brosura_m

GHIDUL STUDENTULUI STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

Anul academic 2014-2015

© SNSPA – 2014 Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Toate drepturile asupra acestei publicaţii aparţin Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice – SNSPA. Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această publicaţie este posibilă doar cu acordul prealabil scris al editorului.

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Bd. Expoziţiei, nr. 30A, Sector 1, Bucureşti www.comunicare.ro E-mail: [email protected]

3

CUPRINS

I. Studii universitare de masterat în sistem IFR ........................................................ 5

Masterat în Comunicare şi relaţii publice - anul I .................................................................... 5

1. Teoria comunicării ............................................................................................................. 6 2. Mass media şi societatea ................................................................................................... 9 3. Geopolitică. Relaţii internaţionale şi instituţii europene ............................................. 11 4. Lobby ................................................................................................................................... 13

Masterat în Comunicare şi relaţii publice - anul II ................................................................... 15

1. Marketing politic şi electoral ............................................................................................ 16 2. Comunicare audio-vizuală ............................................................................................... 18 3. Analiza imaginii ................................................................................................................. 20

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane - anul I ............................................ 22

1. Managementul strategic al resurselor umane. Diagnoza organizaţională ................ 23 2. Cultură şi comportament organizaţional ....................................................................... 26 3. Managementul personalului ............................................................................................ 28 4. Relaţii publice în organizaţii ............................................................................................ 30

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane - anul II .......................................... 32

1. Drept şi legislaţia muncii .................................................................................................. 33 2. Introducere în psihodiagnoză .................………............................................................. 36 3. Managementul talentului în organizaţii ......................................................................... 38 4. Politici ocupaţionale în UE ............................................................................................... 42

Masterat în Management şi comunicare în afaceri - anul I ..................................................... 44

1. Comunicare I. Comunicarea internă ............................................................................... 45 2. Comunicare II. Comunicarea externă a firmei .............................................................. 47 3. Marketing ............................................................................................................................ 50 4. Lobby ................................................................................................................................... 53

Masterat în Management şi comunicare în afaceri - anul II .................................................... 55

1. Negociere în afaceri ........................................................................................................... 56 2. Brandul de angajator ......................................................................................................... 59 3. Afaceri în medii instabile .................................................................................................. 62

Masterat în Managementul proiectelor - anul I ......................................................................... 65

1. Globalizare şi integrare europeană ................................................................................. 66 2. Managementul proiectelor I ............................................................................................. 72 3. Strategii şi tehnici de atragere a finanţării de la Uniunea Europeană ....................... 77

Masterat în Managementul proiectelor - anul II ....................................................................... 80

1. Evaluarea şi auditul proiectelor ....................................................................................... 81 2. Managementul riscului...................................................................................................... 86 3 Aplicaţii informatice pentru managementul proiectelor .............................................. 89

II. Bibliografie – recomandări de utilizare ................................................................ 94

4

III. Cursurile pe CD ................................................................................................... 95 IV. Accesarea paginii de Internet .............................................................................. 97 V. Regulamentul privind activitatea studenţilor la formele ID şi IFR .............................. 102 VI. Anexe ................................................................................................................... 112

Anexa 1 – Structura semestrelor I şi III ale anului academic 2014-2015 ........................ 112 Anexa 2 – Programul de lucru cu studenţii al Secretariatului DID ................................ 112 Anexa 3 – Programul bibliotecilor ...................................................................................... 113 Anexa 4 – Modalităţi de achitare a taxelor ........................................................................ 114 Anexa 5 – Localizarea sălilor ............................................................................................... 117 Anexa 6 – Cărţi, manuale şi alte publicaţii apărute la Editura Comunicare.ro………. 118 Anexa 7 – Formular de înscriere la disertaţie .................................................................... 123 Anexa 8 – Contacte ................................................................................................................ 124

5

I. Studii universitare de masterat în sistem IFR

Masterat în Comunicare şi relaţii publice

Anul I Semestrul I

DISCIPLINE

1. Teoria comunicării Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Denisa Oprea

2. Mass media şi societatea Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Mădălina BOŢAN

3. Geopolitică. Relaţii internaţionale şi instituţii europene Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat. dr. Radu ENACHE

4. Lobby Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Andreea RĂCEANU

6

TEORIA COMUNICĂRII Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Denisa Oprea Statut: obligatorie Număr de credite: 8

1.

1.1. Cadrul general al cursului Cursul pe care vi-l propunem vizează deopotrivă comunicarea ca activitate teoretică şi ca activitate practică. În contextul general al unui studiu aprofundat al disciplinelor necesare pregătirii studenţilor în profesiunea de comunicator, acest curs îşi propune să formeze următoarele competenţe specifice: – capacitatea de a identifica fenomene şi procese cu un caracter comunicaţional în cadrul conceptual specific ştiinţelor sociale şi umane; – utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice ştiinţelor comunicării pentru caracterizarea teoretică generală şi aplicată a unei probleme; – explicarea unor fenomene, procese, evenimente cu caracter comunicaţional prin intermediul modelelor de analiză şi interpretare propuse; – interpretarea unor puncte de vedere diferite, precum şi a rezultatelor unei analize sau cercetări în domeniu din perspectiva teoretică a ştiinţelor comunicării; – realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul comunicării şi aplicarea acestora în soluţionarea şi evaluarea unor situaţii problemă. Cursul promovează, de asemenea, următoarele valori şi atitudini cognitive: – gândire critică şi divergentă; – gândire autocritică şi convergentă; – disponibilitatea pentru dialog şi dezbatere; – interesul pentru interogaţia reflexivă; – curiozitatea şi interesul pentru problematica etică a comunicării; – coerenţă şi rigurozitate de gândire şi acţiune în domeniul specific al comunicării. La nivel de conţinut, cursul îşi propune să acopere doua domenii de studiu ale fenomenelor de comunicare: teoria proceselor de comunicare si comunicarea în câmpul social. Este util de subliniat în acest context că studiul fiecărui domeniu în parte are un caracter interdisciplinar. Axele de construcţie şi interpretare ale acestui curs s-au constituit însă, în mod special, prin apel la discipline precum: – semiotica, lingvistica structurală şi filosofia limbajului (aplicate în studiul proceselor de comunicare); – sociologia, psihologia socială, simbolica socială (aplicate în studiul rela.ţiilor de interdependenţă între comunicare şi societate); Prin structura sa, cursul îşi propune să asigure studenţilor o deschidere cât mai mare pentru lucrul aplicat cu informaţia teoretică prezentată. Astfel, modul clasic de prezentare a informaţiei a fost îmbogăţit cu următoarele elemente: – introducere la fiecare temă care evidenţiază axa de construcţie şi problematica legată de conţinut; – diverse tipuri de casete de text ce au ca rol general evidenţierea unor aspecte de conţinut; – comunicarea în acţiune, ce intenţionează să arate implicaţiile şi modalităţile de aplicare ale problemelor de comunicare în contexte cotidiene sau în viaţa social-politică; – discuţii etice, ce prezintă probleme de etică a comunicării astfel încât să-i provoace pe studenţi să-şi formuleze propriile opinii prin raportare critică la aspectele comunicării; – info, ce aduce precizări suplimentare celor prezentate în text;

7

– aplicaţii, ataşate unor unităţi semnificative de conţinut şi structurate să corespundă formării unor abilităţi practice necesare profesiunii de comunicator; – să reţinem!, punctări de conţinut aflate la sfârşitul fiecărei teme, cu rolul de a sistematiza informaţia (acolo unde este cazul) pentru a asigura o mai bună însuşire a acesteia. 1.2. Structura cursului I. Teoria proceselor de comunicare I.1. Comunicarea – o introducere; I.2. Vocabularul ştiinţelor comunicării; I.3. Teorii şi modele ale comunicării; I.4. Comunicare şi limbaj; comunicarea orală; I.5. Comunicarea non-verbală. II. Comunicarea în câmpul social II.1. Comunicarea – proces de influenţare socială; II.2. Comunicarea de masă; II.4. Comunicarea publicitară; II.5. Comunicarea politică; II.6. Manipularea informaţională şi structurile mediatice. Din această structură, la întâlnirile față în față vom aborda următoarele teme: 1. Teorii şi modele ale comunicării 2. Comunicarea interpersonală – teoria interacționismului simbolic şi teoria reducerii

incertitudinii 3. Comunicarea de masă – semiotica 1.3. Bibliografie Indicaţiile bibliografice sunt grupate la sfârşitul cursului. Fiecare curs beneficiază de bibliografie specifică. Bibliografia oferită este orientativă. Pot fi consultate şi alte cărţi, cu referire la domeniul larg al comunicării. 1.4. Modalitatea de verificare Examen: – grilă – 50% – item deschis – 50% Observaţii: – Examenul constă în rezolvarea unor itemi tip grilă şi a unui item deschis tip eseu. – Fiecare dintre cele două părţi ale examenului trebuie promovate. Nepromovarea uneia dintre cele două părţi a examenului aduce după sine nepromovarea examenului.

8

1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Detalii GRUPA 1 23.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 23.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 23.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

23.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 27.11.2014 ora 17.00

04.12.2014 ora 17.00

Sem

inar

on

line

18.12.2014 ora 17.00

Şansa 1 Şansa 2

Examene 25.01.2015 Sala 506

Ora 12.00

08.02.2015 Sala 506

Ora 12.00

9

MASS MEDIA ŞI SOCIETATEA Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Mădălina BOŢAN Statut: obligatorie Număr de credite: 8

2.

2.1. Cadrul general al cursului Cursul de faţă îşi propune să surprindă impactul major pe care media îl au astăzi asupra vieţii sociale în cele mai diverse ipostaze. Cel mai semnificativ lucru în această privinţă îl constituie faptul că momente importante în studiul opiniei publice, în constituirea unor teorii moderne ale comunicării sunt legate de apariţia unor noi mijloace de comunicare în masă, de încercarea de a evalua înrâurirea pe care acestea o exercită asupra societăţii. Epoca modernă consemnează istorii succesive ale principalelor mijloace de comunicare în masă. Fiecare mijloc a debutat furtunos, a strălucit pe cerul mediatic, după care s-a retras, lăsând locul altui mijloc mai promiţător. Aşa s-au întâmplat lucrurile cu cartea, presa scrisă, filmul, radioul. Ultima sosită, televiziunea, străluceşte şi domină vizibil câmpul mediatic. Sunt semne că deja se ridică un alt mijloc extrem de atractiv şi de util - Internetul. Înlocuirea unui mijloc din poziţia de lider al comunicării nu a dus la dispariţia sa, ci doar la un gen de reordonare a câmpului media, la un tip de coexistenţă a tuturor mijloacelor de comunicare în masă. Aşa se face că astăzi presa scrisă, radioul, filmul, televiziunea se împletesc şi edifică un adevărat mediu de informaţii, de reprezentări care constituie mediul nostru obişnuit de existenţă. Încât suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm dacă media servesc societatea sau se servesc de societate. Un rol important în economia cursului îl au problemele legate de înţelegerea opiniei publice, a factorilor care îi determină evoluţia. Lucru firesc, dacă avem în vedere că mass media au o mare influenţă asupra opiniei publice, de multe ori reprezentanţi ai săi declarând că vorbesc în numele opiniei publice. În acelaşi timp, opinia publică reflectă în mod direct sau mijlocit dezbaterile din cadrul media, poziţiile formulate, mesajele transmise, orientările induse. Opinia publică este locul geometric al tuturor dezbaterilor din cadrul societăţii, multe dintre acestea organizate, transmise, prilejuite de ceea ce apare în mass media. După ce fixează trăsăturile comunicării de masă, raporturile dintre societatea de masă şi comunicarea de masă, cursul se concentrează pe analiza principalelor teorii care au luat naştere în efortul de a descifra impactul mijloacelor de comunicare în masă. Tratate în strânsă legătură cu paradigma de interpretare pe care o exprimă - de la cea a atotputerniciei presei, la cea a efectelor limitate şi la cea modernă care încearcă să promoveze o viziune mai echilibrată asupra acestui impact, aflată în relaţie şi cu particularităţile mijlocului de comunicare respectiv - asemenea teorii alcătuiesc un corpus important al comunicării ca disciplină modernă. Parcurgerea lor prilejuieşte mai buna înţelegere a rolului media în societatea contemporană, a modului în care evoluează opinia publică, şi, deopotrivă, reprezentarea mai clară, în dimensiunea ei teoretică, a comunicării moderne. 2.2. Structura cursului Curs nr. 1: Opinia publică Curs nr. 2: Polemica Lippmann-Dewey Curs nr. 3: Morfologia mijloacelor de comunicare Curs nr. 4: Noile media Curs nr. 5: Comunicare de masă, opinie publică şi propagandă

10

Curs nr. 6: Atotputernicia media Curs nr. 7: Persuasiunea - examenul cel mai dificil al comunicării Curs nr. 8: Schimbare de paradigmă în comunicarea de masă Curs nr. 9: Utilizări şi recompense Curs nr. 10: Agenda - Setting Curs nr. 11: Teoria cultivării Curs nr. 12: Spirala tăcerii Curs nr. 13: Puterea a patra sau puterea dominantă? 2.3. Bibliografie Bibliografie obligatorie: 1. Dobrescu, Paul şi Bârgăoanu, Alina, Mass media - puterea fără contraputere, Ed. ALL, Bucureşti, 2002. 2. Lazarsfeld, Paul, Berelson, Bernard, Gaudet, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie electorală, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2004. 3. Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică, învelişul nostru social, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2004. 2.4. Modalitatea de verificare Examen online - test grilă. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Detalii GRUPA 1

22.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 22.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 22.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

22.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 24.11.2014 ora 17.00

15.12.2014 ora 17.00

Sem

inar

on

line

18.12.2014 ora 17.00

Şansa 1 Şansa 2


Ora 10.30

15.02.2015 Sala 506

Ora 10.30

11

GEOPOLITICĂ. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INSTITUŢII EUROPENE 3.

Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat drd. Radu ENACHE Statut: obligatorie Număr de credite: 7

3.1. Cadrul general al cursului Cursul de faţă are o structură de natură să-l ajute pe student în însuşirea aparatului noţional fundamental al acestei discipline, în cunoaşterea unor mari şcoli de gândire care au înscris contribuţii esenţiale la configurarea corpusului noţional al geopoliticii. Primele cursuri sunt consacrate unor clarificări conceptuale strict necesare, precum şi cunoaşterii principalelor orientări din câmpul geopoliticii, cum ar fi şcoala germană, şcoala franceză, şcoala anglo-americană, şcoala românească. Partea a doua a cursului este consacrată analizei unor „zone calde“ sub raport geopolitic, precum şi unor procese economice şi sociale care închid în ele importante tendinţe geopolitice. Nu putem dobândi o privire cât de cât reprezentativă asupra lumii de astăzi, dacă nu vom înţelege ce se întâmplă în asemenea zone fierbinţi şi extrem de instructive din perspectiva disciplinei noastre, cum ar fi Rusia şi, în general, spaţiul ex sovietic, lumea islamică, regiunea Europei centrale. Am putea chiar numi aceste spaţii, laboratoare, adevărate „poligoane de încercare“ pentru propoziţiile şi aserţiunile de bază ale geopoliticii. Cu deosebire în aceste zone putem urmări rolul pe care urmează să-l joace în lumea de astăzi asemenea categorii cheie ale geopoliticii clasice cum ar fi spaţiul, întinderea şi poziţia, populaţia, controlul asupra unor importante resurse naturale şi poziţii strategice. O atenţie specială a fost acordată proceselor de regionalizare - regiunilor economice. Existenţa acestor regiuni pune în termeni noi cursa geopolitică de azi, în care nu mai participă doar state, ci blocuri economice, fiecare dintre acestea fiind condus de către un lider, de către o adevărată locomotivă. Faptul că actorii internaţionali sunt reprezentaţi deopotrivă şi de grupuri de state pune în termeni noi raportul dintre regiunea economică şi statele naţionale care o compun, lansează o foarte instructivă dezbatere privind modelele de integrare economică, impactul proceselor de integrare, al tendinţelor de globalizare asupra economiei şi comerţului mondial. Ultima parte a cursului se concentrează pe analiza unor procese definitorii ale lumii de astăzi - purtătoare de tendinţe geopolitice - anume globalizarea. Geopolitica tradiţională pune accentul pe factori şi elemente preponderent naturale. Evoluţia din ultima vreme a lumii a scos în evidenţă rolul mult mai important pe care îl joacă economia, informaţia, cultura în modelarea proceselor economico-sociale contemporane. În mod firesc, astăzi se vorbeşte din ce în ce mai mult de geoeconomie, geoinformaţie, geocultură. Nu vom putea înţelege puterea şi resursele ei în afara ascensiunii acestor noi factori, care vor juca un rol din ce în ce mai mare în modelarea proceselor contemporane şi a existenţei noastre. De aceea, în cadrul cursului nostru insistăm asupra acestor reconfigurări extrem de importante. Faţă de ediţia din anul 2000 a cursului, ediţie care a apărut şi în formă tipărită şi a constituit deopotrivă materialul cursurilor în format electronic pentru învăţământul la distanţă în anii precedenţi, cursul de faţă a suferit câteva modificări, atât în ceea ce priveşte o necesară actualizare, cât şi din punctul de vedere al structurării materiei. Astfel, cursul referitor la NAFTA a fost inclus într-un cadru mai general care tratează Statele Unite ale Americii, cursul despre Europa a fost amplificat şi actualizat cu ultimele evoluţii din cadrul Uniunii Europene, după cum şi cursurile referitoare la Rusia, Islam şi Asia au suferit modificări care, sperăm, au dus la o mai mare claritate a expunerii şi la sublinierea chestiunilor esenţiale, perene, ale relaţiilor dintre marile puteri.

12

O variantă amplificată a cursului de faţă se regăseşte în volumul Geopolitica, autor Paul Dobrescu, apărut de curând la Editura comunicare.ro. 3.2. Structura cursului Cursul 1: Noua geopolitică. Sensuri aflate în competiţie Cursul 2: Delimitări conceptuale Cursul 3: Geopolitica anglo-americană Cursul 4: Geopolitica germană Cursul 5: Populaţia Cursul 6: Europa - lecţia de geopolitică a secolului XX (I) Cursul 7: Europa - lecţia de geopolitică a secolului XX (II) Cursul 8: Asia - continentul pe care locuieşte peste jumătate din populaţia lumii Cursul 9: Statele Unite ale Americii şi noua ordine mondială Cursul 10: Poligonul rusesc Cursul 11: Islamul - o lume în expansiune Cursul 12: Globalizarea 3.3. Bibliografie Bibliografia aferentă fiecărei teme se găseşte în interiorul suportului de curs (CD). 3.4. Modalitatea de verificare Examen scris (test grilă). 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Detalii GRUPA 1

16.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 16.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 16.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

16.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 26.11.2014 Ora 17.00 03.12.2014 Ora 17.00

Sem

inar

on

line

10.12.2014 Ora 17.00

Şansa 1 Şansa 2


Ora 12.00

07.02.2015 Sala 506

Ora 12.00

13

LOBBY Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Andreea RĂCEANU

Statut: obligatorie Număr de credite: 7

4.

4.1. Cadrul general al cursului Activitatea de lobby se înscrie în aria preocuprilor legate de comunicare, mai exact aceea legată de comunicarea asociată politicilor publice. Profesioniştii în lobby, fie ei angajaţi direcţi ai entităţii pentru care desfăşoară activităţi de lobby (companie, ONG, intreprindere mică sau mijlocie orientată spre profit sau chiar instituţie culturală etc.), fie consultanţi externi, funcţionând în cadrul unor agenţii specializate, au ca scop influenţarea decidenţilor politici în favoarea intereselor pe care le reprezintă. Când vorbim de lobby vorbim în mod inevitabil de politici publice, decizii, dialog asociat politicilor publice, grupuri de interese, democraţie, putere, reţele de relaţii, negociere, persuasiune şi responsabilitate. Fie că vorbim de tradiția îndelungată specifică spațiului american, de complexitatea și dificultățile particulare întâlnite în statele europene dar și în Uniunea Europeană ca entitate separată, de provocările din democrațiile în curs de dezvoltare sau chiar de particularitățile și curiozitățile unei economii atipice - cum este cazul Chinei, activitatea de lobby stă sub semnul provocării atât ca sector de activitate, alături de altele din zona comunicării, cu oportunitățile și riscurile sale dar și ca practică în sine, cu cerințe specifice și recompense pe măsură pentru cei ce aleg să profeseze în această arie. Disciplina lobby este introdusă în programa de studiu începând cu anul 2014. Obiectivele asumate ale disciplinei sunt: familiarizarea cursanţilor cu acest tip de activitate - oferind deopotrivă un cadru teoretic fundamental în domeniu (prezentând teorii consacrate dar și perspective recente), cât și dimensiuni practice actuale – perspective descriptive, statistici, comparații; problematizarea acestor preocupări în spațiul academic românesc și nu numai și sporirea interesului privind activitatea de lobby, atât ca subiect de cercetare științifică dar și ca practică profesională 4.2. Structura cursului Tema 1: Lobby - conceptualizare şi premise Tema 2: Democraţie şi lobby Tema 3: Modele de comunicare în spaţiul public Tema 4: Politici publice Tema 5: Stakeholderii şi puterea lor Tema 6 Activitatea de lobby - de la conceptualizare la eficientizare Tema 7: Practica activităţii de lobby Tema 8: Lobby - modele internaţionale şi realităţi româneşti 4.3. Bibliografie Bibliografia aferentă fiecărei teme se găseşte în interiorul suportului de curs (CD). 4.4. Modalitatea de verificare

14

Evaluarea: Proiect de 5-10 pagini constând în rezolvarea unuia dintre exerciţiile din curs. Proiectul trebuie trimis până la data de 10 noiembrie 2014 la adresa de mail [email protected]. Proiectele trimise la altă adresă de mail nu se vor lua în considerare. 4.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Detalii GRUPA 1

* 25.10.2014 Sala 317

Ora 09.00-17.00 * 26.10.2014

Sala 317 Ora 09.00-17.00

Sem

inar

faţă

în faţă

* 27.10.2014

Sala 317 Ora 17.00-21.00

Proiect trimis pana la Examene 10.11.2014

* Cursul se desfăşoară modular conform anunţului trimis pe e-mail studenţilor

15

Masterat în Comunicare şi relaţii publice Anul II

Semestrul III DISCIPLINE

1. Marketing politic şi electoral Autor: conf. univ. dr. Dorina GUŢU asist. univ. dr. Sebastian FITZEK

2. Comunicare audio-vizuală Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Ion STAVRE

3. Analiza imaginii Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Bogdan HALIC asist. univ. dr. Corina BUZOIANU-DABA

16

MARKETING POLITIC ŞI ELECTORAL Autor: conf. univ. dr. Dorina GUŢU

Asistent: asist. univ. dr. Sebastian FITZEK Statut: obligatorie Număr de credite: 10

1.

1.1. Cadrul general al cursului Marketingul politic, ca disciplină ştiinţifică, operează cu regularităţi şi este mai puţin sensibil la aparenţele diversioniste ale cotidianului. Totuşi, într-o perioadă lungă de timp, din zgomotul de fond al actualităţii politice zilnice se desprind în mod necesar tendinţe şi evoluţii care îşi găsesc un ecou firesc în tehnicile, metodele, sau chiar teoriile care structurează această disciplină. În aceşti ultimi ani, România a fost deseori considerată o ţară atipică. Aceste consideraţii, nu întotdeauna lipsite de intenţii precise, au fost receptate de multe ori de români cu un sentiment ascuns de mândrie: „Iată, ca la noi, la nimenea!”. La o privire grăbită, această situaţie ne duce cu gândul la epoca postpaşoptistă şi la disputa care a urmat asupra „formelor fără fond”. Chestiunea va fi, cu siguranţă, dezbătută de istorici, dar până atunci trebuie să subliniem că atât materialul care face obiectul comunicării politice, cât şi comunicarea în sine se află, în România, într-o dinamică fără precedent. Există însă un specific românesc al comunicării politice şi cursul de faţă s-a străduit să-i definească unele caracteristici. Pentru studenţii la învăţământ la distanţă, cursul cuprinde două capitole, la care au fost adăugate întrebări de verificare şi o serie de exerciţii. El se raportează la celelalte apariţii editoriale în domeniu din această perioadă şi tratează subiecte care pot fi corelate cât mai uşor cu experienţa personală a cititorilor interesaţi sau implicaţi în domeniu – studenţi, specialişti în relaţii publice şi marketing politic, politicieni sau jurnalişti – şi să poată fi cât mai uşor folosit în activitatea practică a acestora. Oricine poate observa că, la începutul celui de-al treilea mileniu, comunicarea devine un cuvânt-simbol şi chiar, pentru unii, o valoare în sine. Credinţa în puterea comunicării este atât de mare încât, tot pentru unii, există percepţia că toate problemele se reduc la probleme de comunicare. Un adevărat profesionist va şti însă că şi comunicarea are limitele ei şi, uneori, îşi este propriul (şi cel mai mare) duşman. Din acest unghi, eliberarea de prejudecăţi, dar şi de iluzii, printr-o prezentare cât mai riguroasă, este un deziderat al autorilor acestui curs. 1.2. Structura cursului Capitolul 1. Marketingul electoral 1.1. Introducere 1.2. Resursele folosite într-o campanie electorală 1.3. Tipologia campaniilor electorale 1.4. Campania negativă 1.5. Spoturile electorale negative 1.6. Mesajul electoral 1.7. Dezbaterile electorale 1.8. Discursurile politice 1.9. Echipa de campanie Întrebări de verificare Exerciţii Bibliografie orientativă

17

Capitolul 2. Media tradiţionale vs. noile media în secolul al XX-lea 2.1. Cinematograful - între tradiţie şi nonconformism 2.2. Fahrenheit 9/11 – artă sau marketing politic? 2.3. Internetul - noul venit pe scena campaniilor electorale Întrebări de verificare Exerciţii Bibliografie orientativă 1.3. Bibliografie Bibliografia se găseşte în interiorul suportului de curs (CD). 1.4. Modalitatea de verificare Examen scris pe baza unui test-grilă alcătuit din 30 de itemi închişi. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Detalii GRUPA 1 GRUPA 2 23.11.2014 Sala 317

Ora 09.00

23.11.2014 Sala 317

Ora 09.00 23.11.2014 Sala 317

Ora 10.30

23.11.2014 Sala 317

Ora 10.30 23.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

23.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

23.11.2014 Sala 317

Ora 13.30

23.11.2014 Sala 317

Ora 13.30 02.12.2014 ora 17.00

02.12.2014 ora 18.30

09.12.2014 ora 17.00

09.12.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

16.12.2014 ora 17.00

16.12.2014 ora 18.30

Şansa 1 Şansa 2 Şansa 1 Şansa 2


Ora 09.00

08.02.2015 Sala 506

Ora 10.30

24.01.2015 Sala 506

Ora 09.00

08.02.2015 Sala 506

Ora 10.30

18

COMUNICARE AUDIO-VIZUALĂ Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Ion STAVRE Statut: obligatorie Număr de credite: 10

2.

