arta taraneasca la romani-g oprescu

of 206/206

Click here to load reader

Post on 21-Jul-2016

71 views

Category:

Documents

23 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Arta taraneasca la romani

TRANSCRIPT

  • 49404,,,,,,,tr,(4,9,:Ammowasumr,,,spot"

    L-4

    077:re4.

    117

    tolitremoosvmmealtnetrzweaswetAstikW-

    NOASTRATARA

    G.OPRESCUARTA

    TAR ANEASCALA ROMANI

    www.dacoromanica.ro

  • www.dacoromanica.ro

  • TARANOASTRACVLEGERE DESCRIERI PE iNTE-LESVL TVTVROR.ADESPRE PAMNTVLSI POPORVLROM.A.NESC

    iNGRIJIT it DEV ASIL E PARVANPROFESOR VNIVERSITARMEMBRV AL ACADEMIET ROMANE

    www.dacoromanica.ro

  • GHEORGHEOPRESCUARTA

    TARANEASCALA ROMANI

    LUCRARE NSOTIT DECINCIZECI SI OPTTABELE DE ILUSTRATII

    www.dacoromanica.ro

  • CLI$EELE MARVAN

    GHEORGHE OPRESCUARTA TARANEASCAL A ROMANIS'A EDITAT SI TIPARITDE CV LTVRANATIONAL ABUC URI:ST' 1922

    www.dacoromanica.ro

  • CUPRIN SULINTRODUCERE pag. 7ORIGINEA ARTEI POPULARE pag. 13LEGATURA DINTRE ARTA POPU-

    LARA *I SITUATIA GEOGRA-FICA A ROMANILOR pag. 17

    BRODERIILE pag. 20GATEALA CAPULUI : MARAM A,

    CONCIUL pag. 30TESATURILE *I ALESATURILE

    pag. 32SCOARTELE *I CHILIMURILE

    pag. 36CERAMICA pag. 49CRESTATURILE *I SCULPTURILE

    IN LEMN pag. 6zOUALE INCONDEIATE pag. 68ICOANELE PE STICLA *I GRAVU-

    RILE IN LEMN pag. 69CONCLUZIE pag. 70TABELA ILUSTRATHLOR pag. 77

    ILUSTRATII IL VIII

    www.dacoromanica.ro

  • INTRODUCERETraim inteo epoca in care obiectele taranesti, avand carac-

    ter artistic, sunt foarte cautate.De unde 'Ana' acum treizeci-patruzeci de ani, putini erau

    acei cari le dau atentie, in ultimul timp s'a produs o reactiuneIn sens contrar si arta popular a cunoscut o admiratie frrezervd, putin indiscret, ca toate manifestatiile in legaturacu moda si cu snobismul. i daca neatentia si dispretul cucare erau tratate mai inainte, au facut ca multe lucruri demnede pstrat s dispara, dragostea de acum nu e mai putin vil-tamatoare. Ea da prilej s se inmulteasca si raspAndeasca, prinnegustori fr scrupul si amatori fall pricepere, toate aceleobiecte pseudonationale, fabricate in orase, care pun in-teo ciudata lumina si gustul producatorului i pe al cum-partorului, compromitnd produsele autentice ale artei t-rnesti.

    De o astfel de situatie sunt vinovati mai ales colectionariicari, simtind iubire pentru aceast manifestare a poporului,s'au multumit s stranga cu gelozie tot ce le-a azut sub man,sa le ascunda in fundul lazilor sau sa. le Marne pe pereti,fara sa se gindeasca la obligatia ce aveau de a instrui si pealtii, de a comunich observatiile si concluziile la care fatalajungeau, dupa ce le trecuse pe dinaintea ochilor atAta su-medenie de lucruri.

    Probleme importante etnografice si chiar istorice s'ar fiputut lmuri cu ajutorul unor astfel de monografii, sau, cel

    www.dacoromanica.ro

  • 8putin, anume concluzii la care am fi ajuns plecAnd dela altepremise, ar fi primit confirmare i pe aceast cale. In oncecaz, s'ar fi putut introduce oarecare ordine in haoiul caredomneste acum in domeniul artei populare, si s'ar fi putatface o separatie intre ce este autentic romnesc si ce nu ; intrece este frumos, conform cu vechea traditie, demn s trAeasclmai departe, si produsul hibrid ai modei, care in zilele noastreprovoac aceleasi ridicule victime la sate ca i la orase,

    In scurt, des admirat5, arta popular n'a prea fost stu-diat sistematic, iar chestiunile importante in legAtur cu eaau fost lAsate fdr un aspuns satisacAtor.

    In adevAr, cu exceptia articolelor intelegRoare ale d-luiTzigara-Samurcaf 1) 0 a ctorva studii i recenzii ale d-luilorga 2) care, cu intuitia unicA ce posed, pAtrunde in miezullucrului i d solutia cea mai plauzibil, restul publicatiilorsunt superficiale, insuficient informate, pline de idei precon-cepute i eronate, de cele mai multe ori ingreuiate de unpatriotism flu inteles, care altereaz observatia i intuneajudecata 3).

    Tzigara-Samureaf. Arta in Romania, vol. I. Minerva, 1909, cuprindearticole publicate in Convorbiri Literare* pana la aceasta data. Articolelerecenziile din Convorbiri* dupa 5909, n'au fost inca stranse in volum.

    N. lorga. Portul popular romanesc. Valenii-de-Munte 1912, in afarade tot ce este '1st:pandit, in legatura cu acest subiect, in vasta opera a ilu-strului profesor.

    In privinta aceasta este caracteristica prefata ce insoteste cunoscutulutilul album de broderii al d-lui D. Comsa, dealtfel remarcabil prin bo-

    gatia planselor i calitatile tehnice ale reproducerilor. In ea gasim afirma-tiuni ca cele urmtoare : la Romani, gall de manastirea Curtea-de-Arges(pusa in sec. al XIV-a in loe de al XVI-lea)

  • 9Brosura de fata are scopul de a umple aceasta lacuna.Nu am deloc pretentia de a da raspunsuri definitive si

    de a considera concluziile mele ca in afar de once critic.Ele constituesc numai o serie de sugestii si de impresii cu-lese din observarea aproape zilnic, de mai bine de zece ani,a tuturor acestor produse ale taranului nostru, de care mi-aplacut s m inconjur. De mult m'am obisnuit sa iubescs admir lucrurile iesite din mana stramosilor nostri. M'amapropiat totdeauna cu pietate de ele, caci imi dam seama ella efectuarea lor, ei puseser ceva din sufletul romanesc.cum dragostea i interesul sunt cele mai sigure mijloace sprea ajunge la intelegerea lucrurilor, ordinea i clasarea acestorobiecte batranesti au venit oarecum dela sine.

    In dorinta de a fi cat mai complet, am cutat s studiezarta romana si in lumina lucrarilor relativ la arta vecinilornostri, ceeace s'a facut pana acum prea putin la noi. Amcercetat deci studiile aparute dincolo de botar, atat catimi puteau sta la dispozitie in bibliotecile noastre. Ele m'auajutat s'a pricep mai bine anume chestiuni, sl largesc orizon-tul i s fixez pana la un punct locul artei populare romanestiin mijlocul artei Europei orientale si a peninsulei Balcanice1).

    Un studiu ca cel de fata nu poate pretinde sa fie util atatatimp cat nu e insotit de un numar bogat de fotografii

    Nu mai vorbesc de desconsiderarea, cu nimic justificata, a artei orien-tale.

    Tot aceasti prefata e vinovata, mi-se pare, de zugraveala de pe zidurileunui insemnat numar de biserici ardelene: aTaranimea cuprinsa va fi demandra induiogare vazand casa Domnului impodobita cu figuri gi motivepecare insag le aplica cu drag la cdmdfi i broboade, la cingdtori, etc.. (pag 5.)

    Publicatiile straine, degl facute uneori cu o metod mai sigura decatcea intrebuintata la noi i denotand o experienta mai bogar la autorii lor,nu ne multumesc nici ele pe deplin. Fiecare nevazand decat o latura a pro-blemei, specialitatea lui nu ne poate da aceh idee de unitate a arteipopulare, de legatura intima a produselor ei, cu toata deosebirea lor apa-renta, unitate pe care o simteam ori de cate ori am avut ocazia de a studikcolectii continand un mare nu:Tar de obiecte, gi de toate categoriile. Fla*

    www.dacoromanica.ro

  • 10

    planse. Este singurul mijloc de a face evidente si altora con-statarile la care am ajuns, si de a da cetitorului posibilitatea scontroleze afirmatiile autorului.

    In imprejurarile actuale, aceastd conditie nu er usor deindeplinit. Casa editoare a tinut totuss prezinte publiculuiaceasta brosura in cat mai bune conditiuni, lucru pentrucare i sunt foarte recunosator. Ash s'au putut strange unnumar suficient de documente fotografice, care, nu ne indoim,vor fi apreciate de cetitori.

    aceastA idee de interdependentA a produselor artei populare, rezultnddin necesitAti sufletesti, sociale, tehnice, etc., nu vom fi in stare sl punemordine in noianul atAtor manifestAri ash de felurite, i pArAnd ash de strAineunele de altele, la prima vedere.

    Din marele numfir de publicatiuni in limba germanA, ungarA, englezA,francezA, etc., mi-se par in special recomandabile:

    Dr. M. Haberlandt : sterreichische Volkskunst aus den Sammlungendes Museums Rh. ster. Volkskunst. Wien, 1911.

    Vom aveh des ocaziunea sA utilizAm constatArile d-lui Haberlandt, cudeosebire in partea generala a lucrArii noastre.

    E. Sigerus: Siebenbiirgische schsische Leinenstickerei. Hermann-stadt, 1906, cum si alte interesante articole in Korrespondenzblatt dinSibiiu.

    Dr. Karl Backer. Die Entstehung der Volkswirtschaft (dritte AuflageTubingen, 19o1).

    Das Bauernhaus in Ungarn. Herausgegeben vom ung. Ingenieur- undArchitekten-Verein, Toldy Lajos. Budapest (fArA data).

    The Studio. London, Numerele speciale :Peasant art in Sweden, Lapland, Iceland, (r9t o).Peasant art in Austria and Hungary (1911).Peasant art in Russia (1912).Peasant art in Italy (1913).Malonyay Dezili. A magyar np miivszete. Budapesta, 1907 (Lucrare

    bine fAcutA, cu admirabile planse).Huszka jzsef. Magyar diszit styl, Budapest, 1885. A szkely hAz,

    Budapest, 1995. Magyarische Ornamentik, iibersetzt von Dr.W. Semayer,Budapest, I900.

    Ethnographia. A magyar nemzeti muzeum nprajzi osztlynak rte-sitje.

    (Toate aceste publicatii ungare au fost utilizate numai pentru planse).

    www.dacoromanica.ro

  • II

    M'as simti fericit dacl, prin incercarea de fat, a ajungesA destept i in altii dorinta de a cunoaste mai de aproapemai sistematic aceast manifestare colectivA i sustinut timpde mai multe veacuri a poporului nostru, arta lui nationald,care a produs minunile de cusgturi, de alesturi, de tesAturi,de crestturi, de olArie, de care e plinA inch' tara, si care for-meazI unul din produsele tipice ale acestei natii i unul dintftlurile lui de glorie cele mai necontestate.

    DOD

    Archiv far siebenbargische Landeskunde. Hermannstadt. Zeitschriftsterreichische Volkskunde. Wien, Korrespondenzblatt des Vereines fr sie-benbiirgis-che Landeskunde .

    Erich Kolbenheyer : Motive der hausindustriellen Stickerei in der Bu-kovina. Wien (fdr dard).

    Stefan Badjov ai St. Kostov. La broderie nationale bulgare. Sofia, 1913.(Excelentfi publicatie prin plansele sale, ngrijit i ieftin6).

    Renata Tyrsova $i Amalia Kozminova. Svrz y zemchi cesko-slovens-kych cechy. Plzni (Pilsen), 1921. (Utilizat pentru planse).

    Graf Bobrinsky. Volkstiimliche russische Holzarbeiten. DeutscherText aus dem Russischen iibertragen von P. Ettinger Leipzig. Hierse-mann, 1913.

    www.dacoromanica.ro

  • (fitrol4WoroWVINVI4VVVVILOY014\701WfX0IA I

    ORIGINEAAR TEI POPULARE

    In studiul artei populare problema originei ei con-stitue un capitol foarte interesant. Multe asemanarianalogli, multe ciuddtenii chiar, s'ar explich, daca amfi bine lamuriti asupra cauzelor ce determina peOran sa se exprime prin colori si forme, a cat-or folosimediat nu se poate vedea. intotdeauna.

