1.Noţiunea si clasifcarea reprezentării

1.1.Definiţi reprezeutarea si descrieti motivele reprezintarii subectelor,importanta reprezentarii. Reprezentarea este un procedeu de tehnica juridică prin care o persoană, numită reprezentant, încheie acte juridice cu terţii in numele şi în contul unei alte persoane, numită reprezentat, având drept consecinţă producerea directă in persoana reprezentatului a efectului actelor juridice.

Subiectele raportului juridic de reprezentare. in calitate de subiecte ale reprezentării apar trei părţi: reprezentatul; reprezentantul; terţa persoană. Poate avea calitate de reprezentat orice persoană (fizică sau juridică) care manifestă dorinţa de a încredinţa unei alte persoane săvârşirea in numele său a unor anumite acte juridice, precum si persoana care in virtutea unor circumstanţe, are necesitatea de a fi reprezentată. Are calitate de reprezentant persoana fizică sau juridică împuternicia să facă în numele si din contul reprezentatului anumite acte juridice. ■ Terţul în calitate de terţ poate fi orice persoeaă fizica sau juridică, inclusiv statui şi unitatea adminisîxativ-teritorială, în raport cu care, drept rezultai al acţiunilor reprszantentului, nasc.se modifica ori se ating drepturi si obligatii ale reprezentantului..motivele-lipsa capacitatii de exerciţiu a minorilor 7-14ani ,subiectul nu poate fi prezentat la încheierea unor acte.

1.2.Clasificati tipurile de reprezentare si analizatile: Reprezentarea juridika are drept izvor hotararea unei instanţe judecătoreşti. IN legislaţia R.M, o asfel de reprezentare poate fi in cazul desemnarii administratorului.Reprezentarea generala este acea in care reprezentatntul poate face orice act juridik in numele reprezentantului.Rreprezentarea, este aceea în care reprezentantul poate face un anumit act juridic sau cateva acte juridice, Reprezentarea perfecta (stricto sensu) va fi atunci cand reprezentantul acţionează în numele şi din contul reprezentatului.Reprezentarea voluntara este atunci cand voinţa reprezentatului joacă un rol determinant în. stabilirea raportului de reprezentare..Reprezentarea obligatorie se caracterizează prin ptul că raporturile de reprezentare nasc independent de voinţa ambelor părţi.

Capacitatea de folosinta a persoanelor fizice:

2.1 f cap folosinţa si descrieţi caracterele lor juridice :cap de folosinta reprezita aptitudinea persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii civile,calit de afi subiect de drept civil individual,adika participant la diferite raporturi civile.Caracterele:Legalitatea cap de folosinta a persoanei fizice exprima idea ca aceasta capacitatea este de domeniul legii,este creatia legiuitorului.Generalitatea cap de folosinta a pers fizike exprima caractreul abstract si atotcuprinzator al posibilitatii omului de a avea drepturi si obligatii civile.Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanelor fizice se bazeaza pe principiul egalitatii In fata legii civile.Inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima idea ca aceasta capacitate nu poate forma obiect de neanutare,in tot sau in parte si niki obiect de instarinare.

2.2.det corelatia dintre cap de folosinta si cap juridika:prin cap juridika se intelege atitudinea persoanei sau a colectivitatii de a fi titulara de drepturi si obligatii de a le exercita iar cap juridika civila este o parte a cap juridike a omului ce consta in aptitudinea acestuia de a avea si exercita drepturi civile de asi asuma obligatii prin incetarea de cate juridice iar capacitatea de a avea drepturi si obligatii formeaza cap civila de folosinta.

III.Notiunea si importanta actelor juridice civile

3.1.def actul juridik civil descrieti elementele definitorii si sensul termenilor act juridik civil,conventie,contract ,tranzactie:Actul juridic civil este manifestarea de catre persoane fizice si juridice a

vointei indreptate spre nasterea ,modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor civile.Actul juridik civil dupa cum sa vazut este o manifestare de vointa intre 2 sau mai multe persoane pt a crea un raport juridik civil.Conventia-este un caord de vointa intre 2 sau mai multe persoane pt a crea un raport juridik civil.Contractul-reprezinta un acord de vointa incheiat intre 2 sau mai multe persoane pt a crea ,modifica,sau stinge raporturi juridike.Tranzactia-este contractul prin care partile previn un process ce poate sa inceapa,termina un process inceput sau rezolva dificultatile ce apar in procesul executarii unei hot judecatoresti.

3.2.Clasificati actele juridice civile:1.act juridic unilateral,bilateral,multilateral.2.act juridic gratuit si act juridic cu titlu oneros.3.act juridic de conservare,de administrare si dispozitie.4.act juridic constituitiv,act juridic translativ si act juridic declarative.5.act juridik consensual,act juriik solemn,real.6.act juridik incheiat intre vii si act jurudik pt cauza de moarte.7.act juridik pur si simplu si act juridik afectat de modalitati.8.act juridik principal si actul juridik accesoriu.9.act juridik numit si act juridik nenumit.10.act juridik personal si act juridik incheiat prin reprezentare.11.act juridi cu executare imediata si executare succesiva.12,act juridik causal si act juridik abstract.13.act juridik patrimonial si act juridik nepatrimonial.

Test 2

I.procura ,categ si forma procurii

1.1definiti procura si scrieti importanta ei:Procura este inscrisul intocmit pt atestarea imputernicirilor conferite de reprezentant unul sau mai multor reprezentanti.importanta este ca reperzentantul poate sa imputerniceasca prin procura reprezentatul care este purtator de oferta sau de acceptarea ofertei pe care o duke persoana terta si care realizeaza intarirea ofertei si acceptarea.

1.2Analizati forma procurii si categ ei;procura este un act juridic scris>lipsa unei procure in forma scrisa lipseste reprezentatul ,reprezentantul si tertul de a demosntra prin martori existenta ei.procura pers fizice si procura pers juridice se elibereaza in scris sub semnatura privata.Procurile pot fi de 2 categorii:generale si speciale.De asemenea pot fi procure de baza si procure de substituire:*procura generala-este procura prin care reprezentantului I se acorda imputerniciri de a incheia orice act juridik cu un bun al sau.*Procura speciala-este procura prin care reprezentantului I se delega imputernicirea de a incheia acte concrete.*Procura de baza-prin care reprezentatul delega reprezentatului dreptul de a incheia acte juridice.*Procura de substituire-prin care reprezentantul transmite imputernicirea catre o alta persoana.

II.ceputul si cont cap de folosinta a pers fizice:

2.1descrieti regulile inceperii cap de folosinta si cele de incetare:Cap de folosinta se recunoaste In egala masura tuturor persoanelor fizice.capacitatea de folosinta a pers fizice apare in momentul nasterii<cap de folosinta poate aparea si mai inainte de nasterea pers astfel art 18,al 3 drept la mostenire a cap fizice apare ka concept daca se naste vi .In conf cu art 18 al CC cap de folosinta inceteaza o data cu moartea fizica.de asemenea in conf cy legile CC va inceta cu declarea mortii pers fizice.

2.2.determinati cont cap de folosinta si evidentiati particularitatile cap de folosinta a cet straini si apatrizi:Continutul cap de folosinta a persoanei fizice se constituie din totaliattea de drepturi si obligatii civile pe care le poate avea un astfel de subiect de drept.Prin cont sau,capacitatea de folsinta a pers fizice demonstreaza ca este o not sociala si nu naturala,volumul drepturilor si al obligatiilor fiind diferit in dif

perioade de dezvoltare a statului.Cetatenii a[patrizi si straini au aceeasu cap de folosinta ca sic et Rm cu exceptiile satbilite de lege.acestia ca sic et RM pot avea in proprietate bunuri ,drept de folsinta asupra diferitelor bunuri inclusiv asupra bunurilor immobile ,pot testa bunuri si pot fi si mostenitori,pot avea si alte drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale.

III.Intreruperea termenilor de prescriptie.repunerea in termen

3.1Definiti intreruperea si repunerea in termenul de prescriptie:Intreruperea prescriptiei este modificarea cursului acesteia ce consta in inlaturarea prescriptiei scurse in virtutea aparitiei unei cause interruptive si inceperea unei prescriptii extinctive.repunerea in termen-constituie o restabilire a termenului de prescriptie in virtutea constatarii temeiniciei depasirii termenuui de prescriptie.

3.2Analizati temeiurile intreruperii termenului si ale repunerii:Art 82 al CC stabileste ca curgerea termenului de prescriptie se intrerupe prin intentarea unei actiuni sau savarsirea de persoana obligate a actelor de dovada a recunoasterii datoriei>momentul intreruperii se considera ziua cand au fost effectuate actiunile prevazute.Repunerea in termen constituie o prerogative a instantei de judecata,care se realizeaza doar la cererea celui in favoarea caruia se restabileste termenul.De regula repunerea in drepturi se poate stabili la constatarea unor imprejurari ,care in mod obiectiv nu da posibilitatea titularului de drept de a se adreasa in instanta.Durata termenului in care este repus titularul dreptului este determinat de perioadat in care persista conditiile suspensorii.

Test nr 3:

I.Termenul procurii si incetarea ei:

1,1 relatati despre termenul procurii si semnificatia momentului incetarii procure:

Procura este valabila in termenul stability in cuprinsul ei.procura se elibereaza pe un termen de cel mult 3 ani,daca termenul nu este indicat in procura ea este valabila timp de un an de la data intocmirii. termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate sa depaseasca termenul de valabilitate al procurii initiale ,in al careia termen a fost data.Daca in procura nu este indicate data intocmirii ea nu are valoare juridika.

Incetarea procurii inceteaza de regula o data cy savarsirea actiunilor pt a caror efectuare a fost eliberata

1,2.Analizati temeiurile incetarii valabilitatii procurii su efectele care surviva: Valabilitatea procurii inceteaza in cazul:-expirarii termenului;*declararea incapacitatii persoanei fizice care a avut calitatea de reprezentant.*decesul ,declararea disparitie fara urma a pers fizice a pers care a avut alit de reprezentant.*dizolvarii pers juridike care a eliberat procura.*renuntarii persoanei careia ii este eliberata.Dspre revocarea,mputernicire si incetarea valabilitatii procurii reprezentatul este obligat sal informeze pe reprezentant sip e tertii cunoscuti de el .la incetarea valabilitatii procurii,reperzentatntul ori succesorii lui sunt obligate sa restituie imediat procura.

II.capacitatea de exercitiy a pers fizice:

2.1.definiti cap de exercitiy a pers fizice si descrieti caracte ei juridike:Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobandi prin fapta proprie si de a exercita drepturi civile,de a-si asuma personal

obligatii civile si de a le exercita.Capacitatii de exercitiu ii suny specifice urmatoarele caractere juridice;*legalitatea,*generalitatea*inalienabilitatea*intangibilitatea.Legalitatea capacitatii de exercitiu consta in faptul ca aceasta capacitate este opera legiuitorului,ca instituirea,stabilirea constinutului si incetarea ei sunt stabilite prin lege,vointa individuala a omului neavand nici un rol.Generalitatea-priveste continutul cap de exercitu,constand in aptitudinea abstracta a pers fizice de a dobandi si ecercita drepturi civile si de a-si asuma si de a executa obligatii civile prin incheierea de orice act civil.INalienabilitatea-cap de execitiu a pers fizice consta in faptul ca nimeni nu poate renunta la cap de exercitiu.INtangibilitatea-nimeni nu poate fi limitat in cap de exercitiu decat ijn cazuk si in modul prevazut de lege.

2.2Determ conf Cod Civil ,categ cap de exercitiu:capacit de exercitiu presupune discernamantul in virtutea caruia omul isi poate reprezenta consecintele juridice civile ale manif de vointa.C.C reglementeaza in art 20-25:1)cap de exercitiu deplina:a)cap de exercitiu a pers majore.b)cap persoanelor care s-au acsatorit inaintea implinirii varstei de 18 ani c)cap de exercitiu a pers emancipate. 2)cap de exercitiu restransa:a)cap de exercitiu a minorilor cu virsta intre 14-18 ani b)cap de exercitiu a min c virsta intre 7-14a ani. C)cap de exercit a pers limitate in aceasta cap din acuza abuzului de baut alcoolice si folosirii sub narcotice.3)lipsa cap de exrcitiu:a)a min cu virsta intre 7-14 ani b)a pers lipsite de cap de exercitiu.

III.Cond de valabilitate a act juridik civil:

3.1 Definiti si enumerate prin prisma CC cond de valabilitate a act juridic civil:Prin conditii de valabilitate se intelege cerintele stabilite de lege sau de parti pt valabilitatea actului.Exista urmatoarele cond de valabilitate:

a)corespunderea act juridic prevederilor legii,ordinii publice si bunelor moravuri;

b)cap persoanei de a incheia act juridic-

c)consimtamantul valabil al pers sau al persoanelor de a incheia act juridic-este manifestarea exteriorizata ,de vointa a persoanei de a incheia un act juridic.

d)obiectul act juridik de a fi determinat,determinabil si licit-obiect al act juridik este obligatia pers care a incheiat act juridik.

e)o cauza corespunzatoare legii,ordinii publice si bunelor moravuri.-cauza este scopul urmarit la incheirea act juridik civil.

f)forma actlui juridik civil.

3.2Clasificati cond de valabilitatea act juridik civil:1)act juridik civil trebuie sa corespunda legii ordinii publice si bunelor moravuri:capacit de a incheia acte juridice.2)consimt valabil al persoanei care incheie act juridik civil are la baza 2 principii:princip autonomie de vointa si princip vointei reale.Cond de valabilit sunt:sa provina de la o persoana cu discernamant,sa fie exprimat cu cond de a produce efecte juridice,consimt tre sa fie exteriorizat.

