BRAINSTORMINGULSolutii de aplicare pentru grupuri de elevi

Prin 1930, Alex Osborn a elaborat o tehnica de group creativity numita brainstorming, creata pentru a creste productivitatea grupurilor intrunite pentru solutionarea de probleme.

Etapele metodei

Stabilirea problemeiSelectarea participanilorSelectarea participanilorDesfurarea ntruniriiProcesEvaluare Riscuri

Stabilirea problemeiEste important stabilirea problemei, aceasta trebuie s fie clar i nu prea mare, cum ar fi ce avantaje are o casa alimentata cu energie regenerabila. Dac problema este prea mare, moderatorul trebuie s-o mpart pe componente.

Selectarea participanilor

Profesorul elaboreaz planul brainstormingului, alege participanii i moderatorul, cinci sau mai puin membri sunt n general mai productivi dect grupurile mari.Structura sugeratCiva elevi cu experien, care i-au dovedit valoarea Civa elevi care sunt familiarizai cu problema Un moderator/profesor sau eelv care nregistreaz ideile i care asigur continuitatea ntrunirii

Lista de ntrebri stimulatoare

Uneori creativitatea grupului poate scdea, n astfel de momente este recomandat ca moderatorul s citeasc una din ntrebrile stimulatoare, ca de exemplu: putem combina aceste idei? sau ce-ar fi s privim din alt perspectiv?. Este de preferat s scriem aceast list nainte ca ntrunirea s nceap.

Desfurarea ntrunirii

Moderatorul conduce ntrunirea i se asigur care din regulile de baz sunt respectate.De obicei activitiile sunt urmtoarele:un interval de timp va fi alocat acomodrii nceptorilor la atmosfera lipsit de critic i se propune o problem simpl ca pentru nclzire, cum ar fi: ce v-ar stimula in activitatea de cercetare pe tema aleasa? sau care credeti ca sunt utilizarile efectului termic al Legii lui Joule? moderatorul prezint problema i d alte explicaii dac este cazul. moderatorul cere s se exprime ideile dac nimeni nu se exprim, moderatorul va pune o ntrebare stimulatoare fiecare i exprim ideile i acestea sunt nregistrate/notate dac sunt prezentate mai multe idei, moderatorul va acorda prioritate ideii celei mai apropiate de subiect. participanii ncearc s dezvolte ideea i s o mbunteasc. spre sfrit moderatorul organizeaz ideile pe baza subiectului n discuie i ncurajeaz continuarea dialogului ntruct alte idei mai pot fi sugerate. ideile sunt categorizate. ntreaga list este revizuit i ideile nepotrivite sau irealizabile sunt nlturate. moderatorul le mulumete pentru participare i i rspltete cu un mic cadou pentru deranj.

Proces

Participanii care au o idee, dar nu au posibilitatea s-o prezinte sunt sftuii s-o noteze i s-o prezinte mai trziu. Moderatorul ar trebui s numere ideile i s ncerce s le mreasc numrul. De exemplu: avem 44 de idei, hai s le facem 50! Moderatorul ar trebui s repete ideea prin cuvintele autorului, astfel nct s se recunoasc meritul acestuia sau s altereze ideea originar. n caz de multe idei care survin n acelai timp cel care are ideea cea mai asociat are prioritate. n timpul ntrunirilor de brainstorming este descurajat participarea superiorilor, deoarece aceasta poate inhiba participanii i s reduc efectul celor patru reguli de baz, mai ales generarea de idei neobinuite.

Evaluare

Brainstorming-ul nu este doar un generator de idei pentru alii, deobicei grupul va evalua i selecta singur ideea final.Soluia nu ar trebui s necesite aptitudini pe care membri grupului nu le au sau nu le pot obine. Dac resurse sau aptitudini suplimentare sunt necesare atunci obinerea lor ar trebui s fac parte din prima parte a soluiei. Trebuie s existe o metod de a msura progresul i succesul Paii trebuie s fie clari tuturor i treburile distribuite astfel nct fiecare s aib un rol important. La procesul de luare a decizilor trebuie s participe toi astfel nct efortul s fie coordonat spre scopul stabilit.