2.1. Cadrul general al cursului Cursul comunicare audiovizuală combină elementele unui curs clasic de producţie de televiziune cu elemente din teoria comunicării, oferind o viziune de ansamblu a transformărilor care au loc în mass-media sub impulsul tehnologiei digitale. Din domeniul producţiei de televiziune sunt prezente cele mai importante capitole: filmarea, scrierea pentru televiziune, editarea, siteme de iluminat şi aspecte privind teoria culorilor. Cursul mai conţine capitole speciale dedicate tendinţelor în publicitate, practicilor în mass-media americane şi măsurătorilor de audienţă. Capitolele dedicate filmării şi editării sunt tratate amănunţit pentru a permite utilizatorului să-şi producă singur reportaje şi clipuri care pot fi ulterior postate pe o pagină de web. La sfârşitul cursului se găsesc informaţii despre examen, despre teme de licenţă şi despre testele grilă care vor fi folosite la examenul final. În privinţa temelor de disertaţie şi licenţă, pot fi propuse şi alte teme din domeniu care au relevanţă. Pentru informaţii suplimentare, studenţii pot folosi următoarea adresă de mail: [email protected]. Cursul are la sfârşit o bogată documentaţie în limbile engleză şi franceză care a fost adăugată pentru nevoile studenţilor, pentru referate, studiu sau pentru lucrările de licenţă. 2.2. Structura cursului Cursul 1: Sisteme de televiziune. Sisteme de înregistrare analogică a semnalului video Cursul 2: Spectrul audio Cursul 3: Elemente privind organizarea posturilor de radio şi televiziune Cursul 4: Tehnici de redactare Cursul 5: Scrisul pentru televiziune Cursurile 6-14: Reguli şi studii de caz 2.3. Bibliografie Bălăşescu, Mădălina, Manual de televiziune, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Stavre, Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Editura Nemira, Bucureşti, 2004. Silverstone, Roger, Televiziunea în viaţa cotidiană, Editura Polirom, Iaşi, 1994. Lury, Karen, Interpreting Television, a Hodder Arnold Publlication, iunie 2005. *** Television, memoire et identités nationales, Editura Harmattan, Paris, 2003. Truaux , B., Acoustic Communication, Greenwood Press, Ottawa, 2001. Pentru acest curs poate fi consultat orice volum care are ca obiect scrierea pentru televiziune, producţia de televiziune, producţia de filme documentare. 2.4. Modalitatea de verificare La cursul de comunicare audio-vizuală, examinarea pe parcurs presupune următoarele puncte:

19

1. Fiecare student va prezenta un referat pe parcurs, cu o lună înainte de examen, la alegere, din trei variante prezentate în curs. 2. Fiecare student va prezenta o traducere, la alegere, din fişierele ataşate cursului. 3. Fiecare student poate face o aplicaţie video care va fi prezentată cu ocazia tutoriatului. Fişierul cu notele de curs conţine şi articole puse la dispoziţia studenţilor pentru traducere la alegere. Evaluarea studenţilor se realizează prin examen online la sfârşitul semestrului şi printr-o lucrare de 3-6 pagini care trebuie să conţină o analiză a unei emisiuni de televiziune cu următoarele puncte obligatorii: - canalul care a difuzat emisiunea; - titlul emisiunii; - data şi ora de difuzare; - durata emisiunii; - ratingul şi share-ul emisiunii; - tipul emisiunii (talk-show, documentar etc.); - analiza tehnicilor de filmare; - analiza mesajelor utilizate de invitaţi sau de realizatori; - alte observaţii; - concluzii. Lucrarea reprezintă 50% din valoarea notei finale şi se trimite cu o lună înainte de susţinerea examenului utilizând facilitatea Trimite referat, facilitate disponibilă pe pagina de Internet a facultăţii, după logarea în campus, de la disciplina Comunicare audio - vizuală. Lucrarea va fi dactilografiată cu corp 14 şi caractere Times New Roman şi va conţine numele, prenumele, grupa şi forma de învăţământ pe care o urmează autorul. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Detalii GRUPA 1 GRUPA 2

01.11.2014 Sala 307

Ora 09.00

01.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 01.11.2014 Sala 307

Ora 10.30

01.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 01.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

01.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

01.11.2014 Sala 307

Ora 13.30

01.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 10.11.2014 ora 17.00

10.11.2014 ora 18.30

17.11.2014 ora 17.00

14.11.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

24.11.2014 ora 17.00

17.11.2014 ora 18.30



Ora 12.00

07.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

17.01.2015 Sala 506

Ora 12.00

07.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

20

ANALIZA IMAGINII Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Bogdan HALIC

Asistent: asist. univ. dr. Corina BUZOIANU-DABA Statut: obligatorie Număr de credite: 10

3.

3.1. Cadrul general al cursului Înfiinţat în anul universitar 2002-2003, cursul a constituit o interesantă experienţă, în primul rând pentru autori. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui curs este rezultatul unei experienţe practice a autorilor de peste zece ani, într-o structură centrală de relaţii publice a unei organizaţii cu vocaţie naţională şi, în egală măsură, a unor îndelungate şi aprofundate cercetări interdisciplinare (sociologia organizaţiilor, istorie, imagologie, imagologie istorică, psihologie socială, management şi marketing etc.). 3.2. Structura cursului Cursul cuprinde 11 teme şi este structurat în două părţi. Prima parte, care cuprinde patru teme − Tema 1. Imaginea socială a organizaţiilor; Tema 2. Sistemul indicatorilor de imagine; Tema 3. Instrumente de lucru; şi Tema 4. Complexul imagologic − vizează mai mult abordări teoretice, crearea sistemului noţional şi familiarizarea studenţilor cu instrumentele şi metodele de lucru specifice analizei imaginii. Partea a doua, cuprinzând celelalte opt teme − Tema 5. Profilurile de imagine şi indicii de imagine; Tema 6. Interpretarea profilurilor de imagine; Tema 7. Instrumente de lucru suplimentare (profiluri evenimenţiale, profiluri mass-media şi diagrame dinamică); Tema 8. Cuantificarea datelor; Tema 9. Analiza imaginii; Tema 10. Planificarea imaginii; Tema 11. Imaginea socială construită prin intermediul filmului artistic – are un caracter mai concret, vizând construirea profilurilor, calcularea indicilor şi intrepretarea rezultatelor obţinute din prelucrarea datelor, ca şi analiza imaginii construită prin intermediul filmelor artistice. Fiecare temă este însoţită de un set de întrebări pentru fixarea cunoştinţelor, precum şi de activităţi practice a căror rezolvare este indispensabilă înţelegerii şi aprofundării problematicii cursului. 3.3. Bibliografie Bibliografia şi filmografia sunt consemnate pe suportul de curs. 3.4. Modalitatea de verificare Studenţii care urmează cursul Analiza imaginii vor fi evaluaţi în două etape. Prima etapă o constituie evaluarea pe parcurs şi constă în transmiterea pe portalul disciplinei a rezultatelor activităţilor practice indicate în tabelul de mai jos.

21

Nr. crt. Activitatea Termen Mod de transmitere

1

Stabilirea sistemului indicatorilor de imagine pentru o instituţie din cele care fac obiectul filmografiei indicate; documentul va cuprinde denumirea instituţiei alese, o descriere sumară a specificului activitaţii acesteia şi sistemul indicatorilor de imagine

30 noiembrie

2014

sectiunea Referate de pe portalul

de disciplina

2

Realizarea profilurilor de imagine rezultate în urma monitorizării referirilor la instituţia aleasă în unul din filmele indicate la filmografia cursului; documentul va cuprinde titlul filmului monitorizat, tabelul cu datele primare ale monitorizarii şi profilurile de imagine

30 decembrie

2014

sectiunea Referate de pe

portalul de disciplina

Referatele vor fi trimise numai utilizând opţiunea „trimite referat”, cele trimise pe adresa de e-mail a cadrelor didactice nefiind luate în considerare. Referatele vor fi salvate ca documente word (cu extensia „.doc”şi nu „.docx”) sau .pdf., sub un nume care urmează modelul: NUME_PRENUME_nr.referat_nume-actor-social-analizat (ex: POPESCU_ION_2_Ministerul-Agriculturii). Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs (cu două zecimale, fără rotunjire) constituie o treime din nota finală. A doua etapă constă în susţinerea examenului sub forma unui test grilă. Nota la testul grilă (cu două zecimale, fără rotunjire) reprezintă două treimi din nota finală. Pentru a promova examenul este necesar ca la testul final să se obţină cel puţin nota 5,00 (fără rotunjire). Testul final va fi similar testului de autoevaluare (grilă cu itemi închişi), fără însă a viza calcule pentru construirea profilurilor de imagine. 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


15.11.2014 Sala 104

Ora 09.00

15.11.2014 Sala 104

Ora 09.00 15.11.2014 Sala 104

Ora 10.30

15.11.2014 Sala 104

Ora 10.30 15.11.2014 Sala 104

Ora 12.00

15.11.2014 Sala 104

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

15.11.2014 Sala 104

Ora 13.30

15.11.2014 Sala 104

Ora 13.30 27.11.2014 ora 17.00

27.11.2014 ora 18.30

04.12.2014 ora 17.00

04.12.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

11.12.2014 ora 17.00

11.12.2014 ora 18.30



Ora 09.00

15.02.2015 Sala 307

Ora 09.00

18.01.2015 Sala 307

Ora 09.00

15.02.2015 Sala 307

Ora 09.00

22

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane

Anul I Semestrul I

DISCIPLINE

1. Managementul strategic al resurselor umane. Diagnoza organizaţională Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU cadru didactic asociat dr. Lavinia ŢÂNCULESCU

2. Cultură şi comportament organizaţional Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ştefan STANCIU

3. Managementul personalului Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Carmen NOVAC

4. Relaţii publice în organizaţii Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Dumitru IACOB lector univ. dr. Andreea RĂCEANU

23

MANAGEMENTUL STRATEGIC AL RESURSELOR UMANE. DIAGNOZA ORGANIZAŢIONALĂ 1.

Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU Asistent: cadru didactic asociat dr. Lavinia ŢÂNCULESCU


1.1. Cadrul general al cursului Acesta este un curs introductiv în diagnoza organizaţională. Mulţi din consultanţii remarcabili şi cu experienţă consideră pe bună dreptate ca realizarea unei diagnoze este încoronarea activităţii de consultanţă organizaţională, fiind cu mare probabilitate cea mai solicitantă, mai complexă, mai interesantă şi mai dificilă parte din munca unui consultant. Ca atare, presupune existenţa nu doar a unor cunoştinţe bogate, ci şi a unor deprinderi avansate – nici una şi nici cealaltă dintre aceste două componente nu pot fi transmise printr-un singur curs. Nu încercăm de aceea deloc să ne concentrăm pe dezvoltarea de deprinderi de interacţiune cu clientul, ci încercăm să reducem într-o oarecare măsură deficitul de cunoştinţe în ceea ce priveşte domeniul diagnozei organizaţionale. Aşteptăm cu realism ca în urma acestui curs studentul să aibă capacitatea de a rula un proiect diagnostic de la A la Z, stabilind în mod coerent principiile, obiectivele, metodele, instrumentele, realizând planul de desfăşurare, administrând şi controlând desfăşurarea şi oferind analiza şi interpretarea sa datelor obţinute. 1.2. Structura cursului Cursul se va concentra într-o primă parte asupra descrierii aspectelor generale care ţin de diagnoza organizaţională. Într-o a doua parte vor fi discutate pe scurt câteva abordări calitative, care pot îmbogăţi interpretarea datelor şi pot asista în oferirea unor rapoarte mai bogate şi mai utile. În a treia parte ne vom concentra pe introducerea unor concepte majore în psihologia industrial-organizaţională, care fac de obicei obiectul unor diagnoze organizaţionale; vom discuta baza acestor concepte şi modalităţi obiective de măsurare a lor. Pe lângă această introducere voluminoasă, care tratează atât aspecte generale ce ţin de diagnoza organizaţională, cursul are două mari părţi, una dedicată metodelor calitative una dedicată metodelor cantitative. În ceea ce priveşte secţiunea dedicată analizei calitative, se va pune accent pe trei orientări diferite, care vor fi numite ”cadre de analiză”. De vreme ce investigaţia calitativă este ghidată de valori, cadrul de analiză asumat de cercetător stabileşte în cea mai mare măsură aceste valori. De asemenea, cadrul de analiză asumat pentru un anumit proces dignostic ghidează analiza, explicând cercetătorului care sunt fenomenele asupra cărora poate sau asupra cărora trebuie să se concentreze. Acest lucru este important în mod deosebit pentru cercetătorii tineri, aflaţi la începutul carierei, care au dificultăţi în a-şi ghida analiza, fie ea şi calitativă; ei au de asemenea dificultăţi în a raporta concluziile la care au ajuns într-o formă structurată şi convingătore. Aşadar, cadrele de analiză ghidează investigaţia şi stabileşte o structură clară şi uşor de ”umplut” pentru raportarea rezultatelor. Tehnicile care sunt discutate în această primă secţiune pot fi aplicate şi de sine stătător, ca singură formă de investigaţie sau analiză, în diagnoza organizaţională, însă utilitatea lor maximă este obţinută atunci când sunt utilizate

24

pentru a explicita şi a raporta coerent şi cu un puternic impuls acţional concluziile sprijinite de date empirice, obţinute prin aplicarea unor metode cantitative. În ceea ce priveşte secţiunea dedicată analizei cantitative, se va pune accent pe câteva principii ale măsurării psihologice, principii care stau la baza utilizării chestionarelor în mediul organizaţional. Aceste principii, precum conceptele de validitate, fidelitate, măsurare obiectivă, eşantion, normă/etalon etc., sunt fundamentale pentru o cercetare cantitativă (aşadar o măsurare) coerentă. Ulterior, vor fi discutate o parte din conceptele majore, relevante pentru astfel de demersuri de diagnoză organizaţională, precum conceptul de cultură organizaţională, satisfacţie a muncii, comportament civic organizaţional, valorile personale active la locul de muncă, stresul ocupaţional etc. 1.3. Bibliografie Bibliografia aferentă se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).

1.4. Modalitatea de verificare Evaluarea competenţelor studenţilor se va face atât pe parcursul semestrului, cat şi în urma unei examinări consolidate, la sfârşitul cursului. Evaluarea pe parcurs are o pondere de 50% din nota finala şi se bazează pe o lucrare ştiinţifică. Lucrarea va fi realizată de fiecare student pe o temă ”personalizată” - adică fiecare student va primi propria lui temă. Temele vor fi trase la sorţi dintr-un set de 40 de posibile teme, până pe data de 1 decembrie şi vor fi comunicate studenţilor în scris (email). Lucrarea va trebui predată până la data susţinerii examenului, tot prin email sau în format tipărit. Câteva exemple de teme sunt date mai jos: - Ambiguitatea de rol generează simptome fizice negative. - Anumite stiluri de coping sunt asociate puternic cu probleme de sănătate la nivel individual (de exemplu afecţiuni mentale şi fizice). - Anumite stiluri de coping sunt incogruente cu implicarea în muncă (engagement). - Anumite valori pot contribui la rezilienţa la stres. - Comportamentele contraproductive apar ca urmare a existenţei anumitor valori la angajatul care manifestă aceste comportamente. Lucrarea va trebui să respecte standardele unei lucrări ştiinţifice teoretice (fără cercetare empirică), adică să ofere o parte de documentare a conceptelor şi apoi o luare de poziţie personală pro sau contra opiniei exprimate în titlu. De exemplu, un student ar putea argumenta în cazul primului exemplu pentru faptul că ambiguitatea de rol generează simptome fizice negative, iar altul împotriva acestei afirmaţii. În orice caz, este critică descrierea mecanismului prin care fenomenul se produce. Este încurajată reprezentarea vizuală a mecanismului şi documentarea lui în toţi paşii. De exemplu, o posibilă rută pentru acest prim exemplu ar putea fi aceea care spune că ambiguitatea de rol este o caracteristică a postului încadrată în zona de cerinţe ale muncii (job demands), adică un stresor, care este documentat a fi relaţionat cu epuizarea (burnout), care duce la simptome fizice şi emoţionale negative. Desigur, aceasta nu este singura rută posibilă. Este încurajată dezvoltarea şi prezentarea unui design de cercetare empirică, care ar putea testa riguros ipoteza astfel avansată.

25

Lucrarea se punctează în termeni de documentare, putere a argumentului şi formă de redactare. Este obligatorie aderenţa la stilul de redactare APA şi utilizarea diacriticelor. Lucrările cu vicii de formă sunt respinse automat (aşadar formataţi în stil APA şi scrieţi cu diacritice!). Evaluarea finală este un test-grilă de 400 de întrebări cu opţiuni multiple. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


08.11.2014 Sala 307

Ora 09.00

08.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 08.11.2014 Sala 307

Ora 10.30

08.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 08.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

08.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

08.11.2014 Sala 307

Ora 13.30

08.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 12.11.2014 ora 17.00

12.11.2014 ora 18.30

19.11.2014 ora 17.00

19.11.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

17.12.2014 ora 17.00

17.12.2014 ora 18.30



Ora 10.30

14.02.2015 Sala 506

Ora 10.30

24.01.2015 Sala 506

Ora 10.30

14.02.2015 Sala 506

Ora 10.30

26

CULTURĂ ŞI COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ştefan STANCIU


2.

2.1. Cadrul general al cursului Cursul îşi propune abordarea conceptelor, teoriilor şi practicilor privind cultura şi comportamentul organizaţional. Studiul culturii organizaţionale vizează conceptele fundamentale din perspectivă psiho-sociologică şi aplicaţiile lor în managementul resurselor umane. Pe de altă parte, cursul pune în valoare modelele culturale contemporane, în măsură să inspire sau să declanşeze schimări organizaţionale, atitudinale şi comportamentale. Cultura managerială este prezentată atât în contextul culturii organizaţionale, cât şi al celor naţionale, pentru a forma aptitudini legate de dezvoltarea potenţialului resurselor umane. Studiul de faţă este corelat cu procesele legate de globalizare şi, în mod particular, cu problematica grupurilor eterogene din punct de vedere cultural. Aria disciplinară a comportamentului organizaţional se referă la modul în care interacţionează salariaţii şi în care se cristalizează stilurile de conducere. Cursul se referă atât la comportamentul individual, dar, mai ales, la cele de grup şi organizaţional. Cursul a fost structurat pornind de la cartea apărută în 2005 la Editura comunicare.ro - Cultură şi comportament organizaţional, ai cărei autori sunt Ştefan Stanciu şi Mihaela Alexandra Ionescu. Din lucrarea respectivă, prezentată integral în suportul de curs (CD), am ales pentru a fi studiate doar capitolele prezentate mai jos. Capitolele care nu sunt enumerate pot fi consultate ca lectură suplimentară. Numerotarea capitolelor de mai jos o respectă pe cea cuprinsă în lucrarea tipărită. 2.2. Structura cursului Partea întâi Capitolul 2. Cultura organizaţională Capitolul 3. Structuri organizaţionale şi modele culturale Capitolul 4. Cultură şi conducere Capitolul 6. Diversitate şi management cultural Partea a doua Capitolul 1. Comportamentul organizaţional Capitolul 2. Grupul în dinamica organizaţională Capitolul 3. Echipa Capitolul 4. Leadership-ul Capitolul 5. Stilurile de conducere 2.3. Bibliografie Bibliografia aferentă cursului se regăseşte în interiorul suportului de curs (CD-ului).

2.4. Modalitatea de verificare

27

Evaluarea finală a cunoştinţelor se realizează printr-un test ce include grile cu întrebări închise. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


Ora 09.00

09.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 09.11.2014 Sala 307

Ora 10.30

09.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 09.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

09.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

09.11.2014 Sala 307

Ora 13.30

09.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 13.11.2014 ora 17.00

13.11.2014 ora 18.30

20.11.2014 ora 17.00

20.11.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

26.11.2014 ora 17.00

26.11.2014 ora 18.30



Ora 09.00

15.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

25.01.2015 Sala 506

Ora 09.00

15.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

28

MANAGEMENTUL PERSONALULUI Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Carmen NOVAC Statut: obligatorie Număr de credite: 7

3.

3.1. Cadrul general al cursului Cursul de faţă îşi propune să prezinte necesitatea gestionarii, planificarii, recrutării şi selecţiei reurselor umane. Sunt prezentate corelaţiile existente între planificare, gestionare şi recrutare angajaţilor având ca ţintă finală crearea selecţia şi integrarea acestora. Necesitatea derulării proceselor amintite derivă din specificitatea etapei economice pe care o parcurge societatea/societatea românească în prezent. Studiile de caz sunt axate pe exemple concrete şi au ca scop acomodarea celor care se specializează în Managementul Resurselor Umane cu varietatea de situaţii pe care o pot întâlni în diverse organizaţii. Instrumentele necesare proceselor amintite, precum şi metodele folosite sunt prezentate în curs, ele făcând obiectul unor eseuri specifice domeniilor de activitate analizate. Obiectivele activităţilor de management personalului sunt prezentate detaliat corelate cu feed-back-ul necesar unor astfel de programe. Metodele folosite în practica companiilor multinaţionale şi naţionale sunt abordate atât teoretic cât şi practic. Bagajul de cunoştinţe teoretice şi practice acumulate vor permite celor care vor parcurge acest curs ocuparea unor poziţii de specialişti în departamentul de Resurse Umane al companiilor româneşti, dar şi multinaţionale. 3.2. Structura cursului Cursul 1. Noţiuni introductive Cursul 2. Recrutarea şi selecţia Cursul 3. Procesul de selecţie Cursul 4. Primirea şi integrarea personalului nou angajat Cursul 5. Costurile determinate de activitatea de selecţie, încadrare şi integrarea personalului Cursul 6. Raport privind evaluarea candidaţilor pentru postul reprezentant vânzări Cursul 7. Analiza postului (abordare procesuală) 3.3. Bibliografie ADIRONDACK SANDY, Managementul, pur şi simplu?, Bucureşti, Editura Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, 1999; ATTWOOD MARGARET, DIMMOCK STUART, Personal management, Macmillan Business Masters; CHELCEA ADINA, coordonator, Psihoteste, Societatea “Ştiinţă & Tehnică” S.A., Bucureşti, 1996; CHELCEA ADINA, coordonator Psihoteste (2) – Cunoaşterea de sine şi a celorlalţi, Societatea Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti, 1997; EMILIAN RADU, coordonator, Conducerea resurselor umane, Editura Expert, 1999; HARRIS MICHAEL, Human resource management – a practical approach, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publishers, 1997;

29

HOFFMAN JONATHAN, coordonator Aproape totul despre managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Fundaţia pentru promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii, Braşov, 2002; LLOYD L. BYARS, LESLIE W. RUE, Human resource management, Richard D. Irwin, Inc.; MANOLESCU AUREL, Managementul resurselor umane, Editura Economică, 2001; MUNTEAN MARCELA, BURTEA IOAN, NOVAC CARMEN, MUNTEAN OVIDIU, Managementul resurselor umane, Curs organizat de programul Phare Tempus IB JEP_14208-1999/2001; MUNTEAN MARCELA, BURTEA IOAN, NOVAC CARMEN, MUNTEAN OVIDIU, Vocabular, cultură, comunicare Curs organizat de programul Phare Tempus IB JEP_14208-1999/2001; NICOLESCU OVIDIU, VERBONCU ION, Management, Editura Economică, 1999; NICULESCU MARIA, Diagnostic global strategic, Editura Economică, 1997; NOVAC CARMEN, PITARIU HORIA D., (2000). Managementul resurselor umane- evaluarea performanţelor profesionale. Bucureşti. Editura AllBeck. PITARIU HORIA D.,. (2003). Proiectarea fişelor de post, evaluarea posturilor de muncă şi a personalului. Bucureşti: Casa de Editură Irecson. STĂNCIOIU ION, MILITARU GHEORGHE, Management – elemente fundamentale, Editura Teora, 1999; VERBONCU ION, Cum conducem? – ghid metodologic pentru manageri, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999; ***, “Consilier – Managementul resurselor umane”, Editura Rentrop & Straton, 2001; Legea 53-2003 modificată şi republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.345 din 18-05-2011. 3.4. Modalitatea de verificare - evaluare prin teste grilă, itemi închişi şi deschişi 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


Ora 09.00

02.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 02.11.2014 Sala 307

Ora 10.30

02.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 02.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

02.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

02.11.2014 Sala 307

Ora 13.30

02.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 26.11.2014 ora 18.00

26.11.2014 ora 19.30

03.12.2014 ora 18.00

03.12.2014 ora 19.30

Sem

inar

on

line

10.12.2014 ora 18.00

10.12.2014 ora 19.30



Ora 09.00

07.02.2015 Sala 506

Ora 10.30

17.01.2015 Sala 506

Ora 09.00

07.02.2015 Sala 506

Ora 10.30

30

RELAŢII PUBLICE ÎN ORGANIZAŢII Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Dumitru IACOB

Asistent: lector univ. dr. Andreea RĂCEANU Statut: obligatorie Număr de credite: 7

4.

4.1. Cadrul general al cursului În cursul de relaţii publice sunt avute în vedere relaţiile publice ca proces, cu dezvoltări conceptuale şi metodologice privind conţinutul, principalele modele, istoricul, suportul şi structurile de relaţii publice, cât şi profilul profesional al specialistului în relaţii publice. În esenţă, cursul îşi propune înţelegerea şi asimilarea noţiunilor fundamentale din domeniul comunicării manageriale şi relaţiilor publice, familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică şi cunoaşterea particularităţilor proceselor de comunicare internă şi externă din cadrul organizaţiilor. 4.2. Structura cursului RELAŢIILE PUBLICE – GESTIONAREA COEZIVĂ A DIFERENŢELOR SOCIALE / 3

1.1. Arhitectura epistemică a relaţiilor publice / 3 1.2. Schimbarea socială şi noul orizont al relaţiilor publice / 8 1.3 Diferenţele: abordare conflictuală versus abordare coezivă / 10

1.4 Coeziunea: sensul social al relaţiilor publice / 12 2. CONCEPTE, ORIGINI, STRUCTURI / 15

2.1 Definiţii clasice ale relaţiilor publice. Dificultăţi şi perspective posibile / 16 2.2 Delimitarea de alte domenii / 24 2.3 Tipologii ale publicului / 25

3. PREMISE TEORETICE, PARADIGME SI MODELE / 28 3.1 Psihologia socială / 28 3.2 Un model sistemic al relaţiilor publice / 36

4. SUPORTUL RELAŢIILOR PUBLICE / 40 4.1 Opinia publică, terenul de lucru / 40 4.2 Media ca suport şi canal al relaţiilor publice / 42 4.3 Imaginea ca rezultat al relaţiilor publice / 46 4.4 Suportul etic al relaţiilor publice / 50 4.5 Suportul juridic al relaţiilor publice / 53 5. SPECIALISTUL IN RELAŢII PUBLICE / 58

5.1 Competenţe, calificări şi formarea specialistului în relaţii publice / 58 5.2 Profilul integrat al specialistului în relaţii publice / 62 6. SOCIETATEA COMUNICANTĂ / 65

6.1 Omul comunicant, organizaţia comunicantă, societatea comunicantă / 65 6.2 Starea şi efectele comunicării / 68 4.3. Bibliografie Bibliografia aferentă cursului se regăseşte în interiorul suportului de curs (CD-ului).