    Dar si in aceast chestie, ca in multe altele in lega-tura cu arta populara, suntem redusi la ipoteze. Chiarsi acolo unde aceasta problema a preocupat pe cerce-tatori mai mult deck la noi, tot nu s'a putut ajungela concluzii indiscutabile. Pe lang c avem de-afacecu produse a caror fabricare presupune o lunga tra-ditie, uneori de mai multe ori seculara, si a carororigine este cu totul invaluita in intuneric, apoi nutrebuie uitat c poporul i manifestarile lui au intratde putina vreme in istorie, iar cercetarile asupra luise gAsesc oarecum in prima lor faza. Literatura po-pulard a 'Ana interesanta numai dupa Revolutia Fran-ceza si mai ales pe vremea curentului Romantic ;arta populard, si mai tarziu.

    www.dacoromanica.ro

  • 14 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    De aici dificultAtile in legltur cu obiectul de stu-diat insus, cu intunericul in care se pierdeau incepu-turile lui, dificulttile si mai mari din pricina tineretiidisciplinei, a lipsei de metod si de traditie, a lipseide coordonare in silintele tuturor cercetAtorilor. CAciun obstacol serios pentru gsirea adevrului in acestechestiuni si asupra acestei greutAti sunt nevoitsl revin adesea provine mai ales din faptul afiecare, dup cum se preocup A de latura sociolo-gia, psihologiel sau etnograficA a problemei, n'ovede decAt dinteun anumit unghiu, si indArjindu-ses'A creadd c concluziile sale singure pot explichtotul, isi strAmteaz5 considerabil orizontul. Cum se In-tAmpl de multe ori, si aici, adevArul intreg nu einteo singur5. explicatie. -

    DificultAtile mai proveneau si din faptul CA' o mul-time de notiuni aveau nevoie de o prealabil lAmurire.

    Ce e arta popular5. ? Unde incepe si unde se sar-seste domeniul ei ? Este ea o manifestare cu totul deo-sebit de arta cult, un curent strAvechiu, algturi deal acesteia, influentndu-1 uneori si lAsandu-se in-fluentat de el, sau numai o formA intArziat a celuidin urml ?

    Fiinda la aceste intrebAri suntem datori cu un rs-puns, vom cut s-1 d'm in chteva cuvinte, maiinainte de a intr in domeniul propriu zis al studiuluiproduselor artei populare. Cred cl nu gresim consi-derAnd cu Haberlandt, de a cArui excelent lu-crare a fost vorba ca fcnd parte din arta po-

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA ARTEI POPULARE 15

    pular once obiect de imbrkminte sau de intre-buintare casnicl, ori in legltur cu preocupArile su-fletesti ale Vranului (inclusiv casa si biserica lu delemn, cand ea a fost construit de mana lui sau duplconceptia lui), la executarea aruia s'a avut in vederenu numai foloasele, ci si procurarea unei plAceri prinforma sau impodobirea lui, fie c.a.' a fost fcut de ;Araninsus, fie c a fost fcut de un meter de sat, pentruuzul si pe gustul tIranului.

    Originea tendintei de a infrumuseth lucrurile utile,de a nu ne multumi numai cu ceeace e absolut indis-pensabil pentru ca ele s" corespuna scopului prac-tic pentru care au fost create, este feluria. In primulrand este cerinta organicA, darul innAscut, care faceca ochiul s` nu fie satisfcut decat de anume forme, deanume proportii, de anume combinatii ornamentale,insusire pe care natura a acordat-o unor popoare si decare a lipsit pe altele.

    Aceast.' predispozitie organicA, intArit printr'olunga traditie, este inviorat, atatat, de un sentimentputernic, in special de iubire. Cu gandul la cinevascump, m'ana execut broderii minunate, cresaturi inlemn ori altfel de obiecte, care vor fi admirate sause vor schimbh la hora din Dumineca urmtoare.Dar si dorinta de a face plAcere printr'un obiect deo-.sebit de frumos, unei rude mai in varst sau unei per-soane respectabile, sentimentul religios, nevoia de alash urmasilor o amintire, grbAtorile mari, prazni-cele i ceremoniile (in primul rnd cele unice in vieata

    www.dacoromanica.ro

  • 16 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    omului ca: nunta, immormantarea ori botezul unorfiinte dragi), sau chiar numai multumirea de a fideosebit de ceilalti, sunt si ele puternice stimulentein creatiunea artistica populara..

    Cum sentimentul joaca un rol precumpanitor, enatural ca vksta in care el va fi mai viu sa fie sicea mai favorabila productiunii artistice. Tanarul emai inclinat spre ea deck omul matur, femeia maimult deck barbatul. i cum fiecare din obiecteare nevoie de timp si rbdare spre a fi executat,bkranii, mai putin ocupati, nu rareori se im-provizeaza artisti si se indeletnicesc cu fabricarea lor.

    Aceste lucruri mi-se par ca se pot afirma cu oare-care siguranta despre originea artei populare.

    Iar in ce priveste raportul dintre ea si arta culta, amimpresia ca teoriile extreme sunt la fel de false aman-doua. Nici cei cari sustin ca arta populara este numaiun reflex al artei culte, n'au completa dreptate, nicicei cari sustin el ele s'au desvoltat cu desavarsire in-dependent una de alta. Efectuarea produselor popu-lare s'a facut, dupa imprejurari si felul obiectului,cand conform unor norme mentinute in popor dintimpuri stravechi si transmise din generatie in gene-ratie, independent deci de arta claselor culte, candca o reproducere, cu mijloace de multe ori imperfectedar cu un simt decorativ incontestabil, a unor mo-&le, produse ale artei burgheze similare 1).

    1) D-I Haberlandt crede (op. citat) a ar existit cam acela raport intrearta populara i cea cult, ea intre limba poporului i a carturarilor. Aceast4

    www.dacoromanica.ro

  • LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC. 17

    Fiecare teorie in parte este incapabill sA explicetotul si sA se aplice in tot largul domeniu al arteipopulare. ImpreunA ins, ele se completeazA si potajunge la acest rezultat.

    LEGATURA DINTRE ARTAPOPULARA 1 SITUAT/A GEOGRAFICA

    A ROMANILORTara Romneasa se gseste la intretierea drumu-

    rilor care merg dela nord la sudul si dela rAgrit laapusul Europei.

    E de asteptat deci, din punct de vedere cultural siartistic, ca, pe de o parte, curentele pornind pe acestedrumuri sl-si dea intalnire pe pimntul nostru, iarpe de alta, ca influente de tot soiul sA apar in des-voltarea noastr: s'A fortram, Cu alte vorbe, terenulunor interesante observatiuni.

    Din studiul artei populare s'ar preh cA acest lucruse confirmA.

    comparatie ne spune prea putin noua, la care deosebirea dintre cele dotiaolimbi*, In afara de anume termeni, nu e ash de manifest ca la Germani.Poate ca o comparatie cu raportul dintre literatura cultii si cea popular&ar fi mai sugestiva. La prima vedere analogia aceasta ne satisface prin si-metria ei, desi stiut este a legenda si poezia populara au influentat lite-ratura culta mai mult deck au fost influentate de ea, pe cand in arta fieno-menul este mai degraba invers. Olaria popularfi a fost evident influentatade ceramica burgheza ; troitele, de arta bisericeasca, etc.

    www.dacoromanica.ro

  • 18 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    *tira c pe fondul primitiv de sentimentalitate si deimpresionabilitate traed, mostenire dela Daci erpoezie 'Ara' si in betia Tracului, a spus Renan deechilibru i armonie roman., au venit sd se adauge mul-tiple influente posterioare, unele mai profunde, altelemai superficiale. Aceast imprejurare d o valoare deo-sebit tuturor manifestrilor noastre si mai ales celorartistice, si face din ele lucruri pretioase i demne destudiat.

    De aici ins" provine si greutatea de a da rspunsurilimpezi si hotrite, ori de ate ori ne intrebm, cu pri-vire la multe manifestatiuni intre care si arta noastrpopular : Ce e al nostru ? Ce e imprumutat sau venit deaiurea ? Ce am pus dela noi, din bogtia sufletului no-stru, la tezaurul artei populare din Orientul Europei ?

    In once caz, un lucru pare sigur : Toat arta noa-str popular trebuie studiat arturi si in comparatiecu arta vecinilor si, des' luat in totalitatea produ-selor, ea reprezint la noi o inflorire de o bogtie sivarietate fr analogie la cele mai multe din neamu-rile ce ne inconjoar, in detalii i in desvltarea ei,nu va pute fi priceput dac o considerm numai inchip izolat.

    Pentru aceste motive e nevoie de mult tact si decunostinte din domeniul artei vecinilor nostri ori decte ori se face o afirmare.

    Materialul de studiat e imens. Mult s'a pierdut, afost distrus de oameni necunoscAtori ori rspAndit dedoritorii de astig. Dar ceeace a r'mas, chiar dup

    www.dacoromanica.ro

  • LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC. 19

    jaful german 1), constitue un tezaur artistic de o bogAtieuimitoare. In special se vorbeste mult bine de colectiileneexpuse ale muzeului Carol din Bucuresti. Ceeace amputut admir la expozitia dela Filaret , din vara anului1921, ne aratd CA' aceast pArere nu er deloc exagerat.Comp arand colectiile noastre cu muzeul Arlaten dinArles si cel etnografic din Pragafoarte reputat printrecunosetori ambele respectabile si demne de renu-mele lor, m'am convins c ceeace am strans noi si cezace in rzile muzeului Carol, din lips" de local, consti-tue un material suficient ca s creeze la Bucuresti poatecel mai important muzeu de art popular din Europa,acum and muzeele rusesti sunt aproape distruse, iarcel din Belgrad a fost pustiit de Austriaci i Germani.

    E de remarcat ea' obiectele ce posedArn tree rar deinceputul secolului al XVIII-lea, iar cele mai nume-roase provin din a doua junatate a lui si din primajumdtate a secolului al XIX-lea.

    Ne-au rArnas : cAMsi si ii, fote, mintene, marAmi,conciuri si ceapse, batiste, stergare, ciorapi i mAnusi,scoarte, chilimuri, desagi, ales Aturi in Urfa' si pe pAnz,lunga serie a obiectelor .de lemn sculptat sau crestat,mobile, casa ins's, poarta i gardul, ol`ria, troitele,oule incondeiate, etc.

    Ne vom ocup de fiecare categorie in parte.1) Un funcionar german, in msura s fie informat, mi-a declarat in

    timpul ocupatiunii, ca valoarea obiectelor de arta taraneasca transportateIn Germania treceh de 12.000.000 mrci. E de notat c pentru cele maimulte din ele, in spec:al scoartele olteneti, care au fost luate inteomare cantitate, valoarea s'a insutit.

    www.dacoromanica.ro

  • 20 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    BRODERIILEBroderiile sau cusaturile se fac pe panza de in sau

    de bumbac, mai rar pe cea de cnepa. In mod excep-tional le inthlnim si pe stofele de 'Ana. Punctele cu-saturii sunt : ash numitul pe un fir; lantisorul saulanticul, in unele regiuni cunoscut ca peste ac;punctul de broderie obisn.uita, adica, dupa ce s'a facutconturul cu un fir de alta coloare sau tot de coloareacelui cu care se va brod, se umple spatiul interior cufire paralee, unul lnga altul; broderia pe dou fete,foarte frecventa in modelele orientale dar mai rarala noi; ash numitul Holbeinstich in studiile ger-mane, adica .amintind felul broderiei de pe vola-nele dela mnecele unora dintre personagiile dinportretele lu Holbein, sau puntureste (in Buco-vina), constAnd din linii mdrunte, paralee sau in zig-zag, cu spatii albe intre ele, si dhnd impresia unui de-sen fara umbre, numai din contururi; punctul deincret dela partea de sus a mnecilor clmasii; bro-deria pe cute, obisnuita in anume regiuni din Ar-deal si Banat ; rar de tot punctul in cruce, careeste foarte obisnuit la alte popoare, mai ales la Sasisi Unguri.

    ampurile brodate variaza dela o regiune la alta,dar in linie generala se gasesc, pe camasa femeiasca,mai ales pe langa cusaturi si pe parle ce trebuiescpu se in evidenta , adica : la umeri si pe brat ; de-alungulgurii camasii; pe piept, uneori si pe spate; la guler

    www.dacoromanica.ro

  • BRODERIILE 21

    si pe bentita, #bratara, care inchide jos maneca carnal-sii, cand ea nu e larga, ca in Oltenia ; jos la poale ; mairar in parti, ridicndu-se putin in dreapta si in stanga.Intre umere altita si cusatura de pe manecal, segaseste de foarte multe ori o broderie numit ancretsau acreteala, asezata in partea de sus a bratului, lu-crata cu at alb sau galbena, mai rar de alta coloare,si constand din motive exclusiv geometrice.

