bilete chimie aplicata si materiale de constructii - cu raspunsuri

7/23/2019 Bilete CHIMIE APLICATA SI MATERIALE DE CONSTRUCTII - Cu Raspunsuri

http://slidepdf.com/reader/full/bilete-chimie-aplicata-si-materiale-de-constructii-cu-raspunsuri 1/28

1. Cantitatea de substanţă existentă într-un corp determina:a) masa corpului;

b) greutatea corpului;c) volumul real al corpului;d) volumul aparent al corpului;e) volumul în grămadă.2. Forţa cu care un corp este atras de pămant datorită acceleraţiei gravitaţionale determină:a) masa corpului;

b) greutatea corpului;c) volumul real al corpului;d) volumul aparent al corpului;e) volumul în grămadă.3. Spaţiul ocupat de un corp poros in starea sa normală determină:a) masa corpului;

b) greutatea corpului;c) volumul real al corpului;d) volumul aparent al corpului;

e) volumul în grămadă.!. Spaţiul ocupat de materialele a"late în vrac determină:a) masa corpului;

b) greutatea corpului;c) volumul real al corpului;d) volumul aparent al corpului;e) volumul în grămadă.#. Spaţiul ocupat de substanţa solidă dintr-un corp determină:a) masa corpului;

b) greutatea corpului;c) volumul real al corpului;d) volumul aparent al corpului;

e) volumul în grămadă.$. %n ca&ul metodei volumului de lic'id di&locuit in urma determinărilor de laborator semăsoară:a) masa pulberii din biuretă;

b) volumul pulberii din biuretă;c) volumul scurs din biuretă;d) volumul initial si final din cilindrul gradat;e) masa după parafinare.(. )etoda picnometrului este utili&ată pentru determinarea:a) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică regulată;

b) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică neregulată;c) volumul materialelor sub forma de pulbere;

d) volumul materialelor poroase cu formă geometrică regulată;e) volumul materialelor poroase cu formă geometrică neregulată;*. )etoda para"inării combinată cu metoda volumului de lic'id di&locuit este utili&ată pentrudeterminarea:a) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică regulată;

b) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică neregulată;c) volumul materialelor sub forma de pulbere;d) volumul materialelor poroase cu formă geometrică regulată;e) volumul materialelor poroase cu formă geometrică neregulată;+. )etoda volumului de lic'id di&locuit este utili&ata pentru determinarea:a) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică regulată;

b) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică neregulată;c) volumul materialelor sub forma de pulbere;d) volumul materialelor poroase cu formă geometrică regulată;



e) volumul materialelor poroase cu formă geometrică neregulată; ,1. %n ca&ul metodei picnometrului in urma determinărilor de laborator se măsoară:a) masa pulberii din biuretă;

b) volumul pulberii din biuretă;c) volumul scurs din biuretă;

d) volumul initial si final din cilindrul gradat;e) masa după parafinare.11. olumul aparent pentru un corp poros cu "ormă geometrică neregulată se calculea&ă curelaţia:a) V = L x l x h;

b) Va = L x l x h;c) V = 25 Vs;d) V = Vf Vi;

e) Va = Vf Vi ! p

mm

ρ

"2−

12. /entru un material a"lat în stare de vrac se determină:

a) densitatea aparentă; b) densitatea reala;c) densitatea in stivă;d) densitatea în grămadă în stare afanată;e0 densitatea în grămadă în stare îndesată.13. olumul aparent pentru un corp poros cu "ormă geometrică regulată se calculea&ă cu relaţia:a) V = L x l x h;b0 a x l x 'c) V = 25 Vs; Vf Vi;d) V =

e) Va = Vf Vi ! p

mm

ρ

"2−

1!. olumul real pentru un corp compact cu "ormă geometrică regulată se calculea&ă cu relaţia:a) V = L x l x h;


e) Va = Vf – Vi - p

mm

ρ

"2−

1#. olumul real pentru un corp cu "ormă geometrică neregulată se calculea&ă cu relaţia:a) V = L x l x h;

b) Va = L x l x h;

c) V = 25 Vs;d) V = Vf Vi;

e) Va = Vf Vi ! p

mm

ρ

"2−

1$. /entru un material compact se determină:a) densitatea aparentă;

b) densitatea reala;c) densitatea in stivă;d) densitatea în grămadă în stare afanată;e) densitatea în grămadă în stare îndesată.1(. )asa unităţii de volum determină:

a) greutatea unui corp; b) densitatea corpului;



c) greutatea specifică;d) poro#itatea;e) compactitatea.1*. olumul real in ca&ul unui material sub "ormă de pulbere utili&and metoda picnometruluise determină cu relaţia:a) V = L x l x h;


e) Va = Vf Vi ! p

mm

ρ

"2−

1+. /entru un material poros de determină:a) densitatea aparentă;

b) densitatea reala;c) densitatea in stivă;d) densitatea în grămadă în stare afanată;e) densitatea în grămadă în stare îndesată.

2. olumul în grămadă pentru un material a"lat în vrac se calculea&ă cu relaţia:a) L x l x h;

b) Vf Vi;c) Vf Vi V p;d0 4 p 4 gole) 25! Vs. ! gresit21. 5reutatea unităţii de volum determină:a) volumul de goluri;

b) compactitatea;c) densitatea;d) greutatea specifică;

e) poro#itatea.22. 6elatia

V

G determina:

a) compactitatea; b) poro#itatea;c) densitatea;d) greutatea specifica;e) volumul de goluri.

23. 6elaţiaV

mdetermina:

a) compactitatea; b) poro#itatea;c) densitatea;d) greutatea specifica;e) volumul de goluri.2!. 7n material poros se caracteri&ea&a prin:a) $ % ";

b) $ = "c) n & ";d) n % ";e) n = '.2#. 5radul de umplere al volumului aparent cu material solid determină:a) volumul de goluri;

b) compactitatea;c) densitatea;d) greutatea specifică;



e) poro#itatea.

2$. 6elatiaaV

V sau

ρ

ρ a determina:

a) compactitatea; b) poro#itatea;

c) densitatea;d) greutatea specifica;e) volumul de goluri.2(. 5radul de umplere cu pori ai volumului total determină:a) volumul de goluri;

b) compactitatea;c) densitatea;d) greutatea specifică;e) poro#itatea.

2*. 6elatiaa

p

V

V determina:

a) compactitatea;b0 poro&itateac) densitatea;d) greutatea specifica;e) volumul de goluri. ! gresit2+. 8otalitatea spaţiilor existente între granulele care "ormea&ă o grămadă determină:a) volumul de goluri;

b) compactitatea;c) densitatea;d) greutatea specifică;e) poro#itatea.3. 7n material compact se caracteri&ea&a prin:

a) $ % "; b) $ = ";c) n & ";d) n % ";e) n = '.

31. %n ca&ul unui material cu masa initială 9mu0umedă cu relatiau

u

m

mm − 1 se poate

determina:a) umiditatea relativă;

b) umiditatea absoluta;c) absorbtia de apă în masă;

d) absorb(ia de apă în volum;e) capilaritatea.

32. %n ca&ul unui material cu umiditate in stare naturala cu relatiaa

u

V

mm − 1 se

poate calcula:a) umiditatea relativă;

b) umiditatea absoluta;c) absorbtia de apă în masă;d) absorb(ia de apă în volum;e) capilaritatea.33. Cantitatea de apa pe care un material o absoarbe si retine in pori si capilare determina:

a) capilaritatea; b) hidroscopicitatea;



c) umiditatea materialului;d) absorbtia de apa;e) gelivitatea.3!. Cantitatea de apa legata "i&ic ce se a"la la un moment dat in material determinaa) capilaritatea;

b) hidroscopicitatea;c) umiditatea materialului;d) absorbtia de apa;e) gelivitatea.

;; 3#. %n ca&ul unui material cu umiditate in stare naturala cu relatiam

mmu −

1 se

poate calcula:a) umiditatea relativă;

b) umiditatea absoluta;c) absorbtia de apă în masă;d) absorb(ia de apă în volum;e) capilaritatea.

