelor cozilor de aşteptare, - problemelor de alocare, - problemelor comisului voiajor. Formalizarea şi parametrizarea problemelor de decizie. Găsirea variantelor optime. Analiza statistică în fundamentarea deciziilor. Interpretarea rezultatelor. Rezolvarea acestor probleme prin intermediul unor produse software.

57

Exemple de utilizare. Notă Pentru majoritatea studiilor de caz şi tipurilor de probleme prezentate va exista un subcapitol care va trata rezolvarea acestora cu ajutorul unui produs software specializat. În acest sens vor fi date exemple de rezolvări realizate cu produse software cum sunt: Microsoft Excel, Microsoft Project, QSB, LINDO, What’s Best!, SPSS. Felurile în care se introduc datele şi se obţin rezultatele sunt asemănătoare pentru toate produsele informatice din această categorie (care sunt peste 400). Operarea este asemănătoare indiferent de produs şi nu implică nici un fel de dificultate informatică. Întotdeauna cel mai dificil este să se formuleze corect problema de decizie iar apoi să se găsească modelul adecvat acesteia. Identificarea obiectivelor, a resurselor, a variabilelor şi a restricţiilor ce trebuie respectate, scrierea modelului matematic sunt faze absolut obligatorii ce trebuie parcurse înainte de a se folosi un produs informatic. De asemenea oricine va utiliza un produs software specializat va trebui să fie în măsură să poată interpreta rezultatele furnizate de acesta (situaţiile finale). Iată de ce prezentul curs şi-a propus în primul rând să ofere studenţilor o informaţie care să-i ajute să surprindă corect modelul adecvat unei anumite probleme de decizie, să formalizeze corect problema, să analizeze şi să interpreteze rezultatele obţinute. Prezentul curs nu şi-a propus să insiste pe partea informatică decât pentru exemplificări şi nu doreşte „să-i lege” pe studenţi de un anumit produs software. Parcurgerea cursului nu necesită cunoştinţe avansate de matematică sau informatică. Cursul are un profund caracter practic şi poate fi parcurs fără a necesita lucrul în paralel cu un anumit produs informatic. Informaţiile şi abilităţile dobândite dau studenţilor posibilitatea ca să poată utiliza oricând un produs informatic specializat pentru a obţine rezolvări numerice. În acest sens, nu se vor solicita răspunsuri numerice nici la evaluările pe parcurs, nici la evaluarea finală. 3.3. Bibliografie Bibliografia aferentă se găseşte în interiorul suportului de curs (CD). 3.4. Modalitatea de verificare Examen scris - test grilă. Pentru promovare este necesară obţinerea cel puţin a notei 5 (cinci) la test. Va constitui un avantaj pentru studenţi , rezolvarea corectă a minimum 3 (trei probleme), alese dintre cele propuse spre rezolvare în curs. În funcţie de activitatea la seminar şi de calitatea răspunsurilor şi soluţiilor oferite la problemele rezolvate, nota poate fi crescută cu până la un punct. 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

05.12.2010 Sala VA

Ora 10.30

05.12.2010 Sala VA



11.03.2011 Sala L201 Ora 16.00

18.02.2011 Sala L201 Ora 17.30

11.03.2011 Sala L201 Ora 17.30

Tutoriat Miercuri, 16-18, Laborator informatica

58

Braşov Detalii Cursuri de sinteză Examene


Cluj-Napoca





59

SĂNĂTATE ORGANIZAŢIONALĂ Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Daniela VERCELLINO


4.

4.1. Cadrul general al cursului Cursul îşi propune abordarea principalelor tematici ce corespund domeniului sănătăţii organizaţionale, care este privită din perspectiva sănătăţii psihice şi fizice a individului. Sunt discutate în detaliu arii precum stresul ocupaţional – definire, modele, stresori, mecanisme de coping şi metode/ tehnici de reducere a stresului ocupaţional – conflictul familie muncă, problema femeilor în organizaţii, hărţuirea sexuală şi programe de sănătate organizaţională care pot fi implementate, precum şi eficienţa acestora. Obiective generale: - Dobândirea de cunoştinţe privind ariile principale ale sănătăţii organizaţionale - Stabilirea cadrului de derulare a programelor de prevenţie, intervenţie şi evaluare a programelor de sănătate organizaţională - Formarea de deprinderi practice care să ajute specialiştii în domeniul resurselor umane să evalueze sănătatea membrilor organizaţiei, precum şi să propună programe menită să prevină apariţia problemelor cirscumscrise de aria sănătăţii organizaţionale Obiective pedagogice: - Conştinţe: transferul de cunoştinţe specific relativ la princiipale domenii de studiu ale sănătăţii organizaţionale; - Abilităţi: dezvoltarea şi implementarea de programe menite să îmbunătăţească starea de sănătate psihică şi fizică a angajaţilor; - Comportament: dezvoltarea de noi aptitudini şi perspective de a gândi în domeniul resurselor umane, prin extinderea ariilor de expertiză a specialistului în resurse umane. 4.2. Structura cursului 1. Starea de bine şi sănătatea organizaţională la locul de muncă 1.1. Starea de bine 1.2. Starea de bine psihologică 1.3. Nesiguranţa locului de muncă 1.4. Orele de muncă (programul) 1.5. Controlul la locul de muncă 1.6. Stiluri managerial 2. Aspecte legislative care reglementează domeniul sănătăţii organizaţionale din România 2.1. Legea 319/ 2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă 2.2. H.G. 425/ 2006 – Norme privind aplicarea legii 319/2006 2.3. Accidentele de muncă – abordări şi perspective; statistici privind numărul de accidente de muncă EU versus România 3. Stresul ocupaţional 3.1. Delimitări conceptuale 3.2. Modele ale stresului ocupaţional 3.3. Stresori ocupaţionali 3.4. Răspunsul la stres

60

3.5. Efectele stresului organizaţional asupra sănătăţii 3.6. Stresul în organizaţii şi accidentele de muncă 3.7. Metode şi tehnici de evaluare a stresului ocupaţional 3.8. Managementul stresului la locul de muncă 4. Coping-ul 4.1. Delimitări conceptuale 4.2. Clasificarea strategiilor de coping 4.3. Teoria tranzacţională 4.4. Strategii de coping 4.5. Impactul coping-ului 5. Burnout-ul 5.1. Conceptualizarea fenomelului de burnout 5.2. Istoricul concetului de burnout 5.3. Instrumente de măsurare a fenonemului de burnout 5.4. Diagnostic diferenţial burnout versus stres ocupaţional, burnout versus deperesie, burnout versus oboseala cronică 6. Controlul la locul de muncă, sănătatea fizică şi starea de bine psihologică 6.1. Stresul organizaţional şi teorii privind design-ul locului de muncă 6.2. Efectele controlului la locul de muncă asupra sănătăţii fizice şi stării de bine psihologice 7. Conflictul familie muncă/ Conflictul muncă familie 7.1. Echilbrul muncă – familie – delimitări conceptuale 7.2. Modele teoretice privind conflictul muncă – familie şi familie – muncă 7.3. Natura biderecţională a fenomenului 7.4. Reacţii ale conflictului familie-muncă 7.5. Rolul moderator al resurselor organizaţionale şi familiale (suport social) asupra conflictului muncă familie 7.6. Tipuri de resurse organizaţionale aplicabile în cadrul conflictului muncă familie 7.7. Resurse familiale 7.8. Conflictul muncă familie şi conflictul familie muncă în contex managerial – diferenţe de gen 8. Problema femeilor în organizaţii 8.1. Repere legislative, sociale şi economice privind situaţia femeilor pe piaţa forţei de muncă din România 8.2. Devalorizarea bazată pe gen 8.3. O verigă lipsă. Contextul pieţei forţei de muncă şi contextul organizaţional 8.4. Influenţa stereotipurilor de gen în deciziile de personal 8.5. Cum distorsionează normele descriptive şi prescriptive stereotipurle de gen în evaluarea femeilor? 8.6. Consecinţe ale stereotipurilor de gen descriptive la locul de muncă 8.7. Consecinţe ale strereotipurilor de gen asupra normelor prescriptive la locul de muncă 8.8. Condiţii organizaţionale care facilitează penalizarea femeilor pentru competenţa lor 9. Hărţuirea sexuală 9.1. Definiţii 9.2. Factori de risc 9.3. Consecinţe ale hărţuirii sexuale 9.4. Intervenţia la nivel organizaţional 9.5. Prevenţia fenomenului de hărţuire sexuală 10. Programe de sănătate organizaţională 10.1. Surse de stres la locul de muncă 10.2. Definiţia programelor de sănătate la locul de muncă 10.3. Programele de sănătate ocupaţională: o retrospectivă

