..

DINA FILMA7

,.....GOTII -..SI GFPIDII9

IN DACIA

STUDIO ISTORICO-LINGUISTIC

DE

B. PETRICEYCU-HASDEti,Profegor de filologia cornparativii la Facilitate!). do Litere din BucureacY, Director General

al grehivelor StatuluT

BUCURESCrNOUA TIPOGRAIIIA A LABORATORILOR ROMANI

, 19. STRADA ACADEMIEL 19.

1 8 7 7

.

.

.

.

.

,

'.

.

.

,.

.

-

.

.

. .

.

.

,

.

.

.

- --..'

, ..

9

,

. ..

. .

. ..,,

....

. .

. ,- ,

-

.

'

..

.

,

. . .. ... .

,

.

.

, .. .

. .

www.dacoromanica.ro

DINA FILMA

GOTTI SI GEPIDITIN DACIA

STUDIt ISTORICO-LINGUISTIO

DE

(600TE C-2-4-

p1/400a,\

R01\10-

B. PETRICEICU-HASDEITI,Profesor de filologia comparativil la Facultatea do Litere din BUCLITCtia, Director General

al Archivelor Statuld

BUCURESCT

NOLTA TIPOGRAFIA A LABORATORILOR ROMANI

19. STRADA ACADEMIET, 19.

1 8 7 7

7

Q:,p,o

www.dacoromanica.ro

OTE

'92\

:::ACADEVE-1*

/40Mi1/4\\\C-

DINA FILMA

GOTII I GEPIDII IN DACIA

The linguistic facts are so inextricably interwined withhistorical facts, so dependent upon and developed out ofthem , that the two cannot be separated in considerationand treatment...

Whitney, Language and the study of language, VI.

Aenssere und innere Geschichte lassen tiefe Spuren in derSprache zurfick; wie die Erforschung dory., kein gerin-ges Licht auf die Geschichte wirft, so erhellt auch diesein Ailerons ',Wigan Mien die Entwickelung der Sprachen...

Benfey, aeschichte der Sprachwissensehaft, 11.

Reposatul Rosier sustinea ci, strrunutati de catrrt Aurelian pesteDunAre, Rom&nif s'at Intors de acolo In Dacia luf Tratan abia Insecolii XII sat XIII.

Unul din argumehtele sale cele maf ingenióse , acela pe careclack nu m6 inlet pl.n4 la dinsul nu atinsese nimenf , este

desiivIqita lipsa a vechfu 1 u I element germanic in limba ro-mama.

El 4icea :

,(Putinele ciivinte cute se glsesc in grand roman, nu sint tote alt ce-vadecn nesce moderne Imprumuturi din dialectele säsesci ale Transilvanid).1

(1) Ellis ler, .Ronainische Studien, Leipzig, 1871, in-8, p. 128,

.

www.dacoromanica.ro

4

In adevër, dad, strabunii no§tri ati locuit mai mult timp cOstain cósta cu Gotii, un asemenea train impreunA, in curs de vr'o dolsecoli cum ore de n'a lasat urme in limba romana

Noi am desbatut pe larg acesta cestiune, sint acum patru ani,in dstoria critica a Romani ion.°

Notita de fata re'nprospëtéza resultatele dobandite acolo ,

completandu-le printr'un fapt forte important , pe care nu l'amcunoscut inainte i prin care ele capita o noua forth,.

GOTII §I GENVII IN DACIA.

Rosier i toti cati ati scris pina acum despre Goti, toti aril ex-ceptiune, straini 0 Romani, amid 0. adversari , vorbesc despre odominatiune gotica peste intr 6g a Daci

Acesta este o eróre capitala.TOte fantinele istorice, texturi §i monumente contimpurane, ne

arata pe Goti e n d §i lucr -and numal in partea resaritena

(2) Mal de curind, teoria rösleriani a gisit un puternic antagonist in d. Dr. Julius Jung,eruditul profesor la universitatea din Innsbruck, in cele do lucriri ale sale : Die Anfiingeder Romiinen, Wien, 1876, in-8, 74 pagine, i : Romer und Romanen in den Donauliindern,Innsbruck, '1877, pag. XLIV §i 316. D. Jung n'a citit a nOstra' Istoriei eritied a Romani-lor, pe care o citéz numal pe audite. Dupi ce a cunoscut'o frig, ne, adresézi din 4 martiii1877 o epistoli, din care ne permitem a extrage urmitorul pasagiii : (Dann glaubte ich firemeinen Zweck von ihren Arbeiten absehen zu }airmen, da Schuchardt in seiner Recension der(Istoria critica a Rominilor bemerkt hatte, dass neues Material zur Entscheidung der Streit-<Ache mit Rosier nicht erbracht sei, eine selbstindige historische Untersuchung darner kei-cneswegs ilberflissig wire. So schrieb ich dann zwei Arbeiten, um nachtriglich zu bemerken,dass mein Raisonnement im Vaterlande der Romanen zum guten Theil lingst iiberholt seL

(Es gilt dies namentlich von den linguistischen Ausfuhrungen der Istoria critica. Gerade die-(sen Punkt zum Abschluss zu bringen, fehlten mir die philologischen Kenntnisse. Ich konnteedie Rominenfrage behandeln nur vom epigraphischen und historischen Standpunct aus. Incdieser Hinsicht dilrften meine Arbeiten zum Theil erginzen, was die Istoria critica uns bie-ctet. Das Studium der Lat. Epigraphik, wie es Th. Mommsen auf die deutschen Universitateneverpflanzt hat, der Romanischen Namenforschung nach L. Steubs Methode, der vergleichen-:den historischen Ethnographie, kann im Verein mit der Linguistik fiber die Anfiinge derBomänen allein Licht verbreiten. Dabei ist dies Studium von allgemeinem Interesse : die

eganze Auffassung der Wesenheit ROmischer Colonisation hingt davon ab. Von diesem Ge-csichtspunct aus babe ich die Origines lhres Volkes betrachtet. Ob ich noch einmal daraufezuriickkommen werde, weiss ich nicht; obwol Ihre Schriften mannigfache Anregung damcgeben wiirden. Mit Interesse aber werde ich fortan den Gang dieser Studien in Rominien(selbst verfolgen...,

.

ci ê

I

www.dacoromanica.ro

5

a Romaniei actuale, incepênd dela Nistru cam pina pe la Buzet,nicairi insa, in ma numita Oltenia, ba nici macar in vecinatateaacestei regiuni.

Itinerarul succesivei migratiuni a Gotilor plécri, dela nord indirectiunea litoralului Marii-negre , arclandu-se el acolo, in seco-lul II dupa Crist, in spatiul dintre Don §i Nistru, adeca la hotarulde tot oriental al Dacia

Stabiliti aci, urmézn, din parte-le un §ir de incercari de a etch-bate pe malul drept al Dunarii, unde erat atra§i de fama avutielprovincielor grece.

Acest punct obiectiv fiind hotarit, calea cea mai scurta de a'l a-junge erat naturalmente gurele Dunarii , de unde Gotil mergeatdrept in Bulgaria §i mai departe , multumindu-se cu posesiuneatransitórirt a actualei Besarabie i lasand sn, mai kick mult timppina s incepa a se gandi la Moldova, care nu se afla in drumulce '§i. alesesera el pentru atinge mai curind tinta.

In adevër,, ori-cand e in joc G-otia proprit ç1is, unde re§edeaforta ofensivA, §i defensiva, a elementulut gotic in Dacia, o gasimintre Prut §i Nistru,

La anul 251 expeditiunea Gotilor contra Romanilor se dirigeasupra Filipopolii, de unde retragendu-se §i cn,utAnd a se intórcea-casa, urmariti fiind de armata imprixatului Decit , el apneaspre ormul Abrit linga Varna actualA,3 adeca in cea mai drépta,liniä spre Besarabia.

intre anii 268-270 dice Zosim Scitii, Erulii, Pencil §iGotii pun 32;0,000 Omeni pe 6,000 vase §i atack ormul Tomi inDobrogia. De unde plecase Ore acea formidabila flota 1 (Deling& Niktru).4

titre anii 367-369 imparatul Valinte , voind s isbOsen, peGoti in propria lor térrt, face un pod pe Dunare. In ce loc anumelLinga ormul Noviodun sat Novietun, care, dupa unanima martu-ri a lui Ptolemen, a Tablei Peutingeriane, a Itinerarului lui

(3) Katanesieh, Orbis antiquus ex Tabula Peutingeri, Budge, 1824, in-4, t. 1, p 362.Aurel. Viet" XXIX. Zosim., I, 23. Iornand., XVIII.

(4) Zosim., I, 42.

a-

.

www.dacoromanica.ro

Antonin, a Notitel (Dignitatum,, a lilt Procopiii, a Codicelut Teo-dosian etc., se afla ling actuala Isakce, adec in f a ta Besa-rabie

Ast-fel pina la anul 370 dominatiunea gotica peste Dacia , inintelesul cel adeverat al cuvintulut, se concentra exclusivamentenitre Prut si Nistru.

Tocmat atunci navillesc teribilit Hunt.Peste ramura cea mal occidentalã a Gotilor domnta Atanarik.El trimite o parte din Oste pentru a recunósce positiunea Hu-

nilor, ér singur se a§écla intr'o vale linga Nistr u.Gonit de aci dice contimpuranul Ammian Marcellin Ata-

narik se incérca a radica un zid, prin care sa unesca malul Pru-tulut cu. Dunarea si din dosul caruta s pita resiste Hunilor : tasuperciliis Gerasi fluminis adusque Danubium) 6

Acest pasagiti remasese pina acum Vote ret inteles.S'a crellut generalmente c Atanarik va fi ciMit un mur dela

malul occidental al Prutulut spre Dunare pina unde-va linga Ga-lati. 7

In acest cas regele Gotilor ar fi comis un act de flagranta ab-surditate, act Hunit veniat dela resarit , nu dela apus, bleat et

(5) Schaffarik, Ueber die Abkunft der Slawen nach Surowiecki, Ofen, 1828, in-8, p. 116117 : «Ptolemaeus ist der erste Schriftsteller, der uns den Namen der Stadt Noviddovvov,Noviodunum, aufbewahrt hat. Nach seiner genanen Bestimmung lag der Ort gerade an derStelle, wo sich der Isterstrom zu theilen anfingt. Die Tabula Peutingeriana entfernt den Ort

(26 röm. oder 5112 geogr. MI. von Arubium und 41 röm. oder 81/5 geogr. Ml. von Salsovia. Das(Itinerarium Antonini fart es ebenfalls auf derselben Strasse an, and gibt als die niichstentOerter Diniguttia am Einflusse des Prut mit 20 röm. oder 4 geogr. MI. und Aegissus mit 24cam. oder 4116 geogr. Ml. an. Die Notitia Dignitatum Imp. verlegt hieher die Legio 1 Jovia.tNach Amm. Marcellinus schlug der General des K. Valens bei demselben eine Schiffbriicke.auf seinem Zuge gegen die gothischen Greuthungi: Per Novidunnm, navibus ad transmitten-olum amnem connexis, perrupto barbarico continuatis itineribus longius agentes Greuthum-egos aggressus est. XXVII 5,. etc.