    Camasa barbatului este uneori cusuta cu rauri lagt, la gura, la poale si la marginea manecii.

    Materia cu care se brodeaza este lana si labica,matasea nerasucit si ibrisimul, beteala si firul de ar-gint si aur, bumbacul. Colorile cele mai obisnuitesunt rosu, violet dela o nuanta palida, pana la celde tot inchis sau batfind putin in gaibuiu (ca visina pu-treda) galben ca lam'aia, portocaliu, verde, ne-gru, mai rar albastru, alb, brun, etc. Firul este vopsitde taranca insas, dupa un procedeu de care ma voiuocup mai de aproape cnd voiu vorbl despr tesaturi.,. Dup felul panzei, dupai coloarea intrebuintata, dui:A

    firul de cusut, obiectele se pot data cu oarecare apro-ximatie. Cele mai vechi sunt in genere de panza de insau de canepa , brodate cu ILA si cu maltase. Punctulye dou fete, cel mai intrebuintat in broderia orlen-tala, se gaseste deasemenea in cusaturile batrnesti.Un servet din Mehedinti, brodat astfel, era inteo fa-milie de aproximativ 150 de ani (vezi tabloul I, fig. a) .

    Exista si tipuri intermediare: de ex. broderie cumatase pe panza de bumbac, facut de sigur in pe-

    www.dacoromanica.ro

  • 22 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    rioada chnd se introdusese bumbacul, dar nu se pA-rAsise cusAtura Cu mAtase.

    Firul de aur si de argint nu e prea vechiu, iar flu-turii sunt si mai noui. Acest material lucitor se pune,impreufa Cu mArgelele, pentru a separ anume zonede broderie unele de altele, un fel de cadru, cualte vorbe sau acolo unde este nevoie de un punctcare s'A ne atragA atentia, pentru a se pricepe mai binedesenul 1).

    Acesta este precis, fin, reprezenthnd uneori mo-tive geometrice, foarte des flori i fructe, rar animale 2),mult mai rar personagii, stilizate in ash chip, inchtsA impresioneze si privite de aproape, prin liniilelor, prin armonia colorilor imbinate cu un gust, une-ori cu o indrAznealA de pictor experimentat, side departe, de unde nu se mai pot distinge contu-rurile, prin pata coloratA si mai ales prin alternarea

    proportia acestor pete ori #campuri fat cu spati-ile nebrodate.

    AceastA din urmA calitate trebuie push' in evidentA.Ea caracterizeazA aproape exclusiv cusAturile noa-stre, spre deosebire de ale vecinilor nostri. DacA

    ') Afirmarea d-lui Haberlandt el mkgelele au venit dela Ruteni nu mise pare justificath, de vreme ce, desl nu in ash de larg mhsur ca in Buco-vina, acest fel de broderie pentru colane i phlarii mai mult deck pentruii se gseste rhspandit Ora in Gorj i Mehedinti si chiar in Ardeal.Combinatii de margele i mici tuburi de sticl colorate faceau i vechiiEgipteni. Ele erau curente in Orient.

    2) Dach judechm Bucovina dup broderiile dela expozitia din Bucu-resti, din vara lui 1921, atunci trebuie sa conchidem c animalele i chiaromul sunt acolo mai des reprezentate ca in restul Romaniei.

    www.dacoromanica.ro

  • BRODERI/LE 23

    o parte este brodata mai bogat, mai din plin, ea vafi inconjurata obisnuit de spatii in care motivulcusut este oarecum aruncat la intervale mai mari, casa formeze o tranzitie si sa nu contrasteze preaizbitor cu restul panzei nebrodate. Acest echilibruintre diferitele campuri e de o elegant fermecafoare,care nu va scap nici unui cunoscator. Chiar atuncicand, la unul din popoarele vecine, gasim broderiicare sa ne multumeasca pe deplin atat prin combi-natia colorilor, cat si prin desen, lucrul tarancei ro-mane va at-Ma un gust superior, prin masura de cared dovada in aceasta distribuire respectiva a detaliilorsi a alternarii spatiilor brodate cu cele nebrodate. Nuvreau alt exemplu decat cusaturile bulgare, cu carecele vechi din Vlasca si Teleorman aveau mult ase-manare. Daca.' le vom pune alaturi de o frumoasaiie din Oltenia, distinctia lucrului curat romanesc vafi evidenta pentru oricine. (SA se compare catnapdin tabloul II; cu oricare din camasile din Oltenia).Deasemenea in albumul d-lui Haberlandt, tabelele24 si 26 ne infatiseaza frumoase broderii dalmate, incare desenul, coloarea, tehnica se aseamana cu celede pe iile noastre vechi. Mai putin artiste decat fa-ranca noastra, Dalmatinele brodeaza toata camasa,fara sa lase nimic necusut. Rezultatul e o impresiede lucru miglit si imbacsit. Cu toata frumuseteaamanuntelor, broderia e cu mult mai neartistica ca ceadela noi.

    E greu de spus de unde ne vine obieeiul acesta de

    www.dacoromanica.ro

  • ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    a ornament rufele, si ce vechime pot ave modeleleintrebuintate.

    Tracii, strArnosii nostri, ca si multi dintre barbariTacit ne spune acelas lucru de Germani isi

    impodobeau cu broderii colorate vesmintele lor. Sla-vii fAceau la fel, fie cA le adoptase prin imitatie, oria se pomenise cu ele. In mormintele copte s'au gAsitfragmente de panzA de in, din care muzeul Cluny dinParis, muzeul Guimet si mai ales admirabilul Musedes Tissus din Lyon posedl bogate colectii, brodatecam in acelas fel si in acelas spirit ca la noi1). lar ve-

    1) Tesaturile a.0 numite copte au o mare importanta pentru noi. Eleprovin din mormintele egiptene, in special dela sapaturile acute la An-tinoe. Sunt stofele cu care erau imbracate cadavrele immormantate, per-nele pe care odihnea capul lor, etc. Dela epoca alexandrina, de cand da-teaza cele mai vechi dintre ele, pana in sec. VII-lea, cand apare In con-fectionarea lor matasea, ele sunt de in sau canepa, de coloare alba-galbuie,pe care sunt alese, ca in stofele noastre, motive de coloare violeta sau roiemai adesea, rareori neagra, verde, albastra. Modelele, tehnica rama-nand In linii esentiale aceea, au variat dupa moda, care i ea a variatdupa stapanitorul Egiptului: Perioada Ptolomeilor, de civiliz,atie alexan-drina ; Romanii; Bizantini ; influente Sasanide ;

    Numele generic de tesaturi copte este cam prea vag, cuprinzand uneoriobiecte la care deosebirile sunt mai evidente dealt caracterele comune, fiedin pricina influentelor de care vorbim mai sus, fie din pricina personagiu-lui caruia stofa era destinata : om din popor uneori, mare functionar alteori, bogat i cu resurse. Cele simple, facute de popor pentru popor, faramulta rafinare de gust i de tehnica, adic cele pe care d-1 Raymond Cox inadmirabila sa opera Les Soieries d'Art (Hachette, 1914), le numete titdcor d'Art indigneo (p. 43 i urmfitoarele) amintesc in chip surprinzatorca esatura, tehnica, coloare, modle i lucruri similare dela noi.(cf. Cox. op. citat. pimp I i pl. XVII). Aceste modale indigene, celemai vechi in Egypt, au persistat la oamenii de rand and moda impusesein clasele mai de sus rand pe rand decorul roman clasic, bizantin sau sa-sanid, s'au transmis, din generatie In generatie, au fost gasite la invaziaArabilor, cari le-au dat o noua Inflorire, rspandindu-le apoi In tot cu-prinsul teritoriului stapanit de ei. Azi le mai gasim In anume broderii maro-

    www.dacoromanica.ro

  • BRODERIILE 25

    stul Asiei a fost din toate timpurile amator si produ-chtor de stofe brodate, celebre in toath lumea. Ce le-ghtur se poate pune intre aceste fapte, ce concluziise pot trage din aceste asemhnri ash de surprinz-toare ? In stadiul de azi al cunostintelor e greu sh sepoat afirmh ceva precis. As inclin mai degrabh pen-tru o explicare de un ordin mai general, si anume :utilizand acelas material si o tehnicA aproape

    dictat de instrumentul de care ne serveam latesut i unii i altii, de directia firelor, etc., eram con-dusi fatal la rezultate aproape la fel I). 0 influenth di-recta' este greu de admis totdeauna, chiar in cazurileIn care se poate observ o aserranare evidenth.

    Sigur este c in tot orientul Europei, din peninsulaBalcanich pan sus in nordul Rusiei, in Suedia si Nor-vegia Osim azi gustul acesta de a impodobl si tesevesmintele in colori vii, dispuse duph modle str-vechi, avnd anume caractere comune, cu toat va-rietatea detaliilor. Probabil c acest lucru nu se dato-reste numai intmplArii si el nu se poate explich decatadmithnd c barbarii din risArit au trecut tuturor ve-cinilor, printeo infiltrare lent dar care n'a incetatdeloc de a se propagh, tendinta lor de a-si impodoblcane, cum este mantaua alb brodat din muzeul des Tissus din Lyon,care aminteste si ea custurile i alesturile noastre pe pAnz.

    1) Carn In acelas chip Imi explic i asemilinarea de motive de pe sculp-turile i crestaturile noastre in lemn i obiectele egiptene cum e poartadin muzeul Guimet din Lyon irlandeze sau scandinave, sarde sau pro-vansale. Aceste motive erau conditionate adesea de fibra lemnului si decutitul de care ne servim pentru a sculpth i cresth.

    www.dacoromanica.ro

  • 26 ARTA TARANEASCA. LA_ ROMANI

    hainele cu broderii strAlucitor colorate; a aceast5 ten-dints, potrivindu-se cu simturile impresionabile pen-tru coloare ale semi-slbaticilor ce-i inconjurau, a fostadoptat cu entuziasm ; c treptat-treptat, au tot venitinfluente noui, unele prin sudul Rusiei turco-per-sane sau tatare altele prin peninsula Balcania delaBizantini 1) si Turci, care s'au altoit pe fondul primitiv,modificandu-1 si and nastere la variante regionale 2).

    Limita apusan a acestui stil artistic incepe azi laAdriatica, taie Ungaria si se indreaptd spre nord prinRusia, ocolind provinciile Baltice, dar cuprinzand Fin-lada, Suedia si Norvegia. Ea se intinde in trecutmult mai departe spre vest. In tablourile lui Hol-bein cel Tnir, reginele Angliei si unii dintre brbatichiar poart la mnece si. gt volane si bentite bro-date, absolut la fel cu anume broderii dela noi, asnumitul ocol* din albumul d-:nei Cornescu 3).

    Ceeace se spune despre broderii se poate sustinesi despre covoare si tesAturi.

    Fiecare natie apoi a desvoltat si imbogAtit, con-form geniului propriu, fondul comun.

    Mai dotati pentru art ca cei mai multi, parteanoastr este azi una din cele mai importante, pe care

    DacA comparArn fragmentele de stofl rmase dela Bizantini sau delaItalienii din sud cu broderiile nolstre si mai ales cu unele oprege oltenesti,gsim acelas fel de a stiliz floarea sau anirnalul, uneori motive geometricefoarte asemAnItoare.

    Cf. N. Iorga. Portul popular romn. op. citat.Cuscituri romeinesti culese de Elena Cornescu,Bucurwi, Socec, 1906.