Test 4

I.Reprezentarea fara imputerniciri si cu depasirea imputernicirilor:

1.1.Descrieti cont reperezentarii fara imputerniciri si cu depasirea imputernicirilor:

Reprezentarea fara imputerniciri –actul juridik incheiat in numele unei persoane fara a avea imputernicirea de reprezentare produce efecte pt reprezentant namai daca acesta din urma il confirma ulterior.Daca persoana care actionat fara imputernicir adreseaza reprezentantului o cerere de a confirma actul incheiat,confirmarea se considera facuta numai daca are forma unei declaratii exprese adresata persoanei care actionat fara imputerniciri.*Reprezentarea cu depasirea imputernicirilor-prin depasire a imputernicirilor la incheierea act juridik se intelege majorarea arbitrara de catre reprezentant a volumului de de drepturi acordat de reprezentat sau de lege.Rezulta ca reprezentantul si-a extins din propria initiative si fara a cordona cu reprezentantul,imputernicirea de reprezentare.

1.2.determinati care abateri sunt considerate depasire a imputernicirilor si acre sunt posibiltatile persoanei al carui nume s-a actionat fara imputerniciri:-Se considera depasire a imputerniciiolr abaterea de la indicii cantitativi si calitativi.Este o abatere de la indicii cantitativi majorarea:*nr,greutatii,sau dimensiunii*tremenuui stability de incheiere sau executare a contr*pretului de vanzare sau cumparare.-Este o depasire a imputernicirilor abaterea de ordin calitativ in privinta:*calitatii sau particularitatilor obiectului act juridik*alegerii contragentului cu acre va trebui sa se incheie actul juridic*caracterul actului juridik.Solutionarea litigiilor legate de reprezentarea cu depasirea imputernicirilor se va efectua dupa aceleasi reguli ca si in lipsa imputernicirilor>in dependenta de obiectul contractului reprezentatul este obligat sa accepte contractul incheiat in limitele stab;ite prin imputernicire .Persoana in al carei nume s-a actionat fara imputerniciri sau cu depasire acestor are 2 posibiltati:a)sa accepte actul juridik b)sa nu-l accepte.

1.3,argumentati care este raspunderea reprezentantului ce a actionat fara imputerniciri:persoana care a incheiat un act juridik fara imputerniciri sau a cu depasirea imputernicirilor ,in cazul in acre nu poate demonstra ca a vut imputerniciri,este obligate,la alegerea ceilalte parti sa execute actul juridik sau sa repare prejudicial cauzat.daca nu stia despre lipsa imput el este obligat numai sa repare prejudicial cauzat.Reprezentantul care a cationat fara imputerniciri este exonerate de rs daca cealalta parte stai say trebuia sa stie de lipsa.

II.Capacitatea de exercitiu deplina:

2,1,definiti cao de exercitiu deplina si decsrieti cont ei:capacitatea de exercitiu deplina este aptitudinea persoanei fizice de a-si dobandi prin actiunile sale orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial si de a-si asuma orice obligatie,adika de a-si realize caoacit de folosinta care ii aprtine in tot intregul.Continutul cap de exercitiu deplina cuprinde toate drepturile si obligatiile civile care le poate dobandi si exercita,asuma si indeplini persoana fizica prin incheierea de acte juridice civile.

2.2determinati care pers fizice au cap de exercitiu deplina:Codul civil prevede ca au cap de exercitiu deplina persoanele:-majore(care au implinit 18 ani)-care s-au casatorit pana la atingerea virstei de 18 ani-emancipate

III,Consimtamantul-cond de valabilitate a act juridic civil

3.1 def consimt ca cnd de valabilit si descrieti principiile:Consimtamantul-este manifestarea,exteriorizata,de vointa a persoanei de a incheia un act jurdic.Se evidentiaza 2 principii ale vointei juridike:a)principiul autonomiei de vointa-persoanele sunt libere sa incheie orice gen de act

juridik,indiferent de faptul daca acesta are sau nu o reglementare expresa b)principiul vointei reale.-pt a fi producatoare de efecte juridice ,vointa persoanei trebuie exteriorizata.

3.2detereminati si analizati conditiile de valabilitate a consimtamantului:

Pt a fi valabil consimt trebuie sa indeplineasca cond:a)sa provina de la o persoana cu discernamant-persoanele care incheie act juridik trebuie sa-si dea seama de actiunile pe care le savarsesc prin inchierea act juridik ,de consecintele care vor surveni ca rezultat al incheierii lui.b)sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice-manifest de vointa trebue facuta cu intentia de a produce efecte juridike,a da nastere,a modifica ori a stinge un raport juridik civil.c)sa fie exteriorizat-vointa interna de a produce efecte juridice trebuie exteriorizata pt a fi cunoscuta de altii.d)sa nu fie viciat

Test nr5

I.apararea onoarei,demnitatii si reputatiei profesioanale;

1.1.Definiti onoarea ,demnitatea si rep profesionale:Onoarea-aprecierea sociala a persoanei din partea societatii.din punct de vedere juridik onoarea este reflectarea calitatilor pers in const societatii.*Demnitatea-este autoaprecierea calit morale,profesionale si de alta natura ale persoanei.*Reputatia profesionala-este o opinie a societ ,formata in decursul unei perioade,despre calit profesionale ale persoanei.

1.2analizati mecanismul de aparare a onoarei si a demnitatii si mij de restabilire a onoarei si demnit: Apararea onoarei,demnit se regelemen in CC art 16:orice persoana are dreptul la respectarea onoarei,demnitatii si reputatiei profesionale.Apararea dreptului poate fi definite ca drept al pers de a cere dovedirea faptului ca afirmatile care au impact negative asupra onoarei ,demnitatii,si reput profesionae nu corespund realitatii.In dependenta de faptul este sau nu dovedit in cadrul dezbaterilor judiciare obiectul actiunii,instanta de judecata emite o hot privind satisfacerea sau respingerea actiunii.daca judecatat constata ca afirmatiile raspandite corespund realitatii ,nu va satisface actiunea.

II.Capacitatea de exercitiu a minorului in varsta de la 14-18 ani

2.1.definiti cap de exercitiu a minorilor in varsta de la 14-18 ani-aptitudine a minoruluicu varsta de la 14-18 de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si exercita obligatii civile prin incheierea persoanala de acte juridice civile,cu incuvintarea prealabila a ocrotitorului legal.

2.2determinati cont capacity de exercitiu a min de la 14-18 ani:Cod civil prevede (art 21)ca min care a implinit virsta de 14 ani incheie acte juridice cu incuviintarea parintilor,adoptatorului sau a curatorului,iar in cazurile prevazute de lege si cu incuv autorit tutelare.vointa in astfel de acte jyrid este exprimata personal de minor.Min are drept sa dispuna de salariyl,de bursa sau alte venituri.

III.Eroarea-viciu de consimtamant

3.1.Definiti eroarea si determinati cadrul legal ce reglementeaza eroarea:Eroarea este falsa reprezentare a unei situatii,o parere gresita despre unele imprejurarii legate de incheierea conventiei.Nulitatea act juridik afectat de eroare este reglementat la art 227 CC.Eroarea se intalneste deseori in cazurile erorii asupra calit substantiale ale obiect act juridik.Eroarea paote fi invocate atat in cazyl in care ambele parti au suportat acest viciu.Eroarea poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

3,2analizati circumst in virtutea carora eroarea este considerabila:eroarea este considerabila daca la incheierea a existat o falsa reprezentare referitor la:a)natura actului juridic b)calit substantiale ale obiectului act juridik c)partile actului juridic,in cazul in care identitatea acestora este motivul determinat al incheierii actului juridic.

Test 6

1. definiti si enumerate mijloacelor de aparare a drepturilor civileprin mijloace de aparare a drepturilor civile se inteleg mijloacele prin care titularul dreptului subiectiv civil prinde sa inlature atingerile cadrului acestui drept, apelind dupa caz la organele competente. Exista diverse mijloace de aparare a drepturilor civile. In artului 11 din codul civil de exemplu se stabileste ca apararea drepturilor civile se face prin recunoasterea dreptului restabilirea situatieii anterioare incalcarii dreptului si suprimarea actiunilor prin care se incalca dreptul sau se creaza pericolul incalcarii lui; recunoasterea nulitatii actului juridic declararea nulitatii actului emis de o autoritate publica; impunerea la executarea obligatiei in natura ; autoapararea repararea prejudiciului; incasarea clauzei penale; repararea prejudiciului moral; desfiintarea sau modificarea raportului juridic; neaplicarea de catre instanta de judecata a actului ce contravene legii emis de o autoritata publica.

2. analizati mijloacele de aparare a drepturilor civile:recunoasterea dreptului. Necesitatea aplicarii metodei de recunoastere a dreptului apare in cazul in care dreptul subiectiv al titularuli este contestat, negat sau in cazul in care exista pericol real de a fi exercitate asemenea actiuni. Restabilirea situatiei existente anterior incalcarii dreptului, un alt mijloc independent de apararea dreptului, se aplica atunci cind reptul subiectiv civil incalcat nu se stinge si poate fi restabilit ce rezultat al inlaturarii consecintelor cognitive ale incalcarii lui. Recunosterea nulitatii actului juridic : ca mijloc de aparare a drepturilor subiective civile este o sanctiune civila indreptata impotriva efectelor actului juridic civil incheiat cu nrespectarea conditiilor de valabiliate. Declararea nulitatii actului emis de autoritatea publica se face in cazul in care actul incalaca drepturile titularului; persoanei fizice sau juridice, acestea fiind in drept sa ceara instantei de judecata declararea nulitatii lui. Impunerea executarii obligatiei ea natura constituie un mijloc de aparare a drepturilor de creanta(obligationale) ce se caracterizeaza prin faptul ca debitorul este obligat , la cererea creditorului, sa execute prestatiile la care sa obligat.

1. II capacitatea de exercitiu a minorilor in virsta de la 7 la 14 ani

minorii cu virsta intre 7 si 14 ani au capacitate de exercitiu fiindca legea stabileste pentru ei un anumit grad de capacitate de exercitiu. Capacitatea de exercitiu a minorilor din aceasta categorie consta in faptul ca au dreptul sa incheie singuri actele juridice juridice prevazute de art 22 alin 2 cod civil si anume: acte juridice curente de mica valoare care se executa la momentul incheierii lor; actele juridice de obtinere gratuita a unor benificii care nu necesita autentificare notariala sau inregistrarea de stat a drepturilor aparute in temeiul lor; acte conservare

2. determinati continutul capacitatii de exercitiu a minorilo in virsta de la 7 la 14 aniacte curente de mica valoare care se executa la momentul incheierii lor; actele juridice de obtinere gratuita a unor brnificii care nu necesita autentificare notariala sau inregistrarea de stat a drepturilor aparute in temeiul

lor; actele de conservare , in primul rind minorul cu virsta intre 7 -14 ani este in drept sa incheie de sinestatator acte juridice curente de mica valoare in care se execute la momentul incheierii lor de exemplu un minor in virsta de 8 ani nu poate sa cumpre produse alimentare : o pine , un kg de rosii inghetata si alte asemenea. O alta categorie de acte juridice pe care le poate incheia minorul cu virsta intre 7 si 14 ani sunt actele juridice de obtinere gratuita a unor benificii care nunecesita autentificare notariala sau inregistrare de stat a drepturilor aparute in temeiul lor. De exemplu, un asemenea minor poate incheia un contract de donatie prin care primeste in dar bunuri materiale. Legiuitorul nu a stabilit valoarea bunurilor pe care minoril le poate primi in dar prin urmare consideram ca minorul poate primi in dar bunuri indifferent de valoarea lor. O a treia categorie de acte juridice care pot fi incheiate de minor in virsta dintre 7 si 14 ani sunt actele de conservare . o astel de posibilitatea a fost acordata acestei categorii de minori de codul civil in vigoare la art 198 alin 1 prevede ca actul juridic de conservare este actil prin care se urmareste preintimpinarea perderii unui drept subiecti civil. Characteristic unui astef de act este faptul ca nu comporta decit cheluielile reduse comparative cu valoarea dreptului ce se conserva de aceea poate fi incheiat si de minorul lu virsta intre 7 si 18 ani.

Dolul viciu de consimtamit

1. definiti dolul si stability elementele structurale ale acestuia : dolul (viclenia) este un viciu de consimtamint care consta inducerea in eroarea unei persoane viclene pentru a o determina sa incheie un act juridic in estenta,dolul este o eroare provocata. Elemental obiectiv(material) consta in utilizarea de mijloace viclene- actiuni- prin care persoana este indusa in eroare. Element subiectiv consta in intentia de a induce in eroare. Cu alte cuvinte, elemental subiectiv consta in intentia de a induce in eroare cu alte cuvinte elemental subiectiv al dolului consta in intentia uneia dintre parti(in cazurile prevazute la art 228 alin3 din cod civil si in intentia persoanei terte , care nu este parte actului juridic civil) de a induce in eroare cea lalata parte pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. Important este ca elemental subiectiv exista si atunci cind “autorul dolului estima ca actul juridic este avantajos pentu cealata parte”

2.analizati conditiile dolului : pentru ca dolul sa fie considerat viciu de consimtamint se cer intrunite urmatuoare conditii: comportamentul dolosiv sau viclean trebuie sa fie determinat de incheierea actului juridic civil. Aceasta conditie se deduce din articolul 228 alin 1 ala cod civil care prevede ca poate fi declarat nul actul juridic al carui incheiere a fost determinate de comportamentrul dolosiv sau viclean al uneia dintre parti. Dolul trebuie sa provina de la cealata parte aceasta este regula dupa regula generala. Dolul afecteaza nulitatea actului juridic dacaprovine de la o persoana care este partea actului juridic dlul trebuie sa fie anterior incheierii actului jur. Dece aceata conditie nu este prevazuta expres in lege. Actul juridic este valabil totusi in cazin care dolul survine dupa incheierea lui, dolul trebuie sa fie dovedit de partea care il invoca . conditia este simpla constind in faptul ca dolul nu se prezuma , ce trebuie dovedit de cel ce il invoca.

