L.

7,

L

{n.

. :'-;

1 ti f- $ . , ,.s,: , i : ' .: ;

t.' r f

"f ,.,

E-Jr "

cD

)

r . l

I$TOR&ATOLERAI\ITH!NTLIGIOASEiru ROTMAN!A

mfu"ffiJffi%ffi,4ffi

-&

ffin

ffi

-**ffiWffi

<,t f-.

f i! J -

r,rl *a *. \ l !

t J E

BOGDAN PETRICEICU HASDEU

ISTORIA

Editura SaeculumBucureEti

l 992

TOLEBAI{TEI ryLIGIOASEIN ROMANIA

Blifie gi prefaf5 deSTAIYCU ILIN

i.n.p. gtiintaChiEiniu

I

I

I

PREFATA

Ales deputat de Bolgrad, la scrutinul din 12-13 decem-brie 1867, B. P. Hasdeu se mtndrea cd a fost trimis inAdunarea Legislativd de cetdlenii locului unde s-a ndscut,,cA romdn de peste Prut".

Wbrtnd profund fald de soana familiilor des{drate, la 17ianuarte 1868, va susgine cu pasiune vali"darea mandaruluideputatului de Galagi, Sgrumala, care era contestat pemotive de naybnalitate, degi prezentase un certiftcat denagtere tn Romdnia. E ro*ndn din Macedonia, aftrmd Ha-sdeu, nu e grec. hintre altele, aminteEte cd pe sogia acestuiao chema Naramza, nume vechi tn hrisoavele romdnegti:,,Pentru mine este, vd declar, o mtndrie de a Eti ci d.Sgrumala e romdn din Macedonin; e o mtndie pentru cdtn aceastd Camerd am fericirea de a vedea doi romdni dinTrans ilv ania, trei b a s arab eni, un b uc ov ine an, d. H urmuza -ke, Ei nu vdd nici un romdn din Macedonia. Ideea romdni-smului, tn genere, a avut o putere afrt de mere Asupra mea,tncdt aE fi dorit sd vdd nu numai tn aceastd Camerd repre-zentanEii tuturor ldilor romdne, ci aE fi doit, dacd s-ar fiputut, ca'ptnd Ei la birou sd vdd o vaietate de romdni." '

Unele dificultAli se iviserd gi la validarea mandatului scrii-torului tnsugi, opoziliaaductnd tn Spijin unele contestalii,scrise ,,grecegte gi ruseEte". Este apdrat de Gr. Heliade careevocd meritele sale de literat gi jumalist, dar subliniazd Eipopulaitatea sa de basarabean luminat, cu.noscut nu nu-mai romdnilor, ci Si altor naEionalitdEi" ca fost ,,judecdtor deCahul" Ei colhborator la zinrul bilingt, Viitoruf al revo-lugionarului bulgar Gheorghi Racovslqt. Era subliniatd di-sponibilitatea sa spre toleranld, trdsdturd imporiantd

1 Monitorul. Jurnal oficial al RomAniei, nr. 13, 181 30 ianuarie1868, p.75.

pentru autorul cdrEii pe care o comentdm. Datorttd inter-ven{iei lui Mihail Kogdlniceanu, care suslinu hotdrtt cd ,,oprotestaihtne scrisd tn limbi strdine nici iu trebuie sd, aibdonoarea de a fi prtmitd aci," pltngerile (probabil misrtfica-te) erau respinse Ei alegerea ttndrului savant de 30 de dni tnCamgra Deputaliilor era, tn 12/24 ianuarie 1868, conftr-matd.

Am insistat asupra oficializdrii lui B"P.Hasdeu ca ompolitic,deo qrece elab orarea studiului Istoria toleranfei re-ligioase in Romdnia este legatd direct de noua sa ialita-te.Orgolios, autorul tSi adaogd, sub semndturd-pe ltngdalte titlui-1i pe cel de ,,membru alAdundii Legislativd'..

in debutul Introducerii sale, B. P. Hasdeu face refeirt,cu citate substangiale, la' ltecrdrile Parlamentului Romdnieidin inma anului 1868, cu citate substangiale din documen-tele oficinle, cum ar fi lnesajul domneic din 3 ianuaric Siadresele de rdspuns ale celor doud Camere, Senatul siAdunarea Deputagilor. De altfel, frndrul publicist fineieales, tn l5 ianuarte 1868, membru al comiiiei de redactarea proiecnalui de rdspuns la discurcul Tronului, aldturi de C.A. Rosexi" A. Zeuceanu, Gh. ChiEu, I. Codrescu, M.Kagdlniceanu, care se va recuzA ulterion gi Gr. Lahovari.

Citili dezbatertle parlamentare, ne tndeamnd B. P. Ha-sdeu, Ei velt inlelege raliunea de a fi a acestui studiu. Iar, tnEpilog vorbegte de ,,fapal cel ardinte", politic, care ar fi,^adeidrata cauzii ce ne tmpinsese a lua pana tn mind".Intr-adeviir, prtnpl Carol, tn mesajul siiq abordeazd ,,ocestiune ce tn zilele din urmd a devenit foane delicatd,cestiunea israeligilor*. Suveranul concretizeazd, in conti-nltare: ,, $i,dacd unii profi.find de oarecari suferinge econo-mice s-au tncercat a pune cestiunea pe terenil religios gi aucdutai a deEtepta sentimentele de urii contra israeligilbr tngenere, precum s-aviizut tnultimele evenimente la CdldrasiSi Btrlad, putegi fi sigurt cii acelecercdri sevor nimici" cdVilegileEdrei daudestule mijloace guvemului meu spre a des-co.peri adevdrul Ei a p.une capiit unor asernenea-ineltiri, cttgi spre a asigura societatea romdnii contra relelor rentltate

6

l .II

economice ce educe dupd sine vagabundaiul." 2 Ttrrdrulrege vorbea de ,,sfitlele-prilrcipii", d,e ,,umanitate Si toie'rin6d", tradi5ionale, ale iagiuiii romdne, Ei de hotdrirea dea nu ldsa sd fte violate sub domnia sa.

Probtema sttmise oarecare ecou intemagional Ei eatrebuia tratatd de oamenii politici cu toald atengin. Di'scugiile din Parlament aufost animate. UTiielay depdreres d iu s e ab ordeze chestiune a pentru a nu i se da imp ortanld(1. Negwrd). Affi considerautd ,,i se dd proporgiunitn afardmaiiuh dectt-ea comportd"; ,Smgiune romdnd respinge cudemrcitate injuriile, ce i se aruncd tn faga Eurqpei, taxind-o.netolerantd'i 14. Ldzdrescu). in fine, s-a mai spus cd ,,noin-arut fost niciodatd caracteriza{i dg ury spirit ne.tolera'nt,romAiii fi;nd eunoscuEi printr-un spirit.de " gspitali,late pen:.tnt toEi"-Ei de ,,toleranld cugetatd"(G. Brdtia-'u)- Qg7utegiiD. Sicii, C. it[o4un, C. C6riescu, N. Vrtinov, G" Gitifescu,M" Ru{u, C. Dionisie, T" Anastasiu p-ropun wn-alineat spe-cinl,tn proiectul adresei d.e rdspwns'l-a mesaiul.tronului" cu,pesdahea evrei&scd", care sd linisteascd spiritele" hopl!-nerea, cu unele arnendamente'.este ad.optald, try formq !n.care ia ft citstd de scrtilor tn cartea pe care o preialdm. h{airegdsim fir Istoria toleranfei r-eligioase in Romdnia unfrZsment despre malrcmedani, dintr-o interuenEie a deputa-"mlui G. Ap6stolinnu, Si apoi uneleconsideralii despre cle'rul romdnbsc, bogat reprezentate tn discwliile Senqlyl"l d!"14 si 15 ianuarie7&18, despre legirtmilatea alegerii la IaEi acdiugdrului doctor tn teologie, Romulus Scrtban- Exemple-te retinu.te sfitt suficiente pentru a dernonstra aderengatucrdrii lc dezbateiile din Parlamerttul Romdniei.

Spirit efewescent, B. P. Hasdeu avea.mai totdeaunant o\i, tn"stuaii;e sale, de un advercar. tn cazul Istorieitolerantei religioase,.. acesta pare a fi. Cezar Bolliac,Ttniirul'savant-aderase ta grupirea libeiald de sfrnga, sabconducerealui I. C. Brdtianusi C. A. Rosetti" care obginusetn alegeri o largd majori.tate. Noua sa alian$ii se fdcuse prin-ffiorifrdui:'Jurnal

oficial al Rom&niei, nr.2,41 16 ianuarie 1868,' p .9 .

ruptura de Cezar Bolliac, cu care dusese afrtea campanii depresii de apiirare^a domniei lui Cuza, antiboicreEti Ei anti-conseravtoare. hi zinrele acestuia, Buciumul romdn giTrompeta Carpalilor, B. P. Hasdeu publicase rnulte arti-col.e Ei studii" printre care gi Istoria dreptului constitulionalromAnesq singura lucrare care are o asemdnare, fie giaproxirnativd, cu Istoria toleranlei religioase ?n RomdniaDar apaiEia prelegerilor de la Ateneu despre dreptul cowti-tugional va ft Ei ultima colaborare la foile lui Bolliac. Inci-dentul violent avut cu prictenul sdu tl va face sd nu sealdture grupdrilor liberale de centru - nurnite de el, deni-grator: ,,centrulele aEa-numite libere {1rydepe4tnp." - riva migra spre gruparea de sttnga a lui C. A. Rosetti, omulcare ti suspendase fondurtle pentru Arhiva istoricd aRomdniei, dar care, tn preajrna alegenlor, tl cheamd tnr.edacgia Romdnului, dtndu-i toate onorurile Ei promifndu-i-se, se pare, Ei un post de minstru. In aceste tmprejurdi,numele, anicolele Ei chiar poeziile lui Cezar Bolliac ajungsd fie implicate afrt tn geneza ctt Ei tn textura studiului pecare tl comentdm.

fn nota cu care se deschi.de ,,opusculul", B. P. Hasdeumiirturisegte cd ,,maimulli amici" au insistat ,,asupra nece-sitdEii unei ediliani separate". E de presupus cd aceiagiamici din gruparea politicd ce tl propulsase tn Parlament,sd-ifi cerut sd scrie, tn foileton la ziarulRomdnul, un smdiudrjcumentat despre toleranga tradifunald a poporului no-stru. Nu e lipsit de importantd sd amintim cd B. P. Hasdeufusese ales raportor al comisi.e parlamentare pentru indige-nat.

El aducea serviciinepreluite prin studiul sdr+ suveranu-lui, guvemului" cmanap a majoritdEii pohrtce din carefdcea gi el pane, Ei tn ultimd instanlii ldrii sale, a ciireiimagine fusese d,"forrnatd, tn cercurile diploma:tice europe-ne, prin,, acuzagh: nea de netoleran[d reliogioasd ", atribuin-du-ne, de cdtre ,,bateritle poliglote", ,,barbarismul veaculuide mijloc".

Nici nu se terminaserd bine dezb aterile parlwnentare pe

B

aceastd temd,cd, tn 28 i.anuarie 1868, B. P. Hasdeu tEitncepe studiul promis tn zinrul Romdnul. Ptnd la sfi.rEitultunii februarie, frndrul deputat i$ tndeplineEte datorin.deistoric Ei de publicist", scriind pagini consistente pe subiec',r$tonc {l ae puDllclsa", scrlulu putlrur vufrrLrt'efue Pe tuulvo'

tul ce EFI asurnase. Tot prietenii1dt" m^erytbi ai guvemului"detenhind traducerea inor largi pasaie tn La Revue de laRoumanig pentru a asigrra difuzarea mai largd a id.eilorautorului peste hotare.

Polul negartv al campaniei hasdeene l'a consrttuil, tninterior, Cezlar Bottiac. iri momentul ctnd lucrarea stdtea sdinsd de sub teascurile Tipograftei Lucrdtorilor Asociali, la2 mai 1868, Cezar Bolliac il acuza pe savant cd, prinserialul sdu din Romdnul, servise aprnente propagandeievreieEti Ei, tndeosebi lui Cr6miew tnsuEit penonalitate aorganlzaliilor israelite intema{ionale. p. P. Hasdeu nu semdfosteiteEte sd polemizeze cu prqopinentul sdu, cq mgimult, ti reproduie criticile tntr-o fild atasatd cdrgii sale,invifrnd pe cirtiori sd'"iudece singurt, dupd lectura cdrliaEisd-i aplice directbrulu! pamfietului periodic numit Trom-oeta Caroatllor, epitetul pe care'l meritd.'

intr-aldeial-Istoria t6leranlei religioase in Romdnianu este o carte antisemitd, degi pomeEte de la un,,inCidentl,sraelit": ,scrierea noastrd - precizeazd autorul - o sdfinteze a tmbrdtisa, tn sewul cel'maivast, istoria tnteagd aiolerantei relisiiase tn Romdnin, petrecind tntr-o revistiicompldctd' artiudinea strdbund, afrf de dincolo precum Ei dedincbace de Milcov, tn privinla tutufor confesiunilor fdrddeosebire : protestanli, catolici" armeii" mahometani, ebret,si chiar er6tici iesiti din stnul ortodoxiei."" Adevdrul eiie cd o problemd evreiascd exista tnRomdmia. Legea veche romhneascd tmpd(ea supuEiidomnilor tn oiodocgi Ei neortodocEi, fdrd vreo consecinldseioasd tn exercitarea dreptulrtlor lon In Constituliadin1866, se fdcea unpas tnainte, pe b.aza-.C.onvengiei de la.Paris din 1858, acordtndu-se drepturi politice tuturorcreSti-nilor, deci nu numai onodocEilor. Culal mozaic era tnsdexclus: ,,numai strdinii de rit creEtin vor putea obgine natu-

2, 3arc. 5713.

r

raiizarea."Istoricii considerd, tn genere, cd problema israelitd tn

Romdnia devine obiect -de

disputd, inceptnd din lgdl,9ind, la Paris, este publicatd broEura i'6mancipationisradlite en Rournanie, par un Isra6lite roumaine. Deacum tncolo, evreii renuitd la pozitia rivnitd de ei otniiGtuttci de Unterthan Ei, datd fina s:irualla noufr a piitorrolndne, se grdbesc a cere drepturi depline r. Aceastds.ch.irnbare Ce oprtcd sperte pe mulgi Ei reaipa Ae opozi1ic vatmbrdca forme diferiie, tn-tot cuisil seco'lului af XtX-tta.Atitudinile pro sau contra aveau la bazd, de cele mai multeoi, rnotive economice.'

ln lucrarea pe care o prezentiim, B. P. Hasdeu procede-qzd lq o yicd speculagie. El regine din acuzagiile-cercurileisraelite din extertor doar-pe cea de ,,intoleranld religioasd,,gi demonstreazd cu actelb pe masd, toleran(d 5i osiitalita-tea seculard a romdnilor. Celelalte probleme - plare a nespune el - pn de politica.imigrdiloV Si de interesile econo-mice.ale fiecdrei gdi. Autorul nostru, a cdrui bunicd fusqseevreicd, adoptd un ton sobru, renunltnd acurn la eiceseleregretabile din lucrdri ce apdruserd doar cu doi ani maitnainte: Talmudul, ca profesiune de credintd a poporuluiisraelit gl Industria nalionald, industria stidin^d $i inOu-stria oweiqscS_fa1d cu principiul concurenlei.

B. P. Hasdeu relevd unicitatea lucrdii sale. savantiistrdini" care s-uu ocupat de istoria romdnilor, pricumCib-hordy, Engel, Wolf, Wicini" Vaillant, Quinet,-nu au abor-

dat asemena problematicd, pg care autorul romdn o trecein seria ,,cestiunilor sociale". Ininte delstoria criticdfrndrulsavant romdn tncearcd a defini rosturtle Etiinlei istorice. pewrmele lui Biilcescu, el consi.derd cii este nevbie de o ,,lim-pezire citicd" tn istoiografia noastrd, iar oice demercisnric trebui-e agezal pe ,fundamentul propiu naEionalee-i este predestinat tn concertul european."-

Autirul pune la contribugie izvoare (,,finttni", cum le3 -Cf. f.Qr\?nopg!._Do-mnia luiCuza-Vodi,vot. il, tagi, Editura

Dacia,j9A?, p.179.181.

1 0

nume{te el) diverce romdneEti Ei strdine, pe care le invesrt-gase tn cdldtoria de studii din Polonia, gi le publicase tnparte tn Athiva istoricd a Romhniet Face apel apoi laiarEile cu care venise de-acasd, din Basarabin: de pildd,ctnd citeazd scrierea ly.i Cantemir, Sistema religiunii ma-hometane (nneye) *, nu uitd sd precizeze cd ,,aceastdcarte, de o raitate foarte rnare chiar tn ftusia, se afld tnbibli.oteca Fnea." Nu ocoleEte letopisetele (tn edilia luiKogdlniceanu), arhivele nagionale, scrierile sdseEti, sau un-SuieEtr" tnsemndrt ale unor cdldtori prin fifle romdne(Paul de Alep, depildd). Ctnd nu mai are documente ape-leazd, ca ortce 'Etoric romantic, la poezia populard, lacredinge vechi Ei proverbe. Eyplicd apoi toponimiceromdneEti sau etaleazd aminrtrt. Intr-una din acestea, B. P.Hasdeu evocd o vizitd ,,la Abrud, tn mungii de aur aiTransilvaniei": ,,ni s-a tifimplat a vedea noi tnEine maimulte familii" compuse din tatd ortodox, murnd catolicd, fiica tata, fete caEimumd, gi mai deasupra tncd o fiicd cal'vind, rdmasd de la o altd nevastd, locuind toli sub acelaEiacoperig tn armonin cea mai perfectd. " Milrfi.tia este foarteprefioaiA, deoarece confirmd, fdrd tdggdd, o c6l6tone, peVaie ttndrul profesor a fiicut-o tn anul 1863, tn Ardeal cucare ocane se spune cii a cunoscut Ei pe vi'itoarea sa solic,Iulia Faliciu.

Un capitol Drecurn Religiunea romdnului se constituietntr-o adevAnitA fud spiriiuald a neamului nostru: deEireligi.ogi, romdnii ,,n-au octroi,at niciodatd nimdnui o di'plomd de sanctitate, nu s-au certat niciodatii pentru subti-litdti de teologie, nu s-au tngeguncheat niciodatii denainteaabilzului clehcal, n-aa cinoscut ni.ci,odatd convulsiunilebigotismului, n-au persecutat nicodatd pe cei de altd cr9'd{nEd." Tulburdtoare este pdrerea cd striibunii nogtti stntcreEtini ,,de legea lui Stn-Pauf', care predicase tnainteacolonizdrii DacicL B. P. Hasdeu aduce tn spriiin cttevaopuri tn limba hrtnii, printre care Ei o lucrare a lui G:eory--?TlFilemir,sistemareligiuniimahometane(rusegte),

Petersburg, 1722.

1 1

r

i

T-r

Reichersdoffi,precum Ei un proverb sdsesc. Chiar dacddoctoni tn teolgie pot infirma aserEiunea, mintea specula-tivd a lui B. P. "aaig3u d coro,btri'ii ;; A;;;;;; ;f;;;"d3-a.lyngul tntregii sale cdrEi. Asfer, caracterui toreraii.qesclt$ spre lume gi naturd al tnvdtdtuii apostolului paut(,,sublimul filosofl), din care s-ai fi tmpdrtAsit strdbuniin?{tn, aldtui de sfingenia cuvtntuh,ii,,fraie* tiotii iiTio_rucarut bizantin Teofanys tn secolul W) ,,prin care debutdistoria limbei romdie", la care eresurile'foputo* ou iiiiipe ,,.nefirtate", ne a^prinde imagtnagia,'aitazi" n ifrriiiunei metafuici de facturd crepind,-eiidentd in mitotoiiano a s t rd p opul arii, d a r ins uftcient c erc e t a t il.

Dar nu numai prin asemenea deschideri se imounecartea.attt de ortginald a lui B. p. Hasdeu. EI este un tfiin,Et orchestreazd ingenios documente si idei. lJnele extrasepovestesc infrmpldi extraordinare care te qtrag la lecturdprin ele.twele. De pildd, viala lyi Bartolomed Bruti, unaventurier cu singe amestecat, albanez, venetian si spaniol.stabilit la curtea lui Fetru cel $9hiap, care i$i propisese sdqtragd,toatd Mgl(oya la catolicism Ei care'sfirEelEte tnecatTl apete N$truruL fine treazd aten{ia cititoilor. sd tnche_rcm cd reproducerea unor legende (Daniil Sihastrul). evo_2qrea unorfa.pte.de milostenic Eitoleranld ale lui gtffin celMare sau Mihai Wteazul, preiepte ale boranul,ii ti ,rpu-nereq lyi Cantemir, palaiiile riitropolitului VeniamiiiulcoltttA referingele Ia Vbltaire sau S-hakespeare, vorbesc dela sine despre striilucitul mozaic literar be care ni-l oferdspre lecturd B. P. Hasdeu, acest ,,geniu romantic" si,,iindi_tor de spaimd" al secolului al Xfr-tea romdnesc." ""i

{ll .

t

fI

t!iI

frijI1 ;li_\bf

STANCU ILIN

1 2

NOTA ASUPRA EDrTrEl

in cartea de fald, am reprodus textul edifui Istoria tole-ranlei religioase in Romdnia, BucureEti, TipografiaLucrdtoilorAsociagi, 1868. De altfel, este singura apaigietn volum a lucrdii" deEi, pe pagina de rttfu, citim:,,edi1iu-nea II, revdzrttd gi adausd." Dar, tnfi.la urmdtoare, autorulse explicd:

,,Prima ediliune a acestui opuscul apdruse tn coloaneleziarwlui Romdnul, de unde l-a reprodus apoi intr-o tradu-cere prescurtatd foain francezd La revue.de la Roumanie.

Mai mulli amici insisttnd asupra neceiitdgii unei edili-uni separate, noi crezurdm de cuviingd, satisfdctnd aceastdmdgulitoare cerere, de a remanta din nou scrierea noastrd,fdctnd-o astf.el mai demnd de indulgintea atenliilne cu carefusese primitd."

La finele cdrlti, B. P. Hasdeu adaugd O nota bene, pecare o reproducem:

,,in -momenal

de a ieEi din presd aceastd scrtere,tnttmplarea ne procurd numiirul din 2mai al pamfletuluiperiodic, numit Trompeta Carpatilor, in care d. CezarBolliac, rteEtiind pe semne de cine sii se mai acale, cdcicilki ani de o profesiune netntreruptd se par a fi sleit izvoa-rele domniei sale, face urmdtoarea aluziune la pima ediliea operei de fa1d, iegitd tn coloanele Romdnului:

oCr€mieux acum urmeazd sd-Sifimdryinit rolul numaipin publicitate: a ocdri pre Romdni Ei a ardta publicistiloreuropeni artirolul din jumalul Romdnul, iscdlit ded.Hdjdeu, prin care se dovedeEte cu istoria tn mtnd, cd laraaceasta, ptnd sd nu fie locuitii de romdni, a fost locuitd dejidovi, Ei cd pin urmare nu jid.ovii au ndpddit tn lararomdnilor, ci romdnii au ndpddit tn lara jidovilor; nu lararomdnilor trebuie degertatd de jid.ovi" ci lara jidovilor tre-

L3

riI

I

1-

buie deEertatd de romdni.>Lector'fr @tri sunt rugart de a cduta tn una sau tit

ambele ediEiuni ale acestei scrieri ceet ce ne atibuie d.Cezar Bolliac, Ei dacd vor gdsi neEte lucruri cu totul opuse,atunci sd binevoiascd dumnealor tn6ii de a aplica domnieisale epitetul ce i se cuvine, degi acel epitet, ortctt de pulinmdgulitor, tot tncd nu va fi pentru prima oerd."