    A se compar si cu modelele din tablourile ce lnsotesc opera lui Haber-landt citatil, In special cele din Austria de sus.

    www.dacoromanica.ro

  • BRODERIILE 27

    eu n'o vAd intrecutA ca bogAtie, varietate de motive,armonie de colori, finete in executie, deaf numai deadmirabilele broderii de Ianina sau de Asia. Am pu-teh spune c toate Romancele, dela cele mai nobilesi mai bogate, pAnA la cele mai sArace, se indeletni-ceau cu broderia. Dela doamna Tudosca a lui Va-sile Lupu, care ne-a lAsat minunatele acopereminte demormnt cu portretul ei ins4, al lui loan VodA, fiullui Vasile Lupu (acel al Domnului a fost furat in im-prejurAri care nu se cunosc 1), 'And la cea mai umilitAtArancA in bordeiul ei, toate isi petreceau timpul liber,cosand. Pentru ele arta nu er ((o DuminecA in vieatade toate zilele, cum spune d-1 Haberlandt vorbindde locuitorii Austriei, erh vieata de toate zilele

    ImbrAcAmintea tAranului, ash de sumarl incAt arfi pArut nu se poate mai sArAcAcioasA fArA ajutorulce-i veni dela coloarea i desenul broderiilor, purth

    poartA incA pecetea preocupArii artistice. Tot co-snd si lucrAnd, ochiul i mna se afinau, tehnica vop-sitului si a brodatului se perfectionau. Fiecare fe-meie in cadrul conservator al traditiei ash de con-servator ineAt de multe ori se poate determinh nunumai valea sau regiunea unde s'a brodat o iie sau s'atesut un vAlnec, dar uneori panA si comuna varila infinit motivele pomenite din vechime, puneh ceva

    1) N. lorga. Tapiseriile doamnei Tudosca a lui Vasile Lupu. Buletinulcomisiunii monumentelor istorice. Anul VIII. 1915, pag. 145 urmA-toare le.

    www.dacoromanica.ro

  • 28 ARTA TARANEASCA. LA ROMANI

    din fantezia sa personal, inat Cu tot marele numrde obiecte ce poseam, rareori intalnim de dou oriacelas model.

    In Banat broderia se combin.' foarte des cu dan-tela. Atat iile femeilor cat i pantalonii (la poale) siarnsile (la gat i piept) brbatilor sunt nu numaibrodate, dar si impodobite cu sabace.

    Acest caracter al artei bntene se intalneste si pevesmintele din anumite regiuni ale Dalmatiei 1). Chiarsi in Ardeal se vdd la perdelele de pat si la fetele depern combinatii de broderie si ajour, fr: s maivorbim de costumul din tinutul Hategului, ash de ase-menea Banatului.

    Efectele la care ajung Rntencele cu aceast teh-nia sunt dintre cele mai fericite. Am vAzut rnanecisi poale de amase de o executie si un stil admirabil,ash inat sabacul s'ar puta confund cu dilet-ub celmai desvarsit lucrat.

    Broderia se mai intalneste pe ciorapii de lanpe mnusi, cu deosebire in Oltenia, ash cum se g-seste si in Serbia, mai ales in regiunea Pirotului.

    Tot in domeniul broderiei ar puteh intr ornamen-tele cu gditan negru de pe hainele de dimie albA aleOltenilor. Ele se mai vd in Balcani, mai ales laAlbanezi, si sunt de un mare efect pitoresc.

    Asupra restului costumului brbtesc nu sunt multede spus. Prin croiala lui ash de potrivit in unele re-

    1) Dr. Haberlcmdt. Albumul operei citate: Tabela

    www.dacoromanica.ro

  • BRODERI/LE 29

    giuni Cu felul ocupatiunii si cu frumusetea unui trupviguros, prin forma lui amintind pe strAmosii Dacide pe columna lui Traian, el este mai interesantpentru istoric si etnograf decat pentru cercettondartei populare.

    0 0 D

    Tot in capitolul custurilor trebuie s facem un loccojocului si minteanului de postav, impodobite cuincrustatiuni de stofl colorat, brodate cu snururi,cusute cu flori. In special cojocul, haina de vremerea a tranului si in acelas timp vesmant de gala' allui in uncle imprejurri, prin broderia lui bogatd demtase in vremea de demult, de bumbac ori de su-vite de piele azi va cpst o inftisare niel bizar,dar de mare efect. Din nefericire ins el este un lucruprea putin tipic. Fiind un produs de mestesugar, une-ori chiar de mestesugar ambulant, adresandu-se unorclienti rspanditi pe o mare intindere de teritoriu, vatrebui s se acomodeze la g-usturi destul de deosebite.Va tinde deci fatal la o form intermediar, care vapstr cate putin din arta fiecrei regiuni, amintin-du-le pe toate.

    Il gsim pe tot teritoriul dela pusta Ungariei pandeparte in peninsula Balcanica si, spre nord, in Rusia.Frumoase specimene erau si sunt ine in Moldova siIn Bucovina, si mai ales la Romanii din Ardeal pro-babil sub influenta Ungurilor, popor prin excelentfAlos si tinand la hainele arRoase.

    www.dacoromanica.ro

  • ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    GATEA.LA CAP ULUIMARAMA, CONCIUL

    Gateala capului este una din podoabele cele maipretuite de cochetaria femeiasca. Pe mai tot intinsultarii romanesti ea este rezervat aproape exclusivnevestelor si consta dintr'o bucata de panza de in,bumbac sau borangic, de forma dreptunghiulara, multmai lung decat lath', numita mamma, carpa, pa-hiol sau naframa, dui:A regiuni.

    E de admirat cate forme de coifural se pot obtineCu bucata aceasta lunga si ingusta de panza, ce gratiesau ce maiestate poate ea imprimh figurii si intregiiinflisdri.

    Pe fondul simplu al stofei adesea nu e nici un felde floare, rareori mici dungi transversale; la capetese aleg Irish' dou zone cu ornamente geometrice sauflorale, uneori ash de delicate incat pot rivalizh cu oadevarata dantela. Acest model se gaseste destul deraspandit. Cele mai frumoase specimene ce am vzutsunt din jurul Sacelelor. Alteori ornamentele se in-tind sub forma de bande paralee, dealungul mara-mei, intrerupte prin dou fasii perpendiculare, la ex-tremitati. Un al treilea model se prezinta sub formade buchete sau ornamente geometrice, presarate inchip regulat in tot cuprinsul panzei. Mai rareoriaceste flori sunt desenate cu fire colorate, intretesuteprintre firele albe. In acest din urrna caz, in careusor s'ar fi cazut in vulgar si strigator, e de admirat

    www.dacoromanica.ro

  • tactul desvrsit i distinctia suprem a gustului t-rancei noastre. (Vezi tabela XXIII, fig. b) .

    Marame frurnoase se gsesc de-alungul Carpa-tilor, de o parte si de alta a lor, dar mai ales in Vl-cea, Arges, Muscel, Dmbovita, o parte din Pra-hoya si dela Hateg parl dincolo de Bran, in specialla Skele si in vecinkate. La S'aliste ele sunt ceva maiscurte, prinse in as fel c ambele extremiati fluturpe spate. Prin Muscel ele sunt lungi, inconjur obra-zul, incadrndu-1 in chip admirabil, si au o parte maiscurt atrnnd in fat, alta mai lung5., la spate, pnlin pmnt, miscndu-se a lene, in ritmul mersului,Cu majestatea unui vl de curte.

    ODDIn Banat si o parte a Hategului, vecing Cu Banatul,

    marama este inlocuit de conciu si de ceaps, aceastadin urm purtat mai ales in zilele de lucru, si de fe-meile in varstl. Forma lor este ciudat: ceapsa, cuscheletul ski de lemn sau de sarm imbrcat, amin-teste anume coiffes din Bretagne ; conciul ne im-presioneaz oarecum slbatec, din pricina mareluinumr de monete ce sunt cusute pe el dauinfltisarea unui coif rsboinic. La prima vedere toataceast armtur metalic pare inutil, un fel de re-clama de rki gust a avutiei posesoarei. Cine ins" pri-veste pe Bniteanc dansand, pricepe de ce ea simteplcere s poarte atatea randuri de discuri de argint,cantkind uneori para la cinci kilograme, cusute de

    GATEALA CAPULUI: MARAMA, CONCIUL 3

    www.dacoromanica.ro

  • 32 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    spatele ghtelei capului. Ele bat ritmul jocului si in-locuesc castagnetele Spaniolei ori tambura Neapoli-tanei. Iar dansul in Banat e tot ash de indispensabilca phinea zilnicg.

    Stofa din care e fAcuth partea neacoperith de mo-nete a conciului este o minune de frumusete. Ea setese din fir de aur sau de argint, din eel mai subtire,si din mhtase, in niste gherghefuri speciale. In vremeade demult intrebuintarea firului de aur si argint nuer cunoscut. El et- inlocuit eu maase. Conciurilepentru femei tinere sunt de colori mai vii, cele pen-tru femeile in varsth au nuante mai inchise : brun,violet, albastru, rar rosul sau atunci din cel baandIn negru. Teshturile acestea sunt printre stofele celemai bogate ca aspect, cele mai fine ca tehnich, pecare le avem, remarcabile exemple ale gustului si pri-ceperii Romncei in a top' colori discordante inarmonii originale, calde, dar cu o noth foartedistins.

    Aceeas tesAtur de conciu se inthlneste adeseori subformh de bandh, de-acurmezisul opregului bhnhtean.Dar despre el vom vorbi mai arnAnuntit la capitolulteshturilor.

    TESATURILE SI ALESATURILETailnecile # catrintele. VAlnecul, catrinta, opregul,

    fota sau cum altfel se mai numeste, este vesmntul dedeasupra al femeilor, pentru partea trupului dela mij-

    www.dacoromanica.ro

  • loe in jos. El variazA foarte mult ca form si dimen-siuni dela regiune la regiune.

    In Banat il intalnim and lung, pentru partea din-nainte, and mic, tivit cu un galon, de sub careciuctiri de arniciu sau de ln de diferite colori cadpfin la poalele arnsii, in spate. Cel din fat estetesut Cu mult fir de argint, si cu ln sau bumbac,pe un fond uneori violet, alte ori rosu ori alb, cuornamente geometrice, rareori florale.

    Cel din spate, care in unele regiuni inlocueste sipe cel mai lung, din fat, este in genere mult maifrumos si mai original. Stofa este tesua din lntoars", de mai multe colori, in care rosul domin, sidin fir de argint, destul de discret pres'rat. Dungilelongitudinale sunt tiate, cum am vAzut and am vor-bit de conciuri, de o band transversal lucrat ca sistofa conciului si aplicat pe tesaura .primitiv. Uneoriaceast band-galon face corp cu fondul, e lucrat inacelas timp, numai desenul variind. Alte ori este apli-cat posterior. (Vezi tabelele XXVIII, XXIX, XXX).

    Aceste oprege birinstene fac cinste bunului gust alpopulatiei care le poart. Prin lungii ciucuri de lnsau arniciu, cari cad pftn la poalele lucrate ajour alearrasii, se pune in evident linia soldurilor, accen-tuat ina in unele sate prin niste cercuri ce se poart'sub fust, amintind le vertugadin din sec. al XVIII-lea.Acesti ciucuri sunt fAcuti intre altele s se amestecesi armonizeze prin colorile lor cu ceilalti, cari cad dinmarginea conciului.

    TESATURILE SI ALESATURILE 33

    www.dacoromanica.ro

  • 34 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    Tot costumul banatencei e combinat ca sa-ti deaimpresia, chid merge, ea se leagana usor, iar canddanseaza, s arninteasc, de sigur fara stirea ei, gratiafemeilor din sec. XVIII-lea, a caor moda de a-si ac-centu artificial talia au pastrat-o pana in zilele noattre.

    Opregul lung si ingust din fata Il gsim si la ta-ranca din Oltenia 1), mai fin tesut i mai ingenios ales,avand un caracter arhaic in stilizare, o fragezime decolori uimitoare.

    Aici, in Oltenia, si de-alungul muntilor MuntenieiArdealului, s'au pastrat cele mai frumoase fote i ca-

    trinte romanesti.Forma lor, dimensiunea, tesaura, broderia cand

    sunt i cusute colorile intrebuintate, sunt feluritedela judet la judet, dela vale de rat la vale de rau,uneori dela sat la sat. Avem fote in forma de fustascurta i creata, cu flori i dungi de-alungul trupu-lui ; avem fota despicata inteo parte, stramt, lipitape trup, permitand numai un pas matunt, cadentat,impodobit la poale i in fata de o larga banda, uneoritesuta ca prin anume regiuni in Ardeal si Buco-vina mai des brodata' ; a em apoi opregele ca nistesorturi inguste, unul in fat, altul in spate.

    In aceste categorii mari, variantele sunt foarte nu-meroase.

    In oprege, fruntea o tin cele oltenesti.Ele sunt vargate de bande paralle, ingustandu-se1) Dealtfel el este comun portului intregii peninsule Balcanice, par

    trunzand aclanc in Serbia si in Bulgaria.

    www.dacoromanica.ro

  • TESATURILE 51 ALESATURILE 35

    din ce in ce spre cingaoare, mergand de-acurmezisulstofei, in care chenare reprezentarid motive geome-trice, flori stilizate, alte ori naturalistic concepute(vezi tabela XXXV), pasdri, animale si chiar oameni,alterneazbi Cu dungi inteo singur coloare, de cele maimulte ori rosii. Fineta alegturii e desAvarsit. Lnaare un splendid luciu de mltase, iar desenul e precis,uneori plin de haz. Dar ceeace ne izbeste mai ales, estearmonia violent dar originald a colorilor, amintinddesenurile pentru costumele baletelor rusesti fAcutede celebrul decorator Bakst, si considerate de criticica extrem de indrznete. (Vezi tabela XXXV f g. c).Cu zeci de ani mai inainte decat artistii moderni,tranca noastr gAsise ea anume colori, del deose-bindu-se in mod violent, se pot totus combinpentru plAcerea ochiului, eand stii doz cu preci-ziune diferitele nuante, rosu cu verde, albastrucu verde, albastru Cu galben si portocaliu, etc.IntAlnim mai ales un verde si un albastru de onuant splendid.