61

10.4. Un program integrat de sănătate organizaţională 10.5. Evaluarea programelor de sănătate organizaţională 10.6. Eficienţa programelor de sănătate organizaţională 11. Cum poate acţiona organizaţia pentru a obţine o stare de bine psihologică şi pentru a dispune de angajaţi sănătoşi: o perspectivă de ansamblu 11.1. Starea de bine şi sănătatea în contextul managementului resurselor umane 11.2. Stilul de conducere 11.3. Tipuri de intervenţii la care poate recurge departamentul de resurse umane 11.4. Co-management: o abordare potenţială? 4.3. Bibliografie Bibliografia se află în interiorul suportului de curs (CD) 4.4. Modalitatea de verificare Evaluarea cunoştinţelor se va face atât pe parcursul semestrului cât şi în urma unei examinări consolidate la sfârşitul cursului. Evaluarea de parcurs – are o pondere de 30% din nota finală şi constă din realizarea unui eseu pe temă dată. Eseu pe tema: “Dezvoltarea unui program de sănătate organizaţională care să vizeze o problematică specifică domeniului ” (de exemplu: “Dezvoltarea unui program de reducere a fumatului”, “Redesign-ul organizaţional pentru reducerea conflictului şi ambiguităţii de rol”). Se aşteaptă ca studenţii să parcurgă tematica întregului curs şi să identifice care ar fi acele programe de prevenţie sau intervenţie care ar trebui aplicate în cadrul organizaţiilor din România. Studenţii pot lua în considerare în tratatea tematicii şi un exemplu specific (fără a se menţiona numele organizaţiei, înă punctându-se premisele ce stau la baza soluţiilor propuse). Termen de predare: Vineri, 17 decembrie, orele 24. Condiţii de realizare a eseului. Lucrarea trebuie redactată în limba română şi nu trebuie să depăşească 5 pagini A4 (Times New Roman, 12, spaţiere 1,5, margini de 2 cm), incluzând bibliografia studiată pentru redactarea temei (notă: nu se admite la bibliografie lucrări preluate din reviste precum: Cariere, Suplimentul Profesii al Ziarului Financiar sau orice alte tipuri de astfel de surse). Lucrările trebuie să fie conforme cu standardul de radactare APA (Asociaţia Psihologilor Americani, vezi http://www.apastyle.ro); studenţii care nu se simt sufficient de abili în utilizarea acestui standard sunt invitaţi să consulte manualul APA, aflat în biblioteca FCRP sau site-ul: http://owl.english.perdue.edu. Aceste cerinţe sunt obligatorii şi eliminatorii. Transmiterea temei: Lucrările vor fi trimise la adresa de mail: [email protected] , având ca subiect următoarea formulare: “Marter MRU – SO, IDD, Numele studentului”. Lucrările predate după dead-line şi care nu conţin referinţa corectă şi completă în linia de subiect nu vor fi luate în considerare. Transmiterea lucrării în termenul stabilit reprezintă condiţie eliminatorie de intrare în examen. Evaluarea finală: are o pondere de 70% din nota finală şi se va baza pe un test grilă.

http://www.apastyle.ro/�

http://owl.english.perdue.edu/�


62

4.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Bucureşti


de sinteză

11.12.2010 Sala VA

Ora 13.30

11.12.2010 Sala VA



13.03.2011 Sala L201 Ora 08.00

24.02.2011 Sala L201 Ora 17.30

13.03.2011 Sala L201 Ora 09.30

Tutoriat Vineri, 18-20, Centrul NATO Braşov







63

III. BIBLIOGRAFIE – recomandări de utilizare

Bibliografia cuprinde cărţi de referinţă, studii şi articole din volume şi reviste ştiinţifice, esenţiale pentru aprofundarea domeniului fiecărei discipline. De regulă, sunt lucrări în limba română, selectate dintre apariţiile ultimilor ani. În mod obişnuit, titlurile bibliografice sunt indicate la sfârşitul fiecărui capitol (temă de curs). În acest mod poate fi consultată: - bibliografia obligatorie, necesară pentru completarea informaţiei din curs; - bibliografia suplimentară, utilă pentru dezvoltarea şi înţelegerea mai bună a unor idei, concepte, teorii etc. În acest mod concret, bibliografia este necesară pentru: - familiarizarea cu limbajul şi specificul unui text ştiinţific; - pregătirea referatelor solicitate de către titularii de disciplină drept forme de evaluare; - pregătirea de ansamblu pentru examenul (verificarea) cu care se finalizează fiecare disciplină.

Accesul efectiv la bibliografie este posibil prin: - Biblioteca SNSPA; - Biblioteca FCRP; - Biblioteca Centrală Universitară; - Biblioteca Naţională; - Bibliotecile judeţene. Studenţii Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice au accesul garantat, pe baza carnetului de student, la primele două biblioteci menţionate mai sus.

64

IV. CURSURILE PE CD

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice îşi propune să folosească în sistemul de Învăţământ la Distanţă cele mai moderne instrumente de studiu.

• • Mass media • Geopolitic . Rela ii interna ionale i institu ii europene•

Teoria comunicăriiă ţ ţ ş ţ

Publicitate

şi societatea

şi reclam ă

ISBN978-973-711-267-5

DE COMUNICARE I RELA II PUBLICEŞ Ţ FACULTATEA

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERATMasterat în Comunicare i rela ii publice - (120 credite)Anul academic 2010-2011, semestrul I

ş ţ

Acest CD a fost scanat cu F-Secure Anti-Virus © 2010 Departamentul ID

Şi în acest an academic, facultatea pune la dispoziţie CD-ul, ca alternativă la cursurile tipărite. În fiecare semestru, studentul primeşte CD-ul corespunzător programei de studiu. Acesta conţine: - cursurile complete în format PDF (acestea pot fi consultate după instalarea programului Acrobat Reader din secţiunea Servicii electronice – Utilităţi); - exerciţii de autoinstruire şi autoevaluare corespunzătoare anumitor cursuri (acestea pot fi accesate după instalarea programului Test Expert din secţiunea Servicii electronice – Utilităţi sau secţiunea Campus electronic – Exerciţii); - reglementări privind Învăţământul la Distanţă; - informaţii despre corpul profesoral.

65

Instrument didactic tot mai des folosit în ţările cu tradiţie în materie de Învăţământ la Distanţă, CD-ul prezintă următoarele avantaje: - stocarea unui volum mare de informaţii pe un suport uşor de utilizat; - structurarea informaţiei şi accesarea ei rapidă; - adăugarea de noi dimensiuni modalităţilor de instruire (interactivitate şi personalizarea cursurilor) şi adaptarea acestora la aşteptările studentului. Toate informaţiile disponibile pe CD se regăsesc pe pagina de Internet a facultăţii.

66

V. ACCESAREA PAGINII DE INTERNET Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a realizat o platformă de e-learning compatibilă cu platformele străine în scopul menţinerii permanente a sudenţilor în câmpul educaţional. PlatOn-line, platformă de e-learning, se adresează învăţământului de tip umanist de zi cât şi

celui la distanţă. Ea funcţionează la nivel de utilizator într-o pagină web, la adresa www.comunicare.ro. Într-o descriere foarte generală, PlatOn-line este structurată pe două zone: publică şi privată. În zona publică se află secţiuni precum: Anunţuri, Ştiri, Informaţii generale, Servicii electronice, Proiecte, Centrul acreditat ECDL. Zona privată cuprinde Campusul virtual. În zona publică, secţiunea Informaţii generale pune la dispoziţie informaţii despre: cine suntem, corp profesoral, organizare academică, editură, laboratoare, legislaţie, contacte. Tot în zona publică, prin intermediul Serviciilor electronice, studenţii beneficiază de următoarele facilităţi: - poşta electronică; - e-job, un serviciu prin intermediul căruia firmele interesate pot oferi studenţilor facultăţii locuri de muncă; - întrebări frecvente; - sugestii.

Zona privată aflată în Campusul virtual este destinată numai studenţilor facultăţii. Ea poate fi accesată numai pe baza NUMELUI DE UTILIZATOR şi a PAROLEI individuale, valide doar în situaţia în care studentul respectă Regulamentul de funcţionare al Departamentului de Învăţământ la Distanţă şi condiţiile prescrise în contractul

de şcolarizare. O dată introduse numele de utilizator şi parola, informaţiile afişate vor fi cele ale formei şi anului de învăţământ corespunzătoare fiecărui student în parte.