La stabilirea textulwi, am urmat, tn genere, normele detranscriere interpretativd pe care le-am stabilit pentru edQiacritic.i B. P. Hasdeu ce se rtpdreEte la Editura Minerva dinBucureEti. Astfel, pentru a regine ctteva exemple, vocala 6,am redat-o prin i tn cuvintele.' atdt > atit, cdnd > cindVocala e a iost transcrisd d, tn cuvinte a cdror grafte a fostinfluengatd ddcurentul latinist: rescula > rdscul6. Alteoi,€ a devenit fte q tn [6rd > lard fie ea ctnd diftongul e subaccent: ac6st5 > aceast5- Diftongul ia a fost trawcris e4dupd consoane africate, oclusive palatale: giamie> gea-mie. La indicativul prezent al verbului a ft" am pdstratforma sunt" precum giforma veche surr'

Am pdstrat, de asemenea, genirtv-dativul substantivelorfeminine altemant: eigi ii.

Consoana s (ss) am transcris-o prin x, tn cuvinte defelul: Alessandru >Alexandru, estras >extras.

Grupul ge, gi a fost redat prin j conformtndu-ne orto-graftei actuale, cu excepEia cutintelor: limbagiq persona-gilt, care reprezentau o reclitate fonertcd.'Numel|

proprti b-am pdstrat tn Jorma scrisd de autor,cu excepEia cttowa personalitdgi ale cdror nume apar astdzisub o altdformd ortograficd; Cogdlniceanu > Kogdlnicea-nu

Am conservat formele de limbd din cuvintele vechi,populare sau neologistice: adecd, concurg, crisov, elocin-te, mullSmitd, punt (punturi), sintuiE. a.

Punctua{ia autorului a fost tn genere respectatd. UnelegreEeli de tipar au fost corectate tacit.

't4

STANCU ILIN

INTRODUCEHE

Mesajul dornnesc, prin care s-a deshis la 3 ianuarie 1868sesiunea Parla,mentului Romin, furtunoasele dezbateri, urrca-te in aceastd privingE atit in Camer6, precum si in Senat, in fine,adresa arnbelor Adundri l-egislative in rdspuns ia discursulTronului, atin:;erd toate gi fiecare pe rind, mai mult sau maipu(in, mai pe ssui't sau mai pe larg, cestiunea toleranlei reli-gioase in Rominia, anurne din puntul de vedere istciric.

Suntem datcri a reproduce aci rnai intii de toat* inseqicuvintele su-\'eran*!ui, Cari au servit apoi drept baz5 pi dreftstof6 pentru lupta parlamentari, dati in mcrnentul interme-diar dintre citirea rnesajului gi votarea adresei:

,,Vin acurn Ia c cestiune, ce in zilele din urmi a devenitfoarte delicatd: cesiiunea israeliliior. Cu aceastd ocaziune re-pet declarafiunea ce ir mai multe rinduri a ficut guvernul meu.Daci naliunea rom6nd in alte tirnpuri nu s-a abdtut de laprincipiile de umanitate Ei de toleranld religioasd, ea nu vaincepe astdzi, in al XIX-lea sf;col, supt dornnirea mea, a violaaceste sinte principii..."

Ldsind la o parte toate discugiunile, pentru Ei contra, vio-linfi Ei rnoderate" din stinga. din dreapta sau din weunul dincele nenumdrate centn:le[e aora-numite libere gi independingi,nevom mdrgini a aborda.ci-a dreptul rezumatul gi concluziunealor, adeci ultima formd, sub care ele au apdrut la lurnind dinintunericul urnelor.

Senatul, degi mai bdtrin prin etimoiogie gi prin vrista legalda rnernbrilor sdi, f6cu in aceastd singur[ imprejurare un sali detinerele, grSbindu-se a rEspunde cel dintii in urmdtorul mod:

,,VLrm da atengiunea noasird cea mai scrupuloasd cestiunidelicate a striinilcr cie ritul israilitean, imigrafi in (ard; cestiu-ne, care nu este nicidecurn suscitatd de vro persecufiune reli-gioas6, -cisi aceasta n-ar ii demn nici de tradiliunile noastrena{ionali in materie de teileranfd, nici de secolul in care trdim,nici d* regimui liberaigi iurnlnat al Mdriei Voastre".

15

1r-

il

ti

{Iq.

ii.

I

iIlIIa

tl'I

itITIli!

Il

De aci Camera nu numai nu crezu de cuviintd de a rdmineacitugi de pulin mai in urma Senatului, ci incd diir contra, voinda da o probd, cum cd n-a intirziat in zadar Ei fdrd spor, a maiadaus pe iqi pe colea cite un adjectiv la cele spuse deja inadresa celuilalt corp legislativ, gi ariume:

,,Incit se atinge de cestiunea cea delicatd a striinilor de ritisraelit Ei imigrafi in [ard, care au gisit ia RomAnia, in toateepocele, o deplind toleranld pentru cultura lor, gi de care sebucurd gi astizi in toatd plenitudinea;careprezintan[i ai nafiu-nii, vom pune atentiunea cea mai pdtrunzdtoare spre a daacestei cestiuni o soluliune satisficitoare, etc..."

Din toate lucrdrile parlamentare ale unei fdri, mesajulprinciar gi rlspunsurile puterii legislative se traduc in generecele dintii gi de preferinfd in limbele strline, se publiCd prinziare, se expediazd prin note diplomatice, in fine se imprdEtiein toatd Europa, considerindu,so c& o expoziliune complecta-',degi laconicd, a situafiunii interne Ei externe, politice Eiadmi-nistrative a statului respectiv.

Aqadard, mullumiti celor trei pasaje relative la israelili,toatd lumea civilizatd va afla, sau cel pufin se presupune a fioarecum datoare sd :afle, cI toleranla religioasd este inRomAnia nu numai o actualitate a secolului, ci incd o sacrdniogtenire ldsatd de strdmogi, o consecinfd a trecutului nafio-nal, o tradiliune istoricd.

Insi intrebarea este, capetele cele diplomatice dinstrdinitate, dispuse mai totdauna prin efectul propriei lor ex-periinfe de a nu se prea interneia pe afirmagiuni oficiale, vorbinevoi ele oare sau nu de a acorda un crezdmint dogmaticcele^i triple aserfiuni din actele noastre parlamentare?

Intrebarea este dacd ei nu vor bdnui mai degrabd de a fiimpingi prin interesul momentului a susline cubrice pret otezd, ce li se va putea pdrea neargumentatd Ei supusd contro-versei?

intrebarea este dacd neamul cel naturalmente sceptic a.oamenilor de stat nu va voi cumva a se convinge el insugi princoprinsul istoriei noastre despre pretinsul spirit de toleranfd alromdnilor ,,din toate epocele" Ei ,,din alte timpuri";. gi apoiatunci?... atunci ce facem noi?

To[i istoricii strdini ai RomAniei, singuri cunosculi in Euro-

1 6

pa, Gebhardy, Engel, Woll Ubicini, Vaillant, Quinet etc., etc.,i-au preocupat exclusivamente de trecutul politic al na{iuniinoasfre, firi sE fi adunat destule mijloace, sau poate chiar flrda fi avut intenfiunea de a atinge mdcar in treaclt cestiunilesociale, a cdrora limpezire critic6, pentru orice lard din lume,este tocmai partea cea mai grea, cea mai spinoasS, cea maiobositoare a studiului istoric.

Astfel, in degert diplomalii gi publiciEtii Europei ar cduta intoate operele de mai sus, vechi gi noi, franceze gi germane,vreo probd despre ,,toleranla religioasd tradi[ionali", cu carene fdlim noi in mesajul Tronului Ei in ambele adrese ale Parla-mentului Rom6n: numile principilor, o cronologie mai multsau mai pufin confuzd, descrierea bitdliilor, menfiunea unortractate internalionale Ei tbierea capetelor, iatd tot ce se poategdsi acolo Ei nemic mai mult decit atita.-

Pe cindinamicii nogtri, cari sunt destui la numdr Ei a cdroraabilitate, exercitat6 prin o indelungatd gimnastici, gtie de mi-nune a profita de orice ocaziune in defavoarea viitoruluiromAnesc, ne vor azvirli in fal6 acuzafiunea de netoleranfdreligioasS, atribuindu-ni barbarismul veacului de mijloc; cre-delioare c-o sd ne justifice curat gi simplu numai protesta{iu-nile catihetice din procesele verbale ale junelui nostruParlament?

Pe cind israelitrii gi organele lor vor sfriga pe toate tonurilegi in toate limbele cl nu frauda comerciald, nu vagabondajul,nu colonizarea prin.sate, nu invaziunea sistematicd, nu releleeconomice, ci nurnai ura contra sinagogei ne-ar fi indemnat penoi la toate mdsurele preventive gi restrictive cite sunt necesa-re de a se lua in aceastd privinfd; crede[i oare c-o sd ajungd celetrei pasaje de mai su$ spre a <lezminfi formidabila baterie decalcmnii poliglote?

Iatd de ce datoria cea mai imperioasd a unui istoric gipublicist romAn, in momentul de fa[d, este de a demonstra prinIumina faptelor auteirtice realitatea secolarei toleranle reli-gioase a strdbunilor Ei plrinfilor noEtri, umplind astfel mdcar inparte lacuna sociatrd, l6sat6 de voie sau fird voie de cdtrdicriitorii occidentali Ei mingiindu-se in fundul congtiin[ei de afi concurs, dupd gradul forfelor sale, la atingerea scopului celuiadcvirat al ,stiinfei istorice, care este anume de a ageza politica

3. 3ar .57. |3 t7

nIIIIIII

fiecirui popor pe fundamentul propriu nafional ce-i este pre-destinat in concertul umanitigii.

- N.e-.am pogori insi. prea jos.dacd in.studiul nostru ne-ammirgini numai cu incidentul israelit, particolarizind gimicgorind cestiunea cea mare gi generald a toleranfei religioa-se in RomAnia.

Ceea ce ne preocupd pe noi Ei ceea ce se pare a interesatoatd Europa nu este un caz momentan, ci existen[a faptuluiconstant cum cd in lara noastrd nici o religiune, nici un cult,nici o credinfd n-ar fi fost niciodatd expusi biciului persecufiu-nll.

D.deputat Apostolianu, ale ciruia opiniuni politice suntfoarte rareori ale noastre, a atins totuEi drept la inimd acestpunt de vedere, fdcind in Camerd, cu ocaziunea dezbateriiproiectului de adres6, urmdtoarea luminoasd observafiune:

,,In tratatele noastre cu Inalta Poartd este stipulat anumecd nici uo musulman sd-nu se poati stabili in [ari gi nici ogeamie sd nu se poati infiinfa pe pdmintul nostru; Ei totugi eunu crez cd strdbunii nogtri, cind au stipulat aceasta, au fostmigcali de simfimintul religios. ci de acela al conservdrii nafio-nale".

Prin urmare, scrierea noastri o si linteze a imbrd[iga, insensul cel mai vast, istoria intreagd a toleranlei religioase inRom6nia, petrecind intr-o revistd complectd atitudineastrdbund, atit de dincolo precum gi de dincoace de Milcov, inprivinga tuturor confesiunilor fdrd deosebire: protestanfi, ca-tolici, armeni, mahometani, ebrei gi chiar eretici iegi[i din sinuloitodoxiei.

Numai astfel ,Europa o si poatd dobindi o convingeredeplind cum cd o iraliurie ca a noastrI, sd fi fost ea agezat-d pemalurile Senei, n-ar fi alungat pe hughenofi, in Spania n-ar fimiceldrit pe mauri, in Anglia n-ar fi produs pe puritani, inGermania n-ar fi dat na[tere anabaptigtilorgi pe tirmii Dundriinu se va apuca niciodatd de a goni legea lui Moise...

ti!

i 'I

1t :ir_f { E - t ^

1 8

I. RELIGIUNEA ROMANULUI

Frenologia se incearci apreciza pe cranul omului o mani-festare exteiioard aplecdrii naturale spre bigotism, observindtotdodatd cI la unii semnul este mai dezvoltat, la allii mairedus, la o seamd lipsegte cu totul.

Aplicind apoi aceastd concluziune citrd popoare intregi,stiintd lui Gali gi a lui Spurzheim nu se sfiegte a stabili oiifer'intd chiar intre deosebitele nafiuni, considerate caunitetilconstatind, bundoari, cd la indiani gi la negriteni indi-cele 6iqotismului este mai mare decit la celelalte neamuri-

Nultim dacd frenologia meriti sau nu-de a figura-in-rindulstiintel6r: dar ceea ce stim este cd nafionalitatea romdnd nu neirezintd nici o aparin!; de acea bos6, dacd ne-ar fi permis a ojudeca dupd date istorice.'

Luindioate popoarele cregtine, unul cite-unul, de.la geor-gianii din munlii Caucazului gfpina la capdtul Irlandei, nu veliIesi ni"i unul,-absolutamente nici unul, care s6 nu [i scos tliniinul sdu mdcar un singur sfint.

Nu se afld in lume irn calendar destul de voluminos pentruca sd poati enumera miile de nemfi, francezi, italiani, spanio-li,olaridezi, englezi, scotlandezi, muscali, polgnir loeqi-etc'eic., cari s-au iivrednicit cu grdmada de a dobindi fdrd dificul-tate cite un loc de onoare pintre cheruvimi gi serafimi-

Aceastd fabuloasd Ei anormald inmullire a impir[fiei ceru-lui era o consecintrd logicd a bigotismului popoarelor, ce ciutaucu o aviditate paiionlti un mai mare numir de obiecte deveneratiune materiali, desfbtindu-se cu un fel de furie in pro-cesiunil in genuflexiuni, in flagelagiuni, sub. patronajul unuinume, in fala unei imagini, dinaintea unui schelet, a unuifraqment de os, a unui petec de stofb-

"Indianul, nemulgdmit de pulindtatea divinitdgilor sale, re-curge la mijlocul de a le mutiplica prin gruparea a o suti decap-ete pe lorpul unui singur- zeu. D.evofiunea europe-ary ainventai o altdiesursd mai pugin complicati, dar fondul rdmine

3' t9

intocmai acelagi!Este un uz stereotip de a acuza casta clericald dc nagtcrea

qi intdritarea feluritelor accesorii supersti{ioase alc difeiitelorreligiuni.

Aceasta se cheamd a lua efectul drept catz6..Bigotismul, mai mult sau mai pu[iir, este scris in insdEi

natura intimd a popoarelor, incit puterea mai intinsd sau mairestrinsd a clasei sacerdotale in sinul unei natiuni a atirnattotdeauna {e la gradul mai mare sau mai mic a aselei predispc-zigiuniprimordiale.

Caracterul indianilor a creat pe brahmini, iar nu brahminiiau creat caracterul indianilor, degi mai in urm6, fiind deja odatd creafi, brahminii au gisit, negregit, folosul lor de amdnline caracterul indianilor.

Tot aEa in Spania omneputinfa clerului a fost un product alnaturei nafionale, pe cind in Anglia spiritul mai practic gi maiegoistic al normanzilor refinea generalmente pe preufi in mar-ginile unui rol secundar.

Ei bine, din toate popoarele creEtine, numai Ei numairomdnii, din momentul de cind apar pe scena istoriei ca onagionalitate separatd gi pind in ora de astdzi, n-au dat nagterenici unui sfint.

Faptul este ciudat gi totugi noi provocdm pe oricine de a neda o singurd dezminfire.

Sinfii nogtri aga-numigi nafionali, sintul Ioan de la Suceava,sinta Parasceva de la Iagi, sinta Filotea de la Curtea de ArgeE,au fost bulgari, sirbi, greci.

In sccolul de fa{d biserica ortodoxd canonizd pe un stareldc la Ncam!, numit Paisiu, carele astfel s-ar putea numdra Ei elpintrc cei mai de sus; trebuie sd mdrturim ins6, cu toatd pdre-rea de rIu, czi nici acesta nu aparline nagionalitdgii romAne,fiinil un muscal, ndscut in Rusia gi poreclit dupb pdrinfi Velici-covskie.

Se mai pretinde, cum cd ar fi fost romAn un sint Nicodem,pe care d.Bolliac il face contimpuran cu Radu Negrul); artrebui insi a decide rnai intii de toate cel pulin epoca acestuiproblematic principe, pe care cronologia noastrd il strdmutdmereu din secol in secol, ceea ce aruncd, negreEit, o obscurita-

ffiiiiifeinchinate, Bucuregti, 1862, p. 10.

20

\':-.

te gi mai mare asupra imaginarilor sfinfi romdni din timpul s6u.-Un Nicodem a fost, in adevir, egumen al monastirilor unite

Tismana gi Vodila, din Romdniacea mic6, sub Vladislav-Vodisi sub nepotul sdu Mircea cel Mare; niciodatd insd numele luiiu este preces indocumentele posterioare de vreun titlu deiuo"iitutL, ci simplu numal se zlce: ,popa Nicodem"6

Biserica noastri a posedat in diferite timpuri bdrbali mari,iluqtri prin Etiin[6 Ei prin moralitate, precum, 4e exemplu,.mi-tropolitul Dosoftei, creatorul poeziei rom6ne literare, sau inclmai bine mitropolitul Iacob Stamati, ndscut porcar din munfiiArdealului asemene-a celebrului augur Attius Nevius dinepoca lui Tarquiniu/, Ei carele intocmai ca Ei acela, rddicindu-se, numai prin invd[dturi Ei prin virtute, din stina ciobdneascdpini la culmea ierarhiei spirituale, a fost un adevdrat scut al'popo."f"i

contra desfrillui deipotic- gi oligarhics; dar ni-ciodatd n-a trecut prin mintea strlmogilor nogtri tentaliuneade a sfinli aceste somitdgi ecleziastice, pe cari bigotismul dinorice alti lari s-ar fi grdbit a-i aEeza cit mai curind gi cit maiaproape d-a dreapta Tatdlui, mult mai P!9us de atifia cardinalii; felul lui Carol Borromeo, intrafi in rai firi voia gi fdrd gtirealui Dumnezeu.

Nu ne-au lipsit, de asemenea, pustnici, eremili, ascetici,ducind ovia{d nu mai pufin duri Ei nu mai,puifn conternplativdde cum se crede a fi fosthcea a tuturor sfin1ilor, ieEifi in primiisecoli ai cregtinismului din fundul Tebaidei.

Astfel a fost, intre algii, acel sihastru Daniil, ce trdia intr-opeEterd de la Voronet, $i pe care $tefan cel Mare il consulta inafaterile bele mai grave ale statului, primind in rdspuns consi-liile cele maipatriotice, bunioard: "nu te inchina turcului, ci tedu la lupt5" 9

Mcmoria acestor eroi ai abnegafiunii religioase r[maseeternd in tradiliunea poporului, insd niciodatd pdrinfii nogtriinu s-au gindit de a le decreta cu o min6 profand aureolasfin[eniei.--E-Vene[n,

Crisoave dacoromine (ruseste), Petersb., 184O, p.6,27

789

etc.Dionys. Halicarn., lib.lll, S 70, ed. Kiessling.Vezi articolul d-lui Kogdlniceanu in Romdnia literard.Neculcea, Letopis.l. 2, P. 199.

21

T

Itt lftf,tItItrnit,

II

II

j

{III:I.

i

Afard de aceasta, in toatd Romdnia dunireand nu segisegte un singur sat, al cdruia nume sd fie luat din nomencla-tura sfin[ilor, precum in Franla, de pild[, statistica ne inpird osuti gaptezeci gi una de localitdgi, numite Saint-Amand, Saint-Affrique, Saint-Calais, Saint-Donat, Saint-Gobain, etc., etc.,filrd a mai vorbi de Spania gi de Italia.

Numai in Ardeal ne intimpin[ din cind in cind cite unsituleg cu nume de Sin-Petru, Sin-Mihai, Sin-Paul; dar origi-nea acestui botez anormal nu este nicidecum romdneascd.-ci!i*p!l o trad_ucfiune literard a denumirilor maghiare: Szent-Mih6lytelke, Szent-Pdter, Szent-P61.

Sunt vro zece localitigi zise Sin-Craiu, ungure$te Szent-Ki-r5ly, dupre numele regelui $tefan, cu a cdruia memorierom6nii n-au ce face, fiind un principe curat maghiargi un sfintcurat catolic.

ln unele locuri ins6, neplicerea natural[ a nafionalitafii dea croi sfinli flrd trebuinfd a'indemnat pe ardeleni de anu-iadmite nici chiar in numile cele traduse ale satelor. modificindarbitrariamente Szent-Ianoshegye in Ntrcet, Szent-Agota inAgnita, Szent-Ersz6bet in Gusturigd gi aga mai departe...

Aceastd repulsiune fireascd a poporului romAn contra a totce compune pestri(ul cortegiu al bigotismului a fost unicafintin5 a modestiei clerului nostru, clruia nu i-ar fi lipsit, desi-gur, nici capacitatea, nicidorinfa, nici tentafiunea de a-Ei atri-bui gi el atrlgitoarele privilegii gi beneficii ale tagmeisacerdotale din Occidinte.

Pe la inceputul secolului XVI, cind patriarcul Nifon, obici-' nuit cu spiritul superstifios algrecilor, s-a incercat de a mergeinainte tot pe acea cale in Romdnia, unde il invitase Radu-Vodd cel Mare, principele Ei togi boierii ii strigari cu indi-gnafiune: ,pas[ gi ieEi din far6, cdviala gi traiul Ei invd[[tqeletele noi nu le putem ribda, cd strici obiceiurile noastre!"lu

Un Hildebrand, un Sixtu V, un Alexandru Borqia, ar fidevenit bltnzi, ca mielugeii, in mijlocul unei asemenea-natiuni.

Ceea ce fdceau fird nici o sfiald iezuitii si capucinji dinSpania, din Franfa, sau din Italia, unde ingigi papif le dddeaueiemple de cea mai tur_pidd demoralizare, nu sb putea petrece

ffiricda-Romdniei, t. 1, parteaz, p.138.- G, Magaini s t o r i c ,1 .4 , p .237 .

22

in Romdnia.O bdnuiald oricit de micl despre abuzurile clerului era

adeseori de ajuns spre a r[scula in contra-i toatl poporafiuneaunei localitdgi.

Astfel, uri crisov de la Matei Basarab din 1649, afldtor inArhivul Statului din Bucuregti pintre actele episcopiei Argeq,zice cd tofi locuitorii oragufui,-a-tit mireni, precum gi preufi,

,,f[ceau dd ris gi de mdscard pe cdlugirii monastirii, arunsindu-le ndpigti ci umbl6 cu femeile-"

in itt ao".rment, din 1636, de asemene in Arhivul Statului,anume din pachetul mofiastirii Bisericani,-ne povestelte cu onaivitate pairiarcald, cum negte mogneni' cirora li se pdrea a finedreptdiiti de cdtrd administrafiunea sintului locag, ,'au mersla casi mbirastirii de-au suduit cdluglrul de lege gi i-au ficutdestul val gi destuld scirbd".