(6) Amin. Mare., XXXI, 3.(7) Zeus, Die .Deutschen und die Nachbarstdmme, München, 1837, in-8, p. 411. Gab.

hard!, Allgemeine Tireltgcschichte, t. 4, Brim, 1788, in-16, p. 257. etc. Cea mai cu-riósi este combinatiunea lui Mannert, Res Trajani ad Danubium, Norimbergae, 1793,in-8, p. 18 , unde printr'o trasuri de condeiti mutI murul lui Atanarik in Temeeiana. AcéstlWire ail repetat'o apt:A altii, intre earl vedem cu mirara i pe Goose, Studien zur Geografieund Geschichte des trajanischen Daciens, Hermannstadt, 1874, in-8, p. 30. Ca nume, Ge.rasus al luI Ammian Marcellin nu este qi nu pike fi alt ce-va Seat Hierasus al lui Ptole-meiVadeci Pratul.

6

www.dacoromanica.ro

7

n'ar fi avut cleat sk treat Prutul pe la spatele Jul Atanarik ,

prinpndu'l apol in cursa pe care §f-o va fi intins cu naivitate el-insu§I,

E mai probabil c zidul in cestiune Tina malul oriental al Pru-tului cu Dunarea, baricadand ast-fel contra Hunilor anume re-

e.0giuneaConstrin§f din not a fugi, tior cauth scVarea irt muntir Cauca :

cad Caucala.ndensem locum».Aci not if vedem deja departe de Prut.Dar nu maf era acolo térk got i,c , de Ork-ce Atanarik

dice tot Ammian Marcellin trebufa s'o apuce cu forta, gonindpe Sarmatil ce o stkpkniat : (Sarmatis inde extrusis}.

Acesta ne aduce a-minte c §1 Constantin cel Mare, cu o juma-tate-secol mat 'nainte, batuse pe Gotf nu pe propriul lor pknal.nt,ci drail in terile Sarmatilor : c Victi Gothi ab exercitu Romanoin terris Sarmatarum.0

Fundarea casteluluf Dafne la gura Arge§ului, atribuita expre-samente mareluf Constantin de cktra. Procopit §i a cOmb positiunetopografica de vreme ce se afia fatk, 'n fatk cu ormul Trans-marisca de dincolo de Dunkre este de o precisiune a§a icêndgeometria , multumita, Tablet Peutingeriane §i Itinerarulul lutAntonin , probezk ca acele eterl ale Sarmatilor» cuprindeat ju-matatea cea reskriténk a Muntenief.1°

Acesta justifia , pink la un punct, opiniunea d-luf Odobescu ,

cum-ck <Caucalanda. al lilt Ammian Marcellin trebul ckutat in re-

(8) 0 anti explicatiune, destul de plausibilit, este aceia pe care o d'd, Am. Tlilerry, His-toire d'Attila, Paris, 1864, in-8, t. 1, p. 18 : o...Le Pruth, qui se jette dans le Danube, et qui..longe a son cours supérieur les derniers escarpements des monts Carpathes, semblait offrirdune ligne de defense plus sure : Athanaric y transporta son armee. Profitant des lecons desRomains, il fit garnir de palissades et d'un rev8tement de gazon la rive droite de la rivière

gdepuis son confluent jusqu'aux defiles de la montagne....(9) Idatius, Chron., ann. 332.Cf. Orosins, VII, 28.Paul. Dine., XI.(10) Aci e local de a corege o grav er6re a hi Zoos, p. 434, camel tot pe aci va fi trecut

impAratul Valinte in prima'l expeditiune contra botilor, pbvestitit in Amm. Mare., XXVII,5 : (pope Daphnem nomine munimentum est castra metatns, ponteque contabulato supra na-4vium foros flumen transgressus est.. Cetgtuia Dafne din acest pasagiii, undo se oprise armatainainte de a I fdeut podul, este in modul cel mai limpede a§e4ata.' pe termul sudic al Du-

pe cind dchpsing al lui Procopig, De aedif., IV, 7, se afia pe termul nordic, Inca epeste putinfi a vede in ambele una i acefail localitate.

iIsmailulut.8 Af,t ,

.D41Lf eN s<4

A

%.

.

-

1

7.1r-A.*

'Aril,

t

si

www.dacoromanica.ro

r-giunea Basin lul, uncle In adev6r vr'o doi niunti pOrta pina asta-chnumele de Coca, contras din Cauca, 0 unde descoperirea tesau-rului gotic dela PetrOsa explica forte bine faptul petrecerii peacolo a fugarului Atanarik.11

Acest fapt devine chiar necontestabil , dacii ne vom mai a-duce aminte, pe linga cele-l'alte, c santul Saba Gotul , mar-tirisat la anul 372 din ordinea luf Atanarik, fusese innecat, dupamarturia unei fantintimpurane, anume in riul Buzêtrt : gtra-cxerunt Sabam ad fluvium, qui vocatur 111u s a eu s , ut ibi eum

suffocarent., 12Ce result& ore din tote acestea 1

Numai in Moldova, ér mai ales in Besarabia, Gotil sint la sinea-cask facOnd din cand in cand cate o aparitiune pina la campiaostica a Munteniel, dar tOte opintirile invasionare cele mai cran-cene reservand specialmente provincielor romane de peste Du-'Are, unde '1 adenienia aurul bizantin.13

4icend acésta, nof intelegem atat pe Tervingi i pe Greu-tungi, adeca pe GeV In acceptiunea cea mai stens& a cuvintului,precum i pe aa numitif Taifali, a§e4ati de Ammian MarcellinIntre Prut i Dunare,14. cart insa nici o data nu se dail in fantineistorice ca Goti, ci tot-d'a-una numai ca aliaI ai diferitelor popOregotice,15 ér judecand dupti, obiceiele lor,16 n'at fost pOtenici macar de vita germ anica.

Navala hunica a pus capët dominatiunii Gotilor chiar in Mol-dova, steamutandu-i mai en totil In Bulgaria, uncle ei a§e4at

(") Odobescu, Notice sur les antiquités de la .Roumanie, Paris, 1868, in-8, p. 50.(") Acta S. Sabae Gotthi, cap. 5, in Raynart, Acta primorum martyrum, Parisiis, 1689,

(") Amm. Marc., XXXI, 16 : cConstantinopolim, copiarum cumulis inhiantes amplissimis.*Eunaplus, VI.(") Amm. Mare. XXXI, 3. Interne alt pasagiu, forte obscur, XVII, 13, Ammian Mar-

coffin mentioned nesce Taifall nu departe de Tisa. In genere, Taifalii se par a Ei format micicete, carl vagabundad dupa,' pain in asociatiune cu alte némuri mai puternice.

(") Mamertinus, Genethliacus Maxim. Aug. c. 17 : «pars alia Gothorum, adjuncta manu4Thaifalorum Jornand., c. 16 : «Ostrogotha... adhibitis sibi Thaifcdis...) A mm.Marc. XXXI, 9: Gothi... Taifalos nuper in societatem adhibitos..., etc.

(16) Amin. Marc. XVII, 13 : thane Taifalorum gentem turpem ac obscoenae vitae flagi-*tile ita accepimus mersam, ut apud eos nefandi concubitus foedere copulentur maribus pu-iberes etc.*

,

s'an

.

in-4.

-

..»

www.dacoromanica.ro

9

la pelele Balcanului çlice Iornande Ica i cand ar fi fostpamintul lor de nascere».

Sub marele Teodosit se Metre& a se mai stracura intr'acolo unrest gotic de pe malul nordic al Istrulul, vedem pogorindu-setot din Besarabia, cad trecëtórea se opera anume la gurelefluviuluf :

Corporibus premitur Peuce per quinque recurrensOstia barbaricos via egerit unda cruores...."

Daca, ar fi s credem pe un scriitor german din secolul IX, intimpul set o colonia gotica mai locula Inca in Dobrogia.18

Afar& de eel trecuti in Bulgaria, mai erat alti Gotf, cart remase-sera, dincolo de Nistru, unde se iliceposteritatea lor, pesteo miO de ani, in secolul XVI, mai vorbia un dialect gotic fortecorupt.18

* *

Ap dark, Gotii locuind departe de Olt, daca vom admite ca,RomAnii ocupat tot atund Oltenia , result ct intalnirea intrelimbile gotica i romana nu putea fi, in casul cel mai bun, decatnumai dirt departata i trecetere, cad la mijloc intre ei se aflatSarmatii; un asemenea contact, negre§it, ar fi fost in stare sa lase0 el o suvenire Ore-care, fie cat de slaba, in gralul nostru; acestalima este un simplu «ar fi putub>, o pura posibilitate, un ce e -v ent ua 1, din nerealisarea drub, nu este Inca iertat nimenni dea trage asupra inceputurilor romane vre-o conclusiune decisivapentru sat contra.

Faptul positiv este, ea nici eü unul, cercetand cu o perfecta ne-pOrtenire, nu gasesc la noi nemic gotic in limba, cad din tete

(") Claudian., de IV Cons. Honor., 623 sq. -- Zosim., IV, 35,(18) Walafridus Strabo. De rebus eccles. 7, In Biblioth. Patrum t. 15, p. 184, citat In

Amon, 3acuethe Summoner o noyompoBa Clamant, Konya, 1873, in-8,p. 142 : Gothi... in Graecorum provinciis commorantes, nostrum, i. e. theodiscum sermonem,(habuerunt... Et Helium fratrum relatione diclicimus spud quasdam Scytharum gentes, maxi-.zme Tomitanos, eadem locutione divina hactenus recitari officio,. Despre Walafridus cf.Wattenbach, Deutschlands Geschichtsquellen, Berlin, 1852, in-8, p. 142-4, 147-9.

(18) Hassmann, Gothica minora, in Haupt, Zeitschr. f. deutsches Alterthum, t. 1,

p. 2 §i. urm. Cf. Hiechovius, DescriPtio Sarmatiarum, Cracoviae, 1521, in-4, cap. XI,ap. Mizler, Ristoriarum Poloniae collectio magma, Varsoviae, 1761, in-f., t. 1, p. 192.

§i'l

*

www.dacoromanica.ro

10

pretinsele gotisme romane i romanisme gotice, pe cate §f-at In-chipuit a le hltrevecle o skirt din istoricii nostri, uncle nu sintgotice la Romani, altele nu sint romane la Gott, unele §1 altele

in modul cum s'ati explicat pecatuesc contra sciintei lin-guistice.