67

VI. REGULAMENTUL DEPARTAMENTULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ (DID)

I. REGLEMENTĂRI GENERALE Art.1. Învăţământul la Distanţă (ID) reprezintă forma de instruire în care studentul/masterandul nu se află sub supravegherea directă a profesorilor, dar la care acesta beneficiază de acţiunile de planificare, orientare şi consiliere din partea unei instituţii specializate de învăţământ superior. Învăţământul la Distanţă este caracterizat prin programe de pregătire ale căror componente dominante sunt: utilizarea unor resurse specifice învăţământului informatizat, sisteme de comunicaţie la distanţă, mijloace de autoinstruire şi autoevaluare, precum şi sistemul tutorial (conform Hotarârii de Guvern nr. 1011 din 8 octombrie 2001). Art.2. ID este o formă modernă de învăţământ prin care se asigură posibilitatea de formare iniţială, de perfecţionare sau de conversie profesională a unor largi categorii de cetăţeni, fără întreruperea activităţii profesionale; acesta prezintă elemente de flexibilitate care îl fac mai accesibil studenţilor/masteranzilor prin: structura cursurilor; locul de desfăşurare a cursurilor; accesul permanent la resursele aferente fiecărei discipline; metodologia predării; calendarul de desfăşurare; ritmul în care învaţă studentul/masterandul; mijloacele de autoinstruire şi autoevaluare; tipurile de verificare şi de evaluare utilizate; sistemul tutorial (interacţiunea directă şi online dintre student/masterand şi profesor). Tutorele este cadrul didactic desemnat de Consiliul Departamentului de Învăţământ la Distanţă (DID) pentru a desfăşura activităţi de consiliere, îndrumare şi verificare a cunoştintelor studenţilor/masteranzilor ID. Art.3. Finanţarea programului de studii ID se face conform Hotărârii de Guvern nr. 1011 din 8 octombrie 2001 pe baza taxelor de studii percepute şi din alte surse de venituri. Art.4. (1). Facultatea de Comunicare si Relatii Publice (FCRP) din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează Învăţământ la Distanţă cu o durata de 3 ani pentru studii universitare de licenţă. Planurile de învăţământ pentru pentru învăţământul universitar de licenţă – forma la distanţă – sunt identice cu planurile de învăţământ de la forma de învăţământ de zi. (2). Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice organizează învăţământ la distanţă (ID) pentru studiile de masterat cu o durată 2 ani (sistem Bologna). Planurile de învăţământ pentru învăţământul universitar de masterat – forma la distanţă – sunt identice cu planurile de învăţământ de la forma de învăţământ de zi. (3). În urma absolvirii formelor de învăţământ în sistem ID menţionate la Art. 4, alin.1 şi 2, absolvenţii obţin acte de studii corespunzătoare respectivei forme de învăţământ. Admiterea si înmatricularea Art.5. Admiterea la forma ID se face în conformitate cu criteriile generale de admitere stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu criteriile specifice de admitere stabilite de SNSPA. Numărul de locuri se stabileşte anual pentru fiecare formă de învăţământ la propunerea FCRP-SNSPA, prin Ordinul Ministrului. Art.6. (1). Candidaţii declaraţi admişi vor fi înmatriculaţi ca studenţi ai Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. (2). Perioadele de înmatriculare sunt anunţate odată cu graficul admiterii, iar nerespectarea lor de către candidaţii declaraţi admişi atrage după sine pierderea locului obţinut prin concursul de admitere.

68

Art.7. (1). Pentru înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de licenţă candidaţii vor completa o cerere de înscriere la care se anexează următoarele acte: diploma de Bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în copie legalizată, iar pentru absolvenţii de liceu ai anului în curs, adeverinţă de absolvire a Bacalaureatului, în original, în care se menţionează atât media generală obţinută la examenul de Bacalaureat, cât şi notele obţinute la probele susţinute; certificatul de naştere copie legalizată), certificatul de căsătorie (copie legalizată), respectiv certificatul de schimbare a numelui – dacă este cazul; buletinul/cartea de identitate – copie; adeverinţa medicală; diploma de licenţă sau diploma echivalentă cu aceasta (în conformitate cu prevederile legale în vigoare) în copie legalizată pentru absolvenţii care doresc să urmeze o a doua specializare; chitanţa de plată a taxei de înscriere la admitere (valoarea taxei este stabilită de Senatul SNSPA); patru fotografii tip buletin de identitate; un dosar plic. (2). Pentru înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de masterat candidaţii vor completa o cerere de înscriere la care se anexează următoarele acte: diploma de licenţă sau diploma echivalentă cu aceasta (în conformitate cu prevederile legale în vigoare) în copie legalizată; certificatul de naştere (copie legalizată), certificatul de căsătorie (copie legalizată), respectiv certificatul de schimbare a numelui – dacă este cazul; buletinul/cartea de identitate – copie; adeverinţa medicală; chitanţa de plată a taxei de înscriere la admitere (valoarea taxei este stabilită de Senatul SNSPA); patru fotografii tip buletin de identitate; un dosar plic. (3). În perioada şcolarizării, dosarul se completează cu: Contractul de studii (formular tip); cererile pe baza cărora se eliberează adeverinţe; cererea privind alegerea temei lucrării de licenţă sau a disertaţiei şi a conducătorului de lucrare. Contractul de studii se semnează personal de către student/masterand. Art.8. (1). Înmatricularea în anul I, ca student/masterand, se face prin decizia rectorului SNSPA, la cererea candidatului declarat admis în urma susţinerii concursului de admitere. La înmatriculare, fiecare student/masterand este înscris în registrul matricol sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare corespunzătoare formei de învăţământ la care a susţinut concurs. Valoarea taxei de înmatriculare este stabilită anual de Senatul SNSPA. (2). După începerea anului universitar, secretariatul eliberează carnetul de student/masterand în care se trece numărul matricol. Carnetul de student/masterand serveşte ca act de identitate la intrarea în facultate, la examene, la biblioteci, în diverse locuri unde se cere dovada calităţii de student/masterand, precum şi în afara facultăţii, pentru obţinerea unor beneficii conform reglementărilor în vigoare. Carnetul de student/masterand nu poate fi folosit în locul buletinului sau cărţii de identitate şi nu poate fi înstrăinat. În carnet nu sunt admise sterşături şi corecturi, acestea reprezentând falsuri în acte publice care se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. Art.9. Dosarul candidatului care nu a fost declarat admis sau care se retrage din concursul de admitere nu se înapoiază, ci rămâne în arhiva facultăţii. Drepturile studenţilor/masteranzilor Art.10. (1). Pe perioada şcolarizării, studentul/masterandul ID are dreptul: a) să primească la începutul fiecărui semestru, în cuantumul taxei de studii următoarele: - cursuri şi, după caz, exerciţii de autoinstruire în format electronic (CD-uri); - Ghidul studentului ID. Materialele pot fi ridicate în baza carnetului de student/masterand şi a chitanţei de plată a ratei de şcolarizare aferente de la secretariatul DID sau de la secretariatele centrelor teritoriale; b) să audieze cursurile şi seminariile organizate pentru învăţământul de zi, în limita locurilor disponibile în sălile de curs ale facultăţii; c) să participe la tutoriatul pe discipline şi la alte activităţi specifice învăţământului la distanţă organizate de Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice;

69

d) să utilizeze laboratoarele, bibliotecile, sălile de lectură şi toate mijloacele puse la dispoziţie de Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice pentru pregătire profesională şi cercetare; e) să facă parte din cercurile ştiinţifice studenţeşti şi din colectivele de cercetare şi să prezinte lucrări la manifestările ştiinţifice organizate de facultate; f) să participe la manifestările publice organizate de FCRP (evenimente oficiale, conferinţe, ateliere, întâlniri de lucru); g) să primească sprijin din partea tutorilor în elaborarea lucrărilor individuale, parţiale şi anuale şi a lucrării de absolvire (licenţă sau disertaţie). Studentul/masterandul se poate adresa conducerii Departamentului de Învăţământ la Distanţă (DID) pentru rezolvarea unor probleme care privesc activitatea de învăţământ şi/sau relaţiile profesionale cu tutorii. (2). Studenţilor/masteranzilor le sunt puse la dispoziţie resursele de învăţare precum şi cele de orientare didactică pe platforma facultăţii – www.comunicare.ro. Accesul studenţilor/masteranzilor pe platforma www.comunicare.ro se face pe baza numelui de utilizator şi a parolei primite la începutul primului an de studii prin utilizarea secţiunii Campus virtual. Art. 11. Studentul/masterandul are dreptul să îşi exprime în scris obiecţiile privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor didactice. Cererea va fi înaintată Consiliului facultăţii, care o va analiza şi o va soluţiona în termenii prevăzuţi de legile în vigoare. Îndatoririle studenţilor/masteranzilor Art.12. Pe perioada şcolarizării, studentul/masterandul ID are obligaţia: a) să-şi însuşească cunoştinţele şi să-şi formeze deprinderile la fiecare disciplină, în concordanţă cu prevederile şi obiectivele prevăzute în planurile de învăţământ şi în programele analitice şi în concordanţă cu cerinţele titularilor de disciplină; b) să respecte programul stabilit de facultate pentru lucrul cu studenţii/masteranzii la forma ID, moralitatea, ordinea, disciplina şi drepturile colegilor, ale cadrelor didactice şi ale personalului administrativ din facultate. Studentul/masterandul este responsabil pentru întregul său comportament în calitatea pe care o are; c) să nu primească sau să ofere ajutor ilicit în timpul examenelor, în pregătirea referatelor şi a lucrărilor practice, în redactarea disertaţiilor sau a lucrărilor de licenţă; d) studenţii/masteranzii care plagiază pentru a realiza referate, proiecte sau lucrări de absolvire vor fi sancţionaţi conform prevederilor prezentului Regulament; e) să achite taxele, în cuantumul şi la termenele stabilite de SNSPA-FCRP; f) să-şi însuşească şi să respecte informaţiile cuprinse în Ghidul studentului ID; g) studentul/masterandul trebuie să respecte cu stricteţe cerinţele şi termenele stabilite de fiecare titular de disciplină în privinţa proiectelor, temelor, referatelor etc. h) să consulte de cel puţin două ori pe săptămână site-ul FCRP - Secţiunea „Ştiri şi Anunţuri“ pentru a se informa asupra procesului didactic şi administrativ. i) să anunţe DID, în termen de 7 zile lucrătoare, prin fax sau prin scrisoare poştală asupra modificărilor privind numele, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail etc. În cazul în care studentul/masterandul nu comunică modificările intervenite, DID nu îşi asumă responsabilitatea pentru imposibilitatea comunicării cu acesta. Taxele, condiţiile de restituire a taxelor şi penalizări Art. 13. (1). Cuantumul taxelor de admitere, înmatriculare şi şcolarizare sunt stabilite de către Senatul SNSPA. Cuantumul taxelor este făcut public pe site-ul FCRP şi este prezentat în Ghidul studentului ID.

