STANCU IIIN

Bogilan Petriceicu Hasdeu,

scriitorulPostfati de Florea FIRAN

ScrkuN^Komhnescfundatin - lF.ditura

CUPBINS

PrefalaB. P. Hasdeu - par lui-mdme ..... . . . '... 7

DinastiaHasdeilor ."'.40,,Aspra idee sub o form

Recurs la Horaliu .. .

Dou[ poezii emblematice

Proza artisticl a lui B. P. Hasdeu

P r o zd. liter ard M i c u I a

Duduca Mamuca

O nevastd romdncd in traiul p,imdntesc si-n viala dupd moarte " '

6771

Panlatinismversusnaqionalism. ....'..'..74Portretul.Preocupdri fizigonomice '.... '78Viziunideromantismnegru . ..'.".-.".-79O balad[ medievall . .. .79Pamfletul, ca o ,,armil': Od[ la ciocoi . .. " '. ' ' ". 83

Dorul - O poezie prefigurdnd ritmuri eminesciene ... '. " " -..87Omul fragment ..... . ...... ... . 89

Poezii ,,document"I. Ooidiu la Gurele Dundrii ". . . ... ' ".. 90

2. Darul Dundrii (Din Ovidiu, Pontice, III,8) . . . , - .. 93

Bradul ' .. .. ". . .95

Sarcasm gi ideal (1,897) . " . .. .97Poeira. substitut al durerii: Gaudeamus .. 100

90

l;teptdnd-un pamflet la adresa,,doftorilor" .'.... 702

L,a iasa de nebuni - versuri in descendenga lui Heliade ...'... 105

Dumnezeu ... 707

Muza . ".. ... 113

Ioeala $ oisul .. ... ' '.. 11,4

Elogiul castraliunii .. .. ' -... .. 776

D[omnul] Kogalniceanu . .... '. 120

Odoindpostuma.".. ...722P[cllelile lui Hasdeu .. ... ". '.. 724

1. Eu;i ea .. '.. .... '... ". 124

2. La noi... ". ' ' '. ' 127

t32154768776

180insemnarile unui iuncher

22|l

M[rirea degart[: Rdzoan;i Vidra ..... ".... 184Trei crai de la rdsdrit . . "... 196Ferneia "......... 203Ydndtoarearitualicl: Rdposatulpostelnic ..... "...... 205Treimiri;itreiruirese(dinmanuscrise) ... ."..."""." 207

Bogdan Petriceicu Hasdeu in viziunea lui Mircea Eliade . . ... ... ". 272

FloreaFiran- Stancullin-proflspiritual ..... ..-... 278

Ilustragiifoto .. .""" 224

Bun de tipar: iulie 2017Apirut: august 2017

Format: 14,5 x 20,5 cmScrisul RomAnesc Fundalia-Editura,

Craiova, RominiaTel. I fax: 07 22.7 53.922; 025L I 413.7 63

\

B. P. HASDEU _ PAB TUI-MflME

f)espre B.P. Hasdeu s-au emis atdtea plreri, incit chiar o simpliLlclasificare a lor ar fi o operaliune dificiln. O explicalie como-

d[ ar pune in cauzd diversitatea preocuplrilor savantului. Dartot atat de mult au influenlat opliunile sale critice, de obicei cu

un pronuntat caractil polemic, sau mediile diferite pe care le-astribdtut. (Istoricul incerca s[ aplice teoriile lui Buckle privindacliunea mediului asupra omului). $i nu in ultimul rdnd trebuieavute in vedere contradicliile inse;i ale personalit[1ii autorului.