31

4.4. Modalitatea de verificare Examen de verificare a cunoştinţelor (se susţine în sesiunea de examinare din iarnă; alcătuit din 10 itemi închişi, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte şi un doi itemi deschisi de scurtă întindere) Evaluare pe parcurs -două intervenţii pe parcursul desfăşurării seminariilor faţă în faţă şi online-10% din nota finală Condiţii de participare (minim 50% prezenţă)

Studenţii trebuie să fie prezenţi la cel puţin jumatate dintre întâlnirile faţă în faţă şi online 4.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


Ora 09.00

15.11.2014 Sala 317

Ora 09.00 15.11.2014 Sala 317

Ora 10.30

15.11.2014 Sala 317

Ora 10.30 15.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

15.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

15.11.2014 Sala 317

Ora 13.30

15.11.2014 Sala 317

Ora 13.30 18.11.2014 ora 17.00

18.11.2014 ora 18.30

25.11.2014 ora 17.00

25.11.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

02.12.2014 ora 17.00

02.12.2014 ora 18.30



Ora 09.00

08.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

18.01.2015 Sala 506

Ora 09.00

08.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

32

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane Anul II

Semestrul III

DISCIPLINE

1. Drept şi legislaţia muncii Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valerică DABU asist. univ. dr. Diana GAVRA

2. Introducere în psihodiagnoză Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU

3. Managementul talentului în organizaţii Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU cadru didactic asociat dr. Lavinia ŢÂNCULESCU

4. Politici ocupaţionale în UE Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valeriu FRUNZARU

33

DREPT ŞI LEGISLAŢIA MUNCII 1. Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valerică DABU

Asistent: asist. univ. drd. Diana GAVRA Statut: obligatorie Număr de credite: 7

1.1. Cadrul general al cursului Având în vedere specificul economiei de piaţă, creşterea numărului agenţilor economici privaţi, complexitatea şi multitudinea activităţilor comerciale, a implicaţiilor acestora asupra relaţiilor sociale de muncă, în colectivitatea de salariaţi, funcţionari privaţi şi funcţionari publici, ne propunem să pregătim cursanţii, viitori manageri în domeniul public sau privat, ori funcţionari publici sau privaţi, cu principalele probleme de drept ce pot apare în domeniul muncii, soluţii posibile ale acestora şi în mod deosebit în comunicarea managerului în interiorul şi exteriorul sistemului ce-l conduce, în domeniul resurselor umane pentru a asigura o eficienţă sporită a activităţii acestora în condiţii de respectarea legii. - În exercitarea atribuţiilor de serviciu, managerii, angajatorii şi angajaţii trebuie să cunoască, să respecte şi să aplice în condiţii de maximă eficienţă Codul muncii, legile specifice în materie şi să acţioneze cu riscuri minime în soluţionarea problemelor legate de: respectarea principiilor dreptului muncii, a principiilor negocierii, a contractului colectiv de muncă, a contractului individual de muncă, răspunderea angajatorului şi a angajatului specifică codului muncii, protecţia şi inspecţia muncii, timpul de muncă, de odihnă, salarizarea, dialogul social şi jurisdicţia muncii . - Însuşirea şi folosirea unor principii de drept privind dialogul social între autorităţi, sindicate, salariaţi, patronat, managerii în soluţionarea conflictelor de muncă sub aspectul conflictelor de interese precum şi conflictelor de drepturi etc. Obiective specifice ale cursului: - cunoaşterea clauzelor contractului individual de muncă, efectele juridice ale acestora, modalităţii de consemnare şi limitelor; asigurarea şi garantarea respectării clauzelor din contractul individual de muncă; - cunoaşterea obligaţiei de informare înainte şi în timpul derulării contractului individual de muncă şi a sancţiunii nerespectării acesteia; - limitele executării contractului individual de muncă, conflicte specifice şi soluţii controversate din practica judiciară; - cazurile de modificare şi suspendare a contractului individual de muncă; - cunoaşterea concedierii şi modalităţile de sancţionare a concedierilor nelegale; - cunoaşterea de aspecte actuale ale timpului de muncă, timpului de odihnă şi salarizare; - mijloace, metode de dialog social, în prevenirea şi soluţionarea conflictelor de muncă; - cunoaşterea noilor prevederi ale Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007- 2010; - cunoaşterea problemelor actuale specifice jurisdicţiei muncii; 1.2. Structura cursului 1. Dreptul şi legislaţia muncii. Necesitatea studierii. Noţiuni de drept al muncii şi drept administrativ, legate de prestarea muncii în general. Munca în cadrul administraţiei. Munca în domeniul economic. Profesii liberale. Raporturile juridice de muncă. Raporturile juridice de

34

funcţie publică. Principiile fundamentale ale dreptului muncii. Principiile fundamentale ale funcţiei publice. 2. Dialogul social în domeniul muncii. Principii. Sindicate. Atribuţii în domeniul raporturilor de muncă. Patronatul, organizare, atribuţii în domeniul muncii. Consiliul economic şi social. 3. Contractul colectiv de muncă. Necesitate. Definiţie. Importanţă. Încheierea contractului. Conţinutul contractului colectiv de muncă. Executarea contractului colectiv de muncă. Suspendarea, modificarea, încetarea contractului de muncă. Aspecte teoretice şi practice. 4. Contractul individual de muncă. Necesitate. Definiţie. Încheiere. Conţinutul contractului individual de muncă. Obligaţia de informare. Clauza abuzivă. Clauza de conştiinţă. Clauza de neconcurenţă. Clauza de confidenţialitate. Clauza de mobilitate. 5. Executarea contractului. Suspendarea. Modificarea. Încetarea. Concedierea. Nulităţile şi efectele acestora. 6. Răspunderea juridică în dreptul muncii. Regulamentul intern. Răspunderea disciplinară. Răspunderea patrimonială. Răspunderea contravenţională. Răspunderea penală. Cauzele care înlătură răspunderea juridică. Riscul normal al serviciului. 7. Timpul de muncă şi timpul de odihnă. Repausurile periodice. Concediile. 8. Salarizarea. Definiţie. Principii. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia. Practică judiciară 9. Sănătatea şi securitatea în muncă. Reguli generale. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă. Protecţia salariaţilor prin servicii medicale. 10. Formare profesională. Dispoziţii generale. Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator. Contractul de ucenicie la locul de muncă. 11. Dialogul social. Dispoziţii generale. Sindicatele. Reprezentanţii salariaţilor. Patronatul. 12. Conflictele de muncă. Noţiune. Soluţionarea conflictelor de interese. Greva. 13.Inspecţia muncii. 14. Protecţia muncii. Trăsături. Măsuri de protecţia muncii. Obligaţiile salariaţilor privind protecţia muncii. Accidentele de muncă şi bolile profesionale. Comunicarea, cercetarea şi înregistrarea accidentelor de muncă. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor legale privind protecţia muncii (penală, administrativă, patrimonială). Jurisdicţia muncii. 1.3. Bibliografie Valerică Dabu, Drept şi legislaţia muncii, Editura S.N.S.P.A, Bucureşti, 2010, (format electronic). Alexandru Ţiclea, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2010 Ion Traian Ştefănescu, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007. Ion Traian Ştefănescu, “Tratat elementar de drept al muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999 Valerică Dabu, “Răspunderea juridică a funcţionarului public”, Editura “Global Lex”, Bucureşti. 2000. Alexandru Ţiclea, Contractul individual de muncă, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003. V.I. Prisăcaru, “Contenciosul administrativ român”, Editura ALL, Bucureşti 1995. Gheorghe Filp, Liviu Filip, “Dreptul muncii şi securităţii sociale”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1999 Virginia Verdinaş, “Statutul funcţionarului public”, Editura Nemira, Bucureşti, 1999 Virginia Verdinaş, “Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public. Comentat ”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000 Ion Traian Ştefănescu, “Cartea albă a Uniunii Europene şi impactul ei asupra viitoarei legislaţii a muncii ”, în revista Dreptul nr. 12/1995 Popescu Aurel, Drept internaţional al muncii, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006. Septimiu, Panainte, Contractul individual de muncă, Practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006.

35

Vasile, Val, Popa, Dreptul muncii Sinteză de practică judiciară, Editura All Beck, Bucureşti, 2004; George Kohlrieser, Soluţionarea conflictelor şi creşterea performanţei, Editura Polirom, Iaşi, 2007; Arthur H. Bell, Gestionarea conflictelor în organizaţii, Editura Polirom, Iaşi 2007; Veronica Pribac, Abuzul de drept şi contractele de muncă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti 2007; Gabriela Georgiana Schmutzer, Dreptul Muncii, 2006-2008, Editura Moroşan, Bucureşti 2008 ; Claudiu Coman, Tehnici de negociere, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007; Leigh Thompson, Mintea şi inima negociatorului, Editura Meteor press, Bucureşti 2007; Nicholas Reid Schaffzin, Negociază inteligent, Editura ALL, Bucureşti, 2007; Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010; Codul muncii (Legea nr. 53 /2003). Legea nr. 237/2007. Legea nr. 94/2007. OUG nr. 55/2006. Legea nr.488/2006. Legea nr.226/2006. Legea nr. 67/2006. Legea nr. 467/2006. HG nr. 161/2006. Legea nr. 108/1999. OUG. nr.65/2005.Legea nr. 200/2006.Legea nr. 344/2006Legea nr.226/2006. Legea nr. 319/2006. Legea nr. 130/1999. Legea nr. 203/1999. Legea nr. 188/1999. Legea nr. 90/1996. Legea nr. 98/1999. Legea nr.76/2002. Legea nr.54/2003. Legea nr. 130/1996. Legea nr.168/1999. Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000. Legea nr. 19/2000. Legea nr. 331/2009; Legea nr.49/2010. 1.4. Modalitatea de verificare Examinarea finală de curs constă în: - realizarea unui referat cu temă la alegere, referat care trebuie să aibă cel puţin 15 pagini şi maxim 20 de pagini, să fie întocmit pe baza unei bibliografii suficiente, cu contribuţii personale; referatul va fi trimis pe adresa de e-mail a titularului de curs: [email protected] - examen pe bază de test grilă. 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


Ora 09.00

22.11.2014 Sala 317

Ora 09.00 22.11.2014 Sala 317

Ora 10.30

22.11.2014 Sala 317

Ora 10.30 22.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

22.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

22.11.2014 Sala 317

Ora 13.30

22.11.2014 Sala 317

Ora 13.30 27.11.2014 ora 17.00

27.11.2014 ora 18.30

04.12.2014 ora 17.00

04.12.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

11.12.2014 ora 17.00

11.12.2014 ora 18.30



Ora 10.30

15.02.2015 Sala 506

Ora 12.00

25.01.2015 Sala 506

Ora 10.30

15.02.2015 Sala 506

Ora 12.00

36

INTRODUCERE ÎN PSIHODIAGNOZĂ Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU


2.

2.1. Cadrul general al cursului Obiective generale: formarea studenţilor pentru construirea, aplicarea şi interpretarea psihodiagnostică a testelor psihologice; cunoaşterea tipurilor de probe psihologice. Obiective specifice informaţionale: cunoaşterea teoriilor care permit interpretarea diferitelor teste de aptitudini şi de personalitate, cunoaşterea tehnicilor de construire a testelor psihologice. Obiective specifice operaţionale: formarea capacităţii de a utiliza şi construi un test psihologic prin aplicarea cerinţelor privind calităţile testelor (calculul fidelităţii, validităţii, normarea şi analiza de item); capacitatea de a aplica şi interpreta teste de aptitudini şi de personalitate. 2.2. Structura cursului Sarcinile şi rolul psihologului organizaţional în cadrul organizaţiilor. Deontologia profesiei: Codul deontologic în evaluarea psihologică Evaluarea intelectului, abilităţilor şi aptitudinilor profesionale în MRS Testul psihologic ca instrument în psihodiagnoză Teste de aptitudini si abilități intelectuale (BPTAC, Gama). Metoda interviului: Interviul ca tehnică în selecţia profesională. Inteligenţa emoţională în sistemul organizaţional. Evaluarea dimensiunilor de personalitate: CPI, MLQ Evaluarea factorială a personalității: NEO PI R Evaluarea factorială a personalității: ABCD-M Evaluarea tipologică a personalităţii: Myers-Briggs. Evaluarea sănătăţii mentale în context organizaţional. Chestionarul de Tendinţe Accentuate Schmiescheck Adaptarea subiectivă la cultura organizațională Scale de atitudini disfuncționale în mediul organizațional 2.3. Bibliografie Bibliografie: Minulescu, M. (2003, 2005, 2006) Teorie şi practică în psihodiagnoză. Testarea intelectului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Minulescu, M. (2004, 2005,2007) Psihodiagnoza modernă, Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti Bibliografie lărgită: Albu, M., Pitariu, H., (1993), Proiectarea testelor de cunoştinţe şi examenul asistat pe calculator, Editura Casa cărţii de ştiinţă, Cluj Albu, M., (1998), Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj Napoca Minulescu, M., (2001), Bazele psihodiagnosticului, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti Pitariu, H., Albu M., (1996), Psihologia personalului. Măsurarea şi interpretarea diferenţelor individuale, Editura Presa Univ. Clujeană, C.N.

37

Profiles International: Manualul utilizatorului & Compatibilitatea cu modelul de performanță. 2.4. Modalitatea de verificare Pentru evaluarea la această disciplină aveţi de realizat: 1. Temă proiectului I. este o aplicaţie la tema 2 Deontologia profesiei: Exemplificaţi şi analizaţi o condiţie de malpraxis în aplicarea psihodiagnozei în psihologia organizaţională 2. Tema proiectului II. este o aplicaţie la tema 6 Metoda interviului: Construiţi un interviu din maxim 14 întrebări prin care să reuşiţi această departajarea între trei candidați care au rezultate pozitive consistent similare. 3. Proiectul aplicativ III este o temă de cercetare, aplicație la tema 13-14: Aplicaţi Chestionarul R. Harrison de Cultură Organizaţională și a doua chestionare atitudinale scurte la 3 membrii ai aceleiași organizații și analizați rezultatele la aceste probe. Proiectele vor fi trimise numai utilizând opţiunea trimite referat, de pe portalul de disciplină al campusului virtual (www.comunicare.ro). 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


Ora 09.00

01.11.2014 Sala 317

Ora 09.00 01.11.2014 Sala 317

Ora 10.30

01.11.2014 Sala 317

Ora 10.30 01.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

01.11.2014 Sala 317

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

01.11.2014 Sala 317

Ora 13.30

01.11.2014 Sala 317

Ora 13.30 04.11.2014 ora 18.00

04.11.2014 ora 19.30

11.11.2014 ora 18.00

11.11.2014 ora 19.30

Sem

inar

on

line

18.11.2014 ora 18.00

18.11.2014 ora 19.30


Examene 15.01.2015 *Trimite referat

05.02.2015 *Trimite referat



* Proiectele vor fi trimise numai utilizând opţiunea trimite referat, de pe portalul de disciplină al campusului virtual (www.comunicare.ro).

38

MANAGEMENTUL TALENTULUI ÎN ORGANIZAŢII 3. Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU

Asistent: cadru didactic asociat drd. Lavinia ŢÂNCULESCU Statut: obligatorie Număr de credite: 8

3.1. Cadrul general al cursului Descrierea generală a cursului Cursul defineşte managementul talentelor (Talent Management) ca pe o integrare strategică a eforturilor tactice de resurse umane, pusă sub semnul spiritului care animă în contemporaneitate acest domeniu. Cursul este în cea mai mare parte a sa un curs de evaluare riguroasă a talentului. Punctul de plecare îl constituie constructul de ”competenţă”, care este apoi tratat la nivel de măsurare comportamentală şi psihologică, iar apoi integrat în procese de resurse umane, precum selecţia, dezvoltarea, planificarea succesiunii şi dezvoltarea carierei. Cursul tinde atât la transferul de cunoştinţe despre metode şi contextul lor de aplicare, precum şi la dezvoltarea deprinderii ”gândire critică”, evident aplicată la context profesional. Cursul se va baza în interacţiunea de la clasă pe prelegeri teoretice, analiza unor studii de caz şi reflecţie critică. Cursul va presupune de asemenea parcurgerea unui bibliografii consistente, necesară acumulării de cunoştinţe relevante de către studenţi. În consonanţă cu principiul conform căruia pentru un curs avansat resursele indicate trebuie să fie deopotrivă de avansate, bibliografia va consta în cea mai mare parte din articole ştiinţifice care au adus contribuţii importante la stadiul cunoaşterii în acest domeniu şi care se găsesc doar în limba engleză. Obiectivele cursului În urma parcurgerii acestui curs, un student trebuie să poată opera cu teoriile, conceptele şi modelele relevante ale domeniului managementului talentelor şi mai ales să poată folosi în mod critic cunoştinţele însuşite. Utilizarea gândirii profesionale critice este de altfel obiectivul principal al cursului, având scopul de a modela studenţii ca viitori practicieni care operează pe bază de dovezi ştiinţifice (evidence-based practitioner). Evaluarea gândirii profesionale critice în contexte reale va fi de aceea o componentă importantă în evaluarea finală pentru acest curs. 3.2. Structura cursului 1. Introducere: Principii in managementul talentului 2. Competente si modelarea lor

Abilitati vs. competente Performanţa profesională Cadre de competente: Big Five Competencies vs. UCF

3. Masurarea competentelor: Introducere De la evaluarea psihologica la evaluarea comportamentala Principii ale masurarii in stiintele comportamentale: fidelitate si validitate Etica in masurarea psihologica şi comportamentală

4. Metode de masurare & predictori Interviul comportamental Observatia comportamentala si centrele de evaluare Evaluarea multi-evaluator (360)

39

Evaluarea psihologica: personalitate si aptitudini cognitive Alti predictori (Emotional intelligence, SJT etc.)

5. Procese in Talent Management Selectia pentru talent Dezvoltarea talentului Planificarea succesiunii Dezvoltarea carierei

3.3. Bibliografie Pentru fiecare prelegere, studenţii vor primi bibliografie specifică, direct în format PDF. Cea mai mare parte a bibliografiei este în limba engleză: acesta este un domeniu în care se scrie puţin în limba română şi nu la nivelul de competenţă în care sunt scrise marile tratate sau cele mai importante articole publicate în limba engleză. Pentru studenţii care nu reuşesc să consulte deloc bibliografia în engleză, vor fi indicate surse bibliografice în limba română, cu menţiunea că acestea nu se ridică la nivelul celor în engleză şi că multe din surse în limba engleză nu vor putea fi compensate în nici un fel prin surse în limba română. O listă incompletă a bibliografiei urmează aici: American Educational Research Association [AERA], American Psychological Association

[APA], & National Council on Measurement in Education [NCME] (2014). Standards for Educational and Psychological Testing. Washington, DC: AERA. (Chapter 2, pp. 33-48).

American Educational Research Association [AERA], American Psychological Association [APA], & National Council on Measurement in Education [NCME] (2014). Standards for Educational and Psychological Testing. Washington, DC: AERA. (Chapter 1, pp. 11-32).

Barrick, M. R., Mount, M. K., & Judge, T. A. (2001). Personality and performance at the beginning of the new millenium: What do we know and where do we go next? Personality and Performance, 9, 9-30.

Bartram, D. (2005). The Great Eight Competencies: A Criterion-Centric Approach to Validation. Journal of Applied Psychology, 90, 1185-1203.

Blass, E. (2009). Defining Talent. In E. Blass (Ed.). Talent Management: Cases and Commentary (pp. 24-36). London: Palgrave Macmillan.

Blass, E. (2009). Introduction. In E. Blass (Ed.). Talent Management: Cases and Commentary (pp. 1-7). London: Palgrave Macmillan.

Bracken, D. W., Timmreck, C. W., & Church, A. H. (2001). Handbook of Multisource Feedback. San Francisco: Jossey-Bass. (Chapter 1, Introduction: A multisource feedback process model, pp. 3-14).

Brown, P., & Hesketh, A. (2014). The Mismanagement of Talent. Oxford: Oxford University Press. (Chapter 4: The War for Talent, pp. 65-90).

Fleishman, E. A. (1975). Towards a taxonomy of human performance. American Psychologist, December, 1127-1149.

Harris, M. M., & Schaubroeck, J. (1988). A Meta-Analysis of Self-Supervisor, Self-Peer and Peer-Supervisor ratings. Personnel Psychology, 41, 43-62.

International Task Force on Assessment Center Guidelines. (2009). Guidelines and Ethical Considerations for Assessment Center Operations. International Journal of Selection and Assessment, 17, 243-253.

Kinley, N., & Ben-Hur, S. (2013). Talent intelligence: What you need to know to identify and measure talent. San Francisco: Jossey-Bass. (Chapter 8, Sourcing the expertise you need, pp. 173-196).

40

Levashina, J., Hartwell, C. J., Morgeson, F. P., & Campion, M. A. (2013). The structured employment interview: Narrative and quantitative review of the research literature. Personnel Psychology, 67, 241-293.

McClelland, D. (1973). Testing for Competence Rather than for Intelligence. American Psychologist, February, 1-14.

Ones, D. S., Viswesvaran, C., Dilchert, S. (2005). Personality at Work: Raising Awareness and Correcting Misconceptions. Human Performance, 18, 389-404.

Phillips, J. J., & Edwards, L. A. (2011). Developing your workforce: Measurement makes a difference. In L. A. Berger. & D. R., Berger. (Eds.). The talent management handbook (Second Edition) (pp. 194-204). New York: McGraw Hill.

Ree, M. J., & Carretta, T. R. (2002). g2K. Human Performance, 15, 3-23. Rothwell, W. J. (2010). Effective succession planning. New York: AMACOM. (Chapter 12,

Integrating recruitiment and succession, pp. 287-297). Rothwell, W. J. (2010). Effective succession planning. New York: AMACOM. (Chapter 1, What

is succession planning and management, pp. 3-41). Salgado, J. F. & Moscoso, S. (2010). Comprehensive meta-analysis of the construct validity of

the employment interview. European Journal of Work and Organizational Psychology, 11, 299-324.

Sanghi, S. (2007). The Handbook of Competency Mapping: Understanding, Designing, and Implementing Competency Models in Organizations (Second Edition). New Delhi: Sage. (Chapter 8: Generic Competency Dictionary, pp. 153-163).

Schmidt, F. L. & Hunter, J. E. (1998). The Validity and Utility of Selection Measures in Personnel Psychology: Practical and Theoretical Implications of 85 Years of Research Findings. Psychological Bulletin, 124, 262-274.

Spencer, L. M., & Spencer, S. M. (1993). Competence at Work: Models for Superior Performance. New York: Wiley. (Chapter 1: Introduction, pp. 1-15).

Sternberg, R. J., & Kaufman, J. C. (1998). Human Abilities. Annual Review of Psychology, 49, 479-502.

Tett, R. P., Jackson, D. N., Rothstein, M., & Reddon, J. R. (1999). Meta-Analysis of Bidirectional Relation in Personality-Job Performance Research. Human Performance, 12, 1-29.

Thornton, G. C., & Rupp, D. E. (2006). Assessment Centers in Human Resource Management. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum. (Chapter 10, Varieties of validity evidence for assessment centers, pp. 217-265).

Thornton, G. C., & Rupp, D. E. (2006). Assessment Centers in Human Resource Management. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum. (Chapter 3, Basic requirements of an assessment center, pp. 37-56).

3.4. Modalitatea de verificare Evaluarea intermediară (la jumătatea semestrului) este un test grilă, care conţine 60 de itemi şi durează 1 oră (60 de minute). Fiecare item este compus dintr-o întrebare şi un număr de 3 sau 4 alternative de răspuns, dintre care una singură este corectă (una şi numai una). Evaluarea intermediară are loc pe data de 9 decembrie 2014. Evaluarea intermediară constituie 25% din nota finală. Evaluarea de final se va baza pe 2 probe, fiecare din ele fiind eliminatorie (la fiecare din ele trebuie obţinută nota 5 pentru a putea fi luate în considerare). Probele sunt organizate în crescendo, astfel încât să evalueze deprinderi progresiv mai importante: reproducerea şi recunoaşterea de cunoştinţe şi rezolvarea prin gândire critică a unor situaţii profesionale simulate.

41

Cele trei probe sunt următoarele: (a) Test grilă. Testul grilă conţine 120 de itemi. Fiecare item este compus dintr-o întrebare şi un număr de 3 sau 4 alternative de răspuns, din care una singură este corectă (una şi numai una). Durata de administrare este de 2 ore (120 minute). (b) Test de judecată profesională. Testul de judecată profesională este un test de judecată situaţională, care conţine 10 scenarii şi care durează 1 oră (60 de minute). Fiecare scenariu descrie o situaţie concretă din domeniul managementului talentelor. Fiecare scenariu este însoţit de o serie de răspunsuri alternative, iar studentul trebuie să aleagă alternativele corecte şi să ofere comentarii suplimentare despre deciziile pe care le-ar lua dacă ar fi confruntat cu acea situaţie.

La fiecare evaluare este necesară obţinerea notei 5. Evaluarea finală constituie 75% din nota finală. Notarea se face doar dacă este obţinută nota 5 la ambele probe. Testul grilă constituie 35% din nota finală, iar testul de judecată profesională 40% din nota finală Nota finală pentru curs este obţinută prin comasarea celor trei probe: Nota_Finala = Evaluarea_Intermediară x 0.25 + Test_Grilă x 0.35 + Test_Judecată x 0.40). Condiţii de participare - Condiţii de promovare Definirea corectă a conceptelor de bază ale fiecărei teme, recunoaşterea principalelor teorii şi paradigme, operarea minimală cu cel puţin un cadru de competenţe, aplicarea rudimentară a cel puţin 2 metode de evaluare comportamentală, integrarea de date şi trasarea de obiective pentru cel puţin două procese integrate în managementul talentului. 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului


Ora 09.00

15.11.2015 Sala 307

Ora 09.00 15.11.2015 Sala 307

Ora 10.30

15.11.2015 Sala 307

Ora 10.30 15.11.2015 Sala 307

Ora 12.00

15.11.2015 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

15.11.2015 Sala 307

Ora 13.30

15.11.2015 Sala 307

Ora 13.30 21.11.2014 ora 17.00

21.11.2014 ora 18.30

05.12.2014 ora 17.00

05.12.2014 ora 18.30

Sem

inar

on

line

12.12.2014 ora 17.00

12.12.2014 ora 18.30



Ora 12.00

14.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

24.01.2015 Sala 506

Ora 12.00

14.02.2015 Sala 506

Ora 09.00

42

POLITICI OCUPAŢIONALE ÎN UE Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valeriu FRUNZARU


4.

4.1. Cadrul general al cursului După 1 ianuarie 2007, piaţa forţei de muncă din România devine parte a pieţei forţei de muncă a UE. Cu excepţia unei perioade de tranziţie, care poate dura de la zero la şapte ani (depinde de fiecare stat membru), lucrătorii români pot obţine locuri de muncă în UE, având aceleaşi drepturi cu lucrătorii cetăţeni ai statului gazdă. Motivaţia acestui curs vine din faptul că specialiştii în resurse umane trebuie să privească nu doar piaţa forţei de muncă din România, ci să-şi lărgească orizontul la piaţa forţei de muncă a UE. În acest curs, este prezentată politica ocupării forţei de muncă a UE şi situaţia ocupării forţei de muncă în UE, punând accent pe situaţia României în context european. Cursul are două părţi. În prima parte, preponderent teoretică, se face distincţia dintre muncă şi ocupare, se prezintă relaţia dintre ocuparea forţei de muncă şi statul bunăstării şi sunt prezentate abordările sociologice clasice asupra muncii. În partea a doua, este prezentată Strategia Europeană de Ocupare şi situaţia ocupării forţei de muncă în UE din perspectiva acestei strategii, pe baza datelor oferite de Eurostat şi de Institutul Naţional de Statistică din România. 4.2. Structura cursului Muncă şi ocupare. Delimitări conceptuale Ocuparea forţei de muncă şi statul bunăstării Abordări sociologice clasice asupra muncii: Karl Marx, Emile Durkheim, Max Weber Politica UE cu privire la ocuparea forţei de muncă. Direcţii generale Strategia Europeană de Ocupare. Abordare din perspectiva ciclului de viaţă Strategia Europeană de Ocupare. Egalitatea de gen Migraţia forţei de muncă în UE. România în context european 4.3. Bibliografie Fiecare capitol începe cu prezentarea principalelor concepte, a obiectivului general şi a obiectivele specifice. La sfârşitul fiecărui capitol se găsesc întrebări recapitulative şi o bibliografie minimă recomandată pentru tema respectivă. La sfârşitul cursului există o bibliografie extinsă cu privire la toate temele. 4.4. Modalitatea de verificare Test grilă.

43



Ora 09.00

09.11.2014 Sala 307

Ora 09.00 09.11.2014 Sala 307

Ora 10.30

09.11.2014 Sala 307

Ora 10.30 09.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

09.11.2014 Sala 307

Ora 12.00

Sem

inar

faţă

în faţă

09.11.2014 Sala 307

Ora 13.30

09.11.2014 Sala 307

Ora 13.30 12.11.2014 ora 17.30

12.11.2014 ora 17.30

19.11.2014 ora 17.30

19.11.2014 ora 17.30

Sem

inar

on

line

26.11.2014 ora 17.30

26.11.2014 ora 17.30



Ora 10.30

14.02.2015 Sala 506

Ora 12.00

18.01.2015 Sala 506

Ora 10.30

14.02.2015 Sala 506

Ora 12.00

44

Masterat în Management şi comunicare în afaceri Anul I

Semestrul I DISCIPLINE

1. Comunicare I. Comunicarea internă Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Diana-Maria CISMARU drd. Diana DUMITRIU

2. Comunicare II. Comunicarea externă a firmei Autori: conf. univ. dr. Florina PÎNZARU drd. Alina MIHALCEA

3. Marketing Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Florina PÎNZARU drd. Alina MIHALCEA

4. Lobby Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Andreea RĂCEANU

45

COMUNICARE I. COMUNICAREA INTERNĂ Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Diana-Maria CISMARU

Asistent: dr. Diana DUMITRIU Statut: obligatorie Număr de credite: 8

1.

1.1. Cadrul general al cursului Cursul este o introducere în noţiunile şi teoriile importante în domeniul comunicării interne, atât la nivelul comunicării şi optimizării funcţionale cât şi la nivelul comunicării strategice. Perspectiva cursului corelează noţiuni de bază din comunicarea organizaţională pentru a ajunge la aspecte integrate precum cultura organizaţională sau programele de comunicare strategică. Obiective: - Introducerea comunicării interne ca o funcţie a managementului şi înţelegerea efectelor şi nevoilor acestei funcţii; - Analiza fluxului funcţional de comunicare în interiorul şi exteriorul organizaţiei şi a publicurilor interne; - Realizarea corelaţiei cu alte noţiuni studiate în câmpul comunicării organizaţionale; - Însuşirea paşilor necesari în elaborarea strategiilor şi programelor de comunicare internă. 1.2. Structura cursului 1. Comunicarea în organizaţii: elemente introductive 2. Metode de studiu în comunicarea internă 3.comunicarea şi funcţiile conducerii 4. Stiluri de conducere şi comunicare 5. Comunicare formală şi informală 6. Comportamentul organizaţional şi comunicarea 7. Comunicarea internă și managementul performanței 8. Identitatea organizațională și construirea ei strategică 9. Cultura organizaţională 10. Comunicarea internă strategică 1.3. Bibliografie Indicaţiile bibliografice sunt grupate la sfârşitul cursului. Fiecare curs beneficiază de bibliografie specifică. Bibliografia oferită este orientativă. Pot fi consultate şi alte cărţi, cu referire la domeniul comunicării interne. 1.4. Modalitatea de verificare Probe de evaluare și ponderea lor:

-Prezența și activitatea la seminarele online – 30% -Caiet de aplicații de mică întindere – 70%

Observaţii: - Detalii cu privire la criteriile de evaluare a activității la seminarele online se găsesc pe pagina disciplinei, pe platforma de e-learning.