Nu esti nici o monastire in Moldova sau in Muntenia, cares[ nu se fi incredinfat in acest mod, intr-gn-limp sau in altul,prin propria sa experiinfi, despre imposibilitatea unui regimieocratic in fara noastrS.

Pind gi iri cintecele poporane ale- romAnului se restringeacest libeialism al spirituiuinafional' dupre cum se poate jude-ca, bundoari, din urmhtoarea doin6:

Arz6,-te - ar focul, Pddure,$-ai cddea sub o secure!Arde-ar lemnele din tine,Cum arde inima-n mineSi-mi fac drum Pin'la vecine' Si de sus din monastire,iJnde zacinPdrdsireSd viz cirduri de coPile,Care rn6 sfirgesc de zile,$i sd viz Pe draga mea,Care m-am iubit cu eatn coPildria mea!N-ar avea loc in Pimint$i l-ar bate Donnnul Sfint,Cine m-a cdlugdrit$i de ea m-a desPdrgit! .Eu n-am fost de Pusnicie,

ltt

I

23

Ci am fost de voinicie!... ilfnsd lipsa total[ a sfingilor gi pozigiunea absolutamente

subordinatd a clerului, degi sunt doud fenomene foarte carac-teristice gi am putea zice nepilduite in analele popoarelorcreqtine, totugi nu constituie inc[ singurele noastre probe, cumcd romAnii n-au fost niciodati fanatici, dupd cum pretind aceiace ne acuzd astdzi de persecufiuni religioase.

Un popor, preocupat peste mdsurd de cestiuni bisericeEti,ceea ce este o consecinfd ordinard a unei nature bigote, esteexpus fatalmente de a da nagtere la o mulgime de secte reli-gioase, dindatd ce diferite imprejurdri, de pildd sldbiciuneaindMduald a capului ecleziastic sau vro crizd de dezorganizarein sinul clerului, permit spiritelor de a nu simfi pentru momentmina de fier a castei sacerdotale.

Eu inleleg cuvintul lui Dumnezeu mai bine decit vecinulmeu., igi zice atunci fiecare dintre membrii cei mai exaltagi aiunui asemenea popor, cdutind sprijinul ambilioasei sale pre-tensiuni in virgula Scripturei, dacl gtie carte, sau la caz contra-riu in visele unei imaginafiuni brute.

Adepgi naivi sau amdgigi nu intirzie a se grupa in juruleresiarcului gi iatd cd o sectd e gata.

Aceastd observafiune se raportd nu numai la creEtinisrn, cila totalitatea religiunilor: India este un furnicar de disidingelecele mai bizare in dogme gi in culturi, iar mahometismulnumdr6 peste patruzeci de varietd{i, mai mult sau mai pufinabdtute de la doctrina primitivd a Al-Coranului.

Un teolog francez a publicat in cinci tomuri o interesantd'istorie a eresurilor, ndscute in cursul unui singur secol de la

1700 incoace, in feluritele pdr(i ale lumii 12.Efectul natural al sectelor religioase este generalmente o

iritagiune reciprocb, o urd neimpScatd, o goan6 neimblinzitd,ce merge de cele mai multe ori pind acolo, incit dezbind pefrate de frate gi pe tatd de fiu, dupre cum aceasta s-a vdzut inoribilele lupte dintre Franga catolicd gi Franfa protestantd dinsecolii XVI Ei XVII, sau in istoria puritanismului britanic.

Bulgarii, grecii, muscalii, polonii, toate popoarele denpre-jurul nostru, fdrd a mai atinge analele Occidintelui, au suferit,..Tllb-d6a;iifi,

Poezii populare, ed.2, p.229.12 Abb6Gregoire, Histoire dessecfes, Paris, 1828.

24

'\--

mai in togi timpii, de plaga disidentismului religios, pe care nul-au cunoscut numai romAnii.

Niciodatd strdbunii noEtrii nu rsi-au bltut capul de a ghiciprincipiul unitar sau dualismul lui Dumnezev,ca manicheii saualbigezii; niciodati ei nu s-au apucat de a cintdri elementuluman al naturei lui Crist, ca gnosticii sau arianii; niciodatd nule-a trecut prin cap de a cerceta cu d-amdnuntul genealogiaprecisd a Sintului Spirit, ca ereticii bizantini din evul mediu.

O sectd religioasd e un lucru cu totul necunoscut in istoriaromdnilor.

Este mai mult decit atita.Dibdcia politici a Austriei reugi a separa pe frafii noEtri din

Ardeal in doud confesiuni, dintre cari una se alipi cdtre papism,pe cind cealaltd rdmase fideld tradigiunilor greco-orientale.

Oricine insd a vizitat Transilvania, studiind-o ceva maideparte decit pind.la bdile de la Elypatak gi de la Zajzon n-aputut a nu se convrnge ca natura cea preconceputa a naltona-lit6lii.romdne a dejucat cu desdvirgire toate calculele diplo-maltel austnace.

Este cu putin[e de a trdi ani intregi intr-o casi cu doiardeleni, fdri a Eti cd unul din ei recunoaEte supremalia papei,pe cind cellalt o neagd.

La Abrud, in munfii de aur ai Transilvaniei, unde esteobiceiul de a boteza fiii dupa ritul tatdlui Ei fetele dupd confe-siunea ryrumei, ni s-a intimplat a vedea noi ingine mai multefamilii, compuse din tatd ortodox, mumd catolicd, fii ca gi tatd,fete ca gi mum6, gi mai pe dasupra incd o fiicd calvind, rdmasdde la o altd nevastd, locuind toli sub acelagi acoperig in armoniacea^mai perfectS.

In secolii trecufi, cind cdldtorii strlini intrebau pe un romAndespre felul religiunii sale, strdbunul nostru rdsgundea la togigi la fiecare: ,,sum romdn de legea lui Sin-Paul""-

Incd in veacul XVII exista in satul Nemoeqti o bisericugdumbritd de un arbore secolar, sub care tradigiunea nalionalS

-m;6;ument din 1 536 in Monumenta Hungariae historica,pars diplom, t. 1, Pest, 1857, p.368. De asemeneaFieichersdorff ,Chorographia Moldaviae, ed. 1 595,p.50.

4 . 3ax .5713 25

afirma cum cd ar ii predicat insuqi apcstolul. 1aSa5ii din Transilvania, eind se prilejuiegte cuiva vro neno-

rocire, obicinuiesc pini astizi proverbul ,,1-a lSsat ca SintuiPaul pe romdni: er hat sie verlassen, wie Sanct Pnul die Bktch."

Epoca marelui lumindtor al gin{iicr fiind anterioard colo-nizdrii Daciei de citre legiuniie lui Traian, este invederat cdtoate datele de mai sus se rapoartd nu atita la origind, precumia caracterul cregtinismuiui in R.omAnia.

Doctrina aoostolului Paul a lost todeauna fundamentulreligiunii noastre nafionale, gi in adevdr nici un pdrinte albisericei nu s-a ardtat wodatd mai opus bigotismuiuisub toateformele Ei cu toate rezultatele sale.

Cregiinul nu face nici o distincliune de grec si de barbar, decdrturar 6i de vulg, de evreu gi de pdgin; era prima dogmd aSintului Paul.

CetdEenii sd asculte pe principii Ei pe magistralii lor, ziceael mai cieparte, far6 q fi cugetat, micar in treacbt, la principiulteocratic al autoritelii sacerdotale.

Cregtinismul trdiegte prin adevdrul sdu, iar nu prin forma-litdli, nu p-rin precepre, !u prin ordonan[e, nu prinlitera legii,inv5fa, in fine, sublimul filosof al Evanghelului.

Iata de ce, ,,cre6tini de legea lui SinlPaul" in toatd putereacuvintului, romAnii n-au octroiat niciodatd nimdnui o diplomdde sanctitate, nu s-au certat niciodatd pentru subtilithli deteologie, nu s-au ingenunchiat niciodati denaintea abuZuluiclerical, n-au cunoscut niciodatd convulsiunile bigotismului,n-au persecutat niciodatE pe cei de altd credin{d!

14 llia, Oftus variarum in Dacia religionum, Klausenburg, 1764,p . 1 5

26

b _

il. PROTESTANTII iN ROMANA

Sub numele generic de protestanfi, noi infelegem toatecont'esiunile occidentali cite protestar[ in diferite timpuri innumele drepturilor rafiunii contra credinfei oarbe gi surde acatolicismului dezlipindu-se apoi de cdtrd despotismul centralal Romei papale spre a forma cercuri religioase separate giindependin\i, bazate mai mult sau mai pulin pe principiulliberului scrutin individual.

Englezul Wicleff pusese in secolul XIV prima temelie atuturo"r doctrinelor protestante ulterioare,

-stigmatizind cu

energie imoralitatea clerului catolic, fdrd a crufa insdgi nefali-bila persoanb a papei.

Boemul Ioan Hus transplantd in Europa continentald idei-le reformatorului britanic, formind o sectd compactd gi devo-tatd, aciriia propagandd se l6[ea cu repeziciune: fulgerului.

Se gtie in ce mod perfidia cardinalilor gi migelia impdratuluiSigismund atrase prin linguEiri gi prin promisiu_ni pe curajosulcap al husigilor dinaintea conciliului de la Costanfa, undetrddarea l-a asasinat apoi sub formele exterioare de justilie; semai gtie ins6, totdodatd, cd aceastd nedemnd curs6, urmatd deproscriptiuni si de cruzimi inchizitoriale, nu servi, ca totdeau-ira, Aeiii nuniai la int[rirea noii religiuni, a cdriia refea seintinse in curind peste toate provinciile limitrofe germane,polone qi maghiare.-

Nu este aci locul de a povesti eroicele lupte ale husigilorcontra forfelor coalizate ale papismului, nici miraculoaselevictorii ale faimosuluiZizka, nici cdderea sectei mai mult prinoboseala de a tot invinge decit prin efectul de a fi fost biruili,dupre expresiunea lui insuEi papa Piu II.

'Nu vom atinge de asemenea strinsa legiturd de filialiuneintre murindul husitism gi niscinda reformi a lui Martin Lu-ther, doud verige invecinate ale unuia gi aceluiagi lan1.'Ceea ce ne intereseazd acuma este specialmente rolul ace-steiprime manifestafiuni a protestantismului in privinfa tole-

a

27

I

I

I

I

rantei religioase a strdbunilor nogtri.O bula papald de la Eugeniu IV, din 1444, aratd, in termenii

cei mai clari, cd deja atunci, adecd d-abia fteizeci de ani dupdmoartea lui Ioan Hus, sectarii sdi, gonili in toate direcgiunilede trdsnetele catoiicismului, gdsird un refugiu, o primirc. obucatd de pine sub cerul Romdniei.

intr-o altd bul6 cu doi ani mai posterioard, anume din 144(t,acelaEi papd se exprimd gi mai limpede zicind: ,,afldm cu ccamai mare despldcere, cum cd in regatul Moldovei E-ar fi addpo-stind o mulli4e de eretici, mai cu seamd din aborninabila sectda husitilor.i 15

Coirfruntind datele cronologice, apare ldmurit 0d aceastiprimd numeroasd imigragiune a sectarilor lui Hus in lVloldovatrebuia si se fi intimplat cam pe la anul 1435, adecddupl ce inbitdlia de ia Lipan de lingd Praga, intre partidulcatolicgi intr,:acel protestant cdzuse dupd o eroicl rezisten[d ultimul cap altabori(ilor Ei demnul succesor alluiZizka Procopiu cel Marc.

Pe la 1460, deja sub domnia nemuritorului nostru $tefan-Vodd, o noui gioatd de husigi veni sd ceard ospitdhtut"oromAnilor, fiind persecutafi in Ungaria de cdtrd regele MateiCorvin, sau mai bine zicind de cdtrd fanatismul episcopilorcatolici.

Nemine nu poate pune la indoial6 religiozitatea ortodoxd alui $tefan cel Mare, care nu ldsa a trece nici un an fdrd sdzideascd cite o-bisericd, nu ldsa a trece nici o lund fdrd ainzestra mondstirile cu daruri in bani Ei in natur6, nu ldsa atrece nici o shptdmind, nici o zi, nici b ord, fdrd a semnalapintr-un act de devofiune, bunSoard prin impunera unui postpublic, prin pelerinaj la grota vreunui eremit, prin transcriereaunui exemplar de Biblie gi altele, toate cu ajutorul gi cu sfatulvenerabilului mitrcpolit Teoctist.

Ei bine, acest principe, atit de pravoslavnic, nu se sfii totuqia primi sub aripa protecliunii sale, nu numai pe husilii cei gdsilide mai nainte in [ard, ci incd gi pe cei sosili din nou de gloaiaungurilor.

!gg"l aEezdrii nenorocigilor fugari, formind o colonie omo-gena Ei numeroasd, era mai cu seamd la Prut, unde indusria lor

-5-f<em6iy in- Kurz, Magazin ftir Geschichte Siebenbirgens,r.2,p.49.

28

L: : : .

-T

zidi case, ciddi templuri, sddivie Ei astfcl dede nastere orlgelu-lui HuEi, alcdruia nume conservd pind astdzi memoria fuhda-torilor sdi.

Ace,gsti origine, indicatd deja demult de cltre istoricii ma-ghiari_ r-o, se poate verifica acuma, intr-un mod mai pe sus deorice binuiald, mulgdmitd unui prefios document, extras dinArhivele Vaticanului, gi pe care noi il vom atinge mai pe largcu citeva rinduri mai la vale.

Dupd moartea marelui $tefan, fiul sdu Bogdan cel Orb,atras, pesemne, prin pitoreasca situa{iune gi salubritatea cli-mei, iEi alese in Hugi punctul regedin[ei sale ordinare, dupdcum se dovedeEte prin numeroasele-i crisoave, datate maitoate din acest tirgugor.

Prezinla personald a principelului Ei a curlii sale in mijloculunor eretici, contra cdrora fulgera toatd Europa, n-a turburatnicidecum siguran!a religioasd a husililor, ldsaii sa-Ei plzeascdin linigte credin{ele cele mogtenite de la Ioan Hus gi intdriteprin insugi singele martirului de la Costan{a.

Preste un secol gi jumdtate dupa prima apariliune a protes-tantismului in Moldova, ungurul Giorgiu Vasari, secretarulepiscopului de Camenila in Polonia, scria urmdtoarele rinduricdtre ntnfiul papal, italianul Vincenzo da Portica, cu data din20 august 1571:

.. ,,Vd inqtiinfez, cum cd Michail Tabuk Fegedin, predicatortbarte elocinte, maghiar de origine, ne-a adus la cunoEtinfd cdungurii, stabiligi in $oldova, anume in oraEele Hugigi Roman,precum Ei in. satele de penprejur, ceva ca la doui mii deoameni, ratdcigi dintru-ntii in eresul lui Ioan Hus, au imbrd(igatacum relisiunea catolici I / "

Sgri-a iaptelor de mai sus, adecl cele doud bule papale,tunda{ir-rnea Hugului sub $tefan cel Mare, imprejuiareareEedingei lui Bogdan cel Orb gi, in fine, raportul unguruluiVasari, concurg a ne procura urmitoarele concluziuni riguroa-SC:

16--T1morffi AgoHungariae,additamentum,p.2T,dupiedil iuneaCassoviae, 1734. Ct. Chronicon Fuchsio-lupina-oltardinum,Coronae, 1847, p.25, nota.

17 Theiner, Monumenta Poloniae et Lithuaniae, Romae, 1861, 1.2,o.762.

:I:

29

1. I{usilii au fost primiliin RomAnia tocmai atunci cind nu-giputeau afla nici un loc de addpost in toatd Europa.'

2. Cutot barbarismul secolilor XV gi XVI chiar in lirile celemai civilizate ale Occidentuiui, aceastd sectd protestant[, in totcursul existengei sale, nu suferi din partea strdmogilor nogtricea mai micb umbrd de persecugiune-

3. Toleranfa romdnilor, pentru toate religiunile in genere'era atit de absolutd, incit firi a face ingii propagand[ altora, eipermiteau tuturor celor de alt[ credinl[ de a-Ei m6ri numhrulprozeliti lor, convertindu-se unii pe alli i-'

Astfal, pe cind protestan[ii din Moldova deveneau catolici,fdrS nici uh semn de despllcere din partea strdbunilor nogtri,catolicii din fara RomAneascd, viceversa, deveneau prgte;stanfi gi ar fi putut deveni chiar musulmani, fdrd ca romdnii sdle fiiratat cea mai micd p[rere de rdu de a nu-i vedea intt Cmai bine in sinul ortodoxismului.

Celebrul Giovanni Botero, carele scria in epoca lui MihaiViteazul, bazindu-se pe relaliuni autentice din cancelaria pa-pal6, ne dd urmitoarea prelioasd notild statisticd despre stareaielisioasd a f6rei Romdnegti:

Jn Tirgovigte se numird o mie de case de romAni ortodocgisi doudzeli ri-doud case de catolici, sagi qi unguri, posedindicolo doud bliserice, una a sintului Francisc, astdzi ddrimatd, gi

cealaltd a sintei Maria; dar in lips[ de un preot catolic, ei seservesc cu un plstor luteran, precum se face aceasta de aseme-nea la Cimpulung, unde sunt noud sute de case, dintre caripatruzeci de sari, ii in Rimnic, unde acegtia stdpinesc doudzecide care".18--

O"pa calculul mediu, generalmente aprobat in stastisticd19,numeiindu-se cite cinci locuitori de fiecare casd in tirguriordinare qi cite qase in oraEe mai mari' ne incredinfdm astfel,cum cd pe ta t5eO poporafiunea Tirgoviqtei-nu.trecea-peste6200 de oameni, iaf aceea a Cimpulungului d-abia se ridica la4000, dintre cari togi aproape 35Ode catolici luteranizafi, afardde vro sutl in Rimnii, adicd in total vro 450 pina la 500 deprozeligi protestanli.--TE-E

otero, Re I azi o n i u n iversal i, Y enezia, 1 600' t. 3, p. 95'19 Cibtario, Della economia politica del medio evo, Torino, 1861 ,

t .2, o.47.

30

t--

Prccuci vedcti, deparie de a exerc;ta cea *rai slabd acfiunerenresivd contra rclislunii protestante, rcmanui. dir' cotttra, nun',-i*ol ii acorda libjrtarca i-ea mai depiina a ccnfesiunii gi acruitului. ci inci ii i,lai incaduia dc a propaga crerlin;e!e sale, i;ri

ele a imiriaqiga ea insuqi elLeie . ioi ati '"a de conirarie tradi{iuni-ior biscricii t-rrtodt;xe.

in Mcid*,'* c;tii'riicii eorlverieau pe husili, iu fara i{omAne-asci lulcrtlnii eq.inv;:itr,:au per ciltolici. iar str:lhgnii ni:5tri pri-veau in amb";le cazr.:t! i:u siige rece la acesi- i'.r1:ie-- dc: leokgie'fdrd cs sI lc tre;ti:d r:':iiar prin cugetare cie a cilnverti ei pi:

accja ce m?nc:lit pc iiii::lntui ncsln: pinea ,si sarea rorn&n-easch'in acesrl tolei:rn'ia :'e iigic:rsa nen!ru protesttrnii. ronrAnii nu

fdceau fuiciOdatI vrb eiifeiinli inire numcroaseie secte. ie;ile<Jin sinul ma.rii rev*ii.tiiuni spiriruale car ciecic o noua fai}^Europei in sccoli! l ' lV;i XVI.

Vlzur lm dr ' ia tr i* i r .us rrc hurl i r 1i pe luict 'ani .in i -c5.5 a viz- i iar lq. imAnia insu. l i i rdl ianul Frrncesc* Stanca-

ro, unul elintre ereiir:ii cei mai exaltaEi ciin epoca Refbrmei, alecdruia opiniuni extreme contra divinitalii cu Crist revoltauegalmente pe discipo$i luiLuiher gi pe ailui Calvin.-

,,stancari; :i plciar la romAni: Siancarus abiit ad Valachos",scria atunci c*lcbrui Melancliton itttr-o epistold cdtrd amiculsiu Catncrarius"2o

Sectr evanghelic[ avca. de asrmenea' o bisericulS gi unpdstor rl s{u la Rin:nic, despre {.-'';1re se gdsegte o menliung subanul- 1.642."'

Am putea inmuiii cxc;npicic. daca inteliunea.noastrd ar ficle a schila i,stt;ria rbliti,:nilor in RomAnia,.pe cind modestulplan ai lucrarii de faiilnc silegie a ne mdrgini strictamente intestiunea tolerantei.io ceri clcdem cd am limpezit-o indestulin privinla protesiantisnrului. ir-rcit sd ne fie.permis a trece maicieparte 1a iitualiun.:a isioi'ir:i a catolicilor in lara noastrd.

I)ar nu!Ni se r,;r spunc. poalc" cutt.t cd istoria romAni.nu este lipsitd

nici ea clc u'n m.iient oaresare de goand religioasd.contraprotestantismului.=sianume in Moldova pe la 1563, dupl moar-_ffitanchtoniac!Camerarium,pag'688;apudosso|inski,

W iadomosci lti storyczno-kryty czne,Lwow, 1852, t'4, p.363 nota.21 -Cronica lui Kraus, ap. Kurz, Magazin,l.2, p'212'

3 1

tea lui vodd Iacob Heraclide Despota, mare partizan al Re-formei. ce adusese in lard mai multe familii deprotestan{r clediferite secte gi suslinea prin toate mijloacele lafirea ttoctiine-lor luterane in Romdnia.

Catastrofa lui Despota a fost o revoluliune politici, iarnicideeum religioasd, gi dovadd este cd poporul, mai nainte dea izbucni flacdra, cerea de la acest principe, intr-o zgomotoasdaduna.re ldrdneascd de pe cimpul Hotinului, nu ca sd scoald peeretici din !ar5, ci numai ca sd depdrteze de linga sinb feconsiliarii cei rdi, deqi totodatd foarte pravoslavnici, intre carivocea romAnilor indis.^a mai cu seamd cu iritagiune pe unvlddicd curat ortodox.2?

Dupd moartea lui Despota, au fost urmdrili o bucatd detimp toli amicii sdi politici, de toate riturig, creEtine qi necregti-ne, i5ra deosebire. 'at i t spaniol i i cei catr , i . precum nemti i ;ei.reformali, precum grecii cei pravoslavnici, precum armenii ceischisrnatici, precum evreii cei rabinigti... dar nici o perseculiu-ne religioasd.!

Crima nalionald consista atunci de a fi fost cineva dintreoamenii fosniltti principe, fdrd a fi intrebat, dacd se inchind luiDumnezeu dupd ritualul papei, al partriarcului de Ecimiadzin,alTalmudului sau al confesiunii de Aussburs...

--7-m m e r-tifa J ac o b i D e s potae, V ite bergae, 1 587, p. g6.