Nimic insi. nu justificl acumule.rile de epitete negative:anarhic, aventurist, bizar, bufon, buhi, cinic, desfrinat, dia-bolic, excentric, extravagant, imoral, injurios, irascibil, inrdit,mistic, mistificator, neru;inat, orgolios, pdtima;, provocator,rabin nebun,rdtdcit, sadic, sarcastic, violent. Nu cunosc un altcazin spaliul culturii rominegti a cdrui imagine sI fi fost atitde deformati. Reaclia fireascd este de respingere. Prin contrast,s-a alcltuit un portret ideal, trecdndu-se cu usurinll de la satirLa zet.Mai recent, din dorinta legitimi a verificirii faptelor, s-a

stiruit mult in domeniul documentaristicii, utili desigur, darostili spiritului critic sinte tizator. Gralie achizi;ii7or teoreticemoderne in spaliul criticii si istoriei literare, dar gi a cercetlriimostenirii hasdeiene, sunt intrunite astdzi condiflile necesare

pe ntru dep igirea atdt ^

vizi:unii pozitiviste, do gmatici, pitoreasci,anecdotici, cdt ;i a celei impresioniste, simplificatoare, r^upt6

de realitatea concreti a biografiei 9i operei scriitorului. In ce

ne priveste, tindem sd" realizilm o schilI de portret, exploatind

7

Suxcu lul

indeosebi corespondenla 9i insemnlrile memorialistice. Preco-nizilm un fel de B.P. Hasdeu par lui-m€me.

intr-o schilfl in creion a fiicei sale, pS,strati printre hirtiilede la Arhivele Statului din Bucuregti, figura lui B.P. Hasdeu pareinchegati din ape: fruntea inaltl bintuiti de g6.nduri, barba 9i pnrulr[scolite parc5. de furtunile destinului, nasul drept, cu rldicina sub

bolta frunlii, trid6.nd hotlrire nestrS.mutatl, accentuatl de liniaenergic[ a sprAncenelor. Doar ochii sfredelitori par umezt de harulbunet[Iii paterne.Impresia este mai mult de dezagregare, elemen-tele portretului plutind parci independent. Liniile desenului nu se

intilnesc intr-un rotund bine definit, ci se pierd undeva intr-unneant de dincolo de pagin[. E un portret desprins parcl din mit,ciclopic gi solomonar,,vilzut de departe, de-abia cuprins gi intelesde mintea unei copile. Nu cunoastem data schilei Iuliei Hasdeu,dar curios este ci toate portretele ulterioare ale savantului 1as6

aceeagi impresie fausticl, de mister, de corespondenfe secrete cu

universaliile, in sensul medieval al cuvintului.Portretistica lui B.P. Hasdeu a acreditat figura unui patriarh

sau rabin, cu o barbd bogat1. umplindu-i pieptul dintre umeriiprea strimli. Daci in tinerefe barba ii conferea un aer demonic,la sfirgitul viefii imaginea de mag cititor in stele e coplegitoare.

Chiar si in caricaturile persiflind practicile sale spiritiste, figura-istilizatd,in vrijitor este domina;td,tot de podoaba sa capilarI. Ca infolclor sau mitologie, cdnd puterea eroului era ascunsi intr-un locanume, barbalui B.P. Hasdeu capdtd,valente miraculoase. intr-unfel de comentariu la un autoportret schilat pe o scrisoare, din 72/24martie 1884, c[tre cele doui Iulii aflatela Paris,,,iubitorul sol gi

tatd,,Bogdari'noteaz1, semnificativ despre barba care ,,a devenitde o lungime splimintiltoare":,,Parc-ag fi un Darwin! Dar nucutez s-o scurtez, din cauzd, cI am dat ,,ma parrole la plus sacrrtie" .

Tonul e glume!, dar nu se poate ascunde grija autorului de aneutraliza eventuale zxonuri nephcute, ce circulau cu o uimitoarevitezd, intre Bucuregti 9i Paris. Aga se intdmplase prin octombrie

Bogrlm Pel,ricoiou Ilasdstl, st;riitorul

7882,cl,ndreacfia soliei lui se declangase intempestiv:,,Cu ce scop

ai vorbit? Nu cumva vrei si te apuci iar de politici? Uitat-ai oare

parola ce fi-ai dat in publicitate d-a nu te mai amesteca in politici?