    Tot atat de interesante ca opregile sunt si fustelescurte, largi si crete din Oltenia, mai ales din regiu-nea muntelui, tot Vrgate, in colori mai inchise, do-minate and de violet, cnd de rosu, mai rar de al-bastru ori verde. Mici desenuri in colori deschiseinvioreazA fota si rup monotonia alternArii dungilor late,care se succed de-acurmezisul stofei, unele dup altele.

    Prin Valcea si Arges pe fond negru sau albastruinchis se brodeazA cu cenusiu ori albastru deschis

    www.dacoromanica.ro

  • 36 ARTA TXRANEASCA LA ROMANI

    modle geometrice, amintind broderiile de pe gigimu-rile turcesti. Costumul intreg din aceasta regiune esteunul dintre cele mai apreciate. Regina Maria l'a pur-tat in prima sa caltorie prin Ardeal.

    Cel din regiunea Salistei, de sigur unul din cele maidistinse din intreaga tara, are pe un fond negru saualbastru-inchis broderii discrete cu aur sau argint.In Muscel, Dambovita, Prahova, liniile sunt ceva mairigide din pricina fotei prea stramte, desl un trupsui i tallar capata in acest fel o gratie deosebitcum au aratat tablourile lui Grigorescu. Dar lungamarama, cazand pana' in ealcaie, compenseaza im-presia de rigiditate i d ceva regesc femeilor carepoarta acest costum. Iar daca azi unele regiuni auvazut inlocuit costumul biltranesc cu oribilele fuste

    bluze, pe care vecinatatea oraselor le-au facut sapatrunda la tara', in trecut ele posedau vechi i admi-rabile traditii de arta nationala. Este cazul judetelorVlasca si Teleorman, azi aproape pierdute pentruarta populara, in trecut centre vii si interesante, do-vaca costumele din colectia muzeului Carol din Bucu-resti.

    SCOARTELE I CHILIMURILEAcelas mestesug al tesutului, combinat Cu alesul,

    se intrebuinteaz la facerea desagilor, plocadelor, darmai ales al scoartelor. Cu acest capitol ajungem la unadin cele mai insemnate productii ale artei noastre na-

    www.dacoromanica.ro

  • tionale, gloria necontestat a Olteniei si a judetelordin Muntenia vecine cu ea, a Basarabiei si Maramu-resului.

    Covorul era de mult vreme cunoscut si intrebuin-tat in Orient 1). La populatiile nomade din mijloculAsiei i la vecinii lor, el era transportat pe cal sau pe.carnil spre a fi intins la popasuri, ca un coi-t, saunumai ca perdea la intrarea cortului, ca asternut deculcat, spre a face rugaciuni pe el, sau pentru a aco-peri anumite obiecte, ca o bocce. Desagii se lucrauabsolut la fel si in realitate nu erau deck covoare deproportiuni reduse.

    Uncle din ele se teseau sau se teseau si se alegeauIn acelas timp lasndu-se adesea niste deschiz-turi de-alungul covorului, acolo unde se invecinaudou nuante de coloare, asa numitul chilim; alteleerau facute din fire innodate pe urzeal i apoi tunse.Primele sunt cu mult cele mai vechi. Ele apar cu si-gurantg in Egipt, in primele secole ale erei crestine,dup cum ne dovedesc teskurile copte de care ammai avut ocazia sa ne ocupArn, i existau probabil latoate popoarele orientale, la o epoca Cu mult an-terioara.

    Alkuri de simplele testuri, in care firul btaturii1) A se consultii: Rudolf Neugebauer und Julius Orval: Handbuch der

    orientalischen Teppichkunde. Leipzig, x9o9.Karl Hopf: Old persian carpets and their aesthetic worth. Munich, 1913.H. Ropers: Morgenlndische Teppiche. Berlin, z9zo.(Bibliothek fiir Kunst- und Antiquittensammler. Band 19).Werner Grote-Hasenbalg. Der Orientteppich. 3 volume, Berln, 1922

    SCOARTELE $1 CHILIMUR1LE 37

    www.dacoromanica.ro

  • 38 ARTA TARkNEASCA LA ROMNI

    este trecut printre firele urzelii, ash cum sunt maitoate teshturile noastre si o mare parte din cele orien-tale, apar in necropolele egiptene fragmente de stofeIn care firul bahturii, f'r sd fie innodat, iese cu multIn relief peste urzeal, formand o serie de ochiuri,toate la acelas nivel, ash numitul ((boucl)>. Tehnicaacestor tesauri, analoagh acelei pe care Spariiolii ovor intrebuinth mai thrziu in brocardele lor din sec.XV si XVI-lea, este pierduth azi, si nu se mai intre-buinteazd de mult nici in covoarele din Orient, niciIn cele dela noi.

    Covoarele innodate sunt cele mai pretioase si se lu-crau si se lucreaz inch mai ales in Turchestan, Bu-cara, Persia, China, in anumite regiuni ale Caucazuluisi Asiei-Mici.

    Chilimurile erau si ele destul de rhspAndite in nor-dul si sudul Asiei-Mici (Caraman), la sudul MreiNegre si prin Caucazia.

    Admirabil dotat pentru aceasth art de rAbdare, sicare cere un ochiu educat, simtitor la nuante aproapeimperceptibile de coloare, orientalul a creat acele capo-dopere de testorie care fac gloria marilor muzee dearth decorativh din Occident.

    Covoarele romnesti pe cari le avem astzi au fosttesute sub o influenth care ne-a venit, cred, din sud,prin covoarele orientale sau imitatiile balcanice aleacestora. Avut-am noi scoarte de acoperit peretii silavitele, inainte de aparitia covoarelor orientale ?Suntem noi cu totul tributari Orientului in ce pri-

    www.dacoromanica.ro

  • vete covorul? E greu de rspuns. Prima teorie mise pare mai probabil. In definitiv, putem s ne in-chipuim bucdti din stofele de Mira sau de in sidin care se fAceau hainele ori opregele femeilor, in di-mensiuni mai mari, i avem scoartele. Plocadele dinregiunile locuite de pdstori, tesute din Fang alb sausuit*, nevopsit, sunt de sigur enorm de vechi ca teh-nicA i modle. Prin Gorj, peretii de I:Arne ai case-lor sunt imbrcati pe dinuntru cu un fel de servetede dimensiuni mari, lucrate din cnep, ca urzeal,arniciu ca btltur, in afar de once influent ori-ental. lar in regiunea Muscelului si a Branului,unde casele vechi erau de busteni lipiti sau nu cupmnt, am apucat, copil fiind, niste fsii de scoarte,gen denture, care acopereau peretii de jur-imprejur.Ele erau tesute in dungi transversale, mai ales cAr.-mizli si verzi, admirabil armonizate, avnd printreele vrgi in zig-zag de o ln mai gros toarsl, si for-mnd un desen simplu, dar de bun gust. La niciuna din aceste categorii nu se poate vorbi de influenteincontestabile orientale.

    lar in ce priveste covoarele propriu zise, desi celeIn genul a-lor noastre se gsesc si in Rusia, ha chiarIn Suedia si Norvegia uneori ash de asemntoareCu cele dela noi, inct am fi tentati s tragem conclu-

    Asupra aserrAnArii dintre arta popular% suedea i cea romAneascii,Tzigara-Samurca a atras cel dintaiu atentia dui:A expozitia de art%

    popular% din 1909 la Berlin (tConvorbiri literares). D-1 Iorga a explicatcauza acestei aserna'niiri in Portul popular roran.

    SCOARTELE SI CHILIMURILE 39

    www.dacoromanica.ro

  • 40 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    zia cA ne-am influentat unii pe altii, totus mi-se paremai probabil s admit a arta scoartelor si chilimu-rilor in ce priveste tehnica tesutului, cel putin acelor oltenesti, a fost influentat din sud.

    Chilimurile ash numite turcesti au fost imitate deSrbi, mai pe tot teritoriul locuit de ei si in specialIn regiunea Pirotului, si de Bulgari, mai ales in Mace-donia, si transmise mai departe spre nordul Dunrii.Scoartele balcanice, foarte cu ingrijire lucrate, supe-rioare din acest punct de vedere celor mai multe delanoi, conservau caracterul musulman al ornamentelorde pe covoarele de rugdciuni: poarta dela Mecca siarborele vietii. Combinada colorilor erh destul demonoton. In general, pe un fond violet-inchis, mairar albastru si rosu la cele de Pirot rosul deschis,foarte violent, predomin se desen un chenarmai lat, de multe ori verde, la margine, dupl careveneau unid sau mai multe chenare de alt coloare,mai inguste, sau alternnd inguste si late, in mijloculcArora isi intinda ramurile copacul vietii, adesea in-cArcat de fructe si de pasri.

    Un ak model, destul de frecvent si acela, ne pre-zints la mijloc un pentagon, al crui vrf ne d inmod schematic desenul unei porti, ceeace ne arath coriginalul fusese un covor de rughiciune.

    La noi, nimic sau aproape nimic din toate acesteornamente. Des1 tehnica teserei covoarelor ne-a ve-nit din sud, in crearea lor au intervenit elemente carene sunt cu totul proprii.

    www.dacoromanica.ro

  • Covorul oltenesc, de dimensiuni modeste, amin-teste prin formA si raportul dintre chenare si mijloc,covoarele persane de buns traditie. Chiar si faptulel sunt reprezentate pe el motive florale, e o apro-piere mai mult de cele persane. InsemneazA oareacest lucru e, utilizAnd tehnica covoarelor tesute, 01-tenia si cealalt regiune din vecin`tatea ei au incercats" imiteze covoarele tunse, din care trebuie sA se figssit un mare numr in casele boieresti ? Nu cred.Este mai degrabs ceva intamplAtor. Este greu deadmis ca noi, cu o factur inferioar, s fi incercata red minunile ce ne veneau din Orient. Cel multele au putut servi de vagi sugestii.

    Ceeace am vAzut personal pan'a" acum ca scoarteoltenesti, sigur datate, nu trece de inceputul seco-lului al XIX-lea. Printre cele nedatate sunt destulea ckor infalisare, mai ales coloare, trAdeaz un carac-ter de mai mare vechime si despre care s se poatspune aproape sigur c apartin sarsitului secoluluial XVIII-lea.

    Obisnuit, scoarta olteneascl are trei chenare : unulingust, la margine, dup.' care urmeaz1 un al doilea,mai lat, adevrat bordur, uneori de aceeas coloareell fondul din mijloc, mai des insA deosebit de acesta,formand un fel de cadru. Frunze si flori de un desenmare, amintind trandafirii sau bujorii, stilizate, for-meazA ca o cunun'a" pe fondul acestei borduri.Uneori in-talnim si flori de alte feluri, mai mArunte, cum ar fi milr-gAritArelul, presArate printre buchetele cele mai mari.

    SCOARTELE $1 CHILIMURILE 41

    www.dacoromanica.ro

  • 42 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    Aceasth bordurl de coloare inchisl este urmat,spre interior, de un al treilea chenar de coloare des-chish, adesea alb, pe care se desprind floricle, oriun fel de stele, ori inch ornamente geometrice, innuante delicate si variate. El are menirea sh." punh inevidenth ornamentele din mijloc unde, pe un fond decel mai frumos albastru nuanta ultramarinului dinpictura primitiv italiana rosu-bordeaux, azuriu,sau chiar verde, sunt tesute florile. Ghurile- longitu-dinale care separh adesea cloud nuante de coloare inchilimurile turcesti, si pe care le gh'sim uneori si lanoi in scoartele cu ornamente geometrice, mai alesIn Banat si Ardeal, nu le-am vhzut in cele oltenesti.Florile din mijloc sunt dispuse transversal, sirnetricla dreapta i la stnga, -pornind dintr'o linie idealcare taie covorul de-alungul. Ramuri inarcate deflori si de frunze se intind de ambele pArti, uneori iesinddin corola de un desen mai mare a unei flori care arputeh fi un bujor sau un trandafir.