46

– Caietul de aplicații se realizează prin preluarea de teme de la capitole diferite de la “Teme pentru aplicații” și rezolvarea lor, fiecare pe 1-2 pagină, pe baza unor date și cazuri din organizații româneşti. - Caietul de aplicații se trimite de către studenți pe platforma de e-learning http://comunicareonline.ro la secțiunea Referate, cu respectarea termenului stabilit (finalul sesiunii). 1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Examen

GRUPA 1

Şansa 1 Şansa 2 26.01.2015 04.02.2015

Disciplina: Comunicare internă Ziua: MIERCURI/JOI

Grupa Online/Tutorial Nr. ore

Interval orar

Sapt 10 – JOI – 6 nov 1 Online 2h 18:00 – 19.30



Sapt 6 - MIERCURI– 05 nov, sala 317, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3

1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00


1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00


1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00


1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00

Sapt 10 - MIERCURI– 03 dec, sala 317, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3

1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00


1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00


1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00

Sapt 13 - MIERCURI– 14 ian, sala 317, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3

1 Tutorial 1h 17.00 - 18.00

Sapt 14 Studiu individual

47

COMUNICARE II. COMUNICAREA EXTERNĂ A FIRMEI Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Florina PÎNZARU

Asistent: dr. Alina MIHALCEA Statut: obligatorie Număr de credite: 8

2.

2.1. Cadrul general al cursului Obiective generale ale cursului: Realizarea unei baze de cunoştinţe fundamentale în domeniul comunicării şi relaţiilor publice. Obiective specifice ale cursului: Dezvoltarea competenţelor necesare pentru realizarea unei analize strategice a comunicării organizaţiei pe plan extern, pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de relaţii publice. 2.2. Structura cursului Organizarea cursului este tematică. Pornim de la o serie de clarificări conceptuale, precum şi de la o discuţie a strategiilor de afaceri şi de comunicare şi apoi distingem principalele teorii şi instrumente cu aplicabilitate în gestionarea comunicării externe a firmelor. Structura temelor este flexibilă şi o vom parcurge, accentua şi adapta în funcţie de interesele studenţilor. Temele cuprind atât cursuri obligatorii, cât şi texte opţionale, anexe, exemple şi studii de caz. De asemenea, resursele suplimentare de pe platforma www.comunicareonline.ro şi bibliografia propusă în suportul de curs pot fi utile studenţilor care urmăresc să aprofundeze o problematică sau alta. Managementul reputației? Identitatea în afaceri: despre comunicare, relații publice, promovare și imagine Construcția și dezvoltarea mărcilor. Rolul și implicarea managerilor Comunicare managerială Comunicarea internă precede pe cea externă – relația comunicare – cultură organizațională Comunicarea managerului cu echipa și cu exteriorul Comunicarea externă a firmei Comunicarea promoțională de marketing Comunicare integrată marketing și corporate Campanii și planuri de comunicare externă Comunicare corporate și responsabilitate socială corporatistă Comunicarea cu presa pe scurt Bugete restrânse pentru o comunicare eficientă Din nou despre managementul reputației Imaginea managerului și a organizației Reputație în epoca web 2.0

48

2.3. Bibliografie BLAND, Michael; THEAKER, Alison; WRAGG, David, Relatiile eficiente cu mass media, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003 COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Editura POLIROM, Ediţia a 2-a, Bucureşti, 2000. COMAN, Cristina, Relaţiile publice, principii şi strategii, Editura POLIROM, Bucureşti, 2001. DAGENAIS, Bernard, Campania de relaţii publice, Editura Polirom, 2003. Dagenais, Bernard, Profesia de relaţionist, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 HENDRIX, Jerry A., Public Relations Cases, Wadsworth, 2001. HUNT, Todd, GRUNIG, James E., Public Relations Techniques, Harcout Brace College Publishers, 1994. McQUAIL, Denis, WINDAHL, Sven, Modele ale comunicării, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2001. Regester, Michael; Larkin, Judy, Managementul crizelor si al situatiilor de risc, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003 2.4. Modalitatea de verificare Evaluarea la disciplina "Comunicarea externă a firmei" se va realiza astfel: a) Evaluare pe parcurs: prezenţa la seminariile online (minim 3 prezenţe)- 2 puncte (0,5 puncte/seminar); -prezenţa la tutorialele fizice - 1 punct (minim 2 prezenţe din 3); b) Evaluare finală: -proiect de echipă - 7 puncte. Echipele sunt predefinite de profesor şi primesc, fiecare, o temă dată, la care trebuie să răspundă la o dată ce va fi anunţată ulterior cȃnd un singur membru al echipei va ȋncărca ȋn secţiunea Referate proiectul ȋntregii echipe. Nota este unică (nota pentru proiect este aceeaşi notă pentru fiecare membru al echipei). Datele pentru examen le regasiţi pe platforma online, www.comunicareonline.ro, ‘’Contul meu’’, ‘’Ghidul studentului’’. Ponderile rămȃn valabile şi la restanţa din septembrie 2015.

49


Examen

GRUPA 1 Şansa 1 Şansa 2

28.01.2015 06.02.2015

Disciplina: Comunicare externă Ziua: MIERCURI/VINERI

Grupa Online/Tutorial

Nr. ore

Interval orar

Sapt 9 –VINERI – 28 nov 1 Online 2h 18:00 – 19.30 Sapt 10–VINERI – 05 dec 1 Online 2h 18:00 – 19.30 Sapt 11–VINERI – 12 dec 1 Online 2h 18:00 – 19.30 Sapt 11 - JOI– 11 dec, sala 316, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3

1 Tutorial 2h 16.00 - 18.00

Sapt 12 – JOI – 18 dec, sala 316, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3

1 Tutorial 2h 16.00 - 18.00

Sapt 13 – JOI – 15 ian, sala 316, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3

1 Tutorial 2h 16.00 - 18.00

Sapt 14 – JOI – 22 ian, sala 316, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3

1 Tutorial 2h 16.00 - 18.00


50

MARKETING Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Florina PÎNZARU

Asistent: drd. Alina MIHALCEA Statut: obligatorie Număr de credite: 7

3.

3.1. Cadrul general al cursului Acest curs are ca scop înţelegerea de către student a mişcărilor din piaţă, a influenţelor externe asupra mediului de afaceri, ambiţia şi strategiile posibile ale companiilor, organizarea firmelor, componenţa sistemului de management, procesele de decizie managerială şi delegare, orientarea către marketing a majorităţii firmelor moderne, comportamentul consumatorilor şi crearea ofertelor potrivite pentru aceştia. Obiective specifice ale cursului: -Cunoaşterea teoriilor şi curentelor din domeniul marketingului, în special a noilor evoluţii; -Înţelegerea evoluţiei marketingului; -Asimilarea filosofiei de marketing; -Realizarea distincţiilor între domeniile asociate: publicitate, relaţii publice, marketing; -Cunoaşterea metodelor de cercetare în marketing; -Însuşirea algoritmului de realizare pentru un plan de marketing. 3.2. Structura cursului Organizarea cursului este tematică. Pornim de la o serie de clarificări conceptuale, precum şi de la o discuţie a strategiilor de afaceri şi de marketing şi apoi distingem principalele tehnici de marketing, în funcţie de perioade istorice, economice, culturale, industrii sau pieţe naţionale. 1.Marketing. Delimitări conceptuale şi evoluţii 2. Funcţiile şi rolurile marketingului în companii 3.Mediul de marketing 4.Înţelegerea consumatorilor. Factorii de influenţă a consumatorilor individuali şi a celor organizaţionali. 5. Criterii de segmentare. 5.Cercetarea de marketing. Cercetări calitative de marketing 6.Cercetări cantitative de marketing. 7.Poziţionarea brandurilor 8. Mixul de marketing. 9.Strategii de marketing în context concurenţial 10.Strategii de marketing pentru nişe de piaţă. 3.3. Bibliografie

Aaker, David, Managementul capitalului unui brand: cum să valorificăm numele unui brand, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2005. Balaure, Virgil (coord.), Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.

51

Brătianu, Constantin, Management şi marketing: concepte fundamentale, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2006. Cravens, David W., Piercy, Nigel F., Strategic marketing, McGraw-Hill Irwin, Boston, 2003. Dătculescu, Petre, Cercetarea de marketing – cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori şi cum analizezi informaţia, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2006. Klein, Naomi, No logo. Tirania mărcilor, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2006. Kotler, Philip, Armstrong, Gary, Saunders, John şi Wong, Veronica, Principiile Marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1999. Kotler, Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1999. Nicolescu, Luminiţa, Marketingul, premisa succesului în afaceri, Universitatea Virtuală de Afaceri, Bucureşti, 2003. 3.4. Modalitatea de verificare a)Evaluarea pe parcurs: - prezenţa la seminariile online (minim 3 prezenţe)- 2 puncte(0,5 puncte/seminar); -prezenţa la tutorialele fizice - 1 punct (minim 2 prezenţe din 3); b)Evaluarea finală: -proiect de echipă- 7 puncte.

PROIECTUL DE ECHIPĂ-Echipele sunt predefinite de profesor şi primesc, fiecare, o temă dată, la care trebuie să răspundă la o dată menţionata ulterior, cȃnd un singur membru al echipei va ȋncărca ȋn secţiunea ''Referate'' proiectul ȋntregii echipe. Nota este unică (nota pentru proiect este aceeaşi notă pentru fiecare membru al echipei). Pentru a facilita comunicarea echipelor virtuale de proiect, profesorul va deschide forumuri dedicate de lucru.

Datele pentru examen le regasiţi pe platforma online, www.comunicareonline.ro, ‘’Contul meu’’, ‘’Ghidul studentului’’.

Ponderile rămȃn valabile şi la restanţa din septembrie.

52


Examen

GRUPA 1

Şansa 1 Şansa 2 30.01.2015 09.02.2015

Disciplina: Marketing Ziua: MARTI/VINERI


Interval orar

Sapt 6 – VINERI – 07 nov 1 Online 2h 18:00 – 19.30 Sapt 7 – VINERI – 14 nov 1 Online 2h 18:00 – 19.30 Sapt 8 – VINERI – 21 nov 1 Online 2h 18:00 – 19.30 Sapt 6 - MARTI – 04 nov, sala 510, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5

1 Tutorial 2h 18.30 - 20.30

Sapt 7 – MARTI – 11 nov,, sala 510, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5

1 Tutorial 2h 18.30 - 20.30

Sapt 8 – MARTI – 18 nov, sala 510, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5

1 Tutorial 2h 18.30 - 20.30

Sapt 9 – MARTI – 25 nov, sala 510, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5

1 Tutorial 2h 18.30 - 20.30


53

LOBBY Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Andreea RĂCEANU Statut: obligatorie Număr de credite: 7

4.

4.1. Cadrul general al cursului Activitatea de lobby se înscrie în aria preocuprilor legate de comunicare, mai exact aceea legată de comunicarea asociată politicilor publice. Profesioniştii în lobby, fie ei angajaţi direcţi ai entităţii pentru care desfăşoară activităţi de lobby (companie, ONG, intreprindere mică sau mijlocie orientată spre profit sau chiar instituţie culturală etc.), fie consultanţi externi, funcţionând în cadrul unor agenţii specializate, au ca scop influenţarea decidenţilor politici în favoarea intereselor pe care le reprezintă. Când vorbim de lobby vorbim în mod inevitabil de politici publice, decizii, dialog asociat politicilor publice, grupuri de interese, democraţie, putere, reţele de relaţii, negociere, persuasiune şi responsabilitate. Fie că vorbim de tradiția îndelungată specifică spațiului american, de complexitatea și dificultățile particulare întâlnite în statele europene dar și în Uniunea Europeană ca entitate separată, de provocările din democrațiile în curs de dezvoltare sau chiar de particularitățile și curiozitățile unei economii atipice - cum este cazul Chinei, activitatea de lobby stă sub semnul provocării atât ca sector de activitate, alături de altele din zona comunicării, cu oportunitățile și riscurile sale dar și ca practică în sine, cu cerințe specifice și recompense pe măsură pentru cei ce aleg să profeseze în această arie. Disciplina lobby este introdusă în programa de studiu începând cu anul 2014. Obiectivele asumate ale disciplinei sunt: familiarizarea cursanţilor cu acest tip de activitate - oferind deopotrivă un cadru teoretic fundamental în domeniu (prezentând teorii consacrate dar și perspective recente), cât și dimensiuni practice actuale – perspective descriptive, statistici, comparații; problematizarea acestor preocupări în spațiul academic românesc și nu numai și sporirea interesului privind activitatea de lobby, atât ca subiect de cercetare științifică dar și ca practică profesională 4.2. Structura cursului Tema 1: Lobby - conceptualizare şi premise Tema 2: Democraţie şi lobby Tema 3: Modele de comunicare în spaţiul public Tema 4: Politici publice Tema 5: Stakeholderii şi puterea lor Tema 6 Activitatea de lobby - de la conceptualizare la eficientizare Tema 7: Practica activităţii de lobby Tema 8: Lobby - modele internaţionale şi realităţi româneşti 4.3. Bibliografie Bibliografia aferentă fiecărei teme se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).

54

4.4. Modalitatea de verificare Evaluarea: Proiect de 5-10 pagini constând în rezolvarea unuia dintre exerciţiile din curs. Proiectul trebuie trimis până la data de 10 noiembrie 2014 la adresa de mail [email protected]. Proiectele trimise la altă adresă de mail nu se vor lua în considerare. 4.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Detalii GRUPA 1

* 25.10.2014 Sala 317

Ora 09.00-17.00 * 26.10.2014

Sala 317 Ora 09.00-17.00

Sem

inar

faţă

în faţă

* 27.10.2014 Sala 317

Ora 17.00-21.00 Proiect trimis pana la

Examene 10.11.2014

* Cursul se desfăşoară modular conform anunţului trimis pe e-mail studenţilor

55

Masterat în Management şi comunicare în afaceri Anul II


1. Negocierea în afaceri Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ioan DEAC

2. Brandul de angajator Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Rareş MOCANU

3. Afaceri în medii instabile Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Daniela HÎNCU

56

NEGOCIEREA ÎN AFACERI Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ioan DEAC Statut: obligatorie Număr de credite: 10

1.

1.1. Cadrul general al cursului Comunicarea este doar una dintre condiţiile negocierii. Orice negociere presupune un proces de comunicare, de transfer de informaţii şi de înţelegere a lor, între persoanele implicate. Obiective generale ale cursului: -cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor fundamentale din domeniu (principiile negocierii și principalele forme de implementare). Obiective specifice ale cursului: -cunoaşterea teoriilor specifice domeniului negocierii; -cunoaşterea strategiilor de negociere; -înțelegerea și asimilarea diverselor tactici și tehnici de negociere în afaceri. 1.2. Structura cursului 1. Definiţia procesului de negociere 2. Principii ale negocierii 3. Structura conceptuală a procesului de negociere 4. Tipologia proceselor de negociere (1) 5. Tipologia proceselor de negociere (2) 6. Stiluri de negociere 7. Strategia de negociere 8. Tactici de negociere 9. Organizarea şi conducerea procesului de negociere 1.3. Bibliografie Boncu, Ştefan – Negocierea şi mediarea – Perspective psihologice, ed. Insitututl European, Iaşi, 2006 Cohen, Herb – Arta de a negocia, trad. Ciprian Saucan, ed. Humanitas, Bucureşţi, 2006 Curry, Jeffrey Edmund – Negocieri internaţionale în afaceri, trad. Smaranda Nistor, Ed. Teora, Bucureşti, 2000 Deac, Ioan, Introducere în teoria negocierii, ed. Paideia, Bucureşti, 2002 Georgescu, Toma, Negocierea afacerilor. Ghid practic, ed. Porto-Franco, Galați, 1992 Georgescu, Toma & Caraini, Gheorghe , Managementul negocierii afacerilor. Uzanţe – Protocol, ed. Lumina Lex, 1999 Hiltrop, Jean–M. & Udall, Sheila, Arta negocierii, trad. Cristina Muntoiu, ed. Teora, Bucureşti, 1999 Hindle, Tim – Cum să negociem, trad. Radu Paraschivescu, ed. RAO, Bucureşti, 2000 Kennedy, Gavin – Negocieri, trad. Gabriel Stoian, ed. Nemira, Bucureşti, 1998 Lewicki, Roy J. & Hiam, Alexander – Arta negocierii în afaceri, trad. Ioana maria Novac, ed. Publica, București, 2008 Maliţa, Mircea, Teoria şi practica negocierilor, ed. Politică, Bucureşti, 1972 Mamontov, Serghei, Strategii de negociere, trad. Elena Fenoghen, ed. EuroPress Group, București, 2006

57

Prutianu, Ştefan – Manual de comunicare şi negociere în afaceri, ed. Polirom, Iaşi, 2000 Scott, Bill ,Arta negocierilor, ed. Tehnică, Bucureşti, 1996 1.4. Modalitatea de verificare Evaluarea pe parcurs: Prezenţa la seminarii online – 30% din notă; Evaluare finală: Prezentare Powerpoint ȋncărcată pe platformă, de rezolvat la o data menţionată ulterior; Datele pentru examen le regasiţi pe platforma online, www.comunicareonline.ro, ‘’Contul meu’’, ‘’Ghidul studentului’’. Ponderile rămȃn valabile şi pentru restanţa din septembrie 2015 (respectiv, un student care nu

58


Examen

GRUPA 1

Şansa 1 Şansa 2 02.02.2015 12.02.2015

Disciplina: Negocierea ȋn afaceri Ziua: LUNI/MIERCURI


Interval orar

1 Tutorial 2h 17.00 - 18.30 Sapt 7 – LUNI – 10 nov, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 17.00 - 18.30

1 Tutorial 2h 18.30 – 20.00 Sapt 7 – LUNI – 10 nov, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 18.30 – 20.00

1 Tutorial 2h 17.00 - 18.30 Sapt 9 – LUNI – 24 nov, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 17.00 - 18.30

1 Tutorial 2h 18.30 – 20.00 Sapt 9 – LUNI – 24 nov, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 18.30 – 20.00

1 Tutorial 2h 17.00 - 18.30 Sapt 11 – LUNI – 08 dec, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 17.00 - 18.30

1 Tutorial 2h 18.30 – 20.00 Sapt 11 – LUNI – 08 dec, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 18.30 – 20.00

1 Tutorial 2h 17.00 - 18.30 Sapt 13 - LUNI– 12 ian, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 17.00 - 18.30

1 Tutorial 2h 18.30 – 20.00 Sapt 13 –LUNI– 12 ian, sala 509, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 5 2 Tutorial 2h 18.30 – 20.00

1 Online 2h 17.00 - 18.30 Sapt 7 –MIERCURI – 12 nov 2 Online 2h 17.00 - 18.30

1 Online 2h 18.30 - 20.00 Sapt 7 –MIERCURI – 12 nov 2 Online 2h 18.30 - 20.00

1 Online 2h 17.00 - 18.30 Sapt 10 – MIERCURI – 03 dec 2 Online 2h 17.00 - 18.30



1 Online 2h 18.30 - 20.00 Sapt 12 – MIERCURI – 17 dec 2 Online 2h 18.30 - 20.00 Sapt 14 Studiu individual

59

BRANDUL DE ANGAJATOR Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Rareş MOCANU Statut: obligatorie Număr de credite: 10

2.

2.1. Cadrul general al cursului Conceptul de brand de angajator din perspectiva stadiului actual al cunoaşterii este insuficient exploatat, deşi este intens vehiculat în domeniul brandingului şi în cel al managementului resurselor umane din mediul internaţional. Indispensabil ca instrument de supravieţuire şi de dezvoltare a companiilor economice şi noneconomice, brandul de angajator are un potenţial uriaş din perspectiva dezvoltării durabile, competitivităţii şi, strict în planul managementului de resurse, diminuării migraţiei forţei de muncă şi a fluctuaţiei de personal, potenţial nespeculat la adevărata putere. Obiective principale • Însuşirea codului deontologic al cercetării desfăşurate în spaţiul organizaţional; • Însuşirea neutralităţii specifice cercetătorului în proiectarea, derularea şi implementarea

unui proiect de analiză a strategiei de brand de angajator; 2.2. Structura cursului 1. Brandul de angajator – concept interdisciplinar 2. Implicaţii ale brandului de angajator la nivel strategic 3. Modalitati de construire a unui brand de angajator 4. Rolul comunicării în strategia de brand de angajator. 5. Cum contribuie brandingul la reputaţia angajatorului? 6. Rolul cercetării în strategia de branding de angajator 7. Ce fac campaniile de relaţii publice pentru brandingul de angajator? 8. Cum funcţionează managementul brandului de angajator? 9. Despre rezultatele brandingului de angajator. Cele mai relevante beneficii ale employer

brandului 10. Cultura organizaţională: examenul de maturitate a brandului de angajator 11. Cultura organizaţională: tipuri, funcţii şi factori de influenţă 12. Diagnoza culturii oganizaţionale 2.3. Bibliografie Barrow, S. şi Mosley, R. (2005). The Employer Brand, Bringing the best of brand management to people at work, The Atrium, Southern Gate, West Susseex: Ed. John Wiley & Sons, Ltd. Bergstrom, K., şi Anderson, M. (2000). „Delivering on promises to the marketplace: Using employment branding to build employee satisfaction“. Journal of Integrated Communications, www.medill.nwu.edu. Conway, N. şi Briner, R.B. (2005). Understanding psychological contracts at work: a critical evaluation of theory and research, Oxford: Oxford University Press. Deal, T. E. şi Kennedy, A.A. (1982). Corporate Cultures. The Rites and Rituals of Corporate

60

Life, Adison Wesley Reading. Glaser, R. (1983). The Corporate Culture Survey, Organizational Design and Development, Bryn Mawr, PA. Housden, C. (2007). Using Employer Brand to attract talent, www.peopleinaid.org.uk/ pool/files/publications/people-in-aid-international-hr-conference-07---report.pdf. 2.4. Modalitatea de verificare Evaluarea pe parcurs:

- prezenţa la seminariile online - 20% din nota finală; - prezenţa la seminariile faţă în faţă - 10% din nota finală. Evaluarea finală: Analiza brandului de angajator al unei companii de pe piaţă - 70% din nota finală.

Datele pentru examen le regasiţi pe platforma online, www.comunicareonline.ro, ȋn ‘’Contul meu’’, ‘’Ghidul studentului’’.

Ponderile rămȃn valabile şi pentru restanţa din septembrie 2015 (respectiv, un student care nu frecventează deloc seminariile online şi faţă-ȋn-faţă va avea nota 1 la participare, cu o pondere de 30% din nota finală).

61


Examen


27.01.2015 04.02.2015

Disciplina: Brand de angajator Ziua: MARTI/MIERCURI


Interval orar

1 Tutorial 2h 18.00 - 19.30 Sapt 6 – MIERCURI – 5 nov, sala 326, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 18.00 - 19.30

1 Tutorial 2h 19.30 – 21.00 Sapt 6 – MIERCURI – 5 nov, sala 326, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 19.30 – 21.00





1 Tutorial 2h 18.00 - 19.30 Sapt 11 – MIERCURI – 10 dec, sala 326, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 18.00 - 19.30

1 Tutorial 2h 19.30 – 21.00 Sapt 11 – MIERCURI – 10 dec , sala 326, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 19.30 – 21.00

1 Online 2h 17.00 - 18.30 Sapt 7 –MARTI – 11 nov 2 Online 2h 17.00 - 18.30

1 Online 2h 18.30 - 20.00 Sapt 7 –MARTI – 11 nov 2 Online 2h 18.30 - 20.00

1 Online 2h 17.00 - 18.30 Sapt 8 – MARTI – 18 nov 2 Online 2h 17.00 - 18.30



1 Online 2h 18.30 - 20.00 Sapt 9 – MARTI – 25 nov 2 Online 2h 18.30 - 20.00 Sapt 14 Studiu individual

62

AFACERI ÎN MEDII INSTABILE Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Daniela HÎNCU Statut: obligatorie Număr de credite: 10

3.

3.1. Cadrul general al cursului Obiectivele cursului: - să informeze asupra unor tendinţe de gândire/topice de interes crucial în managementul contemporan, asupra problemelor cauzate de criza economico-financiară asupra performanţei economice a companiilor, a bogăţiei şi competitivităţii economiilor naţionale şi asupra bunastării oamenilor – sunt prezentate tehnici de management în condiţii de instabilitate - vulnerabilitate – şi cerinţe necesare pentru antrenarea într-un mod de gândire creativ necesar în rezolvarea problemelor şi luarea unor decizii informate de ordin operaţional/ tactic/ strategice. Modul de fundamentare a strategiilor de afaceri pe termen mediu şi lung este afectat de perturbaţiile (de ordin imprevizibil) care intervin în desfăşurarea normală a activităţii unor entităţi economice sau a unor grupuri de lucru. Acestea influenţează modul specific de planificare sau de programare a diferitelor activităţi sau pot prilejui surse de conflict pentru comportamentul organizaţional. - să ofere o colecţie de tehnici de analiză a unor fenomene de tip instabilitate – dezechilibre - disparităţi din mediul economic si social. Discuţiile din seminar, temele individuale şi prelegerile se bazează pe analiza unor rapoarte internaţionale sau naţionale (recunoscute ca valoare sau credibilitate ştiintifică) de exemplu: rapoarte de competitivitate, anchete de opinie în rândul unor manageri executivi, reprezentanţi ai unor profesionişti din mediul de afaceri, documente programatice ale unor instituţii guvernamentale etc. 3.2. Structura cursului 1.Instabilitate, vulnerabilitate, dezechilibre vs. Performanţă, competitivitate 2.Surse ale instabilităţii – modalităţi de recunoaştere. 3.Competitivitatea economică şi Mediul de afaceri în România. 4.Instrumente noi în managementul contemporan: benchmarking, managementul performanţei, tabelul cu scoruri, etc. 5.Metode de analiză/identificare a tendinţelor 6.Economia bazată pe cunoaştere în România. 7.Modalităţi de apreciere a calităţii mediului de afaceri 8.Managementul riscului. Teoria deciziei (modele decizionale, procese decizionale la nivel individual şi de grup, influenţe ale psihologiei cognitive) 9.Implicaţii în plan economic ale evaluărilor de risc de ţară. 10.Managementul riscului �n Europa Centrală şi de Est 11. Managementul crizei. Eforturi de previzionare şi prevenirea crizelor. Averizare timpurie şi “early signals”. 12.Managementul schimbării. Managementul conflictelor. 3.3. Bibliografie ANASTASIEI, B., - Managementul riscului organizaţional, Editura Tehnopress, Iaşi, 2004 ANDONE, I., ŢUGUI, A., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe, bănci, şi marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999

63

ARCHIBUGI, D., LUNDVALL, B., The Globalizing Learning Economy, Oxford University Press, 2001 BADRUS, G., RĂDĂCEANU, E., - Globalitate şi management, Editura ALL Beck, Bucureşti, 1999 BURKE, R., COOPER, C.L., - Leading in turbulent times, Blackwell Publishing Ltd; 2004 Carment, D., Assessing Country Risk, Creating Index of Severity, Background Discussion Paper prepared for CIFP Risk Assessement Template, May 2001, Dăianu Daniel (coord.) România şi Agenda Lisabona - aderarea la UE şi competitivitatea economică, Noiembrie 2004, Grupul de Economie Aplicată (GEA), Centrul Român de Politici Economice (CEROPE) HÎNCU, D., Ene, N., Metode cantitative pentru administraţia publică, Editura Eficon Press, Bucureşti, 2005 VOICULESCU, D., Competiţie şi competitivitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001 3.4. Modalitatea de verificare Evaluare pe parcurs: -seminar - Intervenţii/participare la discuţii pentru curs şi seminar şi la test (30% din nota finală) -seminar - răspunsuri la teme individuale (30% din nota finală; pentru toate temele anunţate la seminar şi cu termen de răspuns de o săptămână, răspunsurile vor fi comunicate pe secţiunea "mesaje private"); Evaluarea finală: Examenul constă în predarea unui referat – sesiunea Ianuarie / Februarie 2015 – punctaj 40% din notă. Condiţii de redactare a referatului: - alegerea a 5 termeni din lista propusă (eventual, se poate completa cu noi propuneri de către student); - formularea titlului, redactarea conţinutului pornind de la termenii enuntaţi ca şi cuvinte-cheie, lucrarea se va realiza pe parcursul a 10-15 pag (max. 15 pag, format A4, 1 rând, TNR, margini de 2,5 cm) - menţionarea surselor bibliografice (alcătuirea bibliografiei în format academic). Datele pentru examen le regasiti pe platforma online, www.comunicareonline.ro, ‘’Contul meu’’, ‘’Ghidul studentului’’. Ponderile raman valabile si pentru restanta din septembrie 2015.