32

T FII

, f

i tI1

ilr. eAToLtctsMUL iru nouarun

Materialurile reiative la toleran{a str6buniior noEtri in re ,spectul ritului apusean fiind in gencre prea numer{:}ase" sult-tem siligi pe.J-c parte a subdiviCe acest capitol intr:o serie desecoli, iar pe d-alta de a alege din fiecare ni:mai elemenieiecele. mai pufin cunoscute predecesorilcr ncgtri pe cimpui isto-riei nafionale.

$t. Secolul XIV

Ilustrul Miron Ccstin, in poemul s5u poion despre fundareafdrilor rom6ne. zis* c;d sagii gi ungurii ar fi fcsi primii locuitoriai oragelor mcldcvene gi muntene, adugi de citrd Negru-Voddgi de citrd Dragog din Ungaria gi cin Transilvania, intr-adinspentru ca rorndnii sd se poatd acupa numai cu treabaostigeascd, locuind pe c?mpie gi prin sate, unde formau cete dearcagi 6i de cdldragi ,gata in tot momentul a zbirndi sdgeata gia da pintenicaluiui.'

Cu alte guvinie, majoritatea i;oporaliunii urbane din seco-lul XIV ar fi fost catclici, ceea ce ne explicd oarecum facilita-tea cu care chiar r.riiii principi romAni Cin acea epocd seirrdemnaserd a iml-rr6Eiga ritui occidental, iar mai cu seamdLafco-Vodd din Moldova 5i Al5:xandru Basarab din Muntenia,arnbii cam de pe la anul 11150. ra

Noi insd, ldsind cu totul la * parte faptele deja cunoscute dinistoricii precidinii, mai ales din Sulzer, din Benk6 gi din Engelne vom mdrgini a atrage aci alenfiunea numai asupra unui act,conservat,in originalul ldtinesc in Arhivul Capitolului din AlbaIulia si pe care nu l-a citat pind acum, din intimplare, nici unul--FTuFiffikclr'ski,

Pr'snra (Opere), Lw6w, 185G, t.t,p.239-27 4.Aritiva istaricd a Rom^niei, t. 1, part. 1, p. 1 67-1 68.

24 $incai, t. i, p. 338-3ir9. Theinerj Monumenta Hungariae, t.1 , p.691 .

5. 3ax.5713 JJ

din inaintaqii nogtri.Documentul se inceoe asa:,,Vladislav, cu gralid lui'Dumnezeu gi a regelui Ungariei.

domnul J5rei RomdneEti, banul Severinului gi ducele deFdgdrag, anunfim mila gi favoarea nostri tuturor credin-ciogilor nogtri cetdfeni, indigeni gi colonigti de orice nafiunesau limbd, din toatd intinderea statuiui nostru, origicili vor fiprofesind ritul gi inv5f5tura Sintei Biserici Romane".

Apoi principele constatd gi recunoaEte vechiul drept al epi-scopiei catolice din Ardeal de a avea totdauna ca regedingd inJara RomAneascd cite un episcop sufraganeu, adeci depen-dinte de la ea, dupre cum il avusese deja sub pdrintele luiVlqdislav-Vodd gi sub ceilalgi predecesori ai sdi.

In fine, documentul se incheie in urmdtorul mod:,,/qadard noi poruncim cu asprime tuturor castelanilor,

comiiilor, judecilor gi celorlalli oficiali ai nogtri, ca sd nu cutezepricinui, atit zisului episcop sufraganeu al episcopului de Tran-silvania, precum gi oamenilor din cortegiul sdu, nici o piedec6,sup6rare sau turburare, ci din contra s6-l suslind prin tot feliulde favori gi de ajutoare oportune, dupre cum este pldcereanoastrd; datu-s-a in Argeq. in S{gbatoarea Verginei Ei martireiCalerina, anul mitttuirii i369" "'

In faga acestui act de inaltd toleran(d religioasd, noiintrebdm, oare ce specie de valoare mai poate avea teoria ceanoub a ziarului Trompeta Carpalilor, cum cd catolicii n-ar fiposedat niciodatd dreptul de a avea un episcop al lor in faraRomdneascd?' Aceasti aserfiune e cu atit mai ciudatd, cu cit autorul Su,devenit actualniente extragelos pentru exclusivismul pravo-slavnic, a fost tocmai durnnealui acela, din pana cdruia iegise cuciliva ani mai nainte urmdtoarea anatemd rimatd contra orto-doxiei:

,.Frumoasd-fi e natura, o beld Romdnie!Avutb gi intinsd e vesela-1i cimpie,De Dundre udat6, umbritd de Carpafi.De [i-ar li dat norocul cit ai de la naturd,De ir-ai fi fost trddatd de bruta imposturd:

25 Battyanyi,Leges eccleslasticae Hungariae,Claudiopoli, 1 827,1.3, 0.217.

v

34

Coreligionarii, ce ai privit de fra[i...Ai fi mai onorat6, ca o suror mai mare,De rudele-gi d-aproape, ce te nesocotesc!Printr-o fatalitate, fusepi greEitd tareDe te rupsegi de Romal6, ritulcel grecese!...Aceasta-ii eite culpa de n-afli minqdiere ̂ -in sinul c'asei tele. in care cu pldceie etc."zo

I Z. Secolul XV

Nici un principe romAn nu s-a ardtat vreodatd mai rivnitorpeniru proiperitatea bisericei ortodoxe, decum cronicele gidocumentele ni reprezinti anume pe domnul moldovenescAlexandru cel Bun, al cdruia regim imple mai toati primajumdtate a secolului XV, formind un lung-interval de paceexterioard gi de organizafiune internd, adecd o adevdrati ano-malie in sinul unei totalit5ti pline de neastimp5r, de lupte, defurtund. de amestecdtura.

Cronica lui Urechie descrie pe larg activitatea cea eclezia'sticd a acestui principe in[elept gi devot:

,,Fdcut-a doud monastiri mari in Moldova, Bistriga gi Mol-dovila, Ei le-a inzestrat cu multe sate gi cu vecini gi cu helegteiegi cu veEminte scumpe gi cu odoare"-

Si daca s-a v6zut luminat in cinstea domniei, in doi ani aidorirniei sale, fiind mai intreg gi mai cu minte decit cei trecufiinaintea domniei lui, gi multe nevoind spre cele de folos sufle-tului sdu, adus-a cu mare cheltuialS din lard pdgind sfintelemoatte "a marelui mucenic Ioan Novii Ei le-a pus intru a seavestitd cetate, ce este la oragul Sucevei, cu mare cinste Eip-ohvalS (laudd), de fericirea domniei sale gi de paza scaunuluisau.

$i intiia datd a trimis la patriarhul de la Rdsdrit de a luatblagoslovenie Ei a fdcut mitropolit gi i-a dat scaun o sintdmonastire in oraEul Sucevei sd fie mitropolie, lingd curteadomneascd, dindu-i multe sate gi ocine (mogii) sa fie de po-sluEanie (ascultare) sintei mitropolii;dat-a gi o seamd de !inu-turi in eparhia mitropolitului, fdcindu-l epitrop legii-

Mai fdcut-a gi al doilea episcop, dupd mitropolit, la sinta26 Bolliac. )dd la Rom*nia.

35

monastire in.orag in Roman, gi-i dedeeparhie o parte delrnutun pe sub munte in jos.

Maj fdcut-a Ei al treilea episcop la monasrirea Rdddut sieparhie i-a dat {inuturile.din lara de sus despre gara leEeascti

Dacd a agezat vlddicii, le-a fdcut cinste mar-e, cd 6_a ousscaunele de au gezut din dreapta domnului, maisus, adecd maiaproape de de domn, rtccit to{i sfetnicii...

-Ei bine, tocmai acesiprincipe atit de pravoslavnic al patriar-cului constantinopolitan, acesi amator de moaEte, acest funda-t9r.de monastiri Eide episcopate, a fost totodatd un protectordeclarat al catolicismului, pe care il profesa in toatd libertateasolia sa, fiica unui magnat maghiar din Transilvania.

Incd in anul 1646 se afla in biserica catolicd de la Baia oanticd inscripfiune latind, pe care a copiat-o atunci cildtorulMarco Bandini in interesanta-i relafiun^e inediti despre *tu."ipapismului in Moldova Ei care sundln traducere aEa:

-.,Acest templu in onoarea prea-fericitei Fecioaie Maria s_aedificat in anul 1410 de cdtrd ilustrisimul principe Alexandru-Vodd, a cdruia consoartd de pioasd memorie l\iargareta ,aceaici sub baptisteriu, odihneas-ci-se in via{a cea ete"rnd pind laresurecfiune, amin".

Sd trecem acum in lara Romineascd, unde domnea Vlad_Vodd poreclit Dracul, tatdl faimosului Tepes, nu mai nutincunoscut decit fiu- sau prin o energie ae iier in administiatiu_nea interioar6 a statului gi prin o vitelie eroicd in focul u'neibatalii, incit o poemd geim-and contimpureand despre expe_difiunea de la varna mdrturisegte cd puternicul sultan Amuratnu se lemea de nimeni, ca de ,,Trakle gross waida von Wala_

" . * 7 A

cner .--in arhivul monastirii franciscanilor din Cluj se pdstreazd

urmdtorul act, descoperit de cdtre rdposatul cohite'Iosif Ke_p6ny Uipe care noi nu credem de prisos de a-l tratluce aci inintregulsdu:

,,Io Viad, cu graJia lui Dumnezeu domnul fbrei Romdnegti

27 Letopis.,t.1, p.103,104.28 Kem6ny, lJeber das Bisthum zu Bakov,in Kurz, Magazin, t.2,

p .1 5 .29 Karajan, Gedichte Beheim's,in euellen und Forschunqen zur

v ate r l. G e s c hichte, Wie n, 1 849, v ers.7 32-7 42.

36

gi ducele fdrelor de Amlag.gi de Fdgdrag, facem aten[i prinaceastd scrisoare pe to{i, cine o va vedea, cei de fatd si ceiviitori, cum c[ iatd serenisimul domn Sigismund, cu gragia luiDumnezeu regele rominilor, Ungariei eic., suzeranrri .rLstrrr,la a cdruia curte ne afl5m acum din cauza unor afaceri foartegrave, avind a trimite o seamd de venerabili si relieiosi frati dinordinea minorililor in pirlile ldrei RomAni:gti, llpsile ac'tual-mente cu totul de mingiierea spirituall a sintei biierice roma-1e; agadar[ pentru ca acei frafi sd poatd avea din parte-ne totfelul de ajutor, de protecfiune gi de favoare, ordondm Ei reco-manddm cu stdruinfd, sub pedeapsa celei mai aspie ne-mulfumiri a noastre la cazde orice abatere, tuturor gi fieclruiadin locuitorii Jdrei RomAnegti, fie cdlugdri, fie boieri, fie deorice demnitate, condiliune, stat sau ordine, intrucit sunt su-pugi jurisdic[iunii noastre, ca sd fie datori a acorda acelor fratitoatd cinstea cuvenitd preolilor romdnegti, ldsindu-i a lucra iia veghea la propagarea Ei la conservarea credinlei ortodox-edupre propriul lor rit, ingdduinduJe libera intrare pi liberagedere, fdrd a-i turbura, fdr6, a-i supdra gi f5r6 a-i vitdma citulid9 pu{in in mergere Ei in intoarcerb, fiind la mijloc autoritate;gi testimoniul acestei scrisori a noastre, pe carb am ordonat ao redacta marele nostru vornic, expediind totdeodatd, pentrug. ryai mare siguranfd, noi ingine un duplicat scris itr limbadiplomaticd a Jdrei Rom6negti. Dat in Ntirnbgrg, in p64ileGermaniei, a lui februariu in I zile, anul143f -30"

Cati sd observdm in treacdt cd tocmai in timpul petreceriilui Vlad Dracul la Nrirnberg, de unde eliberase ciisovul de maisus,. impiratul Sigismund,

-despre care noi vorbirdm $eja incapitolul precedinte, se ocupa cu organzarea uner lmense

perseculiuni sistematice contia sectei husililor: astlelse aflauacolo fald in fa1d, unullingd altul, un monarc de prima ordinedind exemplul netoleranfei religioase.celei mai inviergunate, Eiun mic principe rominesc, ce nu se sfia a declara in gura mare.cd toate confesiunile creEtine sunt deopotrivd ,,ortoEoxe", fie-care din puntul de vedere al propriului sdu rit.

Alexahdru cel Bun clddind templuri catolice aldturea cubiserice romAne qi Vlad Dracul recunoscind preutilor paoistasiabsolutamente aceleaqi drepturi $i aceeasi ionsiieraiiuhe. d'ecari se bucura clerul nostru nafio-nal, neicutesc Oe treUuinga@gazin,t.2,p.45.

:|':I

?

:II

It

II

I

37

de a mai enumera aci o multime de alte probe de extremdtolerantd religioasd a rom6nildr in privinla ritului occidental intot cursul secllului XV; cu atit mli ales cd dintre togi ceilalliprincipr affteriori qi posteriori din acea epocd, nici unuln-a fostinai piavoslavnic d6cit Alexandru cel Bun, nici unul n-a fostmai irud ca Mad Dracui, nici unul prin urmare nu putea fi rnaidispus pentru nigte acte de fanatism gi de goani...

S3. SECOLUL XVI

Numele lui Neasoe.Vodd este tot atit de poporan, tot atitde simpatic, tot atTt de etern in memoria iom6nilor, ca Eisuvenir-ea lui Mircea sau a lui $tefan, a lui Alexandru cel Bunsau a lui Mihai Viteazul, desi-acest principe n-a domnit nicimdcar zcce aniEi n-a cbEtigainici mdcar o singurd bdtdlie.

Amic cu toaG popoaieie invccinate, iubit de cdtre poporulsdu, fericit in sinul familiei sale, trdind in pace chiar cu turbu-lenta $i ambilioasa boierime, el n-a cugetat, in tot intervalulregimilui siu, de la 1.512pind la 1521, dedtnumai la inflorireabiibricei romdne, pe care b considera totdauna, mai mult p-oatede cum ar fi fost de cuviinfd, ca o parte integrantd din ecleziaecumenicd orientald. Toatd viaga lui Neagoe-Vodd se reducc,mai mult sar, mai pu[in, la urmdloarea ser]e de lapte evlavioa-se, dintre cari nuina"i o jumltate ar fi fost suficiinte spre a fiputrlt procura unui regd francez sau german splendodrea ca-nonlzauunll:

. 1. D-abia urcat pe tron, indatd sd gr5bi a scoate o frumoasieditiune a Evanehe^liului, executiJd c[ un lux ce ar lace onoarechiir artei tipoq"rafice de astdzi.rr

2. Edifica'sJperba bisericd de la ArgeE, gloria arhitectonicda Rom6niei, sari mai bine zicind unufdin-monumentele celemai strllucite ale arhitecturei ecleziastice orientale in genere.

3. Scrise in limba romAnd o serie de tractate de filosofiemoral6, conservate intr-un codice din secolul XVII in bibliote-ca national5 din Bucuresti, ti in cari la toi pasul, cu cale sau fbrdcale, iranspird profundd pr-eocupafiune t-eologicd.

4. Fus'ese 'amicul

peisonal'cej mai intim al patriarculuiconstantinopolitan Sin'tul Nifon, carel numea cu efuziune ,,fiu--trcdobescu,

in Sevlsfa romdnd, t.1. p.816.

38

al SdU Suflet eSC,,: Ttyelpartgov rryr*.325. Nemulgdrnindu-se de a inzestra cu bogate ,claruri mgqa-

stirjle romdne din Muntenia, intinse.pinefaceriie sale chiarasupra sintelor locaquri din Moldova."

6. Ferindu-se de aliantd cu o principesd ncortodox5, lud defem.eie pe Despina Miliga-, fiica dbspotului sirbe$c Lazdr Geor-geqcl." 7. Cheltui milioane pentru suslitterea aproape a tuturormonastirilor grece din muntele Atos, din Constantinopole. dinSinae, din Idrusalim, etc., incit cronicarul contimpurean ex-clamd cu emfazS, incurcind qi deznaturind o mulgime de numiproprii: ,,si zicem dempreund toate cite sunt in Europa, inTra'cia, in Elada, in Ach-eia, in Iliric, in Cambania, in Elispod.in Misia, in Macedonia, in Tetulia, in Sermia, in I ugdunia, inPefiagonia, in Dalmalia, qi in toate laturile de la rbsdrit pind laanus Ii de la miazdzi,binh la miazdnoapte. toate sfinteie bise-rice id hrdnea Ei multd.mil6 pretutincieni cia, gi maivirtos pc ceice se strdina piin pustie,.Slprin pe$tere, gi prin schituri, fdrE denici o scumpcte hr6nea".'-

Si totusi. oricit de devotat ritului ortodox, Neagoe-Vodd nuera'nicidelcum fariatic sau bigot, dupd cum se ve-de forgai a omdrturisi insu$i cronicarul in cestiuhe, adiuginci indatd dupdpasaiul de nnai sus urrndtoareie caracteristicc cuvinte: ,,gi nuirum-ai crestinilor fu bun, ci sipdginilor".

Pe noiinsS, in cazul de fd1a, li-sind la o parte toate celelalicreligiuni, ne intereseazd rolul acestui prinCipe' in adevdr evan-sheiic, exclusivamente in privin[a catolicismului." in 1519 gezind in scauirul apbstolic ilustrulPapa lrone X,De care nu iutea sd nu-l respette nici chiar insugi Luther, unhmbasaclor iomAnesc fu anuntat la curtea Romei, prezintindu- *se in numele ambilor princibi ce dornneau atunci in ldrele

:!

noastre, Neagoe-Vodd'din Muntenia Ei $tefan cel Tindr dinMoldova.

Scopul ambasadei era rugimintea de a fi inclusd lto.lnAniademprdund cu toate celelaltdstaturi cregtine la eventualitateaunei'aliante comune contra otomanilor; insd particularitatea,ce ni se pdre a fi mai remarcahilS in aceastd ocaziune,.este cd-d-fn'seffip

1e8.33 Wickenhauser, Moldowa oder Beitrdge zu einem

Urkundenbuche, Wien,1862, t. 1 , P.77 .34 Arhiva istoricd a RomAniei,t. 1, part. 1' p. 147.

_tY

l- f;--

prea-artodoxul suveran al JErei RomAneEii, degi amic al luiNifon Ei al grecilor" totuEi ;ru uita de a cere benedicliuneapapalS nu r':rimai pentru propria sa persoand, ceea ce s-arpuiea socoti ca un terrnen de politeg5, ci inci pentru ambii sdifii. pe cari ii ciieaz'a anume, iar capul caiolicismului ii rdsounde:.,tei tiil Bassaraba, ct dilectos fili-os Theodosium et Fetrumfiiios et desccndentes tuos etc..."r)

Dar proba cea mai elocinte despre absoluta iibertate acultuluicatolic in Rorndnia in secolul XW, se coprinde mai cuseamd in istoria lui Bartolcmeo Brutti, un persbnagiu d-abiacunoscut pind acum autorilcr nogtri, degi viaga lui abundd intoate elementele din cari se compune in genere o celebritatepoliticS.

hibanez de origine, ieqit din aceeaEi familie cu rnarele vizirSinan-paga. Brutti imbrdgipase de june cariera diplomaticd,servind dintii veneIianilor'"gi apoi spaniolilor in negofiafiunilelor la Constantinopole, unde le era de o imensa utilitate nunumai prin finela. spiritului sdu, ci incd prin cunoEtinla limbeiturce ;i,prin legiture personale cu mai muigi demnitari aiemneilulur LJLoman-'in

1580, intr-un raport oficial al ambasadorului francez inTurcia, De Germigny cdtre regele Enric III, ne intimpinddeodatd urmdrorul Eeialiu biosrlfic:

"Brutti, ce fusese intrebuiritrat dimpreuni cu Don-Marilla-nc. ambasadorul regelui Filip II, la inipacarea Spaniei cu Po-arta Otoman5, apoi arestat in Lezina pentru negte prepusuri,de aci eliherat dupd moartea vizirului Mehmed-oapa, mijlociserestituirea actualirlui domn al Moldovei gi, meigiird aclm decufied in acea !ard, primi acolo o rdsp-latb stidlucitd: zisulprincipe il fdcu cap peste cdidrime gi pedestrirne, ii ddrui veni-tul unei vame in valoarea anuald de 3000 galbeni, gi-i maih'ardzi pe deasupra toatd averelq rdmasd dupd un boier, cefusese executat pentru crimd".."r'

Iatd dar aventuriarul nostru semi-albanez. semi-venetian.semi-spaniol, stabilit in Moldova, la curtea luivod6 Petrri cei$chiop, asupra ciruia exercita, fireqte, toatd influin{a unui-SfTherneiltto

numenta Slavorum, t.1, p. 57136 Bulengeri Historia suitemporis, Lugduni, 1619, p, 283.

Maui'oceni, HistoriaVeneta, Venetiis, 1623, inJol., lib. XlV, an.1s91 .

37 Charridre, Negociations dans le Levant, t.3, p.913. nota.

40

-

IrI

IJ

vechi binefdcdtor gi tot prestigiul unui om deprins a invirtilucrurile.

Brutii era catolic declarat, gi totugi nimene in toatd Moldo-va, unde poporul nu se prea temea uc Petru cel $chiop, iardbo.icrii igi jucau pe degete dupd plac gi dupd voie pe. acestprincipe moale gi sperios, n-a protestat contra numirii unuipapista$ la una din cele mai principale demnitdtiale tdrei. fdrdI rirai vorbi despre celelalte'beneficii materiale. enuherate inrapqrtulde maisus al ambasadorului francez.

In adevdr, cum cd catolicii erau legalminte admisibili latoate func{iile statului, pinl ce regimul Tanariofilor n-a intro-dus principiul nerom6nesc al exclusivismului ortodox, dovaddeste ci un mare numdr din seneralii lui Mihai cel Viteaz au fostunguri, iard succesorul sdu Radu-Vodd $erban. principe maipuiin ambigios, dar nu mai pugin bravi dede tbatd irmatarondnd in minele unui itaiian de la Crernona, contele AttillioViqr^ercati: ,,General Sergente Maggior del principe Radu-1,r"38

Insd Brutti nu se mullSmea de a figura el insuEi in divanulcel pravosiavnic al Moldovei, ci concepu vastul plan de aintoarce toatd Romdnia spre catolicism, indemnind cu acestscoD pe Petru cel Schiop de a invita in tard vro citiva oredica-tori ibzuili. pe car'i, nefregit, inaltul cl'er din Poionid. foarteinteresat intr-o asemenea conversiune, s-a grdbit a-i trimite lacea dintii cerere.

Toate piesele, relative la aceastd mare afacere, sunt publi-catqin prefioasa colec{iune a lui Theiner.

in iorespondinla ia cu nungiul papal Anibal di Capua,Brutti se intituleazd: ,,Gran Camarier di Moldavia et Capitanodi Lapusna", iard Petru cel $chiop il numeqte gi mai pompos:,,mEgnus aulae nostrae magister".

In Moldova se numdra atunci ca la 15.000 de catolici, in ceamai mare parte sagi gi unguri.

Bisericele lor posedqu in liniEte case, mogii, venituridestulde insemnate. precum, "ile e6emplg acea de la Cotnar aveaanuqrimente peste 500 de galbeni..."