70

(2). Senatul SNSPA decide şi cuantumul taxelor de pentru eliberarea următoarelor acte: situaţii şcolare, adeverinţe de finalizare a studiilor, diploma de absolvire ş.a. Art.14. Studentul/ masterandul are obligaţia să semneze Contractul de studii la începutul fiecărui an universitar. a) Studentului/masterandului care solicită restituirea taxei de şcolarizare ca urmare a renunţării la studii în cursul lunii octombrie i se va reţine 20% din totalul taxei anuale de şcolarizare. b) Începând cu 1 noiembrie cuantumul reţinut creşte lunar faţă de luna octombrie cu 10% din valoarea taxei anuale de şcolarizare. c) Depăşirea termenelor de achitare a ratelor taxei de şcolarizare prevăzute în Contractul de studii se sancţionează cu penalizări în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere din suma restantă. d) Chitanţele care dovedesc achitarea tuturor taxelor de şcolarizare sau a altor tipuri de taxe trebuie pastrate în original de către student/ masterand până la finalizarea studiilor. e) Studentul/ masterandul are obligaţia să achite taxele de studii conform reglementărilor instituţiei de învăţământ, achitarea taxelor la termenele prevăzute este condiţie obligatorie de intrare în sesiunile de examene. Evaluarea şi promovarea academică Art.15. Evaluarea pregătirii academice a studentului/masterandului se face pe întreg parcursul studiilor, în cadrul tutoriatului, a prezentării referatelor şi altor forme de verificare, precum şi prin examenele prevăzute în sesiunile din structura anului universitar. Art.16. Volumul şi nivelul cunoştintelor cerute la examen sunt stabilite prin programele analitice ale disciplinelor de studiu. Formele de evaluare pentru fiecare disciplină sunt propuse de către coordonatorii de disciplină şi sunt aprobate de Consiliul facultăţii. Art. 17. (1). Începând cu anul universitar 2005-2006 se aplică sistemul european de credite transferabile (ECTS). Creditele măsoară volumul de muncă, respectiv timpul de studiu necesare studentului/masterandului pentru a obţine la nivel mediu rezultatele planificate la fiecare disciplină de studiu. Creditele nu înlocuiesc evaluarea cunoştinţelor studentului/masterandului prin note, ele nu măsoară calitatea învăţării, ci volumul de muncă intelectuală a studentului/masterandului. (2). Fiecare an academic este încărcat cu 60 de credite cu o medie de 30 de credite pe semestru. La finalul celor trei ani de studii universitare de licenţă studentul trebuie să acumuleze 180 de credite. La finalul studiilor de masterat studentul trebuie să acumuleze 90 de credite (sistem pre-Bologna), respectiv 120 de credite (sistem Bologna). Art.18. Modul de susţinere a examenelor se stabileşte pentru fiecare disciplină în parte de către coordonatorul disciplinei şi se aduce la cunoştinţa studenţilor/masterandului în Ghidul studentului ID. Informaţiile se regăsesc şi pe pagina de Internet a facultăţii. Art.19. În Ghidul studentului/masterandului ID sunt prezentate disciplinele obligatorii şi opţionale din fiecare semestru conform planului de înăţământ. În fiecare semestru studentul/masterandul are obligaţia să parcurgă şi să promoveze toate disciplinele obligatorii şi să aleagă una sau mai multe discipline opţionale din planul de învăţământ, astfel încât să acumuleze câte 30 de credite. Alegerea disciplinelor opţionale se face prin prezentarea la examen; disciplina opţională o dată aleasă trebuie parcursă până la promovarea ei. Nu este permisă alegerea aleatoare a disciplinelor obligatorii sau opţionale din semestre diferite faţă semestrul curent al anului universitar respectiv. Art.20. Evaluarea studenţilor/masteranzilor se face cu note de la 10 la 1, exprimate în numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5. La disciplina la care se susţin mai multe probe (examen scris, referat ş.a.) examinatorul va stabili o singură notă (cifră întreagă) pentru aprecierea rezultatelor obţinute de student/masterand.

71

Art.21. Studentul/masterandul care se consideră nedreptăţit de modul în care a fost evaluat se poate adresa Biroului Consiliului facultăţii prin intermediul unei contestaţii scrise, depuse şi înregistrate la Secretariatul DID, în termen de trei zile de la data comunicării rezultatelor evaluării. Biroul Consiliului facultăţii, în urma discuţiilor cu examinatorul, stabileşte modul de soluţionare a contestaţiei. Dacă se apreciază că cererea este întemeiată, Biroul Consiliului facultăţii va stabili împreună cu şeful de catedră o comisie de reexaminare. Soluţionarea contestaţiilor depuse de către studenţi/masteranzi se face în decursul aceleiaşi sesiuni de examene. Art.22. Practica de specialitate se desfăşoară în organizaţii (instituţii, societăţi comerciale, agenţii şi altele) la alegerea studentului/masterandului. Rezultatele acestei forme de instruire sunt evaluate de îndrumătorul-cadru didactic, pe baza dosarului de practică în care se precizează domeniul, activitatea desfăşurată, precum şi nota propusă de către conducătorul departamentului în care aceasta s-a desfăşurat. Art.23. (1). La fiecare disciplină, studentul/masterandul se poate prezenta la examene de două ori în cuantumul taxei anuale de studii, la datele programate. Prezentarea la examenele din sesiunea de restanţe, incluzând şi posibilitatea măririi de notă, se face în regim cu taxă/examen. Cuantumul taxei este stabilit de Senatul SNSPA. (2). În centrele teritoriale examenele se desfăşoară în sistem online. Sunt incluse în cuantumul taxei de studii două şanse de examinare, iar prezentarea în sesiunile de restanţe se face cu achitarea taxelor stabilite de FCRP. Studenţii din centrele teritoriale se pot prezenta la examene şi la sediul FCRP, pe baza cererii scrise, la datele stabilite pentru grupele din Bucureşti, cu condiţia respectării prevederilor din Art. 23 (1). Art.24. (1). Este declarat intergralist al anului I de studii şi este promovat în anul II studentul care la sfârşitul anului I a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite. Este declarat intergralist al anului II de studii şi este promovat în anul III studentul care la sfârşitul anului II a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite. Este declarat intergralist al anului III de studii şi este declarat absolvent studentul care la sfârşitul anului III a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite. (2). Este promovat în anul II studentul care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul I, adică minim 50% din credite. În acest caz, studentul trebuie să susţină, pe lângă examenele anului II, toate sau o parte din examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă diferenţiată pe ani de studii. (3). Este promovat în anul III studentul care nu are restanţe din anul I şi care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul II. Acesta trebuie să susţină, pe lângă examenele anului III, toate examenele restante din anul II. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă. (4). Este promovat în anul III studentul care a acumulat minim 60 de credite din anul I şi anul II, adică minim 50% din credite din totalul celor doi ani de studii. În acest caz, studentul trebuie să susţină, pe lângă examenele anului III, toate examenele restante din anul II şi toate examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă. (5). Studentul care a acumulat între 0 şi 29 de credite aferente unui an de studii este exmatriculat. (6). Cazurile speciale (concedii medicale, forţa majoră etc.) sunt considerate excepţii şi se rezolvă conform deciziilor Consiliului facultăţii. (7). Drept consecinţă a recunoaşterii creditelor acumulate şi notelor de promovare obţinute pe perioada şcolarităţii procedura repetenţiei este inaplicabilă. (8). Studentul care la finalul anului III nu şi-a finalizat în totalitate obligaţiile şcolare poate solicita în scris Consiliului FCRP, în luna octombrie, acordarea unui an de graţie pentru susţinerea examenelor restante şi acumularea creditelor restante în regim cu taxă.