    Formele sunt schematice dar destul de bine de-senate, conturul precis, resimtindu-se totus in stili-zare de greutatea ce intAmpinI teshtoarea de a dalinii curbe ondulate, cu un fir perpendicular peurzeal. Frunzele sunt lucrate cu rhbdare, fiecare inparte. Umbrele sunt rar notate.

    In once caz, covoarele noastre sunt mai aproapede named decht ash numitele caramanii chilimu-rile orientale care nu cunosc unja curba.

    Chid scoarta aveh o destinatie deosebith, artista

    www.dacoromanica.ro

  • isi pune tot talentul i toath fantezia ca s scoath cevamai de pret. Cred eh nu rareori femeia sau fiica unuiboier de provincie ori de tail puneh. singur mana larhsboiul de tesut. Atunci scoarta iesi mai finh, deco-rul cam monoton din mijloc er inviorat prin vreoglastrd sau cos cu flori 1), prin personagii ori prin pa-shri care sboar sau prin pesti cari innoath in chipcomic si nenatural printre fructe si flori. Intr'unremarcabil exemplar al muzeului de arth nationall dinBucuresti inthlnim un astfel de model cu pesti.

    Aldturi de acest tip clasic al scoartei oltenesti, segseste si un altul, mai putin important, dar incA de-corativ, compus din romburi concentrice, de coloarediferith, al chi-or contur este prevzut cu un fel dedinti ca ai ferestrhului, cari se imbuch cu dintii rom-bului vecin, dhrid impresia unui mozaic.

    Prin Gorj ambele tipuri s'au contopit si s'aajuns la un chilim in care, cu clasicele trei chenareoltenesti, avem in mijloc, in loc de flori, aceasth com-binatie de romburi care se imbuch. In colturi suntniste ornamente geometrice, in acelas spirit executate.(Vezi tabela XL).

    Dincoace de Olt gsim scoarte in care, desi se maimentine uneori decoratiunea floral, fie sub formhde ghirlandh, ori de flori izolate, nu mai gsim inshaceh imphrtire clasich, ash zicnd, in trei borduri

    Un exemplar cu totul remarcabil de acest fel se gAsi la targul demostre din parcul Carol in Isax . Azi e in posesia d-nei Dr. Nicolau,din Bucuresti.

    SCOARTELE BI CHILIMURILE 43

    www.dacoromanica.ro

  • 44 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    un mijloc. Chenarul s'a redus la o singura bordura,ori lipseste Cu totul.

    Dealtfel, la aceste tipuri intalnim multe varianteintermediare.

    Covoarele din regiunea muntoasa a Munteniei,din Ardeal si Banat, cu ornamente geometrice, suntmai noui.

    In Moldova gsim laicere i scoarte remarcabile,cele mai multe pe un fond negru sau cenusiu-inchis 1).Forma lor se deosebeste de a celor din Oltenia si Mun-tenia. Sunt in genere lungi i inguste, iar ornamentele,foarte asernanatoare cu cele de pe covoarele rusestidin Ucraina 2), amintesc in chip neplacut modelelepentru broderii in cruci, intreaga figura constand dinmici patrate juxta-puse.

    Pan la expozitia din Parcul Carol din 1921, covoa-rele basarabene erau prea putin cunoscute la noi. Eleau fost o revelatie pentru toata lumea si au dat im-presia ca pot fi puse alaturi, cnd e vorba de un exem-plar bun, de bucatile frumoase din Oltenia. Totus

    ca dimensiuni, i ca ansamblu artistic, covorul ol-tenesc este mai bine conceput. Apoi In privinta armo-niei colorilor, avem acele combinatii de rosu i alba-stni, care sunt o incntare pentru ochi, de o calitatecum rar se intalneste la cele din Basarabia, ceva mai

    I) E de notat cat de mult place negrul RornAnului, spre deosebire detoti vecinii lui: negru in Muscel la broderia iilor, negru in Ardeal, cafond si cusb.turA, negru in scoartele moldovenesti i basarabene.

    2) Cf. The Studio: Peasant Art in Russia, op. citat.

    www.dacoromanica.ro

  • discordante, ori mai surde, chiar atunci cAnd recurgla un mare numAr de colori vii, din pricina nuantelorneutre pe care le iubesc in deosebi si pe care le punIn mai toate scoartele lor. Cine a tesut covorul ol-tenesc, si-a dat perfect seama de rostul unui covor side chipul prin care el poate s" ne multumeasaochiul. In covorul basarabean e poate mai multfantezie, o mai bogat gana de colori, dar rareoriavem dela el acea satisfactie deplinA, pe care o sim-tim in fata unui covor oltenesc. El este mai confuzIn executare, iar autorul lui s'a pierdut prea mu't indetalii, scApAnd din vedere intregul.

    Colorile intrebuintate in Basarabia, care se deose-besc mult de cele intAlnite la covoarele oltenesti, suntvariate ca nuante e de remarcat un verde si un al-bastru-deschis de o frumoas calitate, o intreagA scarde brun, dela cel deschis, beige, bbitnd in alb, pn."la castaniul cel mai inchis dar in combinatia lor auadesea tendinta de a se topi in ceva spidcit i fumu-riu. Intocmai ca in covoarele moldovenesti si din Bu-covina, fondul negru este foarte frecvent, rareori cu-rat, omogen, mai adesea bltnd in brun inchis. De-corul este floral sau geometric, obisnuit redus la puncteca broderia pe canevas, chiar atunci and este floral.Acest fel de a md conturul gratios al unei flori estedestul de primitiv i neplAcut. Exceptie fac numai unmic nurnAr de exemplare mai vechi si mai fine ca exe-cutie, in care floarea este desenat ca la covoareleoltenesti, in chip mai putin rigid. Ceeace atenuiazA

    SCOARTELE SI CHILIMURILE 45

    www.dacoromanica.ro

  • 46 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    aceast impresie nepThicut de reproducere in marea unui model de broderie in cruci este coloareadelicat si fraged.

    Ornamentele geometrice sunt destul de variate.0 intreagA categorie de covoare aveau fondul com-

    pus dinteun decor reprezent5 rid o serie de benti pa-ralle, de-alungul, de dou colori sau de dou nuanteale aceleiasi colori mai des cafeniu in care erautesute mici ornamente geometrice sau chiar insecterudimentar stilizate. Ele aminteau prin dispozitia mo-delului si ca impresie generala covoarele de Kula sauSenn 1).

    Bucovina ar intr, in privintp scoartelor, in aceeasmare categorie moldo-basarabeanA. In pavilionulconsacrat acestei provincii, in expozitia din vara lui1921, se pute vede un covor, nu prea mare, cutotul remarcabil.

    De o tesAtur foarte ingrijit, cum rar se intlnestela scoartele din aceast regiune, dar cum am vAzutadesea la cele oltenesti, el er admirabil si din punc-tul de vedere al decorului, si din cel al cornbinatieicolorilor. Bordura reprezint o tulpinA de plantacAtAtoare, care isi incolAci gratios frunzele si di.-ceii motiv pe care 1-am mai observat pe scoartelemoldovenesti din sud. (Vezi tabela XLII).

    Mijlocul el- impArtit in cinci registre, cu decoratiiflorale simetrice, de cel mai fericit efect.

    ') Cf. H. Ropers: Morgenliindische Teppiche, op. citat i R. Neuge-bauer und y. Orendi: Handbuch der orient. Teppichkunde. op. citat.

    www.dacoromanica.ro

  • 0 regiune putin cunoscut in privinta covoarelor,este Maramuresul. De o art ceva mai primitiv,mai aspr, scoartele produse in aceast regiune,mai toate cu ornamente geometrice, sunt interesanteprin armonia sobr a colorilor. Ele ne permit s'a'intindem p'ari la hotarele Cehoslovaciei regiuneaIn care poporul nostru arat o dragoste si o price-pere deosebit pentru covor, si pe care o credeammult mai limitat. ODD

    Ar rezult deci, din cele spuse mai sus, cIn privinta scoartelor, tot tinutul romnesc s'arpute imprti in mai multe regiuni: la apus 01-tenia cu teritoriul vecin din Muntenia; la rAsAritsi nord Basarabia cu Bucovina si Moldova; intreele, in Tara Romneasc5, un tinut si modle inter-mediare, in care ar predominh ornamentele geo-metrice, dar dupd alt conceptie tesute cleat inArdeal si Banat, unde deasemenea intAlnim orna-mentul geometric, dar altfel inteles, ajungand larezultate mai neglijabile.

    Granitele acestea nu formeaza." ceva definitiv. Com-binatii de colori ori ornamente din dou regiuni auputut fi schimbate intre ele, fie din cauza incuscri-rilor (scoarta formand unul din cele mai insemnateobiecte din zestrea miresei), fie altfel.

    DOD

    SCOARTELE $1 CHILIMURILE 47

    www.dacoromanica.ro

  • 48 ARTA TRNEASCA LA ROMANI

    Una, pentru toate aceste tesaturi i aleskuri, cam'tasea i bumbacul, pentru broderii, erau toarse,pregatite, vopsite de tarance, dupa retete strvechi,pe care fiica le primi dela mama si le transmitela rndul ei copiilor. Colorile erau mai toate de ori-gine vegetala, preparate cu mare ingrijire i rabdare,aproape Cu un rit superstitios, din plantele, buruie-nile, arborii fructiferi sou salbatici, de pe langa casaomului.

    Flora nefiind absolut aceeas in Orient si la noi,evident ca substantele colorante nu puteau fi aceleasi.Rezultatele insa erau la fel de remarcabile. Se intal-nesc in teskurile oltenesti nuante de o stralucire, deun catifelat splendid: albastru inchis, verde ca sma-raldul sau verde Veronese, rosu si violet de toate nu-antele, liliachiu, ca drojdia vinului, galben-limoniuori portocaliu, msliniu, roz, albastru azuriu, etc.1).

    Inteacestea au aprut colorile de anilina. Ele audat o lovitura de moarte acestei admirabile industrii.Mai usor de mnuit, scutind de o munca migaloasasi ingrata, &And cam aceleasi rezultate la primul as-pect ca si bkrnele colori vegetale, ele au fost ime-diat adoptate. CurAnd coloratul lnei este incredintatboiangiului, kanca rezervandu-si numai tesutul. Cro-

    ') Asupra cromaticei romftne, sh se consulte discursul de receptiunela Academie, cu acest subiect, al lui S. Fi. Manan, cum i monografia mairecenth a regretatului T. Panzfile (in colectia Din viata poporului roman*,publicath de Academie). D. Kolbenheyer : Motive der hau3industriellenStickerei in der Bukovina (op. citat) nu aduce nici un element nou pe laughcele spuse de Manan i Pamfile.

    www.dacoromanica.ro

  • CROMATICA 49

    matica strAmoseascA decade, dispare. In locul ei, im-preunh cu modelele noui, duph moda dela oras, carepoceau traditia admirabil a artei populare de panatunci, au aprut colorile strigh.toare pe care levedem azi. Spre deosebire de cele de mai inainte, cuatat mai frumoase cu cat timpul treceh mai mult pesteele, acestea de azi devin din ce in ce mai urite, maimohorite, mai sp5.1hicite, dand impresia murdhriei cucat se invechesc.

    0 miscare liudabild de revenire la vechile procedeede colorare s'a pornit printre iubitorii artei trecutuluinostru. In fruntea ei st d-na Eliza I. BrAtianu. Societ-tile, in ale aror comitete se gsesc persoane cu dragde trecutul nostru, au urmat exemplul ski si aureinviat boirea lanei si a mhIasei cu colori vegetale.Des1 unele procedee s'au pierdut, totus rezultateleobtinute sunt demne de interes.

    Rsboiul din urm" ins a intrerupt totul, pentrucine stie cat vreme.

    CERAMICACeramica este unul din capitolele cele mai insem-

    nate ale artei nationale, nu numai prin calitatea pro-duselor ajunse par la noi, cat si prin problemele mul-tiple ce ridichl, in legtur cu influentele strhine su-ferite in cursul evolutiei ei.

    Din aceasa din urmh pricin ea este si ash de greude studiat.

    www.dacoromanica.ro

  • 50 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    Cine n'a cercetat Ardealul si nu cunoaste decat cetrece la anticarii din Bucuresti drept olarie matio-nala, considera chestiunea aceasta ca foarte simpla.Dar imediat ce am facut cunostinta cu toat'A variataproductie din Transilvania, cu oalele, ulcioarele sistrachinile Sasilor, Secuilor, Ungurilor, problemase complica mult. Nu e usor s'A poti spune ce esteromanesc si ce nu, in marea multime a produselorceramicei.

    Pe intinsul Romaniei de azi, atat dincoace cat $idincolo de Carpati, se gaseau numeroase locuri cupamant bun pentru fabricarea vaselor. Conditia ceamai insemnata pentru ca ceramica s'A poata exister deci indeplinita. Si de fapt, olarie s'a fabricat lanoi din cele mai indepartate timpuri, incepand cuepocile preistorice. Dar tehnica intrebuintata nu per-mite productia unor vase impermeabile si atunci,alaturi de oalele de pamant uscat sau ars, mai alesIn regiunile unde lemnul er din belsug, adica in toataregiunea paduroasa, vedem pe roman servindu-se devase de lemn. Ploti1e, blidele, paharele, causele, maimult sau mai putin ornamentate, erau zilnic intre-buintate in casa taranului muntean.

    Prin secolul al XII-lea in Occident si cu mult maiinainte in Orientl) (Persia, Siria, Egipt si Bizant, fArasa mai vorbim de extremul Orient, mai putin cunos-cut), se descopere smaltul transparent sau semitrans-

    i) Ren Jean: Manuels d'histoire de l'Art: Les arts de la terre. H. Lau-rent diteur. Paris, tort.

    www.dacoromanica.ro

  • parent, care face impermeabil parnantul ars, des' nupoate masc nici una din imperfectiunile lui de fa-bricare. Ceva mai tarziu apare si smaltul plombifersau stanifer, care inseamna un enorm progres in teh-nica ceramicei. Pe langa ca acopere pamantul, elpermite ornamentarea cu diversi oxizi, cari se vortop' si vitrific sub actiunea focului. Faianta era ga-sita., si Italia, te de exigente artistice dar cu paraleputine, cultiva si desvolta cu entuziasm o industriemenita s inlocueasca vasele de metal, prea costisi-toare pentru niste oameni sal-kip de vesnice ras-boaie.

    Cam in aceeas epoca in Germania incep sa se fa-brice sobe de pamant smaltuit, cu ornamente turnateIn tipare, vase de grs, etc., iar Orientul cunoastecele mai frumoase produse ceramice ce se potinchipui.

    La noi, nu se poate preciz dac gratie unei in-fluente italiene, cum s'ar para., de consideram motivele,amintind animalele heraldice i tehnica, ori unei in-fluente orientale apar discurile de pamant sing-tuit, dela bisericile lui stefan cel Mare 1). Ele insa

    Emile Bayard: L'art de reconnaitre la cramique. Roger et Chernovitz.ed. Paris, fall data.

    E. S. Auscher: Comment reconnaitre les porcelaines et les faiences.Garnier ed. Paris, frii data.

    I) D-1 N. Iorga in Istoria Romhnilor prin Caltori (Bucuresti, 1920)orbeste si de (Ipatrate de smalt* cu care erau imbracati peretii palatului

    din Suceava (p. 70). Acest lucru ar pieta pentru o influenta orientala,stiut fiind cA ash se decorau zidurile interioare ale moscheelor si bailor inOrient, cu mutt inainte de 5400.

    CERAMICA 51

    www.dacoromanica.ro

  • 52 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    rAman ceva izolat, fr rAsunet in ornamentica de maitArziu a Moldovei.

    Evenimentele istorice din Apus, mai ales srkireaEuropei prin rsboaiele lui Ludovic al XIV-lea, au omare influent asupra desvoltArii ceramicei. Vaselepretioase de mas, de aur si argint, ale regelui i nobi-lilor, chiar cele de cositor ale burghezilor, fusesertopite pentru nevoile statului si ale armatei. Trebu-iau inlocuite cu ceva mai ieftin, mai usor de fabricat.

    Cam in aceeas vreme, ceva mal inainte, i fac apa-ritia portelanurile din extremul Orient, foarte cutatepentru marile lor caliti, misterioase i scumpe, pen-tru imitarea Orora toate fabricile de faiant: din Apusse intrec. Acest imbold pe de o parte, nevoia inlocuiriivaselor de metal pretios pe de alta, au ca efect o mis-care in industria ceramicei de un avnt fr prece-dent. Toat Europa de vest vrea s" producA in IDA-mant sMltuit si decorat mai toate ustensilele de bu-aarie si sufragerie, serviciile de masd i toalet. RAS-pandirea obiceiului de a bea ceaiu si cafe, ajut deasemenea la desvoltarea industriei ceramicei. In acelastimp in Italia, Olanda, Franta, Germania si chiar An-glia, fabricile de faiant si de portelan se immultesc,se concureaz, caut s-si atragA clienti una de la alta,intrebuintnd in chip fraudulos modelele care secereau mai mult si care ar fi trebuit s" fie proprietateaexclusivA a descoperitorului. Lucraorii cei mai inde-mnatici cAlAtoresc dinteun centru la altul, trAdeazAsecrete de fabricatie, sunt plaiti de principi si no-

    www.dacoromanica.ro

  • bili, proprietari sau protectori ai fabricilor mai renu-mite, cu sume insemnate, pentru gloria de a fi alipitiacestor fabrici.

    Din Franta i Olanda in special dela Delftacest curent trece in Germania de vest si sud, deacolo in Bohemia, in timp ce prin Tirol, o miscareidenticA veni din Italia in spre Austria. Prin dife-rite etape ele ajung in Ungaria si Ardeal. Centre im-portante pentru fabricarea ol'ariei se creeb.z din nouIn aceste din urm regiuni, iar cele vechi existente cu-nosc o reinflorire remarcabil prin adoptarea proce-deelor strAinel). Din nord ceramica se raspfindeste intot Ardealul. Relatiile dintre noi i Ardeal, mai alescu Sasii, erau de mult vreme excelente. Prin einoile produse ale ceramicei au trebuit s" treacA

    dincolo de Carpati in Muntenia si sg dea unmare imbold unei industrii, care de sigur exist, darnu produce cleat obiecte oarecum inferioare celordin Ardeal.

    Pe de alt parte o aka' categorie de forme si de or-namente ceramice, trece din sud spre trile noastre :sunt cele de traditie mediteranean. Din vremuriirnemoriale, cum arat sdpkurile din statiile preisto-rice, foarte frumoase forme, comune at'at nou ct ialtor popoare din regiunea aceasta, Ora departe inGrecia si in insule, erau de o intrebuintare cUrent.Ele trlesc in traditia poporului nostru si profit de

    0 influenta din Occident a putut venl i prin Habani cari sunt ne-voiti s emigreze din nord, In Ungaria, din pricina religiei lor reformare.

    CERAMICA 53

    www.dacoromanica.ro

  • 54 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    imbunattirea tehnica care isi face aparitia la noi camprin secolul al XVIII-lea.

    Carpatii formeaza limita celor dou stiluri, cuinfluente i cu regiuni de transitie dela unul laaltul.

    Aceasta ni-se pare evolutia probabila a ceramiceidin regiunea intre Dunare i nordul Ardealului. Cevamai precis e greu de spus in stadiul actual al cerce-tarilor.

    Pana acum s'au strans in muzee si in colectiiparticulare specimene din toate provinciile, dupacriterii mai mult estetice. Dar acest punct devedere este nesatisfacator pentru o clasare siste-matica. Pe de aka' parte adoptarea unui alt crite-riu nu e usoara: nici forma, nici decorul vaselornu pot servi pentru o clasare sigura. Multe pro-duse departate au adesea asemanari surprinzatoare.(Maria este o aril' industriala. Mestesugarul artistisi transporth produsele uneori la distante foartemari, le vindek prin balciuri sau prin satele de-alun-gul drumurilor, influenth cu ele atelierele de cera-mica locala, daca aduceh un element nou ori maiapreciat de client.

    Dar din aceste calatorii veni si el cu modele noui,intrebuintate de un concurent mai fericit ; se incerchatunci cu tot dinadinsul sa le imiteze si, desi fiecareolar aveh secretele lui de fabricatie, cu mijloacele ce-istau la indemana cu tehnica atelierului sa.u, tot seputeh obtine ceva aproximativ asemanator, fie in ce

    www.dacoromanica.ro

  • priveste coloarea, strlucirea sau transparenta smal-tului, fie in ce priveste desenul ori forma I).

    Aseminarile provin si din pricina lucratorilor cariparaseau un atelier pentru un altul, ducand cu ei, une-ori, conceptii personale.

    Din aceste multiple motive ne gasim inteo mareincurcatura cand e vorba de clasarea obiectelor deolarie.

    Lasand la o parte produsele foarte asemratoarecu ceramica germana, pe care le gasim prin nordul

    vestul Transilvaniei i in regiunile locuite de Sasiceramica de o calitate i factura superioard pro-

    duselor raspandite printre Romani cum si far-furiile i canile cu ornamentul gravat (sgraffiti) pefond albastru2) si, in general datate dela 1780-1850

    9 Se petrece, Cu alte cuvinte, acelas lucru ca in apus, unde fabricilede faiantii i portelan ca sa nu vorbim decat de o industrie ase-ra-natoare adopta decoruri i colori intrebuintate de alte fabrici mairenumite, pentru a le atrage clientii : cele germane imiteaza pe cele dinDelft; acestea pe cele chinezesti ; Marseille pe cele din Strasbourg, etc.

    2) Aceast ceramicsa remarcabild din punctul de vedere decorativ prinfrumusetea smaltului albastru, din care se desprinde ornamentul ven creux*,desenat Cu mult sigurant, a fost reclamat si de Sasi si de Secui. Ea re-prezintrt un stadiu inaintat al mestesugului, si este de cele mai multe oridatatii. Exemplarele gAsite In Transilvania, mai ales in regiunea Sighi-soarei i Sibiului, locuite cu deosebire de Sasi, poart data dela 17801850. Cele mai vechi sunt si cele mai ingrijit lucrate, avftnd smaltul decea mai buna calitate. De forma destul de incomode pentru a se servl deele cand e vorba de farfurii au fost fkute probabil Cu scop de a 'fin-podobl peretii.Un ornament care revine destul de des este o pasre, cu unvierme in cioc, invArtit In chip de L, ceeace a facut pe unii s-1 considereca iscalitura artistului sau un semn de fabric, cum sunt multe peanile i oalele din Ardeal.

    In muzeul etnografic din Praga exista un exemplar cu acelas morn ,reprezentfind o pasare, earn stangaciu desenat, i purtAnd data 1678. Al-

    CERAMICA 5 5'

    www.dacoromanica.ro

  • 56 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    rare la noi ne raman un mare numar de modlede oale, ulcele, cani, strachini, farfurii, plosti, etc.,multe fabricate de straini pentru Romani, ori in ate-liere cu adevarat romanesti din Ardeal si din parteamuntoasa a Olteniei si Munteniei.

    Toate sunt de pamant alb ori rosiatic, acoperitecu un strat de smalt opac, de coloare alba, alba iva-rink mai rar brun inchis, ori aka' coloare. Ceeace ca-racterizeaz mai ales vasele pe care le gasim in caseleRomanilor din Ardeal, si care erau fabricate tot deRomani, ori de strini pentru clientela roman', spretele, ceva mai noui (din sec. al XVIII-lea) au un motiv floral stilizat, de undesen precis i simpatic. Strugurele deasemenea apare uneori pe farfurii.De aici se poate trage concluzia c genul acesta de ceramia a venit din Bo-hemia, transplantat in Ardeal de un olar, care lucrase mai inainte in vreunatelier din aca tall. Am impresia c produsele din Bohemia inceteaaatunci and apar cele din Ardeal, ceeace ne-ar conduce la ipoteza ci teh-nica acestui fel de ceramia, din care nu se gsesc prea numeroase -exem-plare, s'a pstrat inteo singua familie, transmisa din tath in fiu, apoitrecut la noi i conservat pfina prin z80. (Cf. asupra acestei ceramicearticolele d-lor Dr. V. Roth in Studien zur deutschen Kunstgeschichte.Heft 104; Kimakowicz in Korrespondenzblatt des Vereins flit. sieb. Lan-deskunde, anul 1911 i E. Sigerus, in aceea rvista, anul 1912. Primul lereclama pentru Saqi i le crede fabricate in Keissd (Saschiz, lAngl Si-ghipara). De aceea prere este i d-1 Sigerus, care, mi-se pare, poseda ocompetinta cu totul deosebit In materie. E de remarcat a' d-1 MalonyayDesz in opera citata le considerg ca veche ceramia secuiasa, ceeace ecu totul neprobabil, dat fiind c unele poarta nume, aproape exclusiv ger-mane. In ce privete tehnica de fabricare, este evident a. d-1 Sigerus aredreptate. Tot d-sa ne atrage atentia asupra asemnarii acestor oSgraffiatGefasse* cu cele din Bohemia.

    In muzeul din Praga am mai gsit modelul unei alte forme, aspfinditaIn vechime In Ardeal, anume cana cu infatiarea unui trunchiu de con,co mAnue 'intr'o parte, iar In partea opusa decorata Cu o floare stilizat5 insmalt verde sau albastru.

    Un frumos exemplar din muzeu este datat din 1745.

    www.dacoromanica.ro

  • deosebire de ceramica fcuth pe gustul Sasilor saucea din nordul Ardealului, este faptul ch ornamentuleste dispus ca sh creeze plkere, mu atat prin linie,prin finesa desenului, cat prin petele de coloare.

    SA incerchm o oarecare clasare.Unele sunt ornamentate numai cu albastru. Desenul

    e de un frumos stil, mai ales denotand o deplinh insele-gere a raportului dintre forma vasului si dispozisia de-conilui. Motivele intrebuinsate amintesc pe acele aleRenasterii, trecute printr'un creier oriental, ash cumse ghsesc in multe din bisericile noastre din secolul alXVII-lea si al XVIII-lea 1). (Vezi tabela XLV, fig. b).

    Muzeul de arth nasional din Bucuresti posedh a-teva frumoase talere de acest fe!, cu atat mai intere-sante cu cat, unele din ele fiind destinate a fi imphr-site la parastase, ca poman'h, poart locul in care seinfiga lumanarea. Acest lucru ne arath mi-separe, a erau fabricate dach nu de noi, cel pusinpentru noi, nici Sasii si nici Ungurii neavand obiceiulpomenei. Ele sunt de fabricasie sseascA, incontestabil,dar si pentru clientelh romaneasch.

    1) E de remarcat cA stilul Renaaterii pAtrunde la noi destul de drziuIn arta sculpturii pietrei. El ne vine prin sud ai vest. 0 datfi cu omamenteleoRenaissancee pe chenarele uOlor ai ferestrelor de biserick intAlnim ace-le* motive pe paftale, pe plAcile de metal martelate sau cizelate, leg&turile de cArti, etc. Pe la finele secolulli al XVIII-lea ai inceputul se-colului al XIX-lea aceleai motive au inceput sA fie influentate de ,Ro-cocos, o modifizare a stilului Louis XV apusan proprie Orientului, i carese intAlnwe la noi oi la vecinii noqtri, pAnA la Constantinopol. SA se com-pare mobilele tArAneti de lemn vopsit care pftnA azi au elemente RococoeIn Ardeal.

    CERAMICA 57

    www.dacoromanica.ro

  • O alta' serie are largi bande longitudinale galbenesi verzi, alternnd, ori galbene si brune, ori brune siverzi. Smaltul, la cele mai multe, e de o puritate si ostrAlucire de piatr scumpal. (Vezi tabela XLIX fig. c) .

    Infalnim si o a treia categorie de cni cu corpulimpArtit in dou zone printr'o linie vertical sau prin-tr'o a treia zon ceva mai ingust. Fiecare despArtirecuprinde ornamente grosolan desenate unele nu-mai in albastru, in regiunile in care suntem ameste-cati cu Sasii, altele in brun, verde si un galben porto-caliu, prin regiunile unde trAim laolalt cu Secuiidar de mare efect decorativ. (Vezi tabela fig. b).

    Sau inc, un al patrulea fel, in care cana este im-'Arpa' in zone de-acurmezisul, fiecare cu ornamentegeometrice, ori florale, ori imprumutate la ambele ca-tegorii.

    Tuturor acestor clase si la altele in.cA apartin miilesi miile de exemplare ga'site in tara romaneasca, inregiunea muntoas" in Muscel pAn'a" pe la Leor-deni si care mi-se par fabricate ori in Ardeal ori intal-A, sub influenta ceramicei ardelene1). Ele merits fie studiate si la arta romAna." pentnicA, del pro-duse in Ardeal, nu se poate determin cu sigurant.1de cine si unde erau anume fabricate; apoi gsindu-se

    1) Numele de ceramicA ardelean mi-se pare cel mai potrivit ca sAimpace pe toat lurnea: si pe cei cari dcl in mata oldria din Ardeal numaimana Ungurului sau a S ecuiului, si pe cei cari o consider mai toatl de ori-gine sfiseasd, si pe noi cari reclamlm o parte din ea pentru neamul nostru ,cel mai numeros, in casa druia ea ed cea mai apreciat4 podoaba, im-preunA Cu tesiturile.

    s8 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    www.dacoromanica.ro

  • la noi in ask de mare numar, aceasta arata ca ne eraudestinate i noua, se conformau deci fatal gustului siobiceiurilor noastre.

    DO

    Alturi de aceste produse, de tranzitie oarecum, dela ceramica noastra la cea a Ardealului si a Ungariei,avem altele proprii, care nu apartin decfit vechiuluiregat i in special Olteniei i muntilor. Sunt, mai in.-tAiu, vasele enorme, de admirabila forma antica, me-diteranean, asemenea amforelor, pentru pastratul ote-tului, verzei si murturilor. Ele sunt elegante, svelte,cu toata marimea lor, iar ca podoaba au, de-alungul side-acurmezisul, niste fasii in relief. Exista exemplarede acest fel mai vechi de 'co de ani.

    Vechi Inc sunt vasele negre, cu ornamente in re-lief, care se fabricau si se fabrica Ora azi in Oltenia.(Vezi tabela LV, fig. prima). Sau 'MO.', tot din aceastaregiune, un fel de ulcior cu doua toarte, de coloareneagra-verzuie mata, deasemenea de traditie antica.(Vezi tabela LV, ultima figura).

    Prin regiunea dela VAlcea i Arges existau alte so-iuri, albe, ori galbene rosatice, cu discrete motivegeometrice in mai multe colori, amintind anume or-namente de pe (idle incondeiate. (Vezi tabela LVI,fig. d farfuria din dreapta i LIV ultima).

    Muzeul din Bucuresti poseda o bogata colectie deolarie veche din Regat. O parte a fost expusa in varalui 1921 in pavilionul din Parcul Carol. Erau de ad-

    CERAMICA 59

    www.dacoromanica.ro

  • 6o ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    mirat mai ales ckeva exemplare din Teleorman siVlasca, foarte originale ca decor si coloare, in caregAsim mai ales un rosu ca palAgeaua rosie (rouge to-mate, ca in faiantele de Rodos) si un verde de coloareafisticului, armonizate Cu un gust des'avarsit.

    Personal posed o farfurie &it'd in Muscel, carenu mi-se pare a ave analogic cu ce am vAzut pAnAacum in Transilvania. As inclin s" o cred din tall.Ea are foarte gratioase ornamente reprezentand sasebuchete de trandafirasi rosii si frunze verzi, stili-zati, dispusi alternati (trei pe marginea farfuriei i treiIn mijloc). (Vezi tabela LIII, fig. c).

    O atentie deosebit merit olAria veche moldove-neasc5, eare nu er cu nimic inferioarl bunelor pro-duse din Tara RomneascA si Ardeal. Ea se deosebestecu totul, atat ca smalt, cAt i ca ornamentatie, de ceadin Ardeal. Smaltul rosu, joacA un mare rol, singursau combinat cu verde si albastru. De multe ori in-tervine i gravura. Ornamentul este mai ales subformA de ghirland, de-alungul marginei, cunii care accentuiazA fundul, care de multe ori estelipsit de once decor. (Vezi tabela LIV fig. b i c).

    Ceramica maramuresanA este violent ca cornbi-natie de colori, primitiva, dar foarte decorativ. (Vezitabela LVI, fig. a).

    O O O

    Daca ne ocupAm de ceramica nouk trebuie sA rrar-turisim cA multe ateliere, inainte de rgsboiu, um-

    www.dacoromanica.ro

  • CRESTATURILE SI SCULPTURILE IN LEMN 61

    pleau targurile Cu produse mentinute in buna tradi-tie, cinstit fabricate, inspirandu-se dela vechi modleapreciate de gustul thranului.

    A erau fabricile din Rmnicul-Valcea, Curtea-de-Arges, etc. Cea din Cocioc chiar, merit simpatianoastrh prin suinta ce-si da de a face lucruri solidesi a da o vieath nou artei strhmosesti i populare a

    Azi insh produsele acestor manufacturi au de-chzut, probabil din pricina gustului mediocru al unuipublic amator de lucruri mationale, dar incapabildeosebeasch frumosul de urit.

    CRESTATURILE I SCULPTURILEIN LEMN

    Dac industria covoarelor ne lega de vecinii nostriidela sud, aceh a lemnului s'ar phre c ne apropie decei dela nord. In adevr, crestAturi in lemn in genulcelor dela noi se gsesc frecvent in tot centrulnord-estul Europei, para departe in Suedia. In chipsporadic ele apar si in restul Europei. Ash de ex. lemai gasim in Irlanda; in Camargue (sudul Frantei,la gura Ronului), unde phstorii, intocmai ca ai nostri,i petrec timpul crestAnd in lemn motive aproapeidentice cu cele de pe batele, maiele ori cutiile debriciu ale romnilor1). In muzeul Guimet din Lyon

    1) Ch. de Danilovicz : L'art rustique franais. Art provenal (fArft data).Nancy, dition des arts graphiques modernes. SA se compare /ingura re-produsA la cap. IV; cutia sculptatA i maiele de btut rufe dela ca-

    www.dacoromanica.ro

  • 62 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

    am vAzut un stalp de poarth din Egiptul vechiu, careas fi putut jur a este fAcut la noi.

    Lemnul a servit si serveste inch multor popoarepentru fabricarea celor mai felurite obiecte. Ar fiinsh gresit sh tragem concluzia unei influente reci-proce numai din faptul c aceleasi forme sau orna-mente se inthlnesc la dou popoare.

    Duph cum directia firelor in tesut trebui s" con-ducA la ornamentele geometrice sau la o anume re-prezentare a florilor, frunzelor i figurilor, tot astfelfibra lemnului, prin directia i rezistenta ei, dat fiind siinstrumentul primitiv de care se serveste artistul impro-vizat, nu puteh permite prea multe genuri de orna-mentare. Libertatea executantului er restrAnsh prinaceasta, iar operele rezultate aveau un aer de familie,chiar atunci and nu se poate vorbi de un imprumut,cum ar fi intre Provensali, Sarzi sau Egipteni, i noi.

    De o influent se poate vorbi totus, atunci anddou popoare tresc alAturi si in conditiuni aproapeidentice. Ash s'a intmplat cu noi i cei din peninsulaBalcanich in ce priveste teshturile, cu noi si cu Se-cuii in ce priveste lucrul 12mnului. Forma casei, im-phrtirea i impodobirea ei, in tinutul dela munte si,mai ales, poarta monumentalh dela intrare, au mariasemAnAri la ei si la noi 1).pitolul V, Vartelnita dela cap. VI; atarngtoarea de lemn a clopotelorberbecilor, cap. IX, etc., cu cresAturile tgranilor romftni.

    ')In ce privete crestatul lemnului la Secui i la ceilalti Maghiari dinArdeal, ar fi de deosebit dou tendinte: una, in care ornamentul cel maiapreciat ar fi cel geometric, ca la noi; o alta, in care unja erpuiti cu re-

    www.dacoromanica.ro

  • CRESTA.TURILE SI SCULPTURILE IN LEMN 63

    O arhitectur a lemnului se cunoste in pArtile a-cestea incA din vremea Dacilor, popor de pAdure.Columna lui Traian reprezintg de mai multe ori cet-tile de lemn gardurile imense dace. Aceast arhi-teetur a lemnului s'a mentinut si la urmasii Dacilor,s'a desvoltat, a ajuns la inflorirea la care o vedemazi in satele de munte din tot tinutul locuit de Ro-mani, de o parte si de alta a Carpatilor.

    Dela noi au luat mai trziu Secuii si Ungurii acestobiceiu de a cad' in fata curtii o poart care s" deao infatisare deosebit de impunAtoare casei. Zic delanoi, cci altfel nu ne-am pute explich la aceste dinurnf popoare, nomade locuitoare ale stepei, la ori-gine, idea unei ornament:16 prin excelent in leg5-tur cu vieata statornicA si de munte.

    In detalii poarta secuiascA i cea romneasc sedeosebesc. La Secui stalpii cei mari sunt impodobitiCu flori spate si de multe ori colorate, de un evidentcaracter oriental. Uncle din aceste ornamente au pututfi aduse la venirea lor 1). La noi ornamentele se reducla cresaturi de caracter geometric, in care cerculjoacI un rol destul de insemnat si, in legaur cu su-perstitia popular despre sarpele casei, la un sarpecare se va sculpt in unghiurile de sus ale portii. Co-tetul de porumbei de sub acoperisul portii celei mari,prezentarea florald, este preferia. Acest din urm, cel mai frecvent peporti, mi-se