Incercarea iezuitilor nu reupi, degi nimeni nu s-a einditmdcar de a-i persecuta citugide pugin, ci s-au retras ei ingigi de

T8_$o nt#i, His to r i a d e I a T ran s i I van i a,Venelis, 1 638, p. 208, 239.- Cf. Bethlen, De rebus Transilvanicis, ed.2, t, 5, p. 392.

39 Theiner, Monumenta Paloniae, t. 3, p. 5 gi altele

41

bunEvoie, vdzind cu mirare gi cu nemulldmire.un popor extra-ordinar, asupra cdruia teologia nu producea nici o impresiune.incit toatd abilitatea Ei toatd rctorica fiilor lui Ignaliu rle Loyolase izbea in zddar conira stincei de sranit a indifer'entismuliri.

Brutti insd rdmase mare gi tare in tot cursul domniei luiPetru cel $chiop, mai cu seamd de c?nd un vdr al s5u, anumeSin4n-pagd, ajunse la culmea puteld pe lingd Poarta Otomand.

In 1591, peste unsprezece ani dupi sosirea acestui veneticin Moldova, noul principe Aron-Vod6, numit in locul lui Fetrucel $chiop, porunci armagilor ca sd inece pe Brutti in Nistru.

Aceastd oribild moarte fost-a ea o pedeapsd pentru crimi-nalele sale uneltiri contra bisericei"ortodoxe? avut-a ea oare invedere cestiunea catolicisrnului? pierit-a oare nenorocitul di-plomat din cauza confesiunii sale?...

Nu!Religiunea n-a jucat nici cel mai mic rol in aceastd cata-

strofd.Un cronicar polon contimpurean, catolic el insugi, constatd

foarte limpede firotivul faptuiui.Brutti fiind milionar, imprumutase negte bani lui Aron-

Vodd incd mai nainte de a ajunge acesta la domnie.Principele preferi acum mai bine a ineca pe creditorul sdu,

decit a-i dldti ciatoria-Iatr tbtul...ao

S 4. Secolul XVll

Tragica moarte a lui Mihai celYiteazsemnaleazd pentruromAni inceputul secolului XV[I. o epocd de tristd tranzitiuneintre timpii'anteriori de glorie nalionalS Ei intre rugiiosuiperiod pcisterior de apdsarE fanariot'ic5.

Amar plingeau strdbunii nostri pieirea eroului de laCdlugdreni, a c?ruia via15 sd se mai ff prelungit incd pufin-pufin, ne-ar fi scutit de doi secoli Ei jumdtate de suferinfe,iea-lizind de pe atunci regatul Dacieilui Traran.

Nu credem insi ci romdnii cei ortodocli sd fi ielit cu odurere mai profundd catastrofa viteazuluiMihai, ciecum aujelit-o papisthtii din fara Romineascd.

40 Bielski, Kronika Polska od 1587 do 1598, Warszawa, 1851, p.164.

42

in biserica catolicd de la Tirgovigte se conserva o micdcronicd monasticd manuscrisd pe care ne-a comunicat-o incopie d.profesor Aron Crainic, Ei unde. sub anul 1601' dupdasasinatirl lui Mihai cel Viteaz la Turda, ne intimpinh urmhtoa-rea frumoasd exclamafiune:

,,Vai! acel Mihai-Vodd pieri prea curind! El fusese unprot..tor al nostru, tlcind s'e reint-loreascd aceastd bisericbileia in trci rinduri ruinatd, gi iatd de ce noi extragem pgntrumemorie din cronica romAneascd istoria rdzbelelor sale"*'

Dupd acest elocinte exemplu de toleranld religioasd aromAnilor din Muntenia in privihla catolicismului la inceputulsecolului XVII, s-o mai veilem acum pe la sfirgitul sdu, uti-lizind aceea6i cronicufd papistagS de la Tirgovigte, in careafl5m urmdtoarele:

,,tn anul '1679, domnul Constantin $erban din familia Can-tacuzenilor ne hdrdzi mai multe proprie,tdli Ei-se pregdtea.chiara edifica templul. daca dupa zece ani de domnle nu l-ar llsurnrins moartea.'in

1689 domnul Constantin Brancoveanu rcalizia gindulpredecesorului sdu, restaurind fiserica Ei turnul gi hdrazindu-he doud clopote si alte bunuri".*'

Catd sd hu uiiSm cd ambii aceEti principi, atit ConstantinScrban Drecum sivestitul Brancovdanir, au fost lbarte devotali6cleziei'orientale, pentru care ultimul a gi suferit m4apoi.cutoatd familia sa martirul cel mai oribii din minele Turcului,ceea ce ridicd, negreEit, cu atit mai sus generozitatea purtdriilor in respectul catolicismului.

Trecihd acum la Moldova, ne-ar fi de ajuns de a cita aciurmdtoarele doud documente:

1. Un crisov de la Duca-Vodd din 1665, iuliu T,incarezice:

,,Qa!-qm- cartea domniei mele rugdtorului nostru arhiepi-scopuluide la episcopia cea ungureascd din tirg din Bacdu, sdtie tari si puternici cucartea domniei mele a cduta gi a [inea intara domniei mele, dupd obiceiul lor, pe toli ungurii gi saEii, cariiu,rc p,aprstaEide lege, de cuscrie., gi,de cununie' gi.de singeamestecat, can se vor aduna ruda barDat cu lemele; Sl oe$ugu-bind (eloabd pentru crime capitale) sd nu aibl treabd Eugubi-na'rii,'tu ungurii nici cu safii, ci sd aibd treabd numai cuepiscopul cdmai sus scriem, Ei de alte adetiuri (obligafiuni

ql--in erffiia istoricd, t. 1 , partea 2, p. 48.42 tbid., p.53.

43

consuetitudingle) d.u.pl cum scrie obiceiul lor de veac, pre uniica acera sa arba a-r ludcca gi a- i globi qi a- i certa (pedepsit .carclc dupa.vina_sa. cum est6 obici"na (di t ina) 'o. ' r r- . . -r" ' r

2. Un cr isov de al Antoniu Rosett i , d in 16i5,decembre 14.care sund apa:. -r,La to-!islujirorii.-. pentru rugdtorur nostru Ioan Zambate-ly trqr:ult, eprscoput unguresc de la episcopia ungureascd dinrrrgur.rJaca,urur lr. pe.nrru to[i preulii sdi Ei li icovnidii, carii suntorn crrrosur blseilcel ror... ca sa aveli a-i lSsa in pacc de daide,de zlo1i. de lei, de .raleri, de or1i. di: sulgiu. d; fii$, d;;il:;mlere, de sau,.de prer. de.carne. dc jold, de podvoatd, de caideotac. de desetlna de stupl, de goELind de mascuri ti de oi... si tu.Soltuz(primar) Ei cu. piigari (minicipali; Oe aciito Oi;'iffiirJacaurul, rntru nemrc sa nu-i invdluili qi s5 nu-i amestecati"cutTgt! precum au cdrli de miluire pi'd6 la uiti Oornni...;';;iprrcatabr,(pretecli) de la acel linut, sd nu ve amesteciti inJuoelere ror.-- tara clt ce vor fi greEeli mari de furtigaguri, sdavegi atunci treabd a le cerca.....{J

'

. Prin qrpgle, ca. Ei lt timpii precedinfi, catolicismul sebucura in Moldova g in fara ltomhneasce,in tot d;;;i;";:lului XVII, nu numalide.libertatea religioasd

"*;;;d;d;,ci incd de mai multe privilegii exceplioi'ale, precum, bundoard.d.e o.jurisdicliune cdnonicX indepbirdinte,' be

";;iL i,";;i;;;i

ltscate $l .de alte prerogative, pe cari nu poate sI le acordiastaz nrcr chlar legrslaliunea statelor din Occidinte.

+r sa. nu-sr rnchrpulasca clneva cum cd asemenea extraordi-nara tolerantd nationald ar ti avut drept organ numai auto:ritdtile civile ale tdielor noastre.

- - r

IrlutClerul romdnesc era totdauna in aceastd privinfd nu maipulin liberal decit poporul. decit boierii, decit b.iniiir.i.

- "'-'Asilet in a soua jumitate a secolului XVII, mai multi

carolici din Moldova ihbrdliEind din diferite impreffi.i;;ii:gignea ortodoxd, vicariuI papal se adresa p..r"n;t*bnG;;;;celebrul mitropolir.Dosoflei cel mai ilustiu pdrinte rl bl;eri;;iromane. gi catre ceilalli patru episcopi dioc6zani, cari toti l-auprtmrt cu cea mai mare afabilitate, eliberindu-i indatd u'n act.in puterea clruia era permis tuturor catoliciloi-ce

-tr".;.;;;

deja la ortodoxie. de ase reintoarce la ritur r". prirnitiu. laianlcr o temere drn partea administrafiunii laice Ei i:cleziasiice a

43 Yezi ambele documente in Foaia pentru minte, 1g45, p.25 gi 37.44

Idrei.latd insegi cuvintele arhiepiscopului catolic Petru Parche-

vich din 1670:,,Accesimus Metropolitanum Provinciae et Diocesanos

Episcopos Schismaticos,Valachicos,. rem serio proponendo,obtinuimus ab omnibus favorabiles literas, ut siqui ex nostrisvelint ad ppistinum Catholicorum statum redire, possint etvaleant..."**

Desfidem pe oricine de a descoperi ceva analog in analelecelorlalte pofoare: fdcut-au vreodati astfel catolicii pentruprotcstanli? rnuscalii sau grecii pentru papistagi? musulmaniipentru cregtini? sunigii pentru giili? o sectd reformatd pentruvro altd sectd?...

Noi unii in zadar ne zsinddrim memoria spre a gdsi mdcarun singur exerqplu de o ab-negaliune religioasd atit dE sublimd!

Ba"incd din contra, pe cin"cl clcrul rom6nesc autoriza pe ceiintorEi la ortodoxie de-a reveni la ritul occidental, tocmai inacelaEi timp, adecd tot cam pe la 1670, iatd ce scria intr-osituagiune identicd un preut phpistag, stabilit in Muntenia:

,. O romAncd din Cimpulung, m6ritatd dupd un catolic,primise religiunea birbatului sbu; murind insd acesta, ea rede-veni ortodoxd dimpreunl cu doi fii ai sdi.

O Doamne! dacd ar fi in puterea mea, pe neEte asemenifiinle. eu le-ag biciui cu cruzime in p.iala public6, le-ag stigma-tiza cu semnul infamif.lfserpetue Ei le-ag for[a a se reintoarcein sinul bisericei melc.

Ce enorml diferintd intre sinqerosul limbasiu al acestuifanatic din Europa.cea'ciuiliratd giTntre dulceagieminamenteevanghelic6 a mitropolitului gi a episcopilor din barbaraRomlnie!...

Sd ne fie iertat a nu vorbi nemic despre secolul XWII, cdcinu este al nostru, ci al acelor lepdddture din Fanar, pe cari iirespinsese cu dezgust din sinul sdu nalionalitatea greacS, gi pecari urgia Cerului, bdtindu-Ei ioc de omenirc. ii puse apoipentruirn veac intreg in firun-tea posteritdlii luiTraihn!'

Sa spunem numal atita cd pina qi in adea infernald epoca,libera liimul natural alpoporului romAm incerca a se lupt-a, dincind in cind, contra bigbtismuluibizantin, ce se irnpusese !6reiTxurz,uagazin,t.2,p1o

45 Relatio de statuValachiae, in Engel, Gesch.d.Walachey, p, 116.

45

ca o noud specie de beilic.Operele filosofului de la Ferney g[seau un rdsunet Pe

tarmii'Dundrii Si revolu[ionarul Carra, ae petrecuse mai mulliini in RomAnia observd cu aceastd ocaziune:

..Gustul autorilor,francezi at putea deveni aci un obiect decomerl, dacd patriarcul de Consiantinopole n-ar fi ameninfatcu miriia lui Dumnezeu pe to[i acei ce ar cuteza sd cigeascicdrfile scrise de catolici Eimai ih specie de Voltaire!..."*'

ffi laMoldavie, Paris, 1778, P.219.

46

rv. MAHoMETTSMUI- iru norrnArun

Originalurile tractatelor noastre cu Turcia nu mai existddemult; dar nu este cu neputinJd de a le restabili oarecum, dacdnu in literd, cel pulin in spirit, mullSmitd indicaliuniior, conser-vate pe ici pe colea in cronicele nafionale, qi a cdrora veracita-te, in aceastd privin{d, se justificd pe depiin prin insdgi naturafapticd a secolarelor relaliuni ale Moldovei gi ale lireiRcmAncgti cu Imperiul Otoman.

,,Rorndnii - zice Cantenlir, vorbind aci despre ambelefdrmuri ale Milcovului totdodatd, - degi impdrdgiei Turculuibani a da lega{i sunt, ?nsd bisericele, lege, judec6gil-e, obiceiele,nesrnintiLe. Ei nebetcjite gi le-au pdzit; copiii romAnilor zc-ciuialS a fi. precum alte supuse crdii pat. n-au suferitl medgitturcesc a se zidi, sau bisericd jp geamie a se preface, pind lavremile noastre n-au v[2u1..."*'

in respectul lvlodovei, cronicarul Nicolae Costin mai spe-cifica apoi, cum cb definderea de a ridiia templuri musulmdnein tard ar fi format anurne puntul al 9-lea din tractatui lui voddBogdan cel Orb cu sulta-nul Baezid II din 1512, rezumindsensul articlului in urmdtorul mod:

,,Turcii nu vor putea.cumpira pdminturi in Moldova, ori aavea, sau a se aseza, nici a avea sau a face geamie nici intr-unchip';.48-Cit

se atinge de lara RomAneascd, istoria fralilor Tunusli,bazindu-se pe aluziunile mai muitor firmane posterioare, enu-mer6, pintre condigiunile tractatului lui vodd Vladislav Basa-rab cu Poarta Oiomand din 1460, urmdtoarele clausuleesenliale: ,,Turcii, ce vor veni in lar5 pentru comert, vor fidatori sd ardte de unde gi_din.ce-loc sunt, gi dupd ce vorcumpdra sau vor vinde marfd cu derddicata, numai in orage, iarnu li in aite locuri, se vor intoarce fdrdintkziare inddrdt; ei nuvor fi liberi a lua nici servitor, nici sewitoare dintre romdni, nici

fr-7ffii-namano-M ol d o-V I ac h i t o r, I agi, 1 835, t. 1, p.92.48 in KogSlniceanu, Arhiva romineascd, ed.2,1.2, p.265.

47

sd aibd loc deosebit pentru inchinaciunea 1or..."49A,gadard, este po2itiv cum cd strdbunii nogtri nu permiteau

nicidecum turcilor de a clSdi in lard templuri musulmane, ceeace constituie, negregit, un act de netoleranfd, ins6 politicS, iarnu relisioasd, de vreme ce mobilul cel invederat al romAnilorera cur-at numarl teama de a nu deveni cumva un pagalic oto-maq.

In adevdr, mai nainte de luarea Constantinopolii, pe cindosmanliii nu se pdreau incd a fidestul de periculogi, mullimealor implea RorirAnia fdrd cea mai micd'piedecd ciin parteastrdbunilor nostri.

Pe la 1454, un martor ocular po\€stea cd a gdsit pie[eleMunteniei tot atit de pline de turci c45i de romAni: ,,in aisqrosser menig als dyWalachenselbst..."ltt-

Cuvintul lkirvah" sau ,,keg.van" ne intimpind in crisoavelemuntene deia de pe la 1480) I, ceea ce coroboreazd intr-unmod filologic intinderea vechiului negot otoman in acestetdre...'

ins6, chiar in urma incheierii tractatelor celor restrictive cuPoarta, romdnii tot incd au avut sute de ocaziuni ca sd probezecum cd gtiu a tolera religiunea musulmand intocmai ta pi pecelelalte, mai bune sau mai rele.

Oparte domneascd de judecatd, din?l iuniu 1560, sund aga:,,Intru Domnul Crist binecredinciosul gi mult piosul qi

autocratul Petru Voevod, fiiul marelui Miicea Vo€:vod, ci:gra(ia lui Dumnezeu gi cu darul dumnezeesc stdpin gi domn aioald feara RomAneascd, am binevoit Dcmnia mea, cu curatdEi luminatd inima. a da acest prea cinstit gi de preferingd crisovdomnesc sintei gi dumnezeeEtii mitropclii. care esle rnareabisericd domneascd din Tirgovigte, unde se serbeazd Indl{areaDomnului Dumnezeu Ei Mintuitorui nostru Jesu-Crist, ca s[-ifie mo$ie tot satul numit Aninoasa cu tot hota.rul, fiindu-iveche ri dreaptd proprietate, cumpdrdtura raposatului Basara-ba-Vodd de l-a jufanila lui Milco gi dc la fii siii gi de la ginerelelui Milco anume Nanu, drept 20.000 de aspri; iar dupd aceeapdrintele vlddicd kir Etiem de la acel sint locag avind judecatddenaintea Domniei mele cu Hamza Turcui Ei cu neamul lui-?5-TifiiFrea

lui Sion, p.6e.50 inArchiv desVereins fdr Siebenburg, Landeskunde, N.F., t.2,

p.163.51 Venel in, p.122.

48

pentru acel sat supra-zis, zicind Hamza gi neamul sdu, cum c6Aninoasa ar fi prciprietatea lor, deci Domnia mea am cercetatgi am judecat d_upre dreptate cu tofi cirrstiJii cirmuitori dom-ne$Li. $i am pus la cale a$a. ca Hamza qi ne amul sdu sd aducd 24de boiari sd jure ei denaintea Domniei mele cd satui Aninoasaeste in adevdr al lor; apoi dempreund cu acei 24 de boiaripusu-m-am Domnia mea a c5uta din nou cauza acelui sat. si amcitit crisoavele tuturor domnilor precedinli gi am ccnsiatatcum cd inca mo;u{ lui Hamza pierduse satui Aninoasa Dentrutrddare in zilele raposatuluiVladlYode Cdlugarul, carel'e dedeatunci acel sat iupinului Mi lco.. .1 ')z

Iata dara staUitit de secoli in Muntenia, nu lingd Dundre, citocmai in mun[i, un neam intreg musulmanal turcului Flamzaai clruia strlbuni stdpiniserd in'linigte satul Aninoasa, servinddomnilor ldrei deopotrivd cu toli rcmAnii, pina ce un mop alsdu cdzuse pe la 1510-1512 in dizgral ia lui vodd Vlad-Lalugarul.

Asemeni turci trebuiau sd fi fost pe atunci destul de nume-rosi in Muntenia, de vreme ce cristrvul lui Petru cel Schiopnotilicd faptul ca pe un lucru foarte ordinar, ardtind limpedbcd Aninoasa nu se cuvinc lui Hamza. nu penLru cd e tuic, cipe.nt1u cd nu are dreptate, cdci altfel, cu toatd pdginitatea sa ,principele,nu s-ar fi sfiit nicidecum de a-i da o frecddere chiarasuBra vcnerabilului mitropolit Efrem!

In Moldova ne intimpind.tot pe atunci o alt6 specie decolonii musulmane nu mai puiin curioase.

Acolo tractatele cu Poarta Otomand, mai explicite in ace-asta privinga decit acele muntene, precum s-a putirt deja obser-va mai sus din.cornpara[iunea textului din Nicblae Coitin cu alfralilor Tunusli, nLi ingiduiau sub nici un cuvint a$ezarea tur-gilor infard, insd numai a turcilor, iar nu gi a celorlalte naliona-litdti m-ahometane.

Italianul Giovanandrea Gromo, carele cunoscuse Moldovacam pe la 1564-7A, zice intre altele:

,,Sunt vro trei sute de cdtune locuite numai.de tdtari, carise luptd sub steagurile domnului tdrei contra tuturor inamici-lor di: penprejur. cu aceeagi credirigd, ca gi inEigi moldovenii".53

Ne-amgul Georg Reichersdorff, ce viZitas-e RomAnia cu vrotreizeci de ani mai nainte, aflase acolo nu trei sute, ci pind la

f f i s - f i e .53 Archiv des Vereins, N.F., 1.2, p.43.

49

cinci sute de stabilimente tltiregti, dintre cari se vede insi cio parte a emigrat apoi peste Prut sau peste Nistru, in intervaluinecontenitelor dczordini adminstrative gi rizbele civile.

Iatd ce zice acest cildtor:,,Tdtarii din Moldova servesc cu fidclitate do;,nnilor !5rei

chiar contra invaziunii celcrlalli tltari din afard.")*Din aceasia poporaliune tdtard ie;iri mai multe iarnilii

boiere$tidin Molilova, uirele ajungind plnd la domnie, precumCantemirii si Cehanii. doud niam"uri dopotrivl ilustre'in ana-lele RomAniei , dintre car i celdint i i a existat pinl mai c lcunlziin Bucovina, cufundat in sdrdcie gi in obsculitate, iar ceilallis-au dezmembrat in mai multe ramure deosebite, atit dencoloprecum gi dencoace de Milcov, sub numeie mai modern deRacovitI.

in secolul XVII, afard de tdtarii cei colonizagi, mai apar inciin armatelc moldovcne rratru li-mai multe regimente sau capi-tanatur i de aEa numil i i ' l ipcani ' )) , veni l i d in Folonia gi in pr i -vinla cdrora noi suntem datori a prezinta aci citeva detaiii,nccrunoscute istoricilor no;tri.

La inceputul secolului XV mai multi tdtari, alungali dincuiburile loi de lingd Volga prin furia luptelor intestine, cluta-sera addpost in Lituania, cdpdtind de la principii de acolopriv i leg;ul dc a r imine mahometani.'

PinE la regele Sigismund I I I , bigot din gcoala iezuit ismului ,poster i tatea "acestoi emigrant i prfmit iv i s6 bucura in depl indi inir te, pc acelaqi pic ior cu tol i iocuitor i i creqt ini ai Li tudniei .dc di lei i tc lc clrebfur i ale cetaicniei polone.

in 1609 se incepu dcodata"o goa'nA sistematicd gi inchizito-r iald contra ncnoroci l i lor musulmani, Ei n-a ipgctat. mai multsau mai pul in. pinl la- insagi caderea Poloniei .)o

Aceaita fu cauza venirii unora dintre ei in Moldova, undeau fost primili cu bralele deschise, ca toli acei ce ofereau cusinceritate singele lor pentru apdrgrea hotarelor !5rei, fdrideosebire de or igine gi dc crcdinld. ' '

Se naste acum intrcbarea, cum de puteau tot i aceqt i t l tar idin Molciova. l ipcanigi ncl ipcani, vechl gi noi . precurigi turci icei colonizalidih Muntenia, de a satisface in libertate prescrip-

@phia Motciaviae, Coloniae, 1595, p.50,55 Kantemir, Beschreibung der Moldau, Lelpzig, 1771, p.214.56 Czaki, O Tatarach,in Dziela, Poznan, '1845, t. 3, p. 312.57 Vezi scrierea meaBaba-Novac, in RomAnul, 1868, aprilie.