72

Art. 25. (1). Este declarat intergralist al anului I de studii şi este promovat în anul II masterandul care la sfârşitul anului I a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite. (2). Este declarat intergralist al anului II de studii şi este declarat absolvent masterandul care la sfârşitul anului II a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite (în sistem Bologna), respectiv 30 de credite (în sistem pre-Bologna). (3). Este promovat în anul II masterandul care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul I, adică minim 50% din credite. În acest caz, masterandul trebuie să susţină, pe lângă examenele anului II, toate examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă. (4). Masterandul care a acumulat între 0 şi 29 de credite aferente unui an de studii este exmatriculat. (5). Masterandul care la finalul anului II nu şi-a finalizat în totalitate obligaţiile şcolare poate solicita în scris Consiliului FCRP, în luna octombrie, acordarea unui an de graţie pentru susţinerea examenelor restante şi acumularea creditelor restante în regim cu taxă. (6). Cazurile speciale (concedii medicale, forţa majoră etc.) sunt considerate excepţii şi se rezolvă conform deciziilor Consiliului facultăţii. (7). Drept consecinţă a recunoaşterii creditelor acumulate şi notelor de promovare obţinute pe perioada şcolarităţii procedura repetenţiei este inaplicabilă. Exmatricularea Art. 26. (1). Exmatricularea se face de către Rectorul S.N.S.P.A., la propunerea Biroului Consiliului FCRP dacă studentul/masterandul se află într-una dintre următoarele situaţii: a) nu a promovat, la încheierea ultimului an de studii (anul IIII – învăţământ universitar de licenţă, respectiv anul II – învăţământ universitar de masterat) toate disciplinele obligatorii şi opţionale alese din planul de învăţământ al specializării pe care o urmează şi nu a solicitat să urmeze un an suplimentar sau nu i-a fost aprobată de Consilul FCRP parcurgerea unui an suplimentar; b) nu a acumulat minim 30 de credite la sfârşitul anului universitar ID; c) nu a semnat Contractul de studii până la data de 15 octombrie a fiecărui an universitar; d) nu a achitat taxele de studii la termenele stabilite sau nu respectat regimul penalizărilor; e) a încercat să promoveze examenele sau alte probe de evaluare prin fraudă; f) a primit sau a acordat ajutor ilicit în vederea promovării examenelor sau altor probe de evaluare; g) a plagiat în vederea elaborării lucrării de absolvire (licenţă sau disertaţie); h) a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară (comportament indecent, comportament agresiv, vandalism, limbaj obscen, furt sau tentativă de furt, hărţuire sexuală şi alte infracţiuni pedepsite de lege). (2) Nu este posibilă reînmatricularea în cazul în care studentul/masterandul s-a aflat în situaţiile e), f), g) sau h) prezentate în prezentul articol. Reînmatricularea Art. 27. (1). Reînmatricularea persoanelor care au avut calitatea de student sau masterand se face de către Rectorul S.N.S.P.A., la propunerea Biroului Consiliului FCRP. (2). Reînmatricularea persoanelor care au avut calitatea de student sau masterand poate fi realizată în următoarele situaţii: (a) persoana exmatriculată care a obţinut peste 50% din numărul total de credite aferente perioadei de şcolarizare parcursă şi are cel mult 5 discipline nepromovate în această perioadă

73

poate fi reînmatriculată într-un an de studii superior celui din care a fost exmatriculat. Ea va achita următoarele taxe: taxa de reînmatriculare şi taxa anuală de şcolarizare sau, după caz, numai taxele pentru disciplinele nepromovate anterior; (b) persoana exmatriculată care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe întreaga perioadă de scolarizare parcursă va fi reînmatriculat în anul II sau III de studii, după caz, taxele ce urmează a fi achitate fiind: taxa de reînmatriculare şi taxa anuală de şcolarizare; (c) persoanele exmatriculate pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun aceloraşi exigenţe de la punctele (a) si (b) după parcurgerea procedurilor de reînmatriculare. (d) persoanele exmatriculate în timpul sau imediat după anul I de studii nu pot fi reînmatriculate. Acestea pot susţine un nou examen de admitere. (e) persoanele exmatriculate pentru fraudă sau pentru alte abateri grave de la disciplina universitară nu mai pot fi reînmatriculate în cadrul facultăţilor SNSPA. (3). Studenţii care la data exmatriculării au obţinut mai puţin de 50% din numărul total de credite (ECTS) alocate disciplinelor din perioada de studii parcursă nu mai au dreptul să fie reînmatriculaţi. De asemenea nu se pot reînmatricula persoanele care au beneficiat de prelungiri ale şcolarităţii pentru neîndeplinirea sarcinilor profesionale. Aceştia pot susţine un nou examen de admitere, iar în cazul în care au fost declaraţi admişi, după înmatriculare şcolaritatea acestora poate fi echivalată pe baza situaţiei şcolare din momentul exmatriculării. (4). Reînmatricularea în cadrul FCRP se poate face prin dispoziţia Rectorului SNSPA o singură dată, în maxim doi ani de la exmatriculare, numai la specializarea pentru care persoanele în cauză au dat admitere. (5). Studentul/masterandul exmatriculat poate fi reînmatriculat în anul imediat următor ultimului an de studii în care a fost declarat integralist. Cererea de reînmatriculare se depune la Secretariatul DID în perioada 25-30 septembrie. Întreruperea studiilor, transferări Art.28. (1). Studentul poate beneficia de întreruperea studiilor doar pentru anul al II-lea de studii pe baza cererii aprobată de Consiliul FCRP. Studentul care solicită întreruperea studiilor trebuie să aibă taxele achitate la zi. La reluarea studiilor, studentul va îndeplini obligaţiile şcolare restante şi rezultate în urma eventualelor modificări ale planului de învăţământ, cu asigurarea continuităţii plăţii taxelor. (2). Masterandul poate beneficia de întreruperea studiilor doar pentru anul al II-lea de studii pe baza cererii aprobată de Consiliul FCRP. Masterandul care solicită întreruperea studiilor trebuie să aibă taxele achitate la zi. La reluarea studiilor, masterandul va îndeplini obligaţiile şcolare restante şi rezultate în urma eventualelor modificări ale planului de învăţământ, cu asigurarea continuităţii plăţii taxelor. Taxa de reînmatriculare se stabileşte de Senatul SNSPA. Art.29. Studentele/masterandele gravide pot beneficia, la cerere, pe baza actelor medicale, de o perioadă de întrerupere a studiilor cu o durată echivalentă cu durata concediului legal acordat pentru creşterea şi îngrijirea copilului, cu respectarea prevederilor articolului anterior. Art.30. (1). Studentul/masterandul se poate transfera de la Bucureşti la centrele teritoriale şi de la un centru al facultăţii la altul o singură dată în perioada şcolarităţii pe baza unei cereri depuse în luna octombrie la secretariatul centrului de la care doreşte să fie transferat. (2). Transferul studentului/masterandului de la forma ID la forma de învăţământ de zi cu taxă în cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice se face doar în anul al II-lea de studii pe baza unei cereri pe care studentul/masterandul o depune la Secretariatul DID. Cererile sunt discutate şi aprobate de Consiliul FCRP în limita numărului de locuri eliberate în anul respectiv la forma de învăţământ de zi cu taxă. (3). Studentul/masterandul care solicită transferul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

74

a) să aibă toate examenele promovate din anul universitar anterior; b) media finală în anul universitar anterior sa fie mai mare de 9,00; c) să aibă taxele achitate la zi. În cazul în care numărul cererilor este mai mare decât numărul locurilor eliberate, locurile vor fi ocupate în ordinea descrescătoare a mediilor înregistrate în anul de studii încheiat. Cererile de transfer se depun până la data de 1 septembrie a fiecărui an calendaristic. (4). Transferările de la o facultate la alta şi de la o universitate la alta sunt reglementate prin Carta SNSPA. Art.31. Consiliul FCRP care primeşte studentul/masterandul transferat stabileşte: examenele de diferenţă, perioada de susţinere a examenelor de diferenţă şi regimul taxelor de studii. Art.32. Studentul/masterandul care nu respectă programul de diferenţe stabilit de Consiliul DID-FCRP sau care nu promovează pe parcursul a două semestre examenele de diferenţă stabilite va fi exmatriculat. Recompense Art.33. Pentru performanţe deosebite în activitatea academică, studentul/masterandul poate fi recompensat prin: a) acordarea diplomei de merit (dacă pe întreg parcursul şcolarizării a obţinut numai note de 9 şi 10, iar media de absolvire pe anii de studii şi la examenul de absolvire este de minim 9,50); b) forme de premiere stabilite de Consiliul FCRP, în conformitate cu reglementările legale. Sancţiuni Art.34. (1). Nerespectarea de către student/masterand a îndatoririlor ce decurg din prezentul Regulament atrage după sine aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment; b) exmatriculare. Sancţiunea de la punctul a) se aplică de către Consiliul FCRP, iar cea de la punctul b) de către Senatul SNSPA, la propunerea Consiliului FCRP. (2). Sancţiunile se aplică în funcţie de natura şi gravitatea abaterilor, de repetarea lor şi de condiţiile în care au fost săvârşite. Ele pot fi contestate în termen de 10 de zile din momentul anunţării sancţiunii. Finalizarea studiilor Art.35. Examenele promovate, certificatele şi diplomele de licenţă/master obţinute în sistem ID sunt identice cu examenele promovate, certificatele şi diplomele de licenţă/master obţinute în sistemul învăţământului de zi. Art.36. (1). Studiile efectuate în sistemul învăţământ universitar de licenţă – forma ID – se încheie cu examen de licenţă organizat pe baza Legii învăţământului nr. 84/1995 republicată, pe baza Legii privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor nr. 88/1993 cu modificările ulterioare, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi pe baza criteriilor specifice stabilite de Senatul SNSPA. (2). Înscrierea la examenul de licenţă se face doar dacă studentul a promovat toate examenele şi toate formele de verificare şi dacă a achitat toate taxele de şcolarizare (inclusiv eventualele penalizări). (3). Lucrarea de licenţă trebuie elaborată în conformitate cu normele şi condiţiile de redactare stabilite de FCRP şi făcute publice pe site-ul www.comunicare.ro. Nerespectarea acestor