Reposatul Ion Maiorescu credea ck a dat peste patru romdni-sme in textul gotic al lilt Ulfila :

1. Numele Romanilor : Rumoneis, Rumonim, corespunOnd for-mel romane poporane Rumdn;

2. Hausjan, dela romanul auzire;3. Aljar, romanesee aiure, mai corect allure, francesesce al-

latinesce aliorsum;4. Mais, dela romanul mai din magis. 20

De'ntait punem la o parte pe aljar, care nu este un romanism, cio proprietate comuna mai tuturor popOrelor neo-latine, dupa cumnarturesce insu§i Maiorescu, de§i uitase a mai cita, pe lingk for-inele romank i francesa, pe vechiul spaniol alub re, proventalul ail-hors §i portugesul alhur.

Reman dark cele-l'alte trei.Hausjan provine dintr'o radical& kus, eaci in limba gotic h re-

presinta tot-d'a-una pe un primitiv k, Or au este o acrescere din u,incat corespundintele lul hausjan in cele-l'alte limbe ario-europeee numal (lora elenicul xouc in 'axourrck," de unde insa pina la ro-manul auclire 'e cam departe.

Goticul mais, maists, maiza, e pur i simplu germanul modernmehr, meist, lark nici o legatura cu romanul mai.

Mai avem dark un singur-singurel Rumonim sat Rumoneis, carenici acesta nu se pretinde a fi roman ca intrégk vorbk, ci unica-mente prin sonurile u in Joe de o i o in loc de ci din cele §Optesail opt litere.

Ar fi comic ca tOte elementele romane in limba gotica srt sereduca in urma urmelor la nisce 2/8 dintr'un cuvint!

('°) Art. Romanian in Rotteek mid Welcker, Staats-Lexicon, ed 2, p. 158, citat in 11i:ig-ler, Rom. Stud., 140, unde auroral confundii pe Maiorescu-tata.' cu fiu-seil d. T. Maiorescu.

(") Delbriick, in Kuhn, Zeitschrift fur vergleichcnde Sprachforschung, t. XVI,p. 271.Cf, Schleicher, Compendium der vergleichenden Grammatik, ed. 3, § 196.

1-eurs,

. , .

:

www.dacoromanica.ro

- 11

Dar 0 ad romanismul e fictiv.Crenga 1inguisticA neo-latinA cea ma germanisatA foneticesce,

este a§a numitul dialect reto-roman din Elvetia,22 care dk el-in-susi numele de rumonsch.23

Dull in Alpi rumonsch e un efect al germanismului intre Latini,cum ore la Dun Are aceiasi forma rumoneis ar pute srt fie vice-Versa un efect al latinismului intre Germanil

Srt observam in parentesi cA 'n raportul ati striae din1720 despre Oltenia, pAstrat In Archivul- secret din Viena, distric-tul oltén Romanari, al cArui nume nu se pronuntA Ruman-, ciRoman-, ne apare germanis at sub forma de Rumonatzi, in-tocmal ca in Ulfila Rumon- din Roman-.24

Fi-va dre i aci un rumAnisSrt Warn dar in pace 0 pe Rumoneis sa Rumonim.

S'a spus c ar fi goticA vorba odor, dela aud contras in od, te-saur, avutik posesitme.

In realitate, cuvintul este de o provenintA slavick relativa-mente modernA.

Serbesce odora are trel acceptiuni :1. Hanle;2. Arme;3. Préd4.25Radicala este verbul curat slavic paws, a despula.Odorul semnificA tot, ce se póte rApi in resbel dela un inamic,

spolia opima la vechil Romani.

S'a mai sustinut cA romanul pat ar veni din goticul badi.Nu s'a observat insI ct patul face parte dintr'o intrégA

de termeni romani. on cart trebui studiat intr'o strinsil legAturA,anume :1. Pat, lectus;

(") Cariscb, Formenlehre der rhaetoromanischen Sprache, Chur, 1852, in-8, p. 107,115 etc.

(") Cariseb, Wörterbuch der rhaetoromanischen Sprache. Chur, 1898, in-16, p. 137.(") Documentele lui E. Hurmuzache, in curs de publicatiune, t. 2, p. 323.(") Itaradziez, Lexicon Serbicum, Vindobonae, 1852, in43, p. 447. Cf. Miklosich, Die

slavischen Edemente im Rumunischen, Wien, 1861, in-4, p. 33.

-

?

. .

. .

-

fämilift

'V

§i

www.dacoromanica.ro

12

2. P t lii, cubile, stratum, «pre carele se aleda stupi, legumele<sat pemele érna, gascele cand clocesc etc. 26

3. P atur a, folium, volumen, feia, indoitura, legatura;4. P a tur, complicO, string la un loc.Prin urmare, ideia fundamentala a patului consistand in stra-

tificatiune, adeca in suprapunerea unuf lucru peste un alt lucru,este din punct in punct, in fond ca §i forma, albanesul pat, sta-gift, Stockwerk, dupa traducerea luf Hahn.27

Goticul badi, din contra, exprima, in mal tete formatiunile co-laterale §iderivate, notiunea pronuntata de ce-va plan, adica ne-stratificat, nesuprapus, cate o data chiar excavat,28 ceea-ce '1 de-parteza de ideea patului roman, pe care o exprima atat de bine,din tote punctelo de vedere, numal albanesul pat.

Ca §i odor sail pat, tot atat de nefericite sint cele doa gotismeromane, pe earl le-a propus mal an-tert d. A. Xenopol, intr'un ar-ticolnu pre convingtorcontra teoriel luf Rosier.

ll-sa dice :«... Urnig de cuvinte gotice tot s'atl Odra in limba român5, de§i intr'un nu-

gm'er forte mic; ast-fel putem enumera cu sigur ant ti cuvintul cocostare, caregrin fmala sa stare este gotic, derivat din stork, 6r inceputul este latin, luat dela«ciconia; de asemenea cuvintul hcdtet, un apelativ pentru cant §i care se deers/ dela«goticul haitan, a chiAma,» 2 9

Cocostare, adeca cocor-steirc , numele moldovenesc al berzel,sat transilvanesce curat steircbarza," unguresce eszterag, alba-nesce steirkiok, se chiama bulgaresce ;,treic, serbesce ,5tr1c, rusescecTepxs, in limba paleo-slavica rrpm, litvanesce starkus," i prin

(") Lex. Bud., p. 490.(27) Hahn, Albanesische Studien, Jena, 1854, in-8, Lex. p. 94. In limba 1itvang, patul se

chiamg patalas, cela-ce, prin sots i prin accent, concórdl perfectamente cu remind pdturd,ambele indicind tin prototip comun pdtara, care cat s fi fost forma dacicg a cuvintului.Cf. Schleicher, Litauisches Lesebuch und Glossar, Prag 1857, in-8, p. 301. Indianulmodern patthdro spat) este o formatiune priding specificg din sanskritul prastelra cpat,,Virg nici o legatura, prin urmare, cu omofonele enropee, in earl prast=pat este e imposibili-tate foneticg. Cf. Beames, A comparative grammar of modern aryan languages, London,1872, in-8, t. 1, p. 148.

(28) Diefenbach, Woerterbuch der gothischen Sprache, Frankfurt, 1851, in-8, t. 1, p. 254.(29) Xenopol In Convorbiri literare, 1875, p. 173.(") Lexie. Bud., p. 666.(") Hiklosich, Die slavischen Elem. im Rumun., p. 47.-111atzenaner, slum ye slo-

vanskych recech, Brunn, 1870, in-8, p. 314.

'11

. .

. .

. .

.

, .

www.dacoromanica.ro

18

trinare nu este nici o nevoia de Germani, r cu atat mai mutt deGets, n dialectul carora nu se scie cum se numia barza.

Haite , care insemnéza tune meute), adeca «une troupe dechiens dresses pour la chasse), Cr figurat cfiinta netrebnica);32vorbh, pe care o at §i BulgariI,33 s'a nascut din exclamatiunea demi§care hai ; francesul meute, sinonimul haitei nóstre, provine deasemenea din notiunea mi§cariI «signifiant chose mue (mota)) ;34tot din exclamatiunea de mi§care hai Serbil at format dicereahaika cviinatOre ) .35

Scormonind pretutindeni §i sgandarind tote cOrdele §i corditelelimber romane, nof nu gasim nici o umbra de necontestabil gotismmacar in doa optimi ale unel singure vorbe.

Prin urmarear dice Rosier, dupa cum a §i spusin timpuldominatiunil Gotilor Romanii nu se aflat in Dacia.

Aci ne despartim de reposatul istoric dela Gratz, cad se des-parte §i el de prescriptiunile criticismUlui, care cerea imperiosa,mente s proceda In urmatorul Mod

.' 1. SA, preciseze pe o mapa, tinêndu-se strict de fantine sincro-nice, intregul spatit teritorial pe care In realitate Pat ocupat lanoi Gotil;

2. Sa probeze ca, afara din acel spatit teritorial, nu exista inDacia nici un loc§or, undo s fi putut trai Romanii departe deGoti §i sustra§I influintel acestora, precum este 7-- dupa noi -7- a-nume Oltenia;

3. Daca demonstrk c un asemenea loc§or,, suficiinte pentruadaposti o nationalitate nascêndit, nu se afla nicairi, atunci, darnumal atund putea conchide c imparatul Aurelian nu lasasepuit de Roman in Dacia, de vreme ce nu se gasesce nici un

gotic in limba romana.Eta ce trebula s. fi facut Rosier.

(") Lexie. Bud. p. 252.

(") NIHMA11110131411.) filicltrApCKI1 [upon Acini, Zagreb, 1861, in-8, p. 534.

(84) Littre, Diet. t. 3, p. 551.Cf. Scheler, Diction. d'etymologie frangaise, Paris, 1873,in-8, p. 301.

(") Haraglé, Lexie. p. 801. Cf. Bogi§ié, Collectio consuetudinum juris apud Slavosmeridionales, Zagreb, 1874, in-8, p. 499 : 4Taj se lov zove hakanje iii hajka, jer jedni idugu goru, te vi6u : ha! ha! i tijem Ogle zvjerad

:

:

vesti-gift

Ti

a

www.dacoromanica.ro

14

'Mai repetam dark gotisme re in limba roman& nu exi-sta... nu, afara de until singur-singurel, care §i acela-7o vom probknu ne-a venit dela Gotii proprit q.iv, ci dela Gepicli.

Dar eine Ore s fi fost Gepidii?

'Pe cand Gotii proprit if ocupat numai regiunea de peste Ni-stru, se afla alaturi cu dini1 un alt ném germanic, sat mai co-rect, o adage, separata din tulpina gotica.