3$. %n ca&ul unui material cu masa iniţială 9mu0 umedă si masa "inală 9m0 cu relatiam

mmu −

1 se poate calcula:a) umiditatea relativă;

b) umiditatea absoluta;c) absorbtia de apă în masă;d) absorb(ia de apă în volum;e) capilaritatea.*. a elementele portante care lucrea&ă în mediu umed coe"icientul de înmuiere trebuie să

îndeplinească condiţia:a) * ≥ ";

b) * ≥ '+,5;c) * ≥ '+,';d) * ≥ '+- ';e) * % '+-'.3(. /roprietatea materialelor de a lăsa să treacă o anumită cantitate de apă printr-o supra"aţădeterminată într-un interval de timp dat la presiune <i temperatură constantă determină:a) permeabilitatea la apă;

b) permeabilitatea la aer;c) permeabilitatea la vapori;d) capilaritatea;e) gelivitatea.

3*. Coe"icientul de înmuiere al materialelor se determină cu relaţiaa) umed/ uscat; b) uscat/ umed;c) 0 "! 2)/ ";d) "/0 "! 2);e) 0m"!m2)/m".3+. /roprietatea materialelor de a lăsa să treacă o anumită cantitate de aer printr-o supra"aţădeterminată într-un interval de timp dat la presiune <i temperatură constantă determină:a) permeabilitatea la apă;

b) permeabilitatea la aer;c) permeabilitatea la vapori;d) capilaritatea;

e) gelivitatea.



!. /roprietatea materialelor de a absorbi apă din mediul ambiant pană la stabilirea unuiec'ilibru determină:a) permeabilitatea la apă;

b) permeabilitatea la aer;c) permeabilitatea la vapori;

d) capilaritatea; ,e) gelivitatea.f) hidroscopicitatea!1. )aterialele vitri"icate se caracteri&ea&ă prin:a) n % 21;

b) n % 1;c) n % -1;d) n % ,1;e) n% "'1.!2. /roprietatea materialelor saturate cu apă de a re&ista la actiunea repetată a îng'eţului <ide&g'eţului determină:a) permeabilitatea la apă;

b) permeabilitatea la aer;c) permeabilitatea la vapori;d) capilaritatea;e) gelivitatea.!3. )aterialele clinc'eri&ate se caracteri&ea&ă prin:a) n % 21;

b) n % 1;c) n % -1;d) n % ,1;e) n% "'1.!!. /roprietatea materialelor de a lăsa să treacă o anumită cantitate de vapori printr-o supra"aţădeterminată într-un interval de timp dat la presiune <i temperatură constantă determină:a) permeabilitatea la apă;

b) permeabilitatea la aer;c) permeabilitatea la vapori;d) capilaritatea;e) gelivitatea.!#. 8emperatura la care un material se înmoaie sub greutatea proprie determină:a) punctul de inflamabilitate;

b) punctul de aprindere;c) punctul de înmuiere;d) refractaritatea;e) punctul de topire.

!$. 8emperatura la care concentraţia substanţelor organice 9prin încăl&ire progresivă0 a devenitdestul de mare încat să se aprindă în contact cu o "lacără determină:a) punctul de inflamabilitate;

b) punctul de aprindere;c) punctul de înmuiere;d) punctul de refractaritate;e) punctul de topire.!(. 8emperatura la care concentraţia substanţelor organice 9prin încăl&ire progresivă0 a devenitdestul de mare încat să se aprindă în aer c'iar <i în lipsa unei "lacări determină:a) punctul de inflamabilitate;

b) punctul de aprindere;c) punctul de înmuiere;

d) punctul de refractaritate;e) punctul de topire.



!*. 7n material care conţine un surplus de energie calorică o transmite prin:a) conduc(ie;

b) convec(ie;c) radia(ie;d) penetra(ie;e) gelivitate.!+. 6e&istenţa la trans"er termic printr-un element de grosime d este egala cu:a) 0d ⋅ b)/λ;

b) d/0b⋅λ);c) 0b⋅λ)/d;d) 0λ⋅ b)/d;e) λ/0b⋅d).#. Cantitatea de căldură ce trece printr-o supra"ată de 1 m2 cu grosimea de 1m în timp de 1'la o di"erenţă de temperatură de 1=C între "eţele unui material omogen determină:a) re#isten(a la transfer termic;

b) căldura specifică;c) conductivitatea termică;d) capacitatea calorică;e) coeficientul de dilatare liniară.#1. Căldura necesară unui >g dintr-un material pentru a-si mari temperatura cu 1=C în condiţiinormale de temperatură <i presiune determină:a) re#isten(a la transfer termic;

b) căldura specifică;c) conductivitatea termică;d) capacitatea calorică;e) coeficientul de dilatare liniară.#2. Căldura dega?ată la arderea completă a unui >g din acel material determină:a) re#isten(a la transfer termic;

b) căldura specifică;c) conductivitatea termică;d) capacitatea calorică;e) coeficientul de dilatare liniară.#3. Cre<terea unităţii de volum pentru un grad de temperatură determină:a) coeficientul de dilatare termică în volum;

b) căldura specifică;c) conductivitatea termică;d0 capacitatea caloricăe) coeficientul de dilatare termică liniară.#!. Cre<terea unităţii de lungime pentru un grad de temperatură determină:a) re#isten(a la transfer termic;

b) căldura specifică;c) conductivitatea termică;d) capacitatea calorică;e) coeficientul de dilatare liniară.##. %n "uncţie de "recvenţa cu care acţionea&ă <i intensitate acţiunile se împart în:a) permanente+ temporare+ excep(ionale;

b) permanente+ temporare;c) temporare+ excep(ionale;d) permanente+ exceptionale;e) permanente+ vant+ #ăpadă.#$. @cţiunile care intervin la intervale mari de timp <i pot să nu apară pe durata de viaţă a uneiconstrucţii determină acţiunile:

a) temporare; b) permanente;



c) excep(ionale;d) utile;e) eforturi.#(. @cţiunile care varia&ă sensibil în raport cu timpul 9pot să lipsească în anumite intervale detimp0 se numesc acţiuni:a) temporare;

b) permanente;c) excep(ionale;d) utile;e) eforturi.#*. @cţiunile care se aplică în mod continuu cu o intensitate practic constanată în timp suntacţiunia) temporare;

b) permanente;c) excep(ionale;d) utile;e) eforturi.

#+. Aupă modul de acţiune acţiunile pot "i:a) statice+ dinamice+ ciclice; b) dinamice+ statice;c) ciclice;d) dinamice+ ciclice;e) statice+ dinamice+ utile.$. )odi"icările de "ormă <i volum care apar sub acţiunea încărcărilor datermină:a) efortul unitar;

b) re#isten(a unui material;c) deforma(ia materialului;d) deforma(ia specifică;e) caracteristicile mecanice.

$1. Sarcinile aplicate brusc cu intensitatea lor "inală <i care se menţin relativ un timp scurt suntacţiuni:a) ciclice;

b) dinamice;c) statice;d) repetate;e) utile.$2. Sarcinile a căror intensitate varia&ă în timp de la Fmax B Fmin B Fmax sunt acţiuni:a) ciclice;

b) dinamice;c) statice;d) repetate;

e) utile.$3. Sarcinile care cresc continuu <i lent de la valoarea &ero la valoarea "inală sunt acţiuni:a) ciclice;

b) dinamice;c) statice;d) repetate;e) utile.$!. /roprietatea unui material de a suporta e"orturile interioare ce apar in structura lor subacţiunea sarcinilor exterioare determină:a) re#isten(a electrică;

b) re#isten(a termică;c) re#isten(a mecanică a unui material;d) re#isten(a la permeabilitate;e) re#isten(a la conduc(ia termica.