Testul 7 Baniii si titlurile de valoare ale raportului juridic civil

1.definiti banii si titluri de valoare; banii sunt o categorie speciala de bunuri care, datorita proprietatilor lor deosebite, reprezinta echivalentul general al tuturor celorlalte bunuri, constituind un instrument general al schimbului. Banii servesc la stingerea obligatiilor al caror obiect este o suma de bani. Ei pot fi obiectul diferitelor categorii de contracte: de imprumut, de donatie etc. conform dispozitiilor art.288 alin(5) din codul civil, banii sunt situati in categoria de bunuri mobile. Titlul de valoare este un document banesc care atesta dreptul patrimonial sau raporturile de imprumut si care prevede, de regula, plata beneficiului in forma de dividende sau procente, precum si posibilitatea transmiterii catre alte personae a drepturilor financiare si de

alta natura, nascute din acest document. Cu alte cuvinte, titlurile de valoare sunt documentele care dovedesc un drept patrimonial ce nu poate fi realizat decit prin prezentarea documentului.

2.clasificati si analizati principalele categorii de titluri de valoare obligatia,cecul ,cambia,actiunea; actiunea, care este un titlu de valoare emis de o societate pe actiuni atestind apartenenta catre actionar a unei parti din capitolul ci social cu dreptul , ce decurge din aceasta apartenenta , de a participa la conducerea societatii, la distribuirea profiturilor in timpul activitatii societatii si a averii, in cazul lichidarii ei. Evident, actiunile se pot emite numai de catre societatile pe actiuni. Obligatiunea, care este un titlu de valoare ce atesta dreptul posesorului ei de a primi intr0un termen de la emitent pretul ei nominal si un procent fix din acest prêt. Cecul , care este un titlu de valoare ce contine o dispozitie scrisa, data de emitent, de a plati beneficiarului (purtatorului)suma indicate. Cecul este,de regula un titlu de valoare nominative,dar poate fi la purtator sau la ordin. TITLUL DE VALOARE LA ORDIN are mentiunea ca a fost emis la ordinal unei anumite personae. Aceasta poate sa-l transmita unei alte personae,printr-o simpla actiune, numita gir, iar aceasta , la rindul ei , poate sa-l transmita mai departe in acelasi mod(cambia). Titularul actual al titlului la ordin poate cere realizarea dreptului sau fara a se lua in considerare raporturile juridice ale debitorului cu titularii anteriori, ca si in cazul titlurilor la purtator.

Capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice limitate la capacitatea de exercitiu

1. descrieti temiurile ai ordinii limitarii la capacitate de exercitiu precum al categoriile de persoana fizice succeptibile de limitate; pot fi limitate in capacitatea de exercitiu atit minori care poseda capacitatea de exercitiu deplina. Limitarea in capacitatea de exercitiu poate avea loc , conform art.25, numai in cazul abuzului, cum ar fi jocurile de noroc, nu pot servi temei pentru limitarea in capacitatea de exercitiu este folosirea drogurilor si a altor substante psihotrope si a alcoolului in masura sa puna familia intr-o stare materiala grea.

2. determinati efectele limitarii la capacitatea de exercitiu; ca effect este ca asupra persoanei limitate in capacitatea de exercitiu se instituie curatela. In urma limitarii in capacitatea de exercitiu, persoana nu poate incheia acte juridice prin care sa dispuna de bunuri, nici sa primeasca salariu, pensie sau alte feluri de venituri si nici sa dispuna de ele decit cu consimtamintul curatorului (codul civil. Art 5 alin(2))

violenta viciu de consimtamint

1. definiti violenta si stability elementele structurale ale acesteia; violenta est;amenintarea unei personae cu un rau de natura sa-I provoace o temere care o determina sa incheie un act juridic pe care de altfel nu l-ar incheia

2. clasificati violenta si evidentiati conditiile ce trebuie intrunite pentru a invoca violenta;violenta fizica este prezenta in cazul in care amenintarea se refera la integritatea persoanei ori a bunurilor ei. Violenta morala exista in cazul in care amenintarea se refera la onarea cinstei ori sentimentele persoanei. Pentru a fi viciu de consimtamint, violenta trebuie sa intruneasca urmatoarele doua conditi; sa fie determinate pentru incheierea unui act juridic, adica sa aiba un anumit grad de intensitate care sa inspire autorului conventiei o temere rationala, sa fie ilicita. Pornind de la o situatie contrara, este importanta releva ca nu reprezinta o violenta in sensul legii amenintarea adresata de sreditor debitorului ca il va actiona in justitie daca nu-si indeplineste obligatiile asumate, intrucit recurgerea este pe deplin legitima.

Testul 8 Notiunea si clasificarea bunurilor

1.definiti bunurile si descrieti clasificarea bunurilor in principale si acesorii;

Codul civil in art 285 alin (1) dispune ca “bunuri sunt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau collective si drepturile patrimoniale.” Bunul destinat in mod permanent intrebuintarii economice unui alt bun (principal) si legat de acesta prin destinatia comuna este un bun acesoriu atita timp cit satisface aceasta intrebuintare”

Principale sunt bunurile care nu au o existenta de sine statatoare, o destinatie economica proprie, adica pot fi folosite independent , fara a servi intrebuintarii unui alt bun”

2.determinati importanta juridical a clasificarii bunurilor in principale si accesorii;

Importanta juridical a clasificarii bunurilor in principale si accesorii consta in faptul ca bunul accesoriu urmeaza soarta bunului principal daca partile nu au convenit altfel, fapt confirmat expres prin dispozitia alin(3)din art 292; “bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a bunului principal daca partile nu convin altfel”. Daca bunul principal va fi instrainat, vindut,schimbat, donat), aceasta soarta o va avea si bunul accesoriu, fiind si el instrainat in situatia de accesoriu se STING toate raporturile de garantie personala si raporturile reale(gajei). Bunul accesoriu , separat temporar de bunul principal va avea aceeasi calitate , de bun accesoriu, daca ulterior isi va relua locul, fiindu-I aplicabile regulile bunului accesoriu. La art. 292 alin (5) nu se specifica perioada in care bunul accesoriu, separate de bunul principal, isi pastreaza calitatea de bun accesoriu deoarece, in fiecare cas concret, termenul va fi diferit. Important este faptul ca, ulterior separarii, bunul accesoriu sa revina la bunul principal.

Descrierea incapacitatetii

1.descrieti temeiurile si ordinea declararii incapacitatii: persoanei fizice este necesara expertiza medico-legala privind starea ei psihica. Ordonarea expertizei de constatare a starii psihice se face de catre instanta judecatoreasca in conditiile art. 305 din codul de procedura civila. Daca persoana in a carei privinta este pornit un process de declarare a incapacitatii se eseniveaza in mod vadit de la expertiza, instanta poate pronunta o incheiere

Privind trimiterea ei fortata la expertiza psihiatrica. Examinarea cererii de declarare a incapacitatii persoanei fizice are loc cu participarea obligatory a reprezentantului organului de tutela si curatela. Daca in sedinta de judecata se constata ca exista un temei pentru declararea incapacitatii , instanta adopta o hotarire prin care declara incapacitatea.

2.determinati efectele declararii incapacitatii; conform art.24 alin (2) din codul civil, actele juridice in numele persoanei fizice declarate incapabila se incheie de catre tutore. Aceasta prevedere legala impune concluzia ca persoana declarata incapabila nu poate intemeia un act juridic, nici chiar de o valoare foarte mica conform art. 222 alin (1) din codul civil, actul juridic incheiat de o persoana fara capacitate de exercitiu este nul.

Cauza actului juridic civil

1.definiti cauza actului juridic civil; actul juridic civil dupa cum sa vazut, este o manifestare de vointa care emana de la un subiect de drept civil si este indrepatat spre nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juriidic civil.

2. analizati conditiile de valabilitate a cauzei si elementele cauzei actului juridic civil; actul juridic trebuie sa corespunda legii. Daca insa contravene normelor dispositive, actul juridic nu va fi considerat nul . asadar pentru a fi valabil, actul juridic trebuie sa corespunda legii ordinii publice, si bunelor moravuri. Capacitatea de a incheia actul juridic. Dat fiind faptul ca actul juridic este o manifestare de vointa a subiectelor raportului juridic civil pot incheia acte juridice numai persoanele fizice care au capacitatea de exercitiu si persoanele juridice constituite in conditiile legii. Consimtamintul valabil al persoanei fizice sau al persoanei juridice care incheie actul juridic. Consimtamint este manifestarea, exteriorizata, de vointa a persoanei de a incheia un act juridic” prin urmare, consimtamintul este in primul rind o vointa insa, pentru a imbraca”. forma de consimtamint, aceasta vointa trebuie manifestata in exterior . obiectul actului juridic “ obiect al actului juridic este obligatia persoanei care a incheiat actul juridic “conditii de valabilitate- obiectul trebuie sa fie licit… obiectul trebuie sa fie in circuit civil. Obiectul trebuie sa fie determinat cel putin in specia. Cauza actului juridic- cauza este scopul urmarit la incheierea actului juridic civil. Deci , din art. 207 se pot deduce trei conditii de valiiditate in care a)cauza trebuie sa existe. B) cauza trebuie sa fie reala c) cauza trebuia sa fie ilicita.

Test 9 Notiunia si clasificarea bunurilor

1. definiti bunurile si descrieti clasificarea lor in divizibille si indivizibile : pornind de la continutul art 285 , bunul poate fi definit ca lucru, fata de care se pot exista drepturi si obligatii petrimoniale si care oate fi folosit in veata sociala, precum si ca drept patrimonial . este divizibil bunul car epoate fi iimpartit in natura fara a I se schimba destinatia economica, de exemplu o bacata de stofa, un teren. Este indivizibil bunul al carui parti, iin urma divizariii pierde calitatile si destinatia lui, de ex: un automobil. Clasificarea bunurilor in divizibile si indivixziibile se face pe criteriiul posibilitatii impartirii bunurilor fara a se schimba utilitatea sau destinatia llor economica. Divizibilitatea fizica presupune existenta a trei conditii; 1)partile componente ale bunului sa posede calitatile indviduale ale intregului;2) partile sa ramina proprii destinatiei economice ale intregului: 3) partile sa nu sufere o depriciere valorica disproportionala.

2/ determinati importanta juridical a clasificarii carei bunurilor in divizibile si indivizibile; clasificarea bunurilor in divizibile si indivizibile are importanta si in raporturile obligationale cu pluritatea de debitor. Dupa regula generala, obligatiile cu pluritate de debitor sunt divizibile. Aceasta prezumtia este prevazuta de art, 520 cod civil, care dispune ca obligatia este divizibila de drept daca nu se stipuleaza expres ca este indivizibila sau daca obligatiei nu este divizibil prin natura sa. Inseamna ca daca obiectul obligatiei este divizibil prin natura sa, atunci si obligatia este divizibila. In concluzia se poate spuna ca daca un bun divizibil formeaza obiectul unei obligatii cu pluritatea de debitor, obligatia este conform regulei generale, divizabila, iar fiecare debior este elibirat prin plata partii lui , in schimb, daca un bun divizibila, iar fiecare debitor este eliberat de palta partii lui in schimb daca un bun indivizibil formeaza obiectul obligatiei cu pluralitate de debitori, aceasta pbligatie este indivizibila prin natura ei, iar fiecare debitor va fi tinut pentru intrega datorie (I art. 521 alin(1) cod civil prevede ca obligatia indivizibila nu poate fi divizata nici intre debitori, nici intre creditori, nici intre succesorii lor.)

Numele persoanei fizice

1. definiti numele in sens ingust si in sens larg si descrieti caracterile lui juridice: numele poate fi definit , asa dar, ca un cuvint sau o totalitate de cuvinte cu ajutorul carora persoana fizica se

individualizeaza in societate . numele este un drept subiectiv nepatrimonial. Continutil dr subiectiv la nume cuprinde prerogativele titularului de al purta de al folosi, faculatea de a cere indreptarea , rectificarea erorilor, a greselilor strecurate in actele care cuprind numele , precum si dreptul de a se opune folosirii numelui sau de catre alete persoane. Caracterile lui juridice-oposabilitatea fata de toti , ce rezulta din faptul ca este vorba de un drept absolute; inalienabilitatea , imprescriptibilitatea, ceea ce inseamna ca dreptul la anume nu este supus extinderii termenului de prescriptie.

2. analizati cazurile de schimbare a numelui de familie: schimbarea numelui de familie determinate de institutia adoptiei. In cazul in care copilul sea pastrat numele de famili de pina la adoptiune , numele nu va suferi inci o schimbare. Este posibil ca dupa adoptie copilul sa poarte un alt nume de familie. Schimbarea numelui de familie al copilului adoptat se face in conformitate cu articolul 129 cod familie. Schimbarea numeluii de fmilie determinate de institutia casatorii. Conform prevederilor articolului 17 din cod familie la incheierea casatorii sotii la dorinta iti aleg numele de familie a unuia dintre ei ca nume comun, ori fiecare isi pastreaza numele de familie anterior casatorii, ori poate anexa la numele sau numele de familie ai sotului sau. Schimbarea numelui de familie la divort, in caz de divort problema schimbarii numelui de familie se pune numai daca sotii au avut nume comun in timpul casatorii. Astfel art 17 alin 4 cod familie prevede ca in momentul inregistrarii divortului, sotii pot pastra numele de familie ales la incheierea casatorii sau pot reveni la numele de familie antrerior casatorii. Schimbarea numelui de familie la crere. Organul competent de a decide asupra schimbarii numelui de familie la crere este oficiul de stare civila. Schimbarea numelui de familie la crere poate fi facuta atit pina la majorat cit si dupa. Persoana care a implinit 15 ani este in drept saisi schombe numele de familie.