Erat a§a numitil Gepip.Positiunea lor geografick in acea epoca, resulta fOrte limpede

din naratiunea lu Iornande.El dice ea el locuisera de'nttit pe o insula a Vislei; ca, de acolo

s'at intins peste o tOrt mai man6A, fara a se departa totu§i deresedinta primitiva, cad n'at Incetat de a aye vecini o ramurt aBurgundilor, pe care si Ptolemeü o pune lIng Visla,36 §iacestit noun patria a Gepidilor era numal munti §i numal padurt,dupt propria expresiune a unui tege al lor, care dupii Iornan-de : cinclusum se montium quaeritans asperitate , silvarumoedensitate constrictum. 87

Ca aceste indicatiuni in mama §i cu o mapa de'naintea ochilor, epeste putinta a nu reminisce Galitia la pOlele crescetulul resari-ten al Carpatilor.

Fiind-c& Gepili vorbiat goticesce, precum ni-o spune nu numalIornande, dar §i Procopit, ar fi lasat §i el In limba roman& nesceadevarate gotisMe, dm& vre-o data noT am fi avut a faCe cu din-§ii; trebul, prin urmare, a studia si sfera dominatiunii lor incia, dupa .cum facuram mai sus pentru Goti.

Din Galitia Gepiclit aü trecut in Ungaria, Intocmai ca mai tar-4iti MaghiariI.38

Textul lui Iornande este aci de o confusiune sptimintatOre, pecare pOte cine-va s'o descurce numal dOra aducAndu-§i aminte cAentusiastul istoric al Gotilor traia pe la anul 550 si c& .tot pe a-

(") Geogr., III, 5.(") Iornand., VIII.(") tndlicher, Monum. Arpadiana, 11.

In fine, ea

Da-

*

www.dacoromanica.ro

tuna sexiest Bizantinii Procopit, Agathias §i Menandru, prin con-texturile carora sintem datori a'l controla.

Iornande repeta mereil c Gepip stapanese Dacia intréga , pecare éra§I intréga dupa el o stapanisera ma 'nainte Gotil.39

Cand ajunge insa a delimita topograficesce hotarele acestel do-minatiuni a Gepipor, 4ice ca, el §edeat linga fluviele Cri§ §iMure§, intre cart la mijloc mai bag& doa riurl cn nisce numi e-nigmatice : Gepidae sed.ent juxta fiumina kiarisia, Miliare, etGilfil, et Grissia qui amnes supradictos excedit..)41

.Acésta'l cintréga Dacia)7§'apoi toemai in asta regiune nici ca a lost vre-o data nu nu-

o dominatiune, dar nici macar .o invasiune gotica, despre caresi ne fi remas o silaba in fantinele anticitatii!

Intr'un alt pasagit Iornande trage hotarele teritoriulul gepidieen totul alt-fel, §i annme :

«Prin tern Gepipor curg Hurl marl §i renumite, clad despre nord §i apus oAseala, Tisianus, despre sud marea Dunare, despre .r6sarit o etyma fluviul Tay-csis, ale canal unde luti §i spuminde se raped furióse In Dunked)"

Tisianus fiind Tisa ; Tavsis , pe tabla Peutingeriana Tivisco,in Prise Tcpicac, in Ptolemeil Tiptaxoq, neputend a fi alt-eeva decatTeme§ul; Gepidia este dara pamintul dintre Tisa i Teme§.

Cam Ore acum s impacam pe Iornande cu Iornande I

Procopit, Agathias §1 Menandru ne spun intr'un glas ca Gepi-4iI stapanIail ormul Simla en regiunea invecinata, §i nu ca o spunprintr'o nada afirmatiune de felul acelei a lul Iornande, clan Inre-gistreza un §ir de evenimente petrecnte intre Gepi4i i Longobar4l,intre Gepi4I §i Greet, intre Gepi4i i Fraud etc., tote in actualaSerbia.42

tin alt scriitor sincronic, EnnOdit, confirm& §i el martilria ce-lor trel Bizantini, punend In Gepidia apa Ulca, pe care o re-

(") De reb. Get., XII. Cf. ibid. L.(") lb., XXII.(41) Th., V.(") Stritter, Gaepedica, passim.

f

.

mai

.

'

16

www.dacoromanica.ro

id

ennoscuse Katancsich" i 'Int pare bine c i Rosier o recumiseea fi actuala Vuka,44 un riü drag din regiunea Sirmiulut.

Cum sa explicam ore cele doa asertiunt contradictóre ale lutIornande fata cu necontroversabila unanimitate a lut Procopit,Agathias, Menandru §i, Ennodit 7

Istoricul got, de§i traia pe la 550, totql scriea departe in Ita-lia, copiand pe Cassiodor sat compiland de prin Ablavius i alttscriitort perdutt, fart sa observe vre-o data ca fantinele sale nusint tote din aceiall epock

Extrema negliginta a lut Iornande este cela-ce l'a deochiat de-mult In ochit criticilor.45

Totul se limpepsce, daca vom restabili urmatórea ordine_cro-nologica in migratiunile Gepiilor :

Primul stabiliment, linga Visla;Al douilea, In Galitia;Al treilea, linga Cri i Mure§;

intre Tisa i Teme§, ér peste Dunare lingaNiel intr'una din aceste patru statiunt succesive, cart tote sint

forte adeverate, cad pentru a ajunge din Galitia in Serbia caleacea natural& ducea la Cri§ §i la Tisa; nici intr'una din acestepatru statiunt succesive Gepislif stapanit Dacia Traiana, dintotalitatea &aril able, atinsesera o ccista a Transilvaniet.

Cum dart Iornande, de0 descrie pe larg el-Insu§t hotarele gepi-dice in primele patru migratiunt, totu§I nu se satura de a celebrkdominatiunea Gotilor i Gepii1or peste ctotius Daciae fines) 7

Aci hail el nu comae alt pacat cleat de a nu fi inteles fanti-nele de cart se servise.

§i eta cum.Bizantinul Procopit este autoritatea autoritatilor In cela-ce

privesce ambit taint al Dunaril.

(") Tab. Peuting., I, 801.(44) Born. Stud., 74. Cf. Fertig, Ennodius und seine Zeit, Passau, 1855, in-4.(45) Nerds% Notice sun. Jornandes, in Jornandes , ed. Nisard, Paris, 1849, in-8, p. 412 :

(On dirait qu'il s'est fait un jeu barbare de jeter ces faits pêle-mge, d'en rompre l'enchalne-ement, d'en brouiller la chronologie".Cf. despre Iornande : Frendensprung, De Jornandesive Iordane, Monaci, 1837, in-4.Sybel,.De fontibuslibri Jordanis, Berolini, 1838, in-8.Wattenbaeb, op. cit., 47 52. Stahlberg, Jornandes, Muhlheim, 1853, in-4.

f

;

.

Ultimul,

n'an

--

www.dacoromanica.ro

17

Ca secretar al luf Belisariti, el luase parte la tote straduciteleexpeditiunT ale marelul capitan i cunoscea de aprOpe tot felul denOmurT germanice : Gotf, Gepidf, Vandalf, Longobardf etc.46

Negre§it c neminf pe acest tarim nu ne va putO conduce matcu certitudine.

ET bine, Procopit dice intr'un loc :

carl stäpiniat urbea Sirmit §i tótDacia, dui% ce imparatul<Justinian smulsese acea regiune de sub dominatiunea

Cu cate-va rindurf maT jos :

«Imparatul a dat Erulilor alte cate-va locuri din Dacia In giurul Sing i-«d unului, undo el locuesc §i untold 4 7

Intr'un alt pasagit :«Mai 'nainte, pe *VD acia era tributarà Gotilor, Gepiclii nu se

(=keel din fóstele lor bocuinte de dincolo de Istr u, ccT gab, se temeati«de Goy, Meat nu cuteqat a trece fluvial."

Pentru scriitorul bizantin «dincolo de Istrtu este naturalmentetermul nordic.

Prin urmare, pe termul sudic al DunArif se MIMI Gotii, carom,le era tributar& Dacia de a colo §i de gróza carora tremurati

aseclafi atund lingd Tisa.Apof 6/.41 :

<an Dacia §i in Panonia sint oraple Singidun pe malul Istrulul.D 4

Mal Inca :

«Hotarele Daniel, unde se afld urbea Sirmiil.. 50

In fine :

(") .De bello Pers., I, 1. Cf. Photins, Myriobibl., cap. LXIII. Stadia etc. Cf:Teuffel, Procopius, in Schmidt, Zeitschr. f. Geschichtswiss., t. 8, 1847, p. e8, i Agathiasvon Myrine, in Schneidewin, Philologus, 1846, p. 495. Dahn, Prokopius von Caesarea,.Berlin, 1865, in-8. Eckardt, Procop und Agathias als Quellen f. d. Gothenkrieg, Konigs-berg, 1864, in-4.

(47) De bello Goth., III, 33 : Tinacctes è rOlav o Ziegtov xa 4axia o T01.7 niatfrorcbrcidag xatalectiOrtes Pdzov. 'Eire (TA Toixecfra (Moth* czerc'g loydroveavis c'TeLlato .114T-49.ovg etc. sal cata lame Aaxias zwela Mmes. IlaeoltreTentano loser ccATZ tram) Zyyledv,s,

(") Ibid., III, 34.(49) lb., I, 15.

(") Hist. arcana, 18

2

.

«Gepilif,Goplor....),

,

br

r

i Sirmiii

www.dacoromanica.ro

18

cerepipst/pIneseSingidunul§iSirmiulcu regiunea 1nvecinatl...» 5

Daca aceste §ése citatiunl nu sint de ajuns, Procopit n1-ar maiprocura altele vr'o doa-trel mr mai putin decisive.

Sirmiul, adica Mitrovitz de asta-41; Singidunul sat actualulBielgrad; mai pe scurt Serbia, nici decum Romania danubiana,60, dara Mai Dacia, pe care o ocupasera de'ntait Gotif dupa tre-cerea lor peste Dunare, precum nt-o spune i insult Iornande,52ér retragendu-se acestia, ati cuprins'o Gepii1, pogoriti acolo dinlaturea vest-carpatina, unde locuisera mai 'nainte.

Confusiunea nominala intre Dacia cis-danubiana, pe de o parte,pe de alta Intre cele doa Dacie trans-danubiane, ale carora ho-

tare at fost tot-d'a-una forte ret definite, dar pe unde in realitateati stapinit cat-va timp ndmul goto-gepidic In urma invasiunilHunilor, a facut pe compilatori de felul 1111 lornande a plasmuio fantastica dominatiune a Gotilor i Gepiclilor peste tótei Daciad'a-stanga Dunaril.

