boli_legume.pdf

Rosiile se trateaza din 3 in 3 saptamani cu un amestec format din ridomil gold+toxin+bravo in 10 litrii de apa. Se stropeste incepand de pe sol, insistand pe dosul frunzelor. Inainte de coacere se inlocuieste ridomil gold cu champion. Rosiile se consuma dupa 15 zile de la ultima stropire. Eu acopar rosiile cu folie incepand cu 1 august.

Legume

ARDEI

Faza de vegetatie Organismul nociv (boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor

Preparatul recomandat

Norma de consum a preparatului la 1 ha

Termenul de asteptare (zile), numarul maximal de tratamente

Pretul unui ha tratat

Cresterea rasadului de ardei

Aparitia plantulelor Putrezirea si caderea plantulelor

Plantele se brunifica la colet, radacina sau tulpina

PREVICUR

20 ml Previcur la ml la 10 l apa; Se iriga 1 m&supl2 cu 2-4 l de solutie

10 (2)

Cresterea rasadului Putrezirea si caderea plantulelor


PREVICUR 20 ml Previcur+2 gr Confidor Maxi la 10 l de apa. Se iriga 1 m&supl2 cu 2-4 l de solutie

10 (2)

Coropisnita, sirmari Distrug rasadul prin taierea tulpinii sau a radacinii

CONFIDOR MAXI 20 (2)

Rasad de 5-7 cm Fertilizare CROPMAX 2,5 ml Cropmax la 10 l de apa pentru 50m&supl2

Cresterea rasadului Bacterioze Pete uscate de culoare bruna pe frunze

KOCIDE 20 gr de Kocide la 10 l de apa pentru 100m&supl2

25 (2-3)

Transplantarea rasadului de ardei in camp deschis

Cu 3-5 zile inainte de plantarea rasadului

Buruieni dicotiledonate si monocotiledonate anuale

0 TRIFLUREX 480 2-2,5 l/1 ha - (1)

5-7 zile dupa plantarea rasadului

Bacterioze, Antracnoza

Pete uscate pe frunze si tulpini, adincite in tesuturi

KOCIDE 2 l/1 ha 25 (2-3)

Gargarite polifage Rod plantele de la colet sau rod virful

CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (2)

Buruieni monocotiledonate

0 PANTERA 1 l/1 ha - (1)

Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2)

Infloritul Fertilizare CROPMAX 1 l/1 ha



KOCIDE 2,5 l/1 ha 25 (2-3)

Gargarite polifage, Gindacul de Colorado

Rod plantele de la colet sau rod virful

CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (20)

Paduchi Decolorarea si rasucirea frunzelor

Acarieni Decolorarea frunzelor NISORUN 0,5 kg/1 ha 30 (1)

Aparitia primelor Fertilizare CROPMAX 1l/1 ha

fructe

Fructificarea Buha capsulelor de bumbac

Perforeaza fructele CAPCANE FERMONICE


NURELLE D 1 l/1 ha 40 (2)

Antracnoza Pete adincite in tesuturi

PREVICUR 1,5 l/1 ha 10 (2)

Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2)

CASTRAVETI

Mana castravetilor; Fainarea; Antracnoza; Ascohitoza; Cladosporioza; Verticilioza(ofilirea vasculara); Bacterioza unghiulara; Putrezirea tulpinilor si a radacinilor.

Daunatorii castravetilor

Acarianul rosu comun; Paduchele verde al piersicului; Musculita alba de sera.

Masuri chimice de protectie a castravetilor

Faza de vegetatie

Organismul nociv(boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 ha

Termen de asteptare (zile), numarul maximal de tratamente


3-5 frunze adevarate

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri, pe toate organele plantei.

Kocide; Cuproxat

3 kg;

Mana(peronosporoza)castravetilor Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei.