75

norme conduce la respingerea lucrării de absolvire de către cadrul didactic coordonator şi/sau către comisia de examen de licenţă. (4). Nota minimă la examenul de licenţă este 6 (şase). (5). După promovarea examenului de licenţă, absolventul primeşte Diplomă de Licenţă în specializarea universitară “Comunicare şi relaţii publice”. Absolventul de la învăţământul universitar de licenţă – forma ID – care nu a promovat examenul de licenţă primeşte un Certificat de Absolvire care atestă efectuarea studiilor universitare fără licenţă şi poate repeta acest examen în condiţiile prevăzute de Legea învăţământului în vigoare. Art.37. (1). Masteratul – forma ID – se încheie cu examen de disertaţie organizat pe baza Legii învăţământului nr. 84/1995 republicată, pe baza Legii privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor nr. 88/1993 cu modificările ulterioare, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi pe baza criteriilor specifice stabilite de Senatul SNSPA. (2). Înscrierea la examenul de disertaţie se face doar dacă masterandul a promovat toate examenele şi toate formele de verificare şi dacă a achitat toate taxele de şcolarizare (inclusiv eventualele penalizări). (3). Disertaţia trebuie elaborată în conformitate cu normele şi condiţiile de redactare stabilite de FCRP şi făcute publice pe site-ul www.comunicare.ro. Nerespectarea acestor norme conduce la respingerea lucrării de absolvire de către cadrul didactic coordonator şi/sau către comisia de examen de susţinere a disertaţiei. (4). Nota minimă la examenul de disertaţie este 6 (şase). (5). După promovarea examenului de disertaţie, absolventul primeşte Diplomă de Master în specializarea pentru care s-a pregătit. Absolventul studiilor universitare de masterat – forma ID – care nu a promovat examenul de disertaţie primeşte un Certificat de Absolvire care atestă efectuarea studiilor universitare de masterat fără disertaţie şi poate repeta acest examen în condiţiile prevăzute de Legea învăţământului în vigoare. II. REGULAMENTUL SESIUNILOR DE EXAMENE Reglementări generale Art.38. Calendarul sesiunilor de examene se anunţă la începutul fiecărui semestru în Ghidul studentului ID şi pe pagina de Internet a facultăţii. Art.39. Studentul/masterandul care nu achită taxele de şcolarizare în cuantumul şi la datele stabilite prin Contractul de studii nu poate participa la sesiunile de examinare. Art.40. (1). Evaluarea se poate face în una dintre formele: examen scris; examen asistat de calculator; test grilă; forme combinate; evaluare pe parcurs (referat, proiect etc.). (2). Tipul de examen pentru fiecare disciplină este stabilit de către coordonatorul de disciplină şi se anunţă la începutul fiecărui semestru în Ghidul studentului ID, prin CD-urile cu suportul didactic şi pe pagina de Internet a facultăţii. Organizarea sesiunii de examene Art.41. Studenţii sunt repartizaţi pe serii. Prezentarea studentului/masterandului la examen se face corespunzător graficului de examinare al seriei din care face parte. Art.42. Studentul/masterandul care nu s-a prezentat la nici o dată de examinare din sesiunea semestrială, care nu a obţinut note de promovare sau care nu este mulţumit de nota obţinută se poate prezenta în sesiunea de restanţe. Art.43. Accesul studenţilor/masteranzilor în sala de examen se face strict pe baza Carnetului de student, a actului de identitate sau a paşaportului.

76

Desfăşurarea probelor de examen Art.44. La intrarea studenţilor/masteranzilor în sala de examen, personalul de supraveghere verifică identitatea acestora pe baza Carnetului de student sau a actului de indentitate şi dreptul de a susţine examenul, respectiv dacă au achitate taxele la zi. Studenţii/masteranzii care nu au asupra lor documentele prevăzute nu sunt primiţi în sala de examen. Nu este permis accesul în bancă cu: aparate de telecomunicaţii, serviete, poşete, cărti, caiete etc. Telefoanele mobile vor fi obligatoriu închise. Art.45. Personalul de supraveghere consemnează prezenţa studenţilor/masteranzilor pe tabelul nominal. Responsabilul de sală anunţă modalitatea de examinare, subiectele pe baza cărora se va face examinarea şi durata examinării. Art.46. Din momentul anunţării subiectelor de examinare, nici un student/masterand nu mai poate intra în sală şi nici nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea. Art.47. În timpul examinării este interzisă folosirea de către studenţi/masteranzi a mijloacelor ilicite. Dovedirea folosirii unui asemenea mijloc se sancţionează cu eliminarea din examen şi cu exmatricularea. Art.48.(1). Studentul/masterandul care a încheiat lucrarea de examen o va preda responsabilului de sală şi va semna în tabelul nominal. La expirarea timpului destinat examenului, studenţii/masteranzii care nu au terminat lucrarea o predau în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit pentru elaborarea lucrărilor. Studenţii/masteranzii care nu au semnat în tabelul nominal nu pot reclama nota la proba respectivă. (2). Pentru disciplinele la care evaluarea finală se face atât pe bază de examen cât şi de referat, acesta se predă la data anunţată numai titularului de curs. Nu se acceptă predarea referatelor, proiectelor etc. la secretariatele ID din Bucureşti sau din centrele teritoriale. Studenţii/masteranzii care nu au predat referatul nu pot susţine examenul la disciplinele la care referatul este obligatoriu. Stabilirea şi comunicarea rezultatelor examinării Art.49. Secretariatul are obligaţia să comunice pe pagina de Internet a facultăţii în secţiunea destinată studenţilor/masteranzilor notele obţinute de aceştia la examene. III. DISPOZIŢII FINALE Art.50. Ghidul studentului/masterandului ID, care se distribuie semestrial în cuamtumul taxei de studii face parte din prezentul regulament. Art. 51. Orice modificări/completări aduse prezentului regulament vor fi adoptate, la propunerea Consiliului Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, de către Senatul SNSPA.

77

VIII. ANEXE

Anexa 1

Structura semestrelor I şi III ale anului academic 2010-2011

Activitate didactică 30.10.2010 – 19.03.2011

Tutoriate 08.11.2010 – 14.01.2011

Perioadă examene 15.01.2011 – 19.03.2011

Anexa 2

Programul de lucru cu studenţii al Secretariatului DID*

LUNI 11.00-13.00 15.00-17.00 MARŢI 11.00-13.00 15.00-17.00

MIERCURI 11.00-13.00 15.00-17.00 JOI 11.00-13.00 15.00-17.00

VINERI 11.00-13.00 14.00-16.00 * Acest program este valabil pe parcursul întregului an universitar, cu excepţia vacanţelor şi a sărbătorilor legale.

78

Anexa 3

Programul Bibliotecii SNSPA*

LUNI 10.00-12.00 13.00-18.00 MARŢI 10.00-12.00 13.00-18.00

MIERCURI 10.00-12.00 13.00-18.00 JOI 10.00-12.00 13.00-18.00

VINERI 10.00-12.00 13.00-14.00 * Acest program este valabil pe parcursul întregului an universitar, cu excepţia vacanţelor şi a sărbătorilor legale.

Programul Bibliotecii FCRP*

LUNI 09.00-17.00 MARŢI 09.00-17.00

MIERCURI 09.00-17.00 JOI 09.00-17.00

VINERI 09.00-16.00 * Acest program este valabil pe parcursul întregului an universitar, cu excepţia vacanţelor şi a sărbătorilor legale.