Un alt vechit scriitor tot atat de putin scrupulos, tnecriticul§i istoricesce nepasatorul E atropin.) , dupa cum 11 califica Eichhorn,"baga i el In Dacia Traiana nu numal pe Terving1 §i Taifall, darInca §i pe Victofal1,54 pe carl adevaratele fantine nu'i aratanicairl decal spre apus de Terries" i despre earl nu ni se vacita un singur fapt pe teritoriul danubian al Romaniei.

Istoricil modern!, fara a'§i da ostenéla de a scapera lumina dinconfruntarea isvOrelor, s'ati multumit a tot repeti fabula, pinace, sub eleganta péna a luf ROsler, ea a luat nisce proportiuntiperbolice pina §i 'n cronologia : (Bis zum sechsten Jahrhundertcist Dacien .der Wohnsitz germanischer Stamme).56

(51) De bello Vandal., I 2.(52) De reb. Get., LV, descrierea cuprinderii de &Aril regele gotic Teodoric a Singidunulii,

pe care esuae subdidit(") Geschichte der Litteratur, Gottingen. 1805, in-8, p. 387 : gin einem zwar leichten, aber

cunkritischen und historisch nachldssigen Vortrag.,(") Epit . VIII, 2.(5) Amin. Mare.. XVII, 12; Capitolin., M. Anton., XVI.(") Rom. Stud., 62.

f:

ditioni.1. . .

§i

www.dacoromanica.ro

.19

II

VINA FILM A.

LIOrco(6\c3 9ACADEM1Ei

4?,c)A4A0-

Din istoria Gepi4ilor ne preocupa, de asta data urmatórele do

puncturi :1. El vorbiat un dialect gotic, fiind ex Gothorum prosapia)

dupa, Iornande, sat rratxac 60141 dupa Procopiii;2. Ei at locuit forte indelungat intr'o parte a Banatului, find

astfel , mai mult sail mai putin , vecini cu Romamil de pe la Se-verin.

Pe la anul 600 generalul bizantin Prise mai da inert ling& Tisapeste urme de Gepi41, earl ins& nu mai sint atuncl o nationa-litate compacta., ci nesce pbrede remä,§ite.57

Acésta este ultima mentiune despre diniI, cel putin ultimamentiune sigura."

E remarcabil in parentes5, e precum Gotil proprit iIlasat un pretios monument archeologic cu o inscriptiune

Tunica in tesaurul de aur descoperit la Petrósa in regiunea Bu-zaului," tot ala in Banat, ins& numai acolo, ni se pare a fi remasdela Gepi4i éfali un pretios monument archeologic scris cu rune,anume tesaurul de aur desmormintat pe la finea secolului trecutin comitatul de Torontal."

(57) Theophylact. ap. Stritter, Gepaedica p. 387.(58) Grimm, Gesch. d. deutschen Spr., p. 464; Zeuss, op. cit. p. 441 si altii, mai citéza pe

Anonymus Salisburgensis dela 863, care clice c pe timpul sell, sled . pe la finea secolului IX,de Gepidis quidams mai locuiail inch' in Panonia. Acéstl' Ott asertiune este Inert tot Eat de

putin convinetóre, ca i acea a mitropolitului Eustatifi de Tesalonica, in oratiunea funebrgasupra lui Manuil Comnen, uncle clice c acest impirat, care a domnit intre anil 1143-80,ar fi avut a face cu cPeonii, Gepiclif i Scitils; pasagiu despre care Tafel, Komnenen und.Normannen, Ulm, 1852, in-8, p. 24, nota 31, nesciênd cum al intelégi, observg : Unter den4Pfioniern sind far dieses Zeitalter die magyarischen Ungarn, unter den Gepiden et Wa die4Bosniaken, unter den Scythen die Petscheneger, Russen und andere transdanubische Nord-clinder zu verstehena. Este positiv, in ori-ce cas, cit la intrarea Ungurilor in Panonia, ér enatAt mai mult in secolul XII, nu mai era nictiiri vr'o urma; de adeviirati Gepi41.

(59) Ve4.1 A. Odobescu in Columna lui Tralan, 1877, p. 108-134.(80) Cf. Dietrich, Buneninschriften auf den wiener Goldgeflissen des banater Fundes, in

Pfeiffer, Germania, 1865, t. IX, p. 177-209. Pe pag. 202 : (Fest steht aus der Spracheder Inschriften ein zum Ereis der Gothen gehöriger Stamm, und aus den Runen, dass

4es nicht genau derselbe war, dem wir den Ring:von Bucarest, nrsprunglich von Pietrossa,cverdanken.s.

,

ne-at

www.dacoromanica.ro

20

Ori-cum ar fi, Gepip all locuit intr'o parte occidental a Ba-natului pina secolul VII:

acest mod, prin durata multi-secolara a unui contact fie catde indirect, Romanii d'a-drépta Oltulu all fost putt in stare si

am pute chiar dice all trebuit sá imprumute dela Gepidiore-cari gotism e.

Acésta se aplica mai cu deosebire o spunem de o cam data a,priori -- catra, acea ramificatiune a elementului roman care, nemai incapènd in Oltenia , unde bulele papale din secolul XIII

statistica actual& constata in unire repedea crescere a popo-ratiunii," se Intinsese deja pe atunci, treptat i pas la pasin directiunea Temesului.

Cu alte cuvinte, urmele gotice, daca exist& unde-va la Romani,apol numai Mel, In Banat.

Acolo, In adevar, ne Intimpina un gotism, singurul de astadata, dar necontestabil.

Archeologul banaten Simeon Mangiuca, inteun Audit fOrte re-marcabil ca adunare de material pentru botanica poporana ro-mwa62, dice Intre altele

(FrumOse credinte are poporul nostril §i despre locuinta Onelor din pra-Romg,«nésc6, la locul cu apele albe, nude se scald, clinele §1 unde cresce §i fl6rea cea«misteri6s6, a aril trupinl este invglitg in pang de putt* §i care om p6te capita«acea flare, acela este norocos, cci dinsa '1 conduce cu o atragere magid, Writ.«locurile uncle se aflg tesauril ingropati, §1 acolo, punind fl6rea pe *Ant, pe loc«es tesauril pe fata pmintiiluL Sufletul unel muieri care a vatImat IIneIe, purtat«flind de Tine spre chinuire §i resplatire, ajungênd cu inele pina la locul cu a-«pele albe §i v6gAnd acolo planta, cunoscênd'o a intins mane s o mpg din pa-«mint, dar observand'o o 4ina, I-a dat cu Weld poste maul de I-a cApt fl6rea«din maul. Dela local cu apele albe din Tora-Romb6sca, pled, clinele in diato-

(51) 1. Ionescu, Agricultura n Mehedinfi, Bucur. 1868, in 8, p. 200 : «Poporatiunea ru-«rail din muntl s'a immultit atilt de mull, incat n'o m OM hrni pim fatal cultivabil de,«care dispune. Necesitatea este acievidinte de a eqi din meal poporatinne, ca dintr'o motel,troIuri earl s mere i s populeze locurile cele bune din cimpiele tent Cf. bulele pa-pale din 1236, 1238 gi. 1239, In Theiner, Monumenta Hungarix, Rome, 1859, Int t. 1, p.150, 165, 171 : «multitudo gentium terrae Ceurin..s. «excrevit populi multitudo..., «populimultitudo supercreverit...;

(62) Hangiud, De insemncitatea botanicei romdnesci, in Vulcan, Fam ilia, Pesta, 1874,nr. 43-49.

.

'nIn

* *

:

.

:

.

I

www.dacoromanica.ro

21

«ride kr, tree peste muntii Or§ovei, peste sthnca cea mare dela Berzasca, trag lacaqiele Saschei §i a Ciclovei, de aci fac excursiuni prin Banat, apoi peste muntele

4Senienic de ling Caransebe§, §i se intOrnh inapol in Tdra-Romhndsch. In calko-4riele kr, clinele bucuros petrec pe poienele muntilor de iederl, de foion, de se-amenic §i de priboiu (geranium macrorhizum, grosswhrzeliger Storchschnabel),«uncle tin ele petrecerile,.osphthrile §i jocurile kr, purtand cu sine cete de sufletephchtOse spre pedepsire. hire gine este una cu nunzele Film a, mai mica, dar-«mat rea, care me tare chinuid sufletul celor morbop (cad sufletele le p6rth«ele cu sine, dr trupul sth ca §i amortit a-cash in pat), §i cele-ralte gine nu stricavoia ef. Despre acesta gina cet morbo§f, venindu-p cdnd §i cdnd ceva in fire,

4se gice cä murmura din buze : Filmo ! dar nu me chinui a§a tare, ci 'tér-'etei-me

D. Mangfuc& mai adauga, :

aTOte aceste despre cline le-am aup §i scris dela muierild sciutdre din Siche-cvita, mai virtos insh dela Ana Jurescu de nolo...

Acest& naratiune este pentru f101 cu atat mai pretiOsh, , cu catse póte garanta perfecta ci autenticitate.

D. Mangiuc& n'a intrevNut de loc marea important& istoric&§i linguistic& a celor povestite d-sale de car& baba Ana dela Si-,chevita.

Entusiast pentru elementele latine ale nationalitgif romane,inamic a tot ce nu e pur roman, forte rett dispus mat cu deo-sebire i acesta de-mult pentru orl-ce lucru nemtesc,64 ono-Tabilul archeolog b&natén §f-ar fi impus, de sigur, patriotica da-tori& de a nu lauda cfrumOsele credinte ale poporului nostru de-spre locuinta 4inelor), dace, ar fi banuit ch,bu§1 de putin cä eleshit tocmal... gotic e!

* *

Patologicesce vorbind, 41.na Filma, a§a dup& cum o vedem In sce-narul din legencla Mangfuch., unde bolnavul o invoca. (dinc&nd In c&nd venindulf in fire,, nu e alt ce-va dealt febra, alcant epifenomen ordinar este delirul, ô irapaTpovsiv al lul Ippo-

() Vei Columna lui Traian, 1876, p. 360. Satul Sichevita se af15, nu departe de Du-ni re, spre apus de statiunea Drencova, unde se opresc vapdrele, la o distal* cam egall delaOrtiova §i dela Biserica-albii, (Weisskirchen).

,(64) Cf. Ma ug1 u cif, Tractat de originea numeluiValac, in fóia 1866, nr. 88.

eUOTECA* ACADEMIE\

"a. 7.

. .

*

d-lui

I I I

*www.dacoromanica.ro

crat, ból ce a bantuit tot-d'a-una psulDun&rii-dejbs; linCepgnadin epoca kit Ovidit :

Quin etiam sic me dicunt aliena locutum,Ut foret amentis nomen in ore tuum....