Riscuri

Exista doua mari riscuri in ce priveste aplicarea tehnicii. Un prim risc apare in momentul utilizarii brainstormingului in lipsa unor cunostinte temeinice asupra tehnicii. Rezultatul final poate fi nu numai dezamagitor, ci totodata poate zdruncina increderea participantilor in utilitatea acestui instrument. Incercati asadar sa-l puneti in practica numai in momentul in care sunteti siguri ca puteti asigura cadrul propice desfasurarii si puteti respecta regulile pe tot parcursul sedintei. Celalalt risc major in cazul unei nereusite este scaderea increderii participantilor in tehnicile creative si in exprimarea ideilor originale. Este important in acest moment sa se identifice motivele pentru care prima sedinta nu a mers bine si o noua incercare sa fie facuta in incercarea de a restabili credibilitatea tehnicii.

O sesiune de brainstorming ar trebui sa se desfasoare in general in urmatorii parametri: 1. Este necesara existenta unui moderator. Participantilor le sunt aduse la cunostinta regulile si sunt incurajati sa dea frau liber ideilor, fara sa analizeze critic ceea ce spun. 2. Moderatorul enunta si explica problema asupra careia se vor concentra ideile. In cazul dezbaterilor, este anuntata motiunea si sunt oferite explicatii de baza pentru termenii cheie. 3. Se incepe procesul de brainstorming. 4. Daca nu apar idei in primele secunde, moderatorul trebuie sa gaseasca o varianta de a da un imbold creativ. 5. Fiecare participant isi prezinta idea, urmand ca toate ideile sa fie inregistrata de o persoana special numita in acest sens.

6. Participantii trebuie incurajati sa completeze si sa modifice idei deja exprimate. 7. La expirarea timpului, moderatorul va organiza ideile in functie de modul in care se raporteaza la motiune si va incuraja discutii. 8. Ideile vor fi impartite in categorii (ex.: pro, contra, probleme de definitie etc.). 9. Intrega lista este revazuta pentru a se asigura ca toata lumea a inteles ideile. "Dublurile" si ideile lipsite de sens sunt inlaturate. 10. Moderatorul multumeste participantilor. Evident, in cazul unui club de dezbateri, munca nu se opreste aici. Ideile obtinute in urma brainstormingului sunt doar o prima faza in elaborarea de argumente si construirea unui caz.

Exist patru reguli n brainstorming, menite s reduc inhibiiile care apar n grupuri i prin urmare s stimuleze generarea de noi idei. Rezultatul ateptat este o sinergie dinamic, care va mri n mod semnificativ creativitatea grupului.focalizarea pe cantitate. Ideea este c din cantitate poate rezulta calitate, aceast regul favorizeaz creativitatea divergent, cci dac ar crete numrul de idei, ar crete i probabilitatea unei soluii eficiente pentru problema existent. fr critici. Critica n aceast etap este descurajat, n loc s se gndeasc la ce ar fi ru la aceea idee membrii sunt ncurajai s se gndeasc la idei ct mai neobinuite i se creeaz o atmosfer constructiv. ideile trznite sunt binevenite. Pentru a se obine o list bun i lung de idei, ideile neobinuite sunt binevenite ntruct ele ar putea inspira soluii mai bune dect ideile obinuite, de asmenea ele pot creea noi perspective sau diminua prejudecile. combin i mbuntete ideile. Ideile bune pot fi combinate pentru a obine o idee foarte bun, dup cum sugereaz i sloganul "1+1=3". Aceast abordare conduce la idei mai bune i complete dect lucrul individual i se crede c stimularea ideilor se face prin asociere.