Obiectul actului juridic

1. definiti obiectl actului juridic: notiunea legala a actului juridic se desprinde din art206 alin 1 “obiectul actului juridic este oblige persoanei care a incheiat actul juridic.” In principiu, si doctrina defineste similar obiectul actului juridic civil.

2. analizati conditiile de valabilitate ale lui actului jurid : obiectl trebuie sa fie licit pentru ca actul juridic sa fie valabil este necesar ca obiectul lui sa nu contravina legii ordinii publice si bunurilor moravuri. Obiectul trebuie sa fie in circuit civil numai lucrurile puse in circuitul civil pot fi obiecte ale actelor juridice si respective, bunurile scoase din circuitul civil nu pot fi obict al actelor juridice. Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil cel putin in specia sa”206 alin 2 “ inseamna ca in actul juridic civil urmeaza sa se precizeze toate elementele care il individualizeaza.

Testul 10

1. notiunea si clasificarea bunurilor: 1,1 def bunurile si descrieti clasificarea bunurilor in determinate individual si determinate generic : bunurile sunt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau collective si drpturi patrimoniale. Dupa  cum sunt determinate, bunurile se clasifica  în:- bunuri determinate individual;- bunuri determinate generic.

Bunurile determinate individual (res certa) sunt acele bunuri care, potrivit naturii lor sau vointei exprimate în actul juridic, se individualizeaza prin însusiri proprii. De exemplu, un teren individualizat prin locul situarii, suprafata , laturi si vecinatati sau un autoturism individualizat prin serie de motor, capacitate cilindrica, numar de înmatriculare, an de fabricatie.Bunurile determinate generic (res genera) sunt acele bunuri care se individualizeaza  prin însusirile speciei sau categoriei din care fac parte; individualizarea facându-se prin cântarire, masurare, etc.De exemplu, daca partile convin sa  încheie un contract de vânzare – cumparare având ca obiect un autoturism marca Renault, care în anul 2005 a câstigat raliul Paris – Dakar, ne afla m în prezenta unui bun determinat individual. Daca partile convin sa vânda, respectiv sa  cumpere, un autoturism  marca Renault, an de fabricatie 2005, obiectul contractului este un bun determinat generic.

1.2.determ importanta juridica a clasificarii bunurilor in determinate individual si determinate generic: Importanta juridica  a acestei clasificari se analizeaza sub mai multe aspecte:

 

–momentul transmiterii dreptului real,daca  obiectul unui act translativ de proprietate sau alt drept real  este un res certa, dreptul real se transmite în momentul realiza rii acordului de vointa, conform art. 971 si 1295 Cod civil, iar daca  obiectul este un res genera, dreptul real se transmite în momentul individualiza rii sau al predarii bunului,în lipsa de stipulatie contrara;

 

–suportarea riscului contractului opereaza diferit: daca obiectul actului juridic este un bun individual determinat si acesta piere fortuit înainte de predare, debitorul obligatiei este liberat de obligatie, dar daca  obiectul actului juridic este un bun determinat generic, daca  acesta piere în mod fortuit înainte de predare, debitorul nu va fi liberat de obligatia de predare, conform regulii genera non pereunt, cea ce înseamna ca debitorul va trebui sa  procure alte bunuri de gen;

 

–locul predarii bunului este diferit, dupa cum este un res certa sau un res genera.Astfel, bunul individual determinat trebuie sa fie predat în locul în care se ga sea la data contractarii (art. 1319 Cod civil), în timp ce predarea unui bun determinat generic se face la domiciliul debitorului (art. 1104 Cod civil).

2. Temeiurile, ordinea si efectele declararii persoanei fizice disparute fara urma: 2.1. definiti institutia declararii disparitiei fara urma a persoanei fizice si relatati care este importanta ei: Declararea persoanei disparuta fara veste este o institutie a drept civil prin acre hit judecatoreasca ,se stabileste un fapt juridik complex de absenta persoanei fizice de la domiciliu sau statornic in cazul imposibilit stabilirii lui

2.2. analizati temeiurile, modul, efectele declararii disparitiei fara urma, precum si efectele aparitiei persoanei fizice declarate fara urma: Temeiurile declararii pers fizice disparate fara veste sunt indicate in CC la art 49(1) care prevede ca pers fizica poate fi declarata disparuta fara veste daca lipseste de la domiciliu si a trecut cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei.Pt declararea pers fizice disparate fara veste este necesara survenirea fapt juridic complex:-lipsa la domiciliu a stirilor despre locul aflarii ei;-absenta stirilor;-imposibilitatea constatarii a locului de aflare a pers.

Modul de declarare a disparitie:disparitia se declara de instanta de judecata la cererea persoanei interesate.Instanta judect este unicul organ competent sa decida asupra declararii disparitiei.

Efectele declararii disparitiei: Hotararea inst judecatoresti de declarare a disparitiei produce efecte juridice doar la domiciliul disparutului si nu influenteaza asupra capacitatii juridice a pers la locul aflarii ei.Unele efecte ale declararii disoaritiei se desprind din CC art 50.In primul rand daca este necesara administrarea permanenta a bunurilor disparutului,inst judecat numeste un administrator.Persoanele intretinute de cel declarat disparut fara veste obtin dreptul de a primi pensie in cazul pierderii intretinatorului.In cazul declararii disparitiei unuia dintre soti,casatoriase desface pe cale simplificata.

Efectele aparitie pers declarate disparate fara veste:efectele prncipale sunt stipulate in art 51 CC:daca persoana declarata disparuta fara veste apare sau daca sunt vesti,instanta de judecata la cererea persoanei interesate,anuleaza hot de declarare a disparitiei si disfiinteaza dupa caz administer fiduciara a patrimoniului acesteia.cel declarat disparut poate cere administ fiduciary repararea prejudiciului cauzat prin adminit necorespunzatoare a patrim sau.

2. forma actului juridic:2.1. definiti forma actului juridic civil si determinati ce se subintelege prin conditii de forma: Prin

forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.In doctrina expresia “forma actului juridic civil” este folosita in sens restrans si in sens larg si anume:- in sens restrans - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a vointei juridice- in sens larg - prin forma actului .. se desemneaza trei cerinte de forma:1. forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului - ad validitatem2. forma ceruta pentru probarea actului - ad probativ3. forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de terte persoane.

Prin conditiile actului juridic civil întelegem elementele din care este alcatuit un asemenea act.  Conditii esentiale pt validitatea unei conventii sunt:

o       capacitatea de a contracta

o       consimtamântul valabil al partii care se obliga

o       obiectul determinat

o       cauza licita, scopul

2.2. analizati forma verbala, scrisa, autentica a actului juridic civil: actul juridic civil poate fi incheiat verbal, in scris dau in forma autentica. Actul j pu care legea nu stabileste forma scrisa sau autentica poate fi incheiat verbal. Actul j care se executa chiar la incheierea lui poate fi incheiat verbal. Exceptie fac doar actele j pu care se cere forma autentica sau actele j pu care forma scrisa este ceruta pu valabilitate. Trebuie sa fie incheiate in scris actele j incheiate dintre pers J, dintre pers j si cele fizice, daca valoarea obiectului actului j depaseste 1000 de lei, iar in cazurile prevazute de lege undiferent de valoarea obiectului. Forma autentica a actului j este obligatorie in cazurile stabilite de lege si in cele prevazute prin acordul partilor, chiar daca legea nu cere forma autentica.

2.3. speta:

Testul 11

1. actiunea legii civile in timp:1,1 definiti actiunea legii si evidentiati coordonatele actiunii legii civile: actiunea legii civile in timp este un fenomen prin care legea care se afla in vigoare reglementeaza un raport juridic civil in momentul existentei lui. Legea civila va manifesta puterea juridica din momentul intrarii in vigoare si pina in momentul abrogarii. Coordonatele actiunii legii civile sint :

1) intrarea in vigoare a legii civile: la data publicarii; la data prevazuta in textul ei;2) iesirea din vigoare a legii civile : abrogare declarata nula; ajungerea la termen; consumarea; devenirea caduca.

1,2 enumerati si descrieti principiile actiunii legii civile in timp si exceptiile de la aceste principii : in lit-ra de specialitate sunt evidentiate 2 principii ce tin de aplicarea legii civile in timp si anume: 1)pr neretroactivitatii legii civile – acest pr este expus in art 6 alin 1 in Codul Civil “legea civila nu are efect retroactiv”. Actiunea legii se extinde numai asupra faptelor produse in intervalul dintre intrarea in vigoare si iesirea din vigoare, adica ea se aplica situatiilor aparute ulterior intrarii in vigoare si nu reglementeaza situatii aparute pina la intrarea ei in vigoare. Acest fapt este prevazut expres in Codul Civil art 6 alin 1, care dispune ca legea civila nu modifica si nu suprima conditiile de constituire a unei situatii juridice constituite anterior , nici conditiile de stingere a unei situatii juridice stinse anterior; deasemenea, legea noua nu modifica si nu desfiinteaza efectele deja produse ale unei situatii juridice stinse sau in curs de realizare.

Principiul neretroactivitatii legii civile in timp asigura stabilitatea raporturilor juridice civile. 2) pr aplicarii iediate a legii civile noi, acest pr este prezent in codul civil in art 6 alin 3, care care precizeaza ca „de la data intrarii in vigoare a legii noi, efectele legii vechi inceteaza. Esenta acestui pr este ca legea noua se aplica tuturor raporturilor juridice civile ce apar dupa intrarea in vigoare a legii noi. Pr aplicarii imediate a legii noi face sa inceteze aplicarea legii vechi. De la aceste 2 principii de aplicare a legii civile in timp, exista si 2 exceptii : retroactivitatea legii civile noi si suprevietuirea legii civile vechi. Retroactivitatea legii civile noi reprezinta aplicarea legii civile noi la situatii juridice anterioare intrarii ei in vigoare, aceasta exceptie poate fi folosita numai daca se prevede expres in legea noua ca ea se aplica si unor fapte anterioare. Supravetuirea legii vechi inseamna aplicarea acesteia, chiar daca a intrat in vigoare legea noua, dar aceasta doar unor situatii care sint stipulate in legea noua. Aceasta exceptie, ca si precedenta trebuie de asemenea sa fie prevazuta expres in lege.Legea veche va supravetui doar in cazul in care legea noua indica acest lucru.

1,3 explicati prevederile alineatelor 4si 5 ale art 6 din CC: aliniatul 4 art 6 a CC poate fi explicat prin faptul ca legea noua nu afecteaza relatiile contractuale in curs de derulare, adika se prezuma ca aceste relatii sunt reglementate de legea veche. Prevederile alin 5 art 6 a CC pot fi explicate astfel, dupa regula generala, o clauza contractuala cuprinsa intr-un contract incheiat anterior intrarii in vigoare a legii noi, contrara legii noi este nula. O astfel de clauza contractuala va produce efecte juridice doar daca in legea noua este stipulata posibilitatea apelarii clauzei contractuale contrare dispozitiilor imperative a legii noi.

2. Declararea mortii pers fizice: 2,1 Definiti institutia declararii mortii persoanei fizice si determinati importanta acesteia : declararea mortii a persoanei fizice este o institutie a dr-lui civil prin care prin hotarire judecatoreasca, se stabilesc temeiurile care au ca consecinte declararea persoanei decedata. Persoana poate fi decedata daca timp de 3 ani , la domiciliu sau lipsesc stiri despre locul unde se afla aceasta sau dupa 6 luni daca a disparut in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune ca a decedat in urma unui accident.

2,2 Analizati modul, efectele declararii mortii si efectele aparitiei persoanei fizice declarate moarta: declararea pers fizice decedata se realizeaza in urma depunerii unei cereri din partea oricarei persoane cointeresate, de ex: sot, parinti, copii, creditori, in instanta de judecatoreasca dupa expirarea termenelor prevazute in art 52 Cod Civil ( dupa 3 ani de lipsa la domiciliu si lipsa in decurs de 6 luni , daca a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui accident). Declarind persoana decedata, judecata reiese din prezumtia(presupunerea) mortii persoanei. Cu toate acestea intrarea in vigoare a hotaririi judecatoresti de declarare a persoanei moarte serveste drept temei pu trecerea inscrierilor despre moartea ei in actele de stare civila. In baza hotaririi judecatoresti de declarare a persoanei moarte , organele de inregistrare a actelor starii civile elibereaza persoanelor interesate certificatul de deces. Data mortii persoanei declarate decedata se va considera ziua in care hotarirea judecatoreasca de declarare a mortii a ramas definitiva. Efectele declararii mortii sunt incetarea dr-lor persoanei sau trecerea lor mostenitorilor, se deschide mostenirea cu toate efectele sale. Daca persoana declarata decedata se afla in viata si apare laun moment dat, hotarirea judecatoreasca va fi anulata. Hotarirea instantei serveste drept temei pu anularea inscrierilor din actele de stare civila privitoare la decesul persoanei. In cazul aparitiei persoanei va fi necesar de a o restabili in dr-le subiective. Persoana declarata decedata va putea cere oricarei persoane restituirea bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta persoana,dupa declararea decesului sau.

2,3 speta : conform art 52, alin 2 CC , pot fi restituite bunurile care s-au pastrat. In cazul nostru casa persoanei a fost vinduta, deci persoana care a revenit nu o poate cere surorei sale, care este si mostenitora sumei obtinute in urma vinderii. Insa persoana declarata decedata va putea cere restituirea mobilierului de uz casnic, deoarece acesta a revenit prietenei surorei cu titlu gratuit(Art 52,alin2). In caz contrar, prietena va fi socotita posesor nelegitim, si persoana care a revenit va putea inainta o actiune de revendicare a bunurilor.

Cit vorbind despre automobil, luind in consideratie prevederile art 52, alin 3, putem face concluzia ca persoana aparuta nu-l va putea reintoarce daca prietenul sau la momentul schimbului automobilului nu stia despre existenta persoanei. In cazul in care se va adeveri ca acesta stia despre faptul ca persoana este in viata, dobinditorul se va considera de rea-credinta si va fi obligat sa retrocedeze automobilul, anulind actul de schimb.