[...] C. imi faci ins[? Vii gi sapi sub edificiul ce l-ai clddit ct atdta

munci si sudoare de atiyiaani". Dar adevdratacauzda inversuniriinu pare a fi discursul lui B.P. Hasdeu rostit la Iagi, ci ceea ce se ghi-cegte ugor dinftazele cerrmeazd:,,P-aci sd vorbegte ci 1i-ai pierdut

rezonul; ba cI ifi v[psegti p[rul, ba cd yi-ai ras mustelile impreun[cu barba si multe altele pe care mi-e scirbi sI le mai scriu. Pentru

mila lui Dumnezeu, nu te mai cionti,lasl-gi barba si fii o datl om

serios". De politici nu prea s-a lisat, dar imaginea b[rbii sale era

menitd si exorcizeze duhurile rele ale campaniei electorale de la

Craiova: ,,Dacd.md voi alege,sum sigur c[ voi vegi pretinde cum cirespectabila mea barbi, acum lungi si stufoasd, dar bine pieptinati,a fhcut o impresiune favorabill asupra alegitorilor" (14/28 aprilie

1833). Peste mai mul1i ani,Iulia-so1ie fhcea o bizafi, relafle intrenoua sa inspiratiune poeticd 9i mai vechea tentativi de a-gi rade

barba. Ceea ce Iulia-fiica povestegte cu umor tatilui, intr-un post

scriptum epistolar din 5 februarie 1888: ,,Marn'an me charge encore,

cofiirne d'habitude, de tbcrire de sa part les lignes suittantes:Article 1-er)

Elle sbtonne de lafantaisie qui t'a pris si subitement defaire des tters

(Note que je ne partage pas du tout son o?inion et que je ne comprends

pas du tout pourquoi elle ne oeut ?as que tufasses des vers, et surtout

de jolis aers... en1frn!je mbn lave des nrains, et cbst elle qui parle). Elletroutte que tu as I'air de vouloir te rajeunir et que tuferais mieux de

laisser aux jeunes" gens le soin dbrner la'ieune" "Reulte" desfeursde leur jeune" poesie. Elle pretend que cela ressemble au caprice qui, ily a guelques anndes, t'a pousse a tefaire raser, czn'rlne un assassin quivoudrait ne pas etre reconnu (raprochernent doublement bizarre! rnais

assez comique). Donc, selon ma chere mere, point de dents, point de poesie,

conTrne disait le vieux Corneille".lMama mi mai insdrcineazd, ca-n

mod obignuit, s[-1i scriu - din partea ei - rindurile urmitoare:Articolul intii. Ea se miri de fantezia care te-^ cuprins atdt de

Surcu lrrn

subit, de a face versuri (Noteaz[ cd nu impS.rt[sesc deloc opiniaei 9i c[ nu inteleg deloc de ce nu vrea ca dumneata s5. fzci versuri,gi mai ales versuri drIgufe... in fine! eu ,,mi sp[lpe mAini" gi ea

este cea care vorbegte). Glsegte cd pari avreasl lntineregti gi ci ai

face mai bine si lagi ,,tinerilor" grija de a orna ,,tdnfuz Reaistd' atflorile poeueilor,,tinere". Ea pretinde ci asta pare un capriciu care,

acum cAtiva anirte-aimpins sl,te razr ca un asasin ce voia si nu fierecunoscut (apropiere, de dou[ oribizard! dar destul de comic[).Deci dup[ scumpa mea mam[,,nici un dinte, nici o poezie", dupdcum spunea bftrd.nul Corneille.] (Trad. Jenica Tabacu)