64


Examen

Disciplina: Afaceri în medii instabile Ziua: JOI/VINERI


Interval orar

1 Online 2h 17.00 – 18.30 Sapt 10 – JOI – 30 oct 2 Online 2h 18.30 – 20.00

1 Online 2h 17.00 – 18.30 Sapt 11 – JOI – 13 nov 2 Online 2h 18.30 – 20.00

1 Online 2h 17.00 – 18.30 Sapt 12 – JOI – 20 nov 2 Online 2h 18.30 – 20.00

1 Tutorial 2h 17.00 – 18.30 Sapt 5 –VINERI– 31 oct, sala 326, Bd. Expozitiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 18.30 - 20.00

1 Tutorial 2h 17.00 – 18.30 Sapt 7 –VINERI– 14 nov, sala 326, Bd. Expoziţiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 18.30 - 20.00

1 Tutorial 2h 17.00 – 18.30 Sapt 8 – VINERI -21 nov, sala 326, Bd. Expoziţiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 18.30 - 20.00

1 Tutorial 2h 17.00 – 18.30 Sapt 9 – VINERI – 28 nov, sala 326, Bd. Expoziţiei, nr. 30A, etaj 3 2 Tutorial 2h 18.30 - 20.00 Sapt 14 Studiu individual


29.01.2015 09.02.2015

65

Masterat în Managementul proiectelor Anul I

Semestrul I DISCIPLINE

1. Globalizare şi integrare europeană Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Mălina Iona CIOCEA

2. Managementul proiectelor I Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Loredana RADU cadru didactic asociat Maria TIMOFTE

3. Strategii şi tehnici de atragere a finanţării de la Uniunea Europeană Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Elena NEGREA-BUSUIOC cadru didactic asociat Radu RĂILEANU

66

GLOBALIZARE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Mălina Iona CIOCEA Statut: obligatorie Număr de credite: 10

1.

1.1. Cadrul general al cursului Globalizarea şi integrarea europeană au devenit parte a discursului public cotidian şi, tocmai de aceea, această zonă este de multe ori încărcată de clişee şi judecăţi superficiale. Cursul pe care îl propunem trece de zona comodă a frazeologiei şi atinge atât problemele fundamentale, cât şi controversele care însoţesc globalizarea şi integrarea europeană. Cursul Globalizare şi integrare europeană îşi propune să ofere studenţilor de la Masteratul de Managementul Proiectelor două categorii de instrumente de lucru pentru înţelegerea realităţii lumii din ce în ce mai integrate în care trăim. Prima categorie este constituită de aparatul teoretic şi conceptual necesar pentru studierea sistematică a proceselor specifice globalizării şi integrării europene. A doua categorie de instrumente este aplicativă şi cuprinde studii de caz şi exemple relevante. 1.2. Structura cursului Organizarea cursului este tematică. Pornim de la o serie de clarificări conceptuale, precum şi de la o discuţie a strategiilor de dezvoltare, şi apoi distingem trei dimensiuni majore ale globalizării: politică, economică şi culturală. Integrarea europeană este tratată separat, deşi unele aspecte ale acestui proces sunt vizate şi în cadrul general al discuţiei despre globalizare. Structura temelor este flexibilă şi o vom parcurge, accentua şi adapta în funcţie de interesele studenţilor. Temele cuprind atât cursuri obligatorii, cât şi texte opţionale, anexe, exemple şi studii de caz. De asemenea, bibliografia fiecărei teme poate fi utilă studenţilor care urmăresc să aprofundeze o problematică sau alta. 1.3. Bibliografie Conform indicaţiilor titularului de curs. 1.4. Modalitatea de verificare Nota de la seminar reprezintă 50% din nota finală, iar nota de la examen, 50% din nota finală. Nota de la seminar va fi obţinută pe baza participării studenţilor la discuţiile din cadrul seminarului online şi a realizării unei lucrări scrise. Participarea reprezintă 30% din nota de la seminar. Studenţii pot posta intervenţii şi offline, care vor fi luate în considerare la evaluarea finală. Studenţilor li se oferă suportul de curs pe platformă. Pe lângă acesta, studenţii trebuie să citească şi lucrarea recent apărută, Paul Dobrescu, Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane, Institutul European, 2010. Pentru a obţine restul de 70% din nota de la seminar studenţii trebuie să scrie un studiu de caz dedicat unei probleme relevante pentru cursul Globalizare şi integrare europeană.

67

Studiul va fi întocmit de echipe de câte 5 studenţi. Lucrarea va avea în jur de 25 de pagini şi va fi organizată şi redactată conform indicaţiilor de la linkul Susţinere licenţă/disertaţie februarie 2014 şi iunie 2014: http://comunicare.ro/planificare_activitati/licenta_disertatii/Conditii_de_realizare_a_lucrarilor_de_absolvire.pdf. Bibliografia lucrării va cuprinde cel puţin 5 cărţi fundamentale, cel puţin 10 articole relevante pentru temă şi cel puţin 5 resurse web. Studiul de caz trebuie încărcat pe platformă, în secţiunea Referate, până pe 12 ianuarie 2014. Studenţii trebuie să respecte acest termen limită şi nu vor folosi alte modalităţi de trimitere a lucrării decât cea specificată mai sus. Evaluarea finală se va desfăşura sub forma unui examen scris. Acesta va consta în realizarea unui eseu pornind de la o temă propusă. Temele posibile sunt cele discutate în curs. Eseul va trebui să folosească critic informaţiile din curs, nu să fie o simplă înşiruire de păreri. Studenţilor li se vor oferi exemple de subiecte din anii anteriori şi sugestii de rezolvare a acestora pe un sub-forum creat pentru acest scop. Pentru a promova, studenţii trebuie să predea studiul de caz şi să se prezinte la examen! Pentru scrierea studiului de caz studenţii vor alege una din următoarele teme:

1. Răspunsuri locale la provocări globale. Cazul ţării x 2. Rolul statului în definirea şi susţinerea strategiilor de dezvoltare. Cazul ţării x 3. Criza financiară în SUA. Implicaţiile sale asupra raportului de forţe între SUA şi

China 4. Redefinirea puterii în epoca actuală. Putere militară, demografică, economică,

tehnologică, soft 5. Evoluţia Chinei de la putere continentală la putere continentalo-maritimă 6. Rolul corporaţiilor chineze în evoluţia economică a Chinei 7. Socialism de piaţă, capitalism chinez. Implicaţiile redefinirii socialismului asupra

strategiei de dezvoltare a Chinei 8. Specializarea oraşelor – inovaţia managerială a Chinei 9. Clusterele de cercetare şi inovare din China 10. Importanţa pieţei interne în raport cu piaţa mondială, în contextul crizei economice.

Cazul Indiei, cazul Chinei 11. Consecinţele geopolitice ale situaţiei energetice actuale 12. Marile cupluri energetice 13. Implicaţii ale evoluţiei demografice asupra dezvoltării economice 14. Transferul de putere şi influenţă către economiile emergente

Studenţii pot propune şi alte teme, în funcţie de domeniul de activitate şi de interesele de cercetare. În fiecare capitol al cursului se găsesc exemple care pot fi dezvoltate de studenţi. Tutorele poate fi consultat pentru informaţii şi sugestii (folosiţi opţiunea Mesaje private). Atenţie! La orice nivel al procedurii de notare, plagiatul sau copiatul vor avea drept consecinţă nota finală 4. Studenţii trebuie să se asigure că sursele documentare utilizate, inclusiv cele preluate de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

• toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;

68

• reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa precisă;

• codul sursă, imagini etc. preluate din proiecte open-source sau alte surse sunt utilizate cu respectarea drepturilor de autor şi deţin referinţe precise;

• rezumarea ideilor altor autori precizează referinţa precisă la textul original.

69


Programarea activităților pentru grupa 1

Data Nr. seminar

Seminar / Tematica Tip interacțiune

1 Conceptualizarea globalizării. Marile interpretări ale globalizării (unitățile de învățare 1 şi 2) Cine a lansat globalizarea şi cine-i culege roadele (Viclenia globalizării, pp. 15-28) Pattern-uri ale creşterii şi descreşterii superputerilor (Viclenia globalizării, pp. 103-112)

Online

03.11

2 Statul-naţiune şi suveranitatea. Dincolo şi dincoace de stat (unitatea de învățare 4) Mâna invizibilă, mână vizibilă sau ambele mâini (Viclenia globalizării, pp. 41-70)

Online

3 Globalizarea şi noua strategie de dezvoltare (unitatea

de învățare 3)

„Partidul Comunist, cel mai puternic împărat al Chinei” (Viclenia globalizării, pp. 159-182) De la „uzina lumii” la o posibilă „uzină de cunoaştere a lumii” (Viclenia globalizării, pp. 183-198)

Online

17.11

4 Motorul economic al globalizării (unitatea de învățare 5)

Online

5 Vectori geopolitici ai crizei economice (unitatea de învățare 6) Criza a accelerat o evoluţie care se prefigura (Viclenia globalizării, pp. 29-40) Consecinţele geopolitice ale situaţiei energetice actuale (Viclenia globalizării, pp. 230-250)

Online 08.12

6 Globalizare şi regionalizare: procese divergente sau complementare? (unitatea de învățare 7)

Asimetria de viziune (Viclenia globalizării, pp.287-312)

Online

7 Europa: lecţia de geopolitică a secolului XX (unitatea de învățare 8) Răspunsul Europei la criză (unitatea de învățare 9)

Online 15.12

8 Cultura globală şi culturile locale (unitatea de învățare 10)

Online

15.11

Cum întocmesc studiul de caz? Discuții privind modalitatea de evaluare, găsirea unui caz, documentarea lui, scrierea lucrării

Worskhop

70

Prezentări de studii de caz ale studenților din anul al II-lea


Data Nr. seminar


1 Conceptualizarea globalizării. Marile interpretări ale globalizării (unitățile de învățare 1 şi 2) Cine a lansat globalizarea şi cine-i culege roadele (Viclenia globalizării, pp. 15-28) Pattern-uri ale creşterii şi descreşterii superputerilor (Viclenia globalizării, pp. 103-112)

Online 10.11

2 Statul-naţiune şi suveranitatea. Dincolo şi dincoace de stat (unitatea de învățare 4) Mâna invizibilă, mână vizibilă sau ambele mâini (Viclenia globalizării, pp. 41-70)

Online

3 Globalizarea şi noua strategie de dezvoltare (unitatea

de învățare 3)

„Partidul Comunist, cel mai puternic împărat al Chinei” (Viclenia globalizării, pp. 159-182) De la „uzina lumii” la o posibilă „uzină de cunoaştere a lumii” (Viclenia globalizării, pp. 183-198)

Online 24.11

4 Motorul economic al globalizării (unitatea de învățare 5)

Online

5 Vectori geopolitici ai crizei economice (unitatea de învățare 6) Criza a accelerat o evoluţie care se prefigura (Viclenia globalizării, pp. 29-40) Consecinţele geopolitice ale situaţiei energetice actuale (Viclenia globalizării, pp. 230-250)

Online 08.12

6 Globalizare şi regionalizare: procese divergente sau complementare? (unitatea de învățare 7)

Asimetria de viziune (Viclenia globalizării, pp.287-312)

Online

7 Europa: lecţia de geopolitică a secolului XX (unitatea de învățare 8) Răspunsul Europei la criză (unitatea de învățare 9)

Online 12.01

8 Cultura globală şi culturile locale (unitatea de învățare 10)

Online

15.11

Cum întocmesc studiul de caz? Discuții privind modalitatea de evaluare, găsirea unui caz, documentarea lui, scrierea lucrării

Worskhop

71

Prezentări de studii de caz ale studenților din anul al II-lea

Verificări şi teme intermediare:

Modalitate de verificare (tema) Termen limită Studiu de caz 12.01.2014 Examen final:

Modalitate de examinare Data Examen scris Sansa 1: 30 ianuarie

Sansa 2: 11 februarie

72

MANAGEMENTUL PROIECTELOR I Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Loredana RADU Asistent: drd. Maria TIMOFTE Statut: obligatorie Număr de credite: 10

2.

2.1. Cadrul general al cursului Cursul de management de proiect, derulat pe parcursul a două semestre, are ca obiectiv definirea noţiunilor elementare de management de proiect, oferind studenţilor posibilitatea să înţeleagă metodele şi tehnicile utilizate în proiecte. Cursul are un profund caracter practic, stimulându-se aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul unor proiecte derulate în domenii variate, precum tehnologia informatiei, construcţii, educaţie, turism etc. Cursurile se desfăşoara interactiv, iar temele vor fi realizate lucrând în echipe virtuale, simulând astfel o serie de aspecte reale specifice proiectelor: elaborarea Cartei proiectului, dezvoltarea planului de proiect, managementul stakeholderilor, managementul ariei de cuprindere a proiectului, managementul bugetului şi costurilor, managementul riscurilor. Aprofundarea standardului american de management de proiect, elaborat de Project Management Institute, le va oferi studenţilor posibilitatea să înţeleagă etapele managementului de proiect: iniţiere, planificare, monitorizare şi control, încheiere. De asemenea, studenţii vor fi familiarizaţi cu metodele şi tehnicile necesare pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea proceselor de management de proiect din companiile în care își desfăşoara activitatea. 2.2. Structura cursului Conform indicaţiilor titularului de curs. 2.3. Bibliografie Conform indicaţiilor titularului de curs. 2.4. Modalitatea de verificare Studenţii pot obţine un punctaj maxim de 100 de puncte (echivalentul notei 10), defalcat după cum urmează: 1. Participare la sesiunile de seminar – 40% Prezenţa activă la sesiunile de curs şi seminar va fi punctată şi luată în considerare la calculul mediei finale. Seminariile online și față în față se vor desfăşura în mod interactiv, studenţii având posibilitatea să se implice în discuţii şi rezolvarea exerciţiilor şi temelor propuse de profesori. De asemenea, vor fi punctate contribuțiile constând în articole de interes din domeniu, link-uri utile către site-uri de management de proiect, template-uri utile şi utilizabile de către managerii de proiect, documente interesante legate de domeniu sau participarea activă la evenimentele dedicate managementului de proiect.

73

Pentru participarea la sesiunile online și față în față, studenții vor trebui să parcurgă suportul de curs ”Managementul proiectelor I. Note de curs, exemple practice și exerciții” (autori: Simona Bonghez, Loredana Radu), care se află postat pe platforma comunicareonline.ro. Pentru a obține punctajul maxim pentru activitatea de la seminar, studenții vor trebui să participe la cel puțin 6 din cele 10 seminarii organizate (online sau în sistem față în față). A se vedea și programarea activităților. 2. Evaluare intermediară – 20% Studenții vor realiza și vor posta pe platforma www.comunicareonline.ro:

1. Carta Moș Crăciun – 10% 2. Eseu despre stakeholderi – 10%

Instrucțiunile privind realizarea acestor teme vor fi postate pe platforma comunicareonline.ro în timp util. Temele intermediare vor fi postate de studenţi la secţiunea Referate a platformei comunicareonline.ro, conform termenelor din programarea activităților. 3. Realizare dosar proiect – 40% Studenţii vor aplica tehnicile şi instrumentele învăţate la curs pe un proiect ales din cele puse la dispozitie pe platforma comunicareonline.ro, la Managementul proiectelor I - secţiunea Download-Evaluare. Studenții pot aborda teme noi de proiect, în măsura în care acestea vor fi discutate în prealabil cu profesorii. Studenții sunt rugați să lucreze în echipe conținând min. 3 și max. 5 membri, ceea ce le va permite să exerseze lucrul în echipă. Organizarea în echipe va fi făcută cu ajutorul profesorilor în cadrul primelor interacțiuni online. Fiecare echipă își va desemna un manager de proiect, care va reprezenta proiectul în relație cu profesorii (spre exemplu, pentru solicitarea de clarificări sau informații suplimentare). Echipele de proiect sunt încurajate să utilizeze mijloace de comunicare electronică pentru a-și planifica proiectele – atât facilitățile puse la dispoziție de platforma de e-learning comunicareonline.ro (mesaje private, forum-uri special create), cât și alte mijloace (email, grupuri de Yahoo, Skype etc.). Temele finalizate vor fi postate de studenţi la secţiunea Referate a platformei comunicareonline.ro, până la data menționată în programarea activităților. ATENȚIE! Pentru a absolvi cursul, studenții vor trebui să realizeze minim o temă intermediară (vezi punctul 2) și să elaboreze dosarul de proiect (vezi punctul 3). Aceste condiţii sunt cumulative, indiferent de punctajul total obținut. Realizarea DOCUMENTE DE INIȚIERE ȘI PLANIFICARE – instrucțiuni Tema trebuie să includă urmatoarele planuri de proiect: 1. Carta proiectului. Punctaj 20 Vor fi punctate informatiile furnizate legate de: titlu si descriere, necesitatea de business (justificarea proiectului), obiectivele și non-obiectivele, desemnarea managerului de proiect si nivelul de autoritate al acestuia, etape ale proiectului, constrângeri, semnătura directorului executiv etc. 2. Descompunerea livrabilelor. Punctaj 15

74

Vor fi punctate informațiile despre livrabilele cheie și intermediare ale proiectului. Va fi evaluată modalitatea în care fiecare echipă și-a detaliat conținutul proiectului. 3. Stakeholderi. Punctaj 15 Vor fi punctate informatiile furnizate legate de: indentificarea și descrierea stakeholderilor (inclusiv harta stakeholderilor), analiza intereselor stakeholderilor (tabel). 4. WBS. Punctaj 20 Se va puncta descrierea conținutului proiectului și realizarea corectă a WBS în corelare cu descrierea conținutului. 5. Planificarea calendaristică. Punctaj 20 Se vor puncta:

rețeaua în noduri a proiectului; graficul Gantt al proiectului; planul jaloanelor proiectului.

6. Aspect general lucrare. Punctaj 10 Se va puncta aspectul general, structura, claritatea și concizia lucrarii. ATENȚIE! Predarea PROIECTULUI se va face pentru șansa 1 până pe 27 ianuarie, iar pentru șansa 2 până pe 9 februarie 2015. Dosarele vor trebui postate pe platforma comunicareonline.ro la secțiunea Referate. 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Programarea activităților pentru grupa 1

Data Nr. seminar


1 Prezentare generală curs. Instrucțiuni despre modalitatea de evaluare și metodologia abordată. (18:00 – 19:00)

Online

06.11.2014

2 Introducere în management de proiect. Definirea proiectelor şi a managementului de proiect. Ciclul de viață al proiectelor. (19:00 – 20:00)

Online

3 Identificarea și fezabilitatea proiectelor. Reguli decizionale în evaluarea fezabilității financiare a proiectelor. (18:00 – 19:00)

Online 20.11.2014

4 Inițierea proiectelor. Carta proiectului (19:00 – 20:00)

Online

04.12.2014 5 Dezvoltarea Planului de Management al Proiectului. Descompunerea livrabilelor și planul obiectivelor (18:00 – 19:00)

Online

75

6 Managementul stakeholder-ilor. Identificarea și analiza stakeholder-ilor. Exemplu de identificare și analiză (19:00 – 20:00)

Online

7 Planificarea ariei de cuprindere a proiectului. WBS (17:00 – 18:00)

Online

18.12.2014

8 Planificarea calendaristică a proiectului. Rețele cu activități în noduri și graficul Gantt. (18:00 – 19:00)

Online

9 17.01.2015

10

Recapitulare/Comunicarea în proiecte/Recapitulare (09:00 – 17:00)

Seminar față în față Corelare cu activitățile de la cursurile cu frecvență.


Data Nr. seminar


1 Prezentare generală curs. Instrucțiuni despre modalitatea de evaluare și metodologia abordată. (18:00 – 19:00)

Online

13.11.2014

2 Introducere în management de proiect. Definirea proiectelor şi a managementului de proiect. Ciclul de viață al proiectelor. (19:00 – 20:00)

Online

3 Identificarea și fezabilitatea proiectelor. Reguli decizionale în evaluarea fezabilității financiare a proiectelor. (18:00 – 19:00)

Online 27.11.2014

4 Inițierea proiectelor. Carta proiectului (19:00 – 20:00)

Online

5 Dezvoltarea Planului de Management al Proiectului. Descompunerea livrabilelor și planul obiectivelor (18:00 – 19:00)

Online

11.12.2014

6 Managementul stakeholder-ilor. Identificarea și analiza stakeholder-ilor. Exemplu de identificare și analiză (19:00 – 20:00)

Online

18.12.2014 7 Planificarea ariei de cuprindere a proiectului. WBS (19:00 – 20:00)

Online

76

8 Planificarea calendaristică a proiectului. Rețele cu activități în noduri și graficul Gantt. (20:00 – 21:00)

Online

9 17.01.2015

10

Comunicarea în proiecte/Recapitulare (09:00 – 17:00)

Seminar față în față Corelare cu activitățile de la cursurile cu frecvență.

Verificări și teme intermediare: Modalitate de verificare (tema) Termen limită Carta proiectului Moș Crăciun (conform instrucțiunilor postate pe platformă)

19.12.2014

Eseu despre managementul stakeholderilor (conform instrucțiunilor postate pe platformă)

18.01.2015

Examen final: Modalitate de examinare Data (termen de predare) Proiect în echipă – documente de inițiere și planificare (conform Metodologiei de evaluare)

Sansa 1 27.01.2015

Proiect în echipă – documente de inițiere și planificare (conform Metodologiei de evaluare)

Sansa 2 09.02.2015

77

STRATEGII ŞI TEHNICI DE ATRAGERE A FINANŢĂRII DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Elena NEGREA-BUSUIOC Asistent: cadru didactic asociat Radu RĂILEANU Statut: obligatorie Număr de credite: 10

3.

3.1. Cadrul general al cursului Proiectele şi fondurile europene sunt, fără îndoială, subiectele de discuţie „la modă” în dezbaterile televizate, în discursurile politicienilor sau în discursul jurnalistic. Însă, nu oricine este pregătit să discute despre aceste teme în cunoştinţă de cauză. Pentru a înţelege mecanismele accesării fondurilor de postaderare şi pentru a putea stabili conexiunile dintre acestea, politicile europene şi proiecte, este necesar să ne angajăm într-un demers riguros, sistematic şi coerent. Cursul de Strategii şi tehnici de atragere a finanţării de a Uniunea Europeană îşi propune să fixeze cadrul teoretic al implementării politicilor comunitare şi să arate importanţa proiectelor în atingerea obiectivelor acestor politici. Altfel spus, cursul încearcă să răspundă, în primul rând, la întrebarea de ce se acordă fondurile europene, pentru a ajunge, mai apoi, la cum se obţine finanţare de la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte cea din urmă întrebare, cursul porneşte de la ideea că orice proiect se adresează unei nevoi. Prin urmare, o atenţie deosebită este acordată pregătirii unui proiect, analizei situaţiei şi identificării nevoilor cu care se confruntă, într-un anumit moment, o organizaţie. 3.2. Structura cursului Conform indicaţiilor titularului de curs. 3.3. Bibliografie Conform indicaţiilor titularului de curs. 3.4. Modalitatea de verificare Verificări şi teme intermediare: Modalitate de verificare Termen limită Prezentarea unui program operaţional – în echipă - 20% din nota finală

06.12.2014

Contribuţie relevantă la seminariile online şi la tutoriale – 20 % din nota finală

N/A

Examen final: Modalitate de examinare Data Completarea în echipă a rubricilor cerererii de finanţare pentru Sansa 1: 03.02.2015

78

POS CCE/ POS DRU/ POR – 60 % din nota finală Sansa 2: 13.02.2015 Atenţie! Studenţii vor completa următoarele rubrici din cererea de finanţare pentru Instrumente Structurale:

• obiectivul proiectului; • contextul; • activităţi previzionate; • rezultate anticipate; • beneficiari/ grupuri ţintă; • necesitatea şi cererea existentă.

Aceste rubrici trebuie completate în conformitate cu recomandările prezentate la tutoriale şi seminarii online. Exerciţiul de completare a formularului de candidatură se realizează în echipă, fiecare echipă fiind compusă din minim 4 şi maxim 6 studenţi. Atenţie! Ideea de proiect trebuie să se încadreze în Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU) sau în Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR). Pentru a obţine cele 60 de puncte, studenţii trebuie să trimită documentul conţinând rubricile completate din cererea de finanţare la secţiunea „Referate”, cel târziu la data de 03.02.2015/13.02.2015. Documentul (în format WORD sau PDF) trebuie trimis DOAR de către unul dintre membrii echipei, însoţit de informaţia privind componenţa întregii echipe. 3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Programarea activităților pentru grupa 1

Data Nr. seminar


1 Prezentare generală curs. (18:00 – 19:00) Online

04.11.2014

2 Cum se completeaza un formular de candidatura (19:00 – 20:00)

Online

3 Argumente pro si contra accesarii unei surse de finantare nerambursabile (18:00 – 19:00)

Online 18.11.2014

4 Implementarea politicii regionale si de coeziune in Romania (19:00 – 20:00)

Online

5 Studiu de caz: proiecte finantate prin POR si POST (18:00 – 19:00)

Online

02.12.2014

6 Prezentarea echipei si a ideii de proiect propuse (19:00 – 20:00)

Online

79

7 Prezentarea temelor de proiect (19:00 – 20:00)

Online

16.12.2014

8 Recapitulare (20:00 – 21:00)

Online

9 06.12.2014

10

Proiectele europene – aspecte practice de planificare (09:00 – 17:00)

Seminar față în față


Data Nr. seminar


1 Prezentare generală curs. (18:00 – 19:00) Online

11.11.2014

2 Cum se completeaza un formular de candidatura (19:00 – 20:00)

Online

3 Argumente pro si contra accesarii unei surse de finantare nerambursabile (18:00 – 19:00)

Online 25.11.2014

4 Implementarea politicii regionale si de coeziune in Romania (19:00 – 20:00)

Online

5 Studiu de caz: proiecte finantate prin POR si POST (18:00 – 19:00)

Online

09.12.2014

6 Prezentarea echipei si a ideii de proiect propuse (19:00 – 20:00)

Online

7 Prezentarea temelor de proiect (19:00 – 20:00)

Online

13.01.2015

8 Recapitulare (20:00 – 21:00)

Online

9 06.12.2014

10

Proiectele europene – aspecte practice de planificare (09:00 – 17:00)

Seminar față în față

80

Masterat în Managementul proiectelor Anul II


1. Evaluarea şi auditul proiectelor Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Stela DESZY

2. Managementul riscului Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Sergiu STAN

3. Aplicaţii informatice pentru managementul proiectelor Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat conf. univ. dr. Bogdan ABAZA

81

EVALUAREA ŞI AUDITUL PROIECTELOR Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Stela DESZY Statut: obligatorie Număr de credite: 10

1.

1.1. Cadrul general al cursului Obiectivele cursului: Însuşirea conceptelor, metodelor şi tehnicilor privind - Planificarea - Organizarea - Conducerea - Monitorizarea activităţilor de audit şi evaluare a proiectelor publice şi private 1.2. Structura cursului Tematici: • Problematica evaluării în contextul managementului proiectelor • Pregătirea unei evaluări şi definirea conţinutului acesteia • Desfăşurarea auditului/evaluării • Utilizarea rezultatelor auditului/evaluării • Etapele ex-ante, intermediară şi ex-post ale unui proces de audit/evaluare • Indicatori de evaluare şi monitorizare • Instrumente şi tehnici de evaluare • Soluţii manageriale de evaluare într-un cadru de parteneriat • Evaluări complexe combinate privind impactul asupra mediului, şomajului şi a altor priorităţi sociale de intervenţie • Elaborarea Termenilor de Referinţă pentru contractele de evaluare 1.3. Bibliografie Conform indicaţiilor titularului de curs. 1.4. Modalitatea de verificare Studenţii pot obţine un punctaj maxim de 100 de puncte (echivalentul notei 10), rezultat din următoarele componente: 1. Participare la activităţile semestriale (online şi tutorial)– 30% Prezenţa activă la sesiunile de curs şi seminar va contribui la calculul mediei finale în procent de 30%. Seminariile online şi în sistem tutorial se vor desfăşura în mod interactiv, studenţii având posibilitatea de a se implica în discuţii şi rezolvarea exerciţiilor şi temelor propuse de profesor.