3. Inregistrarea actelor juridice:3,1definiti inregistrarea actelor juridice civile si determinati care acte juridice se supun acestei proceduri: inregistrarea actelor juridice este procesul prin care se realizeaza inscrierea intr-un registru public unic a informatiei despre toate actele juridice. Se inregistreaza doar actele juridice expres prevazute de lege. Deci, in art 214 a CC este stabilit ca se inregistreaza actul juridic civil care are ca obiect bunuri imobile. Alin 2 prevede posibilitatea stabilirii prin lege a conditiei inregistrarii si a unor alte acte juridice. Legea prevede obligatia inregistrarii de stat a societatilor comerciale, care au la baza lor un act juridic, cum este actul de constituire. Conform art 818 CC contractul de vinz-cump a intreprinderii ca complex patrimonial unic, se inregistreaza la Camera Inregistrarii de Stat.

3,2analizati efectele inregistrarii si cele ale neinregistrarii actelor juridice civile: Inregistrarea actului juridic civil face ca actul juridic sa fie opozabil si tertilor. Inregistrarea este si modalitatea directa a partilor de a dobindi dr-uri si obligatii. Partile nu pot stabili ca actul juridic sa fie inregistrat , aceasta este subordonata complet legii. Numai actele juridice prevazute expres de lege pot fi inregistrate. Din momentul inregistrarii actului juridic se manifesta opozabilitatea contractului fata de toti. Se supun inregistrarii actele juridice care au ca obiect bunuri imobile deaceea dupa inscrierea lor in registrul bunurilor imobile ele devin opozabile(care se pot opune). Efectele neinregistrarii actelor juridice civile se manifesta prin faptul ca inregistrarea lui duce la inexistenta acestuia. In legislatia unei tari straine se prevede ca neinregistarerea actului juridic duce la nulitatea acestuia. In RM, neinregistrarea nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil chiar daca actul juridic este incheiat in forma ceruta de lege, acesta dind nastere la dr-uri si obligatii intre parti, acestea putind cere executarea obligatiilor ce decurg din act, el va aparea cu forta juridica doar dupa inregistrare.

3,3 speta:

Testul 12

1. notiunea si clasificarea bunurilor:1,1 def bunurile si descrieti clasificarea bunurilor frugifere si nefrugifere: notiunea doctrinara: bunuri – valori economice utile pu satisfacerea necesitatilor materiale ori spirituale ale omului si susceptibile de apropiere sub forma dreptului material. Notiunea legala: bunuri – toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective si drepturile patrimoniale. Clasificarea bunurilor in frugifere si nefrugifere se face in dependenta de faptul daca sunt sau nu producatoare de fructe. Deci, frugifere sunt bunurile care periodic si fara consumarea substantei lor, dau nastere la alte bunuri, numite fructe. Prin fruct se intelege tot ceea ce produce un lucru, fara alterarea sau deminuarea considerabila a substantei lor. Cc in art 299 utilizeaza fruct al lucrului(venitul, sporul si productele), fruct al dreptului (venitul, beneficiile dobindite in urma folosirii acestui lucru), precum si lucruri ai lucrului si dreptului (de asemenea venituri, si beneficii pe care acest lucru sau dr le asigura prin intermediul raporturilor juridice). Doctrina evidentiaza 3 categorii de fructe: # fructe naturale – cele produse de un bun de la sine, fara interventia omului(iarba, ouale de gaina,etc). # fructe industriale – cele care se dobindesc prin interventia omului (legumele, strugurii). # fructe civile – sunt banii sau alte produse rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana(dobinda bancara, devidentele,

chiria) si partea din venitul net distribuit, in conditiile legii, in urma lichidarii unui patrimoniu. Bunurile nefrugifere sunt bunuri care nu au insusirea de a produce fructe, fara consumarea substantei sale.

1,2 determinati importanta juridica a clasificarii bunurilor in frugifere si nefrugifere: se manifesta in mai multe domenii, printre care : uzufructiarul are dr numai la fructe nu si la producte. Fructele nu se confunda cu productele – sunt foloase trase dintr-un bun in consumarea substantei sale spe exemplu : minereul dintr-o mina este productul minei, in sensul ca prin culegere se consuma substanta bunului care l-a produs.posesorul de buna-credinta culege numai fructele nu si productele. Importanta juridica a clasificarii fructelor naturale industriale si civile rezida in modul diferit de dobindire (de intrare in patrimoniu) a acestora, astfel:fructele naturale si industriale se dobindesc prin culegere, prin percepere; fructele civile se dobindesc zi de zi, prin simpla scurgere a timpului.

1,3 speta: in acest caz are dreptate Victor, deoarece el are dreptul la retinerea fructului si trecerea lui in proprietatea sa. Daca Nicolae se adreseaza instantei de judecata, acesta va pierde procesul. Instanta analizind cazul , apelind la legislatia in vigoare, CC al RM, va ajunge la concluzia: conform art 299 alin 4, Victor are cr sa detina/posede vitelul, deoarece acesta este un fruct natural care s-a produs de la sine fara interventia omulu, si partile nu au semnat in contract un subpunct aparte care ar prevedea reintoarcerea vacii cu vitel, in cazul in care aceasta va fata.

2. Domiciliu pers fizice:2,1 dati notiunea de atribute de individualizare a pers fizice in general si a domiciliului in particular. Stabiliti importanta domiciliului: Atribute de individualizare repr elemente cu ajutorul carora pers fizica se identifica in raporturile juridice ca subiect de dr. Domicilui este locul unde pers fizica isi are locuinta statornica sau principala. Importanta juridica a domiciliului se manifesta prin faptul ca acesta este un element deosebit in indentificarea pers fizice in spatiu, in raporturile de dr civil, o astfel de identificare fiind importanta si necesara in toate raporturile juridice. Necesitatea stabilirii exacte a locului de trai al pers fizice apare in cazul solutionarii diferitelor probleme juridice.

2,2 Analizati caracterele juridice speciale ale domiciliului si evidentiati principalele categorii ale domiciliului : caracterele speciale ale domiciliului sint: * obligativitatea, *stabilitatea; * unicitatea. Obligativitatea presupune ca orice persoana fizica trebuie sa aiba un domiciliu. In cazul in care cineva nu are un domiciliu si nu intruneste cerintele necesare pu a avea un domiciliu de origine, adica de cel al parintilor. Stabilitatea domiciliului este caracterul stipulat in art 30 alin 1 a CC, care prevede ca domiciliul este locul unde persoana fizica isi are locuinta statornica. Stabilitatea caracterizeaza indeosebi domiciliul persoanelor carora legea le stabileste un domiciliu legal. Unicitatea domiciliului presupune existenta unui singur domiciliu aa persoanei fizice. Daca pers fizica are o singura locuinta statornica atunci, acea va fi domiciliul ei. In cazul in care pers fizica are 2 sau mai multe locuinte statornice, numai una va fi considerata domicilui, anume acea principala. Principalele categorii de domicilii sunt:

1) in functie de modul de stabilire: * domiciliu legal;* de dr comun; *conventional; 2) in functie de teritoriul statului pe care se afla: * in tara; * in strainatate; 3) in dependenta de vederea sotilor: * conjugal comun; * separat;.

2,3 Speta: Asupra persoanei lui Mihai, declarata incapabila de instanta de judecata se va institui tutela, de catre organul de tutela si curatela. Tutorele va putea sa incheie fara mandat in numele si in interesul ei acte juridice necesare. Tutorele trebuie sa aiba grija de intretinerea lui Mihai,tot el trebuie sa locuiasca impreuna cu Mihai si in caz de schimbare a domiciliului sa comunice autoritatii tutelare. Reesind din art 40 alin 1 lit a CC, Mihai va avea domiciliul exact ca si cel al tutorelui instituit.

3. Modalitatile actului juridic civil:

3,1 definiti modalitatile actlui juridic civil si determinati importanta acestora: modalitatile actulu juridic sunt clauze restrictive formulate de parti privind un eveniment viitor care face sa intirzie fie realizarea, fie stingerea unui drept. Datorita modalitatilor actelor juridice partile actului juridic dispun de posibilitatea de a-si determina modul de comportare , ceea ce le permite sa dea satisfacere intereselor lor. Aceste modalitati peemit partilor sa transforme o clauza neesentiala in una esentiala. In cazul in care a fost folosita o modalitate a actlui juridic ea devine obligatorie. In cazul unui act cu titlu gratuit, datorita modalitatilor lui cel obligat la savirsirea unor actiuni poate impune gratificatului unele obligatii.

2,2 analizati ,modalitatile actului juridic civil: modalitatile actului juridic sunt niste clauze restrictive formulate de parti privind un eveniment viitor care face sa intirzie fie realizarea, fie stingerea unui drept. Se cunosc 3 modalitati ale actului juridic: termenul, conditia si sarcina. Termenul—este un eveniment viitor si sigur de care partile leaga survenirea actului juridic. Este momentul in care incepe ori se stinge efectul. Termenul se intituie prin lege, hotarire judecatoreasca sau prin acordul partilor, de aceea sunt volitive dupa aparitia lor.inceputul curgerii termenului este redat in art 261 CC , deci, daca inceputul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment in timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii avenimentului sau momentului nu se ia in considerare la calcularea termenului. Daca inceputul curgerii termenului se determina prin inceputul zilei, aceasta zi se include in termen. Expirarea termenului se realizaza in dependenta de ce perioada a fost stabilit. Daca termenul e stabilit in ani, atunci expira in luna si ziua respectiva a ultimului an al termenului. Daca este stabilit in luni , atunci pe data respectiva a ultimei luni a termenului. Termenul stabilit in saptamini va expira in ziua respectiva a ultimei saptamini. Daca ete stabilit pe o zi va expura la ora 24, a acestei zile. In cazul ca termenul este stabilit pe un timp mai scurt de o zi , atunci expira la expirarea unitatii de timp respective. In cazul in care este o zi de odihna, termenul va expira la urmatoarea zi lucratoare. Conditia --- este un eveniment viitor si nesigur de a carei realizare depinde nasterea sau stingerea unui dr subiectiv civil. Cc la art 234 stipuleaza ca actul juridc se considera incheiat sub conditie cind aparitia si incetarea dr-lor subiective civile si a obligatiilor corelative depind de un eveniment viitor si nesigur ca realizare. In dependenta de conditie, evenimentul incert se poate realiza ori nu conditia trebuie sa nu contravina legii, ordinii publice si bunelor moravuri. De asemenea conditia trebuie sa fie posibila caci nimenea nu poate fi supus la ceva imposibil. In cazul in care conditia va fi contrara legii , ordinii publice sau bunelor moravuri, ori va fi imposibila, oro va depinde de vointa partilor, actul juridic va fi lovit de nulitate absoluta. Sarcina este obligatia de a da, de a face sau de a nu face ceva impusa gratificatlui( cel care i se acorda o favozre sau o rasplata), in actele cu titlu gratuit . asadar valabilitatea liberalitatilor este conditionata de indeplinirea de catre donator sau legator a obligatiei respective impuse de catre donator sau testator. De ex in art 1486 a CC se prevede ca testatorul poate acoda prin testament inei persoane avantaje patrimoniale fara a o desemna in calitate de mostenitor. Sarcina nu afecteaza continutul actului juridic in caz de neexecutare a ei, insa afecteaza eficacitatea acestuia.

3,3Speta: actul juridic incheiat este afectat de conditie deoarece implinirea majoratului feciorului lui Gicu este un eveniment in viitor si nesigur. Nesigur deaorece pot aparea consecinte care ar impiedica acest fapt implinirea majoratului(de ex: decesul). Statulul juridic a lui Anatolie este afectat de modalitatea actului juridic – sarcina. In cazul in care Anatolie va vinde automobilul pina la implinirea celor 18 ani, majoratul de catre feciorul lui Gicu,va trebui sai reintoarca suma care valora automobilul Ford, la inceputul actului juridic.

Testul 13

1. principiile dr civil:1,1 definiti si numiti principiile dr civil: principiile dr-lui civil sut ideile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza activitatii juridice. Au un rol deosebit de important

deoarece au ca scop de a umple lacunele de care nu e lipsit nici un sistem de drept, caci este imposibil ca legea sa prevada toate particularitatile reglementarii relatiilor dintre oameni. Principiile drptului civil sint: legale:# pr inviolabilitatii proprietatii; # pr libertatii contractuale;pr inadmisibilitatii imixtiunii in afacerile private; #pr egalitatii in fata legii civile; # pr de garantare a restabilirii persoanei in drepturile in care a fost lezata si al apararii judiciare. Doctrinare: # pr exercitarii cu buna-credinta a drepturilor civile; # pr dreptului la asociere.