79

Anexa 4

Modalităţi de achitare a taxelor Tipul şi valoarea taxelor: 1. Taxa de şcolarizare Pentru anul academic 2010-2011, forma de învăţământ masterat ID, valorile taxelor de şcolarizare sunt prezentate mai jos. Anul I - 2000 LEI /an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele: a) Integral (reducere 200 LEI): 1800 LEI la înmatriculare în perioada 01-15 septembrie 2010 pentru studenţii admişi în sesiunea din iulie 2010, respectiv 01-15 octombrie 2010 pentru studenţii admişi în sesiunea din septembrie 2010; b) 2 rate (reducere 100 LEI): rata 1 = 900 LEI la înmatriculare în perioada 01-15 septembrie 2010 pentru studenţii admişi în sesiunea din iulie 2010, respectiv 01-15 octombrie 2010 pentru studenţii admişi în sesiunea din septembrie 2010; rata 2 = 1000 LEI, data limită 31 ianuarie 2011; c) 3 rate: rata 1 = 700 LEI la înmatriculare în perioada 01-15 septembrie 2010 pentru studenţii admişi în sesiunea din iulie 2010, respectiv 01-15 octombrie 2010 pentru studenţii admişi în sesiunea din septembrie 2010; rata 2 = 700 LEI, data limită 31 ianuarie 2011; rata 3 = 600 LEI, data limitiă 31 mai 2011. Anul II (120 credite) - 1.600 LEI/an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele: a) Integral (reducere 100 LEI): 1.500 LEI, data limită 31 octombrie 2010. b) 2 rate (reducere 50 LEI): rata 1 = 800 LEI, data limită 31 octombrie 2010; rata 2 = 750 LEI, data limită 31.01.2011. c) 3 rate: rata 1 = 600 LEI, data limită 31 octombrie 2010; rata 2 = 500 LEI, data limită 31.01.2011; rata 3 = 500 LEI, data limită 31.05.2011. Anul II (90 credite) - 1.400 LEI/an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele: a) Integral (reducere 100 LEI): 1.300 LEI, data limită 31 octombrie 2010. b) 2 rate (reducere 50 LEI): rata 1 = 700 LEI, data limită 31 octombrie 2010; rata 2 = 650 LEI, data limită 31.01.2011. c) 3 rate: rata 1 = 500 LEI, data limită 31 octombrie 2011; rata 2 = 500 LEI, data limită 31.01.2011; rata 3 = 400 LEI, data limită 31.05.2011. 2. Alte taxe Taxă de restanţă – 40 LEI; În cazul neprezentării la restanţe, chitanţa justificativă NU este valabilă şi la următoarea sesiune de restanţe; Taxă pentru mărirea notei – 20 LEI; Taxă pentru susţinerea examenului de disertaţie – 200 LEI; Taxă de repetare a examenului de disertaţie – 200 LEI. Taxele cuprinse la puctele de mai sus şi alte tipuri de taxe (adeverinţe, foi matricole etc.) se achită în conformitate cu Decizia Consiliului FCRP şi cu Decizia Rectoratului SNSPA nr. 53/08.06.2010.

80

Taxele se pot plăti la sucursalele Citibank din Bucureşti şi din ţară (prin intermediul programului EasyPayments), la orice oficiu CEC din ţară, fără nici un comision ori taxe suplimentare, sau prin ordin de plată la orice bancă. În week-end-uri se pot efectua plăţi numai prin sistemul EasyPayments, la Citibank. La sucursalele Citibank România există bancomate cu programul EasyPayments prin care studentul poate plăti taxele doar cu CNP. ATENŢIE! Nu se plăteşte cu cardul. Selectaţi din Meniu categoria UNIVERSITĂŢI şi apoi selectaţi SNSPA-FCRP. Urmaţi cu atenţie toate instrucţiunile, iar după introducerea datelelor de identificare – CNP (codul numeric personal) – EasyPayments va solicita introducerea bancnotelor ce vor fi depuse în fanta luminată. EasyPayments va număra bancnotele introduse şi va afişa pe ecran suma depusă. Dacă pe parcursul operaţiunii doriţi să completaţi suma depusă sau să o retrageţi, EasyPayments vă oferă această opţiune. EasyPayments va elibera o chitanţă de confirmare ce va conţine detaliile plăţii şi suma depusă. La CEC este obligatoriu ca la completarea formularului de plată să menţionaţi CNP (cod numeric personal). Prezentăm, în continuare, un specimen de formular Citibank România care se găseşte la oficiile CEC.

Observaţii: Datele înscrise în specimen la rubricile Data, Numele deponentului, Act de identitate/ID, Suma depusă şi Detaliile plăţii sunt prezentate doar pentru exemplificare.

81

Pentru ca formularul să fie valid este necesară completarea corectă a tuturor rubricilor menţionate: - Numele firmei deponente (în cazul în care taxa de şcolarizare este achitată de către o instituţie); - Numele studentului (trebuie specificată iniţiala tatălui şi prenumele complet. În cazul în care studentul îşi schimbă numele în urma căsătoriei, trebuie să menţioneze pe chitanţă numele conform certificatului de naştere şi numele din BI sau CI); - Codul numeric personal (la rubrica actul de identitate); - Suma depusă în LEI; - Numele clientului (FCRP - ID - LEI); - Numărul contului RO 52 CITI 0000 000825076018. La rubrica Detaliile plăţii se vor completa: - Tipul taxei (şcolarizare – rata I/II/III; restanţă – trebuie să fie specificat şi numele materiei respective, admitere, înmatriculare etc.); - Forma de învăţământ (ID); - Anul de studiu. Dacă taxa este achitată prin ordin de plată este obligatorie completarea în câmpul DETALII a numelui studentului pentru care se efectuează plata, CNP (codul numeric personal), tipul taxei şi anul de studiu al acestuia. În cazul în care taxa de şcolarizare este plătită de către o instituţie/firmă, este obligatorie încheierea unui contract între facultate şi firma/instituţia care sponsorizează serviciile educaţionale finanţate pe bază de taxe. Formularul tip pentru contract se poate ridica de la sediul facultăţii sau poate fi trimis, la cerere, pe adresa de e-mail a solicitantului. TOATE CHITANŢELE DE PLATĂ TREBUIE PĂSTRATE ÎN ORIGINAL DE CĂTRE STUDENT PÂNĂ LA ÎNCHEIEREA STUDIILOR.

82

Anexa 5

Localizarea sălilor

A040 Strada Polizu nr. 1

A041 Strada Polizu nr. 1

L201 Strada Polizu nr. 1

VA Calea Victoriei nr. 149

V224 Calea Victoriei nr. 149

V225 Calea Victoriei nr. 149

Camera 11 Strada Povernei nr. 6

Cancelarie Strada Povernei nr. 6

Sala 212 Strada Povernei nr. 6

Camera 319 Strada Povernei nr. 6

Departament informatică Strada Povernei nr. 6

Departament masterate învăţământ la distanţă în sistem online Strada Povernei nr. 6

Centrul NATO Strada Emanoil Bacaloglu nr. 2

83

Anexa 6

Cărţi, manuale şi alte publicaţii apărute la Editura comunicare.ro*

Cursuri universitare Ion Chiciudean, Valeriu Ţoneş, Gestionarea crizelor de imagine, 2010. Dan Petre, Dragoş Iliescu, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 1. Psihologia consumatorului, ediţia a 2-a, 2010. Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Organizaţia inteligentă. Zece teme de managementul organizaţiilor, 2010, ediţia a 2-a. Constantin Hlihor, Ecaterina Hlihor, Comunicarea în conflictele internaţionale (Secolul XX şi începutul secolului XXI), 2010. Cornelia Maxim, Comunicarea online – provocări şi oportunităţi. Instrumente Office pentru mediul de comunicare, 2009. Anne-Marie Codrescu, Denisa-Adriana Oprea, Communication interculturelle et discours médiatique, 2009. Camelia Beciu, Comunicare şi discurs mediatic, 2009. Dan Petre, Mihaela Nicola, Introducere în publicitate, 2009, ediţia a 2-a. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală. Gesturile şi postura, 2008, ediţia a 2-a. Dan Petre, Dragoş Iliescu, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 2. Psihologia reclamei, 2008, ediţia a 2-a. Emilian Manciur, Protocol instituţional, 2008, ediţia a 2-a. Constantin Brătianu, Management şi marketing. Concepte fundamentale, 2006. Bogdan Teodorescu, Dorina Guţu, Radu Enache, Cea mai bună dintre lumile posibile. Marketingul politic în România – 1990-2005, 2005. Dragoş Iliescu, Dan Petre, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 1. Psihologia reclamei, 2005. Mihaela Vlăsceanu, Organizaţia: proiectare şi schimbare. Introducere în comportamentul organizaţional, 2005. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală. Gesturile şi postura, 2005. Ştefan Stanciu, Mihaela Ionescu, Cultură şi comportament organizaţional, 2005. Alexandrina-Corina Andrei, Everyday English, 2004. Anne-Marie Codrescu, Nicoleta Tănase, Le Français au quotidien, 2004. Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizaţiilor, 2004. Constantin Schifirneţ, Sociologie, 2004. Dan Petre, Mihaela Nicola, Introducere în publicitate, 2004. Grigore Georgiu, Filosofia culturii. Cultură şi comunicare, 2004. Nicolae Frigioiu, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, 2004. Septimiu Chelcea, Iniţiere în cercetarea sociologică, 2004. Silvia Săvulescu, Retorică şi teoria argumentării, 2004. Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Relaţiile publice – eficienţă prin comunciare, 2003. Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Organizaţia inteligentă. 10 teme de managementul organizaţiilor, 2003. Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Imagologie. Imagologie istorică, 2003. Ion Chiciudean, Bogdan Halic (coordonatori), Studii de imagologie istorică, 2003. Paul Dobrescu, Geopolitica, 2003. Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media şi societatea, 2003. Ştefan Stanciu, Mihaela Ionescu, Cristina Leovaridis, Dan Stănescu, Managementul resurselor umane, 2003.