50

tele religiunii musulmane pe tentorill romAn, de vreme ce t 't

posedau"nici un templu de cultul lor?- Cestiunea nu e anevoie de rezolvit pentru oricine a studiat

mdcar in treacdt dogmele prooroculuide la Mecca.Toatd lumea estd o gearnie, - zicea Mahomed.Edificarea templurilbr nu se poate c-rnsidera ca o necesita-

te relisioasd, ci simplu numai ca o fapta meritorie.BIi-h, gcoalele, dpitalurile. sunt n-iai pldcute lui Dumnezeu

decit zidurile unei geamii.Orice loc pur sau purificat poate servi pentru religiozitatea

unui adevdral musulman, into'cmai ca gi t'emplul.Fa pe pdretele casei semnul numit ,,kdble", carele aratd

directiifqe-a spre Mecca, gi apoi inchind-te lui Allah gi Profetu-, - ' 5 Rlu l sau.*"

Precum vedefi, tdtarii gi chiar turcii nu aveau nici o tre-buintd absolutd de seamie spre a putea gusta in RomAnia toatdolenitudinea tolera"ntei relisioase.'

insd ceea ce pro6eazd, inai bine decit orice alta, cunt cdpoporul romAn nu se gindea niciodatd la mahometism, in de-ielb sale ciocniri cu Feginii, este vechea balada nalionald,,Codreanul de la Movildu."

Acest pre{ios monument de litelatura noastrd poporand,compus pe la inceputul secolului XVII, pe cind domnea inMolilova vodd Alexandru IliaE,.ajunse pind .la noi in guralSranului sub doud forme, ce se deosebesc mai cu seamd prinurrndtorul variant.

intr-una cintdrelul zice:Domnule Mdria ta!Tu'pe greci nu asculta,Ca bi viata ti-or scurfa!Grecu-i tiaid dugmdnoasS,Grecu-i limbd veninoasS,Ce ndtrunde pin'la oasd!...

in cealaitd formd. in loc de grec apare turcul:Turcu-i fiar6 dugmdnoasd,Turcu-i limbd veninoasd, -^Ce pdtrunde pin'la oasd!...)Y

.-Td'-iifi r, Sisfema r e t i g i u n i i m ah o m etan e (rusegte),

Pelersburg, 1722, in-t., p.175,216. Acea$e carte, de o raritatefoarte mare chiar in Rusia, se afld in biblioteca mea.

59 Alecsandri, Poezii poporale, editia 2- a, p.90, 95.

5 1

Prin urmare, grecul cel pravosiavnic Ei turcul cel mahome-tan sunt absolutamente totuna in ochii romdnului. incit avemdreptulde a mai repeta incd o datd, cu o convicfiune intdritd simai mult prin seria probelor de mai sus, cum td netolerantipdringilorhogtri in r6spectul osmanliilor a fost totda.rna

".rritpoliticd, iar nicidecum religioasd...

52

V. ARMENII

Ritul armean se poate considera mai mult ca o sectd iesitddin biserica ortodoxd, decit ca o confesiune deosebitd.

'

_ Fxtrema rigurozitate a postului, obiceiul de a celebraCrdciunul in ac-eeagi zi cu ApI-boteaz6, Ei altele de aceastinaturd..sunt nigte. diferinfe prea secundare pentru a constituidrstinc[iunea unei eclezii.

$i totugi grecii au manifestat totdauna un despre[ supremgi chiar o urd invdpdiatd contra religiunii armeniior,heigindcu calomnia pind acolb incitsdimpute acestei pacinicq^qi indu-strioase nagionaltagi scandalul de a adora pe un cine.6o

Este de mirare cd pind Ei strdbunii no;1ri, atit de modera{i,in toate celelalte privlnle,

-nu se puteau stdpini de un fel rje

necaz contra armenilor, motivat pe de o parte prin viala poso-moritd gi ascunsd a agestuipopor, pe de aita prin avuliiie iui, infine prin fabulele ce le inventeazd oriEiuhde invidia Ei'lemenline misteriul.

,,Armeanul pldtegte gloaba", zice cu ironie un vechi pro-verb. iar tgmplu.l armenesc se numeEte in limba noastrd wllardnu ,,bisericd', ci ,,capigt e", ca gi al idolatrilor.

Un cintec haiducesc cintd:

Vom cobori noi la fard$-om imbldti la sdclrlPinS-n mindra primdvar5,$-om iegi la codru iar6,La marginea Eesului,La capdtul codrului,

-60'T Lfiob-a$ev, M o n u m e nte I e i sto ri c e a! e r e I i g i u n i i ar m e n e

(rusegte), Petersburg, 1847, p. 1 50- 1 52, 2CI7 -2O9.

53

in calea armeanului...61A fost un principe moldovenesc cam smintit, insd romAn de

origind, $tefan Rareg, care merse gi mai de-parte decit ho(ii,comigindin privinfa religiunii celei mai neofensive unicul actde ndtolerariga, mi:nlion"at in cronicele noastre: ,,pre armeni,pre unii de birnd voie. 9p juruinle gi cu daruri implindu-i, prehltii cu sila i-a botezaL"oz'

$-apoi ce este Ei mai curios, tocmai acest persecutor iubeao armeanca, cu care avu un fiu, anume pe celebrul mai in urmdprin viteiiile sale, Ion Vodd cel Cumplit, incit insdgi goanalontra riiului armenesc s-ar putea explica, pe baze psicologice,dacd nu prin caracterul nebunatec al principelgi, incai prinfanatismril unei amante convertite la ortodoxie.o'

L5sind insd la o parte aceastd singurd excepfiune de totextravagantd, generalitatea istoriei romAne ni aratd pe arm-eni,desi oersiflati oarecum in unele nevinovate idiotisme ale lim-bei nbastre, desi trdind cam in disarmonie cu voinicii de princodri, totuqi in faptd prosperind gi foart_e mu{1m_rt! pe fdrmiiDundrii, unde ei s-e stabileau mai cu preferinld in Moldova, cele venea mai aproape decit fara Romineascd in calea lor dinOriinte. o

Biserica armeand din Iagi a fost fundatd in anul 1395,iaracea din BotoEani inca di.q 1350, adecd inainte de aga-numitadescdlecare a lui Dragog.o+

Pe la 1418, sub Alexandru cel Bun, alte 3.000 de familiiarmene, alungate din patrie prin o invaziune persiand, seaqezard tot in Moldova, distribuindu-se mai cu seamd inoiaEele Suceava, Hotin, Botogani, Dorohoi, Vaslui, Galafi Ei---61-To

m dn i a I ite rard, su p le m., p. Vl I, h r. 30.62 Urechie, t. 1, p. 174. Tot de aceasta vorbegte Kazy,Historia

Hu ngariae, Tyrnaviae, 1737, l. 3, p. 80, intr-un pasgj pe_careGebhardi, Engel, etc. nu l-au inleles, aplicindu- I cdtre BogdanLdpugneanul.

63 Vezi opera mea lon Vodd cel Cumplit, Bucuregti, 1865, p. 6-764 Soutzo, Nofions statisfigues sur la Moldavie, p. 53.

54

IaEi.orEste invederat cd accastd noud colonie nu Ei-ar fi indreptat

pagii spre RomAnia, si n,o fi prcccs buna pnmrre pe care oavuses.erd deja coreligionarii lor cci stabiligi mainainte.

In adevdr, insegi fintinele istorice ale armenilor ni aratdintre,.anii .1415-1445 un vlddicd al lor in Moldova, anumeAvedtc,""^lar^peste un secolEi jumdtate acest episcopat etero_dox avea in fruntea sa pe unul numit Ioan, a cdruia'resedintdera in Suceava, adecd chiar in antica capitall a Moldovbi-6? "

Tot acolo, pe la mijlocul secoluluiXIV, un armean edificao mondstire in numele Sintului Axentie, in partea occidentalda oragului, unde se conserya pind mai deund2i piatrd sepulcraldcu inscriotiunea: ..aci zace Agopga. [undatorul acestui'locag inanul 15j1i.68

"

Pe la 1600. Bogdan Donovacu zidi.iardgi in Suceava, innumele prca cura.tei_Fecio_arellaria. o altr m-ondstire: pe careo gdsim in f'loare inci in 1707.6')

In fala unor asemcni faple, extrase din monumentelearmene.proprii, iar nu din ale noastre, este imposibil cle a semai indoi cineva despre mdrimea toleranlei religioase arcmdnilor pentru acest-rit in curs de mai bine de cinclsecoli!

Urmitorul document din 1669, afldtor in original in Arhi_vul statului din Bucu'egti, pachetul mondstirii doliu,

"a serui

a mai completa conluziunea de maisus, bazatdexclusivamentepe izvoare istorice externe:

,,Adecd eu Chirild, Eoltuzul armenesc de tirg de Suceavd. sicu feciorul meu cu Drdghici, scriem gi mdrtilrisirn

"u u"ir.i

adevdrat zdpjs a.l nostrLr, cls nimeni neuoili nici asupri1i,"iA" uncastrd bundvoie, am vindut a noastrd dreaptd ociha ii mosie.o lalce de viie la tirg la cotnar in dealul Mindru, intri viia'luilvan-potropopul armenesc din jos gi intre viia lui Marco armea-nul din sus, care falce de viie ni:-au fost noud moEie de la mogii

65 P.ray, _Dis sertations his-torico-criticae, Vindob. l7ZS, p. 17O,.Wolf, Eeschreib. der Moldau,l,2, p.60.

66 ,Baranez, V.i9!e^le celebrilor armeni in polonia (polonegte),Lemberg, 1856, p.55.

67 lbidem, p. 141.68 /hid., p.5.69 lbid. , p.80,31.

55

no$tri gi de la pdringii nogtri, aceasta o am vindut noi pdrinteluiMacarie, egumenul de la sinta mondstire de la Golia de tirg deIagi, drept cincizeci de lei batuli, si ne-a dat pdrintele egume-nul togi acegti bani 50 de lci bdtugi, intru minele noastre,denaintea potropopului Ivan cel armenesc de Suceavd gi fecio-rul sdu popa Simion gi Cirstea ginerele Chirilei, gi Luca armea-nu gi Tudori negu(dtoru gi Mihalache negu{5toru, gi denainteau -Ltgi negufat6rigi oanieni buni etc....'flO'

Acest document in care vedem preu(i gi potropopi armeni,pe de o parte confirm[ datele deja cunoscute despre libertateacultului lor in RomAnia, iar pe de alta ne mai inzestreazl cu onoliune foarte importantd, gi anume cum cd burghezia arme-and era atit de respectatd in unele orage ale noastre, incit laSuceava, bundoar{ ea poseda o adminstrafiune municipaldseparatd in fruntea ciriia se afla in 1569 Chiriln ,,goltuz armenesc

Se Etie cd cuvintui Eoltu,z, derivat din Schulthelss german,desemna altddatd, in limba de dincolo de Milcov, pe capulmunicipal, pe care munteniiil numeau ,judeg".

Aceastd existinfd a unei organizafiuni comunale armeneneatirnate de acea romAneascd, ba incd tocmai in vechearegedingi princiar6 Suceava, demonstr6 ea singurd inaltul gradde favoare, nu numai religioasS, ci chiar politicd, ceea ce estenegreEit cu mult mai grav, pe care strdbunii nggJri nu s-au sfiitd-a"o'acorda laborioJilor'oaspefi, venili aci de sub poaleleCaucazului.

Catd sd observdm cd armenii Etiau a se ardta in imprejurdri-le'cele mai momentoase destul de buni patriofi romdni spre afi meritat cu tot dreptul o asemenea distincfiune.

in secolul XVI,'sub vodi Iacob Despota, pe cind boieriimoldoveni se rdsculard contra acestui nefericit martir al civili-zatiunii occidentale, numai arrnenii se intreceau care de careinhanifestdride devotament pentru dinsul, fiind expugi astfel,in ui,na catastrofei, a suferi toatl urgia invingdtorilor.''

in 1 67 l domnind in Moldova Duia-Vod5] arndut laco m debani gi de singe, armenii au fost iarigi cei dentii de a lua partela o conspiragiune curat nafionald, in capul cdriia se puseseffiricd, l. l,partea 1, p..|39

71 Sommer, Vita Despotae, P. 46.

56

faimosul serdar Hincu72, prototipul spiritului de opoziliune inRomAnia, rdmas nemuritor prin proverbiul moldovenesc:,,vodd vrea, Hincu ba".

Revolta fu nenorocitd.Conjuragii au fost invinEi intr-o bitdlie de lingd Chigindu Ei

silili^a fugi din 1ard.In orice caz insd, armenii se pot l6uda de a fi jertfit gi ei

capetele lor, astddatd, ca gi in timpii cei vechi, dimpreuni cupdringii nogtri, pentru izbinda cauzei romdne...

t-z er'fr$@ciato.

57

I . LIPOVENII

Romdnii numesc lipoveni diferitcle secte religioase exclu-sivamente muscdleEti, dintre cari una avusese de fundator peun eresiarc Filip, d-e unde i-a qi rlmas numele dc Filipovedprescurtat apoiin limba noastrd prin suprimarea uneisiiahe'''

Desi nuilrdrul acestor secte este foarte mare, deosebindu-se una'de alta prin mii de nuan(e, totu$i se obicinuiegte ?nsenere a le imphrti in doud mari categorii popovscinn 1pec/aSretici cu preu!i gi-bizpopovscina sau eretici.fdrd preuli.'"

Dintre acesti din urnid, secta cea mal perlculoasa esteaceca a asa nuini1ilor scopiti, ce se disting nu numai prinbarbara mutilaliunb a ei in$ii. ciincd pfin o ardoare criminaldde a supune adestei operaiiuni.pe aigii, cigtigind.adepfi.prinfor[d. ;fip induplecare sau pnn corupllune: orlclne ointrediniii r'euEegtu a iace doisprezece prozeliiidobindegtc venera-bilul titlu de apostol.

Aceastd sbctd. apdrutd in Romdnia pentru prima oard insecolul de ta!a, a foit singurd expusd la.un gr.ad oarecare deDersecu[iunel in privinta c-driia iard ce scrie un lipovean ndscutii trait in Moldova, intr-o operd, loarte interesantd pentruistoria tuturor sectelor muscdietti din {drele noastre:

..Scooitii au lost alungati diir Rusia sub impdratulAlexan-Oru i, tiiridconsiderali cf c-ele mai fetide capie din turma luiCrist.

Cdutind refugiu la lagi, ei fuseserd dintru-ntii respin-gi dintoate odrtile. pin? ce aleigard, in fine, la mitropolitul Venia-min, sirplicindtr-lcu umilinld de a-i protege, sub buvint minciu-nos curir cd toatd disidenla lor de cdtrd biserica rdsdriteand n-arconsista decit numai in uzul de a se castra.

Mitroplitul, ca un pdrinte indurdtor, mai fiind incd ingelatorin ipociizia lor, i se fdcu mild de aceste oi rdticite intr-o larditrdin'd, incit ii lud sub ocrotirea sa, cu condi[iu.nea insd c-a ei sdfteanenteze regulat biserica metropolitand, sd se@nysiographiaMoldaviae, Budae, 1836, p. 16.

74 Krasinski, Histoire r1tigieuse des S/aves, Paris, 1853,p.371.

58

impdrtdseascl din sintele taine cite de trei ori pe tot anul, gi sInu'mai iastreze pe nimeni, mai cu seamd dintre romAni-

Cu aceastd -rinduiald,

scopitii au petrecut in Moldovaaproape doudzeci de ahi, bucu'rindu-se iotdauna de favoareamitrooolitului.

iri sfirsit. fiind indus in binuiald chiar de catre ceilalgilipoveni, c'ari se iritau de a nu posede cel pulin in aceeagioionortiune sratiile capului bisericei moldovene. mitropolitulie cieciic intr'-o 2i a se incredin[a el insuEi despre sinceritateascopililor,invitindu-i [a un prinz Ei oferindu- le ne$te bucate decarire-. ceea ce este in oroare la aceastS sectd.

Pusi in pozitiune de a fidemasca[i, eise turburard, incepurda striei, ti re iruncard cu ameninf5ri asupra arhipdstorului.carelJd-dbia putu scdpa din minele lor, fugind giinchizindu-seintr-o odaie.

DuDd aceastd probd, mitrpolitul retrdgind protecliunea ceo ded<ise scopililor. ii laie pe minele pr-rterii laice, cu atit maimult cd tocmdi itunci ei mal cutezaserd a castra pe un romAn.

Divanul ii osindi la pedeapsa de a fi impugcafi.Speriati de aceastd otdiire, ei parle emigrard in fara

Romdneasld, de unde au fost siligi a trece in Turcia, parte, c 6u.tard. s prtj l"__qT:llylgtului rusesc, ob li gindu -se in scris a n umar castra pe nlmenl.

Asadari toleranta religioasd a romdnilor se intindea in fondpind si asupra pernilioasei secte a scopigilor, pe care autorita-tea civila a'tdreii se v-dzu fortatd a o infrina numai in urma unorviolinte si dbuzuri nepomeirite, fdrd sd fi avut in vedere citugide puiinl sau fdrd a fi'cercetat mdcar dogmele teologice, ritua-lulii iultul acestor furiori propagandiqti ai castraliunii.'Gt

despre ceilalgi lipcJveni, mai inofensivi prin eresurile lor,nemlc sr nlmenl nu i--a impiedicat niciodatd de a funda peteritoriirl romAnesc colonii ihtregi, de a zidi bisericiEi mondstiriin sensul propriei lor credin[e, de a locui in.oraEe gi prin sate'de a avea un cler separat, mal pe scurt de a uza oe toateavantaiele libertdtii r6ligioase, fdrd cea mai micd gicand dinpartea"administra[iunii civile sau ecleziastice.'

Iatd ce ne maiipune in aceastd privinld.caldtorul lipovean,pe care il citardm d'eia asupra sectei scopifilor:'

,,La distanld de patru-poEte de Iagi, nu departe de tirgul

reEaAi-partenie, Cdldtorie prin Rusia, Moldova, Turcia giPate{tina (rusegte), Moscova, 1856, t.1' p. 178-180.

59

Fdlticeni. intre apele Moldova si Siret. este satul Manuilovca.ai caruia to[ i locuitor i i sunt muscal i eret ic i , in numir de o sutade case qi mai bine, venigi aci din Rusia, sunt acum peste 150de pni.

_.In_apropi_erea satului se afld trei schituri, unde petreccdlugirii gi cdlugdrilele lor.

Aceastd colonie nu profesd o singurd credintS. ci mai fieca-re dintre ei formeazd'cite o sectd- individual6.'discutind sicertin{pr-se mereu unii cu allii asupra punturilor de doi-trin5". /o

Autorul lipovean scriind aceste rinduri in 1855 se constatddar, cum cI satul Manuilovca fusese fundat inc6 mai nainte deanul 1700, adecd tocmai in acea epocd, in care dintii retbrmelebisericegti ale celebrului patriarc moscovit Nicon pi mai inurmd poirunca lui Petru cei Mare, relativd la raderea bdrbelor,produseserd o adevdratd perturba{iune in spiritele muscalilor,indemnind pe cei mai fanatici dintre ei de a cduta o altd 1ar[,

ceasuri, existd o mon[stire romdneascd foarte ortodoxd. nu-mitd Vorona.

Cdldtorul lipovean mai descrie incd mai multe alte asemenicolonii de eretici in diferite pdrli aie Moldovei, precum, deexemplu, satul Socolinlii de lingd Suceava, la depditare numaide o aruncdturd de ochi de la mondstirea Draeomirna. creatiu-nea familiei Movilegtilor gi ungJ din cuiburileiele ami renu'mi-te ale ortodoxiei in Bucovina.''

Aceste detalii, extrase toate dintr-o fintind proprie a$a-zicind lipoveneascd. ni se par a fi suficiinti spre i ddmonsiraintr-un mod palpabil toleranla religioasd a nigionalitdlii noa-stre pentru feluritele secte, rlsdrite din braZda ortodoxiei,precum am mai demonstrat-o deja mai sus, prin o lungd seriede p-robe documentale, in respectul protestanlilor, a Catolici-smului, a musulmanitor qi a ritului armean...

mai pu(in reformatrice gi mai mult barbofild.Iarf,,

D.e,alyngi incoace, curs. de un secol Ei jumdtate, sectariiI ,tugdrili din Rusia gi aEezali in Manuilovta, iqi mdntrinurd inlinilte eresul lor, degi tocmai in vecindtate, cale de vio citevaliniEte eresul lor, degi tocmai in vecindtate, ca

76 lbidem., p.78.77 lbid., p.18.

60

VII. IUDAISMUL iN ROMANh

Nu credem ca pe toatd fafa pdmintului sd fi existat,cindvavreo altd nationalitate atit de universalmente persecutatd, atitde universalmente despreguitd, atit de universalmente uricioa-sd, precum a fost mai in togi timpii gi mai in toate locurilevagabunda posteritate a lui Israel, a cdruia istorie se pare a fi olungd demonstragiune a unei urgii fatale Ei misterioase.

Cele de mai multe ori, aceastd neimblinzitd goand contraevreilor avea un caracter religios intoatl puterea cuvintului,mai cu seamd in sinul DoDoarelor crestine. al cdror fanatism isifdcea o pldcere de a-i cbnfunda la r]n loc eu rdstignitorii hiiCrist, desi sublimul Mintuitor a[ omenirii Dorunceste a ierta.iar niciddcum a ne rdzbuna asupra ucigagilor sdi.

Rom6nia formeazd una dintre cele-dou5-trei excentiuniizolate din aceastd reguld generald: strdbunii nogtri au aio'rdattotdeauna israelililor, sau rnai bine zicind diferitelor confesiu-ni iudaice, mai mult sau mai pufin depdrtate de la legea primor-dialS a iui Moise, intocmai aceeaqi tolerar,[6 de care se bucuraula noi toate culturile eterodoxe,-cregtine Ei.necreEtine.

Dorind a arunca acio razd de lumind asupra acestei cestiu-ni, pind acum atit de.obscure, noi suntem datori, mai nainte detoate, de a distinge cu stdrui-ta trei faze cu totul deosebite inistoria israelililoi pe ldrmii

-Dundrii, fdrd nici un nod de

legdturl una cu alta, Ei anume iudaismul primitiv, iudaismulspaniol, iudaismul polon.

$ 1. ludaismul primitiv

Se pretinde cum cd impdratul Traian ar fi gdsit deja inDacia stabilimente de evrei, incit d. Vaillant nu se sfieste aexplica numele tirgusorului Adiud din Moldova prin etiniolo-giaZ,d-ludaeos, ad-tc6,o colonielidoveascd, /6uitin'd cd mai esteun Aiud in Transilvania, pe care sau ar trebui sdJ etrraizdm pipe acela , ori si le ldsdm'iir pace pe amindoui; iar sasul Hanei,

78 La Roumanie, charta Daciei.

61

ind gi mai departe cu excentljj-itatea 'y.rei filologii rdumerslnd sr mal departe cu excentncltatea unel nlologll rautntelgpe, deduce numele oragului Tdlmaciu din cuvint[l Tal-* l - ;79 . . : .1 - , r - : ^ r ^^ - , ^ - : ^^ , - , - - ^x r , r :d64 - - : - , ,1 m^n, rman+ryrd.'',, uitind;iel ceva, Ei anume cd Migna, p{igglmonumental talniudismului este cu mult posterior cuceririi Daciei.