Schimbul de replici, in familie, dezvlluie, pe 16ng5. temperamen-tul protagonigtilor, o situalie de normalitate si coeziune sufleteascl.Nu trebuie s[ ne insele duritatea expresivl a doamnei Hasdeu. Eaascunde,ln fond, grija femeii-mame de a apilra,,sfAnta familie"de intruziuni nedorite si ins[;i cariera soEului ei pe care o vedea

ameninlatl de politici. CL este asa ne-o dovedegte verva ironic[ a

Iuliei-fiica. Precizarea se impune deoarece s-a v[rsat multi cerneallpe marginea apuciturilor de BarbI-AlbastrI ale lui B.P. Hasdeu.Simple presupuneri bazate pe bdrfa comunl! Plecarea la Paris a IulieiHasdeu cu fiica, in august 1881, era un plan mai vechi, precipitatdoar de,,infamele scrisori anonime gi cu isc[lituri false". Peste o

lun6, solia era interesat[ de la Paris de sursa zvonurilor din Bucuresti

cum cI stabilirea 1a Paris s-ar datora unei ,yinoviltil" L ei. Deci s-a

dr amatizat inutil, incrimindndu - i- se chiar s avantului presupusul

,,pas gresit" ca fiind la originea dispariliei premature a fiicei sale.

B. P. Hasdeu a fost un excelent sof gi plrinte. Daci in familie se

iscau cdteodati discutii, causa-causarum fiind banii, el nu concepea

ideea desplrtirii sau a divorplui: ,,F5. socoteala banilor mei, dar s-ofaci cu singe rece, si vei vedea daci poate s[-mi r[minl,milcar o parupentru fleacuri", scria autorul in 14 iulie 1881. in aceeasi epistol[, elvorbea de,,linistea si armonia in cas5, onoarea gi viitorul copilului".Dar este de-a dreptul trist s[ constafi multimea dugmanilor pe care

ii avea B.P. Hasdeu,,,anonimi gi pseudonimi" care il urmlreau ani

Iogdnn Petrit;eit;u llasdeu, striitorul

de zile. Cdteodati se mingdia cu gindul c[,,numai nulitdlile gi

mediocritdlile n-au inamici"" In ,,24 septembrie stil vechi 1881",

scriitorul rlmas singur la Bucuresti consemna pentru fiica sa:,,Este

ciudat ci tu, fiin1i mititic[ si nevinovati, ai inceput ^aveadu;mani".

Mai departe nota:,,Mama are gi ea destui dugmani, tocmai dintreaceia pe care ii protejase mai mult". Fetila de 12 ani i! avefiizase

de altfel in prealabil pe tat5.1 s[u: ,,s[ nu mi mailauzi 9i s[ nu temai cerfi asupra mea cu d.Wachmann;i cu al$i, cdci acegtia gtii cisuntvindicativi 9i poate sd.facd.intrigi aci,unde este Odobescu, care

gtii ci nu te are la stomac 9i care e amic cu d. Catargiu". Referinga

Iuliei Hasdeu la profesorul Wachmann de la Conservator vizetzd

conflictul pe care tatil siu il avusese cu comisia examinatoare de la

clasa de pian care ii acordase doar premiul II in sesiunea iunie 1881.

Pe aceasti tem[ incrucigeazd. spada in presi cu Barbu $tefhnescuDelavrancea: ,,Voi fr. foate cu sdnge rece, - scrie B.P. Hasdeu inRomhnia libera din 24 irnie 1881 - a;a precum n-at putea s[ fiu,

daci intimplarea m-ar pune fali-n fald cu autorul notigei, publicate

in numdrul de ieri alziarttluid-voastre, pe pagina a doua, in privinla

"clasi.rii premiatelor,1a Conservatorul de Muzici din Bucuregti.