$#. Ae"ormaţiile care apar sub acţiunea încărcărilor pot "i:a) utile;

b) excep(ionale;c) elastice;d) plastice;e) permanente.$$. Ae"ormaţia este direct proporţională cu e"ortul 9este valabilă legea lui oo>e0 în ca&ulde"ormaţiei:a) utilă;

b) excep(ională;c) elastică;d) plastică;e) vascoasă.$(. %n ca&ul în care e"ortul depă<e<te limita de elasticitate a materialului se poate produce ode"ormaţie:a) utilă;

b) excep(ională;

c) elastică;d) plastică;e) vascoasă.$*. %n ca&ul în care e"ortul nu depă<e<te limita de elasticitate a materialului în material aparede"ormaţia:a) utilă;

b) excep(ională;c) elastică;d) plastică;e) vascoasă.$+. 6elaţia σ D⋅ ε descrie:a) deforma(ia plastică;

b) legea lui 3oo4e;c) legea lui vogadro;

d) deforma(ia elastică; ,e) deforma(ia vascoasă.

(. Cu relaţia 6 ti 22

6

hb

l P

⋅

se determină

a) re#isten(a la întindere axială; b) re#isten(a la întindere prin încovoiere 0re#istenta la încovoiere);c) re#isten(a la compresiune;d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.

(1. Solicitarea unui material cu "orţe de aceea<i direcţie dar de sens contrat care are ca e"ectalungirea acestora în lungul axei de simetrie repre&intă:a) încercarea la compresiune;

b) încercarea la întindere axială;c) încercarea la întindere prin încovoiere;d) încercarea la rupere;e) încercarea la oboseală.(2. Cu relaţia 6 t /E@ se determinăa0 re&istenţa la întindere axială

b) re#isten(a la întindere prin încovoiere;c) re#isten(a la compresiune;d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.



(3. Solicitarea unui material cu "orţe de aceea<i direcţie dar de sens contrar perpendicular pedirecţia de turnare a epruvetelor care are ca e"ect scurtarea acestora este:a) încercarea la compresiune;

b) încercarea la întindere axială;c) încercarea la întindere prin încovoiere;d) încercarea la rupere;e) încercarea la oboseală.(!. Cu relaţia 6 c /E@ se determinăa) re#isten(a la întindere axială;

b) re#isten(a la întindere prin încovoiere;c) re#isten(a la compresiune;d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.(#. /e cuburi <i capete de prismă la presa 'idraulică se determină:a) re#isten(a la întindere axială;

b) re#isten(a la întindere prin încovoiere;c) re#isten(a la compresiune;

d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.($. Cu aparatul Fru'ling-)ic'aelis se poate determina:a) re#isten(a la întindere axială;

b) re#isten(a la întindere prin încovoiere 0re#istenta la încovoiere);c) re#isten(a la compresiune;d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.((. /e prisme cu aparatul Fru'ling-)ic'aelis se determină:a) re#isten(a la întindere axială;b0 re&istenţa la întindere prin încovoierec) re#isten(a la compresiune;

d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.(*. Cu presa 'idraulică pe cuburi se determinăa) re#isten(a la întindere axială;

b) re#isten(a la întindere prin încovoiere;c) re#isten(a la compresiune;d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.(+. /e bric'ete 9opt-uri pi<coturi0 la aparatul Fru'ling-)ic'aelis se determină:a) re#isten(a la întindere axială;

b) re#isten(a la întindere prin încovoiere;c) re#isten(a la compresiune;

d) re#isten(a la oboseală;e) re#isten(a la rupere.

*. 6elaţia n '

A

hG ⋅ determină:

a) re#isten(a la compresiune; b) re#isten(a la întindere axială;c) re#isten(a la întindere prin încovoiere;d) re#isten(a la încovoiere prin 7oc;e) re#isten(a la compresiune prin 7oc.

*1. 6elaţia 6 s V

hGi∑ determină:

a) re#isten(a la compresiune; b) re#isten(a la întindere axială;



c) re#isten(a la întindere prin încovoiere;d) re#isten(a la încovoiere prin 7oc;e) re#isten(a la compresiune prin 7oc.*2. %n ca&ul unei prisme cu crestătură la mi?loc se determină:a) re#isten(a la compresiune;

b) re#isten(a la întindere axială;c) re#isten(a la întindere prin încovoiere;d) re#isten(a la încovoiere prin 7oc;e) re#isten(a la compresiune prin 7oc.

*3. 6elaţia n '

A

hG ⋅ determină:

a) re#isten(a la compresiune; b) re#isten(a la întindere axială;c) re#isten(a la întindere prin încovoiere;d) re#isten(a la încovoiere prin 7oc;e) re#isten(a la compresiune prin 7oc.

*!. 6elaţia 6 s V

hGi∑

determină:a) re#isten(a la compresiune;

b) re#isten(a la întindere axială;c) re#isten(a la întindere prin încovoiere;d) re#isten(a la încovoiere prin 7oc;e) re#isten(a la compresiune prin 7oc.*#. )aterialul utili&at pentru determinarea constantei permeabilimetrului Glaine estea) ciment;

b) pulbere standard;c) mercur;d) var;

e) ipsos.*$. Supra"ata speci"ică pentru o pulbere utili&and permeabilimetrul Glaine se de"ineste ca "iind:a) volumul tuturor granulelor dintr!un gram de pulbere;

b) volumul tuturor granulelor din 5 grame de pulbere;c) suprafata laterală a tuturor granulelor dintr!un gram de pulbere;d) suprafata laterală a tuturor granulelor din 5 grame de pulbere;e) o măsura a fine(ii de măcinare.*(. 7nitatea de măsură pentru supra"aţa speci"ică prin metoda permeabilimetrului Glaine este:a) m2/g;

b) cm6/g;c) cm2/g;d) cm/g;

e) dm2/g.**. )asa de pulbere necesară pentru determinarea supra"eţei speci"ice prin metodapermebilimetrului Glaine se calculea&ă cu relaţia:a) m = ρ⋅ V 0 " ! n);

b) m = ρ ⋅ V;c) m = ρ⋅ V 0 " ! η);d) m = ρ⋅ V ⋅ *;e) m = ρ⋅ V ⋅ t;*+. )aterialul utili&at pentru determinarea volumului celulei de permeabilitate Glaine este:a) ciment;

b) pulbere standard;

c) mercur;d) var;



e) ipsos.+. Cele mei vec'i metode nedistructive sunt:a) metodele acustice;

b) metodele mecanice;c) metodele atomice;d) metodele electro!magnetice;e) metodele combinate.+1. Ain grupa metodelor mecanice de supra"ată "ac parte:a) metoda ultrasonică;

b) metoda cu amprentă;c) metoda cu neutroni;d) metoda cu recul;e) metoda de re#onan(ă.+2. Sclerometrul cu amprentă se utili&ea&ă laa) metoda ultrasonică;

b) metoda cu amprentă;c) metoda cu neutroni;

d) metoda cu recul;e) metoda de re#onan(ă.+3. Ae&avanta?ele metodelor nedistructive sunt:a) determinările pot fi repetate pe acelasi element;

b) re#istentele sunt orientative;c) pe acelasi element pot fi determinate mai multe caracteristici;d) se pot utili#a 8în situ9;e) re#istentele au valori exacte.+!.@vanta?ele metodelor nedistructive sunt:a) determinările pot fi repetate pe acelasi element;

b) re#istentele sunt orientative;c) pe acelasi element pot fi determinate mai multe caracteristici;

d) se pot utili#a 8în situ9;e) re#istentele au valori exacte.+#. Sclerometrul cu recul se utili&ea&ă la:a) metoda ultrasonică;

b) metoda cu amprentă;c) metoda cu neutroni;d) metoda cu recul;e) metoda de re#onan(ă.+$. Getonoscopul se utili&ea&ă la :a) metoda ultrasonică;

b) metoda cu amprentă;c) metoda cu neutroni;

d) metoda cu recul;e) metoda de re#onan(ă.+(. 8impul în care ultrasunetele străbat proba 9între cei doi palpatori0 exprimat în µs se