82

Vor fi punctate contribuţiile constând în identificarea de articole şi link-uri de interes din domeniu, template-uri utilizabile în procesul de evaluare, documente interesante legate de domeniu, participarea activă la evenimentele organizate în cadrul masteratului. Pentru participarea la sesiunile online şi tutorial, studenţii vor trebui să parcurgă suportul de curs postat pe platforma comunicareonline.ro şi documentaţia suplimentară ce va fi pus la dispoziţie de cadrul didactic. Punctajul maxim se obţine pentru participarea studenţilor la cel puţin 3 din cele 5 activităţi organizate (online sau în sistem tutorial). A se vedea şi programarea activităţilor. 2. Evaluări intermediare – 20% Studenţii vor realiza şi vor posta pe platforma www.comunicareonline.ro:

Eseu - Monitorizarea proiectelor - aspecte metodologice – 10% Eseu - Tipuri de evaluare a proiectelor– 10%

Instrucţiunile privind realizarea acestor teme vor fi postate pe platforma comunicareonline.ro în timp util. Temele intermediare vor fi postate de studenţi la secţiunea Referate a platformei comunicareonline.ro, conform termenelor din programarea activităţilor. Realizarea a cel puţin un eseu este obligatorie. 3. Realizarea dosarului de proiect – 40% Studenţii vor aplica tehnicile şi instrumentele învăţate la curs pentru un proiect ales din cele realizate în anul I la disciplina Managementul proiectelor (I şi II) sau la disciplina Strategii şi Tehnici de atragere a finanţării de la UE. Studenţii pot aborda teme noi de proiect, în măsura în care acestea vor fi discutate în prealabil cu titularul cursului. Studenţii sunt rugaţi să lucreze în echipe incluzând 3 şi - 5 membri, ceea ce le va permite să exerseze lucrul în echipă. Pot fi menţiune echipele din anul I. În cazul în care nu se doreşte menţinerea echipelor de anul precedent, organizarea pe echipe va fi realizată cu ajutorul titularului de disciplină în cadrul primelor interacţiuni online. Fiecare echipă îşi va desemna un manager de proiect, care va reprezenta proiectul în relaţie cu profesorul (spre exemplu, pentru solicitarea de clarificări sau informaţii suplimentare). Echipele de proiect sunt încurajate să utilizeze mijloace de comunicare electronică pentru a-şi planifica proiectele – atât facilităţile puse la dispoziţie de platforma de e-learning comunicareonline.ro (mesaje private, forum-uri special create), cât şi alte mijloace (email, grupuri de Yahoo, Skype etc.). Temele finalizate vor fi postate de studenţi la secţiunea Referate a platformei comunicareonline.ro, până la data menţionată în programarea activităţilor. Realizarea dosarului de proiect este obligatorie. 4. Participarea activă la curs/tutorial, contribuţia personală la dezvoltarea temelor, alte idei

inovative se va puncta cu 10%. Pentru a absolvi cursul, indiferent de punctajul total obţinut, studenţii vor trebui să îndeplinească cumulativ cerinţele minime obligatorii de mai sus referitoare la realizarea temei intermediare (vezi punctul 2) şi elaborarea dosarului de proiect (vezi punctul 3). Instrucţiuni de elaborare eseuri şi dosar de proiect

Realizarea eseului Eseu 1- Monitorizarea proiectelor - aspecte metodologice

83

Termen limită de predare: 4.12.2014

Eseu 2- Tipuri de evaluare a proiectelor

Termen limită de predare: 19.12.2014 Eseurile se realizează individual. Eseul va conţine aprox. 2000 – 5000 cuvinte (min 3 pagini- maxim 5 pagini ).

Realizarea dosarului de proiect – Raport de evaluare intermediară a proiectului Tema constă în realizarea raportului de evaluare interimară a proiectului. Dosarul de proiect se va realiza conform recomandărilor de la punctul 3. Structura indicativă, dar nu limitativă: ‐ Sumar executiv ‐ Descrierea evaluării

o Definirea indicatorilor (minim 1 indicator pentru fiecare activitate a proiectului)

o Criterii de evaluare o Modalităţi de măsurare (surse de verificare)

‐ Concluziile evaluării, recomandări şi măsuri corective

Vor fi punctate concluziile, recomandările, măsurile corective şi modalităţile de implementare. Recomandările trebuie să fie realiste, opera�ionale, orientate către toate nivelurile care le vor implementa. Se va puncta şi aspectul general, structura, claritatea şi concizia lucrării. Norme de redactare La redactarea materialelor se vor utiliza diacritice. Pentru textul de bază se va utiliza font Times New Roman, corp 12, spaţiere 1,5. Materialele vor fi postate pe platformă în format editabil (word).

1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Programarea activităților pentru grupa 1

Data Nr. seminar Seminar / Tematica Tip interacțiune

1 18.00-19.00

Introducere, prezentare generală curs (obiective, tematici, tehnici de învăţare utilizate, modalităţi de evaluare). Definirea unor proiecte care vor sta la baza aplicaţiilor practice.

On line

6.11.2014

2 19.00-20.00

Managementul proiectelor- noţiuni de bază Matricea Cadru Logic – definire, logica intervenţiei, exemplificare. Planificarea activităţilor.

On line

20.11.2014 3 18.00-19.00

Monitorizarea- un proces de învăţare Monitorizare vs. evaluare şi audit. Tipuri de monitorizare.

On line

84

4 19.00-20.00

Monitorizarea în implementare- criterii de monitorizare, instrumente şi documente utilizate în activitatea de monitorizare. Matricea riscurilor. Raportarea pe parcursul implementării, rapoarte de progres. Rezultatele monitorizării. Raportul de monitorizare. Concluzii.

On line

5 18.00-19.00

Evaluarea proiectelor:concept, tipuri de evaluare, principiile evaluării, documente utilizate în procesul de evaluare

On line 4.12.2014

6 19.00-20.00

Criterii de evaluare, instrumente utilizate în evaluare. Realizarea misiunii de evaluare- etape. Raportul de evaluare: conţinut, opţiuni decizionale.

On line

7 18.00-19.00

Auditul proiectelor: concept, tipuri de audit, principiile auditului, instrumente şi documente.

On line 18.12.2014

8 19.00-20.00

Raportul de audit: conţinut, opţiuni decizionale. Concluzii.

On line

9.00-17.00 13.12.2014

Clarificări cu privire la metodologia de evaluare. Sprijin pentru formarea echipelor şi identificarea ideilor de proiect (după caz). Monitorizarea proiectelor. Aspecte practice. Discutii, model raport monitorizare.

Tutorial


Data Nr. seminar Seminar / Tematica Tip interacțiune

1 18.00-19.00

Introducere, prezentare generală curs (obiective, tematici, tehnici de învăţare utilizate, modalităţi de evaluare). Definirea unor proiecte care vor sta la baza aplicaţiilor practice.

On line

13.11.2014

2 19.00-20.00

Managementul proiectelor- noţiuni de bază Matricea Cadru Logic – definire, logica intervenţiei, exemplificare. Planificarea activităţilor.

On line

3 18.00-19.00

Monitorizarea- un proces de învăţare Monitorizare vs. evaluare şi audit. Tipuri de monitorizare.

On line 27.11.2014

4 19.00-20.00

Monitorizarea în implementare- criterii de monitorizare, instrumente şi documente utilizate în activitatea de monitorizare. Matricea riscurilor. Raportarea pe parcursul implementării, rapoarte de progres. Rezultatele monitorizării. Raportul de monitorizare. Concluzii.

On line

5 18.00-19.00

Evaluarea proiectelor:concept, tipuri de evaluare, principiile evaluării, documente utilizate în procesul de evaluare

On line 11.12.2014

6 19.00-20.00

Criterii de evaluare, instrumente utilizate în evaluare. Realizarea misiunii de evaluare- etape. Raportul de evaluare: conţinut, opţiuni decizionale.

On line

85

7 18.00-19.00

Auditul proiectelor: concept, tipuri de audit, principiile auditului, instrumente şi documente.

On line 15.01.2015

8 19.00-20.00

Raportul de audit: conţinut, opţiuni decizionale. Concluzii.

On line

9.00-17.00 13.12.2014

Clarificări cu privire la metodologia de evaluare. Sprijin pentru formarea echipelor şi identificarea ideilor de proiect (după caz). Monitorizarea proiectelor. Aspecte practice. Discutii, model raport monitorizare.

Tutorial

Verificări și teme intermediare: Modalitate de verificare (tema) Termen limită Monitorizarea proiectelor - aspecte metodologice -Eseu (conform instrucţiunilor postate pe platformă)

4.12.2014

Tipuri de evaluare a proiectelor –eseu (conform instrucţiunilor postate pe platformă)

19.12.2014

Examen final: Modalitate de examinare Data (termen de predare) Proiect în echipă: Raport de evaluare intermediară a proiectului (conform metodologiei postate pe platformă)

26.01.2015 şansa 1 5.02.2015 şansa 2

86

MANAGEMENTUL RISCULUI Coordonator de disciplină: lector univ. dr. Sergiu STAN Statut: obligatorie Număr de credite: 10

2.

2.1. Cadrul general al cursului Toate activitățile umane cuprind prin natura lor în mod implicit (sau explicit) o componentă legate de risc. Fie că ne dorim sau nu, riscul este un partener inevitabil în aspectele cotidiene ale vieții și mai ales în cadrul unor procese cu grad ridicat de complexitate (așa cum sunt proiectele). Și cum evitarea riscurilor este posibiliă numai în anumite situații particulare, atunci principala preocupare a managerilor de risc este de a reduce incidența acestora ( pe scala probabilităților) respectiv a potențialelor efecte negative generate de materializarea acestor riscuri (sau altfel spus – impactul proiectelor). Scopul cursului Managementul Riscurilor este de a familiariza masteranzii cu teoriile fundamentale ale riscurilor, de a putea cunoaște modalitățile și criteriile de clasificare a riscurilor și nu în ultimul rând de a evidenția strategiile și tehnicile de gestionare a riscurilor. 2.2. Structura cursului Conform indicaţiilor titularului de curs. 2.3. Bibliografie Conform indicaţiilor titularului de curs. 2.4. Modalitatea de verificare Studenţii pot obţine un punctaj maxim de 100 de puncte (echivalentul notei 10), defalcat după cum urmează: 1. Participare la sesiunile de seminar – 20% Se va puncta maxim participarea activă în cadrul sesiunilor de seminar 2. Evaluare intermediară – 20%

Se va evalua și puncta în mod corespunzător forma intermediară a planului metodologic de gestionare a riscurilor (realizat în echipe de proiect)

3. Realizare dosar proiect – 60% Se va puncta forma finală a planului metodologic de gestionare a riscurilor (realizat în

echipe de proiect) 2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Programarea activităților pentru grupa 1

Data Nr. seminar


87

1 Concepte şi metode fundamentale ale logicii decizionale aplicate în management

Mediu virtual 07.11

2 Elemente de teoria deciziei în condiții de certitudine și inertitudine

Mediu virtual 21. 11

3 Definiții, clasificări și teorii fundamentale ale domeniului riscurilor

Mediu virtual 05.12

4 Strategii și metode eficiente de gestionare a riscurilor

Mediu virtual 19.12

5 22.11

SEMINAR TUTORIAL – Aplicații practice de gestionare a riscurilor în cadrul proiectelor

Față în față


Data Nr. seminar


1 Concepte şi metode fundamentale ale logicii decizionale aplicate în management

Mediu virtual 14.11

28.11 2 Elemente de teoria deciziei în condiții de certitudine și inertitudine

Mediu virtual

88

3 Definiții, clasificări și teorii fundamentale ale domeniului riscurilor

Mediu virtual 12.12

4 Strategii și metode eficiente de gestionare a riscurilor

Mediu virtual 16.01

5

22.11

SEMINAR TUTORIAL – Aplicații practice de gestionare a riscurilor în cadrul proiectelor

Față în față

Verificări și teme intermediare: Modalitate de verificare (tema) Termen limită Predare forma intermediară proiect (plan metodologic de gestionare a riscurilor)

19.12.2014

Examen final: Modalitate de examinare Data (termen de predare) Predare forma finală proiect (plan metodologic de gestionare a riscurilor)

23.01.2014

89

APLICAŢII INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat conf. univ. dr. Bogdan ABAZA Statut: obligatorie Număr de credite: 10

3.

3.1. Cadrul general al cursului Companiile şi instituţiile performante sunt puse în situaţia să iniţieze, să planifice, să propună şi să deruleze proiecte. În prezent, managementul proiectelor presupune folosirea de soluţii informatice dedicate ce joacă un rol esenţial în vederea asigurării sau câştigării de pieţe, creşterii profitului, reducerii costurilor, creşterii calităţii produselor şi serviciilor precum şi a accesării programelor de finanţare naţionale şi internaţionale pe bază de proiecte. Aplicaţiile informatice pentru managementul proiectelor asistă şi ajută managerii pentru aplicarea cunoştinţelor şi tehnicilor specifice de management de proiect asupra activităţilor proiectelor în vederea îndeplinirii cu succes a obiectivelor propuse. Microsoft Project se situează printre principalele aplicaţii informatice folosite la managementul proiectelor, prin intermediul căreia se pot parcurge toate etapele managementului unui proiect: planificarea, urmărirea şi controlul, închiderea proiectului. Obiectivele generale ale cursului Cursul vizează formarea de specialişti capabili să realizeze managementul proiectelor, asistaţi de aplicaţii informatice specializate pentru managementul proiectelor. Obiectivele specifice ale cursului

Dobândirea de abilităţi şi deprinderi privind managementul unui proiect folosind o aplicaţie informatică – Microsoft Project. 3.2. Structura cursului Conform indicaţiilor titularului de curs. 3.3. Bibliografie Conform indicaţiilor titularului de curs. 3.4. Modalitatea de verificare Evaluarea cunoştinţelor la această disciplină se va realiza prin parcurgerea a 2 etape:

• Intervenţii online la subiect. Se va obţine punctajul PO = 0…30 • Realizarea unui părţi practice obligatorii ce constă în planificarea unui proiect în MS

Project. Se va obţine punctajul PP=0...70 Nota finală se va obţine conform formulei

NF= (PO+ PP)/10 Atenţie: nu se poate încheia situaţia la această disciplină fără realizarea şi predarea părţii practice realizate numai în MS Project.

90

Realizarea unui părţi practice ce constă în planificarea unui proiect în MS. Project Pentru o temă de proiect stabilită de comun acord profesor-student se va realiza planificarea proiectului în MS Project parcurgându-se etapele prezentate pe parcursul cursului de faţă. Cerinţele minime ale proiectului realizat în MS Project:

• Minim 60 de activităţi pe proiect. • Minim 5 etape (faze, sub-proiecte). • Unitatea monetară să fie EURO. • Să aibă calendarul de lucru standard adaptat unui calendar de lucru tipic românesc

(8h lucrătoare pe zi, sărbători româneşti definite, etc.) • Să conţină relaţii de dependenţă între activităţi din cele 4 tipuri (F-S, S-S, F-F, S-F). • Să aibă definite cel puţin 4 tipuri de constrângeri pentru activităţi. • Să aibă definite minim 5 resurse umane, 5 resurse de tip echipament şi 5 resurse

materiale. • Să aibă definite costurile pe resurse. • Să nu aibă resurse supra-alocate.

91

3.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului Programarea activităților pentru grupa 1

Data Nr. seminar


1 Discuţii privind noţiunile teoretice necesare în Managementul Proiectelor asistat de calculator: definiţii şi concepte specifice, triunghiul proiectului, obiectivul proiectului, noţiunea de activitate.

Online 3 noiembrie

2 Prezentarea aplicaţiei software Microsoft Project: lansare aplicaţie, prezentarea meniurilor, interfaţa cu utilizatorul, moduri de lucru. Începerea unui proiect demo: • definirea proiectului in MS Project,

setări preliminarii • Planificarea activităţilor:

a. introducerea listei de activităţi;

ierarhizarea activităţilor, structura proiectului (WBS)

3 Planificarea activităţilor (continuare): • Alocarea duratelor • Diagrama GANTT • Relaţii de dependenţă între

activităţi • Constrângerile

Online 17 noiembrie

4 Continuare planificare a activităţilor proiectului demo: listă activităţi, definire de relaţii de dependenţă, definire de constrângeri.

5 Planificarea resurselor: • Estimarea listei de resurse • Tipuri de resurse • Definirea listei de resurse • Definirea si planificarea costurilor

resurselor • Alocarea resurselor pe activităţi

Online 8 decembrie

6 Planificarea resurselor proiectului demo: definirea listei de resurse, alocarea resurselor pe activităţi. Planificarea costurilor unui proiect de probă: definirea listei de resurse, alocarea costurilor pe activităţi.

92

7 Optimizarea planificării: • După data de îndeplinire a

proiectului: CPM, marje. • După resurse • După buget

Online 12 ianuarie

8 Optimizarea planificării proiectului demo. Calculul planificării.

9

SAMBATA 17 ianuarie

Workshop – punerea in practica a planificarii unui proiect din experienta studentilor. Discutii asupra proiectului final

Face to face


Data Nr. seminar


1 Discuţii privind noţiunile teoretice necesare în Managementul Proiectelor asistat de calculator: definiţii şi concepte specifice, triunghiul proiectului, obiectivul proiectului, noţiunea de activitate.

Online 10 noiembrie

2 Prezentarea aplicaţiei software Microsoft Project: lansare aplicaţie, prezentarea meniurilor, interfaţa cu utilizatorul, moduri de lucru. Începerea unui proiect demo: • definirea proiectului in MS Project, setări

preliminarii • Planificarea activităţilor:

b. introducerea listei de activităţi; ierarhizarea activităţilor, structura proiectului (WBS)

3 Planificarea activităţilor (continuare): • Alocarea duratelor • Diagrama GANTT • Relaţii de dependenţă între activităţi • Constrângerile

Online 24 noiembrie

4 Continuare planificare a activităţilor proiectului demo: listă activităţi, definire de relaţii de dependenţă, definire de constrângeri.

93

5 Planificarea resurselor: • Estimarea listei de resurse • Tipuri de resurse • Definirea listei de resurse • Definirea si planificarea costurilor

resurselor • Alocarea resurselor pe activităţi

Online 8 decembrie

6 Planificarea resurselor proiectului demo: definirea listei de resurse, alocarea resurselor pe activităţi. Planificarea costurilor unui proiect de probă: definirea listei de resurse, alocarea costurilor pe activităţi.

7 Optimizarea planificării: • După data de îndeplinire a

proiectului: CPM, marje. • După resurse • După buget

Online 15 decembrie

8 Optimizarea planificării proiectului demo. Calculul planificării.

9 SAMBATA 17 ianuarie

Workshop – punerea in practica a planificarii unui proiect din experienta studentilor. Discutii asupra proiectului final

Face to face

Examen final: Modalitate de examinare Data (termen de predare) Proiect in MS Project conform cerintelor – Sansa 1 28 ianuarie Proiect in MS Project conform cerintelor – Sansa 2 9 februarie

94

II. BIBLIOGRAFIE – recomandări de utilizare

Bibliografia cuprinde cărţi de referinţă, studii şi articole din volume şi reviste ştiinţifice, esenţiale pentru aprofundarea domeniului fiecărei discipline. De regulă, sunt lucrări în limba română, selectate dintre apariţiile ultimilor ani. În mod obişnuit, titlurile bibliografice sunt indicate la sfârşitul fiecărui capitol (temă de curs). În acest mod poate fi consultată: - bibliografia obligatorie, necesară pentru completarea informaţiei din curs; - bibliografia suplimentară, utilă pentru dezvoltarea şi înţelegerea mai bună a unor idei, concepte, teorii etc. În acest mod concret, bibliografia este necesară pentru: - familiarizarea cu limbajul şi specificul unui text ştiinţific; - pregătirea referatelor solicitate de către titularii de disciplină drept forme de evaluare; - pregătirea de ansamblu pentru examenul (verificarea) cu care se finalizează fiecare disciplină.

Accesul efectiv la bibliografie este posibil prin: - Biblioteca SNSPA; - Biblioteca FCRP; - Biblioteca Centrală Universitară; - Biblioteca Naţională; - Bibliotecile judeţene. Studenţii Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice au accesul garantat, pe baza carnetului de student, la primele două biblioteci menţionate mai sus.

95

III. CURSURILE PE CD

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice îşi propune să folosească în sistemul de Învăţământ la Distanţă cele mai moderne instrumente de studiu.

• • Mass media • Geopolitic . Rela ii interna ionale i institu ii europene•

Teoria comunicăriiă ţ ţ ş ţ

Analiza discursului public

şi societatea

DE COMUNICARE I RELA II PUBLICEŞ Ţ FACULTATEA

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERATMasterat în Comunicare i rela ii publice - (120 de credite)Anul academic 2013-2014, semestrul I

ş ţ

Acest CD a fost scanat cu F-Secure Anti-Virus

ISBN978-973-711-470-9

© 2013 Departamentul ID-IFR

Şi în acest an academic, facultatea pune la dispoziţie CD-ul, ca alternativă la cursurile tipărite. În fiecare semestru, studentul primeşte CD-ul corespunzător programei de studiu. Acesta conţine: - cursurile complete în format PDF (acestea pot fi consultate după instalarea programului Acrobat Reader din secţiunea Servicii electronice – Utilităţi); - exerciţii de autoinstruire şi autoevaluare corespunzătoare anumitor cursuri (acestea pot fi accesate după instalarea programului Test Expert din secţiunea Servicii electronice – Utilităţi sau secţiunea Campus electronic – Exerciţii); - reglementări privind Învăţământul la Distanţă; - informaţii despre corpul profesoral.

96

Instrument didactic tot mai des folosit în ţările cu tradiţie în materie de Învăţământ la Distanţă, CD-ul prezintă următoarele avantaje: - stocarea unui volum mare de informaţii pe un suport uşor de utilizat; - structurarea informaţiei şi accesarea ei rapidă; - adăugarea de noi dimensiuni modalităţilor de instruire (interactivitate şi personalizarea cursurilor) şi adaptarea acestora la aşteptările studentului. Toate informaţiile disponibile pe CD se regăsesc pe pagina de Internet a facultăţii.

97

IV. ACCESAREA PAGINII DE INTERNET Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a realizat o platformă de e-learning compatibilă cu platformele străine în scopul menţinerii permanente a sudenţilor în câmpul educaţional. PlatOn-line, platformă de e-learning, se adresează învăţământului de tip umanist de zi cât şi

celui la distanţă. Ea funcţionează la nivel de utilizator într-o pagină web, la adresa www.comunicare.ro. Într-o descriere foarte generală, PlatOn-line este structurată pe două zone: publică şi privată. În zona publică se află secţiuni precum: Anunţuri, Ştiri, Informaţii generale, Servicii electronice, Proiecte, Centrul acreditat ECDL. Zona privată cuprinde Campusul virtual. În zona publică, secţiunea Informaţii generale pune la dispoziţie informaţii despre: cine suntem, corp profesoral, organizare academică, editură, laboratoare, legislaţie, contacte. Tot în zona publică, prin intermediul Serviciilor electronice, studenţii beneficiază de următoarele facilităţi: - poşta electronică; - e-job, un serviciu prin intermediul căruia firmele interesate pot oferi studenţilor facultăţii locuri de muncă; - întrebări frecvente; - sugestii.

Zona privată aflată în Campusul virtual este destinată numai studenţilor facultăţii. Ea poate fi accesată numai pe baza NUMELUI DE UTILIZATOR şi a PAROLEI individuale, valide doar în situaţia în care studentul respectă Regulamentul de funcţionare al Departamentului de Învăţământ la Distanţă şi condiţiile prescrise în contractul

de şcolarizare. O dată introduse numele de utilizator şi parola, informaţiile afişate vor fi cele ale formei şi anului de învăţământ corespunzătoare fiecărui student în parte.

98

Platforma www.comunicareonline.ro Platforma de e-learning Platforma de e-learning www.comunicareonline.ro este generată dinamic şi este administrată în totalitate prin intermediul unei aplicaţii online special concepute. Website-ul cuprinde o secţiune de informaţii publice, accesibila tuturor vizitatorilor şi două secţiuni private: una dedicată studenţilor şi alta dedicată profesorilor de tipul „Contul meu”. Sectiunea publică este divizată in mai multe zone, una generală si câte una pentru fiecare masterat în parte. Fiecare din aceste zone este administrată separat de către o persoana desemnată din partea fiecărui masterat. Zona de informaţii generale poate fi însă modificată de către oricare din cele trei persoane.

Fig. 1 – Zona de informaţii generale

99

Fig. 2 – Zona de informaţii pentru Masteratul de Managementul Proiectelor Fig. 3 – Zona de informaţii pentru Masteratul de Management şi Comunicare în

Afaceri

Secţiunea „Contul meu” este accesibilă fiecărui student, respectiv profesor, pe baza unui cont de utilizator şi a unei parole, ambele unicat pentru fiecare dintre utilizatori. Astfel pentru a putea accesa secţiunea privată destinată dumneavoastră trebuie introduse în zona „Contul meu” „utilizator”-ul şi „parola” primite prin e-mail .

Fig. 5 – Secţiunea Login – Contul Meu

În momentul în care s-au completat corect câmpurile „utilizator” şi „parola” se da click pe butonul „login” (fig. 5). Următorul ecran realizează trecerea în secţiunea privată dedicată: ”Contul meu”. Prima fereastră care se vede prezintă orarul cursurilor pe semestrul în curs.

100

Fig. 6 – Secţiunea Contul Meu

Daca se selectează unul din cursuri ecranul conţine o scurtă prezentare a cursului: cadrul general, structura cursului, criterii de evaluare, condiţii minime de promovare.

În partea de sus a ferestrei “Contul Meu” se poate observa meniul din chenarul albastru: Cursuri, Catalog, Contactează-ne, Orar şi Regulament. Acest meniu continuă în jos, după o linie albă, cu zona dedicată cursului curent: Forum, Teste, Întrebări frecvente, Mesaje private, Referate. Meniul de deasupra liniei albe, încadrat în dreptunghiul haşurat este specific zonei „Contul meu” şi va fi prezent în partea stângă a ferestrei atâta timp cât utilizatorul este log-at pe platformă. Meniul de dedesubtul liniei albe este specific fiecărei secţiunii „Cursuri”şi informaţiile prezente în spatele fiecărui buton variază în funcţie de cursul consultat.

101

V. REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITATEA STUDENŢILOR LA FORMELE ID ŞI IFR

I. REGLEMENTĂRI GENERALE Art.1. Învăţământul la distanţă (ID) şi învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) se organizează în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 18/10.01.2011. Art.2. Conform Art. 139 din Legea educaţiei naţionale, formele de organizare a programelor de studii ID şi IFR au urmatoarele caracteristici: a) IFR reprezintă o formă integrată de învăţământ, având caracteristici comune atât cu sistemul tradiţional, cât şi cu sistemul de învăţământ la distanţă. IFR se adresează în special persoanelor care nu se pot încadra în orarul de învăţământ al cursurilor de zi. IFR este o forma flexibilă de învăţământ care oferă studenţilor posibilitatea de a-şi administra propriul proces de învăţare într-un program comasat, în cadrul instituţiei de învăţământ organizatoare. IFR presupune înlocuirea orelor de predare cu activitaţi de studiu individual şi întâlniri periodice, de regulă saptamânal, cu studenţii pentru desfăşurarea activităţilor aplicative obligatorii prevăzute în planurile de învăţământ, pentru învăţământul cu frecvenţă redusă. IFR este caracterizat prin activitaţi dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii aplicative, programate în mod compact şi periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaţiul universitar, a studenţilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învăţământului la distanţă. b) ID este caracterizat prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii specifice, activităţi de autoînvăţare şi autoevaluare completate de activităţi specifice de tutoriat. ID presupune înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, desfăşurarea seminariilor prin sistem tutorial şi a tuturor activităţilor didactice care dezvoltă competenţe şi abilităţi practice în sistem faţă în faţă pentru învăţământul la distanţă. Învăţământul la distanţă (ID) reprezintă forma de instruire în care studentul se află sub supravegherea directă a cadrelor didactice la activitaţile aplicative, de tutoriat şi de evaluare, la care acesta beneficiază sistematic de acţiunile de orientare şi consiliere din partea tutorilor. Conform normelor Agenţiei Române pentru Asigurarea Calitaţii în Învăţământul Superior (ARACIS), tutorele este cadrul didactic desemnat de Departamentul de Învăţământ la Distanţă şi Învăţământ cu Frecvenţă Redusă (DIDIFR) pentru a desfăşura activităţi de consiliere, îndrumare şi verificare a cunoştinţelor studenţilor ID. Art.3. Finanţarea programelor de studii ID şi IFR se face pe baza taxelor de studii percepute şi din alte surse de venituri. Art.4. (1). Departamentul de Învăţământ la Distanţă şi Învăţământ cu Frecvenţă Redusă (DIDIFR) din cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice este structura abilitată de FCRP şi SNSPA să organizeze studii universitare de licenţă cu durata de trei ani. Planurile de învăţământ pentru învăţământul universitar de licenţă – forma la distanţă – sunt echivalente cu planurile de învăţământ de la forma de învăţământ cu frecvenţă. (2). DIDIFR din cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice este structura abilitată de FCRP şi SNSPA să organizeze învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR) pentru studiile universitare de masterat cu o durata de 2 ani (sistem Bologna). Planurile de învăţământ pentru învăţământul universitar de masterat – forma cu frecvenţă redusă – sunt echivalente cu planurile de învăţământ de la forma de învăţământ cu frecvenţă. În urma absolvirii formelor de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă menţionate la Art. 4, alin.1 şi 2, absolvenţii obţin acte de studii corespunzătoare respectivei forme de învăţământ, conform Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

102

Admiterea şi înmatricularea Art.5. Admiterea la formele ID (universitar de licenţă) şi IFR (masterat) se face în conformitate cu criteriile generale de admitere stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului şi cu criteriile specifice de admitere stabilite de SNSPA (www.snspa.ro). Numarul de locuri se stabileşte anual pentru fiecare forma de învăţământ la propunerea FCRP-SNSPA, prin Ordinul Ministrului. Art.6. (1). Candidaţii declaraţi admişi vor fi înmatriculaţi ca studenţi ai Facultaţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de studii (Carta SNSPA, art 115, (2)) (2). Perioadele de înmatriculare sunt anunţate odată cu graficul admiterii, iar nerespectarea lor de către candidaţii declaraţi admişi atrage dupa sine pierderea locului obţinut prin concursul de admitere. Art.7. (1). Pentru înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de masterat candidaţii vor completa o cerere de înscriere la care se anexează urmatoarele acte: diploma de licenţă sau diploma echivalentă cu aceasta (în conformitate cu prevederile legale în vigoare) în copie legalizată; certificatul de naştere (copie legalizată); certificatul de căsătorie (copie legalizată), respectiv certificatul de schimbare a numelui – daca este cazul; buletinul/cartea de identitate – copie; adeverinta medicală; chitanţa de plată a taxei de înscriere la admitere (valoarea taxei este stabilită de Senatul SNSPA); patru fotografii tip buletin de identitate; un dosar plic. (2). În perioada şcolarizării, dosarul se completează cu: contractul de şcolarizare (formular tip); cererile pe baza cărora se eliberează adeverinţe; cererea privind alegerea temei lucrării de licenţă sau a disertaţiei şi a conducătorului de lucrare. Contractul de studii se semnează personal de catre student în ziua în care acesta este înmatriculat. Art.8. (1). Înmatricularea în anul I, ca student/masterand, se face prin decizia rectorului SNSPA, la cererea candidatului declarat admis în urma susţinerii concursului de admitere. La înmatriculare, fiecare student este înscris în registrul matricol sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare corespunzatoare formei de învăţământ la care a susţinut concurs. Valoarea taxei de înmatriculare este stabilită anual de Senatul SNSPA. (2). După începerea anului universitar, secretariatul eliberează carnetul de student în care se trece numărul matricol. Carnetul de student serveşte ca act de identitate la intrarea în facultate, la examene, la biblioteci, în diverse locuri unde se cere dovada calităţii de student, precum şi în afara facultăţii, pentru obţinerea unor beneficii conform reglementărilor în vigoare. Carnetul de student nu poate fi folosit în locul buletinului sau cărţii de identitate şi nu poate fi înstrăinat. În carnet nu sunt admise ştersături şi corecturi, acestea reprezentând falsuri în acte publice care se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. Art.9. Dosarele candidaţilor admişi nu se înapoiază. Dosarele candidaţilor respinşi, neridicate în termen de 48 de ore după publicarea rezultatelor concursului de admitere, rămân în arhiva facultaţii. Drepturile studenţilor Art.10. (1). Pe perioada şcolarizării, studentul ID/IFR are dreptul: a) să primească la începutul fiecărui semestru, în cuantumul taxei de studii, urmatoarele în funcţie de forma de învăţământ urmată: cursuri (tipărite sau în format electronic) şi, după caz, exerciţii de autoinstruire şi teste de autoevaluare în format electronic (CD-uri) şi Ghidul studentului ID. De pe platforma e-learning www.comunicareonline.ro studenţii pot descarca, la începutul fiecarui semestru, în cuantumul taxei de studii, cursurile, caietele de seminar şi alte materiale suplimentare în format electronic.