1,2 analizati continutul principiilor dr civil: principiile dreptului civil permit reglementarea unor raporturi juridice care desi nu sunt reglementate de lege, ele nu cotravin ei. Principiile dreptului civil se caracterizeaza prin faptul ca ele privesc toate institutiile dreptului civil. Aceste principii sunt reglementate de CC in art 1, alin 1 deci se disting : - pr inviolabilitatii proprietatii; - pr libertatii contractuale; - pr inadmisibilitatii imixtiunii in afacerile private; - pr necesitatii de realizare libera a dr civil; - garantarii a restabilirii persoanei in dr-le care a fost lezata si de aparare judiciara a lor. Doctrina evidentiaza deasemenea principiul dreptului la asociere si principiul exercitarii de buna credinta a dr-lor civile. Pr inviolabilitatii proprietatii fiind dreptul la propritate cel mai important drept real, s-a bucurat intotdeauna de o reglementare speciala, fiind consfintit si in Constitutie . dr de proprietate privata precum si creantele asupra statului sunt garantate. Proprietatea fiind inviolabila. Nimeni nu poate fi silit de a ceda proprietatea sa, in afara numai pu cauza de utilitate publica pu dreapta si prealabila despagubire. Dr de proprietate este unic, avind ca titulari persoane fizice si persoane juridice. Pr libertatii contractuale – joaca un rol important in asigurarea si dezvoltarea contractului care conform acestui pr , subiectele dreptului civil pot sa-si aleaga de sine statator persoanele cu care sa incheie acte juridice civile, sa negocieze conditii contractuale conform codlui civil sa-si stabileasca pe baza de contract drepturi si obligatii, orice alte conditii daca nu contravin legii. Deasemenea, in CC este stipulat ca partile potincheia liber in limitele normelor imperative de dr contracte si pot stabili cuprinsul lor. Acest principiu insa are si exceptii, conform CC partea contractuala poate fi impusa sa incheie unele categorii de contracte. Deci, CC prevede ca obligarea la incheierea unui contracteste interzisa, cu exceptia cazurilorcind obligatia de a contracta este prevazuta de lege sau daca decurge dintr-o obligatie asumata benevol. Pr inadmisibiltatii imixtiunii in afacerile private , duce la ideia ca dr civil este o ramura a dreptului privat, stabilind ca statul si organele lui nu pot sa intervina in afacerile private, decit doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Insa statul respecta si ocroteste viata intima, familiala si privata , granteaza inviolabilitatea domiciliului. Acest pr al dreptului civil este reglementat si prin CC care admite raspunderea statului pu prejudiciul cauzat prin imixtiunea in raporturile juridice civile, precum si posibilitatea declararii nulitatii actului emis de o autoritate publica. Pr egalitatii in fata legii are o deosebita importanta precum ca raporturile de dr se bazeaza pe egalitatea participantilor. Acest pr consta in egalitatea capacitatii juridice , adica in egala aptitudine de a avea dr-uri si obligatii, in posibilitatea egala a tuturor de a-si exercita dr-le subiective. Facind referire la egalitatea in fata legii a persoanei fizice, pr afirma ca sexul, rasa, nationalitatea, religia, nivelul de cultura sau originea nu au nici un efect asupra capacitatii ei. Iar in cazul persoanei juridice acest pr afirma ca , raportata la o anumita ea se supune in mod egal legilor civile emise pu reglementarea acelei categorii de subiecte de dr civil. Pr exercitarii de buna-credinta a dr-lor, este stipulat in art 55 din C-tie , care prevede ca orice pers isi exercita drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce dr-le si libertatile altora. Aceasta prevedere se intilneste si in CC, conform caruia persoanele fizice si juridice participante la raporturi juridice civile trebuie sa-si exercite drepturile si sa-si execute obligatiile cu buna-credinta. Deci conform acestui pr participantii la raporturi juridice trebuie sa aiba o conduita onesta la incheierea si executarea actelor juridice civile si isi exercita dr-le in conformitate cu legea , cu contractul, cu ordinea publica, cu bunele moravuri.

1,3 speta:

2. Notiunea si clasificarea persoanei juridice (PJ):

2,1definit si descrieti elementele constitutive ale PJ: conform CC, PJ repr o organizatie care are un patrimoniu distinct si raspunde pu obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobindeasca si sa exercite in nume propriu dr-uri patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-di asume obligatii, poate di reclamant si pirit in instanta de judecata. Not doctrinara a PJ este: PJ repr o organizatie care exista independent de cea a fondatorilor sai, isi continua frecvent existenta si dupa decesul fondatorilor persoane fizice ori dupa lichidarea fondatorilor persoane juridice. Dispune de in patrimoniu propriu, distinct de cel al fondatorilor sai si poarta raspundere de sine statator, cu toate bunurile ce-i apartin, pu obligatiile pe care organele si persoanele sale cu functie de raspunderele-au asumat in limitele prevazute de lege si statut. Este in dr sa incheie contracte civile si comerciale in nume propriu si sa emita acte juridice in limitele permise de lege. Poate participa i calitate de reclamant sau pirit in organele jurisdictionale. Elementele constituitive ale PJ reies din definitia legala, si anume ele sint: organizare, patrimoniu si scop. Prin organizare se presupune structura interna a subiectului PJ, constituita din „organe” proprii , indisolubil legate intre ele, prin care

colectivul ei de participanti, indiferent de numarul lor, formeaza si manifesta o vointa unitara. Organizarea de sine statator are menirea sa asigure PJ o functionare ca un tot intreg , cu precizarea structurii interne, a organelor de conducere si a atributiilor , a modului de dezvoltare etc. Patrimoniul propriu: pu a participa in nume propriu si cu raspundere proprie la circuitul civil si la viata juridica in general , PJ trebuie sa dispuna de un patrimoniu propriu, alcatuit din totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiiloor sale cu valoare economica evaluabile in bani – iar acest patrimoniu trebuie sa fie distinct atit de patrimoniul oricarei alte PJ cit si de patrimoniul fiecarei PF ce alcatuiesc PJ, trebuie sa fie si autonom cit si independent fata de orice alt patrimoniu, nu este admisibil sau posibil ca un membru al colectivului de oameni ce alcatuiesc PJ sa raspunda cu patrimoniul sau pu oligatiile asumate de acea pers, nici ca acea persoana juridica sa raspunda cu oatrimoniul ei de obligatiile asumate de vreuna din PF care o alcatuiesc. Scopul este o componenta a vointei si exprima interesul fiecarui membru al PJ in realizarea scopului ideal sau material, precum si identitatea de interese ale tuturor memrilor in ceea ce priveste efectuarea unor genuri de activitat. Scopul PJ se realizeaza prin activitatea desfasurata de aceasta. Persoanele juridice de dr privat pot avea un scop lucrativ(comercial) si un scop nelucrativ(necomercial).

2,2 Clasificati PJ:

2,3 Speta:

3. Nulitatea actului juridic civil:3,1 definiti nulitatea actului juridic civil si descrieti felurile ei: nulitatea este o sanctiune civila care desfiinteaza actul juridic in cazul in care acesta a fost incheiat cu nerespectarea conditiilor de validiate cerute de lege. Actul juridic care a fost sanctionat cu nulitate este lipsit de efecte juridice. In dependenta de natura interesului ocrotit de lege prin sanctiunea nulitatii actului juridic, nulitatea poate fi relativa si absoluta. Nulitatea relativa este o sanctiune aplicata unui act juridic intocmit cu nerespectarea unei n j care ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea unei anumite persoane. Nulitatea relativa nu poate fi propusa decit de persoanele aratate limitativ de lege. Se va considera lovit de mulitate relativa urmat acte juridice: # incheiate de o pers fara descernamint sau care nu-si poate dirija actiunile; # afectate de eroare; # incheiate prin dol; # incheiate prin violenta; # incheiate prin leziune; # incheiate de o pers cu o capacitate de exercitiu restrinsa; # incheiate cu incalcarea interdictiei de a dispune de un bun; # incheiate in urma intelegerii dolosive dintre reprezentantul unei parti si cealalta parte. Nulitate absoluta este o sanctiune a ctului j civil care poate fi invocata de orice pers cointeresata si care consta in faptul ca actiunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge un raport j civil nu produce efecte j , vor fi considerate lovite de nulitate absoluta actele ce urmeaza: # ce contravin legii, ordinii publice sau bunurilor moravuri; # acte j fictiv si simulat; # incheiate de catre o pers fara capacitate de exercitiu; # incheiate de catre un minor in virsta de la 7 la 14 ani; #incheiate cu nerespectarea formei daca nulitatea este ceruta expres.

3,2 analizati temeiurile de nulitate a actului juridic civil: temeiurile de nulitate a actului j civil reies din prevederile CC. Actul j este nul in urmatoarele temeiuri: # daca contravine legii, ordinii publice si bunelor moravuri, acest act j este nul deoarece contravine legislatiei, are un scop antisocial, atenteaza la ordinea publica si bunelor moravuri. # daca actul j este fictiv si simulat, in cazul actului j fictiv se manifesta prin incheierea lui fara intentia de a produce efecte j. Un asemenea act este fictiv intrucit ii lipseste un element esential si anume intentia partilor de a da nastere, de a modifica sau stinge dr-uri si obligatii civile. Este nul deasemenea si actul simulat, deoarece este incheiat cu intentia de a ascunde un alt act. Acest tip de act este inceiat de parti pu a da partilor impresia crearii unei situatii j diferite cea reala, consemnata intr-un act secret, inceiat concomitent si nedivulgat tertilor. Acesta deasemenea se incheie de forma, deoarece nu prodice efecte juridice. # daca actul j este incheiat de catre pers fara capacitate de exercitiu. Capacit de exercitiu nu o au minorii sub virsta de 7 ani si nici persoanele lipsite de capacit de exercitiu. Astfel actele incheiate de aceste pers sint lovite de nulitate, deoarece aceste pers nu constientizeaza ce acte savirsesc si nici consecintele lor. Sint nule chiar si actele de valoare mica incheiate de catre aceste pers. # daca actul j este incheiat de catre un monor in virsta de la 7 la 14 ani. Regula generala este ca minorii in virsta de la 7 la 14 ani pot incheia acte doar cu acordul parintilor. In conformitate cu art 22 minorul in virsta de la 7 la 14 ani poate sa incheie de sine statator urmat 3 categ de acte j : * acte juridice curente de mica valoare, care se executa la momentul incheierii lor; * acte j de obtinere gratuita a unor beneficii dare nu necesita autentificare notariala; * acte de conservare.

3,3 Speta:

Testul 14

1. interpretarea legii civile :1,1 defininiti interpretarea legii civile si enumerati varietatile inerpretarii : pu ca normele civile sa fie aplicate corect este necesar sa fie intele exact sensul lor. Intelegerea corecta a sensului normei civile se face cu ajutorul interpretarii lor, care constituie o faza a procesului de aplicare a acestora. In lit de specialit au fost expuse mai multe definitii ale interpretarii normei civile. O opinie ar fi: interpretarea presupune determinarea continutului si a intinderii de aplicatie a normei j a intelesului ei exact. Def legala a interpretarii legii civile o intilnim in art 42 alin 1 a CC in conformitate cu care „interpretarea actelor legisl repr un sistem de operatiuni logice prin care se explica sensul exact si complet al dispozitiilor normative. Observam ca atit in definitiile doctrinare cit si in cea legala se mentioneaza ca interpretarea legii civile urmareste sa explice sensul exact al normelor civile. Intelegerea exacta a sensului normei civile se impune atunci cind norma civila , formulata concis aparent poate avea mai multe sensuri, precum atunci cind noile relatii din societate nu pot fi incadrate in cuprinsul normei cae a fost adoptata cu mult inainte. Se mai sustine ca interpretarea legii este necesara si atunci cind termenii folositi de legiuitor sint omogeni sau cind sensul exact al dispozitiei normative nu reiese cu claritate, fiecare norma juridica generala trebuie aplicata unui caz particular tipic.

1,2 Clasificati interpretarea dupa criteriile necesare si analizatile: in dependenta de subiectele care interpreteaza legea civila, interpretarea poate fi: autentica, legala, judecatoreasca si stiintifica. In functie de forta sa interpretarea poate fi oficiala si neoficiala. In f-tie de rezultatul interpretarii legii poate fi: literara, extinctiva, restrictiva. In dependenta de metoda de interpretare poate fi : gramaticala, sistematica, istorica si logica. 1) interpretare autentica – are loc in cazulin care sensul normei este lamurit de organul emitent al actului normativ. Interpretarea autentica maieste numita interp oficiala. 2) interp legala are loc in cazul in care o anumita autoritate este imputernicita sa interpreteze actele legislative. Ca si interp autentica, interp legala este numita interp oficiala. Ca exeplu al interpretarii legale poate servi interp C-tiei si a legilor constitutionale. 3)interpretarea judecatoreasca – are loc in cazul in care este data de catre instanta

judecatoreasca cu prilejul aplicarii unei situatii concrete pu solutionarea unui litigiu concret. Aceasta interpretrare are forta obligatorie doar poartilor si celorlalti participanti la examinarea litigiului, cu alte cuvinte este opozabila doar lor. Interp judecat deasemenea este oficiala. 4) interpr stiint5ifica are loc atunci cind sensul normelor civile este lamurit de savanti, in lit de specialitate, in comentarii la legile civile, precum si in alte surse cu caracter similar. Interpr stiintifica este interpretare neoficiala deaorece este facuta de persoane care nu au calitate de organe oficiale ale statului si in consecinta o astfel de interpretare nu este obligatorie. 5) interpr literala – nu aduce nimic nou, ci intareste doar textul legii. Ea se aplica atunci cind sensul in textul legii coincide. Tinind cont de faptul ca textul legii civile trebuie sa corespunda sensului, se va face interpr litarala. 6) interpr extinsiva – intervine atunci cind continutul normei este mai larg decit formularea ei textuala. Se sustine ca este extinsiva interpr impusa de concluzia ca formularea textului legal interpreteaza si cazurile din practica la care se aplica acest text nu exista concordanta ca textul trebuie extins si asupra unor cazuri care nu se incadreaza in litera textului. Prin urmare, interpr extensiva este ceruta de formularea restrictiva a unui text legal fata de intentia reala a legiuitorului pe care o contine in text. 7) interpretarea restrictiva intervine atunci cind continutul normei civile este mai restrins decit formularea ei textuala. Restrictiva ar fi interpretarea conform CC care stabileste ca persoana care lipseste de la domiciliu mai mult de un an si nu parvin stiri despre locul aflarii ei va putea fi declarata disparuta fara urma, in sensul ca nu va putea fi declarata disparuta fara urma persoana care a savirsit o infractiune si se ascunde, chiar daca lipseste de la domiciliu mai mult de un an. 8) interpr gramaticala – presupune o analiza morfologica ( o analiza acuvintelor mai ales, sintactica, adica o analiza a legaturilor dintre partile de propozitie sau dintre propozitii. Cu alte cuvinte aceasta interpretare presupune analiza dispozitiilor legale pornind de la regulile gramaticale. 9) interpr logica se face in baza unor reguli rationale sau in baza argumentelor. Exemplu poate servi interpretarea dispozitiilor din urmatoarele articole ale CC: art 14 alin 1: „persoana lezata intr-un dr al ei poate cere interpretarea integrala a prejudiciului cauzat.” 10) interpretare sistematica – inseamna determinarea sensului unei norme juridice civile in functie de locul pe care il ocupa in cadrul actului din care face parte si, totodata in sistemul general al legislatiei. 11) interpretarea istorica – consta in stabilirea sensului unei dispozitii legale in functie de scopil urmarit de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispozitie, intr-un context istoric dat.