înregistrea&ă în ca&ul utili&ării:a) metodei acustice;

b) metodei mecanice cu amprentă;c) metodei mecanice cu recul;d) metodelor atomice;e) metodelor cu neutroni.+*. Aouă diametre perpendiculare se citesc în ca&ul:a) metodei acustice;

b) metodei mecanice cu amprentă;c) metodei mecanice cu recul;d) metodelor atomice;



e) metodelor cu neutroni.++. 6eculul sclerometrului se înregistrea&ă în ca&ul:a) metodei acustice;

b) metodei mecanice cu amprentă;c) metodei mecanice cu recul;d) metodelor atomice;e) metodelor cu neutroni.1. %n ca&ul metodei mecanice cu recul coe"icientul total ce ţine cont de biogra"ia betonului secalculea&ă cu relaţia:a) $: = $a⋅$m⋅$u;

b) $: = $ p⋅$m⋅$u;c) $: = $a⋅$c⋅$d⋅$m⋅$u;d) $: = $a⋅$c⋅$d⋅$φ⋅$g⋅$m⋅$u⋅$ p;e) $: = $c⋅$d⋅$m⋅$ p;11. %n ca&ul metodelor acustice coe"icientul total ce ţine cont de biogra"ia betonului secalculea&ă cu relaţia:a) $: = $a⋅$m⋅$u;

b) $: = $ p⋅$m⋅$u;c) $: = $a⋅$c⋅$d⋅$m⋅$u;d) $: = $a⋅$c⋅$d⋅$φ⋅$g⋅$m⋅$u⋅$ p;e) $: = $c⋅$d⋅$m⋅$ p;12. %n ca&ul metodelor mecanice cu amprentă coe"icientul total ce ţine cont de biogra"iabetonului se calculea&ă cu relaţia:a) $: = $a⋅$m⋅$u;

b) $: = $ p⋅$m⋅$u;c) $: = $a⋅$c⋅$d⋅$m⋅$u;d) $: = $a⋅$c⋅$d⋅$φ⋅$g⋅$m⋅$u⋅$ p;

e) $: = $c⋅$d⋅$m⋅$ p;13. %n ca&ul metodelor nedistructive coe"icientul de etalonare este obligatoriu a corectamărimea înregistrată de aparat pentru că:a) aparatul e u#at moral;

b) aparatul este defect;c) în timp+ aparatul se decalibrea#ă;d) nu se dispune de aparatul corespun#ător metodei;e) proba nu e bine cură(ată.1!. Coe"icientul de etalonare 9în ca&ul metodelor nedistructive0 corectea&ă :a) re#isten(ele mecanice;

b) re#isten(a la compresiune;c) factorul de maturitate;

d) mărimea citită pe aparatul utili#at;e) biografia betonului.1#. /rin biogra"ia betonului se înţelege:a) informa(ii în legătură cu modul de re#emare al epruvetelor;

b) informa(ii în legătură cu forma epruvetelor;c) informa(ii în legătură cu tehnologia de preparare;d) informa(ii în legătură cu compo#i(ia betonului 7i condi(iile de păstrare;e) informa(ii în legătură cu gradul de agresivitate.1$. p⋅ const repre&intă legea trans"ormăriia) i#obare;

b) i#ocore;

c) i#oterme;d) adiabate;e) generale a ga#ului ideal.



1(. o91 4 t0 repre&intă legea trans"ormării:a) i#obare;

b) i#ocore;c) i#oterme;d) adiabate;e) generale a ga#ului ideal.1*. p p 9 1 4 t0 repre&intă legea trans"ormării:a) i#obare;

b) i#ocore;c) i#oterme;d) adiabate;e) generale a ga#ului ideal.1+. p⋅ ν68 repre&intă legea trans"ormării:a) i#obare;

b) i#ocore;c) i#oterme;d) adiabate;

e) generale a ga#ului ideal.11. p⋅γ const. repre&intă legea trans"ormăriia) i#obare;

b) i#ocore;c) i#oterme;d) adiabate;e) generale a ga#ului ideal.111. Forţa tangenţială ce acţionea&ă la supra"aţa lic'idului pe unitatea de lungime <i se opunemăririi supra"eţei determină:a) duritatea tempoarră;

b) duritatea permanentă;c) duritatea totală;d) vasco#itatea;e) tensiunea superficială.112. Forţa cu care se opune un strat de lic'id la deplasarea sa "aţă de un strat învecinatdetermină:a) duritatea tempoarră;

b) duritatea permanentă;c) duritatea totală;d) vasco#itatea;e) tensiunea superficială.113. 8otalitatea sărurilor de Ca <i )g di&olvate în apă "ormea&ă:a) duritatea tempoarră;

b) duritatea permanentă;c) duritatea totală;d) vasco#itatea;e) tensiunea superficială.11!. 8oatalitatea bicarbonaţilor de Ca <i )g di&olvaţi în apă determină:a) duritatea temporară;

b) duritatea permanentă;c) duritatea totală;d) vasco#itatea;e) tensiunea superficială.11#. Clorurile a&otaţii sul"aţii care persistă <i după "ierberea apei "ormea&ă:a) duritatea temporară;

b) duritatea permanentă;c) duritatea totală;



d) vasco#itatea;e) tensiunea superficială.11$. /roprietatea mai multor substante de a cristali&a în "orme cristaline identice se nume<tea) defect de structură;

b) polimorfism;c) i#omorfism;d) disloca(ie;e) distorsiune.11(. Cantitatea de căldură necesară re"acerii reţelei cristaline a solidului <i trecerii în staresolidă determinăa) capacitatea calorică;

b) căldura specifică la volum constantc) caldura specifica la presiune constantă;d) căldura latentă de topire;e) căldura latentă de solidificare.11*. Cantitatea de căldură necesară distrugerii reţei solidului <i trecerii în stare lic'idă determină:

a) capacitatea calorică; b) căldura specifică la volum constantc) caldura specifica la presiune constantă;d) căldura latentă de topire;e) căldura latentă de solidificare11+. Aislocaţiile ce apar sub acţiunea sarcinilor mecanice exterioare pot "i:a) re(ele cu noduri neocuapte;

b) re(ele cu atomi stăini;c) distorsiuni 0încovoiere);d) transla(ii 0forfecare);e) maclări. 12. /roprietatea unei substanţe de a cristali&a în două sau mai multe "orme de cristali&are se

nume<te:a) defect de structură; b) polimorfism;c) i#omorfism;d) disloca(ie;e) distorsiune.121. @dsorbţia în care se stabilesc legături c'imice între adsorbant <i adsorbat "ormandu-secompu<i c'imici la supra"aţa de separaţie se nume<te:a) adsorb(ie;

b) absorb(ie;c) sorb(ie;!gresitd) desorb(ie;

e0 c'emiosorbţie.122. Fenomenul în care particulele adsorbite sau absorbite părăsesc "a&a solidă se nume<te:a) adsorb(ie;

b) absorb(ie;c) sorb(ie;d) desorb(ie;e) chemiosorb(ie.123. Fenomenul care însumea&ă absorbţia <i adsorbţia se nume<te:a) adsorb(ie;

b) absorb(ie;c) sorb(ie;d) desorb(ie;e) chemiosorb(ie.



12!. Fenomenul care are ca e"ect pătrunderea <i reparti&area unei anumite substanţe în toatamasa altei substante se nume<te:a) adsorb(ie;

b) absorb(ie;c) sorb(ie;d) desorb(ie;e) chemiosorb(ie.12#. Fenomenul în urma căruia la limita de separaţie se "ormea&ă un stat monomolecular departicule se nume<te:a) adsorb(ie;

b) absorb(ie;c) sorb(ie;d) desorb(ie;e) chemiosorb(ie.12$. @legeţi de"iniţia corectH pentru minerale:a) compu7i chimici sub formă de roci cu structur cristalin ;

b) compu7i chimici sub form de aglomerri cu structur cristalin + foarte rar amorf ;

c) mase minerale ce con(in unul sau mai multe minerale ;!gresitd0 substanţe c'imice cu compo&iţie bine de"initHe) materiale de construc(ii care se gsesc în natur sub form de roci .12(. Cum se nume<te partea din scoarţa terestrH din care se exploatea&H rocile naturale care staula ba&a materialelor de construcţie sub "ormH de piatră naturală ,a) atmosferă;

b) biosferă;c) litosferă;d) stratosferă;e) roc4osferă12*. 6ocile care iau na<tere ca urmare a solidi"icHrii topiturii silicioase în drumul ei spresupra"aţa pHmIntului se numesc :

a) roci sedimentare ; b) roci organogene ;c) roci detritice ;d) roci metamorfice ;e) roci magmatice .12+. Jn construcţii rocile se "olosesc ca :a) produse brute ;b0 produse prelucrate mecanic "HrH a li se modi"ica proprietHţile c'imice c) materie prim la fabricarea unor noi materiale de construc(ii cu acelea 7i propriet(i fi#ice 7i

chimice ;d) materie prim la ob(inerea de noi materiale de construc(ii cu propriet(i fi#ice 7i chimice

modificate ;

e) produse tratate chimic fr a li se schimba propriet(ile chimice .13. 6ocile alcHtuite din minerale cristali&ate complect se numesc :a) roci cu textur stratificat ;

b) roci cu textur neoriental 0masiv) ;c) roci cu structur holocristalin ;d) roci cu structur hemiocristalin ;e) roci cu textur sistoas .131. 6ocile "ormate prin rHcirea magmei <i întHrirea ei la adIncime se numesc :a) roci granitice ;

b) roci ba#altice ;c) roci efu#ive ;d) roci intrusive ;e) roci filoniene .132. 6ocile alcHtuite din minerale cristaline amestecate cu minerale amor"e se numesc:



a) roci cu textur stratificat ; b) roci cu textur neosiental 0masiv) ;c) roci cu structur holocristalin ;d0 roci cu structurH 'emicristalinH e) roci cu textur sistoas . ! gresit133. 6ocile alcHtuite din minerale nearan?ate ordonat în spaţiu se numesc :a) roci cu textur stratificat ;

b) roci cu textur neorientat 0masiv) ;c) roci cu structur holocristalin ;d) roci cu structur hemicristalin ;e) roci cu textur sistoas .13!. 6ocile care iau na<tere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de ero&iune senumesc :a) roci sedimentare ;

b) roci holocristaline ;c) roci eruptice ;d) roci metamorfice ;

e) roci magmatice13#. 6ocile care iau na<tere ca urmare a acţiunii presiunilor <i temperaturilor ridicate asuprarocilor preexistente sc'imbIndu-le structura <i compo&iţia c'imicH se numesc:a) roci sedimentare ;

b) roci holocristaline ;c) roci efu#ive ;d) roci metamorfice ;e) roci magmatice .13$. 6ocile "ormate prin rHcirea bruscH a magmei <i întHrirea ei la supra"aţa scoarţei terestre senumesc :

a) roci detritice ; b) roci de precipitatie ;

c) roci efu#ive ;d) roci intrusive ;e) roci filoviene .

13(. 6ocile alcHtuite din straturi succesive de minerale toate stratele "iind alcHtuite dintr-unsingur mineral se numesc :a) roci cu textur stratificat ;

b) roci cu textur neorientat 0masiv) ;c) roci cu structur holocristalin ;d) roci cu structur hemicristalin ;e) roci cu textur sistoas13*. 6ocile alcHtuite din straturi succesive de minerale "iecare strat "iind alcHtuit din altmineral se numesc :a) roci cu textur stratificat ;

b) roci cu textur neorientat 0masiv) ;c) roci cu structur holocristalin ;d) roci cu structur hemicristalin ;e) roci cu textur sistoas .13+. 6ocile "ormate prin rHcirea <i întHrirea magmei în apropierea scoarţei terestre se numesc :a) roci granitice ;

b) roci ba#altice ;c) roci efu#ive ;d) roci intrusive ;e) roci filoviene .1!. Aiatomitul <i calcarul coc'ili"er sunt roci :a) sedimentare detritice ;

b) metamorfice ;



c) sedimentare de precipita(ie ;d) magmatice filoviene ;e) sedimentare organogene .1!1. /relucrarea pietrei naturale se "ace prin :a) tiere ;

b) cioplire ;c) 7lefuire 7i lustruire ;d) buciardare ;e) concasare .1!2. Ga&altul ande&itul <i tra'itul sunt roci :

a) magmatice intrusive ; b) magmatice filoviene ;c) magmatice efu#ive ;d) sedimentare detritice ;e) sedimentare de precipita(ie .

1!3. /iatra ponce scoria ba&alticH <i tu"urile vulcanice sunt roci :a) magmatice intrusive ;

b) magmatice filoviene ;c) magmatice efu#ive ;d) sedimentare detritice ;e) sedimentare de precipita(ie .

1!!. 5ro'oti<urile prundi<urile nisipurile conglomeratele <i gresiile sunt roci :a) magmatice intrusive ;

b) magmatice filoviene ;c) magmatice efu#ive ;d) sedimentare detritice ;e) sedimentare de precipita(ie1!#. 5'ipsul tu"ul calcaros <i travertinul sunt roci :a0 magmatice intrusive ;

b0 magmatice filoviene ;c0 magmatice efu#ive ;d0 sedimentare detritice ;e0 sedimentare de precipita(ie .1!$. 6ocile magmatice pot "i:a) sedimentare detritice cimentate;

b) sedimenatre detrictice necimentate;c) sedimenatre organogene;d) granitice+ porfirice+ ba#altice+ cu structura vitroasa;e) sedimentare de precipitatie.1!(. Dxtragerea pietrei naturale se "ace :a) pe cale manual cu sapa 7i lopata ;

b) pe cale natural cu p<rghii + fierstrae + ciocane de abata ;c) pe cale mecani#at cu dispo#itive de tiat cu discuri ;d) pe cale mecani#at cu excavatoare 7i dragline ;e) cu explo#ibili de mic + milocie 7i mare putere .1!*. /rodusele de concasare sunt :a) filer + ghips + nisip de concasare 7i split ;

b) filer + nisip de concasare + calcar + savur + split 7i criblur ;c) filer + nisip de concasare + savur + split + argil + criblur + piatr spart ;d) filer + nisip de concasare + savur + split+ ghips + calcar + argil 7i macadam;e) filer + nisip de concasare + savur + split + criblur ob(inut prin dubl concasare 7i piatr spart ;1!+. /rodusele de balastierH sunt :a) piatra brut ;

b) piatra prelucrat sub form de moloane + piatr de talie ;c) pavele + calupuri + borduri ;



d) nisip + pietri7 + bolovani 7i balast ;e) treapt + contratreapt + solbanc + glaf + plint + dale etc.1#. /iatra naturalH dupa prelucrare mecanica se utili&ea&H ca:a0 piatra brut ;b0 moloane piatrH de talie c0 pavele calupuri borduri d0 nisip + pietri7 + bolovani 7i balast ;e0 treapt + contratreapt + solbanc + glaf + plint + dale etc.1#1. Jn costrucţia de drumuri se utili&ea&H :a) piatra brut ;

b) piatra prelucrat sub form de moloane + piatr de talie ;c) pavele + cal<puri + borduri ;d) brîul+ glaful+ solbancul+ ;e) treapt + contratreapt + plint + dale etc.1#2. 5'ipsul poate "i "olosit in constructii la:a) fabricarea ipsosului;

b) "abricarea cimentului pentru reglarea timpului de pri&a

c) obtinerea moloanelor;d) obtinerea varuluie) obtinerea produselor ceramice.1#3. 6ocile sedimentare pot "i:a) detritice cimentate

b) detritice necimentatec) granitice+ ba#alticed) organogenee) intrusive si filoniene.1#!. @gentii agresivi de natura c'imica ce acţionea&ă asupra pietrei naturale sunt:a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon+ bioxidul de sulf;

c) apa+ aerul;d) vantul+ curen(ii turbionari;e) temperatura1##. /rotecţia elementelor din piatrH naturalH împotriva agenţilor agresivi se "ace prin:

a) stropirea lor cu ap tot timpul ; b) utili#area de roci cu caracteristici corespun#toare ;c) evitarea suprafe(elor ori#ontale ;d) vopsirea suprafe(elor elementelor cu miniu de plumb ;e0 tratarea supra"eţelor elementelor cu compu<i c'imici cu o soluţie de sare sau cu uleiuri

sicative .1#$. Cum se nume<te partea din scoarţa terestrH din care se exploatea&H rocile naturale care staula ba&a materialelor de construcţie sub "ormH de piatră naturală ,

a) atmosferă; b) biosferă;c) litosferă;d) stratosferă;e) roc4osferă.1#(. 5'ipsul tu"ul calcaros <i travertinul sunt roci :

a) magmatice intrusive ; b) magmatice filoviene ;c) magmatice efu#ive ;d) sedimentare detritice ;e) sedimentare de precipita(ie .

1#*. 6ocile "ormate prin rHcirea bruscH a magmei <i întHrirea ei la supra"aţa scoarţei terestre senumesc :a) roci detritice ;



b) roci de precipitatie ;c) roci efu#ive ;d) roci intrusive ;e) roci filoviene .1#+. @gentii agresivi de natura "i&ica ce acţionea&ă asupra pietrei naturale sunt:a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon+ bioxidul de sulf;c) apa+ aerul;d) vantul+ curen(ii turbionari;e) temperatura.1$. /relucrarea mecanica a rocilor se reali&ea&a prina) ardere in cuptoare la temperatura de "2''>$;

b) concasare+ sortare;c) spalare+ cioplire+ slefuire;d) acoperire cu pelicule protectoare;e) buciardare; 1$1. 6ocile magmatice intrusive sunt roci:

a) cu structura hemicristalina si textura neorientata; b) cu structura holocristalina si textura neorientata;c) cu structura holocristalina si textura sistoasad) cu structura holocristalina si textura stratificatae) cu structura amorfa.1$2. 6ocile alcHtuite din straturi succesive de minerale toate stratele "iind alcHtuite dintr-unsingur mineral se numesc :

a0 roci cu textur stratificat ;b0 roci cu textur neorientat 0masiv) ;c0 roci cu structur holocristalin ;d0 roci cu structur hemicristalin ;e0 roci cu textur sistoas

1$3. 6ocile care iau na<tere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de ero&iune senumesc :a0 roci sedimentare ;b0 roci holocristaline ;c0 roci eruptice ;d0 roci metamorfice ;e0 roci magmatice

1$!. @gentii agresivi de natura "i&ica ce acţionea&ă asupra pietrei naturale sunt:a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon+ bioxidul de sulf;c) apa+ aerul;

d) vantul+ curen(ii turbionari;e) temperatura.1$#. 6ocile care iau na<tere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de ero&iune senumesc :

a) roci sedimentare ; b) roci holocristaline ;c0 roci eruptice ;d0 roci metamorfice ;e0 roci magmatice.

1$$. 5'ipsul poate "i "olosit in constructii la:a) fabricarea ipsosului;

b) fabricarea cimentului+ pentru reglarea timpului de pri#a;c) obtinerea moloanelor;d) obtinerea varului



e) obtinerea produselor ceramice1$(. /rotecţia elementelor din piatrH naturalH împotriva agenţilor agresivi se "ace prin:a0 stropirea lor cu ap tot timpul ;b0 utili#area de roci cu caracteristici corespun#toare ;c0 evitarea suprafe(elor ori#ontale ;d0 vopsirea suprafe(elor elementelor cu miniu de plumb ;e0 tratarea suprafe(elor elementelor cu compu7i chimici + cu o solu(ie de sare sau cu uleiuri sicative .1$*. 6ocile sedimentare pot "i:a) detritice cimentate

b) detritice necimentatec) granitice+ ba#alticed) organogenee) intrusive si filoniene.1$+. /iatra ponce scoria ba&alticH <i tu"urile vulcanice sunt roci :a) magmatice intrusive ;

b) magmatice filoviene ;c) magmatice efu#ive ;

d) sedimentare detritice ;e) sedimentare de precipita(ie .1(. @legeţi de"iniţia corectH pentru minerale:

a0 compu7i chimici sub formă de roci cu structur cristalin ;b0 compu7i chimici sub form de aglomerri cu structur cristalin + foarte rar amorf ;c0 mase minerale ce con(in unul sau mai multe minerale ;d0 substan(e chimice cu compo#i(ie bine definite0 materiale de construc(ii care se gsesc în natur sub form de roci .

1(1. Ga&altul ande&itul <i tra'itul sunt roci :a0 magmatice intrusive ;b0 magmatice filoviene ;c0 magmatice efu#ive ;

d0 sedimentare detritice ;e0 sedimentare de precipita(ie .1(2. /iatra ponce scoria ba&alticH <i tu"urile vulcanice sunt roci :

a0 magmatice intrusive ;b0 magmatice filoviene ;c0 magmatice efu#ive ;d0 sedimentare detritice ;e0 sedimentare de precipita(ie .

1(3. @gentii agresivi de natura "i&ica ce acţionea&ă asupra pietrei naturale sunt:a) microorganismele;

b) bioxidul de carbon+ bioxidul de sulf;c) apa+ aerul;

d) vantul+ curen(ii turbionari;e) temperatura.1(!. 5'ipsul poate "i "olosit in constructii la:a) fabricarea ipsosului;

b) fabricarea cimentului+ pentru reglarea timpului de pri#a;c) obtinerea moloanelor;d) obtinerea varuluie) obtinerea produselor ceramice1(#. /relucrarea mecanica a rocilor se reali&ea&a prina) ardere in cuptoare la temperatura de "2''>$;

b) concasare+ sortare;c) spalare+ cioplire+ slefuire;d) acoperire cu pelicule protectoare;e) buciardare.



1($. Care este procentul aproximativ al agregatului în beton ,a) ?'!?5 1

b) -'!-5 1c) '!5 1d) 5!-' 1e) -5!,' 11(*. AupH "orma granulelor agregatele pot "i :a) anorganice 7i organice ;

b) naturale 7i artificiale ;c) grele compacte 0 ρga≥"2''4g/m@ ) 7i u7oare poroase 0 ρga<"2''4g/m@ ) ;d) cu granule rotunite + poliedrice + lamelare 7i aciculare ;e) cu granulo#itate continu + granulo#itate discontinu 7i monogranulare.1(+. AupH natura c'imicH <i origine agregatele sunt :a) anorganice 7i organice ;

b) grele compacte 0 ρga≥"2''4g/m@ ) 7i u7oare poroase 0 ρga<"2''4g/m@ ) ;c) cu granule rotunite + poliedrice + lamelare 7i aciculare ;d) cu granulo#itate continu + granulo#itate discontinu 7i monogranulare .

e) nisip + pietri7 + bolovani 7i balast ;1*. AupH compo&iţia granulometrcH agregatele pot "i :a) nisip + pietri7 + bolovani 7i balast ;

b) naturale 7i artificiale ;c) grele compacte 0 ρga≥"2''4g/m@ ) 7i u7oare poroase 0 ρga<"2''4g/m@ ) ;d) cu granule rotunite + poliedrice + lamelare 7i aciculare ;e) cu granulo#itate continu + granulo#itate discontinu 7i monogranulare1*1. Aupa natura c'imica nisipul poate "i :a) silicios + calcaros ;

b) de balastier + de cancasa ;c) monogranlar + poligranular ;d) cu granulo#itate continu + cu granulo#itate discontinu ;e) av<nd granulele cu diametre cuprinse între '!"5 mm .1*2. @gregatele grele compacte au ρga :a) mai mica decat "2''4g/m@

b) mai mare decat "2''4g/m@c) mai mica decat "-''4g/m@d) mai mare decat "-''4g/m@e) egala cu 25''4g/m@1*3. /entru ca un agregat sa "ie acceptat acesta trebuie sa aiba coe"icientul volumic mediu Cvm:a) ≥"-;

b) ≥ 2'c) ≤ 2';

d) ≥ "5;e) ≤ "5.1*!. Forma ideala a granulelor agregatelor este:a) sferica;

b) rotunita;c) poliedrica;d) lamelarae) aciculara1*#. /rin sort se înţelege :a) compo#i(ia procentual 0în volume) a diferitelor sorturi sau frac(iuni ce compun un agregat ;

b) repre#entarea grafic a resturilor 0în greutate) din seria de ciururi 7i site standard ;

c) repre#entarea grafic a procentelor trecerilor 0în greutate) prin seria de ciururi 7i site standard ;d) compo#i(ia procentual 0în greutate) a diferitelor sorturi 7i frac(iuni de agregat ce compun unagregat ;



e) toate granulele de agregat care au granulele de diametru cuprins între dou site sau ciururi impuse1*$. @rgila expandata &gura expandata granulitul perlitul expandat sunt:a) agregate anorganice naturale;

b) agregate anorganice artificiale;c) agregate organice naturale;d) agregate organice artificiale;e) agregate de concasa.1*(. @gregatele usoare poroase au ρga :a) mai mica decat "2''4g/m@

b) mai mare decat "2''4g/m@c) mai mica decat "-''4g/m@d) mai mare decat "-''4g/m@e) egala cu 25''4g/m@1**. /rin cre<terea progresivă a umidităţii cu 2 se poate studia:a) continutul de mică liberă;

b) continutul de carbune;c) humusul;

d) par(ile levigabile;e) înfoierea nisipului.1*+. @gregatele anorganice pot "i :a) anorganice 7i organice ;

b) naturale 7i artificiale ;c) rumegusul de lemn+ pu#deria de in si canepa;d) deseuri de cauciuc;e) deseuri ceramice1+. @gregtele organice pot "i :a) obtinute prin sfarmarea naturala a rocilor ! gresit

b) obtinute prin sfarmarea artificiala a rocilor ! gresitc0 obtinute din deseuri de cauciuc

d) obtinute din deseuri ceramicee0 obtinute din rumegusul de lemn1+1. AupH mHrimea granulelor agregatele de balastierH se împart în :a) nisip + pietri7 + bolovani 7i balast ;

b) naturale 7i artificiale ;c) grele compacte 0 ρga≥"2''4g/m@ ) 7i u7oare poroase 0 ρga<"2''4g/m@ ) ;d) cu granule rotunite + poliedrice + lamelare 7i aciculare ;e) cu granulo#itate continu + granulo#itate discontinu 7i monogranulare.1+2. @gregatele compacte grele sunt :a) scoria ba#altic + piatra ponce + tuful vulcanic ;

b) granulitul + perlitul expandat + #gura expandat + algoporitul + sparturile ceramice ; ! gresitc) rumegu7ul + coile de copac + de7eurile textile + pu#deria de in 7i c<nep + coile de ore#d) nisip + pietri7 + bolovani 7i balast ;e) nisipul de concasa? "ilerul savura splitul criblura obţinutH prin dublH concasare <i

piatrH spartH .1+3. imita intre nisip si pietris este de:a) 6 mm;

b) mm;c) "? mm;d) 6" mm;e) ' mm.1+!. Kisipul se utili&ea&a ca agregat la obtinerea:a) produselor ceramice;

b0 mortarelorc) betoanelor;d) ipsosului;



e) cimentului.1+#. Galastul este:a) agregat cu dimensiunea maxima de mm;

b) agregat cu dimensiunea maxima de "5 mm;c) agregat cu dimensiunea maxima de ( mmd) agregat cu dimensiunea maxima de "5' mm;e) un amestec natural de nisip si pietris.1+$. /rin curba de granulo&itate se înţelege :a) compo#i(ia procentual 0în volume) a diferitelor sorturi sau frac(iuni ce compun un agregat ;

b) repre#entarea grafic a resturilor 0în greutate) din seria de ciururi 7i site standard ;c) repre#entarea grafic a trecerilor exprimate in procente prin seria de ciururi 7i site standard ;d) compo#i(ia procentual 0în greutate) a diferitelor sorturi 7i frac(iuni de agregat ce compun un

agregat ;e) toate granulele de agregat care au granulele de diametru cuprins între dou site sau ciururi impuse1+(. @gregatele u<oare naturale anorganice sunt :a) scoria ba&alticH piatra ponce tu"urile vulcanice

b) granulitul + perlitul expandat + #gura expandat + algoporitul + sparturile ceramice ;

c) rumegu7ul + coile de copac + de7eurile textile + pu#deria de in 7i c<nep + coile de ore#d) nisip + pietri7 + bolovani 7i balast ; ! gresite) nisipul de concasa + filerul + savura + splitul + criblura ob(inut prin dubl concasare 7i piatr spart1+*. imita intre pietris si bolovani este de:a) 6 mm;

b) mm;c) "? mm; !d) 6" mm;e0 ( mm.1++. /rin anali&a solutiei de 3 'idroxid de sodiu după 2! ore se aprecia&ă:a) continutul de mică liberă;

b) continutul de carbune;

c0 'umusuld) par(ile levigabile; ! gresite) înfoierea nisipului. ! gresit2. 6umegusul de lemn pu&deria de in si canepa co?ile de ore& si de copac sunt:a) agregate anorganice naturale;

b) agregate anorganice artificiale;c) agregate organice naturale;d) agregate organice artificiale;e) agregate de concasa.21. AupH densitatea în grHmadH agregatele se clasi"icH în :a) anorganice 7i organice ;

b) naturale 7i artificiale ;

c) grele compacte 0 ρga≥"2''4g/m@ ) 7i u7oare poroase 0 ρga<"2''4g/m@ ) ;d) cu granule rotunite + poliedrice + lamelare 7i aciculare ;e) cu granulo#itate continu + granulo#itate discontinu 7i monogranulare22. /rin curbH granulometricH se înţelege :a) compo#i(ia procentual 0în volume) a diferitelor sorturi sau frac(iuni ce compun un agregat ;

b) repre#entarea grafic a resturilor 0în greutate) din seria de ciururi 7i site standard ;c) repre#entarea grafic a procentelor trecerilor 0în greutate) prin seria de ciururi 7i site standard ;d) compo#i(ia procentual 0în greutate) a diferitelor sorturi 7i frac(iuni de agregat ce compun un

agregat ;e) toate granulele de agregat care au granulele de diametru cuprins între dou site sau ciururi impuse23. @gregatele u<oare arti"iciale anorganice sunt :

a) scoria ba#altic + piatra ponce + tuful vulcanic ;b0 granulitul perlitul expandat &gura expandatH algoporitul sparturile ceramice c) rumegu7ul + coile de copac + de7eurile textile + pu#deria de in 7i c<nep + coile de ore#



d) nisip + pietr7 + bolovani 7i balast ;e) nisipul de concasa + filerul + savura + splitul + criblura ob(inut prin dubl concasare 7i piatr spart2!. %mpurităţile care se pot îndepărta prin spălarea agregatelor determină:a) continutul de mică liberă;

b) continutul de carbune;c) humusul;d) par(ile levigabile;e) înfoierea nisipului.2#. Aeseurile de cauciuc sunt agregate:a) agregate anorganice naturale;

b) agregate anorganice artificiale;c) agregate organice naturale;d) agregate organice artificiale;e) agregate de concasa.2$. /entru a "i acceptat un agregat trebuie să respecte urmatoarea9rele0 conditii cu privire la"orma:a) b/a ≥ '+??;

b) c/a ≥ '+66;c) b/a ≥ '+?? 7i c/a ≥ '+66;d) b/a ≥ '+?';e) c/a ≥ '+6';

".Afectua(i următoarele transformări



" m6 = ........l = .........cm6

" tona = ..........4g = ............g"daB/m2=.............B/cm2

2.Afectua(i următoarele transformări" m6 =...................l = .................cm6

"4g/m6 = ......................g/cm6

" daB/m2 =......................B/cm2

6.Afectua(i următoarele transformări" cm6 =...................l = .................m6

" g = ................4g =.................. tona" B/cm2 =...................... daB/m2

C.Afectua(i următoarele transformări" ha =..............ari =...................m2

" daB/cm2=................B/m2

" 4g/m6 =..................g/cm6

5.Afectua(i următoarele transformări" cm6 =...................l = .................m6

" g = ................4g =.................. tona" B/cm2 =...................... daB/m2

" Dasa unei epruvete av<nd dimensiunile de CxCx"? cm este de ,''g. $e proprietă(i fi#ice se potdetermina pentru această epruvetă 7i să se calcule#e valorile acestora E

2 Fe consideră o cărămidă av<nd masa de 6+' 4g 7i dimensiunile de 2C+5 x "2+5 x ?+5 cm. $ecaracteristici fi#ice se pot determina+ în laborator+ pentru cărămidă 7i care sunt valorile acestora E

6 Dasa nisipului umed 0aflat în stare naturală) este de 6''g+ iar masa nisipului uscat este de 2' g. $e proprietă(i se pot determina pentru nisip 7i care sunt valorile acestora E

C Fe consideră 5 g de pulbere de cărămidă. ceasta se introduce într!un picnometru av<nd capacitateade 25 cm6. Gtiind că volumul de ben#ină ce s!a scurs din biuretă este de 26 cm 6+ să se preci#e#e cemărimi fi#ice se pot determina pentru cărămidă+ 7i care sunt valorile acestora.

5 Hn urma determinărilor de laborator asupra unei probe de (iglă s!au ob(inut următoarele re#ultatemasa (iglei m = "- g+ masa (iglei parafinate m p = 2' g+ densitatea parafinei+ '+, g/cm6. Volumulini(ial al apei din cilindrul gradat este Vi = "'' cm6+ iar volumul final 0 cu proba de (igla în el) este deVf = ""C cm6. $e proprietă(i a (iglei se pot determina 7i ce valori au acestea E

? Iensitatea aparentă a (iglei este de "+? g/cm6+ iar densitatea reală este 2+5 g/cm6. $e proprietă(i se potdetermina 7i care sunt valorile acestora E

Volumul celulei de permeabilitate 0în ca#ul permeabilimetrul de tip Jlaine) este de 2+'',cm 6.Iensitatea reală a pulberii de ciment este de 6 g/cm6+ iar poro#itatea ecestuia+ în celula de

permeabilitate este de '+5. Ktili#<nd doar aceste informa(ii+ ce mărime se poate calcula 7i care estevaloarea acesteia E

- Dasa celulei de permeabilitate goală 0a permeabilimetrului de tip Jlaine) este de "6' g+ iar masacelulei de permeabilitate plină cu mercur este de "?'g. Gtiind că densitatea mercurului este de"6?''4g/m6+ ce mărime se poate calcula 7i care este valoarea acesteia E



, Hn 2"5 g de solu(ie sunt amestecate 2' g de sare. $e proprietate se poate determina 7i să secalcule#e valoarea acesteia E

"' Hn mod normal+ aerul dintr!o cameră con(ine 6' g vapori de apă/ m 6. La satura(ie+ acest aer con(ine5'g vapori de apă/m6. $e proprietate se poate determina 7i să se calcule#e valoarea acesteiaE

"" Hn "25 l de solu(ie sunt amesteca(i 2 moli de sare. $e proprietate se paote calcula 7i care estevaloarea acestei mărimi E

"2 La ce înăl(ime urcă apa prin ascensiune capilară+ în ca#ul unei funda(ii av<nd porii capilari cudiametrul de '+6 x "'!5 m.

"6 La ce înăl(ime urcă apa prin ascensiune capilară+ în ca#ul unei funda(ii av<nd porii capilari cudiametrul de '+'6 mm.

"C Hn 2+5 l de solu(ie sunt amesteca(i "' cm 6 de sare. $e proprietate a solu(iei se poate calcula 7i careeste valoarea acesteia E

"5 Hn 5' g solu(ie sunt amesteca(i '+- DLM de sare. $e proprietate se poate calcula 7i care estevaloarea acesteiaE

"? Dasa găle(ii la ruperea brichetei este de 6 4g. Jricheta are aria suprafe(ei de rupere de 5 cm 2.ceasta este fixată în aparatul Nruhling Dichaelis+ astfel înc<t factorul de multiplicare este de "'. $ere#isten(ă se poate determina 7i care este valoarea acesteia E

" Nor(a de rupere este de 2''' daB+ latura cubului este de C cm. $e re#isten(ă se poate calcula 7i careeste valoarea acesteia E

"- Nor(a de rupere este de "''' daB+ sec(iunea de rupere a epruvetei este de CxC cm+ iar distan(a dintre

rea#eme este de "' cm. $e re#isten(ă se poate calcula 7i care este valoarea acesteia E

", Nor(a de rupere este de 6'' daB+ sec(iunea de rupere a epruvetei este de CxC cm+ iar distan(a dintrerea#eme este de "' cm. $e re#isten(ă se poate calcula 7i care este valoarea acesteia E

2' Nor(a de rupere este de '' daB+ latura cubului este de C cm. $e re#isten(ă se poate calcula 7i careeste valoarea acesteia E

2" Nor(a de rupere este de "''' daB+ sec(iunea de !ula 7i care este valoarea acesteia E

22 Fă se calcule#e re#isten(a la compresiune pentru un beton turnat la data de 6".'".2''5+ încercat ladata de 2."".2''5 0v<rsta betonului B# = 6'' #ile)+ preparat cu ciment clasa M C2+5+ cu un do#a de

65'4g/m6+ fără adaosuri. F!a utili#at un agregat de r<u+ av<nd dimensiunea maximă a granulei de 6'mm 7i procentul frac(iunii fine de "21. O<nă la încercare betonul a fost păstrat în condi(ii standard0umiditate "21 7i temperatură 2'°$). $e metodă 7i aparat s!a folosit+ dacă vite#a ultrasunetelor ob(inută experimental pe o grindă din acest beton armat este de C25' m/s.

26 Fă se calcule#e re#isten(a la compresiune pentru un beton turnat la data de 6".'".2''5+ încercat ladata de 2."".2''5 0v<rsta betonului B# = 6'' #ile)+ preparat cu ciment clasa M C2+5+ cu un do#a de65'4g/m6+ fără adaosuri. F!a utili#at un agregat de r<u+ av<nd dimensiunea maximă a granulei de 6'mm 7i procentul frac(iunii fine de "21. O<nă la încercare betonul a fost păstrat în condi(ii standard0umiditate "21 7i temperatură 2'°$). $e metodă 7i aparat s!a folosit+ dacă amprenta mediedeterminată pe un plan7eu de beton armat 0 cu aparatul fixat la scara "/") este de 5 mm+ iar încercarea

s!a făcut de sus în os.



2C Fă se calcule#e re#isten(a la compresiune pentru un beton turnat la data de 6".'".2''5+ încercat ladata de 2."".2''5 0v<rsta betonului B# = 6'' #ile)+ preparat cu ciment clasa M C2+5+ cu un do#a de65'4g/m6+ fără adaosuri. F!a utili#at un agregat de r<u+ av<nd dimensiunea maximă a granulei de 6'mm 7i procentul frac(iunii fine de "21. O<nă la încercare betonul a fost păstrat în condi(ii standard0umiditate "21 7i temperatură 2'°$). $e metodă 7i aparat s!a folosit+ dacă reculul înregistrat pe unst<lp din acest beton armat este de 62E

25 Fe consideră un vas av<nd volumul de "'''cm6 7i masa de 6'g. Dasa vasului umplut cu nisip0lăsat să cadă de la "' cm) este de 2'' g. $e proprietate fi#ică se poate determina asupra nisipului 7icare este valoarea acesteia E

2? Fe consideră un vas av<nd volumul de 5'''cm6 7i masa de "'''g. Dasa vasului umplut cu pietri70umplut 7i compactat în trei straturi) este de "'''' g. $e caracteristică fi#ică i se poate determina

pietri7ului 7i care este valoarea acesteia E

2 Fe consideră un vas av<nd capacitatea de 5''' cm 6. Dasa vasului plin cu material saturat cu apăeste de -'''g+ iar masa vasului cu material saturat 7i cu apă este de "''''g. $e caracteristică fi#ică se

poate determina 7i care este valoarea acesteia E

2- Iimensiunile medii ale granulelor unui pietri7 sunt a = 5' mm; b = 6' mm 7i c = 2' mm. Fă se ustifice dacă acest agregat este sau nu corespun#ător din punct de vedere al formei 7i dimensiunilor granulelor.

2, Volumul sferelor circumscrise celor 65 de granule de pietri7 supuse determinării este de 5'' cm6+iar volumul aparent al sferelor este de 2'' cm6. $e proprietate se poate calcula 7i care este valoarearecomandată pentru această mărimeE

bilete chimie aplicata si materiale de constructii - cu raspunsuri

Documents