Mi-ar fi peste putinf[ a-mi stipini indigna]iurcafagd'in fali cu un

individ, ascuns dupi perdeaua anonimului, pentru a lovi de acolo

pe furig in amorul propriu al unei copile.Insi pe acel individ eu

mt-Ivdz,nu-l cunosc, nu doresc a-l ciuta; md voi sili dari., relindnd

pornirea condeiului, a fi cu singe rece". Barbu Delavrancea vor-bise in notifa sa nesemnatd de ,,oamenii hatdrurilor" gi reginuse cip irintele elevei acrJZLSe pe profesoa r a Maria C sida de,,venalitate".

Sub pseudonimul Argus e1 mai publicl tn Raspuns d-lui Hasdeu

(26 iunie L881), unde pretinde ci adversarul siu ii ;tie bine ,,nu-mele gi prenumele". Cit despre ameninfarea,in cazulin carcl-arintilni,,,nu eu ag fi care a; pierde. l/ane sine viribus et justitia irae".

ir, ."ea ce-l privegte,,,il vdd foarte bine, il cunosc gi doresc gi caut

a-l cunoagte cdt se poate de bine ca scriitor gi om". Ceea ce se va ;iintimpla doar peste cd;iva ani in redacfa Re'uistei noi.

Snxcu lrti

Onoarea familiei era pentru B.P. Hasdeu mai presus de orice.Mostenise de la inaintasi ritualul sacralizdrii femeii, ca elementcoagulant aloricirui c[min.Thdeu Hdjdeu ii inchinase poeme lungi,ca un adevirat cavaler,scumpei sale Valeria.TatilI slu, Alexandru,iubise cu ardoare pe Elisabetar,,o rozd. de Siraz",pe care o insotegtela virsta fragedd, de 13-74 ani. Poate tocmai grija de a nu-i atingein nici un fel memoria l-a determinat pe B.P. Hasdeu sI nu accepte

decAt in intimitate cI s-a nlscut Ia 76 februtrie 1835, confirmdndmereu, oficial, data de 26 febrtarie 1838, aga cum hotiriser[ pI-rinEii lui in actul de nagtere (mitrica), cunoscut;i publicat ini:Jelenoastre. Povestea cu nagterea intr-o minflstire (Calnr[ganca) relatatd,

la Cristinesti de o rud[, in epoca interbelicl, ar fi acreditatvari-anta c5. a venit pe lume in afara clsitoriei legitime a mamei sale.

Ceea ce pentru m6.ndria sa familiali ar fi fost inacceptabil. intr-opoezie-confesiune de la sfhrgitul viegii (Muzica sdngelui), autoruli;i mirturisea iubirea, mostenit[,,din tatL, din al tateitatil',pentruDumnezeu,!ard,si femeie. Nu de putine ori va extrapola dragostea

fa;d de solie sau fiicd,pdnd,la limita patriotismului, uneori cu o dozilde nalionalism. Fiicei, care devenise elevi a Liceului Sevign6 dinParis, ii scria din Bucuresti, in ,,11 septembrie stil vechi L881": ,$1-mintrelea imi pare foafie bine c[-,ti vei putea face mai multe amicesi colege bine crescute, cdrora trebui si le dovedegti cd romincele,prin inteligenfa 9i silinta 1or, sunt superioare francezelor Sum sigurc[ vei fi singura romlncl in acel liceu si cu atAt mai sacrl este da-

toria de a sustine bine numele natiunii noastre". intr-o conferinllacademici din 7 martie 1903, {hcea un elogiu postum sogiei sale ca

,,neaogi romdncf',,,motoaicil'din Munlii Abrudului, care nu i-ar fiiertat in veci vreo ,,cugetare antiromdneasci". B[trinul academicianpovestea cu umor: ,,Odatl,in tinerete, nevasta mea se pldngea uneiprietene de pecadilele mele. Prietena a intrebat-o: (cum dari de-lmai iubegti?> Nevasta mea i-a rispuns simplu: <nu-lpot 15.sa, e

mare patriot...>"'. Punctul culminant a1 patetismului s[u patriotard,totugi sincer, ii atinge in finalul comunic[rii cdnd vedea in familia