103

Materialele pot fi ridicate în baza carnetului de student şi a chitanţei de plată a ratei de şcolarizare de la secretariatul DIDIFR la începutul fiecărui semestru; b) să audieze cursurile şi seminariile organizate pentru învatamântul cu frecvenţă, în limita locurilor disponibile în sălile de curs ale facultăţii; c) să participe la tutoriatul pe discipline şi la alte activităţi specifice învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă organizate de DIDIFR; d) să utilizeze laboratoarele, bibliotecile, sălile de lectură şi toate mijloacele puse la dispoziţie de DIDIFR-FCRP pentru pregătire profesională şi cercetare; e) să facă parte din cercurile ştiinţifice studenţeşti şi din colectivele de cercetare şi să prezinte lucrări la manifestările ştiinţifice organizate de facultate; f) să participe la manifestările publice organizate de FCRP (evenimente oficiale, conferinţe, ateliere, întâlniri de lucru etc.); g) să primească sprijin din partea tutorilor în elaborarea lucrărilor individuale, parţiale şi anuale şi a lucrării de absolvire (licenţă sau disertaţie). Studentul se poate adresa conducerii DIDIFR/FCRP, coordonatorilor de programe de studiu şi tutorilor pentru rezolvarea unor probleme care privesc activitatea de învăţământ. (2). Studenţilor le sunt puse la dispoziţie resursele de învăţare precum şi cele de orientare didactică pe platformele facultatii - www.comunicare.ro şi www.comunicareonline.ro, după forma de învăţământ urmată. (3) Să fie informaţi, prin mijloace multiple, în legatură cu programa analitică, calendarul activităţilor, structura şi obiectivele cursurilor, competenţele generate de acestea, precum şi cu modalităţile de evaluare şi examinare (art. 122, Carta SNSPA). Aceste informaţii vor fi postate şi pe site-ul facultăţii la fiecare disciplină prevăzută în Planul de învăţământ. Art. 11. Studentul are dreptul să îşi exprime în scris obiecţiile privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor didactice. Cererea va fi înaintată DIDIFR, care o va analiza şi o va soluţiona în termenii prevăzuţi de legile în vigoare. Îndatoririle studenţilor Art.12. Pe perioada şcolarizarii, studentul ID sau IFR are obligaţia: a) să-şi însuşească cunoştinţele şi să-şi formeze deprinderile la fiecare disciplină, în concordanţă cu prevederile şi obiectivele prevăzute în planurile de învatamânt şi în programele analitice şi în concordanţă cu cerinţele titularilor de disciplină; b) să respecte programul stabilit de DIDIFR/FCRP pentru lucrul cu studenţii la forma ID sau IFR, moralitatea, ordinea, disciplina şi drepturile colegilor, ale cadrelor didactice şi ale personalului administrativ din facultate. Studentul este responsabil pentru întregul său comportament în calitatea pe care o are; c) să nu primească sau să ofere ajutor ilicit în timpul examenelor, în pregătirea referatelor şi a lucrărilor practice, în redactarea disertaţiilor sau a lucrărilor de licentă; d) studenţii care plagiază pentru a realiza referate, proiecte sau lucrări de absolvire vor fi sancţionaţi conform prevederilor prezentului Regulament; e) să achite taxele, în cuantumul şi la termenele stabilite de SNSPA-FCRP. Nerespectarea prevederilor privitoare la plata taxelor se sancţionează conform prevederilor contractuale, deciziilor coducerii FCRP şi SNSPA. f) să-şi însuşească şi să respecte informaţiile cuprinse în Ghidul studentului ID / IFR sau în platformele e-learning, în funcţie de forma de învaţământ urmată. g) studentul trebuie să respecte cu stricţete cerinţele şi termenele stabilite în programele analitice şi în calendarele disciplinelor în privinţa activităţilor aplicative, proiectelor, temelor, referatelor etc. h) să ridice de la sediul SNSPA/FCRP din Bucureşti carnetul de student; i) să respecte prevederile ghidului de utilizare a platformelor şi codul de conduită privind utilizarea acestora (anexate acestui regulament); studentul trebuie să trimită materialele

104

pentru evaluare conform cerinţelor profesorului, menţionate la fiecare început de semestru, în caz contrar acestea nu vor fi luate în considerare pentru evaluare. j) să consulte de cel puţin două ori pe saptamână site-ul FCRP, www.comunicare.ro şi www.comunicareonline.ro - Secţiunea „Ştiri şi Anunţuri“ pentru a se informa asupra procesului didactic şi administrativ; k) să-şi verifice situaţia şcolară la sfarşitul fiecărui semestru şi an universitar (Carta SNSPA, art 123); l) să anunţe DIDIFR/FCRP, în termen de 7 zile lucrătoare, prin fax, e-mail sau prin scrisoare poştală asupra modificărilor privind numele, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail etc. În cazul în care studentul nu comunică modificările intervenite, DIDIFR/FCRP nu îşi asumă responsabilitatea pentru imposibilitatea comunicării cu acesta. Taxele, condiţiile de restituire a taxelor şi penalizări Art. 13. (1). Cuantumul taxelor de admitere, înmatriculare şi şcolarizare, precum şi alte taxe sunt stabilite de către Senatul SNSPA. Cuantumul taxelor este făcut public pe site-ul FCRP şi este prezentat în Ghidul studentului ID / IFR. (2) Studenţii din centrele Braşov, Cluj şi Constanţa vor susţine examenele corespunzătoare tuturor disciplinelor în Bucureşti, taxele lor de şcolarizare fiind diminuate astfel: pentru studenţii din centrele teritoriale Braşov şi Constanţa cu 30% iar pentru studenţii din centrul teritorial Cluj cu 60% (Decizia Consiliului FCRP nr.30/23.07.12). Art.14. Studentul are obligaţia să semneze Contractul de şcolarizare (odată cu înmatricularea în registrul FCRP) la începutul fiecarui an universitar. a) Studentului care solicită restituirea taxei de şcolarizare ca urmare a renunţării la studii în cursul lunii octombrie i se va reţine 20% din totalul taxei anuale de şcolarizare. b) Începând cu 1 noiembrie cuantumul reţinut creşte lunar faţă de luna octombrie cu 10% din valoarea taxei anuale de şcolarizare. c) Depăşirea termenelor de achitare a ratelor taxei de şcolarizare prevăzute în Contractul de şcolarizare se sancţionează cu penalizări în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere din suma restantă şi, în aceste condiţii, studentul nu poate participa la examene. d) Chitanţele care dovedesc achitarea tuturor taxelor de şcolarizare sau a altor tipuri de taxe trebuie păstrate în original de către student până la finalizarea studiilor. e) Studentul are obligaţia să achite taxele de studii conform reglementărilor instituţiei de învăţământ, achitarea taxelor la termenele prevăzute este condiţie obligatorie de intrare în sesiunile de examene. Evaluarea şi promovarea academică Art.15. Evaluarea pregătirii academice a studentului/masterandului se face pe întreg parcursul studiilor, în cadrul tutoriatului, a prezentării referatelor şi altor forme de verificare, precum şi prin examenele şi colocviile prevăzute în sesiunile din structura anului universitar. Art.16. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examen sunt stabilite prin programele analitice ale disciplinelor de studiu. Formele de evaluare pentru fiecare disciplină sunt propuse de către coordonatorii de disciplină şi sunt aprobate de DIDIFR, directorii departamentelor FCRP/Consiliul FCRP. Art. 17. (1). Începând cu anul universitar 2005-2006 se aplică sistemul european de credite transferabile (ECTS). Creditele măsoară volumul de muncă, respectiv timpul de studiu necesare studentului pentru a obţine la nivel mediu rezultatele planificate la fiecare disciplină de studiu. Creditele nu înlocuiesc evaluarea cunoştintelor studentului prin note, ele nu măsoară calitatea învăţării, ci volumul de muncă intelectuală a studentului. (2). Fiecare an academic este încărcat cu 60 de credite, respectiv cu 30 de credite pe semestru. La finalul celor trei ani de studii universitare de licenţă studentul trebuie să acumuleze 180 de

105

credite. La finalul studiilor de masterat studentul trebuie să acumuleze 120 de credite (sistem Bologna). Art.18. Modul de susţinere a examenelor se stabileşte pentru fiecare disciplină în parte de catre coordonatorul disciplinei şi se aduce la cunoştinţa studenţilor în Ghidul studentului ID / IFR. Informaţiile se regăsesc şi pe site-urile facultăţii: www.comunicare.ro şi www.comunicareonline.ro Art.19. În Ghidul studentului ID / IFR se fac cunoscute disciplinele obligatorii şi opţionale din fiecare semestru. Alegerea disciplinelor opţionale se face prin prezentarea la examen; disciplina opţională odată aleasă trebuie parcursă până la promovarea ei. Aceste informaţii sunt postate şi pe site-urile facultăţii: www.comunicare.ro şi www.comunicareonline.ro Art.20. Evaluarea studenţilor se face cu note de la 10 la 1, exprimate în numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5. La disciplina la care se susţin mai multe probe (examen scris, referat etc.) examinatorul va stabili o singură notă (cifră întreagă) pentru aprecierea rezultatelor obţinute de student. Art.21. Studentul care se consideră nedreptăţit de modul în care a fost evaluat se poate adresa DIDIFR/FCRP prin intermediul unei contestaţii scrise, depuse şi înregistrate la Secretariatul DIDIFR/FCRP, în termen de trei zile de la data comunicării rezultatelor evaluării. Consiliul (decanul) facultăţii, în urma discuţiilor cu examinatorul, stabileşte modul de soluţionare a contestaţiei. Dacă se apreciază că cererea este întemeiată, Consiliul (decanul) facultăţii va stabili împreună cu directorul departamentului o comisie de reexaminare. Soluţionarea contestaţiilor depuse de către studenţi/masteranzi se face în decursul aceleiaşi sesiuni de examene. Art.22. Practica de specialitate se desfaşoară în organizaţii (instituţii, societăţi comerciale, agenţii şi altele) la alegerea studentului sau în unităţi cu care DIDIFR (FCRP) a stabilit parteneriate. Rezultatele acestei forme de instruire sunt evaluate de tutore, pe baza dosarului de practică în care se precizează domeniul, activitatea desfaşurată, precum şi nota propusă de către conducătorul locului de muncă în care aceasta s-a desfăşurat. Art.23. (1). La fiecare disciplină, studentul se poate prezenta la examene de două ori în cuantumul taxei anuale de studii, la datele programate. Prezentarea la examenele din sesiunea de restanţe, incluzând şi posibilitatea măririi notei, se face în regim cu taxă/examen. În această situaţie, prezentarea chitanţei doveditoare pentru plata taxei este oblogatorie pentru accesul în sala de examinare. Studenţii care nu prezintă chitanţa, ca dovadă a plăţii taxei stabilite pentu examen, nu pot susţine examenul. Studentul poate beneficia de mărire de note la cel mult trei discipline într-un an de studii, în regim cu taxă/examen, în sesiuni programate de DIDIFR. Neprezentarea studentului la una dintre sesiunile de examinare se scade din numărul total al şanselor de evaluare. (2). Studenţii de la programul studii universitare de licenţă ID şi de la programele studii universitare de master IFR, din centrele Braşov, Cluj, Constanţa, vor susţine examenele corespunzătoare tuturor disciplinelor în Bucureşti (Decizia Consiliului FCRP nr.30/23.07.12). Art.24. (1). Este declarat intergralist al anului I de studii şi este promovat în anul II studentul care la sfârşitul anului I a obţinut la fiecare disciplină prevazută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite. Este declarat intergralist al anului II de studii şi este promovat în anul III studentul care la sfârşitul anului II a obţinut la fiecare disciplină prevazută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adica a acumulat 60 de credite. Este declarat intergralist al anului III de studii şi este declarat absolvent studentul care la sfârşitul anului III a obţinut la fiecare disciplina prevazută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adica a acumulat 60 de credite.

106

(2). Este promovat în anul II studentul care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul I, adica minim 50% din credite. În acest caz, studentul trebuie să susţină, pe lângă examenele anului II, toate sau o parte din examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă diferenţiată pe ani de studii. (3). Este promovat în anul III studentul care nu are restanţe din anul I şi care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul II. Acesta trebuie să susţină, pe lângă examenele anului III, toate examenele restante din anul II. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă. (4). Este promovat în anul III studentul care a acumulat minim 60 de credite din anul I şi anul II, adică minim 50% din credite din totalul celor doi ani de studii. În acest caz, studentul trebuie să susţină, pe lângă examenele anului III, toate examenele restante din anul II şi toate examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă. (5). Studentul care a acumulat între 0 şi 29 de credite aferente unui an de studii este exmatriculat. (6). Cazurile speciale (concedii medicale, forţă majoră etc.) sunt considerate excepţii şi se rezolvă conform deciziilor Consiliului facultăţii. (7). Drept consecinţă a recunoaşterii creditelor acumulate şi notelor de promovare obţinute pe perioada şcolarităţii procedura repetenţiei este inaplicabilă. (8). Studentul care la finalul anului III nu şi-a finalizat în totalitate obligaţiile şcolare poate solicita în scris DIDIFR acordarea unui an de graţie pentru susţinerea examenelor restante şi acumularea creditelor restante în regim cu taxă. Cererea pentru anul suplimentar se depune în perioada 25-30 septembrie. Completarea contractului pentru anul suplimentar sau prelungirea şcolarităţii şi plata taxei de restanţe, care se achită integral, se realizează la începutul anului universitar. Art. 25. (1). Este declarat intergralist al anului I de studii şi este promovat în anul II masterandul care la sfârşitul anului I a obţinut la fiecare disciplină prevazută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite. (2). Este declarat intergralist al anului II de studii şi este declarat absolvent masterandul care la sfârşitul anului II a obţinut la fiecare disciplină prevazută în planul de învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite (în sistem Bologna). (3). Este promovat în anul II masterandul care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul I, adică minim 50% din credite. În acest caz, masterandul trebuie să susţină pe lângă examenele anului II, toate examenele restante din anul I. Susţnerea examenelor restante se face în regim cu taxă. (4). Masterandul care a acumulat între 0 si 29 de credite aferente unui an de studii este exmatriculat. (5). Masterandul care la finalul anului II nu şi-a finalizat în totalitate obligaţiile şcolare poate solicita în scris DIDIFR/FCRP acordarea unui an de graţie pentru sustinerea examenelor restante şi acumularea creditelor restante în regim cu taxă. Cererea pentru anul suplimentar se depune în perioada 25-30 septembrie. Completarea contractului pentru anul suplimentar sau prelungirea şcolarităţii şi plata taxei de restanţe, care se achită integral, se realizează la începutul anului universitar. (6). Cazurile speciale (concedii medicale, forţă majoră etc.) sunt considerate excepţii şi se rezolvă conform deciziilor Consiliului facultăţii. (7). Drept consecinţă a recunoaşterii creditelor acumulate şi notelor de promovare obţinute pe perioada şcolarităţii procedura repetenţiei este inaplicabilă. Exmatricularea Art. 26. (1). Exmatricularea se face în urma hotărârii Senatului şi deciziei rectorului S.N.S.P.A., la propunerea DIDIFR dacă studentul se află într-una dintre următoarele situaţii:

107

a) nu a promovat, la încheierea ultimului an de studii (anul III – învăţământ universitar de licenţă, respectiv anul II – învăţământ universitar de masterat) toate disciplinele obligatorii şi opţionale alese din planul de învăţământ al specializarii pe care o urmeaza şi nu a solicitat să urmeze un an suplimentar sau nu i-a fost aprobată de DIDIFR/FCRP parcurgerea unui an suplimentar; b) nu a acumulat minim 30 de credite la sfârsitul anului universitar; c) nu a semnat Contractul de scolarizare la începutul fiecarui an universitar; d) nu a achitat taxele de studii la termenele stabilite sau nu respectat regimul penalizarilor; e) a încercat sa promoveze examenele sau alte probe de evaluare prin fraudă; f) a primit sau a acordat ajutor ilicit în vederea promovării examenelor sau altor probe de evaluare; g) a plagiat în vederea elaborării lucrării de absolvire (licenţă sau disertaţie); h) a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară (comportament indecent, injurii adresate profesorilor, personalului tehnic şi colegilor, comportament agresiv, vandalism, limbaj obscen, furt sau tentativă de furt, harţuire sexuală şi alte infracţiuni pedepsite de lege). (2) Nu este posibilă reînmatricularea în cazul în care studentul s-a aflat în situaţiile e), f), g) sau h) prevăzute în prezentul articol. Reînmatricularea Art. 27. (1). Reînmatricularea persoanelor care au avut calitatea de student se face de către Rectorul S.N.S.P.A., la propunerea Consiliului FCRP. (2). Reînmatricularea persoanelor care au avut calitatea de student poate fi realizată în următoarele situaţii: (a) persoana exmatriculată care a obţinut peste 50% din numarul total de credite aferente perioadei de şcolarizare parcursă şi are cel mult 5 discipline nepromovate în aceasta perioadă poate fi reînmatriculată într-un an de studii superior celui din care a fost exmatriculată. Ea va achita urmatoarele taxe: taxa de reînmatriculare şi taxa anuală de şcolarizare sau, după caz, numai taxele pentru disciplinele nepromovate anterior; (b) persoana exmatriculată care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe întreaga perioadă de şcolarizare parcursă, dar a obţinut peste 50% din numărul toal de credite va fi reînmatriculată în anul II sau III de studii. Ea va achita, după caz, taxa de reînmatriculare şi taxa anuală de şcolarizare; (c) persoanele exmatriculate pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun aceloraşi exigente de la punctele (a) si (b) după parcurgerea procedurilor de reînmatriculare. (d) persoanele exmatriculate în timpul sau imediat după anul I de studii nu pot fi reînmatriculate. Acestea pot susţine un nou examen de admitere. (e) persoanele exmatriculate pentru fraudă sau pentru alte abateri grave de la disciplina universitară nu mai pot fi reînmatriculate în cadrul facultăţilor SNSPA. (3). a) Studenţii care la data exmatriculării au obţinut mai puţin de 50% din numărul total de credite (ECTS) alocate disciplinelor din perioada de studii parcursă nu mai au dreptul să fie reînmatriculaţi. b) Studenţii care au beneficiat de prelungiri ale şcolaritaţii pentru neîndeplinirea sarcinilor profesionale nu se pot reînmatricula. Aceştia pot susţine un nou examen de admitere, iar în cazul în care au fost declaraţi admişi, dupa înmatriculare, şcolaritatea acestora poate fi echivalată pe baza situaţiei şcolare din momentul exmatriculării. (4). Reînmatricularea în cadrul FCRP se poate face prin dispoziţia Rectorului SNSPA o singură dată, în maxim doi ani de la exmatriculare, numai la specializarea pentru care persoanele în cauză au dat admitere. (5). Studentul exmatriculat poate fi reînmatriculat în anul imediat următor ultimului an de studii în care a fost declarat integralist. Cererea de reînmatriculare se depune la Secretariatul DIDIFR/FCRP în perioada 25-30 septembrie.

108

Întreruperea studiilor, transferări Art.28. (1). Studentul poate beneficia de întreruperea studiilor doar pentru anul al II-lea de studii pe baza cererii aprobată de DIDIFR/FCRP. Studentul care solicită întreruperea studiilor trebuie să aibă taxele achitate la zi. La reluarea studiilor, studentul va îndeplini obligaţiile şcolare restante şi rezultate în urma eventualelor modificări ale planului de învăţământ, cu asigurarea continuităţii plăţii taxelor. Cererea de întrerupere a studiilor poate fi făcută pentru anul în curs cel mai târziu până la începerea activităţilor didactice pentru semestrul al-II-lea. (2). Masterandul poate beneficia de întreruperea studiilor doar pentru anul al II-lea de studii pe baza cererii aprobată de DIDIFR/FCRP. Masterandul care solicită întreruperea studiilor trebuie sa aibă taxele achitate la zi. La reluarea studiilor, masterandul va îndeplini obligaţiile scolare restante şi rezultate în urma eventualelor modificări ale planului de învăţământ, cu asigurarea continuităţii plaţii taxelor. Taxa de reînmatriculare se stabileşte de Senatul SNSPA. Art.29. Studentele gravide pot beneficia, la cerere, pe baza actelor medicale, de o perioadă de întrerupere a studiilor cu o durata echivalentă cu durata concediului legal acordat pentru creşterea şi îngrijirea copilului, cu respectarea prevederilor articolului anterior. Art.30. (1). Transferul studentului de la forma ID la forma de învatamânt de zi cu taxă în cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice se face doar în anul al II-lea de studii pe baza unei cereri pe care studentul o depune la Secretariatul DIDFR. Cererea se întocmeşte în 2 exemplare şi se depune la secretariatul DIDFR până la 15 septembrie. Cererile sunt discutate şi aprobate de DIDIFR/FCRP în limita numarului de locuri eliberate în anul respectiv la forma de învăţământ de zi cu taxă, cu cel puţin 5 zile înaintea începerii anului universitar. (2). Studentul care solicită transferul trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: a) să aibă toate examenele promovate din anul universitar anterior; b) media finală în anul universitar anterior să fie mai mare de 9,00; c) să aibă taxele achitate la zi. În cazul în care numarul cererilor este mai mare decât numărul locurilor eliberate, locurile vor fi ocupate în ordinea descrescătoare a mediilor înregistrate în anul de studii încheiat. Cererile de transfer se depun până la data de 15 septembrie a fiecarui an calendaristic. (3). Transferările de la o facultate la alta şi de la o universitate la alta sunt reglementate prin Carta SNSPA. Art.31. DIDIFR/FCRP care primeşte studentul transferat stabileşte: examenele de diferenţă, perioada de susţinere a examenelor de diferenţă şi regimul taxelor de studii. Art.32. Studentul care nu respectă programul de diferenţe stabilit de DIDIFR sau care nu promovează pe parcursul a doua semestre examenele de diferenţă stabilite va fi exmatriculat. Recompense Art.33. Pentru performanţe deosebite în activitatea academică, studentul poate fi recompensat prin: a) acordarea diplomei de merit (dacă pe întreg parcursul şcolarizarii a obţinut numai note de 9 şi 10, iar media de absolvire pe anii de studii şi la examenul de absolvire este de minim 9,50); b) forme de premiere stabilite de Consiliul FCRP, în conformitate cu reglementările legale. Sancţiuni Art.34. (1). Nerespectarea de către student a îndatoririlor ce decurg din prezentul Regulament atrage după sine aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment; b) exmatriculare.

109

Sancţiunea de la punctul a) se aplică de către Consiliul FCRP, iar cea de la punctul b) de către Senatul SNSPA, la propunerea Consiliului FCRP (DIDIFR). (2). Sancţiunile se aplică în funcţie de natura şi gravitatea abaterilor, de repetarea lor şi de condiţiile în care au fost săvârşite. Ele pot fi contestate în termen de 10 de zile din momentul anunţării sancţiunii. Finalizarea studiilor Art.35. Examenele promovate, certificatele şi diplomele de licenţă/master obţinute în sistem ID şi IFR sunt echivalente cu examenele promovate, certificatele şi diplomele de licenţă/master obţinute în sistemul învăţământului cu frecvenţă. Art.36. (1). Studiile efectuate în sistemul învăţământ universitar de licenţă – forma ID sau IFR – se încheie cu examen de licenţă organizat pe baza Legii educaţiei nationale, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi pe baza criteriilor specifice stabilite de Senatul SNSPA. (2). Înscrierea la examenul de licenţă se face doar dacă studentul a promovat toate examenele şi toate formele de verificare şi dacă a achitat toate taxele de şcolarizare (inclusiv eventualele penalizări). Examenul de competenţă ligvistică odată promovat rămâne valabil. (3). Lucrarea de licenţă trebuie elaborată în conformitate cu normele şi condiţiile de redactare stabilite de FCRP şi făcute publice pe site-ul www.comunicare.ro. Nerespectarea acestor norme conduce la respingerea lucrării de absolvire de către cadrul didactic coordonator şi/sau de către comisia de examen de licenţă. (4). Nota minimă la examenul de licenţă este 6 (şase). (5). După promovarea examenului de licenţă, absolventul primeşte Diploma de Licenţă în specializarea universitară “Comunicare şi relaţii publice”. Absolventul de la învăţământul universitar de licenţă - forma ID - care nu a promovat examenul de licenţă primeşte, la cerere, o Adeverinţă de absolvire, care atestă efectuarea studiilor universitare fără licenţă şi poate repeta acest examen în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale. Art.37. (1). Masteratul – forma IFR – se încheie cu examen de disertaţie organizat pe baza Legii educaţiei naţionale, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi pe baza criteriilor specifice stabilite de Senatul SNSPA. (2). Înscrierea la examenul de disertaţie se face doar dacă masterandul a promovat toate examenele şi toate formele de verificare şi dacă a achitat toate taxele de şcolarizare (inclusiv eventualele penalizări). (3). Disertaţia trebuie elaborată în conformitate cu normele şi condiţiile de redactare stabilite de FCRP şi făcute publice pe site-urile www.comunicare.ro şi www.comunicareonline.ro. Nerespectarea acestor norme conduce la respingerea lucrării de absolvire de catre cadrul didactic coordonator şi/sau de către comisia de examen de susţinere a disertaţiei. (4). Nota minimă la examenul de disertaţie este 6 (şase). (5). După promovarea examenului de disertaţie, absolventul primeşte Diploma de Master în specializarea pentru care s-a pregătit. Absolventul studiilor universitare de masterat – forma IFR – care nu a promovat examenul de disertaţie primeşte, la cerere, o Adeverinţă de absolvire, care atestă efectuarea studiilor universitare de masterat fară disertaţie şi poate repeta acest examen în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale. II. REGULAMENTUL SESIUNILOR DE EXAMENE Reglementări generale Art.38. Calendarul sesiunilor de examene se anunţă la începutul fiecărui semestru în Ghidul studentului ID / IFR şi pe site-urile facultăţii - www.comunicare.ro sau www.comunicareonline.ro

110

Art.39. Studentul care nu achită taxele de şcolarizare în cuantumul şi la datele stabilite prin Contractul de şcolarizare nu poate participa la sesiunile de examinare. Art.40. (1). Evaluarea se poate face în una dintre formele: examen scris; examen asistat de calculator; test grilă; forme combinate; evaluare pe parcurs (referat, proiect etc.). (2). Tipul de examen pentru fiecare disciplină este stabilit de către coordonatorul de disciplină şi se anunţă la începutul fiecărui semestru în Ghidul studentului ID / IFR, prin CD-urile cu suportul didactic şi pe pagina de Internet a facultăţii. Organizarea sesiunii de examene Art.41. Studenţii sunt repartizaţi pe serii. Prezentarea studentului/masterandului la examen se face corespunzător graficului de examinare al seriei din care face parte. Art.42. Studentul care nu s-a prezentat la nici o dată de examinare din sesiunea semestrială, care nu a obţinut note de promovare sau care nu este mulţumit de nota obţinută se poate prezenta în sesiunea de restanţe. Art.43. Accesul studenţilor în sala de examen se face strict pe baza Carnetului de student, a actului de identitate sau a paşaportului. Art.44. Studenţii nu pot solicita individual susţinerea examenelor în afara sesiunilor oficiale.