Nu e mai outin contrariu requlelor unei critice riquroase dea cduta membria iudaismului i'rimiti" in numeroas6 localitdlifoarte antice, cunoscute din vechime in gura poporului romAnsub numele de Jidova, precum o cetate de lingd _Gmpulung, unmlnt^eogti"e:?\u:\u:r_1i-Tylt.lpFlil'1TlH:t-"b81limunte de linqa LlaLna, mal multe burgun tlnate in docffientele ungureEti, sub florma

1()-

nate in documentele unsuresti, sub forma de^Sidovdr,o'satulJidovsciga dintr-un crisoimuitelesc din 1 4296 rEi altele.

Derivatiunea cea mai probabild a tutror acestor denumirivine nu de la evrei, ci din irumele Suzidava, comun maimultorlocalititi din epoca independintei dacice, si carele, din cauzaconsonin[ei inire ,,s" Ei',,2", trdbuia natur-almente sd se pre-scurteze cu timpul,.deiitii in Sgidavg gj-apoi inlidova.

Cu toate asiea, noi nu voim a tageddi existenfa israeligilorpe tdrmii Dundrii mai nainte de cucerirea lui Traian, cu atitinai'mult cd noud inEine ni se intimplase a descoperi in distric-tul Hotinului, cel mai nordic al Basarabiei, o monetd jidove-asci din zilele lui Macabeu; nu credem insd a fi posibil, sau celDutin oportun, de a aprofunda deocamdatd, mai cu seamd aci,intindeiea gi norma sftualiunii eweilor in Dacia in acel periodsemifabulos din istoria nationalitdtii noastre.

Prima mentiune pozitivd. sieurE, ldmuriti despre contactulromdnilorcu iufaismul, ba incd"numai preste Duri5re, adecd ina[a-numita provincie a lui Aurelian, noi o gdsimin pre[ioasar6latiune a-rabinului Beniamin de Tudela, carele vizitasefrunidriile Macedoniei inainte de anul 1170, lisindu-neurmdtorul curios pasaj:

,,Dencolo de'riul-sperchio se incepe Valachia, ai cdriialocuitori. asezati pe munti, isi dau numele de valachi...

in iuteaia ei'sd aseamini'ciprioarelor, fdcind mereu incur-siuni in Grecia pentru pradd gi hogie.

Nemini nu cruteazd'a-i tnfiunta in rdzbel gi nici un rege n-afost in stare de a-i birui.

Ei nu se prea (in de legea creEtineascd, dau copiilor numi---TTHi6iiaACcbsiarum

Transilvanicarum, lib. 2, p. 38.8O Areh\ des Vetetns, i. 2, P. 15481 Venelin, op. cit", P. fi.

62

T

4

!ij

i l

ebraice gi numesc pe cvr.ei frali, ceea ce indeamnd pe unii de aIe atribuio origine israelitd.

9i4 -rtv:: !: Piidg:: rl d.woaie, dar nu-l ucid, precumsunt deprinEi a ucidesunt depnnil a uclde pe greq...""-

Lasihd li o parte slufieaF absurditate de a zice cd romdniise trag din israelili, si-mplu nirmai pentru cd, asemenea purita-nilor englezi, ei obicinuiau adeseori, chiar in secolul XVII,neEte nulmi luate din vechiul Testament, precum, de exemplu,in familia princiard a Movilegtilor vedem un Ieremia, un Sime-on. un Gabriel si oind si un Moise. ldsind la o parte aceastipor[iune de tot r]dicoli din naraliunea lui Benianiin de Tudela,iloi'ne vom multdmide a constdta numai strdlucita mdrturie anaivului rabin despre extrema toleranEd a strdbunilor nogtripentru religiunea eweilor.'

,,Frate'este una din cele dgud vorbe prin cari debutdistoria limbei romAne.

,,Torna fratre", adeci ,,intoarce-te frate", strigau in secolulVI, sunt acum o mie trei sute degni, voluntarii romdni dinarmata greacd in focul unei bitdlii."'

Aceastd exclamatiune, conservatd in cronica bizantini a luiTeofan, e cea dintii ievelaliune a graiului romAnesc.

D-atunci li pind asthzi cuvintul ,,frate" este acela ce rdsundmai des decitbiiEicare altul in gura romdnului: ,,ascultd, frate".zicem noi unii c'dtre altii, chia"r atunci cind ne'intilnim primaoar6, fidrd a ne mai fi cJnoscut vreodatS.

Beniamin de Tudela atest[ cum cd strdbunii nogtri, ducindo viatd pe iumdtate sdlbatecd in munlii Macedoniei, acordaupina'li brrr"eilor acest dulce epitet di,,frate", tocmai in aceliecol, in care franceziili engleizii, ce ne aruncl astdziin obrazacuzatiunea de netoler"ante-relisioas5, credeau ci nu este de-stul ci reqele sd ia piele.'a iido:vului, ci mai trebuia incd casubalterniisd-i mai-fa qi mlgele: ,,ut quos rex excoriaverat,

""aa* evisceraret".&

Nu mai outin interesante sunt cuvintele rabinului israelitdespre obiceiui bandililor romdni de a ucide pe greci, pe cindin piivinla evreilor ei se mdrgineau doar cu pradd.--T2lezi-imtl

ebraic in Arhiva istoricd, l. 2, p. 25.83 Thunmann, Untersuchungen tber die Gesch. der westlich.

V6lker, Leipzig, 1T14, P. ,3/.1.&4 Cattaneo, Memorie di economia publica, Milano, 1860, t. 1, p.

37.

63

. ,,Capul.plecat nu.l taie sabia", zice un proverb strdbun, dela care pdrinfii nogtri nu s-au abdtut niciod]atd.

Grecii se luptau gi iatd de ce romdnul, iritat prin rezistentd.le da cu furie lovitura de moarte; iidovul serpuil cu umilintd'lapicioarele celui mai tare, gi romAnului i ie fdcea mild de ititaticdlogie.

Astfel, in frumoasa can[onetd a lui Alecsandri. HerscuBoccegiul scapd sdndtos din ininele ho[ilor din codrul Heriei.strigindu-le: ,,noi suntem oameni buni cu f/iki". oe cind uncregtin grec sau romdn ar fi cdzut mort cu aima in mina...

S 2. ludaismul spaniol

. . Spania a fost alternativamente paradisul gi infernul neamu-lui evreiesc-

Sub dominafiunea arabilor, in provinciile meridionale alepeninsulei pireneice, israelilii s-au bucurat, intr-un interval decinci sau gaie secoli, de o pulere politicd atit de intinsd, precumn-o avuseserd, poate, nici chiar Strdmosii lor din paleifina subsceptrul lui David pi al luiSolomon.

D.e aci insd, inciatb dupd cdderea califaturilor mauresti dela Toledo. de la Cordova ii Saragosa sub loviturile crestiiilor.toatd urgia cerurilor, prin organill regelui Ferdinand, irorecliicel catolic, gial ministiuluisdu, teribilulcardinal Ximenes. s-aIdsat cu atita violenld asupra elementului israelit, incit numaiin anuf 1492 opt sute mii de evrei au fost siliti a odrdsiincintdtoarele regiuni ale Esperidelor, cdutind un'refu'eiu inalte ldri mai pulin tanatice, afard de vreo patruzeci dE mii.ramagi in$pania cu condiliunea de a imbrdiiga lumina Evan-sheliului.u)'". RcspinEi succesivamente din Franfa. din ltalia, din Germa-nia, din cuiburile cele mai ilustre ale Civilizaliuniioccidentale,evreii spanioli au aflat o primire cordiald, dintre toate tdrilecreEline, num.aj pe doud gdimurifoarte depdrtate unuldeiltul,pe litoralul niderlandez gi pe malurile Ddndrii, adecd la acelepopoare, ale cdrora toleranld religioasd, emanatd dintr-un de-cret providenlial, nu s-a dezminfitniciodati in curs de veacuri;c5ci, in g.dev,ar, gnde oare se_ adiposteau hugenofii dupd revo-carea edictului de Nantes Ei Voltaire cind premed-itavr^eun nou-€--Ebu-gnot,

tes iuifs d'Occident, paris, 18b+. - Depping, LesJuifs dans le moyen-Age.

64

I 't=

t -

I

fulscr contra bigotismului dacl nu tot in flegmatica Olanda?iar"in privin[a rSminilor. o probeazd totalitatea studiului no-stru de fa[d.

Muntenia a fost in Orjinte principalul azll al evreilur spa-nioli, unde ei erau nevoili a se opr1.cu. voie sau fdrd voie,nemainutind a trece inainie spre nbrd, fiindcd tocmai atgncitortur6le cele maioribile ii aqt-eptau in sdl[4teca Ungarie.o"

Un israelit venetian, rabinul Lattes,o' posedd in limhaebraicd un prelios mlnuscript despre istoria.iu{li:mulu.i spa-niol din Inipei iui Otoman.-compus in anul 1523 pe insulaCandia de cdtre un Elias CaPsali-

Aceastd ooerd ar putea, iiegreqit, sd arunce o mare lumindasupra imigraiiunii evreieEti in Jara RomAneascd in secolii XV

ri XVI.' C""u cevom spune insd deocamdatd noi din parte-ne, chiar

mai nainte de a cunoaqte citugide pulin manuscriptul in ccstiu-ne. este profunda convic[iune cd el ar vent a conllrma ln modulcel mai dtrdlucit faptul toleranlei relig.ioase. ce a gustat-o tot-dcauna in Muntenia acea specle cle Jldovl. pe carl straounllnostri. in consideratiunea venirii lor din Occidinte gi a uzuluitraititional al limbii

-spaniole, ii distingeau de toli ceilalli israe-

Iiti piin epitetulde ,,irinci".--' 'N. va aiunse a Constuta aci numai atita cd pe la 1573' sub

vodd Alexancliu Mircea, un evreu spa$ol'. fg-a a.;e boteza gi

flra a-si schimba mdcar numele, $ain iiul lui Iosif._cunoscindUini ti,itUr slavond.;eugi a se ridica pind la treapta de unul din

secretarii domnegti"o, ceea ce, d-eslgyr'.nu se va gasl nlcalerl lnistoria Franlci sau a Angliei. unde jidovii erau atunci legalmen-te consid.e6{li ca neEte

"dobitoace hecuvintdtoare: ,,comme lesanlmaux ."-

Sub Mjhaicel Vi teaz, ce e drept, s-a int implat gi in Munte-nia, anume in Bucuregti. o micd migcare antiisraelitdl ascultaliinsd cum o descrie nemuritorulBdlcescu:----,,Foirn"a

domneascd iegise, ca to[i turcii, ce se. aflau inBucuregti, sd se adune la casa vistierului Dan spre a li se cbuta-E-;nlnn-rq

n e ru m H u ngaricaes, lib.4, sec.S, ed. 1 58 1' p'7 1 8,sub anul 1496.

87 Luzatto, Notice sur Abou-Jousouf Hasdai lbn-Schaprouf, Paris,1852, P.9, nota.

88 Venelin, oP. cit,, P.205.89 Merlin, Fepertoire de iurisprudence; articol: Juifs'

65

si rdfui datoriile.' tndatd ce turcii se grimidiri in acea curte, Mihai cu boierii

sdi iegi denaintea ostagilor Ei a poporului, setos de rdzbunare,ridicd steagul libertdgii Ei porr'.rcind sd se incongioare curtea,puse de patru pdrfi de deterd foc casei, unde erau tursii adu-na[i, Ei-i impuEcard cu tunurile cu care ingrijise mai denainte ainconqiura curtea si casa.

Pe"linga turci, diliva ewei furd mdcelSritri.Aceasta nu izvori dintr-o netoleran[5, dar clci evreii, atunci

in mare favoare pS.tingg turci Eisultanltre impreunau ca acegtiasa prade lara $l sa-r laca stncacrunl..."-"

La inceputul secolului XVIII, sub $tefan Cantacuzino,cronicele ne mai povestesc incd un act de cruzime contraeweilor, tot in Bucuregti, dirimindu-se sinagoga lor din ordi-nea lui insugi vodd.

Dar nafiunea nu poate fi responsabila de absurditateaindividuald a unui principe absolut, pe care aceleagicronice ilzugrdvesc in urm[torul mcd:

- ,,Eiu 9T nestatornic in cuvinte gi in fapte,.Ei in jafuri fdrdcgie g,i fdrd dreptate, .atita cit n-a.rdmas. episcop, 9gyT9n:calugar, nRgugator, Doler, mail Er mlcr, can sa nu he Jetulu !lnrddati...""'

Ei bine, hahamii avurh atunci mingiierea de a suferi dem-preund cu episcopii!'

Din Tara'Romdneascd frincii se incercard cu timnul de a seraspindi gi dencolo de Milcov, de unde insd Etia sdli respingdsistematic, prin o concurenf6 comerciald frauduloasd, dacd nuchiar prin calomnie, rivalitatea evreilor poloni, despre cari vafi locul si rinciul de a vorbi mai la vale.

Col<jnelul rusesc Andrei Meier, carele vizitase RornAnia pe1a1,790. duod ce zice cd, cdrtile bisericesti ale frincilor din Iasisunt scrise'in limba spaniold cu litere ebiaice, mai adaugh apoi:,,dupre opiniunea^tuturora, acesti jidovi sunt mai oneEti decitacei din Polonia"."

Astdzi nu existd in toati Moldova un singur evreu spaniol,degi nu i-a gonit de acolo netoleranfa religloIsa a romAriilor, cinumai Ei numai persecu[iunea mercantild din partea israeligilor-goRevistaromdnd,1861,p.283-284.

91 Magazin istoric, t.5, p.179.92 Api sanie oczakovski ia zembl i (Descrierea !firei de Oczakov),

Petersburg, 1794, in 8, p.58.

66

t .\*

lesesti.^-"-illare de un grad oarecare mai dezvoltat de onestitate,

frincii ie deosebeic de ceilalgi jidoviprin.o doz6 q1i pice {elanatism. tinindu-se mai cu pieferingd de legea lui Moise pro---:- , - :^x "^s^-; , lo in., i f i t r i rc wechirr lrr i Testament- dgclt Oeoii"-ziti, "adich de invdgdttira vecl,riului Testament,lirrdetele comentarii ale Talamudulut.ii"Oatet6 comentarii ale Talamudului'-'-btrro,

cei mai pozitivd in acestd privinld este.cd.tocmaidin sinul evreilor spdnioli din Jara Romineasca a teEtt untcasectd israelita, car6 formeazd o doctrina intermecltara lntreiii.liii"tii si CGstinism, ba incd se poate zice cd se impacd mailesne cu Evangheliul decit cu Biblia.'-"-i;;b

I;ii=Franck, sau mai bine zicind Frincul, se niscu inTara Romdneascd Pe la 7728-'-^F;;;

itnuialigi in totulpreceptele cregtinismului qi fdrl arespinge iardri ih- totul tradigiunile mozalce, el lacu lnsa un-.i" f"* inaiirte, recunoscind divinitatea lui Crist'"''.

..Mol*" li Evangheliul sunt invdfdtorii nogtrii - zicea el,.-iar ialmudul trebuie respins, de. weme ce cupnnde in slnebldstemuri contra lui Dumnezeu"-"'*I;b;;iridiCfgitgu

o seamd de ucenici gi setos de.a rdspildiideile sale intr-dn cerc mai intins de cum era pe atunct mtcacomunitate israeli,td spaniola din Muntenia, ac€st Luther ali"Oiir.utui s-a transpbrtat pe- la 1750 in Polonia, care era intoti timoii ca un imens ocean de evrelme''Astd

datd insd Frincul nostru o pdli r5u'Giomniat de cdtre talmudiEti, el fusese intemnigat gi.apoi

fortat de a fugi in Germania, unde murt la Ullenbacn' lnOriuiri O. HC"ssen-Darmstadt,, lasiqd intersantei sale sectesemi-crestine numele de,,frankigti""'"-'^'d;biii-u

ulu"e" cit mii curin''c la concluziune, nevoT opriu.i in-pri"iniui"ofis.ului spaniol, mulldmindu-le^ de a fi pr.o-bat. cri istoria in mind, cum cd acei ce exe.rcltasera ln conlra-l o;;;;l;;"G ielieioasd au fost ca sd nu zicem cd maisunt incd;-r.'-i;ilai8oara jidoviidin Polonia, fraliai lorde singe Eicoreiisionari de credin[d, impotriva carora pllngenle lrlncllorar trefiui sd fie mai-mai tot atit de amare ca $1 ale noastrepropri i .

-3Gzi-oisenaiunealuiczackidespreevrei,p-oione$e,i1Dzlela't.3, Poznan, i845, p'191 , nota 235; $i.Peter Beer, H'sto're dessebtes rgtigieuses desJuifs, Brunn, 1823'

67

S 3. IUDAISMUL POLON

. .Prccum Jara Romdneascd dete ospitalitate evreilor sDa_nr.lr. tot aEa Moldova primi in sinui-i

-pe acei poloni, n,rriril i

vulsarmenie lehi--Afard de unele diferinge te^ologicee4, jidovii din polonia

diferesc to.tdauna, intr-un mod foarG pronlnlat, a".-"iieio_narii lor din Sp.ania, atit in privin[a fizlicd priri un exterioi-asaacind abastardrt, despoiat cu totulde acea-expresivitate orieir-tald, ce distingg de la-prima vedere figura un,ii frinc, precumiiln pnunla lltotogtca prrn uzul unuijargon foarte coiupt; cee"ace race, naturalmente, ca evreul polon pi ace! spaniol nirsuntinstare numai de a simpatiza, ci ni-ci mdc"ar de a se inlelege unuicu qltul.

,....{n secglul XV, -pt1[in timp dupd I'undarea Moldovei, israe_rrFr re$e$tr rncepura dela a se ardta din cind in cind dincolo deMrlcov. deslatindu-se, ca Ei astdzi, maicu seamd in acele ramu_re comerciale. pentru cari se cere mai putind muncd si maipu!ina pudoare, rezultind rotodati un mai 6un cistis.

.Asqfel de exemplu vecindtatea tdtarilor, neconGnitele in_vazrunl, perpetua stare de rdzbel, procurau evreilor din Mol_dova o speculd fbarte lesnicioasi qi in cel mai mare sradlucrativd, rd,scumpdrind din minele piginilor cu un pret *fr p"robll cel mar de lrunte, carora apoi le vindeau libertatea- pentiuo sumd inzecitd.

Dovadd, intre altele, este o scrisoare a marelui Stefan cdtreprincipele polon Alexandru lagello, in care citim uimdtoarell:

,,Ambasadorul tdu gdsi aci in Moidova la un evreu De odoamnd legeascd, rdscumpdratd din robia tdtard, si nea'vinJbanl cu ce sa pldteascl jido_vului, puse cheza$u pe boierulnostru I eodoru, starogEe de Hotinu, pentru suma de ,120 gal_bcni unsurest i rosi i . . .

in ziieleiui $iefan cel Mare un galben era atit dc scumo.incit in Arhivul Statului din BucureEti se afld documente d6_spre vinzarea unui sat intreg pentru 75 de galbeni: vd outetidard inchipui imensele profi[uii, ce le scotea"fdrd nici o Satuii,de _cap_speculgliunea iudaicd din rdscumpdrarea prizonierilor

94 Buxtorf, SynagogaJudaica, Basilae, 16gb, p,g.95 Actele Rusiei Occidentale, publicate de Comisiunea

Archeologicd (rusegte), t. 1, p. 1903.

68

de rdzbel!- insa epistola lui Voda $t9l.an este importantl.nu numai

ncntru car 'acter ist ica comerlului cvrciesc, c i incl mai cu dc6sc-lrir" in respcctul tolcrangci relogioase, 3rat-in$ cl,guvcrnulromAn ingdduia legalmente ca. o crc$t lna sa l lc sclava unulstinan israclit, ceea"ce ar fi revoltat in acea epocd toate spirite-le

'din larile civlizate ale Occidintuiui, ce se incearcd a ne

,"co*ahda precepte de moderaliune, in loc de a le studia elcinse,.i in istoria romAniltlr.

I i lu mai vorbim nimic desprc inal tul grad de siguranla. dccarc sc bucura averea i idovi lor sub administral iunea acclulter ibi l Stclan-Voda. dindintea cdruia pdlcau sultani i gi rcgi i : unambasddor polon. neavind cu.ce sd^ rdscumpcrg o. do^an1nqcomoatr ioatd, se vede si l i t a intra in negocial tunt. oler lndeurellui cau[iunea prefectului de Hotin. care , dupd ierarhiaboiereascd d-e atuni i , era unul din cei mai mari demnltart al

' q Atarel . - "'

tn secolul XVI toleran[areligioasS-a moldovenilor pentruiidovii din Polonia merse maideparte de cum o poate permlte

tatiunea dc stat chiar in zilelc noastre.--' Aii"i, pe la anul 1510 cronicarul legesc Martin Bielski

povesteste cum cd evreii s': apucard a convertl pe. mal mulglboloni sbre iudaism, exccuti,'d asuprd-le ceremontalul ctrcum-liziunii

'ri apoi trimilindu-i deja cltehizagi in Moldova. unde

aceiri cr-egtini 1i{ovi1i gdseau un relugru contra persecullunilcler:ului citolic.'/

O tolerantd rel igioasd pina la un asemenea punt estc unabuz sau o nebunie-de iolc lan[d!! !

Cu toate astea, in 1578 domnul Petru cel $chrlp deceteazadeodatd alungarea tuturor jidovilor poloni din Moldova'

Iatd o soa;td contra leeii lui Moise! vor striga' negregit. accice cautd Ju orice preg di! a zugrdvi naliunea noastrd in la[a

Europcica pe un rironstru de ianatism gide cruzime.Dln nor6cire, actul de izgonire s-a cbnservat pind astdzi in

arhivul municipal din Lemberg, fascicol . f l6- ' nI . .109,.9i nucuprinde in sine nici un cuvint. nlcl o sllaba. nlcl o vlrgulaimbotriva relisiunii.',,Comercia"nIii

evrei fac o concurenf5 mincinoasi negufato--96

LetoP,rsele, t. i, P. 104.97 KrankaPolska, Krakow, 1597' p.580

r i lor moldoveni. si t .cmai de aceea, nici mai murt nici lnaipulp: noi i iscoatcm alard din [ard", zice principclc rom6n.g8-Sd fie oare aceasta o. netoleianld religioasafAtunci catd s-o mai imputdm de aseirene ilustrurrri Mon-

esquieu, din gura cdruia icgi o idec anaroga: "t ir ,eit i tca-co-nerlutul nu.este_ca negulrtorul sd facl tot ce_i place.....,/e

pecretullui_Pg_tru -et-$chiop nu putea sd dlreze mult.In secolul XVil.evrei i ]cge5fi incepura din n<,ui ne"ei i o.

J este Nistru' mai ales din cgu2a grozavelor torturi, ru "ni"lis rpuncau cazacii zaporojeni. emancipalide sub lugulpol;niei

l,ti",lj: I", l:li 1iiu! I 1 pc.n t r u to a te ci t enSu fe ri sdrf,rn a i ; ; i ; i ;,c r laranl. dtn partea ;rdovrlor arendasi., .Arhidiaconul qigF paul de Aep, carele petrecu in

F tmania in t impul. lui Matei Basarab. zice intre alt lei. , ---

..Evreul Iankel. relugiat acum in Moldova, ne_au sDusfoa11g m.ulre.luppuri desprE barbaria hatmanurui iaral.*,5"-tra i idovi lor".rul-Gdsitu-s-a

oarepe, atunci vreun evreu ca sd povesteascd,altora barbaria romAhilor?