Acéstit explicatiune medical& concórdrt, precum ne vom lucre-dinta in data, cu Intelesul etimologic al cuvintului filma.

Tremurul este punctul comun, unde febra se efoenesee §i seconfund& en diversele fase ale spalmel, astfel ca, luandu-se unadrept alta, In mat multe limbi Insui numele f ebr et deriv& dinnotiunea spalmel.

La Francest frayeur i effroi, do& nuante de «sparma,, provindin latinul frigor, de uncle la nof friguri e febrA 3.

La Fontaine and dice :Un souffle, tine ombre, un rien, tout lui donnait la Pyre

vorbesce despre Cspalmrt).La Serbi febra se chiamil, rp03tuniet, dela rpdp ctercire», ultimuT

grad de (spaImA).Ouvintul nostru fried ctemere), la Albanesi fried, este acelag

cu grecul cppirri ctremur), de unde ppoccari coperbc <febrile.Latinul febris Cfriguri) se afl& In legatur& cu grecul stop<

cm6 tem.) §i C u germanul bebe tremur).65In monumentele paleo-slavice, febra se numesee TIVACAKHLIA TpAr

then, TpAkcisto, bulgrtresee tresopatkä sat tresca,66 din aceia§I radi-cal& ario-europea cu sens de ctremurare), din care Persil at f&cuttars «spalm&», la Osetini tharsin ctemere), In limba zendic& tarsti<spalmh;» etc.67

Boemesce tTas Insemnézit < spalm&), ér trasawka debra,.In limba persian& cspalm&) se dice bim, Milli in genere

un fel de febr& in speed& bimari siah, literalmente bol&=spat-in& négfa).58

(") Littré, Diet. ad. voc.-311111enhoff ap. earth's, Grundzitge d. griech. Etym.', p. 300.Fick, Die ehemalige Spracheinheit, Gottingen , 1873, in-8 , p. 345, 346. Boone ister,

Keltische Briefe, Strassburg, 1874, in-8, p. 87.(6) Miklosich, .Lex. palaeosl., p. 1013.(67) Just!, Handbuch der Zendsprache, Leipzig, 1864, in-8, p. 132-3.(66) Vallers, Lexic. Persic., t. 1, p. 304.

bimari,

4

,

22

www.dacoromanica.ro

23

Mai pe scurt, (Ana Filma, care represint& (febra) sub raportulmedical, prin insa§i ackta ar puté sa fie (spaima) in privinta lin-guistica; adeca, in vre-o limba ore-care vom cerceta mai jos incare anume cuvintul filma, mai 'nainte de a trece la tfebra),putea s fi avut semnificatiunea general& de (sPaima).

Omul primitiv, inzestrat cu ccorpolentissima fantasia) dup&expresiunea.luf Vico," de obiectivitate tuturor impresiunilor sale,fie interne sat externe.

Un pasagit din cartea lul Iob clice :(In &duffle visurior de n6pte, dud somnul cade peste 6meni, temd §i

«cut remur m'afi intimpinat, §i Neu sa se cutremure tote Osele mele, i un«spirit trecu pe dinaintea mea, §i perul mi se sburli pe cap; el«statu, dar nu cunoscul fala sa; un chip era in a in t ea o chil o r«m

In acest pasagit, ca §i in legenda banatena a d-lui Mangiuca,Un bolnav, , delirand in friguri, vede curl chip inaintea ochilorsei), un chip atat de teribil incat ti se sburlesce p6rul pe cap),§1 care totu§i nu e in realitate decat... (un spirit).

Este <spaima-febra) personificata.

Asemeni fenomene, fie spalma), fie (febra), fie ambele intru-nite, ne apar adesea in mitologia diferitelor popOre, cand ca 4ei,cand ca 4ine, caci sexul depinde de genul gramatical al cuvin-Whit."

La vechil Romani (spaima) era represintata prin tjeii Pallor §1Favor.

La Elini prin 4eul (116poc, din aceia§1 radical& cpef3 g temere,din care am ve4ut maY sus a deriva latinul febris.

La Slavil din Carniolia, çliuele corespunOtóre Furielor din mi-tologia clasica se chiam& pLEu i maw eup,72 cel de 'ntaiii cu-vint dela Apzawfi ,tremur 1, cel-l'alt dela crop aria).

Veul de destructiune din mitologia indiana , teribilul giva a-(69) Vico, Opere, Firenze, 1847, in-16, p. 88.(70) Iob, IV, 13 17.(71) Cf. Tylor, Die Anflinge der Cultur, fibers v. Spengel n. Poske, Leipzig, 1873, in-8, t. 2,

p. 406.(") Marcus a S. Antonio Paduano, 1783, ap. &IMAM, .60.11`ape, Moseva, 1829-38,

in-8, t. I, p. 145

ir

www.dacoromanica.ro

24

Cela din sudórea caruia dupit Mahabharatas'a nascut febr a,73se chiama ATI (bhima), adeca tspaima).

Acelai nume 11 porta de asemenea in monumente sanscrite maimune alte eith4I reuthcióse secundare, ér sub forma'i cea fe-meiésca ART (bhima,) el se aplica la pita mortii Durga §i la onimfa din cele ise capsarasas,,74 a carora principala misiune estede a perde pe muritori" sat de a-i innebuni."

Pentru cspalma) luata in sens exclusiv de febr a, selbatecifMantra, cart locuesc in Indo-china pe peninsula malaica, ai un

special, numit Hantu-bara-sisip.77La Persi, febra este co 4ina ro*ia cu per de flacari) 78In literatura sanscrita, febra e cregele bólelor,,79 rege, nu

regina, cad sanseritul i (jvark) febra, 'e masculin.Romanii, la call febra era femeia, aveat pe gina Febris.0 inscriptiune, gasith in valea Hategului din Transilvania in

kcolul XVI, suna :FEBRI. DIVAE. FEBRI

SANCTAE. FEBRI. MAGNAE.

CAMILLA. AMA. PRO.

FILIO. MALE. AFFECTO.

p. 80

La Elini divinitatea febrel era 'Macao; sail 'EcpcikriN, acelaTpdte pe care Omer 11 numesce (demon de spaima), descriendcumplitele dureri ale until bolnav :

drupe.. Jl oi Wan ctaimov."

(") Ap. Muir, Original sanscrit texts, London, 1863, in-8, t. 4, p. 314.(") Roth-B6ht11ngk, Sanskrit-Worterbuch, t. 5, p. 294.(") A. de Gubernatis, Letture sopra la mitoloyia Vedica, Firenze, 1874, in-8, p. 193.(") G. de Rialle, in Revue de linguistique,t. 9, p. 54.(") Castelnan, to trjfahy, Revue de philologie et d'ethnographie, t. 2, 1876, p. 139.(") Atkinson, Customs of the Women of Persia, p. 49, ap. Tylor, op. cit., t. I, p. 292.(7°) Roth-Böhtlingk, t. 3, p. 168.--Cf. Gubernatis, Enciclopedia indiana, Torino, 1867,

in-8, p. 334.(80) Zama ins, Analecta lapidum in Dada, p. 30;publicat imprennii cu Lashio, Respublica

romana in exteris provinciis, Francofurti, 1598, in-f. Cf. Aekner u. Miller, Die römischenInschriften in Dacien, Wien, 1865 in-8, p. 19.

(8u) Odyss V, 396.Cf. Darembere., Etude d'archéologie medicate sur Homere, In Revued'archeologie, t. 12, 1865, p. 347 : oZtvyseos désigne tonjours dans l'Iliade et dans l'Odyssee(soft quelque chose bu quelque etre dangereux, horrible, odieux, repoussant, soit la crainte, ougrangoisse, ou l'inconnu qui cause la douleur, par ex. : les furies (IX. 454), etc.*

-

.4eu

.

. .

www.dacoromanica.ro

25

In descantecele rusesci , febra este personificata prin do-spre.-ecX cnepeptenate i neincinse) 82

(...Druh 4ice Pictet s'applique dans le Rigveda unecespece de demon male ou femelle, et signifie malfaisant, nuisible,de la racine druh, nocere velle, odisse. De la aussi clre)ha, drôgha,

<malice , offense , haine, dri3gdhar,, ennemi, offenseur,, druhvan ,

<drain, qui cherche t nuire, malin, etc. Cettepersonnification du<Dial reparait chez les Iraniens dans la Druj (au nomin. drukhs)tclu Vendidad (Parg. VIII , passim) , le de mon f era le<qui se jette sur les ca davres et qu'il faut chasser pardivers precedes. Les inscriptions de Persepolis offrent druga

<.comme le nom d'un esprit malin.... Un correlatif du demon(indien druh est le lithuanien drugis, fievre et<surtout frisson febrile. La fievre, en effet, &bait conside-cree comme produite par un mauvais esprit;et personnifiee commectel.)83

La Boemi, dupa cum am veclut mai sus, fi:asawka este <febra);ei:as <spaima); dar acelai tras ne apare in anticele poesie boe-

me dela Kraledvor ca (dell al spalmel) :ze stienov lesniech virazi Triis . . . 84)

Nu vom cauta de a mai immulti analogiele.sint de ajuns pentru a ne convinge ea, Filma, prin care se

idealiseza febra la Romanii din Banat, póte sa alba sensul eti-mologic de cspairn`a).

Dad, ins'a filma insemneza in adever spaImA,, acesta cata safie anume in vre-una din acele limbi, cu earl nationalitatea ro-mana va fi avut (ire-and vre-un punct de atingere, er mai cu deo-sebire Romanii din Banat.

* *

Pentru a nu ne abate dela cererile metodel linguistice, sä sta-bilim mai intMu conditiunile fonetice ale cuvintului filma.

(82) Caxapon, amnia pycexaro aqua, Petersburg, 1841, in-S, t. I, lib.2, p. 24.

(") Hetet, .Les origines indo-européennes, Paris, 1863, in-8, t. 2, p. 635-6.(") Hanka, Rukopis Kralodvorsky, Praha, 1843, p. 81. Cf. ibid. p. 53.

dine

41:

4.

Ele

*

.

. ,.

t

www.dacoromanica.ro

26

limba romknk silabafi- este tot-d'a-una originalk, adeck nuprovine nict o data din fa-, fe-, fu , sat din vre-o altk combina-tiune

Ca exemple avem : fig (fio), fiiu (filius), fiiastru (filiaster), fi-cat (ficatum), fig (figo), fir (filum), (turc. flick), fistic (turc.fistiq), fitil (turc. Asec (turc. filet' (cp6XXa) etc.

Din maghiarul kep Romknif ati fkcut chip , dar pe maghiarulfel nu rat schimbat in fil, ci lksat fel.

tne o data dark, ort-unde se afik la nof silaba fi-,ér nu alta orfli-care, trebui s fi fost in limba de uncle

s'a luat cuvintul.Prototipul cel immediat al filmei romkne nu póte fi falma,fel-

ma, fulma, flama etc., ci neapërat filma.Constatarea acestuf punct fonetic ne inlesnesce calea, inittu-

rtnd ori-ce etimologik nernetodick.Sk ne intrebkm dark : de unde Ore sk fi luat Bknittenif pe çllna

(Filma,?* *

Citind legenda; pe care ne-o dt d. Mangiuc'k, ne-a isbit din ca-pul loculut caracterul vechiu germanic al totalitktif :

l;Anele calatoresc prin tera;Ele pinta sufietele 6menilor mortl;Filma e cea mai mica din dine;Ea este tot-o-datk cea mai rea;Ins& cele-l'alte dine se tem de dinsa.

In mitologia scan dinavk, asemeni dine se numiati norne.In saga lut Nornagestr, Kris& dupa, celebrul scandinavist Rafn

in secolii XI sat X11,85 tret norne, calatorind prin Ora (thar fOru

(") Rafn, Antiquités russes, Copenhague,1850, in-4, t. I, p. 211 : (l'auteur ne commit(lien de Thiodrek de Bern, c'est-i-dire de la partie allemande des traditions , et quant aux(cithtions des chants de l'Edda, elles semblent etre faites d'apres la mémoire, et non d'apresedes manuscrits. Ces circonstances nous portent a en faire remonter la composition a une é-poque tres-reculée,,peut-étre au XIe on au X Ile siècle. Ce qui parle encore en faveur de cette

(conjecture, c'est qua dans les Iles de Féroe ii existe sur le héros de la saga des chants qui neese rattachent a aucun manuscrit, mais seulement a une tradition orale répandue depuis un(temps tres-ancien. Ii résulte done de ces considerations que la saga de Nornagest doit(être regard& comme un petit extrait des traditions de Volsungar.*

In

fitil),

.aceia1 si-laba

,

Pat

eilabict.

www.dacoromanica.ro

27

th& um landit vOlvur), nemeresc la un copil in légan ; pe cardcele dok, mai marl il bine-cuvintéz& cu darnicirt, se seen, cea maimica (hin yngsta nornin) §1 '1 blastema...86

Jacob Grimm reproduce urmatórea narratiune, nu mai putincaracteristia, dintr'un poet german de pe la 1200 :

<Trel surorl dine calatoriall prin Ora (ziehen durchs Land) pen-ctru a auto, de nevoile emenilor. Cele de'ntait do& , pre-bune §1cnesocotite, volaü cu grab& s& sbóre In ajutorul altora.. Cea de atreia ins& la care ele se supuneali (als hOhere.Macht verehren) ,

numind'o Minn& a lor,, nu'i lasa sa faca binele (werden aber«von der dritten zuriickgehalten).) 87

In (Istoria Dallied, a lul Saxo Grammatieus, rI un scriitorscandinav din secolul XII, se descrit de asemenea trel dine, delaearl depind sortile omenesci §i dintre cart cele de do& sintbune, ér cea mai mica rea : ctertia vero protervioris ingenii in-videntiorisque studii femina) .88

In fine, in vechia mitologiA nordic& dinele norne ne apar i cavalkyrie,89 adec& calegëtore), avênd misiunea de a lua §i a purtasufletele celor mortf.

Mal repet&m darn, nemic nu parte fi mal vechiu germ ani c,ca cele cinci trasure din legenda d-lui Mangluca :

pinele calatoresc prin Ora;Ele porta sufletele emenilor mortt;Filma e cea mai mica din dine;Ea este tot-o-datA cea mai rea;Insk cele-l'alte dine se tern de dinsa...

Un asemenea complex de elemente constitutive nu ne intimpin&

(") Pasagiul intreg ve4.1 in Dietrich, Altnordisches Lesebuch, Leipzig, 1864, in-8, p. 320.(") NIgelins Wirekere, ap. Grimm, Deutsche Mythologie, Gottingen, 1854, in-8, p. 381.(") Saxo Gramm., Hist. Dan. p. 102, pasagiu asupra clods, Grimm, D. Myth. p. 387,

&semi : (die dritte Nymphe ist wiederum die bosgesinnte, das Geschenk der beiden erstenverringernde.),

(") Legis, Alkuna, Leipzig, 1831, in-8, p. 160 : Denn wir finden in der nordischen Mythe,tund.mehr noch in der Sage, Wesen vor, die wir weder den Nornen, noch anch den Walky-crien mit Gewissheit beizählen kronen; wenn wir gleich Mien. dass sie einer von diesencbeiden Cathegorien der Geisterlehre nothwendig angehoren. Vorzuglich sind die Nornen..als To desgott in e n mit den Walkyrien verwandt*.

'ntkitt

. , .

www.dacoromanica.ro

28

nicairf afurf , nici chiar in miturile slavice, atat de inrudite alt-minterea cu cele germanice.9°

Este remarcabil ca la Slavi , atunci cand Vinele lor se apropiain unele puncturf de norne, totu§f vedem e i acolo tocmal celemai marl sint mai grabnice a face nil, ér cea mai mica le mairetine, adeca un fenomen diametralmente opus acelula din mito-logia scandinava.91

0 exceptiune pina la un punct formeza Croatii.La din§if a§a numitele dine rodienite sail sudienice se asémëna

óre-cum cu nornele scandinave.Profesorul Valjavec a eerie in asta privinta o monografia in-

tr6gii, forte interesanta, in care constata ca §i la Groati cea maimica din Vine este generalmente mai rea.92

Dar acésta apropiare e fOrte partiala, nu totala ca asemënareace se observa intre Vinele germane dela nord §i cele banatene aled-lui Mangiuca.

Croatil nu confunda nici o data pe enorna), adeca Tina preve-stitOre a sortilor, cu valkyria), aceia care pórta sufietele Ome-nilor morti.

Apoi Vinele lor nu calatoresc intr'un mod sistematic.In fine, %suit d. Valjavec convine ca, Slavi ne avênd

nemic analog, s'ar /Jute banui c Croatil vor fi imprumutat con-ceptiunea lor despre Vine anume dela Germani."

Ori-cum ar fi, iniprumutata ori indigena, dela acésta, concep-tiune pinã la acea a nornelor distanta tot Inca e mare.

Grimm avusese dara §i nu incetéza de a aye dreptate, cand a

(00) Ve(li 110Te611)11 0 Aoat 11 op/gum cs new cymecnava, In Apollo0T11.) Moscva, 1865-7, in-4, p. 153-196.

(") Ibid. p. 192. Cf. Grohmann, Sagen aus Bohmen, Prag, 1863, in-8, p. 4 : cDa sprachc die eine : Nun welcben Todes soll er sterben? Durch das Beil ? Nein, sagte die andere, er'soil erschossen werden. Thut das nicht, sagte die dritte. Ihr seht ja, sie haben uns bewir-(thet,lasst ihn eines sanfteres Todes sterben... Cf. MHAAAHNOBUIN op. cit. p. 16-19,balada bulgarit, unde cea mai mare ding vrea s om6re pe copil in data, cea a doua Ii acOrdg.Opte ani, cea mai mid ping la vrista de casItoril; i ICHMIceeldff, BOArapeRifi AOBispbal in ZypHan Milli. Ila130411. 1[1130CBIMellifil t. 52, 1846, p. 211.

(99) Valjavec, 0 rodjenicach iii sudjenicach, in revista ml Real i Jagic', Knjizernik,Zagreb, in-8, t. 2, 1865, p. 53.

(") lb. p. 57 : To bi moglo koga navesti na misao, da su pojani o rodjenicach iii sudjeni-teach Slovenci i Hrvati primili od Niemaca. Cf. qafarjk, Motorman starozitnosti, Pra-ha, 1837, in-8, p. 548 : cwe starych zakonech srbskych neywjce gothickych slow se wyskyti..

. Cel-l'alti

www.dacoromanica.ro

29

cnotiunea 4ine1or ursitóre nu_s'a desvoltat la Slavh ;94 ar fitrebuit numal, pentru a fi corect, s'a mai adauga : tclinelor celorursitóre in sensul vechit germanic al cuvintulub>.

Nici Slavil , nici cei-l'alti vecini al RomAni1or,95 niment afathde vechif Germani, nu ne infa,ti§éth intrunite cele chid puncturlesentiale din naratiunea d-lui Mangiuca :

9Ine1e calatoresc prin Ora;Ele pórta sufletele ómenilor morti;Filma e cea mai mica din cline;Ea este tot-o-data cea mai rea;Inst. Tine se tern de dinsa...

* *

Dup5, ce am constatat tiparul vechfu ger manic al intre-gel legende despre 4ina Filma, acuma solutiunea ni se presintadela sine.

In limba gotick pe care o vorbiaii nu numal Gotil propritdar i GepiiI eel de ling& Tisa, filma Insemnéz5, sp a Im

Textul ml Ulfila ne dA aéest cuvint de patru ori, de doa canume §i de doa. ca verb, In c`ge-patru casurile preces de preposi-tiunea us (din), care bast, 'este aci cu totul indiferinte, ca §i 'n go-ticul us-agiths spAimintat, din agis cspaima,», sat ca i preposi-tiunea analog& ex in al nostru s-paimei din ex-pavimen.

Ca nume , goticul film-, de genul feminin , se traduce tot-d'a-una prin cspaima,1,.

Iata, texturile :I. Marc XVI, 8 :

Ulfila : dizuh than sat ijos reiro jah us-filmei...Vulgata : invasit autem eas tremor et pavor...:Romanesce : ere' cuprinse de cutremur §i de spamei...

II. Luca V, 26 :Ulfila : jah us-filmei dissat allans...Vulgata : et stupor prehendit omnes...Romlnesce §i spema a cuprins pc tog...

(94) Grimm, .D. Myth. p. 407 : cDie Slawen entwickeln keine Vorstellung von den Schick-4salsgottinnens.

(95) Despre dinele la truguri, cf. Ipolyi, Magyar mythologia, Pest, 1854, in-8, cap. IV :QTandêrek,.

4j.is :

rL.

:

*

44t,

www.dacoromanica.ro

30

Ca verb, goticul film- se traduce prin cuimirea., adecii situatin-nea in care omul li perde cumpatul :

M. Marc I, 22 :Ulfila : jah us-filmans vaurthun...Vulgata : et attonitt fuerunt...Rordnesce : §1 s'at

IV. Luca IX, 43 :Ulfila : us-filmans than vaurthun allai...Vulgata : attoniti autem facti sunt (manes...Romlnesce : §i se 'landau

LObe98, Gaugengigl", Diefenbach98 §i a1i confundA pe goticululfilian : film- cspaimA) cu germanulnu goticul film cpele),explicAnd spaima prin IrMicarea pelei} sat prin ce§ire dinpele>.

Precum romanul speriare (= ital. spaurare) nu se inrudescecatu§i de putin cu romanul per (=pilus), de§i sper-§i per se asé-mOna in aparinta, tot ala germanul film- (pele) este absoluta-mente alt ce-va decAt goticul film- tspaina).

Film- cpele), dupa, legea corespundintei fonetice, nu diferanumai dew& prin sufix de grecul ntXXce §i de latinul pellis, pre-

tutindeni cu acela§i inteles concret de <Tele); ct despre film-(spaim'a, profesorul Fick dela Gottingen este cel de'ntaii. care aisbutit s limpegésa originea acestei vorbe.

Ca temA verbal& , goticul us-film-an cuimire> corespunde ye-chfului scandinav fdlm-a c§ovadre, sat tremurare i grecului

(sgnduirex,; ca tema nominala, goticul us-film-ein- c spat-mA} ne conduce póte la grecul iraXp.oc tba,tai a. de inima4sat <agitatiune); ca punct de plecare comun pentru acésta. In-trégil de cuvinte, este radicala pal , conservata in latinul

(96) Gabelentz u. Lobe, Ulfilas, Lipsiae, 1843, in-4, t. 2, p. 205 : eus-filma, eigentlich mitgerhöhter (Giinse-) Haut; erschrocken, entsetzt.,

(97) Ganieugigl, Ulfilas, Passau, 1849, in-8, t. 2, p. LIII erschrocken, entsetzt,eig. aus der Haut fahrend.,(") Diefenbach, Vergl. Worterb., I, 34.(99) In Dietrich, Altnord. Lesebuch, p. 438, fidract se traduce prin cumhertasten wie ein

zittern, zagen.,

-

tog....

de-cat

nEXcp.-Ece)

familia

us-fil

Blinder,

samit...

www.dacoromanica.ro

31

pel-lo draping) §i 'n grecul miX-Xo) «scutur); in fine, ea sens fun-damental, o mi§care violent& sat mai bine 4 brila

Se scie ca. tulpina germanica primordiala se despartia din ca-pul locului in trel ramure : cea gotica, cea'scandivav i cea teu-tonick. 1°

Tote popOrele germanice, en earl Romanii, direct sat indirect,mult sat putin, ati avut a face incOce dela secolul VII pima as-sta-41, apartin fart exceptiune ramurel teutonice.

In acésta ramura teutonica, care se desbina in sute de dialecte§i sub-dialecte, cuvintul film- cspaimaz, fie ca verb, fie ca nume,nu se gasesce

altar in ramura scandinava, mai apropiata de cea gotica §idela care avem pretiOse monumente literare incepend din secolulVIII, acesta vorba nu se afia cu vocala i, ci numal cu d in fdlma«tremurare), sat cel mult cu e, daca vom admite ca facend partedin aceia§i familia pe islandesul felmr (spainfa).162

Prin urmare, Romanii Banateni at putut imprumuta pe 4inaFilma exclusivamente din limba gotica , nu insa. dela Gotiiproprit cu earl n'at fost nici o data in contact, ci dela aceiGepi4ide linga Tisa, cu carl s'at invecinat, la marginea occiden-tal& a Teme§ianei, in curs de vr'o cati-va secoli.

Deja la Gepi4i, pOte §i la Gotil Proprit q.i§i, vorba film-, afar&de sensul set ulfilian de cspaimaz, cat& s fi insemnat o 4ina,o cnornaz sat cvalkyri&), cad Romanii din Banat imprumutaradela dinOi nu un cuvint comun, ci anume personificatiunea cea mi-tica, ba inca, in legatura cu o legend& intrega de un caracter vechiugermanic fOrte pronuntat : iuele calatoresc, purtand sufietele«Omenilor morti, Or cea mai rea din ele, de§i e mai mica, totu§i«poruncesce 4inelor celor bune).

'100') Fick in Kuhn, Zeitschr., XIX, p. 262-3; Vergleich. Worterb. 2, p. 373; Die ehemaligeEinheit, p. 234, 339.

e")1Sch1eicher, Die deutsche Sprache, Stuttgart, 1860, in-8, p. 94.101I Cf. Dietrich in Differ, Zeitschr. f. die Wissenschaft d. Sprache, t. 3,p. 58, uncle corn-

pera islandesul felmr cu grecul 7C caXotica, dar i cu finesul pallet otemerei. Pentru fami-lia turaning a acestni din urmi, veIl Boller, Vergleichende Analyse d. magyarischen -Per-bums, in Sitzungsberichte d. wiener Akademie, Phil.-hist. Cl., t. 19, p. 277.

.100

nicairf.

.

4i§f,

www.dacoromanica.ro

32

Negresit insa crL 'n fragmentul biblic al lui Ulfila, de vreme ceeste biblic, nici se póte astepta cine-va de a intalni o accep-tiune pagan& a vorbei film-.

In acest mod , cercetarea nóstra umple o lacuna, In mitologia.gotica.

Dar acest resultat, destul de interesant, e de tot secundar -rata;cu importantiskma conclusiune pe care o dobandim in privintaoriginilor romane.

* *

Daca argumentatiunea de mai sus e corecta, apoi urmeza c :

in epoca ederii Gepiçlilor ling Tisa, adeca in aint e des ec o -lul VII, Romdnii locuiau deja in Temeviana.

Acésta lush, nu este tot.Daca in Teme§iana ar fi fost cuibul de unde s'at Imprastiat

Romanii in cele-l'alte directiuni sub-carpatine, atunci ar fi duscu dinsii de aeolo i pe Ina (Filma), a aril memoria ar pastra-o,pretutindeni, sat macar pe id pe colea afara din Banat, dupa cumaü conservat pe strigoiu, pe tricoliciu sat pricoliciu, pe stafia satstahia, pe dragaica, pe papaluga sat paparuda etc.

Am cercat mult, dar ne-a fost peste putinta de a descoperi pe-Filma unde-va in Muntenia, in Moldova 6 'n Ardél.

Este o i'mprietate exceptionala a Banatului.Asa dart nu Romanii cei-ral til. at esi't óre-And din Teme-

§iana, respandindu-se apoi pe sub pólele mai spre resarit ale Car-patilor c' IlOmanii din Teme§iana a venit eT dintr'o regiune mai

dinteo téra pe unde nu exista 'Tina Filma §i carevecina immediata a Banatuluinu póte fi decat Oltenia.

Conchidem :numita epoca gotica, Oltenia era locuita de ele-

mentul roman.

<6v_107-0

,1/4ACADEMIEi*

_?on4A\\I-

.

ged.31-AtiWatf,-

In apt

Ic

www.dacoromanica.ro

OPERELED-LIJI

33- P 1-1TRIC=CT.T-1-13=4 1. TiOta, §i scrierile lifi Luca Strad; Bucuresci, 1864, in 16. Epuisé.V 2. Filosofia portretului lui Tepe§; Bucuresci, 1864, in 16. Epuisé.

3. Analise literare externe.: Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow,etc.; Bucuresci, 1864, in 16. Epuisé.

44. Micuta; o nuvela satirica; Bucuresci, 1864, in 16. Epuisé.Ion voila eel cumplit; on un portret §i 10 gravure; Bucuresci, 1865.

in 8, pagine 246. Putine exemplare mai sint de vinqare la autor.Pretul 6 fraud.

V6. Schylock, Gobseck,§i Noise; studiO literar; Bucuresci, 1866, in 8.7. Talmud; studit filosofic; Bucuresci, 1866, in,8.

8. Industria nationa14 flip en principiul concurentel; studit politico-economic; Bucuresci, 1866, in 8.

t/9. Razvan-voda, drama istorica in 5 acte in versuri; Bucuresci, 1869, in 8Editiunea

V10. Istoria tolerantei religiOse in Romania : protestanti, catelief, ma-hometani, lipovenT §i judani; editiunea.2, Bucuresci, 1865, in 8.

Pretul 2 fraud; pe hartia velina 3 franci.11: Satirul, cliar umoristic; Bucuresci, 1866, in-fol. Epuisé.12. Archiva istorica a Romania; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 3 tomur

De vinclare la Socek. Deposit la Archiva Statului.V13. PoesiT, Bucuresci, 1873, in 8.04. Istoria criticit a Ronranilor; tomul 1-ti, a 2-a editiune. Tomul II sub

pressa. In-4 mare in 2 colone fail Buie. Pretul tomulul fraud.Deposit la autor.

15. Principle de Illologia comparativA. Curs tinut la, Facultatea de literedin Bucuresci. At e§it amyl patru lectiuni, pag. 10,8. 4 fraud.Pe chartia velina 6 fraud. La autor.

-4 16. Fragmente pentru istoria limbet romane. Elemente Dacice I.Bucuresci, 1876, in-8, pe hrti velina, tiparit in 100 exem-

plare. 3 fraud.Fragmente pentru istoria limbeT române. Elemente Dade() II.

Bucuresci, 1876, in-8, pe hartia velina, tiparit in 100 exem-plare. 3 fraud.

V18. Baudouin de Courtenay i dialectul slavo-turanic din Italia.Cum s'a4 Introdus slavismele In limba romina? Notita lin-guistica. Bucuresci, 1876, in-8, pe hada velina, tiparit in 100 e-xemplare. 2 fraud.

.4

Nv5.

'

III. .

GliTuj.

4(17.

--

marl.

I-224

1

GhTob.

sa

.

www.dacoromanica.ro

COLUMMA LUI TRAIANPRET UL ABONAMENTULUT:

Pentru Romania : 20 lei noT. Pentru strilin6tate : 30 -lei nol s6a 15 fiorinI.

Abonamentul se face numai le an.

La redactiunea RevistO se.póte Otsi o colectiune completrt pe anil 1870-74

coprincland scrieri originale de D MI V. Alexandri, A. Odobeku, A. Papadopol-

Calimah, Dr. Davila, Dr. Z. Petrescu, Dr. V. Vlädescu, Gr. G. Tocilescu, V. Mauiti,

C. Esarcu, G. Misail etc.

Colectiunea pc fie-care an 30 lel noi.

Itedactiunea i Administratiunea se alit in Bucuresei,Strada Romanit No. 17.

A e§it de sub presa opera d-lui B. P. Tindal :

STORIA C IT CAi\OMANILOR

Toni 1, editiunea II, reve'clutei ;si, forte adausci.

Patru-deci dole de tipar in 4 mare cu Cicero filrA linie.PRETIUL 24 LEI NOT

Deposit la autor, Strada Romaná No. 17.

.

A .

; ''1sth

A

.

1

www.dacoromanica.ro