Desfaşurarea probelor de examen Art.45. La intrarea studenţilor în sala de examen, personalul de supraveghere verifică identitatea acestora pe baza Carnetului de student sau a actului de indentitate şi dreptul de a susţine examenul, respectiv dacă au achitate taxele la zi. Studenţii care nu au asupra lor documentele prevăzute nu sunt primiţi în sala de examen. Nu este permis accesul în bancă cu: aparate de telecomunicaţii, serviete, poşete, cărţi, caiete etc. Telefoanele mobile vor fi obligatoriu închise. Art.46. Personalul de supraveghere consemnează prezenţa studenţilor pe tabelul nominal. Responsabilul de sală anunţă modalitatea de examinare, subiectele pe baza cărora se va face examinarea şi durata examinării. Art.47. Din momentul anunţării subiectelor de examinare, nici un student nu mai poate intra în sală şi nici nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea. Art.48. În timpul examinării este interzisă folosirea de către studenţi a mijloacelor ilicite. Dovedirea folosirii unui asemenea mijloc se sancţionează cu eliminarea din examen şi cu exmatricularea. Art.49.(1). Studentul care a încheiat lucrarea de examen o va preda responsabilului de sală şi va semna în tabelul nominal. La expirarea timpului destinat examenului, studenţii care nu au terminat lucrarea o predau în faza în care se află, fiind interzisă depaşirea timpului stabilit pentru elaborarea lucrărilor. Studenţii care nu au semnat în tabelul nominal nu pot reclama nota la proba respectivă. (2). Pentru disciplinele la care evaluarea finală se face atât pe bază de examen, cât şi pe bază de referat, acesta (referatul) se predă la data anunţată numai titularului de curs. Nu se acceptă predarea referatelor, proiectelor etc. la secretariatele ID / IFR. Studenţii care nu au predat referatul nu pot susţine examenul la disciplinele la care referatul este obligatoriu. Stabilirea şi comunicarea rezultatelor examinarii Art.50. Notarea studentului la examene se face cu note de la 1 la 10, nota minimă de promovare fiind 5, în unele cazuri verificările pot fi notate cu admis/ respins, conform programei analitice. Secretariatul DIDIFR are obligaţia să comunice pe pagina de Internet a facultăţii în secţiunea destinată studenţilor notele obţinute de aceştia la examene. Cataloagele se semnează de câte doua cadre didactice prezente la examen şi se completează la toate rubricile. Studentul care nu se prezintă la examen în sesiunea reapectivă este trecut

111

“absent”. Orice modificare de notă, pe care cadrul didactic examninator o opereaza în catalog, se face cu precizarea datei şi sub semnatura acestuia, cu menţiunea “rectificat de mine”. III. DISPOZIŢII FINALE Art.51. Ghidul studentului ID / IFR, care se distribuie semestrial în cuamtumul taxei de studii, face parte din prezentul regulament. Art. 52. Orice modificări/completări aduse prezentului regulament vor fi adoptate, la propunerea Consiliului Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, de către Senatul SNSPA.

112

VI. ANEXE

Anexa 1

Structura semestrelor I şi III ale anului academic 2014-2015

Seminarii faţă în faţă 01.11.2014 – 30.11.2014

Seminarii online 10.11.2014 – 20.12.2014

Examene 10.11.2014 – 20.12.2015

Anexa 2

Programul de lucru cu studenţii al Secretariatului DID*

LUNI 11.00-13.00 15.00-16.00 MARŢI 11.00-13.00 15.00-16.00

MIERCURI 11.00-13.00 15.00-16.00 JOI 11.00-13.00 15.00-16.00

VINERI 11.00-14.00 * Acest program este valabil pe parcursul întregului an universitar, cu excepţia vacanţelor şi a sărbătorilor legale.

113

Anexa 3

Programul Bibliotecii SNSPA* Bd. Expoziţiei nr. 30A

LUNI 9.30-12.00 13.00-16.30 MARŢI 9.30-12.00 13.00-16.30

MIERCURI 9.30-12.00 13.00-16.30 JOI 9.30-12.00 13.00-16.30

VINERI 9.30-12.00 13.00-14.00 * Acest program este valabil pe parcursul întregului an universitar, cu excepţia vacanţelor şi a sărbătorilor legale.

114

Anexa 4

Modalităţi de achitare a taxelor Tipul şi valoarea taxelor: 1. Taxa de şcolarizare Pentru anul academic 2014-2015, forma de învăţământ IFR, Masterat în Comunicare şi relaţii publice, Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane, Masterat în Management şi comunicare în afaceri, valorile taxelor de şcolarizare sunt prezentate mai jos. Anul I- 3000LEI /an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele: a) Integral (reducere 250 LEI): 2750 LEI la înmatriculare în perioada 25 - 30 septembrie 2014; b) 2 rate (reducere 150LEI): rata 1 = 1400LEI la înmatriculare în perioada 25 - 30 septembrie 2014; rata 2 = 1450 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; c) 3 rate: rata 1 = 1000 LEI la înmatriculare în perioada 25 - 30 septembrie 2014; rata 2 = 1000 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; rata 3 = 1000 LEI, data limitiă 31 mai 2015. Anul II - 3000LEI/an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele: a) Integral (reducere 250 LEI): 2750 LEI, data limitiă 31 octombrie 2014; b) 2 rate (reducere 150 LEI): rata 1 = 1400 LEI, data limitiă 31 octombrie 2014; rata 2 = 1450 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; c) 3 rate: rata 1 = 1000 LEI, data limitiă 31 octombrie 2014; rata 2 = 1000 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; rata 3 = 1000LEI, data limitiă 31 mai 2015. Pentru anul academic 2014-2015, forma de învăţământ IFR, Masterat în Managementul proiectelor valorile taxelor de şcolarizare sunt prezentate mai jos. Anul I- 4000LEI /an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele: a) Integral (reducere 250 LEI): 3750 LEI la înmatriculare în perioada 25 - 30 septembrie 2014; b) 2 rate (reducere 150LEI): rata 1 = 1900LEI la înmatriculare în perioada 25 - 30 septembrie 2014; rata 2 = 1950 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; c) 3 rate: rata 1 = 1300 LEI la înmatriculare în perioada 25 - 30 septembrie 2014; rata 2 = 1300 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; rata 3 = 1400 LEI, data limitiă 31 mai 2015. Anul II - 4000LEI /an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele: a) Integral (reducere 250 LEI): 3750 LEI, data limitiă 31 octombrie 2014; b) 2 rate (reducere 150LEI): rata 1 = 1900LEI, data limitiă 31 octombrie 2014; rata 2 = 1950 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; c) 3 rate: rata 1 = 1300 LEI, data limitiă 31 octombrie 2014; rata 2 = 1300 LEI, data limită 31 ianuarie 2015; rata 3 = 1400 LEI, data limitiă 31 mai 2015. 2. Alte taxe Taxă de restanţă – 40 LEI; În cazul neprezentării la restanţe, chitanţa justificativă NU este valabilă şi la următoarea sesiune de restanţe; Taxă pentru mărirea notei – 20 LEI; Taxă pentru susţinerea examenului de disertaţie – 200 LEI; Taxă de repetare a examenului de disertaţie – 200 LEI.

115

Taxele cuprinse la puctele de mai sus şi alte tipuri de taxe se achită în conformitate cu Decizia Consiliului de Administraţie al SNSPA nr. 121/21.07.2014, Hotărârea Senatului SNSPA nr. 90 /24.07.2014 şi Decizia Consiliului Facultăţii. Taxele se pot plăti la orice oficiu CEC din ţară, fără nici un comision ori taxe suplimentare, la casieria faculăţii, prin sistemul Internet Banking sau prin ordin de plată la orice bancă. La CEC este obligatoriu ca la completarea formularului de plată să menţionaţi CNP (cod numeric personal). Prezentăm, în continuare, un specimen de formular Citibank România care se găseşte la oficiile CEC. Prezentăm mai jos un specimen de formular Citibank România care se găseşte la oficiile CEC.

Observaţii: Datele înscrise în specimen la rubricile Data, Numele deponentului, Act de identitate(CI/BI), Suma depusă şi Detaliile plăţii sunt prezentate doar pentru exemplificare. Pentru ca formularul să fie valid este necesară completarea corectă a tuturor rubricilor menţionate: - Numele firmei deponente (în cazul în care taxa de şcolarizare este achitată de către o instituţie); - Numele studentului (trebuie specificată iniţiala tatălui şi prenumele complet. În cazul în care studentul îşi schimbă numele în urma căsătoriei, trebuie să menţioneze pe chitanţă numele conform certificatului de naştere şi numele din BI sau CI); - Codul numeric personal (la rubrica actul de identitate);

116

- Suma depusă în LEI; - Numele clientului (FCRP - ID - LEI); - Numărul contului RO 52 CITI 0000 000825076018. La rubrica Detaliile plăţii se vor completa: - Tipul taxei (şcolarizare – rata I/II/III; restanţă – trebuie să fie specificat şi numele materiei respective, admitere, înmatriculare etc.); - Forma de învăţământ (IFR ); - Anul de studiu. Dacă taxa este achitată prin ordin de plată este obligatorie completarea în câmpul DETALII a numelui studentului pentru care se efectuează plata, CNP (codul numeric personal), tipul taxei şi anul de studiu al acestuia. În cazul în care taxa de şcolarizare este plătită de către o instituţie/firmă, este obligatorie încheierea unui contract între facultate şi firma/instituţia care sponsorizează serviciile educaţionale finanţate pe bază de taxe. Formularul tip pentru contract se poate ridica de la sediul facultăţii sau poate fi trimis, la cerere, pe adresa de e-mail a solicitantului. TOATE CHITANŢELE DE PLATĂ TREBUIE PĂSTRATE ÎN ORIGINAL DE CĂTRE STUDENT PÂNĂ LA ÎNCHEIEREA STUDIILOR.

117

Anexa 5

Localizarea sălilor

104 (Amfiteatrul A1) etajul 1 Bld. Expozitie nr. 30A 107 etajul 1 Bld. Expozitie nr. 30A 108 etajul 1 Bld. Expozitie nr. 30A 305 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 306 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 307 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 311 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 313 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 314 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 316 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 317 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 325 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 326 etajul 3 Bld. Expozitie nr. 30A 506 (Laborator Info) etajul 5 Bld. Expozitie nr. 30A 508 etajul 5 Bld. Expozitie nr. 30A 509 etajul 5 Bld. Expozitie nr. 30A 510 etajul 5 Bld. Expozitie nr. 30A

118

Anexa 6

Cărţi, manuale şi alte publicaţii apărute la Editura comunicare.ro*

Cursuri universitare

Alina Duduciuc, Loredana Ivan, Septimiu Chelcea, Psihologie socială. Studiul interacţiunilor umane, 2013. Bogdan Abaza, Bianca Simina Robescu, Aplicaţii informatice pentru managementul proiectelor, 2013. Ion Chiciudean, George David, Managementul comunicării în situaţii de criză, 2011. Grigore Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, 2011. Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Remus Pricopie, Relaţiile publice. Coeziune şi eficienţă prin comunicare, ediţia a 3-a, 2011. Ion Chiciudean, Valeriu Ţoneş, Gestionarea crizelor de imagine, 2010. Dan Petre, Dragoş Iliescu, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 1. Psihologia consumatorului, ediţia a 2-a, 2010. Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Organizaţia inteligentă. Zece teme de managementul organizaţiilor, ediţia a 2-a, 2010. Constantin Hlihor, Ecaterina Hlihor, Comunicarea în conflictele internaţionale (Secolul XX şi începutul secolului XXI), 2010. Cornelia Maxim, Comunicarea online – provocări şi oportunităţi. Instrumente Office pentru mediul de comunicare, 2009. Anne-Marie Codrescu, Denisa-Adriana Oprea, Communication interculturelle et discours médiatique, 2009. Camelia Beciu, Comunicare şi discurs mediatic, 2009. Dan Petre, Mihaela Nicola, Introducere în publicitate, 2009, ediţia a 2-a. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală. Gesturile şi postura, 2008, ediţia a 2-a. Dan Petre, Dragoş Iliescu, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 2. Psihologia reclamei, 2008, ediţia a 2-a. Emilian Manciur, Protocol instituţional, 2008, ediţia a 2-a. Mălina Ciocea, Alexandrina Andrei, Livia Popa, PR Your English!, 2008. Constantin Brătianu, Management şi marketing. Concepte fundamentale, 2006. Bogdan Teodorescu, Dorina Guţu, Radu Enache, Cea mai bună dintre lumile posibile. Marketingul politic în România – 1990–2005, 2005. Mihaela Vlăsceanu, Organizaţia: proiectare şi schimbare. Introducere în comportamentul organizaţional, 2005. Ştefan Stanciu, Mihaela Ionescu, Cultură şi comportament organizaţional, 2005. Alexandrina-Corina Andrei, Everyday English, 2004. Anne-Marie Codrescu, Nicoleta Tănase, Le Français au quotidien, 2004. Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizaţiilor, 2004. Constantin Schifirneţ, Sociologie, 2004. Grigore Georgiu, Filosofia culturii. Cultură şi comunicare, 2004. Nicolae Frigioiu, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, 2004. Septimiu Chelcea, Iniţiere în cercetarea sociologică, 2004. Silvia Săvulescu, Retorică şi teoria argumentării, 2004. Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Imagologie. Imagologie istorică, 2003. Ion Chiciudean, Bogdan Halic (coordonatori), Studii de imagologie istorică, 2003. Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media şi societatea, 2003. Ştefan Stanciu, Mihaela Ionescu, Cristina Leovaridis, Dan Stănescu, Managementul resurselor umane, 2003. Vasile Tran, Irina Stănciugelu, Teoria comunicării, 2003. Andrei Găitănaru, Calculatorul – mediu şi canal de comunicare, 2002.

119

Anne-Marie Codrescu, Stratégies de communication en français, 2002. Camelia Beciu, Comunicare politică, 2002. Constantin Hlihor, Istoria secolului XX, 2002. Constantin Opran (coordonator), Managementul proiectelor, 2002. Grigore Georgiu, Istoria culturii române moderne, 2002. Simona Miculescu, Relaţii publice internaţionale în contextul globalizării, 2002. Vasile Macoviciuc, Filosofie, 2002. Bogdan Teodorescu (coordonator), Marketing politic şi electoral, 2001. Cornelia Maxim, Secretariat şi corespondenţă instituţională, 2001. Diana Iulia Nastasia, Focus on Communication, 2001. Diana Iulia Nastasia, Sorin Nastasia, Bridges Over Cultures, 2001. Dumitru Borţun, Semiotică. Limbaj şi comunicare, 2001. Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Noţiuni de imagologie istorică şi comunicare interetnică, 2001. Mihai Gavotă, Baze de date, 2001. Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, 2001. Valerică Dabu, Drept constituţional şi instituţii politice, 2001. Valerică Dabu, Dreptul comunicării sociale, 2001. Anne-Marie Codrescu, Communiquer en français, 2000. Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, 2000. Cultura comunicării Jürgen Habermas, Constituţia Europei, 2012 George Ritzer, Mcdonaldizarea societăţii, 2011. Walter Lippmann, Opinia publică, 2009. Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri şi structuri, 2008, ediţia a 2-a. Fernand Braudel, Scrieri despre istorie, 2008. Gabriel Tarde, Opinia şi mulţimea, 2007. Erving Goffman, Viaţa cotidiană ca spectacol, ediţia a 2-a, 2007. Jürgen Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, 2005. Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială, 2004. Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelişul nostru social, 2004. Edward L. Bernays, Cristalizarea opiniei publice, 2003. Câmpul cunoaşterii Dominique Wolton, Internetul. O teorie critică a noilor media, 2012. Dominique Wolton, Despre comunicare, 2012. Spaţiul public Wally Olins, Despre brand, ediţia a 2-a, 2010. Alexandre Dorna, Fundamentele psihologiei politice, 2004. Jean-Noël Kapferer, Căile persuasiunii , 2002. Lucien Sfez, O critică a comunicării, 2002. Imagine, strategie, media Michael Regester, Judy Larkin, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, 2011. Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, 2010.

120

Ralf Leinemann şi Elena Baikalţeva, Eficienţa în relaţiile publice, 2007. John W. Baird, James B. Stull, Comunicarea în afaceri, 2003. Michael Bland, Alison Theaker, David Wragg, Relaţiile eficiente cu mass media, 2003. Benoît Heilbrunn, Logo-ul, 2002. .edu William K. Cummings, Instituţii de învăţământ. Un studiu comparativ asupra dezvoltării învăţământului în Germania, Franţa, Anglia, SUA, Japonia, Rusia, 2007. Orio Giarini, Mircea Maliţa, Dubla spirală a învăţării şi muncii, 2005. Cercetare în Comunicare Loredana Radu, Alina Bârgăoanu, Nicoleta Corbu, The Crisis of the European Union. Identity, Citizenship, and Solidarity Reassessed, 2013. Mădălina Boţan, Tudor Vlad, Dana Popescu-Jourdy, Rethinking the Public Sphere: Theoretical Conceptualization, New Challenges, and Dynamics, 2013. Valeriu Frunzaru, Remus Pricopie, Nicoleta Corbu, Loredana Uvan, Diana-Maria Cismaru, Învăţământul universitar din România. Dialog cu elevi, studenţi şi profesori, 2013. Nicoleta Corbu, Lee B. Becker, Remus Pricopie, Tudor Vlad, Crisis Communication. Professional and Academic Perspectives, 2012. Loredana Radu, Criza economică în Uniunea Europeană. O perspectivă comunicaţională, 2012. Constantin Schifirneţ, Europenizarea prin televiziune a societăţii române, 2012. Alina Bârgăoanu, Elena Negrea, Comunicarea în UE. Modele teoretice şi aspecte tehnice, 2011. Sorin Nastasia, Dana Popescu, Ana Aurelia Vasile, Ştefania Cristina Olariu, Dorin Popa, Cătălin Mosoia, Radu Jecu, Mihaela Stoica, Nicolae Tomuş, Carmen Ioana Popescu, Jurnalism ştiinţific şi comunicare, 2011. Alina Bârgăoanu, Examenul Schengen. În căutarea sferei publice europene, 2011. Nicoleta Corbu, Mădălina Boţan, Telepreşedinţii. Radiografia unei campanii electorale, 2011. Remus Pricopie, Valeriu Frunzaru, Nicoleta Corbu, Loredana Ivan, Alina Bârgăoanu, Acces şi echitate în învăţământul superior din România. Dialog cu elevii şi studenţii, 2011. În afara colecţiilor Constantin Brătianu, Alexandra Zbuchea, Florina Pînzaru, Mihaela Dinu, Denisa-Adriana Oprea, Strategica. Strategic Thinking in a Changing World, 2014. Diana-Maria Cismaru, Accesul în învăţământul superior: perspective istorice, culturale şi sociale, 2014 (CD) Alexandra Zbuchea (coord.), Practica relaţiilor publice în muzee, 2014 Rareş Mocanu, Comportamentul consumatorului. Imaginea socială şi consumul de produse ca mijloc de comunicare, 2014 Constantin Brătianu, Alexandra Zbuchea, Florina Pânzaru, Mihaela Dinu, Denisa+Adriana Oprea, Strategica. Strategic Thinking in a Changing World, 2014 (tipărit şi CD) Paul Dobrescu, Un deceniu cât un secol. Secolul lumii emergente, 2013. Alexandru Gruian, F. Brunea-Fox – reporterul cu ochi multiplu, 2013. Paul Dobrescu, Lumea cu două viteze. Puterile emergente şi ţările dezvoltate, 2013. Daniel Cohn-Bendit, Guy Verhofstadt, Trezeşte-te Europa! Manifest pentru o revoluţie postnaţională în Europa, 2013. Nicoleta Corbu, Mădălina Boţan, Telepresidents. An Inquiry into a Presidential Campaign, 2012. Rusell Duncan, Joseph Goddard, America astăzi, 2012. Gordon Taylor, Tehnici de scriere pentru studenţi, 2012. Guy Verhofstadt, Ieşirea din criză. Cum poate europa salva lumea, 2012.

121

Mircea Maliţa, Biobibliografie, 2012. Henry Kissinger, Despre China, 2012. Constantin Fântâneru, Jurnale, Halucinaţia ideatică (1), Semenul uitat (2), 2012. Joseph Heath, Andrew Potter, Mitul contraculturii. Rebelii, consumul şi capitalismul, 2011. Septimiu Chelcea, Manual de redactare în ştiinţele socioumane, 2011. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. XII, Bibliografie şi Index), 2010. Remus Pricopie, Participarea publică. Comunicare pentru dezvoltare durabilă, 2010. Remus Pricopie, Dorina Guţu, Mihai Moroiu, Fulbright Ripple Effect on International Education. Looking Ahead from a Romanian & American Perspective, 2010. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. VII, Polemice şi politice, 1887–1900), 2010. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. VIII, Polemice şi politice, 1905–1907), 2010. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. IX, Polemice şi politice, 1911–1912), 2010. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. X, Operele ştiinţifice, 1878–1912), 2010. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. XI, Scrisori), 2010. Nicoleta Corbu, Elenea Negrea, George Tudorie, Globalization and Changing Patterns in the Public Sphere, 2010 Tiberiu Fărcaş, Colosul cu picioare de hârtie. O istorie subiectivă şi ilustrată a presei scrise. 1990–2010, 2010. Scott M. Cutlip, Allen H. Center, Glen M. Broom, Relaţii publice eficiente, ediţia a 9-a, 2010. Wally Olins, Noul ghid de identitate Wolff Olins, ediţia a 2-a, 2010. Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiintelor socioumane, 2010. Joseph R. Dominick, Ipostazele comunicării în masă. Media în era digitală, 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. I, Oficiale, 1884–1888, 1897–1899), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. II, Oficiale, 1901–1904), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. III, Oficiale, 1907–1910), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. IV, Parlamentare, 1895–1899), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. V, Parlamentare, 1901–1904), 2009. Operele lui Spiru C. Haret (Vol. VI, Parlamentare, 1907–1911), 2009. Paul Dobrescu, Remus Pricopie, Mihaela Alexandra Ionescu, R&D Perspectives. Promoting Innovation Through Education, Culture and Communication, 2009. Jan Sadlak, Klaus Hüfner, Remus Pricopie, Laura Grünberg, UNESCO Forum on Higher Education in the Europe Region: Acces, Values, Quality and Competitiveness, 2009. Camelia Beciu, Ioan Drăgan, Dana Popescu-Jourdy, Odile Riondet, Cultures et communication. Regards croisés sur les pratiques, 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. IV, 1989–2007), 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. III, 1945–1989), 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. II, 1917–1944), 2009. Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol. I, 1790–1916), 2008. Emil Bălan, Cristi Iftene, Gabriela Varia, Marius Văcărelu, Dreptul administrativ contemporan: spre o concepţie unitară în doctrina şi practica românească, 2008. Paul Dobrescu, Geopolitica, 2008, ediţia a 2-a. Paul Dobrescu (coord.), Loredana Ivan, Valeriu Frunzaru, Diana-Maria Cismaru, Alexandra Zbuchea, Malina Ciocea, George Tudorie, Alexandru Carlan, Camelia Crisan, Cultural creatives. Cercetări privind evoluţia valorilor în societatea românească, 2008. David Macey, Dicţionar de teorie critică, 2008. Remus Pricopie, Irina Stănciugelu, Mihaela Alexandra Ionescu, Relaţiile publice în şcoli. Încredere şi parteneriat comunitar, 2008. Dragoş Iliescu, Mihaela Alexandra Ionescu, Ştefan Stanciu, Rolul reprezentării metaforice ca vehicul de transmitere a semnificaţiilor în fenomenele organizaţionale, 2008.

122

Ovidiu Caraiani (coordonator), Dreptate sau moralitate? O introducere în filozofia politică a lui John Rawls, 2008. Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Nicoleta Corbu, Istoria comunicării, 2007. Constantin Schifirneţ, Formele fără fond, un brand românesc, 2007. Dorina Guţu, Războiul din Irak şi războiul de acasă. O campanie prezidenţială americană, 2007. Marian Petcu (coord.), Cenzura în spaţiul cultural românesc, 2005. Ion Ianoşi, Studii de filosofie a artei, 2005. Marian Petcu, Jurnalist în România. Istoria unei profesii, 2005. Dragoş Iliescu, Metodologia Q, 2005. Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiintelor socioumane, 2005. Wally Olins, Noul ghid de identitate Wolff Olins, 2004. Dorin Suciu, Cum să câştigăm alegerile. Ghid practic de campanie electorală, 2004. Bogdan-Alexandru Halic, Pace şi război în Ţara Românească în secolele XIV-XVI, 2003. Vasile Tran, Alfred Vasilescu, Tratat despre minciună, 2003. Mihaela Vlăsceanu, Managementul carierei, 2002. Henri H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice, 2001. Ilie Pârvu, Filosofia comunicării, 2000. AcademicA Dan Berindei, Problemele noastre şi ale ţării, 2013. Ioan Hudiţă, Jurnal politic (3 august – 31 decembrie 1945), 2012. Dan Berindei, Românii între trecut şi viitor, 2012. Ioan Hudiţă, Jurnal politic (7 martie – 2 august 1945), 2011. Ioan Hudiţă, Jurnal politic (1 februarie 1943 – 31 decembrie 1943), 2010. Dan Berindei, În mijlocul cetăţii, 2009. Ioan Hudiţă, Jurnal politic (1 martie 1942 – 31 ianuarie 1943), 2009. Administraţie publică Emil Bălan (coord.), Administraţia şi puterea politică. Tendinţe şi evoluţii în spaţiul public european, 2013. Emil Bălan (coord.), Consolidarea capacităţii administrative în contextul bunei administrări, 2012. Emil Bălan, Gabriel Varia, Cristi Iftene, Dragoş Troanţă, Marius Văcărelu, Buna administrare: de la viziune la acţiune, 2011. Emil Bălan, Gabriel Varia, Cristi Iftene, Dragoş Troanţă, Marius Văcărelu, The Right to a Good Administration and Its Impact on Public Administration’s Procedures, 2010. Emil Bălan, Gabriel Varia, Cristi Iftene, Dragoş Troanţă, Marius Văcărelu, Dreptul la o bună administrare şi impactul său asupra procedurilor administraţiei publice, 2010. Emil Bălan, Cristi Iftene, Dragoş Troanţă, Gabriela Varia, Marius Văcărelu, Dreptul la o bună administrare. Între dezbaterea doctrinară şi consacrarea normativă, 2010.

123

Anexa 7

Formular de înscriere la disertaţie

sesiunea .......................... Subsemnatul(a), .................................................................................................................................................... student(ă) la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, anul absolvirii ..................., studii postuniversitare, respectiv studii universitare de masterat la masteratul ...................................................................................................................................................vă rog a-mi aproba înscrierea la sesiunea de susţinere a disertaţiei din luna ............................., anul ..........., cu tema: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ pentru care propun următorul plan: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Date de contact:

telefon ............................................................ adresă de e-mail ...........................................

Data: Semnătura studentului: Numele cadrului didactic îndrumător: .................................................................................. Semnătura cadrului didactic îndrumător: ..................................................................................

Domnului Decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice

124

Anexa 8

Contacte BUCUREŞTI Adresa: Bd. Expoziţiei, nr. 30A, Secretariat CIDIFR: camera 504 Secretariat CIDIFR: camera 504 Secretariat ZI: camera 503, 504

www.comunicare.ro, www.comunicareonline.ro e-mail: [email protected], [email protected]/

[email protected]

brosura_m

Documents