\u.In secolul XVIII, sub dominaliunea fanariotilor, ne

intimpind in cronica greco-morcrovcdeascd u tri a,niiu, "nIapt' prm care nol am putea incheia aceastd lungd galerie de

probe.Locuitorii satului onilcanii in Basarabia acuzard Datruevrei de a fi omorit copilul irnui roman ,,din porunii tt.t'rr":

lui".De aci n-a urmat nici o turburare, nici o violinld, nici o

vendetd din partea poporului.

. . 9.i incul'pa1i au'foit trimigi denaintea luivoda la lagi, iatdtotul.^ Mihai Racovi15, care domnea atunci, de$iii credea vinovatirn reatrtate, touEi nu socoti cuviincios de a dd o sentintd orinitd.cr drn contra organizd un fel de tribunal, la care lua pirtie tbaupoporaIiunea israelitd din capitald.

98 VeziziarulDinMoldova, anul1g62, t. 1, p. tg.99 Espritdes/ois, tiv. XX, ch. 12.1OO-Chevalier, Histoire de Ia guerre des Cosagues, paris, 1662, p.

3 1 .141 Travelsof Macarius,inArhivaistoricd, t. 1, partea2, p. 110.

70

IE1II

J

.,Vodd,. zice cronicarul, fdcut-a divanu gi a chematu pe,flliiidovii din Iasi.. si turcii, si pe toti boierii cu marc, cu mic." "'''

in fata aies'tui maieituos sanhedrin, compus din creltini,di,i rnusilmani gi din talmudigti, cei acuzagi au fost sripugiintcrog-atoriului. giinEigi israe!iiii au pronunlat verdictul, zicindlu1 yocla: ,,cum au lacut, sa-$l lea plata...

intrebdm pe oricine. dacd o asemenea procedurd. unicd infelul sdu in analele lumii, nu trebuie sd roqcascd pe toli aceiace mai declamd iircd astdzi contra netoleranfei religioase arom^anilor?...

in fine, cit despre secolul nostru, nemic nu depinge maibine rolul iidovului polon in Moldova, decit un pasaj dintr-opoemd de ire la 1821, descoperitd mai deundzi de cdtre d'Alec-iandri, Ei in care se relatd in urmdtorul mod intrarea turcilor inIasi:'

Spart-au bolli negustoregtiDupd s[aturi jidoveEti,De mdrluri prddindu-le,La jidovi virizindu-le!Care bolti mai era,Jidovii le-o ardta;De era moldoveneascd,Ei le zicea cd-i greceascd,Si turcii aorinsi pe locb despoid qi-i'da foc.Dind iverea cregtineascd . ̂ .in mina cea iidoieascd..."rur

Judece acum oricine, ilacd romAnii persecutau pe evrei, saumai bine evreii pe romdni?

' i

1

i

rlI

fl

@ , 1 . 3 , p . 1 3 3 .103Pressa, nr.14, 19 martiu 1868, foileton.

7l

vilt. EPlLoc

Studiul de fala este prea lung gi prea scurt din diferitepunturi dc vedere.^ E prca lung pentru tol i acei ce simfeau de mai nainte,intr-un mod instinctiv, prin un felde intui l iune din rrrofundulcugetulyi. din aerul ce respird. fdrd aiut6rul documcntelor,cum cd nalionalitatea noasird. inzcstratd de insasi natura cuspir i tulcel mai strain bigotismului. este absolutam6nte incapa-hi la dc a-gi picrde t impulin.sterpele preocupaliuni teologice.incit e cu totul de prisos de a mai bune mddar in cestlunetoleranla rcl igioasd a romdnilor

E prea scurtd aceasti lucrare, pe de altd parte, in propcrtiu-ne cu grdmada de materialuri, cd se imbul2eau cu abuirda'nt;;Ub minele noastre, incit ne-ar fi fost cu putintd de a intincicl'iecare capitol pind la dimensiunile unui voluin intres, dindastfel Ia lumind opuri separate despre istoria deose-bitelorreligiuni, succese _yna dupl alta sau Londensate la un loc pcingustul spafiu al RomAniei.

PuEi in aceastd dilemd de a da prea mult sau de a nu danimica, noi ne incercardm a alege o cale intermediard ratio-nald, deopotrivd. depdrtatd de li ambele extreme. justificindprin testimoniul istorieivocea conqtiin[ei nostre natibnale. darferindu-ne totodatd cu cea mai niareitdruin{d de luxui uneierudiliuni inoportune Ei de imflStura unui pedantism scolastic.

_ $i totugi, oricit de statornicd a fost silin{a noastr6 de a nep.a-rgini strictamente in sfera probelor cdlor mai decisive,inldturind cu desdvirgire toate ddtaliile de o importantd secun-dard, noi nu suntem ihcd siguri de nu era cu cal'e de a ficu multgi mai sobri in demonstra[iunc, de vreme ce numai o parte dinargumentele. aduse in cuisul acestei scrieri, ar fi fost'de ajunsgi de prisos.

Acuma, drept incheiere, concentrindu-ne atenfiunea asu-p1a rez-rlt^atului definitiv al cercetdrilor de mai s-us, noi neafldrn in fafa.a. doud concluziuni, una generald gi'cealaitdpoliticd, aparlinind astfel fiecare la o altd-ordine dd idei, deEiderivind dintr-un singur punt de plecare, asemenea acetolr

72

niraie. ce tisnesc din acelasi izvor, pdsesc dintru-ntii in armo-hie, apoi #bifurcd, se depdrteaza, Eiin fine merg a fecundadiferite cimpuri.

Prima concluziune este toleranla religioasd aqa zicind uni-versald a stribunilor nclstri Dentru toate riturile a tuturorna{iunilor, fdrd nici o diitiniliune de aflinitate, protestan[i,caiolici, mahometani, gregoriani, lipoveni, israeligi, slavi, ger-mani, turci, tdtari, armeni, etc., dupd cum am demonstrat-o perind in seria celor gapte capitole precedingi ale scrierii de fa(d.

Aceastd concluziune a noastrd, expresd mai-mai cu ne$tecuvinte identice, ni pare bine de a o gdsi demult deja emisd decdtre trei cdldtori din secolul XVI, unul neam!, altul italian gicel d-al treilea polon, manifestind citegitrei in acord admira(iu-nea lor pentru minunata toleran[d religicasd a RomAniei, ce-iuimea ca un fenomen curios gi fari exemplu.

Georqe Reichersdorff, ambasadorul austriac la curtea luiPetru RaIeq, zice aga:

,.Sunt aci diverse secte, diverse genuri de religiuni gi deneamuri, ruteni, poloni, sirbi, armeni, bulgari, tatari, nu maipu{in qi saqi din Transilvania, locuind pe ici, pe colea subicei'ptnitu dbmnului moldovenesc, cari toii intrebuin\eazd fdrda se certa feluri de feluri de ceremonii gi de dogme, avindfiecare sectd sau nafiqng deplina libertate de a urma propriilorsalc r i turi si obiceie."loa

in ace'lasi mod se pronunta Giovanandrea Gromo, iarMatei Strvkowski. care'cutreidrase intre anii 1572-1575 indoud rinduri toatd RomAnia, exclami cu emfazd in versuri:

,,Acolo r4unteanu, sirbu, figanu, grecu, italianu, lumeamestecatd!".105

Cu doi secoli mai in urmd, oeja in epoca f:rariotismului,cdldtorul ragusan Raicevich reproducea aceleatr^ -aude, zicind:

,,Fiecard secte $i religiune ^e

toleratd de a-g1 execita cultulsduJdrd nici o impiedicare.

In Jara Romdneascd se afld mai multe monastiri de franci-scani observanfi, cari depind de la episcopul de Nicopole dinBulgaria.

ln Bucuregti este o biseric[ luterand gi o sinagogd evreiascd.-164@pnia Motdaviae p. 50.

1.A5 Kronika Polska, Warszawa. 1846, t. 1, p. XVI biografia-

73

In Moldova, fiing!l:? n1me1osi, isrlgJitii oblinurr permi_sinuea de a avea mai multe templuii... '..r

Concluziunea a doua a studillui nostru, acea partialh. aceaprqgtica, acea politic?,OupF curn am numir-o mailus, gi.pe carenor inEinc o mlrturisim a fi adevErata cauz.a, ce nc tmnrnsese alua pana in min6. este anume faptul cel ardinte a 5iiO.0ttO Oejidovi, ndvdlili in RomAnia cu tdbere intregi, bIrbali, femei.pisice.gipurcei. curar ca emigra[iunile cele i,fie"re ii." U;ib;i:lor asiatici din evul-mediu, d-esigur nu pentru a cere de la noitoleranld, pe care gralie cerul-ui, nici aiuri nimeni nu le_orefuz5;st#i !

Nu este nicidecum cestiune desore credinla acestor vene_tici, d-ar fi ei creqtini, idolatri sau bridisti" totuira!

Este destul d6 a constata rnonstruo'zitaica unui element cutotul strdin, ce vine a sc suprapune dodatd peste elementulromanesc, intr-o propor!iunb a[it de spairn?niaioare, incit ve_oe m. astazl gn jrdov la patru.rom2ini 6i suntem pe cale de a avcamini patru iidovi la un romAn!

S-tateloi occicienrale le dI mina cle a ne taxa pe noi debarbari, de sdlbateci, de anrropofagi, deoarece in i.ranta. inAnglia. in Germania, toatS poporai-iunea israelita este dlabiao picdturl semiticd intr-un_ocean europeu, flrd ca sd rnaivorbim cd acolo nalionalit5lile sunt deia cbnsoiidate, pe cind anoastrl se allS intr-o stare fiuidd, aqtdptind cu bdtii de inim6ca viitorul s5-i dca o formd orecisd.

-

Provedinfa osincli nearirul lui Israel a rdtdci imordstiat oelgll ly.pr"f4a globului pdmintesc. pedepsind asrfei nu arit ireel rnru$l,.precum pe acel asupra carora se revarsd acest potbpal Palestinei.

Ei bine, este oare just de a insista ca buba intreaql sd seconcentrezeli sd spargd pe frumosul corp al Rorndnier-, in locde a se intinde in nepte doze nesimtite in ioate directiunile. dela un polpind la altul, dupd cum a voit-o decretul Di:srinului?

Vom primi.atunci gi noi cu abnegaliune partea citd nise vacuveni noud din suma totald a acestufbir di: ospitalitate: insdluvgp consimli niciodatd de a pl5ti numai gara noastrd pentrutoati lumea!

Eweii fiina in proporliune de 1 ia 60 in respectul rotaleipoporafiuni a Europei, noud ne apailin cel mult g0.000 de-1

06- A n i i nto rno I a V at ac c h i a e M o I d av i a, N apol i, 1 7g8, p.245-246.

74

F

israeliti Dentru Romania intreagd, iar restul binevoiascd a sc

JiriiiU"iiOiipa anaf,rgie. in Frania. in Anglia gi in Cermania.S-aooi ciudatd Pretentrunc!'Nffi;;i-;;ni?ont.tia dreptul de a refuza calitatea de

""tai"unlomAn unuin"url, unui francez, unui muscal; nimeni

"ii.Siaigti .iiai"fala ostiacismului cel 'i e{cgplionll,1u -:ul:

tractatele-noastre cu Turcia au expus pe ln$$l otomamll $l cutoate acestea, de-ndatd ce vine pe tapet cestlune cvrellor' mll;;;;;i;teri'de indigna{iune sb au<i din toate pdrlile' de pe

;".1,;i;$;;i. d; *"i;i;ii1;."'i'"i' o" pe colineft Ril:lli'strieindu-ne pe toaie tonurilc diapazonulul: netoleranla rell-

eiolsa! netolbranld religioasd!t'" H;dirl ;" iiii',-pii, "gre u ra rea fapte lo r celor mai autentice,

"u t"*i-u .onuing'", nE mdgr"tlim..i crede' chiar pe

"tt^Tliobstinati din legiunea detractatorilor noglrt' cum ca romanul'in or;"iita ii,loiilor, ca gi in oricare a.lte de aceasta natura';Ii; 1T'ilit';"t aE -ii" trl'conservagi uni i na! ion ale sau stepini t

be imocrioiitatea intereselor econ'mlce, dar nu se va pogorlniciocfata pina la ideea unei stupide perse.cullunl contra I a!-

r"Out"i, ionttu rabinilor, contra sinagogei!"'- Sfi.;ild aceastd scriere, nu ne putem opri de a nu asemina

timoul -nostru,

cind ni se imputd tocrnai noua netoleranla fell-sioisd. fdrd ca ea sd ne fi trecut vrodata m.9q3r. prln grno' :qEcele iriste epoce, pe care le descrie teribilul gexlu al lul

Shakespeare,'cind ,,omul este privit ca tradator tara ca sa

;;;;;5e;bi";l;i tiaoatii Ei trbmurr fdrd ca sd stie de ce

anume se teme":..But cruel are the times, when we are traltors''A"t

a" not know ourselvesl vrhen we hold rumourn."rn*f tir*"f"ut,yet'know""r'#:#rr*0",f?it;j"

* F I N E *

t )

POSTFATAa

Pomind de la o controversd foarte viu disputatd Ia vremea saSi legatd de o pretinsd intoleranld religioasd a romdnilor faqa debv reli a Seza 1i' pe p d mtnt romtilne sc, "8.

P. H a sd eu tn tocme'st e osuccintd dar foarte docuntentatd istorie a toleranlei religioase tnRomdnia.

Oplnia cd poporul romdn a fost totdeauna tolerant fald destrdinii care i-au cdlcat prngul este un fapt de mult recinoscut,dar pulini stnt cei care au analizat ac'eastd aftrmalie incerctndsd o fundamenteze cu argum-ente. Hasdeu este tm,ul dintreaceEtia, iar succinta sa lucrdre despre istoria tolerangei religioasetn Romdnia este nu numai pima, ci, dupd cunostinta noaslrd.chiar Si singura dedicatd tn'mod expres dcestei te'me.'Se inletegbcd marele savant, constfins de contextul polemic tn care gi-sconceput lucrareo, n-a putut elabora o isttirie exhaustivd a kle-ranlei religioase la romdni, ci gi aici, ca gi tn alte domenii in cares-a afirmat a trasat doar coordonatele temei, ce se impun a fiadincite.

Cuinnigia sa geniald, el a conturattnsd cu exoctitote profrlltlspirualitdlii romdneSti din perspectivo toleranlei religibase -

fapt ce recomandd retipdrirea acestui text, mai oles acum ctndeste, tncd o datd, pusd tn discuEie toleranEa romdnilor.

Teza fundamentald a lucrdrii lui Hasdeu este fbrmulatdchiar de Cdtre autor, care aratd cd ,,ceea ce ne preocitpd pe noigi ceea ce se. pare a interesa toatd Europa, nu esti un cazmomentan ci existenla faptului constant, cum cd tn lara noastrdnici o religiune , nici un cult, nici o credinld, n-ar fi fost niciodatdexpusd blciului perseculiunii"lEdilia 1868, p. 10).

Hasdeu demonstreazd. aceastd tezd, attt pin fapte istoice,ctt, mai ales, prin conturarea spiritualitdlii romdnilor, incompa-tibild cu spiritulde intoleranla religio.asa. C.oncluzia sa pe mar-ginea unei scufte comparalii tntre spiritualitatea romdieascd sicea a ahor popoare este fermd: ,,...cre$tini de legea lui Sin-Paultn toatd pittirea cuvtniului, romdnii n-au oEtroiat (ocordatn.n.V.I.) niciodatd nimdnui o diplomd de sanctitate, nlt s-aucertat niciodatd pentru subtilitdlf de teologie, nu s-au tngenun-cheat nkindatd inaintea ahuzului clerical. n-au cunoscul nicio-

76

datd corYulsiunile bigotismului, n-au persecluat niciodotd peceide altd credinla." (lbidem, p-23-)

itn aceastd demonstratie idmtne valabild, cu ample ecouritn a c tu a I it a te, c on tura re a

- e c hilibntl ui spirilu a lit a 1ii _ro m d.ne g t i

manifestat constant fata de strdini printr-o tolerangd re.liginasdtradiiionata- Dar cdl pugin doud din argtmentele Jolastte deHasdeu se'impun a fi astdzi nuanlale Y anume ca romanu stntiiitiiiiii ligea SI iravel, gi cd ei'nu du ca.nonizat nici un sfint..-'-"

Cu prii*e ia nota dominant paulind a ueStinis-mului.romdnes'c, semnaldm faptul - de !a. care Pome$te, de. alt|el, {LHasdeu

' cd, tn a sa Chorographia Moldaviae, publicatd tn

1595, sibianul Georg Reichsdorffer menliona cd romarut mol-doveni ,,recunosc pe" Hristos Si pb Sfingii AposlolQ\ dupd cumsustin eL au urmal cu multd evtavrc st clnstlre Inca de m Incepurtliii' iaii, *" s fri' i ili- i; "

i i r; ( A p rd i a t a n ri s tr d in i d e s p re T ii ri t eRoridne, vcil. I, Bucure$ti, 1968, p- 1.96)..-

iceistA mdrturie dbspre o cinstire deosebitd a Sf' ApostolPavel Ia romdni tn secolul al XVI-lea, orictt de cuioasd Ei desinzulard ne-ar apare, nu trebuie tn nici un caz interpretatd,coifesional, tn sensul cd romdnii s-o\fr conceput Pe sine drept.,,cristini ai lui Pavel" spre deoseQfue de. creflmu Iy letfu sau'atlui lban. De ahfel, etichetarea celor lret man conJesmnl'lttt'y'tt.romano-catoliLii stnt ai lui Petru, protestanpt sint at lut fovel, gtortodocsii ai lui loan, este de datd recentd, iar romrinu caortodoclsi ar fi trebuit sd se declare aiApostolului loan'- -iiiiut

ch romdnii se declarau tncd tn secolul al WIJea ca

ftind ciertini ai fui Pavel ilustrea4d, Ia niveltl .religloz.ildEii popu-"lare. coitstiirua originii apostolice a creSlinismulut romcinesc,iti iird ,ok Ho"tdot fnsupi menlioneazd penuu secolul al*Vtt-t'ea credinla existenlei fn poqile Moldovei a unui arboresecular sub carb s-ar fi itanni't Apostolul neamurilor' Cd,.-tnii'iilid, Sf A,in"rol Pivel nu a predicat pe pdmtntul strdmoSilor.nostri esd mAi ptttin important: se presupune, lolu[t, ca un-ud'ticipoli ai sai sau-ai S[. Apostol Andrei, cgrla predrc.at s*Llr tnpanile Dobrogei de astdzi, au rd,rptndtt Lvangne^a.pnntre.'stdmosii

poporului nostru, fapt ce std la baza con[tunlet ongnta p o stoiic'e i cre stin is mu lu i romd ne s c -''-

cit piiusre'aJirmalia cd romdnii !1-?r li-cano.n?at sfin1i,-iustd ointnr'vremea rispectivd - trebuie sd preciz_dm laplul.c:d

"otnd'in 1885 Biserica'oftodoxd Romdnd s-a aJIaI lormat Ln-'iurisdictia

Patiarhiei Ecumenice Et, deci, nu avea dreptul sa

IIt;I

j.i,

77

canonizeze sfin1i. Pe de altd pane, prin cercetdile ulteioare luiHasdcu, dntbrate luiLiviu Sian, Ghgoie N. Popescu, N. popes-cu-Prohova Si, mai recent, lui loan{chie Bolai, ca si cele rezu-mate in volumul colectitt publicat de Patriarhia Flomdnd, tn1987 sub tn.qrijireo L P. S. Mitropolir Nestor al Olteniei. este Dedeplin demonstrat faptul cri romdnii au cinstit pe unii din setie-nii lor, cleici sau mireni, treculi la cele vesnice,- ca pe niste sfLnti.chiar dacti aceasfi cinsire a avut un ca'racter toial. in sriirtr'uttyodigiei respective, Sf. Sinod al Bisericii Onodoxe Rolmdne,factid uz de statutul" de autocefalie al Patiorhiei Romdne. a'canonizat

oficial pe sfintrii: Catlnic de ln Cemicn, Iorest, Satta,Vlsaion Sarai, Sofronie de la Cioara gi Oprzo MiclduE, iar tn1956 pe Sf. Iosif cil Nou de la ParioS.

'

Tot tn legdturd cu lipsa de sfintri canonizati Ia romdnLHnsdeu mui a-fttmd cd bisdrica romhnd ur fi canonb tt tn vremeasa pe Paisic Velicicovski (1794), dar cti acesta nd er fi fostromdn. Probabil cd marele tnt,dlat se referea la o probuiterefaaud tn Sf. Sinod al bisericii noastre, consti.tuit tn irernea tuiAl. 1.. Cuza, de a canoniza pe fostul starelde h Nearnlu. ctitor alacelui curent de tnnoire spiituald pe care Nicalai lorga l-onumit paisianism. Cu regrit, trebuie-sd relevdm cd inteniia ca-nonizdii lui Paisie nu a fost realizatd de biseica noastrd. ci dePatiarhia Moscovei, tn 1988, at prilejut aniversdii mileiniuluicrestitcdrii rusilor.'Tot

tn lefaturd cu Paisie, se cuvine sd observdm cd oifi.neasa ruseascd - cum pretinde Hasdeu - nu este chior alft desigura: ipoteza originii romdneSti a lui Paisie sau cel pupin a uneiascendente romdneEti a acestuia este destul de plauzibild. Pen-tru a nrL ne tndepdnl prea mult de textul lui Hasdett trebuie sdvtbliniem, Iotu{t, cd, indiferent de originea so, Paisie a ldsot tnurmd o operd importantd, izvoditd pe pdmtnt rontdnesc, dar cuJbloase pentru- tntreaga Onodoxie.

Cele ctteva completdri ale noastre pe mar?inea textului htiHasdeu au menirea'de a-l ajuta pe cititontlde"astazitn oborda-rea tema ticii in d iscu tie.

Republicarea acbsmi kxt are nu d,oar semnificatria uneirestituiri, ci Ei rostul de a rdspunde cu autoritatea ili Hasdeu lacel pulin unele din tntrebdrile care tulburd sufletul modern tncdutarea autenticei spiritualitdEi a neamului romdnesc.

78

Pr.prof. rir. VIOREL IONITA

CUPRINS

2. Iudaismul spaniol..... ......643; Iudaismul polon.......

VIII. EPILOG.............POSTFATA (Viorel Ioni16) .......

79

Filmul rcalizat la ROMCART S.A.Rominia, Bucuregti

Coli editoriale 4,2; Coli de tipar 2,5Format 84 x 108 I/32; tiraj 6030 Comanda 5?13

Fabrica de imprimare ofset din Tiraspol278000, Tiraspol, str. 25 Octombrie, 99

/z -i

WM

TIItI"

t

Suma de 50.000 de leidin venitulobtinut ?

prin vinzarea acestei c6rli va fi donatd ,Fundal iei , ,Hasdeu" pentru amenajarea gf

aingri j i rea mormintului , , lul ia Hasdeu,,de la ̂ ,

c imit i rul , ,Bel lu" din Bucuregti . I

i