1,3 speta:

2. infiintarea PJ:2,1 definiti si descrieti modalitatile de infiintare a PJ: infiintarea PJ este procesul legal de creare a subiectului de dr PJ, ia nastere ca subiect de dr numai in urma emiterii actului public in conditiile legii, de organ de stat competent. Modalitatile de infiintare a PJ: 1) crearea directa a PJ de catre stat prin efectul legii—aceasta modalitate este expusa de lege pu anumite PJ. Inscrierea lor in registru de stat certifica inceputul activitatii PJ, insa nu si dobindirea personalitatii juridice; 2) recunoasterea actelor constitutive de catre autoritatea publica – cel mai raspindit mod de constituire a PJ. Astfel se creeaza societatile comerciale, societatile cooperative, asociatiile. In lege este expres indicata procedura de constituire, evidentiind: * tipul actului constituitiv care trebuie elaborat; *cerintele stabilite fata de cuprinsul acestuia; * actele care trebuie sa fie prezentate organului competent; * formalitati pe care fondatorii le urmeaza a le indeplini; * formalitati pe care trebuie sa le indeplineasca persoana cu functie de raspundere a organului competent. PJ se va constitui in urma verificarii de organul de stat competent, a tuturor formalitatilor si ca consecinta a respectarilor va emite un act public, care consemneaza respectarea legalitatii si inscrie in registrul de stat date despre PJ ce se constituie. Concomitent cu inscrierea in registrul de stat, fondatorilor li se elibereaza certificatul de inregistrare care confirma nasterea PJ, dobindirea capacitatii ei juridice si a calitatii de subiect de dr. Organul de stat nu are dr sa refuze, daca fondatorii au indeplinit conditiile prevazute de lege; 3) autorizarea prealabila de catre o autoritate publica a infiintarii PJ si recunoasterea ulterioara a actelor ei constitutive de catre alta autoritate publica – acest mod este similar cu cel de recunoasterea actelor constitutive de catre autoritatea publica, cu exceptia faptului ca pina la inregistrarea PJ, trebuie sa se obtina

autorizatia organului de stat care supravegheaza activitatea untr-un anumit domeniu. Autorizatia se elibereaza de obicei de catre autoritatile publice in forma electronica, la cererea organului inregistrarii de stat, in termen de 7 zile lucratoare dupa depunerea documentelor necesare inregistrarii de stat. Daca autoritatea publica nu va raspunde organului inregistrarii de stat in acest termen, autorizatia se va considera acordata in mod tacit.

2,2 determ care sint a)actele de constituire, b)modul de formare a patrimoniuului si c)procedura de inregisrare a PJ: a) actul de constituire repr un document in care se materializeaza vointa fondatorului(-rilor) de a infiinta o PJ in care sunt circumscrise limitele activitatii ei ca subiect de dr. Conform CC art 62, PJ activeaza in baza actelor de constituire. PJ poate avea un singur act de constituire ( contract de constituire sau statut) sau doua acte de constituire ( contract de constituire si statut sau decizie si statut). Prin 1 act : societati comerciale, asociatie obstesca, sindicat, cooperativa de consum si cooperativa de productie. Prin 2 acte: cooperativa de intreprinzator, intreprinderea de stat, intreprinderea municipala, fundatia, patronatul. b) o persoana juridica poate exista numai daca dispunde de patrimoniu, aceasta fiind datoria fondatorilor. Acestea depun cu titlu de aport la capitalul social, cotezatii, taxe sau alte forme de contributie materiala, ori se obliga sa aduka in viitor anumite valori sau sa contribuie prin anumite activitati la formarea patrimoniului PJ. Caracterul specific al patrimoniuluii este ca el nu se confunda cu cel al fondatorilor. Prin patrimoniu se stabileste o legatura de dependenta a PJ de vointa membrilor. Marimea patrimoniului poate deferentia pu fiecare PJ si depinde de valoarea bunurilor pe care fondatorii le transmi, precum si de eficienta activitatii ei. Termenul de contributie la formarea patrimoniului este deasemenea diferit, pu societatile comerciale este obligatoriu ca parte din aporturi sa fie alocata pina la inregistrare, restul dupa 6 luni dupa data inregistrarii de stat. Pu alte forme nu sint stabilite modalitati si termene de efectuare a aportului, insa actul de constituire trebuie sa prevada cuantumul contributiei fiecarui fondator. c) PJ, ca subiect al raporturilor juridice ia nastere in momentul emiterii hotaririi de inregistrare de catre organul de stat sau functionarul public competent si inscrierii datelor in Registru de Stat. Procedura de inregistrare este prevazuta in art 11 al legii privind inregistrarea de stat a PJ si intreprinzatorilor individuali stabilind ca registratorul verifica de la inceput legalitatea documentelor depuse pu inregistrare si in termen de 7 zile adopta decizia de inregistrare. PJ la inregistrare i se atribuie un nr de udentificare de stat care se indica pe foaia de titlu a actelor de constituire. PJ se considera inregistrata de la data adoptarii deciziei de inregistrare, deasemenea dobindeste capacitatea juridica si calitatea de subiect de dr.

2,3 speta:

3. efectele nulitatii actlui j civil:3,1 definiti efectele nulitatii actului j civil: prin efectele nulitstii se inteleg consecintele pe care le are declararea nulitatii actului juridic civil.

3,2 analizati efectele nulitatii actului j civil: daca actul j incheiat inka nu a produs efecte , adica nu a fost executat pina la anulare, el nu va produce efecte nici dupa anulare. In acest caz, partea sau partile se gasesc in situatia in care nici conventia nu ar fi fost incheiata, dr-le si obligatiile care ar decurge din ea nu pot fi executate.daca actul j a produs totusi efecte, adica a fost executat partial sau chiar integral, efectele produse pina la momentul anularii lui vor fi desfiintate.nulitatea produce efecte si in privinta actelor j incheiate cu terti in baza actului anulat. CC o norma generala referitoare la efectele nulitatii actului j ( art 219). In conformitate cu acesta norma , actul j nul inceteaza cu efect retroactiv din momentul incheiat. Asadar caracterul nulitatii este aspectul retroactiv care se explica prin faptul ca odata ce este nul sau este declarat nul, actul j nu trebuie sa produca efecte j chiar din momentul incheierii lui. Particularitatile raporturilor juridice de familie fac ca in unele cazuri , nulitatea casatorioei sa nu produca efect retroactiv. Un efect al nulitatii actului j civil este restitutia bulaterala acesta se considera a fi cel mai important efect al nulitatii actului j , fie ca se refera la nulitatea absoluta , fie ca la cea relativa. Pe lings aceasta legislatia cunoaste su alte efecte ale nulitatii actului j. Astfel art 219 a CC stabileste ca partea si tertii de buna-credinta au dr la

repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul.acesta prevedere poarta un caracter general, fiind aplicabila in toate cazurile de nulitate. Un efect special al nulitatii este prevazutin cazul actelor juridice afectate de eroare. Astfel art 227 prevede ca : „pers in al carei interes declarata nulitatea este obligata sa repare celorlalte prejudiciul cauzat dar nu mai mult decit beneficiul pe care aceste l-ar fi obtinut, daca actul j nu ar fi fost declarat nul.

3,3 speta:

15. raportul juridic civil

1. definiti raportul juridic civil

Raportul juridic intemeiat de natura sa, sa este o relatie sociala reglementata de norma jurid. Cu alte cuvinte relatia nu poate devein raport juridic fara existenta unei norme juridice care sa o reglementeze deoare exista relatii sociale cum ar fi cele de preietenie de colaboarare etc. care tin de domeniul moralii si nu sunt reglementate de norme juridice. Raportul juridic asa dar este o categorie speciala de relatii care apar si se dezvolata pe baza normei juridice.

2.

Subiectele sau părţile raportului juridic civil sunt persoanele fizice şi persoanele juridice, titularii de drepturi şi obligaţii civile.

Conţinutul raportului juridic civil reprezintă totalitatea drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile pe care le au părţile.

Obiectul raportului juridic civil constă în acţiunile ori inacţiunile spre care sunt îndreptate părţile ori pe care acestea trebuie să le respecte Cu alte cuvinte, pbiectul_raportului juridic civil este conduita pe care o pot avea ori trebuie să o aibă părţile.

Reorganizarea pers jurid prtin fuziune

1.1 organizarea prin fuziune

Fuziunea este o operaţiune juridică prin care două sau mai multe persoane juridice îşi unifică patrimoniul într-o singură persoană juridică în scopul eficientizării activităţii. La fuziune are loc o succesiune universală, deoarece drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice care se dizolvă trec integral la noua persoană juridică sau la cea absorbantă.

1.2procedura de organizare prin fuziune: La reorganizare, are loc cesiunea datoriilor persoanei juridice debitoare care se reorganizează către persoana juridică succesoare. Cesiunea datoriei se face cu acordul creditorului. De aceea, legea obligă administratorul persoanei juridice care participă la fuziune să notifice personal fiecare creditor al său şi să publice o informaţie despre reorganizare în două ediţii consecutive ale Monitorului Oficial. Creditorii pot, în termen de 2 luni de la data ultimului aviz publicat, să ceară debitorului persoană juridică în proces de reorganizare garanţii în măsura în care nu pot satisface creanţele.

Fuziunea prin contopire. Contopirea este o operaţiune juridică prin care două sau mai multe persoane juridice se unifică pentru a constitui o nouă persoană juridică. în urma contopirii, persoanele juridice care participă la procesul de reorganizare se dizolvă şi sunt radiate din registrul de stat. Patrimoniul lor trece prin succesiune la noua persoană juridică, care va continua raporturile juridice începute de predecesori.

Calcularea termenilor

1. modalitati de stabilire a terminilor; indicarea unei date calendaristice, indicarea unei perioade, referirea la un evinement viitor si sigur ca se va produce.

1.2 inceperea curgerii terminului si modalitati de determinare a terminului

Dacă termenul este stabilit prin indicarea unei date calendaristice, survenirea acestei date va fi considerată ca expirare a termenului.' De exemplu, într-un contract de vânzare-cumpărare, vânzătorul s-a obligat să predea bunul la 5 martie, ziua aceasta constituind termenul în care obligaţia trebuia să fie executată.

Având în vedere că, în acest caz, pentru a produce efecte juridice trebuie să se scurgă un anumit timp, pentru a calcula corect această perioadă trebuie să fie cunoscut momentul din care începe să curgă termenul şi în care se sfârşeşte.

în primul rând, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau de un moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Această regulă este aplicabilă în cazurile în care începutul termenului este determinat fie de un eveniment, fie de un moment în timp care va surveni pe parcursul zilei.

în al doilea rând, dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen."Observăm că, spre deosebire de prima regulă, cea dea doua include în calcul şi prima zi, dacă începutul curgerii termenului este determinat de începutul unei zile

în art. 262, legiuitorul a reglementat diferite modalităţi de determinare a termenului, afirmând că prin jumătate de an ori semestru, se înţeleg 6 luni, prin trimestru - 3 luni, prin jumătate de lună - 15 zile, prin decadă - 10 zile.

Este posibil ca termenul să fie stipulat printr-o perioadă şi o fracţiune, de exemplu: un semestru şi o jumătate de decadă. în acest caz, se aplică art. 262 alin. (2), conform căruia, dacă termenul este stipulat printr-o perioadă şi o fracţiune din această perioadă, fracţiunea se calculează la urmă

testul 16 obiectul si metoda de reglem a dr civil

1.1 difin obiectul si metoda de reglem a dr civilprin metoda de reglem a dr civil se inteleg relatiile sociale reglement de normele acestui dr, adica domeniul comun de relatii sociale asupra carora isi exercita actiunea normele ce alcatuiesc ramura de drept civil.metoda de reglementare este mijlocul de care se foloseste statul pentru a influienta modul de desfasurare a unei anumite categorii de raporturi juridice. Metoda de reglement se exprima prin pozitia juridica specific pe care metoda egalitatii juridice s psrtilor ,in raportul juridic civil, o parte nu este subordonata celeilalte, ce se afla pe pozitie de egalitate juridica.

1.2 analizati obiect si metoda de reglem a dr civil: prin obiect de reglem a dr civil se inteleg relatiile sociale reglement de normele acestui drept. Prin yrmare , dr civil regelement doar mari categorii de relatii sociale : raporturile patrimoniale si cele personal nepatrimoniale. Este patrimonial raportula carui continut poate fi exprimat in bani(raportul care are in continut dr de proprietate , raportul cread

de contractul de vinzare cumparare). Este nepatrimonial raportul al carui continut nu poate fi exprimat in bani.

1.3 Raporturile patrimoniale si nepatrimonialeEste patrimonial raportul al carui continut poate fi exprimat in bani. Este raport nepatrimonial raportul al carui continut nu poate fi exprimat in bani. Ambele raporturi se caracterizeaza prin faptul ca subiectele lor se afla pe pozitie de egalitate juridica sint libere in asi alege modul de comportare. Raporturile patrimoniale si personal nepatrimoniale care nu intrunesc aceste conditiinu constituie obiectl dr civil si nu pot fi regelementate de normele lui. In acest sens codul civil art 2 alin 1 dispune „Legislaţia civilă determină statutul juridic al participanţilor la circuitul civil, temeiurile apariţiei dreptului de proprietate şi modul de exercitare a acestuia, reglementează obligaţiile contractuale şi de altă natură, alte raporturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale conexe lor.”