84

Vasile Tran, Irina Stănciugelu, Teoria comunicării, 2003. Andrei Găitănaru, Calculatorul – mediu şi canal de comunicare, 2002. Anne-Marie Codrescu, Stratégies de communication en français, 2002. Camelia Beciu, Comunicare politică, 2002. Constantin Hlihor, Istoria secolului XX, 2002. Constantin Opran (coordonator), Managementul proiectelor, 2002. Emilian Manciur, Protocol instituţional, 2002. Grigore Georgiu, Istoria culturii române moderne, 2002. Ion Chiciudean, Valeriu Ţoneş, Gestionarea crizelor de imagine, 2002. Simona Miculescu, Relaţii publice internaţionale în contextul globalizării, 2002. Vasile Macoviciuc, Filosofie, 2002. Bogdan Teodorescu (coordonator), Marketing politic şi electoral, 2001. Cornelia Maxim, Secretariat şi corespondenţă instituţională, 2001. Diana Iulia Nastasia, Focus on Communication, 2001. Diana Iulia Nastasia, Sorin Nastasia, Bridges Over Cultures, 2001. Dumitru Borţun, Semiotică. Limbaj şi comunicare, 2001. Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Noţiuni de imagologie istorică şi comunicare interetnică, 2001. Mihaela Nicola, Dan Petre, Publicitate, 2001. Mihai Gavotă, Baze de date, 2001. Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, 2001. Valerică Dabu, Drept constituţional şi instituţii politice, 2001. Valerică Dabu, Dreptul comunicării sociale, 2001. Anne-Marie Codrescu, Communiquer en français, 2000. Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, 2000. Cultura comunicării Walter Lippmann, Opinia publică, 2009. Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri şi structuri, 2008, ediţia a 2-a. Fernand Braudel, Scrieri despre istorie, 2008. Gabriel Tarde, Opinia şi mulţimea, 2007. Erving Goffman, Viaţa cotidiană ca spectacol, ediţia a 2-a, 2007. Jürgen Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, 2005. Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri şi structuri, 2005. Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială, 2004. Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelişul nostru social, 2004. Edward L. Bernays, Cristalizarea opiniei publice, 2003. Erving Goffman, Viaţa cotidiană ca spectacol, 2003. Spaţiul public Wally Olins, Despre brand, ediţia a 2-a, 2010. Alexandre Dorna, Fundamentele psihologiei politice, 2004. Jean-Noël Kapferer, Căile persuasiunii , 2002. Lucien Sfez, O critică a comunicării, 2002.

85

Imagine, strategie, media Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, 2010. Ralf Leinemann şi Elena Baikalţeva, Eficienţa în relaţiile publice, 2007. John W. Baird, James B. Stull, Comunicarea în afaceri, 2003. Michael Bland, Alison Theaker, David Wragg, Relaţiile eficiente cu mass media, 2003. Michael Regester, Judy Larkin, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, 2003. Benoît Heilbrunn, Logo-ul, 2002. .edu William K. Cummings, Instituţii de învăţământ. Un studiu comparativ asupra dezvoltării învăţământului ân Germania, Franţa, Anglia, SUA, Japonia, Rusia, 2007. Orio Giarini, Mircea Maliţa, Dubla spirală a învăţării şi muncii, 2005. În afara colecţiilor Tiberiu Fărcaş, Colosul cu picioare de hârtie. O istorie subiectivă şi ilustrată a presei scrise. 1990–2010, 2010. Nicoleta Corbu, Mădălina Boţan, Telepreşedinţii. Radiografia unei campanii electorale, 2010. Scott M. Cutlip, Allen H. Center, Glen M. Broom, Relaţii publice eficiente, ediţia a 9-a, 2010. Wally Olins, Noul ghid de identitate Wolff Olins, ediţia a 2-a, 2010. George Ritzer, Mcdonaldizarea societăţii, 2010. Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiintelor socioumane, 2010. Emil Bălan, Cristi Iftene, Dragoş Troanţă, Gabriela Varia, Marius Văcărelu, Dreptul la o bună administrare. Între dezbaterea doctrinară şi consacrarea normativă, 2010. Joseph R. Dominick, Ipostazele comunicării în masă. Media în era digitală, 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. I, Oficiale, 1884–1888, 1897–1899), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. II, Oficiale, 1901–1904), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. III, Oficiale, 1907–1910), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. IV, Parlamentare, 1895–1899), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. V, Parlamentare, 1901–1904), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. VI, Parlamentare, 1907–1911), 2009. Paul Dobrescu, Remus Pricopie, Mihaela Alexandra Ionescu, R&D Perspectives. Promoting Innovation Through Education, Culture and Communication, 2009. Jan Sadlak, Klaus Hüfner, Remus Pricopie, Laura Grünberg, UNESCO Forum on Higher Education in the Europe Region: Acces, Values, Quality and Competitiveness, 2009. Camelia Beciu, Ioan Drăgan, Dana Popescu-Jourdy, Odile Riondet, Cultures et communication. Regards croisés sur les pratiques, 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. IV, 1989–2007), 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. III, 1945–1989), 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. II, 1917–1944), 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. I, 1790–1916), 2008. Emil Bălan, Cristi Iftene, Gabriela Varia, Marius Văcărelu, Dreptul administrativ contemporan: spre o concepţie unitară în doctrina şi practica românească, 2008. Paul Dobrescu, Geopolitica, 2008, ediţia a 2-a.

86

Paul Dobrescu (coord.), Loredana Ivan, Valeriu Frunzaru, Diana-Maria Cismaru, Alexandra Zbuchea, Malina Ciocea, George Tudorie, Alexandru Carlan, Camelia Crisan, Cultural creatives. Cercetări privind evoluţia valorilor în societatea românească, 2008. Mălina Ciocea, Alexandrina Andrei, Livia Popa, PR Your English!, 2008. David Macey, Dicţionar de teorie critică, 2008. Remus Pricopie, Irina Stănciugelu, Mihaela Alexandra Ionescu, Relaţiile publice în şcoli. Încredere şi parteneriat comunitar, 2008. Dragoş Iliescu, Mihaela Alexandra Ionescu, Ştefan Stanciu, Rolul reprezentării metaforice ca vehicul de transmitere a semnificaţiilor în fenomenele organizaţionale, 2008. Ovidiu Caraiani (coordonator), Dreptate sau moralitate? O introducere în filozofia politică a lui John Rawls, 2008. Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Nicoleta Corbu, Istoria comunicării, 2007. Constantin Schifirneţ, Formele fără fond, un brand românesc, 2007. Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiintelor socioumane, ediţia a 4-a, 2007. Dorina Guţu, Războiul din Irak şi războiul de acasă. O campanie prezidenţială americană, 2007. Marian Petcu (coord.), Cenzura în spaţiul cultural românesc, 2005. Ion Ianoşi, Studii de filosofie a artei, 2005. Marian Petcu, Jurnalist în România. Istoria unei profesii, 2005. Dragoş Iliescu, Metodologia Q, 2005. Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiintelor socioumane, 2005. Wally Olins, Noul ghid de identitate Wolff Olins, 2004. Dorin Suciu, Cum să câştigăm alegerile. Ghid practic de campanie electorală, 2004. Bogdan-Alexandru Halic, Pace şi război în Ţara Românească în secolele XIV-XVI, 2003. Vasile Tran, Alfred Vasilescu, Tratat despre minciună, 2003. Mihaela Vlăsceanu, Managementul carierei, 2002. Henri H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice, 2001. Ilie Pârvu, Filosofia comunicării, 2000. AcademicA Dan Berindei, În mijlocul cetăţii, 2009. Ioan Hudiţă, Jurnal politic (1 martie 1942 – 31 ianuarie 1943), 2009. * Cărţile pot fi procurate de la Biblioteca FCRP, Str. Povernei 6-8, Bucureşti.

87

Anexa 7

Formular de înscriere la disertaţie Subsemnatul(a), .................................................................................................................................................... student(ă) la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, anul absolvirii ..................., studii postuniversitare, respectiv studii universitare de masterat la masteratul ...................................................................................................................................................vă rog a-mi aproba înscrierea la sesiunea de susţinere a disertaţiei din luna ............................., anul ..........., cu tema: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ pentru care propun următorul plan: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Date de contact:

telefon ............................................................ adresă de e-mail ...........................................

Data: Semnătura studentului: Numele cadrului didactic îndrumător: .................................................................................. Semnătura cadrului didactic îndrumător: ..................................................................................

Domnului Decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice

88

Anexa 8

Contacte BUCUREŞTI Adresa: Str. Povernei, nr. 6-8, Secretariat ID: tel./fax 021-318.08.87 Secretariat ZI: tel./fax 021-318.08.82

www.comunicare.ro e-mail: [email protected]

BRAŞOV Adresa: Str. Lungă, nr. 130, et. 2 Contacte: telefon: 0753-084.056

tel./fax: 0268-475.418 e-mail: [email protected] CLUJ Adresa: Institutul Proiect, Str. Moţilor, nr. 6-8, et. 4 Contacte: telefon: 0753-084.030 tel./fax: 0264-450.122 e-mail: [email protected] CRAIOVA Adresa: str. Constantin Brâncuşi nr. 15 Contacte: telefon: 0753-084.049 tel./fax: 0251-420.600 e-mail: [email protected] CONSTANŢA Adresa: CPPMC, Str. Baba Novac, nr. 101 Contacte: telefon: 0753-084.051 tel./fax: 0241-691.951 e-mail: [email protected] IAŞI Adresa: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iaşi – Facultatea de Chimie

Industrială, Str. Dimitrie Mageron, nr. 71, et. 4 Contacte: telefon: 0753-084.047 tel./fax: 0232-206 355 e-mail: [email protected]

brosura_m

Documents