Acrobat; Previcur; Ridomil Gold

2 kg; 1 l; 2,5 kg

Culcarea tulpinilor-

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri, pe toate Kocide; 3 kg;

inceputul infloririi

organele plantei. Cuproxat 4 l

Cresterea fructelor

Mana(peronosporoza) castravetilor

Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei.


2 kg; 1 l; 2,5 kg

Fainarea castravetilor Pete albe fainoase pe ambele parti ale frunzei Baileton;

Topas; Impact

0,15 kg; 0,15 l; 0,25 l

Paduchele castravetilor Frunzele se deformeaza, prin incovoierea marginilor spre partea inferioara.

Confidor Maxi; Actelic; Arrivo; Bi 58

0,1 kg; 1,5 l; 1-1,5 l; 1 l

Musculita alba de sera Populeaza frunzele, deformindu-le

Tripsul tutunului Pete de forma colturoasa pe frunze

Acarianul rosu comun Pe frunze pete decolorate. Uscarea marginilor limbului.

Omite 2 kg

CEAPA

Mana (peronosporoza) cepei; Rugina cepei; Taciunele cepei; Putregaiul cenusiu; Putregaiul umed.

Daunatorii frecventi in cultura cepei sint insectele "musca cepei".

Masuri chimice de protectie a culturii de ceapa

Faza de vegetatie Organismul nociv(boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1ha

Norma de consum la 10 l de apa

Aparitia plantulelor Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza patrunderii larvelor in bulb sau frunze

Bi 58 nou 1 l 10 ml

Formarea frunzelor Mana cepei(peronosporoza)

Pete alungite, galbui,care pe timp umed formeaza un puf cenusiu

Ridomil Ridomil Gold Acrobat

2,5 kg 2,5 kg 2 kg

25 gr 25 gr 20 gr

Puricele cepei Rasucirea frunzelor sub forma de spirala

Bi 58 nou 1 l 10 ml

Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza patrunderii larvelor in bulb sau frunze

Bi 58 nou 1 l 10 ml

Omida de cimp Partile suculente sint distruse prin roadere

CARTOFUL


Simptomele atacurilor Preparatul recomandat




Inainte de semanat Tratarea tuberculilor impotriva:

Viermilor sirma Larvelor carabusilor Paduchilor Gindacului de

Colorado

Rizoctoniozei

Prestije la 1 t tuberculi 10-20 l apa+1 l preparat

Pina la rasarirea culturii

Buruieni mono- si dicotiledonate anuale

Sencor 0,5 l-1 l/ha - (1)

Pina la inaltimea culturii de 5 cm


Sencor 0,3 l/ha - (1)

Cresterea lastarilor Fitoftoroza, macrosporioza, alternarioza,bacterioze

Kocide sau Bouillie Bordelaise sau Antracol

3 kg/ha sau 5 kg/ha sau 1,5 kg/ha

25 (2-3); 10 (3-4); 20 (3)

In timpul vegetatiei Buruieni monocotiledonate anuale si perene

Cind buruienile monocotiledonate anuale se afla in faza de 2-3 frunze

Pantera 1-1,5 l/ha - (1)

Cu doua saptamini pina la inflorire

Gandacul de Colorado (adulti, oua, larve)

Adultii, larvele se hranesc intensiv cu aparatul foliar, uneori distrugind-ul complet

Calipso sau Mospilan

0,1 l/ha calipso sau 0,025-0,06 l/ha

30 (3) sau 20 (1-2)

Macrosporioza Dezvoltarea bolii se incepe cu frunzele de la baza plantei, apoi se extinde in sus. Pe frunze apar pete de culoare bruna, aproape neagra, de 1-2 mm in diametru, cu cercuri concentrice pe suprafata

Tattoo sau Kocide 3 l/ha Tattoo sau 3 kg/ha Kocide

25 (3) sau 25 (2-3)

Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Frunzele de jos devin sfarimicioase, cu marginile intoarse in sus, iar frunzele de sus se rasucesc si ramin mici

Bouillie Bordelaise sau Antracol

5 kg/ha Bouillie Bordelaise sau 1,5 kg/ha Antracol

20 (3)

In timpul terminarii butonizarii

Gandacul de Colorado Adultii, larvele se pot hrani cu butonii florali si florile, mai des retezindu-le

Confidor sau Calipso

0,3 l/ha Confidor sau 0,1 l/ha Calipso

20 (2) sau 30 (3)

Macrosporioza Pe tuberculi apar pete uscate de culoare neagra adincite in tesuturi

Mospilan 0,025-0,06 l/1 ha 20 (1-2)

Mana cartofului Pe frunze, mai ales pe margini apar pete difuze de culoare galbuie. Cu timpul petele se maresc si capata o culoare intunecata, iar la hotarele petelor ramine o zona galbuie. Pe partea inferioara a frunzelor apare un puf alb, fin. Pe tuberculi apar pete uscate de culoare cenusie-plumburie, adincite in tesuturi

Tattoo sau Acrobat sau Kocide

3 l/1 ha Tattoo sau 2 kg/ha Acrobat sau 3 kg/ha Kocide

25 (3) sau 20 (3) sau 25 (2-3)

Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Bouillie Bordelaise 5 kg/ha 10 (3-4)

Sfirsitul perioadei de inflorire

Gindacul de Colorado Adultii, larvele rod butonii florali, florile si frunzele

Calipso sau Mospilan

0,1 l/ha Calipso sau 0,025-0,06 l/ha Mospilan

30 (3) sau 20 (1-2)

Macrosporioza, Mana cartofului Baza tulpinei se subtiaza si se inegreste, iar tesuturile prezinta un putregai moale

Bacterioze: Inegrirea bazei tulpinei, Putregaiul inelar al cartofului

Frunzele treptat se incretesc sau se rasucesc de-a lungul nervurilor mediane, se ingalbenesc, se ofilesc si se usuca prematur

Kocide sau Acrobat sau Bouillie Bordelaise

3 kg/ha Kocide sau 2 kg/ha Acrobat sau 5 kg/ha Bouillie Bordelaise

25 (2-3) sau 20 (3) sau 10 (3-4)

MORCOVUL






Inainte de semanat cu 3-5 zile


Triflurex 480 2 l -

In perioada de vegetatie la depistarea organismelor nocive

Musca morcovului Dauneaza, prin hrana distrugind radacinile tinere

Diazol 1 l/ha 30 (2)

Puricii frunzelor Dauneaza mult in primele faze de dezvoltare a plantelor, hranindu-se cu aparatul foliar

Decis Forte + Microtiol 0,1l + 4 kg 20 (2) 4 (4)

Fainarea morcovului Pe frunze un strat pislos de culoare alba, mai tirziu cenusiu

Orius 0,5 l 30 (3)

In faza de 2-3 frunzulite


Prin stropire Prometrex + Pantera 2-3 l + 1,5 l -

TOMATE

Bolile tomatelor

Putrezirea plantulelor; Fitoftoroza(mana) tomatelor; Septorioza(patarea alba); Cladosporioza(patarea cafenie); Alternarioza(patarea bruna); Stolburul solonaceelor; Patarea frunzelor si basicarea fructelor de tomate; Mozaicul tomatelor

Daunatorii tomatelor

Gindacul de Colorado; Acarianul rosu comun; Musculita alba de sera

Masuri chimice de protectie a tomatelor





5-7 frunze adevarate(7 zile dupa plantare in cimp)

Mana(fitoftoroza) tomatelor

Ataca toate organele plantei Kocide; Cuproxat

3 kg; 4 l

Gindacul de Colorado

Rod frunzele si lastarii Confidor Maxi; Mospilan; Actara; Regent

0,1 kg; 0,06 kg; 0,05 kg; 0,6 l

Cresterea si formarea tulpinilor

Mana(fitoftoroza) tomatelor

Ataca toate organele plantei. Pe frunze-pete brune de la marginea limbului. Pe fructe-pete brune.

Tatoo; Acrobat; Ridomil Gold

3 l; 2 kg; 2,5 kg

Macrosporioza Pe frunze pete brun-inchis

Alternarioza Pete cu cercuri concentrice pe frunze

Patarea neagra bacteriana

Pe toate organele plantei, pete mici, negre, apoase Kocide;

Cuproxat 3 kg; 4 l

In celelalte faze de vegetatie, tratamentele contra bolilor si daunatorilor sint asemanatoare cu cele din faza de vegetatie "cresterea si formarea tulpinilor".

VARZA

Bolile principale ale verzei

Putrezirea si caderea plantulelor de varza; Mana(peronosporoza) verzii; Alternarioza sau patarea neagra a frunzelor de varza; Nervatiunea neagra a frunzelor de varza sau bacterioza vasculara

Daunatorii verzei

Masuri chimice de protectie a culturii de varza



Termen de asteptare (zile), numarul maximal de tratamente


3-5 frunze adevarate(5 zile dupa plantare)

Puricii verzei Gauri circulare pe frunze Actelic; Arrivo;

0,5-1 l; 0,16 l;

Decis; Sumi Alfa

0,3 l; 0,5 l

Faza de "rozeta" Buha verzei Larvele gauresc frunzele sau patrund in capatina Actelic;

Arrivo; Decis; Sumi Alfa

0,5-1 l; 0,16 l; 0,3 l; 0,5 l

Albilitele verzei Larvele rod frunzele

Molia verzei Larvele distrug miezul frunzei

Plosnitele cruciferelor

Pe frunze apar pete decolorate

Paduchele cenusiu al verzei Se ingalbenesc si se

formeaza frunzele

In celelalte faze de vegetatie, pina la formarea capatinii, metodele de combatere a organismelor nocive sint asemanatoare cu cele din faza de vegetatie "rozeta".

ATENTIE: Norma de consum a solutiei de lucru pentru 1 ar de legume este 5 litri, pentru 10 ari-50 litri, pentru 1 ha-500 litri.

VINETE



Norma de consum la 1 ha



Cresterea rasadului de vinete

Aparitia plantulelor Putrezirea si caderea plantulelor


Previcur 20 ml Previcur la 10 l de apa

Cresterea rasadului Putrezirea si caderea plantulelor


Previcur 20 ml + 2

gr Confidor Maxi la 10 l de apa

Se iriga 1 m de sera cu 2-4 l de solutie

Coropisnita, sirmari Distrug rasadul prin taierea tulpinii sau radacinii

Confidor Maxi

Rasad de 5-7 cm Fertilizare Cropmax 2,5 ml Cropmax la 10 l de apa pentru 50 de sera

Cresterea rasadului Bacterioze Pete uscate de culoare bruna pe frunze

Kocide 20 gr de Kocide la 10 l de apa pentru 100 m de sera

Transplantarea rasadului de vinete in camp deschis

Cu 3-5 zile pina la plantat


Stropirea solului cu incorporare imediata

Triflurex 480 2 l - (1)

5-7 zile dupa plantarea rasadului



Kocide 2 l 25 (2-3)

Gargarite polifage, Gandacul de Colorado

Rod plantele de la colet sau rod varful

Confidor 0,3 l 20 (2)

Buruieni monocotiledonate anuale si perene

Cand buruienile au 10 cm inaltimea

Pantera 1 l - (1)

Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2 l 20 (2)

Infloritul Fertilizare Cropmax 1 l



Kocide 2,5 l 25 (2-3)

Gargarite polifage, Gandacul de Colorado

Rod plantele de la colet sau rod varful

Confidor 0,3 l 20 (2)


Acarieni Decolorarea frunzelor Nissorun 0,5 kg 30 (1)

Aparitia primelor fructe

Fertilizare Cropmax 1 l

Buha capsulelor de bumbac

Perforeaza fructele Capcane feromonice

Fructificarea Paduchi Decolorarea si rasucirea frunzelor

Nurelle D 1 l 20 (3)

Antracnoza Pete adancite in tesuturi Kocide 2,5 l 25 (2-3)

Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2 l 20 (2)

PEPENE VERDE SI PEPENE GALBEN

Bolile principale ale pepenilor verde si galben

Mana Fainarea Antracnoza Ascohitoza Bacterioza unghiulara

Daunatorii principali ai pepenilor verde si galben

Paduchi Buhe rozatoare

Masuri chimice de protectie a culturilor de pepene verde si galben

Faza de vegetatie

Organismul nociv(boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor

Preparatul recomandat Norma de consum a preparatului la 1ha

Termen de asteptare, numaru


5-7 frunze adevarate

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri pe toate organele plantei

Cuproxat Kocide Acrobat

4 l 3 kg 2 kg

20 (2) 25 (2-3) 10 (2)

Mana (peronosporoza) cucurbetaceelor

Pete galbui pe partea superioara si miceliu

Previcur 1 l 20 (3)

cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei

Ridomil Gold 2,5 kg 20 (2)

Paduchi Dauneaza hranindu-se, sugind seva din tesuturi. Plantele se opresc in crestere. Frunzele se deformeaza, se rasucesc si se pot usca

Decis Forte Arrivo Diazol

0,25-0,5 l 0,24-0,32 l 1 l

20 (2) 20 (1) 30 (2)

Perioada de vegetatie

Buruieni monocotiledonate anuale Prin stropirea buruienilor in faza de 2-3 frunze

Pantera 1 l-1,25l

Perioada de vegetatie

Buruieni monocotiledonate perene Prin stropirea buruienilor la inaltimea de 10-15 cm

Pantera 1,5 l

Inceputul infloririi

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri, pe toate organele plantei

Cuproxat 4 l 10 (2)

Mana(peronosporoza)cucurbetaceelor Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei

Kocide Decis Forte

3 kg 0,25 l-0,5

20 (3) 20 (2)

Paduchi Dauneaza hranindu-se, sugind seva din tesuturi. Plantele se opresc in crestere. Frunzele se deformeaza, se rasucesc si se pot usca

Arrivo Diazol

0,24-0,32 l 1 l

20 (1) 30(2)

Cresterea fructelor

Mana(peronosporoza) cucurbetaceelor

Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei


2 kg; 1 l; 2,5 kg

14 (2) 10 (2) 20 (3)

Fainarea Pe ambele parti ale frunzelor un strat fainos de culoare alba, care mai tirziu devine suriu

Microtiol Orius

4 kg 0,5 l

4 (4) 30 (3)

Mana roiilor

Ultima modificare: 2011-03-15 | Primul publicat: 2009-04-30

Share |

139

1

2

3

4

5

Listeaza articol Trimite articol

Prezena acestei boli n culturile de tomate a fost semnalat pentru prima dat n Frana, n anul 1847, de Payen. Astzi, mana tomatelor este

foarte rspndit n America de Nord, America de Sud, Europa i Asia, cauznd att n sere i solarii, ct i n cmp, adevrate ravagii. n

ara noastr, boala semnalat prima dat n 1940 de Tr. Svulescu se ntlnete foarte frecvent n culturile de tomate din Transilvania,

Oltenia, Muntenia, Moldova, att n culturile din sere ct i n cele de solarii.

Simptome Mana Tomatelor:

Atacul se manifest pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori i fructe. n cmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai puin circulare sau de form neregulat, de 3-15 mm n diametru. La nceput esuturile petelor sunt de culoare verde-glbui, cu aspect umed, apoi devin cenuii brunii , fiind nconjurate de o zon ngust decolorat. n condiii favorabile, petele se mresc, conflueaz i acoper ntreaga suprafa a foliolelor. Pe faa inferioar a frunzelor, n dreptul petelor se observ un puf fin, albicios care reprezint fructificaiile ciupercii, conidioforii cu conidii.

n cteva zile frunzele atacate se usuc i putrezesc. Foarte frecvent i pgubitoare este i forma de atac pe fructe, care sunt infectate ncepnd cu primele faze de dezvoltare, pn aproape de maturare. Astfel la suprafaa fructelor apar pete mici, de form neregulat, uor cufundate n pulp, de culoare verde-mslinie, care n foarte scurt vreme devin mslinii nchis, se extind i cuprind poriuni mari (3-4 cm) din fruct. n condiii de umiditate ridicat la suprafaa petelor apare, ca i pe frunze, un puf fin albicios. Fructele bolnave se desprind i cad prematur, ca urmare a putrezirii pedunculului.

n cazul atacurilor intense, boala apare i pe tulpini sub forma unor pete, la nceput mici, ovale, cenuii brunii, care apoi se extind i nconjoar tulpina pe poriuni mari, de 10-20 cm. De regul, tulpinile se putrezesc i se rup sau se ndoaie n caz c sunt palisate, producia de fructe fiind astfel ratat.

mana tomatelor

Apariia i evoluia aceste boli este favorizat de precipitaii dese, urmate de o perioad cu cerul acoperit, cu atmosfer saturat n ap i de o temperatur cuprins ntre 10 i 25 C. Dezvoltarea bolii este favorizat de nopile rcoroase i de zilele calde cu cea i rou. Boala se manifest mai puternic la parcelele cu solurile grele, slab drenate. ngrsmintele minerale, n special cele cu potasiu stnjenesc apariia i evoluia bolii, n schimb surplusul de azot condiioneaz dezvoltarea atacului. Culturile de tomate irigate intens, precum i cele irigate i nearcite sunt foarte puternic atacate de man.

Mana tomatelor este produs de ciuperca Phytophtora infestans, care atac frecvent i alte plante (cartof, vinete). n perioadele calde i uscate, ciuperca rmne n via n esuturile frunzelor inferioare i n leziunile de pe tulpini. Dac vremea redevine favorabil, ciuperca se reproduce din nou. Peste iarn, ciuperca rezist n resturile de plante (tomate, cartof). Sursa iniial de infecie pentru tomate n condiii de cmp o constituie de obicei parcelele de cartofi infectate. Muli cercettori au remarcat c la tomate mana apare cu 12-15 zile mai trziu dect la cartofi, deci n a doua decad a lunii iulie.

Transmiterea de la an la an se mai realizeaz i prin seminele fructelor infectate.

Combaterea Manei Tomatelor:

Se recomand aplicarea unui asolament raional;se va evita cultivarea tomatelor n vecintatea cartofilor, deoarece boala trece uor de la acetia la tomate, se va evita recolatarea seminelor din fructele atacate, toamna se vor aduna i se vor arde toate resturile de plante, dup care se va face o artur adnc; n sere se vor distruge resturile de plante, iar pmntul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li se vor administra ngrminte minerale, n special doze mari de potasiu, care intensific rezistena plantelor.

n locuri unde boala se manifest cu regularitate, tratamentele chimice sunt absolut necesare. Pentru prevenirea atacului de man primul tratament obligatoriu se va face la ncheierea rndurilor, fie cu zeam bordoleaz 1 %, sau cu oxiclorur de cupru 0.5 %, fie cu zeneb 0.4 %, captan 0.3 %, Dithane, M-45 0.2 %, Mycodifol 0.2 %, sau cu Maneb 0.3%.

Tratamentele se vor repeta de mai multe ori, n funcie de condiiile climatice, la intervale mai scurte (5-7 zile).

boli_legume.pdf

Documents