2.capacitatea civila a persoanei juridice

1. definiti capacitatea de folosinta si de exercitiu a pers juridice: capacitatea juridical este definita ca aptitudinea de a avea si a exercita dr subiective si de asi asuma pe deplin obligatia. Capacitatea de folosinta este folosinta este aptitudinea persoanei de a avea dr si oblig civile.

2. capacitatea de folosinta a pers juridice se caracterizeaza prin generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, specialitate si legalitate. Legalitatea capacitatii de exercitiu consta in faptul ca aceasta capacitate este opera legiuitorului. Generalitatea priveste continutul capacitatii de exercitiu constind in aptitudinea abstracta a pesoanei fizice de a dobindi si exercita dr civile si de asi asuma si de a se executa obligatiile civile prin incheierea de orice act civil. Instibilitatea consta in faptul ca nimeni nu poate renunta nici in tot nici in parte la capacitatea de exercitiu.

3. notiunea si clasificarea termenilor in dr civil1.1 definiti termenile in dr civil: termenul este un eveniment viitor si sigur de care partile leaga

survenirea efectului actului juridic, momentul in care incepe sau se stinge efectul. Regulile generale de instituire de calcul, inceputul curgerii,expirarea, prelungirea sunt cuprinse in art 259-266 cod civil. Termenul poate fi clasificat dupa mai multe criterii

1.2 clasificarea temenilor in dr civil: termenii stability de lege, termenii stabilite prin acordul partilor, termenii instituite prin hotarirea judecatoreasca. Un alt criteriu de clasific a termenilor este forta lor obligatory dupa acest criteriu termenile se clasifica in imperative si dispositive. Sunt imperative termenile care nu pot fi schimbate prin acordul partilor,de exemplu termenile de prescriptie si altele asemena. Sunt dispositive termenile care, desi prevazute de lege, pot fi dchimbate prin acordul partilor. In dreptul civil, termenile pot fi determinate si nederminate. Determinat este termenul in care se cunoaste momentul nasterii si momentul stingerii lui. Nedeterminate sunt termenile in care momentul indeplinirii titlul obligatilor nu este cunoscut.

Testul 17

1 notiunea si clasificarea bunurilor

1.1 definiti bunurile si descrieti clasificarea bunurilor mobile si immobile :” bunuri mobile sunt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective si dre patrimoniale. Codul civil prevede la art 288

ca bunul poate fi mobil sau inmobil. Immobile sunt bunurile care au o asezare fixa si stabile,cum ar fi pamintul, cladiri si in genere,tot ceea ce este durabil legat de sol. Mobile sunt bunurile care nu au o seazare fixa si stabile, fiind susceptibile de deplasare de la un loc la altul fie prin el insele, fie cu concursul unei forte straine.

1.2 iportanta juridical a clasificarii bunurilor : clasificarea bunurilor in immobile si mobile prezinta si o importanta practica. Bunurile immobile, spre deosebire de cele mobile, au un regim special de circulatie. Astfel formele de publicitate se aplica doar actelor juridice privitoare la bunurile immobile pentru a fi cunoscute de parti si pentru a fi opozabile. Art. 200 alin1 cod civil prevede ca drptul de proprietate si alte dr reale a supra bunurilor immobile, grevarile acestor dr, aparitia, modificarea si incetarea lor sunt supuse inregistrarii de stat.

2. reorganizarea pers juridice prin dezmenbrare

1.1 reorganizarea prin dezmenbrare si descrieti formele ei: dezmembrarea este o operatiune juridical potrivit careia dintro persoana juridical apar 2 sau mai multe personae juridice. Dezmembrarea se face prin divizare si separare . dezmembrarea prin divizare este o operatiune in care persoana juridical isi perde calitatea de subiect de dr prin dizolvarea si se imparte in 2 sau mai mule pers juridice. Dezmembrarea prin separare este o operatiune juridica in care din componenta unei personae juridicale care nu se dizolva si nu isi perde personalitatea juridical se desprind si eau fiinta una sau mai multe personae juridice.

1.2 Procedura de reorganizare prin dezmembrare: dezmembrarea ca oparatiune juridica se produce atunci cind intre asociatii sau membrii persoanei juridice apar neintelegeri, ori cind se considera ca dezmembrarea va duce la aficientizarea activitatii prin faptul ca persoana juridical cu patrimoniu mai mic devine mai mobile, ceactionind rapind la necesitatile mediului de activitate. Legiuitorul arata ca planul dezmembrarii prin divizare si aparare se elaboreaza de organul executive, care il propune organului supreme al pers juridice pentru aprobare. Planul de dezmembrare poate include si alte prevedri importante pentru trecerea dr si oblig. In special trebuie incluse datele de identitate ela cabdidatilor pentru organele de supraveghere, organelle executive si de control ale noilor personae juridice. In planul de dezmembrare al persoanelor juridice cu scop lucrative trebuie sa se indice partea din capitolul social(participatiunea) ai fiecarui sociat detinuta in persoana juridica ce se dezmembreaza precum si participatiunea fiecarui asociat la pers juridical ce se constituie prin divizarea sau separe. Proiectul planului de dezmembrare capata valoarea juridical dupace este aprobat de organul supreme si persoanei juridice prin hotarirea adoptata cu 2/3 din nr total de voturi.

3.suspendarea permenilor prescriptiilor

1.1 sustendarea prescriptilor extinctive : suspendarea prescriptilor extinctive inseamna oprirea cursului pe timpul existentii unor anumite situatii prevazute limitative de lege, care il pun pe titularul dr in imposibilitate de a actiona. Esenta suspendarii termenului de prescriptie consta in faptul ca timpul in care exista imprejurarile ce au ca effect suspendarea termenului de prescriptie nu se ea in calcul acestui termen.

1.2cauzele de suspendare a prescriptiei extensive: inaintarea actiunii este imposibila din motive de forta majora, executarea obligatiilor este aminata creditorului sau debitorului face parte din rindul fortelor armate puse pe picior de razboi; creditorul este incapabil sau este limiat in capacitaea de exercitiu si nu are un reprezentant legal cu exceptia cazurilor in care creditorul are capacitatea de exercitiu procesuala; este suspendat actul normative care reglementeaza raportul juridic litigis;

Testul 18

1. notiunea si clasificarea bunurilor1.1 notiunea bunurilor, clasificarea bunurilor domeniului public si privat: bunul poate fi definit ca

lucru fata de care poate exista drepturi si obligatii patrimoniale si poate fi folosita in viata sociala, precum si ca dr patrimonial. Bunuri ale domeniului public sunt bunurile care apartin statului sau unitatilor adrmin teritoriale si care sunt inalienabile, insesizabile si inprescriptibile. Bunuri ale domeniului privat sunt bunurile care apartin persoanelor fizice sau pers juridice, inclusive statului si unitatilor adminstrat teritoriale. Si care sunt alienabile prescriptibile si sesizabile.

1.2 Analizati caracterile juridice ale bunului: pentru ca sa devina bun in sens juridic , un lucru trebuie sa fie util omului, sa aiba o valoare permanenta sis a fie susceptibil de apropiere, sub forma unor dr ce intra in componta unui patrimoniu, fie al unei pers fizice fie a pers juridice. Numai inn cazul in care lucrul intruneste aceste 3 calitati se poate vorbi de lucru in sensul dr civil.

1.3 In codul civil sunt principalele categorii de bunuri care fac obiectul exclusive al domeniului oublic. Bogatiile de orice natura ale subsolului spatiul aerian, apele si padurile folosite in interes public, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, caile de comunicatoe, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul al proprietatii publice.

2.dizolvarea voluntara a persoanei juridice.

1.1 dizolvarea voluntara a persoanei juridice; dizolvarea intrevine la o anumita dat la care persoana juridical nu mai poate contracta prin activitatea abisnuita. Faza dizolvarii, desi de scurta durata, cuprind anumite operatiuni care declanseaza si pregateste incetarea existentei pers juridice. In aceasta faza persona juridical isi pastreaza capacitatea civila, dar numai in masura in care este necesara indeplinirii formalitatilor de lichidare. Cel mai important in faza dizolvarii este faptul ca persona juridical nu mai poate incheia contracte c ear viza obiectul sau de activitate .

1.2 temeiurile dezvoltarii voluntare:exprimarea termenului pentru care a fost constituita . persona juridical se constituie de regula pentru o perioada nelimitata . existenta personaei juridice nu este legata de soarta asociatiilor sau a membrilor ei, deseori continuind se. realizarea scopului pentru care sa constituit persoana juridical. In literature se sustine ideea ca dizolvarea pers juridice in cazul in care este atins scopul constituirii ei este, de asemenea o dizolvare de drept si ca la data cind exista circumstantele care indica realizarea scopului sau care fac imposibila realizarea, persoana juridical trebuie sa se considere ca fiind dizolvata… iposibilitatea realizarii scopului . realizarea scopului aar putea sa devina imposibila din cauza unor perderi neasteptate (distrugerea sau perderea averei ca effect al unor calamitati naturale) in urma carora activile persoanei juridice sau redus atit, incit nu mai pot asigura activitatea normala a pers juridice.

3.prescriptia extinctive

1.1 prescriptia extinctiva : Termenul de prescripţie extinctiv este intervalul de timp, stipulat de lege, înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acţiune ori dreptul de a cere executarea silită sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularul lor.

1.2clasificarea formelor de prescriptie extintiva

Termen general de prescripţie este termenul care se aplică ori de câte ori suntem în domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive şi nu există un termen special. Termenele speciale pot fi de o durată mai mică de 3 ani sau de una mai mare de 3 ani. Art. 269 din Codul civil prevede un termen de prescripţie special de 5 ani, aplicabil viciilor în construcţie. Un alt termen de prescripţie, de 6 luni, special prevăzut de Codul civil, este cel din art.233 referitor la cazurile de nulitate a actului juridic civil.

Testul 19

1. ivoarele nescrise ale dr civil1.1 izvoarele nescrise ale dr civil: in categoria izvoarelor nescrise ale dre civil sunt clasate uzantele.1.2 Analizati izvoarele nescrise: Uzanţele sunt numite izvoare de drept civil în art. 4 din Codul civil. în

conformitate cu acest articol, uzanţa reprezintă o normă de conduită care, deşi neconsfiinţită de lege, este general recunoscută şi aplicată pe parcursul unei perioade îndelungate într-un anumit domeniu al raporturilor civile. Uzanţa reprezintă, aşadar, o normă de conduită nescrisă, emanând direct de la popor, este generală, permanentă şi recunoscută de autoritatea publică drept obligatorie.

Uzanţa se formează prin aplicarea îndelungată în viaţa socială a unei reguli de conduită, în virtutea unor deprinderi, cu convingerea general acceptată că se respectă o regulă obligatorie. Literatura de specialitate se susţine că un obicei social trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a deveni cutumă juridică, adică să aibă forţă de izvor de drept, şi anume: a) o condiţie obiectivă constând într-o practică veche şi incontestabilă; b) o condiţie subiectivă, potrivit căreia se consideră că regula respectivă are un caracter obligatoriu.

La momentul actual, din această categorie de izvoare cel mai frecvent se aplică uzanţele comerciale utilizate la reglementarea raporturilor contractuale comerciale.

2. dizolvarea fortata a pers juridice

1.1 dizolvarea fortata a pers juridice: Dizolvarea forţată intervine prin act judecătoresc. Dacă în instanţă se demonstrează constituirea viciată a persoanei juridice, insolvabilitatea ei, dacă actul de constituire nu corespunde prevederilor legii, dacă persoana juridică nu corespunde formei de organizare stabilite de lege, dacă activitatea ei contravine ordinii publice, dacă există alte condiţii, stabilite de lege, care implică di-zolvarea, persoana juridică se va dizolva şi va intra în procedura de lichidare.

1.2 Instanţa dizolvă persoana juridică dacă constituirea acesteia este viciată. Constituirea se consideră viciată în cazul în care: a) actele constitutive ale persoanei juridice nu corespund dispoziţiilor legale; b) fondatorii acesteia nu au capacitatea civilă necesară; c) fondatorii nu şi-au exprimat consimţământul în forma cerută de lege; Dizolvarea în temeiul faptului că actul de constituire nu corespunde prevederilor legii operează atunci când organul principal al persoanei juridice, ulterior constituirii, modifică actul, iar modificările contravin dispoziţiilor legale. Persoana juridică poate fi dizolvată prin hotărâre judecătorească dacă activitatea sa contravine ordinii publice. Se consideră contrară ordinii publice activitatea interzisă care, deşi nu este prevăzută în actul de constituire, este practicată de persoana juridică.

3.prescriptia extinctive

1.1 inceperea curgerii prescriptiei extintive: prescripţia începe să curgă din ziua în care apare dreptul la acţiune, când persoana a aflat ori trebuia să afle că i-a fost încălcat un drept subiectiv civil. Această regulă

îşi găseşte justificarea în faptul că, ducând la stingerea dreptului la acţiune în sens material, prescripţia nu poate să producă efecte înainte de naşterea acestui drept.

1.2 regulile speciale privind prescriptia extinctiva

Cea de-a doua regulă specială privind începutul curgerii termenului de prescripţie extinctivă se referă, de asemenea, la raporturile contractuale, dar la care nu este stipulat termenul executării obligaţiei sau în care executarea poate fi cerută oricând.

In raporturile juridice în care nu este stipidat termenul executării obligaţiei sau în care executarea poate fi cerută oricând, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data când debitorul trebuie să execute obligaţia. Cea de-a treia regulă specială privind începutul curgerii termenului de prescripţie se referă la raporturile delictuale. Codul civil prevede, la art. 272 alin. (4), că "în acţiunile

privind răspunderea delictuală, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea".