bab bilete

7/23/2019 Bab Bilete

http://slidepdf.com/reader/full/bab-bilete 1/31

1. Definirea şi specificul activităţii băncii în calitate de instituţie financiarăConform legii cu privire la institutiile financiare banca este institutia care atrage de la persoane fizice sau

juridice depozite ori echivalente ale acestora transferabile prin diferite instrumente de plata si careutilizeaza aceste mijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont sirisc.Institutia financiara este persoana juridica ce accepta depozite sau echivalente ale acestora netrasnferabile[rin nici un intrument de plata si care utilizeaza aceste mijloace pentru a acorda credite sau a face

investitii pe ptropriul cont si risc. Notiunea de avtivitate bancara defineste operatiile si tranzactiile active si pasive efectuate in aparatul bancar. Prin aparat bancar se intelege ansamblul coerent al diferitor categorii de banci care functioneazaintr-o tara raspunzind unui mod de productie si unei etape de dezvoltare social-economica.Banca moderna reprezinta un complex universal multifunctional de creditare finantare cu un largdiapazon de tranzactii si depozite ce cuprinde peste !"" denumiri. In functie de legislatia in vigoare dindiferite tari si de particularitatile activitatii practice pot fi distinse urmatoarele tipuri di investitii care secircumscriu termenului de banca universala#$- banci mixte de tip german%- versiunea britanica a bancilor universale in care filialele sint gestionate in mod descendent!- holdurile bancare

&- conglomeratele bancare japonezeIn afara de aceasta clasificare se mai utilizeaza urmatoarea#' banca cu un singur sediu(' banca cu mai multe sedii(' holdingurile bancare)in punct de vedere al functiunilor specifice si modul de participare la activitatea sistemului aparatului

bancar se clasifica#' institutie de credit' institutii conexe' institutii de reglementare si supraveghere.In activitatea bancara categoriile de banci se impart#$* banci de afaceri( %* banci de depozite +banci comerciale*(!* banci electronice( &* banci industriale.,odelele de banca pot fi#

' modelul bancii dividende( ' modelul bancii fragmentate(' modelul bancii la distanta( ' modelul bancii virtuale. alta structurare a bancilor ar fi#$* banci specializate in operatiuni de detai +operatiuni curente cu clienti*%*banci specializate in operatiuni de tip corporatie +operatiuni cu clienti mari*!* banci specializate in activitati dedicate +privat banching*&*banci specializate in activitatea de investitii financiar-bancare*banci specializate in activitatea de asigurari bancare.)in gama investitiilor conexe sistemului bancar pot fi#- fonduri de garantare a depozitelor(- societati de transfer de fonduri si decontari(- fonduri de garantare a creditelor.

In economia de piata sistemul bancar indeplineste rolul de atragere a economiei societatii si de canalizarea acestora prin procesul de acordare a creditului. Prin activitatea de colectare a resurselor financiareconcomitent cu plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor si a altor operatiuni pe piata financiara

bancile joaca rolul de intermediar intre detinatorii de capital si utilizatorii acestora.BN, este o persoana juridica publica autonoma si responsabila fata de parlamentul /,.biectul principal este de a realiza si mentine stabilitatea monedei nationale. )in legea cu privire la BN,de scris atributiile fundamentale si functiile BN,. 0liberarea licentelor se face in baza regulamentului cu

privire la licentierea bancilor.2. Principiile de organizare şi structura organizatorică a băncii comerciale în Republica Moldova

Principiile activitatii BC, sint#$* Iconstituie lucrul in limitele resurselor real existente banca trebuie sa asigure nu numai corespundereacantitativa dintre resursele proprii si suma creditelor acordate dar si sa obtina echilibrarea dintrecaracteristicile activelor bancare si specificul resurselor mobilizate.%* Independenta economica care presupune si responsabilitatea economica a bancii pentru rezultatulactivitatii sale. Independenta economica subintelege libertatea utilizarii mijlocelor proprii si resurselor

$



atrase alegerii clientilor si deponentilor utilizarii venitului.!* Consta in aceea ca relatiile bancii cu clientii sai se construiesc in baza relatiilor pe piata.&* /eglarea activitatii bancii se desfasoara prin metode economice indirecte. 1tatul determina 2regulile

jocului3 pentru BC, dar nu poate sa redea ordine.biectivul principal al BC, este maximizarea profitului si minimizarea riscului.. In calitate de administratori a bancii se considera#' membrii consiliului bancii si a comisiei de cenzuri(

' presedintele vice-presedintele contabilul sef al bancii precum si alti membri ai organului executiv(' presedintele filialei sau conducatorii altor sedii secundare imputerniciti sa incheie acte juridice innumele bancii.4iecare BC, are urmatoarele organe de administrare#$* organul suprem de conducere este adunarea generala a actionarilor 565(%* organul de conducere consiliul bancii(!* organul de control comisia de cenzura(&* organul executiv.

. !cordarea licenţei băncilor comerciale în Republica Moldova1istemul bancar al /, este format din % nivele# primul nivel este reprezentat de BN, iar al

doilea nivel apar7ine b8ncilor comerciale.Banca Na7ional8 este 9nvestit8 cu dreptul exclusiv de a elibera licen7e b8ncilor. Banca poate

desfasura :n limita licentei acordate activitatile financiare permise bancii conform art.%; din <egeainstitutiilor financiare.

B8ncile cu autoriza7ie de categoria 253 de7in un capital ce variaz8 9ntre cuantumul minim =icuantumul dublu al capitalului minim necesar. Conform autoriza7iei aceste b8nci pot efectua urm8toareleopera7iuni# acceptarea de depozite +la vedere sau 9n termen* cu sau f8r8 dob>nd8( acordarea de credite +deconsum factoring cu sau f8r8 drept de regres finan7area tranzac7iilor comerciale etc.*( 9mprumutarea defonduri cump8rarea ori v>nzarea pe cont propriu sau din contul clien7ilor +cu excep7ia subscrierii valorilor mobiliare* de instrumente ale pie7ei financiare +cecuri cambii certificate de depozit etc.* futures =i op7iunifinanciare privind valorile mobiliare =i ratele dob>nzii instrumente privind rata de schimb =i rata dob>nziititluri de valoare( prestarea de servicii de decont8ri =i 9ncas8ri( emiterea =i administrarea instrumentelor de

plat8 +c8r7i de credit sau de plat8 cecuri de c8l8torie cambii bancare etc.*( leasing financiar( prestarea de

servicii aferente creditelor( orice alte activit87i financiare permise de Banca Na7ional8 a ,oldovei. )easemenea banca cu autoriza7ia 253 poate cump8ra =i vinde bani inclusiv a valutei +de la popula7ie* precum =i poate efectua plas8ri =i s8 deschid8 conturi 2Nostro3 cu valut8 la b8ncile din /epublica ,oldovanumai pentru necesit87ile proprii.

B8ncile cu autoriza7ie de categoria 2B3 de7in un capital mai mare dec>t cuantumul dublu alcapitalului minim necesar =i mai mic dec>t cuantumul triplu al capitalului minim necesar.

5ceste b8nci conform autoriza7iei pot efectua toate opera7iunile av>nd acelea=i drepturi ca =i b8ncile cu autoriza7ie de categoria 253 =i alte opera7iuni 9n valut8 str8in8 - deschiderea conturilor curente =ide depozit persoanelor fizice =i juridice acordarea de credite servicii de decont8ri =i 9ncas8ri contracte futuresde v>nzare a valutei str8ine precum =i prestarea de servicii fiduciare p8strarea =i administrarea valorilor mobiliare =i a altor valori etc.

B8ncile cu autoriza7ie de categoria 2C3 de7in un capital mai mare dec9t cuantumul triplu al capitalului

minim necesar. 5ceste b8nci conform autoriza7iei pot efectua toate opera7iunile pe care le efectueaz8 b8ncilecu autoriza7ie de categoria 253 =i 2B3 =i alte opera7iuni ca#

- prestarea de servicii de gestionare a portofoliului de investi7ii =i acordarea de consulta7ii privindinvesti7iile(

- subcsrierea =i plasarea valorilor mobiliare orice alte activit87i financiare permise de Banca Na7ional8 a ,oldovei.

Bancile se constituie sub forma de societ87i pe ac7iuni conform legisla7iei despre societ87ile peac7iuni.

Pentru eliberarea licen7ei de a desf8=ura activit87i financiare 9n conformitate cu art.%; al <egii cu privire la institu7iile financiare se depune la Banca Na7ional8 9n modul stabilit de ea o cerere scris8 lacare se anexeaz8#

a* date despre calificarea =i experien7a administratorilor viitoarei institu7ii financiare activitatealor profesional8 din ultimii $" ani(

b* date despre capitalul viitoarei b8nci care se prevede s8 fie pl8tit(

%



c* business-planul viitoarei b8nci cuprinz9nd structura organizatoric8 tipurile de activit87ifinanciare preconizate pronosticul rezultatelor financiare pentru urm8torii ! ani etc.(

d* informa7ii privitoare la numele +denumirea* domiciliul +sediul* activitatea comercial8 sau profesional8 din ultimii $" ani =i cota de participare a fiec8rei persoane care inten7ioneaz8 s8 de7in8 lasut8 sau mai mult din ac7iunile cu drept de vot ale b8ncii. ?n scopul aplic8rii acestei prevederi asupra

persoanelor afiliate cota de participare a acestora se stabile=te prin agregarea cotelor lor(e* orice alte informa7ii prev8zute de regulamentele B8ncii Na7ionale.

?n cazul 9n care Banca Na7ional8 consider8 c8 informa7iile de baz8 s9nt insuficiente pentrueliberarea licen7ei poate cere solicitantului date suplimentare.

Cererea de eliberare a licen7ei pentru filialele =i sucursalele unei b8nci str8ine se depune de c8treaceasta 9n modul stabilit prin regulamentele B8ncii Na7ionale.

?n termen de ! luni de la data primirii cererii 9n condi7iile art.; Banca Na7ional8 o aprob8 preliminar sau o respinge aduc9nd 9n scris la cuno=tin7a solicitantului decizia s8. /efuzul de a eliberalicen78 trebuie s8 fie motivat. Ca motiv de respingere a cererii poate servi =i faptul c8 informa7ia depus8este insuficient8 pentru a se constata c8 solicitantul corespunde cerin7elor din alin.+%*.

Banca Na7ional8 elibereaz8 licen78 numai dac8 este pe deplin convins8 c8#a* banca se va conforma condi7iilor prezentei legi(

b* calificarea experien7a =i integritatea moral8 a administratorilor =i ac7ionarilor cu cotesubstan7iale corespund business-planului =i activit87ilor financiare pentru care banca va primi licen78(

c* situa7ia financiar8 a b8ncii va fi satisf8c8toare.)up8 aprobarea preliminar8 a cererii Banca Na7ional8 stabile=te urm8toarele cerin7e pentru

primirea licen7ei#a* depunerea capitalului ini7ial care nu trebuie s8 fie mai mic dec9t capitalul prev8zut(

b* angajarea de speciali=ti(c* 9ncheierea de contract cu o firm8 de audit(d* 9nchirierea sau cump8rarea de utilaj pentru efectuarea opera7iunilor bancare =i de edificii

bancare.)ac8 9n decursul unui an banca nu 9ndepline=te cerin7ele enumerate aprobarea preliminar8 a

cererii se anuleaz8.

". #$tinderea activităţii băncii în teritoriu0xist8 dou8 tipuri de gestiune a b8ncii comerciale cu multe sedii# gestiunea centralizat8 =idecentralizat8.

Gestiunea centralizată presupune limitarea absolut8 9n drepturi de decizie a filialelor cu stabilireasetului de probleme asupra c8ruia filiala poate ac7iona independent.

5vantaje#- excluderea dubl8rii func7iei(- posibilitatea de a utiliza un personal mult mai competent =i calificat pentru luarea deciziilor la nivel de

central8(- mic=orarea riscului datorit8 controlului permanent asupra filialei(- economia cheltuielilor pentru prelucrarea documentelor(- posibilitatea de a verifica 9n permanen78 activitatea filialelor =i de a planifica viitorul ei(

- posibilitatea de a transfera excesul de mijloace b8ne=ti de la o filial8 cu excedent de resurse la alta careare necesit87i +deficit de resurse* financiare.

)ezavantaje#- 9ngreuneaz8 transferul informa7iei de la filial8 la central8 9n unele cazuri gener>nd riscuri opera7ionale

+posibilit87i de erori*(- posibilitatea de pierdere a clientului datorit8 sc8derii operativit87ii deservirii lui(- monopolizarea deciziilor de central8 nu dau posibilitatea de formare a personalului competent la nivel de

filial8.Gestiunea decentralizată presupune 9nzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra unui spectru

larg de probleme l8s>nd 9n competen7a centralei doar deciziile ce prev8d strategia de dezvoltare precum=i cele implic8 riscuri financiare majore. @ot ce este pozitiv la sistemul centralizat este negativ la sistemuldecentralizat.

B8ncile au dreptul de a 9nfiin7a filiale 9n urm8toarele condi7ii#

!



- banca comercial8 care inten7ioneaz8 s8 creeze o filial8 trebuie s8 de7in8 capitalul minim necesar conform autoriza7iei eliberate =i coeficientului capitalului normativ total corelat cu activele ponderate larisc(

- banca trebuie s8 activeze minimum un an de zile dup8 acordarea autoriza7iei =i cel pu7in o dat8 s8fie supus8 controlului de la BN,(

- banca trebuie s8 9ndeplineasc8 prevederile legilor /epublicii ,oldova =i ale actelor normative bancare ale BN,(

- banca nu trebuie s8 fie obiectul aplic8rii m8surilor de sanc7ionare =i remediere din partea BN,.Banca poate deschide filiale reprezentante numai cu aprobarea prealabil8 a BN,.

filială – subdiviziune separat8 juridic dependent8 de banc8 ce desf8=oar8 toate tipurile de activit87tifinanciare sau unele din ele(reprezentanţă A subdiviziune separat8 situat8 9n afara sediului b8ncii juridic dependent8 de banc8 carereprezint8 =i ap8r8 interesele ei(oficiu secundar A subdiviziune structural8 intern8 a filialei b8ncii sub form8 de agen7ie sau punct deschimb valutar situat8 9n afara sediului filialei b8ncii care nu are bilan7 separat =i care desf8=oar8activit87ile determinate de banc8 9n conformitate cu /egulamentul privind filialele reprezentan7ele =ioficiile secundare ale b8ncilor(activităţi organizatorico-tehnice A activit87iopera7iuni tehnice de asigurare =i facilitare a activit87ilor financiare ale filialei sau ale b8ncii desf8=urarea c8rora se realizeaz8 f8r8 asumarea obliga7iilor de sinest8t8tor din numele b8ncii sau filialei.

Banca poate deschide oficii secundare dup8 notificarea BN,.,odul de organizare =i func7ionare a filialei reprezentan7ei se stabile=te 9n regulamentul filialei

reprezentan7ei iar pentru oficiul secundar - 9n regulamentul filialei 9n cadrul c8reia a fost deschis oficiulsecundar 9n regulamentul oficiului secundar respectiv sau 9n regulamentul-tip al oficiului secundar cereglementeaz8 activitatea tuturor oficiilor secundare aprobat de Consiliul b8ncii.

)enumirea filialei reprezentan7ei trebuie s8 includ8 indicarea faptului c8 este filial8 respectivreprezentan7a b8ncii care a deschis-o.

)enumirea oficiului secundar trebuie s8 con7in8 indicarea tipului acestuia +agen7ie punct deschimb valutar* =i apartenen7a la filiala concret8 9n cadrul c8reia a fost deschis.

Banca prezint8 la BN, pe suport h9rtie anual cel t9rziu p9n8 la data de $ ianuarie dup8 anul

gestionar informa7ia privind filialele reprezentan7ele =i oficiile secundare.

%. Reglementarea contopirii sau absorbţiei băncii în Republica Moldovarice contopire sau absorb7ie a b8ncilor se efectueaz8 cu permisiunea scris8 a BN,.Contopirea este procesul de reorganizare care are ca efect 9ncetarea existen7ei a dou8 sau mai multe b8nci+b8ncile contopite* 9n rezultatul c8reia este 9nfiin7at8 o nou8 banc8 +banca succesoare*.<a contopirea b8ncilor toate drepturile patrimoniale =i obliga7iile fiec8reia din b8ncile contopite trec

potrivit actului de transfer =i bilan7ului consolidat la banca succesoare. Neincluderea 9n bilan7ul consolidat =i 9n actul de transfer a unor obliga7iuni contractate angajamente =igaran7ii emise etc. a b8ncii contopite nu scute=te banca succesoare de 9ndeplinirea acestora dup89nregistrarea contopirii.5bsorb7ia este procesul de reorganizare care are ca efect 9ncetarea existen7ei unei sau mai multor b8nci

+b8ncile absorbite* =i trecerea integral8 a drepturilor =i obliga7iilor acestora la o banc8 +banca absorbant8*devenind succesor de drepturi =i obliga7ii ale b8ncii +b8ncilor* absorbite.<a absorb7ie toate drepturile patrimoniale =i obliga7iile b8ncii absorbite trec la banca absorbant8 9nconformitate cu actul de transfer =i bilan7ul consolidat.

Neincluderea 9n bilan7ul consolidat =i 9n actul de transfer a unor obliga7iuni contractate angajamente =igaran7ii emise etc. a b8ncii absorbite nu scute=te banca succesoare de 9ndeplinirea acestora dup89nregistrarea absorb7iei.>nzare unei p8r7i substan7iale din activele b8ncii valoarea c8reia constituie mai mult de $" la sut8 dinvaloarea activelor b8ncii conform bilan7ului la ultima dat8 gestionar8 se efectueaz8 cu permisiunea scris8a BN,.>nzarea unei p8r7i substan7iale din activele b8ncii ce constituie de la $" p>n8 la " la sut8 din valoareaactivelor b8ncii se efectueaz8 9n baza deciziei consiliului b8ncii.>nzarea unei p8r7i substan7iale din activele b8ncii ce constituie mai mult de " la sut8 din valoareaactivelor b8ncii se efectueaz8 9n baza deciziei adun8rii generale a ac7ionarilor.

&. 'onceptul şi structura capitalului bancar

&



'apitalul bancar desemneaz8 fondurile pe care banca le poate folosi pentru finan7area unor opera7iuni pe termen nelimitat. 4ormele capitalului bancar pot fi delimitate de modul lor de procurare#capitalul bancar în sens restrâns =i alte surse de capital bancar . 4ondurile proprii ale societ87ilor bancaresau capitalul bancar 9n sens restr>ns este forma clasic8 a capitalului bancar =i forma exclusiv8 pentrumajoritatea b8ncilor autohtone.

Capitalul bancar în sens restrâns cuprinde# capitalul social v8rsat profitul nerepartizat =ifondurile bancare proprii. 1ursele sale de constituire pot fi interne - reinvestirea profitului - sau externe -

emisiunea public8 sau privat8 de ac7iuni. Capitalul =i fondurile de rezerv8 ce se constituie pe seama profitului au un aport redus 9n formarea resurselor de creditare ale b8ncilor deoarece b8ncile fiindsociet87i pe ac7iuni formeaz8 capitalul propriu prin emisiune =i subscriere de ac7iuni. 5c7iunile b8ncilor sunt indivizibile iar banca nu recunoa=te dec>t un singur proprietar pe fiecare ac7iune.

Capitalul reprezint8 cel mai important determinant al capacit87ii de creditare a unei b8nci.1tabilirea valorii capitalului bancar se poate face 9n trei modalit87i#

la valoarea contabil8 ca diferen78 9ntre totalul activelor =i pasive ca o m8rime folosit8 pentru raportare(la valoarea de pia78 folosind cursul ac7iunilor aflate 9n circula7ie multiplicat cu num8rul acestora(la valoarea nominal8 a ac7iunilor.

(copurile c)eie ale capitalului sunt acelea de a oferi stabilitate =i de a absorbi pierderilefurniz>nd astfel o m8sur8 de protec7ie pentru deponen7i =i al7i creditori 9n cazul lichid8rii. 5stfel capitalulunei b8nci trebuie s8 posede ! caracteristici importante#

- trebuie s8 fie permanent(- nu trebuie s8 genereze cheltuieli fixe obligatorii(- trebuie s8 permit8 subordonarea legal8 fa78 de drepturile deponen7ilor =i ale altor creditori.

*. +uncţiile şi necesitatea capitalului bancar propriu/esursele b8ncii comerciale sunt constituite din resurse proprii resurse atrase =i resurse

9mprumutate. /esursele proprii ale b8ncii comerciale sunt constituite din capital subscris de ac7ionari =idin beneficiile distribuite =i 9nglobate 9n diferite fonduri de rezerv8 sau de risc plus profitul anului 9ncurs =i anilor preceden7i =i fondurile constituite de banc8. )e7inerea capitalului propriu contribuie 9n marem8sur8 la asigurarea stabilit87ii b8ncii =i a eficien7ei activit87ii ei.

)in punct de vedere al gradului de stabilitate resursele pot fi#- resurse stabile A care pot fi plasate pe termen lung constituite din capital social fondul de rezerv8

primele legate de capital social(- resurse temporare A care pot fi plasate pe termen scurt constituite din rezervele pentru pierderi la creditedividende de plat8 fonduri =i rezerve constituite temporar.

)in cauza c8 b8ncile utilizeaz8 9n afacerile sale mijloacele b8ne=ti ale depun8torilor esteimportant ca ele s8 aib8 un grad 9nalt de lichiditate adic8 s8 poat8 acoperi 9n orice moment cerereasolicitan7ilor care au depus banii la prima cerin78. ?n acest scop b8ncile trebuie s8 de7in8 capital propriu.Conform legisla7iei 9n vigoare fondurile proprii ale unei societ87i bancare sunt formate din capital propriu=i capital suplimentar. Capital prorpiu totalitatea fondurilor constituite de banc8 =i benefiicul r8mas 9n

posesia ei.Capital bancar brut reprezint8 totalitatea fondurilor D profitulCapital bancar net reprezint8 capitalul bancar brut din care se scad cheltuielile cu carater capital

+pierderile*.

Capitalul propriu al b8ncii comerciale este format din#- capitalul social(- capitalul de rezerv8(- fonduri speciale(- profit nerepartizat.<a r9ndul s8u capitalul propriu îndeplineşte trei funcţii importante#$* func7ia de protec7ie 9nseamn8 protec7ia deponen7ilor =i a creditelor b8ncii. ?n acest caz de

falimentare a b8ncii din acest fond sunt achitate toate obliga7iile fa78 de clien7ii b8ncii. 5ceasta estefunc7ia primordial8 a capitalului propriu.

%* func7ia operativ8 const8 9n asigurarea mijloacelor financiare pentru desf8=urarea acti-vit87ii b8ncii 9n mod normal. ?n cadrul acestei func7ii se asigur8 caracteristica opera7iunilor bancare 9ndependen78 de sarcinile b8ncii.

!* func7ia de reglementare se refer8 la interesul tuturor categorii de clien7i ai b8ncii pentru aasigura o func7ionare cu succes a b8ncii la respectarea legisla7iei 9n vigoare. ?ns8 la nivel teoretic acestefunc7ii difer8 de cele expuse anterior#



- protejeaz8 deponen7ii de mic=orarea gradului de lichiditate =i sporirea insolvabilit87ii b8ncii(- abordarea pierderii neprev8zute pentru a men7ine 9ncrederea c8 9n condi7ii de criz8 banca 9=i va

putea continua activitatea(- serve=te la achizi7ia cl8dirilor =i echipamentelor pentru desf8=urarea activit87ii(- serve=te ca limit8 impus8 pentru extinderea nejustificat8 a activit87ii.

)in toate cele expuse rezult8 c8 func7ia primordial8 a capitalului bancar const8 9n asigurarea

stabilit87ii b8ncii./aportarea lunar8 a nivelului fondurilor proprii de c8tre societ87ile bancare se face pe baza datelor

9nscrise 9n balan7a contabil8 a fiec8rei luni la )irec7ia 1upraveghere din cadrul BN, lu>ndu-se 9nconsiderare urm8toarele principii#

a* capitalul suplimentar va fi luat 9n considerare la calculul fondurilor proprii numai 9n condi7iile9nregistr8rii unui nivel pozitiv al fondurilor proprii (

b* datoria subordonat8 va fi luat8 9n calculul fondurilor proprii 9n propor7ie de maximum "E dincapitalul propriu =i va trebui s8 9ndeplineasc8 cumulativ urm8toarele condi7ii#

- s8 fie 9n 9ntregime angajat8(- 9n cazul datoriei subordonate - la termen scaden7a ini7ial8 trebuie s8 fie de cel pu7in ani

cunoscut fiind faptul c8 aceasta este ultima care se pl8te=te de c8tre banc8( o scaden78 nedeterminat8 ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii(

- la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual redus cu %"E pe an 9n ultimii ani anterior scaden7ei(

- contractul de credit s8 nu includ8 clauza ramburs8rii anticipate a datoriei subordonate 9n altecircumstan7e dec>t lichidarea b8ncii(

- cazul lichid8rii b8ncii datoria subordonat8 este ultima pl8tit8.Profitul care r8m9ne b8ncii va fi diferen7a dintre dob9nzile 9ncasate de banc8 +di* aferente activului

valorificat =i cele pl8tite de banc8 +dp* pentru resurse 9mprumutate.P, -'p'i/ $ di0'i $ dp

/ata rentabilit87ii capitalului propriu va fi#

Rd,

$"" xCp

P

unde / A rata rentabilit87ii capitalului propriu( P A profitul care r8m9nde b8ncii( Cp A capital

propriu./entabilitatea capitalului propriu al b8ncii cre=te direct propor7ional cu gradul de 9ndatorare al

b8ncii +CiCp*.?n consecin78 banca va trebui s8 aib8 mult mai multe datorii ceea ce implic8 mai pu7ine active

finan7ate din capitalul propriu =i deci un multiplicator al capitalului mai mare pentru a fi mai rentabil8.Cu c9t multiplicatorul capitalului este mai mare cu at9t rentabilitatea capitalului propriu este mai mare. Caurmare ponderea capitalului 9n totalul pasivului bancar scade +efectul de levier cre=te* =i deci semajoreaz8 riscul de faliment.

. #lementele constitutive ale capitalului propriu bancarCapitalul social al b8ncii se formeaz8 9n dependen78 de forma organizatorico A juridic8 a acesteia. ?ncazul c>nd banca este o 1.5. acestea se formeaz8 prin emiterea ac7iunilor ordinare =i preferen7iale. @oateac7iunile ofer8 drepturi =i obliga7iile ac7ionarului 9n func7ie de tipul ac7iunilor de7inute. )ac8 banca este osocietate cu r8spundere limitat8 atunci capitalul social se formeaz8 din cotele de participare a membrilor fondatori.

Capitalul sau fondul de rezerv8 trebuie s8 constituie nu mai pu7in de $E din valoarea capitaluluisocial al b8ncii fiind format din defalc8rile anuale din profitul net p9n8 la atingerea m8rimii prev8zute 9nstatutul b8ncii. olumul defalc8rilor este stabilit de 5dunarea 6eneral8 a 5c7ionarilor =i trebuie s8constituie nu mai pu7in de E din profitul net al b8ncii.

Profitul nerepartizat reprezint8 profitul acumulat pe parcursul perioadei de gestiune dup8impozitare =i plata dividendelor. <a sfir=itul anului de gestiune repartizarea profitului se va aproba prin

majoritatea voturilor la 5dunarea 6eneral8 a 5c7ionarilor. Profitul poate fi distribuit 9n diverse scopuri9ns8 unul principal 9l constituie repartizarea mijloacelor b8ne=ti 9n fondul de rezerv8.Capitalul social joac8 un rol important 9ncep9nd cu constituirea b8ncii =i continu9nd cu perioada

;



de func7ionare p9n8 la lichidare.

)in punct de vedere teoretic capitalul social 9ndepline=te urm8toarele func7ii#a* protejeaz8 deponen7ii 9n eventualitatea insolvabilit87ii =i lichid8rii b8ncii(

b* absoarbe pierderile neanticipate pentru a men7ine 9ncrederea astfel ca 9n condi7ii de stres banca s8-=i poat8 continua activitatea(

c* serve=te la achizi7ionarea de cl8diri =i echipamente pentru desf8=urarea activit87ii(

d* serve=te ca o limit8 impus8 +Norma CooFe* pentru expansiunea nejustificat8 a activelor.4unc7ia esen7ial8 a capitalului social este 9ns8 aceea de a asigura publicul =i autorit87ile asupra

stabilit87ii b8ncii.,8rimea capitalului social necesar constituirii unei b8nci c>t =i adecvarea capitalului fac obiectul

unor reglement8ri emise de BN,.Capitalul social este alc8tuit din totalitatea valorilor nominale a ac7iunilor emise de banc8.

5c7iunile pot fi nominale sau la purt8tor. Pentru institu7iile bancare BN, stabile=te =i actualizeaz8nivelul minim al capitalului social. B8ncile comerciale pot majora nivelul capitalului social 9n bazahot8r>rii ac7ionarilor =i cu acordul BN, utiliz>nd urm8toarele surse#

- emiterea de noi ac7iuni(- prime legate de capital r8mase dup8 acoperirea cheltuielilor legate de opera7iunile respective(- rezerve constituite din profitul net(- diferen7e din reevaluarea patrimoniului(- obliga7iuni dividende =i datorii convertibile 9n ac7iuni(- rezerve constituite din diferen7e favorabile de curs valutar conform normelor legale.Capitalul de rezerv8 spre deosebire de cel propriu se formeaz8 9n procesul activit87ii viitoare. 0l

este destinat pentru#a* acoperirea pierderilor b8ncii comerciale la opera7iunile efectuate(

b* plata dividendelor la ac7iunile privelegiate c9nd profitul nu este suficient.Prezen7a capitalului de rezerv8 asigur8 stabilitatea financiar8 a b8ncii comerciale care la r9ndul s8uinfluen7eaz8 pozitiv asupra major8rii solvabilit87ii =i reducerea riscului de faliment

3. Posibilităţi de adecvare a 'apitalului 4ormativ 5otalCapitalul normativ total include#

1uma total8 a urm8toarelor#Capitalul de gradul 9nt9iCapitalul de gradul doi,inus#Cotele de participare 9n capitalul altor b8nci care de7in licen7a B8ncii Na7ionale a ,oldovei.?n calculul capitalului normativ total se includ ac7iunile b8ncii aflate 9n circula7ie.

?ncep9nd cu !$ decembrie %"$" cuantumul capitalului social se stabile=te 9n m8rime de $"" mil. lei.?ncep9nd cu !$ decembrie %"$$ cuantumul capitalului minim necesar se stabile=te 9n m8rime de $"

mil. lei.?ncep9nd cu !$ decembrie %"$% cuantumul capitalului minim necesar se stabile=te 9n m8rime de %""

mil. lei.Banca de7ine =i men7ine capitalul de gradul I 9n m8rime nu mai mic8 dec9t cuantumul capitalului

minim necesar.Banca nu va distribui capitalul 9n cazul 9n care BN, va considera c8 distribuirea de capital va

conduce la nerespectarea de c8tre banc8 a cerin7elor prevazute la art.G alin.+%* lit.a* =i c* din <egeainstitu7iilor financiare. <a distribuirea capitalului banca trebuie s8 7in8 cont de opinia societ87ii de auditindependente asupra raportului de profit =i pierdere.

B8ncile prezint8 lunar rapoarte referitor la calculul m8rimii capitalului normativ total activelor ponderate la risc =i coeficientului suficien7ei capitalului ponderat la risc 9n conformitate cu cerin7eleactelor normative ale BN, aferente raport8rii.

16. 'riterii de stabilire a gradului de suficienţă a capitalului bancar5ctivele ponderate la risc sunt activele b8ncii =i unele conturi condi7ionale +ce reprezint8 un risc

pentru banc8* care se clasific8 9n categorii cu anumite ponderi ale riscului. Ponderea riscului atribuit8unui anumit activ sau unui cont condi7ional determin8 procentul activului dat care se sumeaz8 cu toatecelelalte active ponderate la risc pentru a determina suma total8 a activelor ponderate la risc ale b8ncii.

G



5supra conturilor extrabilan7iere +care reprezint8 un risc pentru banc8* anterior aplic8rii ponderiiriscului se aplic8 factorul de transformare creditar8 =i apoi fiecare categorie transformat8 este atribuit8unei categorii de ponderare la risc 9n conformitate cu tipul activelor sau cu tipul partenerului cu care seefectueaz8 tranzac7ia.

Coeficientul suficien7ei capitalului serve=te la evaluarea suficien7ei capitalului ponderat la riscunde capitalul normativ total reprezint8 num8r8torul iar activele ponderate la risc reprezint8 numitorul#

(uficienţa capitalului , 'apitalul normativ75otal !ctive ponderate la risc $ 166B8ncile trebuie s8 de7in8 =i s8 men7in8 coeficientul suficien7ei capitalului ponderat la risc 9n

m8rime de cel pu7in $%"E.?ncep9nd cu !" iunie %"$% b8ncile s8 de7in8 =i s8 men7in8 coeficientul suficien7ei capitalului

ponderat la risc 9n m8rime de cel pu7in $;"E.?ncep9nd cu !" iunie %"$! b8ncile s8 de7in8 =i s8 men7in8 coeficientul suficien7ei capitalului

ponderat la risc 9n m8rime de cel pu7in $H"E.?ncep9nd cu !" iunie %"$& b8ncile trebuie s8 de7in8 =i s8 men7in8 coeficientul suficien7ei

capitalului ponderat la risc 9n m8rime de cel putin %""E.5stfel pentru determinarea activelor ponderate la risc 5r toate activele bancare se calsific8 9n & categoriimari pornind de la posibilitatea de a le pierde 9n urma factorilor de risc de credit +de nerambursare* =i se

pondereaz8 cu coeficien7ii de risc "E %"E "E =i $""E dup8 cum urmeaz8#$. Categoria "E#

Numerar Conturile la BN, inclusiv rezervele minime obligatorii( Cambii de trezorerie( Partea creditelor asigurate cu depozite b8ne=ti consemnate la banca care a acordat creditul.

%. Categoria %"E#• Numerar A instrumente 9n proces de 9ncasare• >rtii de valoare de stat(• Creditele garantate de c8tre 6uvernul /, sau asigurate prin >rtii de valoare de stat(• )epozitele 9n b8ncile ,oldovei =i ale 78rilor membre ale C)0(• Plasamentele la termen mai mare de un an 9n b8ncile ,oldovei =i ale 78rilor membre ale C)0.

!. Categoria "E# 5ctivele asigurate prin prima ipotec8 reziden7ial8 9n stare de acumulare a dob>nzii( )epozitele =i plas8rile pe termen scurt 9n b8ncile altor 78ri +cu excep7ia C)0 =i /epublicii ,oldova*( 5creditivele pentru care banca poart8 r8spundere material8 9n cazul neexecut8rii.

&. Categoria $""E# @eren cl8diri utilaje( Credite curente =i f8r8 dob>nd8( 5ltele nereflectate 9n alte categorii.

@rebuie s8 7inem cont de faptul c8 b8ncile sunt din ce 9n ce mai implicate 9n opera7iuniextrabilan7iere care nu presupun utiliz8ri efective ale resurselor bancare ci numai angajamente luate de

banc8 9n favoarea ter7ilor. 5ceste angajamente 9ns8 determin8 o expunere la risc a institu7iei bancare.

5stfel pe baza unor coeficine7i de conversie se pot include la determinarea activelor ponderate la risc =iaceste opera7iuni. 1e utilizeazp urm8toarele clase de risc#- clasa de risc de %"E - scrisori de credit comercial(- clasa de risc "E - facilit87i de emitere a obliga7iunilor(- angajamente =i linii de credite mai mari de un an(- clasa de risc $""E - conven7ii de v9nzare =i r8scump8rare de active(- garan7ii de credit.

11. 4oi orientări privind adecvarea capitalului4undamentarea recunoa=terii reciproce a b8ncilor 9n condi7iile unor norme pruden7iale similare a

impus#- stabilirea unor modalit87i comune +convergente* de determinare a fondurilor proprii(

- stabilirea unor cerin7e comune privind rata de solvabilitate.4ondurile proprii sunt considerate sub dou8 ipoteze#a* nucleul dur al capitalurilor proprii +fonduri proprii de baz8* constituite din capital =i rezerve

H



legale 9nregistrate 9n bilan7ul contabil( b* elemente complementare +suplimentare* constituite din rezerve din reevaluare titluri cu durat8

determinat8 datoria subordonat8 luat8 9n calcul limitat la jum8tate din capitalul de baz8./eglementarea cunoscut8 sub numele de Norma CooFe stabile=te un raport minimal de HE 9ntre

fondurile privite 9n sens larg +nucleu dur D elemente complementare* =i activele ponderate func7ie de risc.?n mod asem8n8tor activelor sunt ponderate prin transformare 9n echivalent risc elementele situate 9nafara bilan7ului ca urmare 9n primul r>nd a dezvolt8rii opera7iunilor extrabilan7iere determinat8 de

modificarea naturii intermedierii bancare ceea ce spore=te necesitatea major8rii capitalului =i va impune9n cele din urm8 modificarea procentual8 a raportului spre cote superioare +$%E $&E $;E etc.*.

/eglementarea pruden7ial8 a b8ncii se refer8 la adecvarea fondurilor proprii la riscurile asumatefondurile proprii reprezent>nd ultimul garant al solvabilit87ii 9n fa7a ansamblului riscurilor. )e asemeneafondurile proprii reprezint8 o referin78 obligatorie pentru to7i indicatorii de performan78 datorit8 condi7ieiimperative de remunerare satisf8c8toare a ac7ionarilor. )ac8 fondurile nu sunt adaptate la nivelulriscurilor pentru un motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici m8sur8rile

performan7elor nu sunt bine st8p>nite.?n prezent este 9n desf8=urare implementarea cerin7elor noi cu privire la capital +Basel II* ele

prev8d urm8toarele modific8ri#- Cuprinderea 9n formula de adecvare a capitalului a influen7elor riscului opera7ional. Cea mai

mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de pia7a =i a celor opera7ionale. )e aceast8 evaluaredepinde volumul de capital considerat necesar pentru activitatea b8ncii. ?n conformitate cu recomand8rileComitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizat8 prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic 9n carefunc7ioneaz8 b8ncile comerciale.

- alt8 perfec7ionare 9n domeniu prive=te considerarea riscului de 7ar8 sau de companie pe bazaunui rating determinat de institu7iile specializate coeficien7ii de risc corespunz8tori fiind inclu=i 9n

procesul de agregare prin care se determin8 riscul global.- Nu 9n ultimul r>nd cre=terea transparen7ei activit87ii b8ncilor prin publicarea unui num8r sporit

de informa7ii auditate este de natur8 s8 eviden7ieze mai exact nivelul riscurilor asumate 9n func7ie de carese opera7ionalizeaz8 procedurile de adecvare a capitalului.

@otodat8 sub aspectul corespunderii cerin7elor de reglementare se va mai studia =i impactul

major8rii capitalului asupra rentabilit87ii lui +prin /0*.1ub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se vor determina posibilit87ile de acomodare cucerin7ele de adecvare a capitalului #

- restructurarea portofoliului de active (- diminuarea global8 a activului (

- majorarea capitalului prin#a* resurse proprii A cre=terea profitabilit87ii b8ncii diminuarea fondurilor neobligatorii cre=terea p8r7ii din

beneficiul nerepartizat diminuarea dividendelor achitate( b* din resurse externe A emisiune de ac7iuni convertirea datoriilor 9n ac7iuni emisiunea obliga7iunilor

subordonate etc.- consolidarea capitaluluiInteresul gestiunii bancare fa78 de analiza calit87ii capitalului bancar rezult8 din urm8toarele

motive#- adecvarea capitalului de7inut de banc8 normelor impuse de autorit87i A dup8 componentele

necesare =i dup8 cotele prestabilite de normative(- existen7a capitalului 9n volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l presteaz8 banca.5l doilea motiv este cauza apari7iei insolvabilit87ii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apari7iei st8rii de insolvabilitate pentru o banc8 la un moment dat de timp.?n practica sistemului bancar american sunt recomanda7i urm8torii indicatori de analiz8 a riscului

de capital prezenta7i 9n tabelul ce urmeaz8.@abelul %.$

8ndicatori de analiză a riscului de capitalIndicator 0xplica7ia indicatorului

J$ K

Total ctivCP )emonstreaz8 9n ce m8sur8 activele sunt acoperite de capitalul propriusau c>te din toate activele banca poate s8-=i permit8 s8 le piard8( banca

poate s8 le acopere cu capital propriu mai mult de ( $"E din activetotale(

L



J% K

e profitabil ctive

CP )emonstreaz8 procesul de utilizare a capitalului propriu adic8 raportul 9ncare activele profitabile au fost acoperite din sursele capitalului propriu+limitele se stabilesc de banc8 independent*.

J!K

totale !epozite

CP )emonstreaz8 gradul de 9ndatorare a b8ncii determin>nd raportul dintreresursele proprii =i depozitate adic8 indic8 dependen7a solvabilit87ii

b8ncii de capitalul propriu. J! cu c>t este mai mic cu at>t riscul de

insolvabilitate este mai mare.0,K 5ctive totaleCP )etermin8 gradul de 9ndatorare a b8ncii deoarece conform egalit87ii

bilan7ierea 5KCpD)atorii totale. ?n literatura de specialitate se mainume=te multiplicatorul capitalului sau efect de p9rghie

12. 'omponenţa resurselor atrase şi necesitatea lor pentru bancă0volutia de ansamblu a /B de la infiintare si pina in prezent poate fi sustinuta printr-o serie decaracteristici#' cresterea continua a resurselor si plasamentelor ' incheierea cu profit a fiecarui exercitiu financiar ce a permis asigurarea unei baze solide a programelor

proprii de dezvoltare' sustinerea economiei nationale prin intermediul procesului de creditare' asigurarea derularii activitatii de comert exterior pentru clientii bancii pentru utilizarea unor produse siservicii bancare specializate' extinderea bazei de clienti si consolidarea /B atrase de la persoanele fizice si juridice eliminindu-sedependenta de resursele clientilor bancare' consolidarea permanenta imaginei detinute prin activitatea desfasurata pina in prezent./esursele atrase reprezinta totalitatea mijloacelor banesti ce necesita rambursare fiind utilizate de catre

banca pentru realizarea operatiunilor sale operative. peratiile bancare se bazeaza pe resursele atrase fapt pentru care bancile ofera clientilor sai o gama larga de instrument in functie de#- perioada de constituire a depozitelor - concurenta existenta pe piata interbancara- structura si veniturile populatiei

- factorii economici.@otodata banca se poate imprumuta pe piata interbancara la BC sau pe piata de capital. Ponderea esentialain totalul /B o detine cele atrase care variaza mult de la o banca la alta. data cu evolutiarelatiilor de

piata structura resurselor atrase sa modificat considerabil lucru determinat de aparitia unor metode noinetraditionale de acumulare a resurselor monetare temporar libere de la persoane fizice si juridice. In

practica bancara internationala toate /5 dupa sursa de provenienta sint grupate in #' depozite' nondepozite/olul /5 se rezuma la #$Mfinantarea activitatii bancii%Mstau la baza exercitarii functiei principale a bancii si anume 5tragerea depozitelor !Mformeaza imaginea bursei..

1. Rolul depozitelor în formarea volumului de resurse atrase)epozitele sint mijloace banesti in moneda nationala sau in valuta straina puse la dispozitia bancii decatre datinatorul lor pentru pastrare cu anumite conditii. peratiunile legate de atragerea mijloacelor

banesti sub forma de depozite se numesc operatiuni de depunere.In majoritatea tarilor conturile de depozit se clasifica dupa urmatoarele criterii#IMtimpul depozitarii pina la momentul retragerii resurselor#$Mdepozite la vedere%Mdepozite la termen din care fac parte #' depozite pe @1' depozite pe @, +$- ani*' depozite pe @< + ani*

!Mdepozite de economii mijloace depuse de catre populatie in scopul pastrarii si economisirii. 5cestedepozite pot fi atit la vedere cit si la termen.IIMin functie de teoria depunatoare#

$"



$*depozite persoane fizice%*depozite persoane juridice!*depozite ale bancilor si ale altor institutii financiare.)epozite financiare atrase de la banci reprezinta resurse pe @1 care variaza de obicei intr-o zi si un an siapar ca obiect al reciprocitatii in relatiile de decontare dintre banci pe piata interbancara.IIIMin dependenta de valuta in care se face depozitul#$Mdepozite in moneda nationala

%Mdepozite in moneda strainaIMconform modului de calculare si achitare a dobinzii#$Mdepozite la vedere si conturi curente fara dobinda%Mdepozite cu dobinda.Banca deschide si inchide conturi de depozit persoanelor fizice si juridice rezidente si nerezidenteefectueaza operatii in contul deponentului cu respectarea legislatiei in vigoare. Conturile de depozit pot fideschise in conformitate cu conditii de atragere a mijloacelor banesti la tipul respectiv de depozit in oricesubdiviziune a bancii care efectueaza astfel de operatii. 5ceste operatiuni se fac la prezentarea buletinuluide identitate a deponentului.4iecare persoana fizica poate avea un nr nelimitat de conturi deschise in subdiviziunile bancii. 1einterzice deschiderea unui cont de depozit in cadrul unei subdiviziuni a bancii pe numele a mai multor

persoane. Banca plateste deponentului o dobinda in marimea si in conditiile depozitului. /ata dobinziianuale platite la soldul contului de depozit se stabileste prin dispozitia presedintelui bancii in bazadeciziei comitetului de dirijare a activelor si pasivelor bancii.Banca poate modifica in mod unilateral marimea dobinzii daca conditiile depozitului nu prevad astfel

banca anunta deponentii preventiv cu $ zile afisind informatia in oficiile sale. )obinda calculata lasoldul contului de depozit poate fi transferata la un alt cont indicat de catre deponent.Conditiile deponentului pot prevedea ca banca sa nu plateasca dobinda la soldul contului nu se calculeazadobinda la soldul depozitului termenul caruia a expirat daca conditiile depozitului nu prevad altfel. Nu secalculeaza dobinda la suma dobinzii calculate si neprimite de catre deponent daca conditiile depozituluinu prevad altfel.1e considera ca operatiuni in contul de depozit#' deschiderea contului A varsamintul initial

' eliberarea livretului de economii la deschiderea contului' efectuarea varsamintelor suplimentare' eliberarea numerarului' plata dobinzii' capitalizarea dobinzii' transferul mijloacelor banesti' eliberarea libretului de economii in schimbul celui pierdut' inchiderea contului' alte operatiuni ce tin de conturile de depozit pentru persoanele fizice sau juridice.

1". 'ategorii de resurse bancare nedepozitare$. /esursele nondepozit reprezinta resursele pe care banca le obtine sub forma de imprumut sau dinvinzarea creantelor proprii pe piata monetara sau cea a capitalului. /esursele nondepozit difera de cele

depozitare prin urmatoarele#$. Poarta caracter impersonal nu se asociaza cu un anume client fiind procurate pe piata in conditiile deconcurenta%. Initiativa atragerii acestor resurse apartine bancii./esursele nondepozit sint utilizate in special de bancile mari si constituie destul de impunatoare./esursele nondepozit se deosebesc de cele depozitare prin#a* in cazul resurselor depozitare initiativa apartine bancii

b* resursele depozitare poarta caracter persona iar cele nedepozitare A caracter nepersonalc* resursele depozitare fac parte din categoria cu amanuntul cele nedepozitare sunt angro. In categoria resurselor nedepozitare fac parte#$Mimprumuturi pe piata interbancara +credit intradaO credit overnight*%Moperatiuni /0P!Mimprumuturi pe piata euro-dolarilor A aceasta piata are centrul sau la <ondra se fac imprumuturi pinala $ an iar rata dobinzii este dependenta de rata de pe piata interbancara <IB/ &Memisiuni de hirtii de valoare

$$



Mrescontarea cambiilor A BC, vinde cambia BCentrale;Macceptul cambiei A garantarea rambursabilitatii datoriei.Pentru a spori credibilitatea banca accepta cambia incasind comision

1%. Resurse nedepozitare ac)iziţionate de la 9anca 'entralăCresitul intradaO este un credit sub forma de trageri in descoperiri de cont pe conturile de decontare ale

bancilor comerciale acordate de BN, pe parcursul zilei operationale pentru asigurarea efectuarii platilor

curente in termen garantat cu valori mobiliare amanetate BN,.Credit overnight este forma de credit acordat de BN, peste noapte bancilor pentru acoperirea deficituluide cont la sfirsitul zilei operationale precum si in scopul mentinerii rezervelor obligatorii garantat cuvalori mobiliare amanetate BN,.6aj eligibil se constituie din valori mobiliare de stat si din certificatele BN, cu termenul de la pina laL$ zile pina la scadenta inregistrate in sistemul de inscrieri in conturi +1I6* la BN, aflate in proprietatea

bancilor si care sunt acceptate ca obiect al gajului in cadrul acordarii facilitatilor permanente de creditare.<imita de creditare este suma creditelor intradaO si overnight posibila de a fi obtinuta de banca in cadrulfacilitatilor permanente de creditare.Conditii de functionare a facilitatilor permanente de creditare acordate bancilor de BN,#$Mcreditele intradaO si overnight se acorda in volum maxim de valori mobiliare rezervate de catre banca

pentru gajare BN,%Mpentru a putea banaficia de credite intradaO sau overnight banca va mentine un volum suficient devalori mobiliare in contul nr !.$ 2alori mobiliare rezervate pentru gajare BN, la obtinerea creditelor intradaO sau overnight in 1IC la BN,3!Mpe parcursul zilei operationale banca este in drept se efectueze completarea valorilor mobiliare incontul !.$ in 1IC la BN, si sau retragerea partiala a acestora cu acceptul BN,&Mvolumul valorilor mobiliare la valoarea nominala cu termenul de la pina la ! zile si cu termenul dela !; pina la L$ zile pina la scadenta treb sa depaseasca cu E si cu $"E suma creditului. Conditiile generale de acordare a creditelor intradaO si overnight sunt#' BN, acorda facilitati de creditare bancilor care au incheiat cu ea#- contract de acordare a facilitatilor permanente de creditare- contract privind participarea la 1IC al BN, si acordurile aditionale respective

- contract privind participarea la sistemul automat de plati interbancare +15PI*' in conformitate cu procedurile descrise in regulamentul cu privire la 1IC au rezervat in conturilerespective valorile mobiliare cu termenul de la pina la L$ zile pina la scadenta in volum suficient pentruobtinerea creditelor intradaO overnight.

1&. Definirea şi clasificarea operaţiunilor bancarePrin opera7iuni bancare se 9n7elege fonduri 9ncredin7ate de public opera7iunile de credit pe care le

gestioneaz8 o banc8 sau punerea la dispozi7ia clientelei a mijloacelor de plat8 =i a altor servicii bancare.?n cadrul opera7iunilor bancare se includ dou8 grupe mari#$* opera7iuni bancare fundamentale (%* opera7iuni bancare accesorii.pera7iunile bancare fundamentale A sunt acelea prin care se realizeaz8 func7ionarea pro-prie a

b8ncii adic8 func7ia de intermediar 9n opera7iunile de credit fie c8 se ac7ioneaz8 pentru a adu-naeconomiile fie c8 se ac7ioneaz8 pentru 9ntrebuin7area economiilor mobilizate. <a r>ndul lor opera7iunilefundamentale cuprind# opera7iuni pasive A acelea la care banca particip8 calitate de debitor pentru c8 ea

prime=te un credit de exemplu 9n cazul unui depozit bancar( opera7iuni active acelea la care banca particip8 9n calitate de creditor ea f8c>nd 9n acest caz o creditare de exemplu c>nd se acord8 un credit.

pera7iunile accesorii A sunt acelea 9n cursul c8rora banca nu este nici debitoare nici cre-ditoaredar asigur8 o prestare de servicii ca de exemplu serviciul de depozit 9n p8strare de titluri de valoriserviciul 9ncas8ri de titluri =i a altor documente etc. ?n timp ce opera7iunile fundamentale sunt opera7iunitipice ale activit87ii bancare =i nu pot fi efectuate 9n afara exerci7iului b8ncii nu acela=i lucru se poatespune despre opera7iunile auxiliare chiar dac8 cel mai adesea 9n practic8 sunt conexe exerci7iului activ al

b8ncii.pera7iunile active ale b8ncilor comerciale sunt opera7iuni 9n care b8ncile 9=i angajeaz8 re-sursele

9n vederea 9ndepliniri func7ionalit87ii lor statutare a ob7inerii de profit. 5ctivele =i pasivele b8nciicomerciale sunt str>ns legate 9ntre ele. 0fectu>nd opera7iunile sale b8ncile permanent contro-eaz8 stare a

pasivelor sale resurse libere costul capitalului atras =i a economiilor. )ac8 fluxul mij-loacelor b8ne=ti se

$%



mic=oreaz8 banca va fi obligat8 s8 modifice politica sa 9n domeniul opera7iunilor active s8 se dezic8 de propunerile rentabilit87ii s8 v>nd8 o parte din subdiviziuni din portofoliul s8u etc.

<a r>ndul s8u opera7iunile active se grupeaz8 9n patru grupe mari#a* opera7iuni de creditare 9n urma c8rora se formeaz8 portofoliul de credit al b8ncii(

b* de investi7ii ce constituie baza form8rii portofoliului de investi7ii(c* de decontare =i de cas8 care reprezint8 unul din serviciile oferite de banc8 clien7ilor s8i(d* alte opera7iuni.

rice opera7iune desf8=urat8 de b8ncile comerciale presupune un risc poten7ial. <a nivelul b8ncilor comerciale se desf8=oar8 trei mari tipuri de opera7iuni#

opera7iuni pasive( opera7iuni active( opera7iuni desf8=urate 9n afara bilan7ului.@oate tipurile de opera7iuni bancare presupun fluxuri de fonduri =i deci riscuri de nerambursare.pera7iunile active reprezint8 pentru b8ncile comerciale opera7iunile de utilizare a resurselor

mobilizate de c8tre institu7iile bancare sub forma atragerii de depozite a contract8rii de 9mprumuturi saudin alte surse 9n vederea 9ndeplinirii func7iilor specifice.

5=a cum se cunoa=te o banc8 are un volum de capital redus 9n raport cu totalul pasivelor sale a=a9nc>t plasamentele efectuate vor fi corelate cu resursele pe termen scurt mediu =i lung atrase.

pera7iunile pasive sunt direct corelate cu cele active. Pe de o parte din punct de vedere almaturit87ilor iar pe de alt8 parte din punct de vedere al dob>nzilor.

1*. 'reditele bancare 0 pilonul fundamental al activităţii bănciiCreditul este cunoscut 9nc8 din cele mai vechi timpuri dar sub diferite forme av9nd tot timpul un

rol important 9n economie. 5v9nd 9n vedere evolu7ia sa creditul a cunoscut trei trepte de dezvoltare maiimportante#

- treapta economiei naturale 9n care indivizii produceau bunurile necesare traiului propriu sau celmult al familiei. <a aceast8 treapt8 se disting dou8 subdiviziuni# economia familiar8 autarhic8 9n care

toate celelalte celule economice erau 9nchise =i economia de schimb 9n natur8(- treapta economiei de schimb 9n care schimburile de bunuri se fac prin intermediul monedei(- treapta economiei de credit 9n care se pun 9n circula7ie bunuri contra promisiuni de a restitui 9n

viitor aceea=i valoare. 0ste ultima =i cea mai performant8 trept8 de dezvoltare economic8 =i financiar8 aomenirii unde 9n procesul schimbului rolul esen7ial 9l au opera7iunile de credit.

5st8zi 9ns8 formele creditului au evoluat cu mare rapiditate =i se afl8 9n str9ns8 corela7ie cugradul de dezvoltare al societ87ii. 4ormele principale ale creditului cunoscute pe pia78 s9nt# creditul

bancar creditul ipotecar creditul de consum creditul obligatar.Creditul bancar ca =i moneda este o categorie economico-financiar8 creat8 pentru a servi la

rezolvarea unor probleme economice sociale sau legate de procesul de schimb. Pentru o activitate prosper8 a 9ntreprinderilor industriale =i a altor ramuri ale economiei na7ionale un rol important 9l aurela7iile de creditare =i de decontare cu b8ncile care au drept scop 9nt8rirea economiei l8rgirea producerii

solu7ionarea problemelor sociale.Creditul bancar este creditul acordat solicitan7ilor de credit de c8tre institu7iile specializate

numite institu7ii bancare sub form8 b8neasc8 9n a=a numitul comer7 de bani. Cu ajutorul lui se pune ladispozi7ia unui agent economic sau la dispozi7ia popula7iei un anumit capital pentru un timp determinat

prin care se procur8 bunuri se achit8 servicii curente sau se efectueaz8 alte pl87i. )eci creditul bancar este un schimb de moned8 condi7ionat =i desp8r7it de un interval de timp. 5 acorda cuiva un credit9nseamn8 a-i pune la dispozi7ie o sum8 de bani ce va fi rambursat8 9n viitor la o anumit8 dat8.

5stfel creditul bancar este caracterizat de un =ir de tr8s8turi specifice care includ 9n sineurm8toarele#

biectul creditului bancar este reprezentat de disponibilit87ile b8ne=ti sub form8 de moned8fiduciar8 sau moned8 scriptural8.

1ubiectele creditului bancar alc8tuiesc# creditorul A cel care acord8 creditul +banca* =i debitor A cel care prime=te =i se folose=te de credit +persoanele fizice persoanele juridice statul =i alte b8nci*.

1caden7a A momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului. <a stabilireascaden7ei b8ncile comerciale iau 9n considera7ie activitatea debitorului afacerea propriu-zis8 alte condi7ii.

$!



5stfel se stabilesc =i ratele care vor fi rambursate la scaden78. /atele pot fi rambursate 9n mod egal 9nordine cresc8toare sau descresc8toare sau 9n dependen78 de caracterul afacerii de credit.

5sigurarea creditului format din bunuri. 5cesta se stabile=te la dispozi7ia sau solicitareacreditorului sau a unui ter7 pentru a asigura 9ndeplinirea de c8tre debitor a obliga7iunii de rambursare asumei creditului achitarea dob9nzilor =i taxelor de credit.

)ob9nda. Pentru timpul care va trece 9ntre primirea sumei =i rambursarea sa beneficiarulopera7iunii va pl8ti o dob9nd8 concretizat8 9n suma de bani pl8tit8 de c8tre debitor creditorului s8u pentru

creditul acordat pe un timp determinat. rata dob9nzii este 9n str9ns8 corela7ie cu rata profitului trebuind s8fie mai mic8 dec9t aceasta.

1. #lementele definitorii ale plasamentelor bancare)in perspectiva b8ncilor plasamentele bancare reprezint8 plasarea disponibilit87ilor b8ne=ti sub

form8 de credite =i derivate ale acestora urm8rind ob7inerea unui profit cu un risc minim.5ceste plasamente se eviden7iaz8 9n pasivul bilan7ului sub forma urm8toarelor costuri#

- depozitele la vedere =i la termen(- 9mprumuturi de la Banca Central8 =i de la alte institu7ii financiare (- capital propriu.)epozitele la vedere sunt reprezentate de disponibilit87ile depuse 9n toate conturile deschise la b8nci dincare se pot efectua pl87i la cerere =i pentru care banca nu-=i rezerv8 dreptul de a solicita 9n=tiin7area scris8asupra unei viitoare retrageri de numerar.Principala calitate a acestora este elasticitatea 9n sensul c8 de7in8torii pot dispune 9n orice moment deutilizarea lor. Perioada de p8strare a banilor 9n banc8 nu este determinat8 cu exactitate regula de baz8fiind aceea c8 trebuie s8 dureze cel pu7in o zi lucr8toare. Prin cont se pot derula opera7iuni de 9ncas8ri =i

pl87i 9n numerar =i prin virament =i reprezint8 9n principiu cea mai stabil8 resurs8 a b8ncilor comerciale.Comisionul de deschidere al unui cont se percepe o singur8 dat8 indiferent de num8rul conturilor care sedeschid iar pentru opera7ii de alimentare de cont nu se percep comisioane.)epozitele la termen sunt cea mai important8 surs8 9ntre pasivele bancare. 5u scaden7a prestabilit8eventualele retrageri 9nainte de a ajunge la maturitate fiind supuse unor penaliz8ri prin dob>nzi.@oate deciziile privind plasamentele au la baz8 urm8toarele principii #a* respectarea legalit87ii

b* siguran7a plasamentelor c* asigurarea lichidit87iid* profitabilitatea?n general pia7a plasamentelor este 9mp8r7it8 9n pia7a monetar8 =i pia7a de capital. Pia7a monetar8 are maimulte segmente#- pia7a scontului- pia7a interbancar8- pia7a certificatelor de deposit- pia7a titlurilor de valoare pe termen scurt- pia7a eurovalutelor Pia7a de capital poate fi definit8 ca pia7a destinat8 investi7iilor pe termen mediu =i lung. ?ntreprinderile 9=im8resc fondurile prin v>nzarea de ac7iuni sau lu>nd 9mprumuturi bancare. )e asemenea guvernele pot

emite titluri de valoare sub forma obliga7iunilor de stat pentru care pl8tesc dob>nd8.Politica investi7ional8 a unei b8nci trebuie s8 7in8 cont de propriile obiective dar =i de modific8rile =itendin7ele mediului exterior. Printre factorii care influen7eaz8 politica investi7ional8 a unei b8nciamintim#- tendin7ele ratei dob>nzii =i infla7iei- politica economic8 a guvernului- evenimentele politice- pia7a bursier8 interna7ional8- atitudinea =i preferin7ele clien7ilor - concuren7a- dezastre naturale.

13. (ervicii de trust prestate de bănci:peraţiunile de trust +trust 9n limba englez8 9nseamn8 29ncredere3* sunt opera7iunile b8ncilor

sau ale institu7iilor financiare de gestiune a mijloacelor +bani valori mobiliare bunuri etc.* clientului =i

$&



de 9ndeplinire a unor servicii la ordinul =i 9n interesul clientului 9n baza unui contract. 5stfel deopera7iuni apar 9n practica bancar8 interna7ional8 la sf>r=itul secolul al QQ-lea 9n 1R5 ca ni=te servicii deintermediere. Rna din caracteristicile trustului este forma de administrare a propriet87ii din ordinul =i dinmijloacele profitului ob7inut 9n urma acestei gestion8ri =i reprezint8 rela7ia dintre fondatorul trustului =i

beneficiar.(ubiecţii opera7iunilor de trust sunt#

S fondatorul trustului - persoana fizic8 sau juridic8 ce dispune legal 9n proprietate de anumite

bunuri sau valori mobiliare care la r>ndul lor sunt transmise companiei de trust conformcontractului 9ncheiat(

S compania de trust - persoana juridic8 care din ordinul fondatorului ia 9n gestiune anumite active(S beneficiarul - persoana fizic8 sau juridic8 9n folosul c8reia este executat contractul 9ncheiat 9ntre

fondator =i compania de trust.1erviciile de @rust 9n ultimul timp au c8p8tat o dinamic8 9n dezvoltare deaceea unele b8nci

comerciale 9n denumirea sa includ cuv9ntul @rust. 1pectrul de servicii acordat persoanelor fizice =i juridice este diferit.

1erviciile de @rust sunt acordate persoanelor fizice se clasific8 9n ! categorii#1. repartizarea averii după moartea creatorului de 5rust ; 9n acest caz creatorul de @rust

9mputernice=te banca ca dup8 moartea sa prin testament s8 fie achitate toate impozitele datoriile =i alte pl87i obligatorii iar valoarea r8mas8 s8 fie repartizat8 succesorilor s8i +persoanele indicate 9n testament*

2. trustul e$ecutat de bancă pe parcursul vieţii creatorului de trust 0 sunt mai multe tipuri#- trustul prin testament 0 banca este obligat8 ca pe tot parcursul vie7ii creatorului de trust s8

gestioneze averea sa iar dup8 moartea sa s8 o gestioneze 9n favoarea succesorilor s8i +mo=tenitorii*- trustul de asigurare 0 9n acest caz banca e 9mputernicit8 s8 repartizeze desp8gubirea

creatorului du trust 9n favoarea mo=tenitorilor s8i. @rustul de asigurare poate avea % forme#a* participativ ; c9nd creatorul de trust singur 9-=i pl8te=te primele de asigurare

b* neparticipativ ; c9nd banca pl8te=te prime de asigurare din contul veniturilor ob7inute 9n urmagestion8rii averii creatorului de trust.

- trustul corporativ 0 atunci c9nd sunt date spre gestiune activele unei institu7iiorganiza7ii iar banca va ap8rea ca un garant 9n cazul emisiunii de obliga7iuni

- trustul în favoarea anga<aţilor 0 multe societ87i creaz8 trusturi 9n banc8 9n favoarea angaja7ilor

s8i ele pot lua forma contribu7iilor la formarea de pensii sau participarea la beneficiul companiei saucreatorului de trust 9n cazul 9n care sunt satisf8cute anumite condi7ii- trustul comunal 0 c9nd creatorul de trust este o asocia7ie locativ8- trustul instituţional 0 c9nd este creat un trust 9n favoarea unei institu7ii cu caracter non-profit

sau semi-non-profit.. funcţie de agent ; sunt o form8 specific8 a trustului +se deosebe=te de trust prin faptul c8 9n

cazul trustului banca devine proprietar al averii 9ns8 9n cazul func7iei de agent banca este pur =i simpluun executor. Persoana care ofer8 bunuri spre p8strare sau gestiune se nume=te principal iar persoana careia spre p8strare A agent. 1erviciile de agent includ# - p8strarea 9n safeuri +mijloace b8ne=ti aur tablouri* -

p8strarea obiectelor la agent cu 9ndeplinirea func7iilor active - gestiunea A crearea =i gestionarea portofoliului de investi7ii - tutel85ctualmente 9n /epublica ,oldova activeaza at>t companii de trust c>t =i b8nci comerciale ce au dreptul

de a efectua astfel de opera7iuni.B8ncile comerciale ce de7in licen7e de categoria 2B3 =i 2C3 au dreptul de a efectua opera7iuni fiduciare.B8ncile comerciale 9n afara de regulamentul men7ionat ac7ioneaz8 9n conformitate cu <egea cu privire lainstitu7iile financiare 9n baza c8reia ele au dreptul de a desf8=ura opera7iunea dat8. B8ncile comerciale potefectua opera7iuni de trust prin deschiderea departamentelor sec7iilor specializate. )e asemenea b8ncile

pot 9ndeplini func7ia de depozitar al companiei de trust numai dac8 vor define =i licen7a de depozitareliberat8 de Comisia Na7ional8 a alorilor ,obiliare. ?n acest caz banca va p8stra valorile mobiliareconform reglement8rilor 9n vigoare.

?n /epublica ,oldova b8ncile au dreptul de a presta urm8toarele servicii fiduciare#S investirea =i gestionarea fondurilor fiduciare(S depozitarea p8strarea valorilor mobiliare =i administrarea valorilor mobiliare(S primirea =i schimbarea 9n baza contractelor a bunurilor societ87ilor supuse privatiz8rii =i

administrarea ac7iunilor nou-emise(S acordarea serviciilor de consulting fiduciar.

$



26. (ervicii de consultarePe pia7a valorilor mobiliare b8ncile pot efectua =i activitate de consultan78 investi7ional8 referindu-se la

prestarea autorizat8 de servicii de consultan78 de plasament 9n valori mobiliare la cererea clientului.Conform acestui tip de licen78 banca poate presta servicii de analiz8 a pie7ei valorilor mobiliare( deanaliz8 a caracteristicilor valorilor mobiliare( de selectare a portofoliului( de evaluare a portofoliuluiinvesti7tional( de analiza8 a eficien7ei investitorilor 9ntr-o anumit8 valoare mobiliar8( de publicare astudiilor efectuate 9n domeniul respectiv etc.

5ceste tipuri de activit87i profesioniste ale pie7ei valorilor mobiliare se afl8 9nc8 9n etapa ini7ial8 pe pia7a/epublicii ,oldova din aceast8 cauz8 nu se poate face un studiu serios privitor la ele. data cu evolu7ia

pie7ei titlurilor financiare 9ns8 va ap8rea =i cererea de astfel de servicii din partea clien7ilor. 4iecare banc8trebuie s8-=i elaboreze o politic8 9n acest domeniu pentru at putea face fa78 cererii.pera7iuni cu metale pre7ioase#

Cump8rarea sau v>nzarea din nume propriu sau a clientului a metalelor pre7ioase( 5tragerea de depozite 9n metale pre7ioase din nume propriu =i din numele clientului( Plasamente 9n metale pre7ioase din nume propriu =i din numele clientului( 5cordarea serviciilor de p8strare a metalelor pre7ioase( 0valuarea metalelor pre7ioase( @ranzac7ii cu metale pre7ioase pe pia7a la termen 9n nume propriu =i pe numele clientului(

Consultarea 9n vederea plasamentului 9n metale pre7ioase.

21. (erviciile băncii comerciale pe piaţa valorilor mobiliare5ctivitate de dealer este activitatea de cump8rare a valorilor mobiliare 9n numele =i din cont propriu

pentru v9nzarea lor ulterioar8 9n scopul ob7inerii de profit. Banca 9n calitate de dealer - participant profesionist la pia7a valorilor mobiliare 9n baza licen7ei eliberate de Comisia Na7ional8 desf8=oar8activitatea de dealer pe pia7a bursier8 =i pe cea extrabursier8. Bancile comerciale 9n marea lor majoritateindeplinesc func7ia de dealer primar efectu>nd opera7iuni pe pia7a valorilor mobiliare de stat pe pia7aextrabursier8 realiz>nd tranzac7ii de v9nzare cump8rare sau acorduri /epo cu valorile mobiliare de stat.?n cadrul desf8=ur8rii activit87ii de dealer pe pia7a valorilor mobiliare banca-dealer poate cumulaactivitatea respectiv8 numai cu activitatea de broFeraj underTriting consulting investi7ional =i deadministrare a investi7iilor 9n conformitate cu actele normative 9n vigoare.<a desf8=urarea activit87ii de dealer pe pia7a valorilor mobiliare banca-dealer este obligat8#

S s8 9ndeplineasca constiincios obliga7iunile ce 7in de tranzac7iile de v>nzare-cump8rare efectuatede ea(

S s8 execute toate ac7iunile necesare pentru asigurarea efectu8rii 9n termen a decont8rilor cumijloace b8ne=ti =i a transmiterii valorilor mobiliare(

S s8 efectueze ac7iuni =i tranzac7ii 9n conformitate cu actele normative 9n vigoare. ctivitate de bro"era# este activitatea de v9nzare-cump8rare a valorilor mobiliare desf8=urat8 de broFer 9n calitate de mandatar sau de comisionar ce activeaz8 9n baza contractului de mandat sau de comision

precum =i 9n baza procurii pentru efectuarea tranzac7iilor men7ionate 9n cazul 9n care contractul nustipuleaz8 9mputemicirile mandatarului sau ale comisionarului. /espectiv banca 9n calitate de broFer -

participant profesionist la pia7a valorilor mobiliare 9n baza licen7ei eliberate de Comisia Na7ional8 poate

desf8=uraU activitatea de broFeraj.Banca 9n calitate de broFer desf8=oar8 urm8toarele opera7iuni =i tranzac7ii cu valorile mobiliare#S atrage mijloace financiare de la clien7i cu scopul de a efectua 9n numele clien7ilor investi7ii 9n

valori mobiliare(S deschide =i 7ine conturile clien7ilor 9n baza contractului de servicii de broFeraj(S efectueaz8 decont8ri privind opera7iunile cu valori mobiliare la ordinul clien7ilor =i activitatea de

determinare a obliga7iunilor reciproc livrare +transfer* a valorilor mobiliare =i mijloacelor b8ne=ti9ntre clien7i +compens8ri*(

S p8streaz8 asigur8 securitatea =i 7ine eviden7a separat8 a mijloacelor b8ne=ti ale clien7ilor s8idestinate investirii 9n valori mobiliare sau 7inute din comercializarea valorilor mobiliare(

S 9ndepline=te func7ia de de7in8tor nominal al valorilor mobiliare(S poate cumula activitatea de broFeraj 9n calitate de activitate de baz8 pe pia7a valorilor mobiliare

numai cu activitatea de dealer underTriting consulting investi7ional =i de administrare ainvesti7iilor 9n conformitate cu actele normative 9n vigoare(S administreaz8 valorile mobiliare la ordinul clien7ilor(

$;



S efectueaz8 alte opera7iuni =i tranzac7ii ce 7in de activitatea de broFer.Pentru prestarea serviciilor de broFeraj banca va 9ncasa un comision de la clien7ii s8i. ,8rimeacomisionului =i a altor 9ncas8ri =i pl87i posibile 9n leg8tur8 cu efectuarea tranzac7iilor se va indica 9ncontractul de servicii de broFeraj 9n ordinele de tranzac7ionare.5ctivitatea de underTritingInstitu7iile bancare pot activa 9n calitate de organizatori ai emisiunii de valori mobiliare +activitate deunderTriting*. ?n legisla7ia /epublicii ,oldova activitatea de underTriting se define=te ca o activitate de

mediere la emisiuni desf8=urat8 9n numele emitentului 9n vederea promov8rii ofertei publice primare =i plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului. Rn rol important pe pia7a primar8 revine b8ncilor comerciale care se comport8 ca broFeri =i comercian7i subscriind la ceea ce se nume=te noile emisiuni.Prin subscriere +underTriting* b8ncile garanteaz8 noile emisiuni ale societ87ilor pe ac7iuni private fix>nd

pre7urile =i num8rul de titluri realiz>nd astfel un c>=tig din 9ncercarea de a cump8ra ieftin =i a vindescump.?n 78rile 9nalt dezvoltate locul actual al pie7ei pentru subscrierea noilor titluri este sediul b8ncilor legat

printr-o re7ea informatizat8 at>t cu cei care public8 noile emisiuni +guverne societ87i pe ac7iuni etc.* c>t=i cu investitorii. B8ncile comerciale pot participa la subscrierea obliga7iunilor emise de guvernemunicipalit87i =i corpora7ii deoarece se presupune c8 garan7ia lor este sigur8.0misiunea valorilor mobiliare din ordinul emitentului se efectueaz8 9n trei etape#

S preg8tirea emisiunii(S primirea +r8scump8rarea* valorilor mobiliare ale emitentului(S plasarea valorilor mobiliare printre investitori.

22. Definirea= structura şi reglementarea operaţiunilor valutare ale bănciiPiata valutar8 reprezint8 pia7a pe care persoanele juridice =i fizice efectueaz8 opera7iuni de schimbvalutar.pera7iunile de schimb valutar s9nt opera7iuni de cump8rare =i v9nzare a valutei str8ine contra monedeina7ionale sau contra altei valute str8ine precum =i dup8 caz opera7iuni de cump8rare =i v9nzare acecurilor 9n valuta str8in8.,odul de efectuare a opera7iunilor de schimb valutar 9n /, se stabile=te de BN,.

Participantii autorizati ai pieţei valutare

Pe teritoriul /, activitatea ce 7ine de efectuarea opera7iunilor de schimb valutar cu reziden7i =inereziden7i este realizat8 numai de c8tre BN, b8ncile licen7iate =i unit87ile de schimb valutar.BN, efectueaz8 opera7iuni de schimb valutar 9n /, =i 9n str8in8tate 9n conformitate cu prevederilelegisla7iei 9n vigoare.B8ncile licen7iate efectueaz8 f8r8 restric7ii opera7iuni de schimb valutar 9n /, =i 9n str8in8tate 9nconformitate cu licen7ele pentru activit87i financiare eliberate de BN, conform <egii institu7iilor financiare nr."-QIII din %$ iulie $LL.Rnit87ile de schimb valutar efectueaz8 f8r8 restric7ii opera7iuni de schimb valutar 9n /, cu persoanefizice rezidente =i nerezidente 9n conformitate cu licen7ele eliberate de BN, 9n conditiile legii cu privirela reglementarea valutar8.

$peraţiunile de schi%b valutar ale rezidentilor &i nerezidentilor în 'epublica (oldovaPersoanele juridice rezidente +altele dec9t b8ncile licen7iate* efectueaz8 opera7iuni de schimb valutar cu

b8ncile licen7iate. ?n cazurile prev8zute de legisla7ia /, persoanele juridice rezidente +altele dec9t b8ncile licen7iate* pot efectua opera7iuni de schimb valutar =i cu BN,.Persoanele fizice rezidente efectueaz8 opera7iuni de schimb valutar cu b8ncile licen7iate =i unit87ile deschimb valutar.

Poziţia valutară A soldurile activelor =i obligatiunilor valutare ale b8ncii care creaza riscul obtineriiveniturilor sau al cheltuielilor suplimentare la modificarea cursurilor valutare.

ctive valutare A activele bilantiere ale b8ncii 9n valuta str8in8 =i cele 9n lei moldovene=ti atasate la cursulvalutei str8ine precum =i activele conditionale +extrabilantiere* aferente tranzactiilor care implicaconversiunea valutei str8ine.$bligatiuni valutare A obliga7iunile bilan7iere ale b8ncii 9n valuta str8in8 =i cele 9n lei moldovene=tiata=ate la cursul valutei str8ine precum =i obliga7iunile condi7ionale +extrabilan7iere* aferente tranzac7iilor care implic8 conversiunea valutei str8ine.

Poziţia valutară se consideră închisă dac8 activele valutare 9ntr-o anumit8 valut8 str8in8 s9nt egale cuobliga7iunile valutare 9n valuta respectiv8.

Poziţia valutară se consideră deschisă dac8 activele valutare 9ntr-o anumit8 valut8 str8in8 nu s9nt egale

$G



cu obliga7iunile valutare 9n valuta respectiv8. (ari%ea pozitiei valutare deschise reprezint8 diferen7a dintre suma activelor valutare 9ntr-o anumit8valut8 str8in8 =i suma obligatiunilor valutare 9n valuta respectiv8.

Poziţia valutară deschisă este lungă daca suma activelor valutare 9ntr-o anumit8 valut8 str8in8 dep8=e=tesuma obliga7iunilor valutare 9n valuta respectiv8.

Poziţia valutară deschisă este scurtă dac8 suma obliga7iunilor valutare 9ntr-o anumit8 valuta str8in8dep8=e=te suma activelor valutare 9n valuta respectiv8.

Cursul oficial semnat de c8tre conducerea B8ncii Na7ionale a ,oldovei este difuzat b8ncilor comerciale =i mass-mediei prin intermediul po=tei electronice sau prin alte mijloace 9ncep9nd cu ora$;."". Cursul oficial este disponibil pe pagina oficial8 Teb a B8ncii Na7ionale a ,oldovei 9n Internet+http#TTT.bnm.org* =i pe pagina sistemului informa7ional /euters +NB,"$*. )e asemenea cursuloficial zilnic este disponibil la telefonul 1erviciului rela7iilor cu publicul al B8ncii Na7ionale a ,oldovei.

Nici o persoan8 din afara B8ncii Na7ionale a ,oldovei nu are acces la cursul oficial 9nainte desemnarea acestuia de c8tre conducerea B8ncii Na7ionale a ,oldovei.

2. 'aracteristica operaţiunilor cone$e ale băncilor:peraţiunile 'one$e 0 sunt numite =i operaţiuni e$tra;bilanţiere ele nu sunt reflectate 9n

bilan7 p9n8 9n momentul 9n care banca nu 9nregistraz8 venituri din urma lor. 5ceste servicii sau dezvoltatmai bine 9n ultimul timp din cauza# - concuren7a bancar8 - la opera7iunile active cu c9t sunt mai riscantecu at9t este nevoie de un capital mai mare.

?n componen7a opera7iunilor conexe 9nt>lnim#- garan7iile =i cau7iunile bancare(- securizarea activelor.

6aran7ia bancar8 este un angajament scris asumat de o banc8 +banca garant8* 9n favoarea unei persoane denumit8 beneficiarul garan7iei de a pl8ti acestuia o sum8 de bani 9n cazul 9n care o alt8 persoan8 denumit8 ordonator 9n contul c8reia se emite garan7ia nu a onorat o anumit8 obliga7ie asumat8 printr-un contract sau a onorat-o defectuos fa78 de beneficiarul garan7iei. ?n 7ara noastr8 garan7ia bancar8este cel mai adesea denumit8 scrisoare de garan7ie bancar8.

)eci banca prin garan7ia bancar8 nu garanteaz8 fapte ci preia obliga7ii de plat8 cu titlureparatoriu pentru ne9ndeplinirea sau 9ndeplinirea defectuoas8 a unui angajament asumat prin contract.

?n acela=i timp obliga7ia de plat8 asumat8 de banc8 este accesorie obliga7iei debitorului principalcare s-a obligat la o anumit8 presta7ie prin contractul comercial.Prezent8 9n ansamblu garan7ia bancar8 9mbrac8 caracteristicile unui contract de garan7ie#- este un contract consensual 9ntruc>t contractul de garan7ie se formeaz8 prin acordul de voin78 al

p8r7ilor +garant =i beneficiar* f8r8 s8 fie necesar8 9ndeplinirea unor formalit87i sau remiterea unui bonobiect etc.(

- este un contract unilateral deoarece cel care se oblig8 este numai garantul +banca creditorul* beneficiarul neav>nd nici o obliga7ie fa78 de garant(

- este un contract cu titlu gratuit( - este un contract subsidiar 9ntruc>t 9nso7e=te obliga7ia principal8 +din contract*.1ecurizarea activelor accentueaz8 unele riscuri pentru investitori cel mai notabil fiind riscul pl87ii

anticipate precum =i riscul de rat8 a dob>nzii discordan7a scaden7elor =i riscul de lichiditate dac8 pia7a

este sub7ire.(ecurizarea activelor 0 const8 9n vinderea pe pia78 a unei p8r7i din activele b8ncii. 1ecurizarea poate

avea % forme#5. titlurizarea A emisiuni de 9n baza crean7elor sau datoriei debitoareB. v9nzarea de credite A const8 9n transferarea unei p8r7i din credite unor b8nci mici este efectuat8 de

b8ncile cu reputa7ie pe pia78.?n cazul securiz8rii orice opera7iune activ8 const8 din % etape#$. 9ncheierea contractului(%. onorarea obliga7iunilor.

2". Modul de organizare a decontărilor bancareRna din func7iile principale a b8ncilor comerciale const8 9n efectuarea decont8rilor la cererea

clien7ilor 9n conformitate cu care b8ncile efectueaz8 opera7iuni de decontare =i transferarea mijloacelor b8ne=ti figur9nd 9n calitate de intermediar 9n organizarea mi=c8rii mijloacelor b8ne=ti.

5chitarea este procesul de executare de debitor a obliga7iei sale iar decontarea este ultima etap8 a

$H



procesului men7ionat. )eosebim achitarea 9n sum8 deplin8 a obliga7iei pe p8r7i =i 9n conformitate cusoldul achit8rilor reciproce.

5chit8rile =i decont8rile efectuate conform mi=c8rii mijloacelor b8ne=ti prin conturile bancare f8r8 a9ntrebuin7a moneda 9n forma sa concret8 se numesc f8r8 numerar sau prin virament.

)econt8rile f8r8 numerar sunt o form8 de baz8 9n realizarea rela7iilor economice dintre agen7iieconomici.

5ctul normativ ce reglementeaz8 efectuarea transferului de credite 9n sistemul pl87ilor na7ionale

este /egulamentul cu privire la transferurile de credite 9n /, aprobat de Consiliul administrativ al BN,cu modific8rile =i complet8rile ulterioare.

1istemul decont8rilor f8r8 numerar este un mecanism de mi=care a mijloacelor b8ne=ti f8r8 numerar 9ntre subiec7ii economiei na7ionale 9n scopul realiz8rii din partea acestora a obliga7iilor sale. 5cest sistemconst8 din totalitatea elementelor componente ce asigur8 efectuarea decont8rilor f8r8 numerar acesteelemente sunt#a* instrumentele de plat8(

b* conturile bancare(c* pl87i =i decont8ri 9n diferite forme(d* principiile de efectuare a transferului de credite.

2%. :rganizarea şi desfăşurarea operaţiunilor de casă,ijloacele b8ne=ti ale economiei sunt supuse 9n permanen78 unor mi=c8ri determinate decomplexitatea fenomenelor =i proceselor economice care genereaz8 opera7ii de 9ncas8ri =i pl87i. 5cesteaau loc cu ajutorul numerarului =i a banilor de cont. )e=i circula7ia numerarului ocup8 o pondere relativredus8 +mai pu7in de $E* 9n totalul circula7iei b8ne=ti din cadrul economiei noastre na7ionale opera7iilecu numerar efectuate de c8tre b8nci prezint8 importan78 deosebit8 deoarece prin respectarea strict8 adisciplinei opera7iilor bancare cu numerar se creeaz8 premisele asigur8rii echilibrului b8nesc 9n 7aranoastr8.

?n realizarea unei circula7ii b8ne=ti judicioase un rol important 9l au unit87ile bancare operativerespectiv compartimentele de tezaur =i casierie din cadrul lor prin intermediul c8rora se efectueaz89ncas8rile =i pl87ile 9n numerar.

Compartimentul tezaur =i casierie este astfel organizat 9nc>t s8 poat8 s8 r8spund8 cerin7elor impuse

de necesitatea asigur8rii circula7iei numerarului 9n mod ra7ional =i eficient.pera7iunile de cas8 sunt opera7iuni intermediare ale b8ncii =i servesc drept baz8 pentrugestionarea fluxurilor monetare ale b8ncii 2primite3 de banc8 =i fluxurile monetare 2eliberate3 din banc8.5stfel opera7iunile de cas8 contribuie la 9ncasarea =i atragerea resurselor financiare care 9n acest caz suntopera7iuni pasive =i la plasarea mijloacelor care reprezint8 diferite tipuri de opera7iuni active.

)up8 cum am men7ionat mai sus casieria bancar8 are urm8toarele func7ii principale#$* primirea numerarului(%* verificarea numerarului(!* p8strarea numerarului(&* eliberarea numerarului =i al altor valori ale b8ncii sau ale clien7ilor s8i.

Casieriile bancare sunt gestionate de conduc8torul departamentului respectiv contabilul-=ef =i=eful de casierie din banc8 9n func7iile c8rora intr8 organizarea asigurarea func7ion8rii =i controlul

activit87ilor de casierie 9n conformitate cu prevederile normelor bancare 9n vigoare. @otodat8 ei suntobliga7i s8 asigure efectuarea corect8 =i la zi a eviden7elor operativ-contabile =i statistice 9n scopulreflect8rii 9n orice moment =i cu exactitate a existen7ei =i mi=c8rii numerarului =i a celorlalte valorigestionate de c8tre personalul casieriei. )e asemenea ei asigur8 respectarea tuturor dispozi7iilor cu privirela p8strarea =i paza numerarului =i a celorlalte valori pentru asigurarea integrit87ii acestora.

2&. #fectuarea decontărilor interbancarePia7a interbancar8 este o pia78 rezervat8 institu7iilor de credit =i b8ncii centrale pe care se

desf8=oar8 opera7iunile de creditare cu scaden7e ce merg de la %& ore p9n8 la un an. ,ajoritateaopera7iunilor apar 9n urma procesului de compensare interbancar8 sau din dorin7a de a ob7ine sau plasalichidit87i disponibile.

/ela7iile dintre b8nci se pot 9mp8r7i 9n rela7ii interbancare =i rela7ii intrabancare./ela7iile interbancare sunt rela7ii dezvoltate 9ntre b8nci diferite privite ca persoane juridice independente.?n acest caz avem urm8toarele tipuri de rela7ii#

$L



- rela7ii dintre b8nci =i banca central8 derulate prin intermediul conturilor curente deschise de b8nci la banca central8(

- rela7ii interne sau rela7ii desf8=urate 9ntre b8ncile ce apar7in aceluia=i sistem bancar derulate prinintermediul sistemului de compensare interbancar8 sau utiliz9nd rela7iile de corespondent create(- rela7ii externe dintre b8nci ce apar7in unor sisteme bancare diferite.

/ela7iile intrabancare sunt rela7ii ce au la baz8 opera7iuni desf8=urate 9ntre unit87i ce apar7in aceleia=i b8nci. 5ceste rela7ii se pot dezvolta 9n plan vertical 9ntre filiale sucursale =i oficiul central sau 9n plan

orizontal 9ntre subunit87i diferite.)econtarea reprezint8 opera7iunea prin care s9nt stinse irevocabil obliga7iile legate de transferuri

de mijloace b8ne=ti 9ntre doi sau mai mul7i participan7i =i are loc prin debitarea contului de decontare al participantului pl8titor =i prin creditarea contului de decontare al participantului beneficiar.

B8ncile efectueaz8 decont8rile interbancare 9n baza /egulamentului cu privire la sistemulautomatizat de pl87i interbancare.

/ela7iile corespondente sunt o form8 de conlucrare 9ntre b8nci bazat8 pe realizarea 9n m8sur8deplin8 a opera7iilor necesare.

B8ncile corespondent sunt b8ncile care 9n baza contractului sau alt8 form8 de 9n7elegere 9ndeplinescdispozi7iile reciproce de plat8 =i decontare prin conturile special deschise Nostro =i <oro.

Contul b8ncii noastre deschis 9n alt8 banc8 corespondent se nume=te cont corespondent 4ostro.Contul altei b8nci corespondent deschis 9n banca dat8 +noastr8* poart8 denumirea de

contcorespondent >oro./ela7iile corespondente directe sau decentralizate sunt urmate de deschiderea conturilor pe baz8 de

reciprocitate./ela7iile corespondente print-o a treia banc8 sau centralizate presupun efectuarea decont8rilor pe

conturi corespondente deschise de ei 9ntr-o a treia institu7ie financiar8.

2*. Deservirea bancară la distanţă(istem de deservire bancară la distanţă - solu7ie informatic8 pus8 la dispozi7ie de c8tre bancacomercial8 +9n continuare banc8* clien7ilor s8i ce permite de7in8torului s8 aib8 acces la distan78 lamijloacele aflate 9n contul bancar al sau 9n scopul ob7inerii de informa7ii privind starea contului bancar =ia opera7iunilor realizate efectu8rii de pl87i 9n numele =i din ordinul de7in8torului prin intermediul unei

aplica7ii informatice a unei metode de autentificare electronic8 =i al unui mijloc de comunica7ie(Deţinător - client al b8ncii +persoan8 fizic8 sau juridic8* care 9n baza contractului 9ncheiat cu bancade7ine un mecanism de autentificare 9n utilizarea sistemului de deservire bancar8 la distan78(5ranzacţie electronică A opera7iune efectuat8 9n form8 electronic8 +document electronic mesajelectronic etc.* prin intermediul sistemului de deservire bancar8 la distan78 =i protejat8 printr-unmecanism ce permite verificarea autenticit87ii integrit87ii =i non-repudierii +imposibilit87ii neg8rii*acesteia(!utentificare electronică - proces de verificare a identit87ii de7in8torului sistemului de deservire bancar8la distan78 =i a autenticit87ii tranzac7iilor electronice transmiseprimite prin intermediul acestuia printr-ometod8 care asigur8 un nivel adecvat de siguran78 privind identitatea utilizatorului =i autenticitateatranzac7iilor +ex. semn8tur8 digital8 identificator =i parol8 criptare simetric8 utilizarea cheilor de sesiunede o singur8 dat8 metode biometrice etc.*(

Mi<loc de comunicaţie - complex de mijloace tehnice =i de program interdependente destinat asigur8riischimbului de date 9ntre banc8 =i de7in8tor(4umărul de referinţă al tranzacţiei - num8r unic de identificare asociat fiec8rei tranzac7ii electronicece identific8 univoc tranzac7ia 9n cadrul unei anumite zile opera7ionale.Tipurile siste%elor de deservire bancară la distanţă)up8 func7ionalitate =i riscurile implicate sistemele de deservire bancar8 la distan78 vor fi divizate de

banc8 9n infor%aţionale +utilizate 9n scopul ob7inerii de informa7ii privind starea contului bancar =i aopera7iunilor realizate =i se caracterizeaz8 prin riscuri poten7iale de nivel jos* =i tranzacţionale +utilizate9n scopul efectu8rii de pl87i 9n numele =i din ordinul de7in8torului =i se caracterizeaz8 prin riscuri

poten7iale de nivel 9nalt*.)up8 tipul aplica7iei utilizate de de7in8tor =i al mijlocului de comunica7ie sistemele de deservire bancar8la distan78 vor fi clasificate de banc8 9n felul urm8tor#a* pc-banFing(

b* internet-banFing(c* mobile-banFing(

%"



d* phone-banFing(e* 5@,-banFing.

2. Definirea şi structura veniturilor bancare?eniturile bancare reprezint8 valorile sau sumele 9ncasate sau care urmeaz8 a fi 9ncasate din

dob9nzile aferente creditelor acordate =i altor investi7ii livr8rile de bunuri execut8rile de lucr8ri prest8rile de servicii =i din avantajele pe care banca a consim7it s8 le primeasc8 executarea unei obliga7ii

legale sau contractuale din partea tertilor sumele sub forma veniturilor excep7ionale =i a altor sumeob7inerea c8rora reprezint8 scopul activit87ii b8ncii.

Procesul de creare a veniturilor b8ncilor const8 din patru etape deosebit de importante =i anumecrearea facturarea 9ncasarea =i incorporarea.

Crearea veniturilor este momentul 9n care se constituie rezultatul ca produs al activit87iiconsumative de resurse cum ar fi# stabilirea dob>nzilor de 9ncasat de la debitori sau hot8r>rea de a vindeactive.

)acturarea const8 9n transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancar8 c8tre client deexemplu momentul acord8rii creditului.

*ncasarea constituie o etap8 9n care rezultatul v>ndut se transform8 9n bani de exemplu 9ncasareaefectiv8 a dob9nzii pentru creditul acordat sau 9ncasarea activului v>ndut.

+ncorporarea este o etap8 strict contabil8 prin care veniturile sunt 9nglobate 9n rezultatelenecesare absorbirii cheltuielilor corespondente.

)up8 natura lor veniturile bancare se divizeaz8 9n urm8toarele categorii de venituri#$. enituri din dob>nzi A se acumuleaz8 din activitatea de baz8 a b8ncii mai sunt numite =i venituri dinactivitatea opera7ional8 sau venituri procentuale. 5ceste venituri includ#

veniturile aferente dob9nzii de la creditele acordate bancilor persoanelor fizice =i juridice guvernului( veniturile aferente dob9nzii de la contul N1@/ 9n BN,( veniturile de la plas8rile la termen 9n alte b8nci( veniturile de la plas8rile 0/NI6@( venituri 9n urma 9ncas8rii dob9nzilor aferente investi7iilor 9n valori mobiliare de stat =i corporative( veniturile aferente opera7iunilor de factoring leasing financiar cambii bancare etc. 5ceste venituri se

reflect8 9n eviden7a contabil8 a b8ncii conform principiului specializ8rii exerci7iului adic8 9n momentul

calcul8rii lor f8r8 a lua 9n considera7ie momentul achit8rii efective a acestora.%. enituri neaferente dob>nzii A sunt veniturile formate 9n rezultatul desf8=ur8rii activita7iineoperationale a b8ncii din aceast8 cauz8 mai sunt numite =i venituri neopera7ionale sau veniturineprocentuale. 5ceste venituri includ veniturile formate 9n urma 9ncas8rii comisioanelor de la urm8toareletipuri de activit87i =i servicii prestate#

opera7iunile de creditare( investi7iile 9n valori mobiliare( opera7iuni cu valutele str8ine etc.

!. enituri extraordinare A sunt veniturile care apar foarte rar 9n activitatea bancar8 ele includ veniturilede la creditele care au fost anulate 9nainte =i la moment achitate. 0le mai 9ncorporeaz8 sumele primite dela organele de stat companiile de asigurari sub form8 de recuperare a pierderilor din calamit87i perturb8ri

politice accidente =i alte evenimente excep7ionale.

23. #senţa şi clasificarea c)eltuielilor bancare')eltuielile bancare reprezint8 sumele sau valorile pl8tite sau de pl8tit pentru resursele

9mprumutate sau atrase servicii primite =i lucr8ri prestate de ter7i da care beneficiaz8 banca materialeleconsumate remunerarea salaria7ilor executarea unor obliga7iuni legale sau contractuale cheltuieliexcep7ionale.

?n func7ie de sursele de intrare cheltuielile bancare se clasific8 9n#Cheltuieli aferente dob>nzilor(

Cheltuieli neaferente dob>nzilor.

Cheltuielile se determin8 7in9ndu-se cont de patru aspecte esen7iale 9n activitatea b8ncii#angajarea consumul plata 7i imputarea.

nga#area are loc 9n momentul 9n care se contracteaz8 obliga7ia b8neasc8 generatoare de pl87i sauconsumatoare de resurse. ?n cazul contract8rii unui depozit angajarea cheltuielilor intervine 9n momentul9n care s-a creat obliga7ia b8neasc8 de a rambursa depozitul inclusiv dob9nda aferent8.

%$



Consu%ul este specific utiliz8rii efective sau 2sacrific8rii3 resurselor 9n scopul satisfaceriicerin7elor activit87ii bancare. )e exemplu utilizarea depozitelor primite 9n scopul plas8rii sub form8 decredite 9n economie.

Plata const8 9n achitarea unei sume de bani ca echivalent 9n cadrul rela7iilor financiare. 5chitareaobliga7iei b8ncii fa78 de creditor reprezint8 o plat8 ca echivalent. ?n schimb plata mpozitului pe profitreprezint8 un transfer f8r8 echivalent.

+%putarea reprezint8 momentul c9nd cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor ob7inute.

Contabilitatea cheltuielilor bancare se 7ine pe feluri de cheltuieli dup8 natura lor#SCheltuieli aferente dob9nzilor(SCheltuieli neaferente dob9nzilor(S5lte cheltuieli.<a cheltuielile aferente dob9nzilor se refer8#

• sume de bani pl8tite clien7ilor sub form8 de dob9nzi fixate sau variabile(• plasamentele bancare(• dob9nzi achitate la certificatele de depozit etc.

<a cheltuielile neaferente dob9nzii se refer8#

☺cheltuieli privind remunerarea muncii(☺cheltuieli legate de prime(☺cheltuieli legate de achitarea impozitelor =i taxelor(☺cheltuieli privind plata serviciilor de consulting =i auditing etc.5lte cheltuieli#Vamenzi penalit87i sanc7iuni pl8tite de banc8(Vcheltuieli extraordinare(Vplata impozitelor =i taxelor(

Vpierderi din v9nzarea valorilor mobiliare a activelor fixe =i a altor materiale etc6. 'aracterizarea indicatorilor de performanţă bancară

Profitul constituie obiectivul fundamental al oric8rei entit87i economice inclusiv al societ87ilor bancare 9ntruc>t reprezint8 sursa c>=tigurilor de capital prin prisma major8rii capitalurilor =i fondurilor

b8ncii =i implicit a valorii ac7iunilor de7inute =i a c>=tigurilor imediate acordate ac7ionarilor sub formadividendelor. )e asemenea profitul reprezint8 principala surs8 din care b8ncile 9=i constituie fonduri derezerv8 contribuind astfel la 9mbun8t87irea capitaliz8rii b8ncii protej>ndu-le fa78 de eventualele pierderi9nregistrate in unele exerci7ii financiare.

Profitul realizat de o societate bancar8 are dou8 forme de exprimare respectiv profitul brut =i profitul net care se calculeaz8 astfel#

PR:+85@> 9R@5 , ?#485@R8 5:5!># 0 'A#>5@8#>8 5:5!>#PR:+85@> 4#5 , PR:+85@> 9R@5 0 8MP:B85@> P# PR:+85

@n sistem al indicatorilor de eficienţă aplicabil unit87ilor bancare cuprinde# 'entabilitatea activelor 'entabilitatea resurselor atrase 'anda%entul econo%icGradul de acoperire a plasa%entelor cu resurse

propriiCreditele restante în total crediteGradul de încasare a dobânzii

Profitul pe salariat ,olu%ul resurselor pe salariat

'ata profitului 'ata rentabilităţiiGradul de acoperire a cheltuielilor de

funcţionare din co%isioane &i taxe

'riterii de evaluare a performanţelor bancare.?n cazul b8ncilor indicatorul este denumit /0 +/eturn f 0WuitO* care este indicatorul

randamentului capitalului sau a fondurilor proprii =i se exprim8 prin#

$"" totale proprii4onduri

netCenit/-0 ×=

Calculat ca procent acest indicator m8soar8 randamentul procentual al fiec8rei unit87i monetarede fonduri proprii. ,aximizarea /0-ului este consecin7a utiliz8rii eficiente a tuturor resurselor b8ncii+proprii =i atrase* prin realizarea unor investi7ii de calitate.

%%



1pre deosebire de 9ntreprinderi b8ncile nu fac investi7ii mari 9n active fixe iar factorul de produc7ie principal este constituit cu prec8dere din resursele atrase =i o parte din capitalul ac7ionarilorcash =i alte fonduri.

/5 +/eturn f 5ssets* - indicatorul randamentului activelor se exprim8 prin#

$"" totale5ctive

netCenit/-5 ×=

5cest indicator m8soar8 venitul net generat de fiecare unitate monetar8 de active.)ac8 ace=ti indicatori sunt mai mari dec>t cei ai unor b8nci similare banca respectiv8 este o

banc8 performant8./andamentul fondurilor proprii este legat de randamentul activelor prin multiplicatorul fondurilor

proprii +0, A 0WuitO ,ultiplier*

$"" propriifonduri@otal

totale5ctive0, ×=

,ultiplicatorul fondurilor 0, compar8 activele cu fondurile proprii astfel c8 o valoare mare a acestuiindicator arat8 un grad mare de 9ndatorare financiar8. 0l reprezint8 at>t o m8sur8 a profitului c>t =i ariscului

(istemul de indicatori de profitabilitate bancară include 9n principal#$. rata veniturilor din dob>nzi(%. rata profitului net(!. rata utiliz8rii activelor(&. rata rentabilit87ii economice(. rata rentabilit87ii financiare(efectul de p>rghie

1. #valuarea performanţelor bancare prin rating/atingul este un cuv>nt a c8rui traducere literal8 semnific8 2evaluare3 desemn>nd 9n acela=i timp un

proces +analiza riscului* c>t =i rezultatul final al acestuia +nota*.+uncţiile care caracterizeaz8 ratingul financiar# supravegherea intereselor financiare externe ale 9ntreprinderilor na7ionale =i ale statelor pun>nd ladispozi7ie informa7ii pertinente =i cu valoare de 9n7elegere interna7ional8( alternativ8 la serviciile clasice de evaluare financiar8 =i analiz8 oferite de b8nci comerciale =i institu7iifinanciare specializate +9n special b8nci de comer7 exterior$ =i b8nci de afaceri*.5gen7iile de rating sunt un instrument de asistare a deciziei pe pia78 a investitorilor. Utilitatearatingurilor pentru investitori rezidă din cel puţin trei aspecte#$. /atingul ofer8 un univers investi7ional larg. Chiar =i investitorii ce dispun de instrumente de analiz8sofisticate nu au 9ntotdeauna resursele =i timpul de a analiza multitudinea de oportunit87i oferite pesectoare 78ri sau instrumente de credit. Permi78nd compara7ii prin criterii omogene notele l8rgescorizontul de investire.%. Introducerea unor praguri de risc. Pentru cea mai mare parte a cump8r8torilor de produse financiare

ratingurile sunt utilizate drept criteriu de achizi7ie. )e exemplu un fond de investi7ii sau un 1P poatestabili un prag minim de investi7ie 9n obliga7iuni 9n func7ie de tipul fondului gestionat =i de obiectivele de performan78 stabilite.!. /atingul serve=te la dimensionarea spread-urilor. Pe pie7ele financiare ratingul este un element-cheie 9ndeterminarea primelor de risc. Notele servesc la dimensionarea surplusului de remunerare destinatinvestitorilor 9n titluri speculative pentru compensarea pierderii poten7iale asumate. <a nivelul pie7elor financiare primele de risc sunt analizate 9n func7ie de rata dob>nzii 2f8r8 risc3 reprezentat8 de emisiunilede titluri de stat.

%!



Sistemul de rating CAMEL Sistemul de rating CAAMPL Ratingul Cromonov

2. 'onceptul de risc bancar/iscul poate fi definit ca un eveniment incert dar posibil originea lui afl>ndu-se 9n incertitudine(

este p8gubitor efectele lui o dat8 produse nu mai pot fi 9nl8turate( apare 9n procesul activit87ii umane

sociale economice politice =i 9n raportul dintre om =i natur8./iscul bancar este generat de o multitudine de opera7ii =i proceduri domeniul financiar necesit>nd

abordarea ca un complex de riscuri de multe ori interdependente put>nd avea cauze comune sau put>nd provoca 9n lan7 =i alte riscuri. 0l este 9n continu8 schimbare =i evolueaz8 9n complexitate pe l>ng8riscurile tradi7ionale ad8ug>nd ast8zi riscuri financiare riscuri opera7ionale riscuri strategice riscuri de7ar8 riscuri umane riscuri de fraud8.

Condi7iile de apari7ie a riscurilor bancare sunt determinate de manifestarea unui complex de factoricare depind de# evolu7ia general8 a economiei modific8ri legate de organizarea b8ncii adoptarea dedecizii financiare condi7iile politice =i economice iar producerea riscurilor bancare are ca rezultatdiminuarea profiturilor =i a veniturilor ac7ionarilor sau 9n ultim8 instan78 ie=irea din afaceri a b8ncii fie

prin preluarea ei de c8tre o banc8 mai puternic8 fie prin faliment potrivit teoriei bancare tipologiariscurilor diferen7iindu-se prin intensitatea de ac7iune =i consecin7ele pe care acestea le genereaz8./iscul bancar are dou8 componente# incertitudinea privind producerea unui eveniment 9n viitor( expunerea la pierdere.

)ac8 nu se manifest8 ambele componente nu putem vorbi despre risc. )e exemplu o banc8 ceacord8 un 9mprumut este confruntat8 cu incertitudinea ramburs8rii la scaden78 chiar dac8 exist8 garan7iadatorit8 posibilit87ii reducerii valorii acesteia 9n timp =isau a m8rimii costurilor de execu7ie a acesteia.Banca 9=i asum8 riscul deoarece este expus8 la incertitudine.Putem afirma c8 riscul descrie situa7iile prin care factorii externi sau interni b8ncii ac7ioneaz8 de omanier8 imprevizibil8 asupra valorii de pia78 a acesteia.Cuantificarea riscului presupune raportarea la un punct de reper numit benchmarF.?n rela7ie cu benchmarF-ul no7iunea de risc are dou8 accep7iuni#

pericolul apari7iei pierderii +doTn-side risF*( =ansa de c>=tig +up-side potential*.

. 5ipologia riscurilor bancareComitetul de 1upraveghere Bancar8 de la Basel a publicat sub titlul 2Principii de baz8 pentru

supravegherea bancar8 efectiv83 opt categorii de riscuri# riscul de credit riscul de 7ar8 =i de transferriscul de pia78 riscul ratei dob>nzii riscul de lichiditate riscul opera7ional riscul legislativ riscul dereputa7ie.

Rnele riscuri sunt noi =i se datoreaz8 formei perfec7ionate de operare prin sisteme electronice.5stfel#

- riscul opera7ional A decurge din posibile deficien7e ale func7ion8rii sau integrit87ii circuitelor prin care seefectueaz8 opera7iile fiind cu at>t mai periculoase =i greu de controlat c>nd se produc nu 9n instala7iile

proprii ale b8ncilor ci 9n conect8rile apar7in>nd clien7ilor(- riscul securit87ii opera7iilor A apare c>nd extinderea geografic8 =i posibilit87ile deschise de acces creeaz8

oportunit87i f8r8 precedent de fraude 9n defavoarea b8ncilor =i a clientelei(- riscul de reputa7ie A reprezint8 pierderea de credibilitate a b8ncilor afectate de o serie de evenimente#

defec7iunile produse 9n instala7ii sau sustragerile electronice substan7iale din conturi.5l7i speciali=ti grupeaz8 riscurile bancare 9n urm8toarele categorii#

- riscul 9nt>rzierii(- riscul puterii de cump8rare +a creditului de rambursare*(

- riscul ratei dob>nzii sau riscul de pia78 la care se mai adaug8 =i riscul portofoliului.)e asemenea riscurile pot fi clasificate dup8 urm8toarele criterii#

*n funcţie de piaţa care deter%ină apariţia riscului. exist8 dou8 categorii#Riscuri determinate de piaţa produsului= Riscuri determinate de piaţa de capital.

/ !upă criteriul activităţii bancare riscurile bancare se clasific8 9n#



- riscuri pure care apar ca urmare a activit87ii curente put>nd 9mbr8ca forma riscurilor fizice financiarecriminale =i frauduloase =i de r8spundere(

- riscuri lucrative sau speculative sunt cele care apar ca urmare a opera7iunilor prin care se 9ncearc8ob7inerea unui profit suplimentar.

". 8nstrumente şi te)nici de monitorizare a riscurilor bancarePerioada actual8 este denumit8 2era managementului de risc3 9n domeniul bancar iar

managementul riscului constituie o sarcin8 extrem de complex8 =i important8 a managementului bancarcare acoper8 planificarea strategic8 =i a capitalului managementul activelor =i al datoriilor managementulafacerilor. ?n 78rile aflate 9n tranzi7ie mediile de pia78 instabile volatile din punct de vedere economic =isuperficiale cresc semnificativ expunerea b8ncilor la risc oferind o complexitate mai mare gestion8riiriscului prin expunere la risc 9n7eleg>ndu-se valoarea tuturor pierderilor sau cheltuielilor suplimentare pecare le suport8 sau pe care le-ar putea suporta institu7ia financiar8 9n cauz8.

Componentele cheie ale managementului eficient al riscului care trebuie s8 existe 9ntre o banc8 =is8 fie evaluate de speciali=ti trebuie s8 cuprind8 urm8toarele#

- o func7ie de conducere 9ntemeiat8 la cel mai 9nalt nivel al ierarhiei de conducere a b8ncii care s8 fieresponsabil8 9n mod specific de gestionarea riscului =i de implementarea opera7ional8 a politicilor =ideciziilor formulate de Comitetul pentru active =i datorii +5<C*(

- o strategie 9ntemeiat8 clar8 =i explicit8 pentru managementul riscului =i un set de politici aflate 9ncoresponden78 cu sarcinile opera7ionale(

- existen7a unui grad corespunz8tor de formalizare =i coordonare a deciziilor strategice 9n leg8tur8 cumanagementul riscului parametrii acestuia 9n scopul exercit8rii procesului decizional la nivel opera7ionalnecesit>nd includerea pentru toate procesele de afaceri relevante(

- colectarea de date complete oportune referitoare la managementul riscului la toate procesele func7ionale=i de afaceri precum =i la alte domenii cum ar fi tendin7ele macroeconomice =i de pia78 care pot firelevante pentru managementul riscului.

?n vederea ob7inerii de profit b8ncile comerciale trebuie s8 9=i asume riscurile specifice acestui proces 9n condi7ii de pruden78 9n care s8 aib8 9n vedere respectarea cerin7elor pruden7iale impuse deautoritatea na7ional8 de reglementare justificarea expunerii la riscul asumat dimensionarea riscului astfel9nc>t pierderea produs8 prin materializarea acestuia s8 poat8 fi considerat8 normal8 pentru activitatea =i

imaginea intern8 =i extern8 a b8ncii. B8ncile trebuie s8 procedeze permanent la monitorizarea riscurilor =ia tuturor pozi7iilor din bilan7 reu=ita b8ncii 9n activitatea de monitorizare depinz>nd =i de cadrulorganizatoric adoptat care s8 u=ureze monitorizarea =i managementul riscului 9n general.

rice banc8 trebuie s8 adopte decizii corelate cu nivelul rezultatelor =i al riscurilor pe care dore=tes8 =i le asume pentru atingerea acestor niveluri cunoa=terea =i aplicarea unor m8suri cheie pentruadoptarea deciziilor viitoare privind rela7ia profit-risc constituind 9mpreun8 un obiectiv central almanagementului bancar.

ctiunile /0( în vederea %ini%izarii riscurilor în activitatea bancara5 fost solicitata prezentarea zilnica a bilantului si lichiditatii curente a bancilor cu scopul#

analizei tendintelor de retragereatragere a depozitelor monitorizarii evolutiei# lichiditatii curente a bancii structurii activelor lichide plasarilor :n bancile straine depozitelor primite de la bancile straine.

5 fost intensificat8 monitorizarea la distan78 a riscurilor aferente activit87ii de creditare a b8ncilor s-au examinat vulnerabilit87ile sistemului bancar la riscul de credit( s-au examinat rapoartele lunare aferente activit87ii de creditare a b8ncilor( s-a evaluat formarea adecvat8 a rezervelor pentru acoperirea pierderilor =i efectul acestora asupra

capitalului( s-au examinat indicatorii activelor expirate =i f8r8 dob>nd8.

%. Definirea şi modul de reglementare a lic)idităţii bancare<ichiditatea este capacitatea b8ncii de a plasa 9n active =i de a asigura 9n orice moment onorarea la

scaden78 a obliga7iilor sale de plat8.?n scopul asigur8rii unei lichidit87i =i al prevenirii crizelor 9n sectorul bancar de c8tre BN, a fost adoptat/egulamentul cu privire la lichiditatea b8ncii.



Pozi7ia lichid8 a bancii +necesarul de lichidit87i* poate fi analizat8 sub % aspecte#1 2ub aspectul cererii

S /etragerea de c8tre clien7i a banilor de pe conturile saleS 5valan=a cu cereri de credite pe care banc8 ar dori s8 le onoreze.S /ambursarea de c8tre banc8 a creditelor interbancare sau de refinan7are luate de la BNS 5chitarea impozitelor =i plata dividendelor+nccesit87i temporale previzibile*

% 2ub aspectul oferteiS Primirea depozitelor de la clien7iS 5chitarea creditelor acordate anterior S 9ncas8ri de la v9nzarea serviciilor bancareS 9nzarea activelor bancareS 9mprumuturi pe pia7a monetar8

Importan7a men7inerii unei lichidit87i bancare adecvate la fel rezid8 din func7iile acesteiaC- asigur8 desf8=urarea normal8 a activit87ii bancare prin fluidizarea procesului de intermediere bancar8(- protejeaz8 interesele clien7ilor pe de o parte =i ale ac7ionarilor pe de alt8 parte =tiut fiind faptul c8 9ncazul unor 2accidente3 c>t de mici de lichiditate impactul asupra clientelei pe calea efectelor

psihologice 9n condi7iile unei culturi bancare incipiente poate conduce la colapsul unei b8nci(

- asigur8 o capacitate rezonabil8 de rambursare a depozitelor c8tre clien7i independent de modul 9n caresunt returnate b8ncii plasamentele 9n credite =i 9n alte active +aceasta se realizeaz8 printr-o corelare optim8a maturit87ii plasamentelor cu cea a resurselor pe benzi de lichiditate*(indicatorii de lichiditate pot fi grupa7i 9n dou8 grupe#

S indicatori specifici privind lichiditatea stocat8 A pozi7ia monetar8 lichiditatea general8 detitluri de valoare pozi7ia net8 9n raport cu banca central8(

S indicatori specifici privid lichiditatea cump8rat8 A indicele pasivelor foarte lichideindicele privind componen7a depozitelor etc.

&. 4ecesitatea în resurse lic)ideC metoda de apreciere= surse= structura.,etoda resurselor +metoda utiliz8rii mijloacelor lichidei*. 5ceast8 metod8 se bazeaz8 pe % factori#

S <ichiditatea bancar8 creste c9nd cresc depozitele =i scad creditele.S <ichiditatea bancar8 scade c9nd cre=te necesitatea 9n credite =i scad depozitele.0lementele principale ale acestei metode#

S Prognozarea fluxurilor de credite =i depozite pentru o anumit8 perioad8.S 1e calculeaz8 dinamica creditelor =i depozitelor pentru aceast8 perioad8 care se va lua 9n

considerare pentru evaluarea fluxurilor de credite =i depozite.S 1e calculeaz8 excedentul sau deficitul de lichidit87i pentru perioada analizat8.

,etoda structur8rii mijloacelor.5ceast8 metod8 presupune structurarea pasivelor 9n ! p8r7i#

S Pasivele urgente+scadente* - se compun din X total8 a depozitelor scadente la zi - se ia inconsidera7ie perioada de G zile D conturile interbancarc.

S Pasive nesigure care se compun din conturile de decontare ale firmelor depozitele curente.S Pasivele stabile Y depozite la termen la care scaden7a este mai mare de ! luni certificatele de

depozite =i alte pasive cu o scaden78 mare.4iecare banc8 din experien7a anterioar8 9=i prognozeuz8 ce volum din aceste pasive structurate trebuie s8fie acoperit prin lichidit87i curente pe care banca trebuie s8 le 7in8 sau 9n conturi sau active tangibile+numerar =i conturile corespondente*.Indiferent ce metod8 care va fi aleas8 de banc8 exist8 un indicator nematematic care va ar8ta necesitateade lichidit87i a b8ncii =i anume pozi7ia ei pe pia78.5cest indicator presupune analiza urm8toarelor 9ntreb8ri#

S 9ncrederea clientului fa78 de banc8 adic8 analiza situa7iilor c9nd clien7ii b8ncii extrag de urgen78depozitele.



S 5naliza pre7ului resurselor procurate de c8tre banc8. )ac8 banca are probleme cu lichidit87i eaeste pus8 9n situa7ia de a procura resurse la un pre7 mai 9nalt dec9t cel mediu pe pia78. )ac8 banca

pl8te=te mai scump pentru resursele atrase atunci ea are probleme cu lichidit87i.S /efuzul de la credite bune. )ac8 banca refuz8 9n acordarea creditelor clien7ilor siguri ea se

confrunt8 cu lipsa de lichidit87i.S >nzarea activelor. )ac8 banca recurge frecvent la v>nzarea activelor =i aceste active sunt

v9ndute la pre7uri mai pu7in favorabile atunci banca are probleme cu gestiunea lichidit87ii.*. (trategia diri<ări lic)idităţii -prin active= pasive= mi$te/.

1e cunosc urm8toarele strategii de gestiune a lichidit87ii b8ncii#S 5sigurarea lichidit87ii prin influen7a activelor S 1tructurarea resurselor atrase pentru rezolvarea problemelor lichidit87iiS 6estiunea mixt8

Prima metod8 este cea mai recunoscut8 datorit8 simplit87ii sale. 0sen7a ei const8 9n acumularea activelorlichida sub forma de mijloace b8ne=ti =i titluri mobiliare lichide. ?n cazul apari7iei necesit87ii activeleacumulate suni utilizate +v9ndute* p9n8 aceast8 necesitate este acoperit8. 5ceast8 strategic mai este numit8=i strategia transform8rii activelor. Pentru a utiliza aceast8 metod8 activele lichide ale b8ncii trebuie s8

posede urm8toarele caracteristici#

S s8 aib8 pia7a proprie necesar8 pentru transformarea lor rapid8 9n mijloace b8ne=tiS s8 aib8 pre7uri destul de stabile adic8 pia7a trebuie s8 asimileze activele propuse f8r8 a

mic=ora pre7ul eiS trebuie s8 fie u=or transmisibile adic8 banca trebuie s8 fie sigur8 c8 9-=i va recupera cel

pu7in banii investi7i 9n ele5 doua metod8 presupune 9mprumuturi de active lichide 9n cantit87i necesare pentru acoperirea integral8 acererii de lichiditate. 5ceast8 strategie mai este denumit8 =i strategia lichidit87ii procurate. In cazul 9n careapare o cerere exagerat8 de lichiditate atunci hanra va propune un pre7 din ce 9n ce mai ridicat p9n8 nu va

procura mijloace lichide necesare. )e aceea aceast8 sltategie este considerat8 destul de riscant8 bancanefiind 9n stare s8 prognozeze nivelul dob9nziloi pe care ea va fi nevoit8 s8 le pl8teasc8 pentiu procurarealichidit87ilor. )e obicei necesit87ile stringente de lichidit87i apar la banc8 ce are probleme financiare.

Clien7ii ei afl9nd c8 banca 9ncearc8 s8 procure mijloace pentru a se asiguia vor extrage numerarul de peconturiile sale ceea ce va duce la sporirea cererii de lichidit87i.

Posibilităţi de procurare a lichidităţii sunt3- 9mprumuturi de la banca central8- v9nzarea titlurilor mobiliare lichide cu condi7ia r8scump8r8rii loi +lombardarea /0P* altor b8nci sau la

banca central8- emisiunea certificatelor de depozii =i plasarea lor la alte b8nci autorit87i publice =i marele corporalii -termenul de scaden78 a acestor certificate poate varia de la c9tcva zile pin> la c9teva luni la o dobind8convenit8 9ntre banca emitent =i creditor.- atragerea depozitelor inclusiv pe pia7a eurovalutelor de la marile corporalii =i b8nci str8ine cu o dobtnd8convenit8 9n func7ie de cererea =i oferta pe pia7a monetar8 interna7ional8 =i un termen de scaden78 de lac9leva zile la c9teva luni

- refinan7area de la banca central8 care este cea mai rapid8 metod8 dar cere de la banc8 respectarea unorcondi7ii destul de stricte. ,ajoritatea acestor 9mprumuturi se acord8 pe un termen foarte scurt +l-G* zile.

. 4ecesitatea constituirii rezervelor minime obligatorii 'ezervele obligatorii +/* sunt disponibilit87i b8ne=ti ale b8ncilor 9n lei moldovene=ti +,)<* =i valut8liber convertibil8 +<C* men7inute 9n conturi deschise la BN,.

/aza de calcul o constituie soldul mediu zilnic pe perioada de urm8rire a mijloacelor atrase din conturilede depozit =i alte pasive similare supuse rezerv8rii din clasa II Zbliga7iuniZ din bilan7urile b8ncii. 1oldulmediu zilnic pe perioada de urm8rire se determin8 lu9nd 9n calcul num8rul de zile calendaristice din

perioada de urm8rire. Perioada de ur%ărire este intervalul de timp pentru care se determin8 baza de calcul. Perioada de %enţinere este intervalul de timp 9n care trebuie men7inut 9n conturile deschise la BN,nivelul stabilit al rezervelor obligatorii.

0ivelul stabilit al rezervelor obligatorii reprezint8 produsul dintre baza de calcul =i norma rezervelorobligatorii.



0ivelul efectiv al rezervelor obligatorii reprezint8 mijloacele b8ne=ti de facto men7inute 9n contulrespectiv indicat de BN,.

4xcedentul de rezerve în cont la /0( reprezint8 suma care dep8=e=te nivelul stabilit al rezervelorobligatorii 9n unul din conturile de men7inere a rezervelor la BN,.

+nsuficienţa 5deficitul6 de rezerve reprezint8 suma insuficient8 p9n8 la acoperirea nivelului stabilit alrezervelor obligatorii 9n unul din conturile de men7inere a rezervelor la BN,.?n /epublica ,oldova societ87ile bancare sunt obligate s8 constituie rezervele minime obligatorii 9n

conturi la B.N.,. 9n func7ie de nivelul depozitelor atrase. Nivelul prev8zut al rezervelor minime obligatorii se determin8 ca produs 9ntre baza de calcul =i ratarezervelor obligatorii.Baza de calcul poate prezenta dou8 ipostaze 9n func7ie de obiectivele politicii monetare#S nivelul primar al bazei de calcul 9l constituie nivelul elementelor de pasiv asupra c8rora se aplic8rata rezervelor minime obligatorii(S nivelurile marginale ale bazei de calcul A le constituie nivelurile medii 9n perioada de observarecare dep8=esc nivelul primar =i asupra c8rora se aplic8 ratele marginale ale rezervelor obligatorii.Perioada de observare +intervalul pe care se determin8 baza de calcul* o constituie intervalul cuprins 9ntredata de %& a lunii precedente =i data de %! a lunii curente.

3. Principiile de gestiune a lic)idităţii bancareRna dintre cele mai prestigioase institu7ii din domeniul supravegherii riscurilor bancare A BanF forInternational 1ettlements +BI1* A a emis prin intermediul Comitetului de 1upraveghere bancar8 de laBasel un set de principii care ar trebui s8 stea la baza managementului lichidit87ii organiza7iilor bancare.

Principiile de cuantificare şi gestionare a licdităţii elaborate de Comitet# Principiul 1# 4iecare banc8 trebuie s8 posede o strategie pentru managementul operativ al lichidit87ii.5ceast8 strategie trebuie s8 fie comunicat8 9n interiorul b8ncii comerciale.

Principiul 7# Comitetul de direc7ie al b8ncii trebuie s8 aprobe stategia =i politicile referitoare lamanagementul lichidit87ii. Comitetul de direc7ie trebuie de asemenea s8 se asigure c8 se desf8=oar8 oactivitate corespunz8toare de c8tre conducerea executiv8 9n domeniul monitoriz8rii =i controlului risculuide lichiditate. Comitetul de direc7ie trebuie informat at>t 9n mod regulat asupra lichidit87ii b8ncii c>t =iimediat ce apar modific8ri esen7iale 9n lichiditatea curent8 sau cea previzional8.

Principiul 8# 4iecare banc8 trebuie s8 de7in8 o structur8 de management cu rol de implementare efectiv8 astrategiei de lichiditate. ?n cadrul acestei structure trebuie s8 se implice permanent membrii conduceriiexecutive. 5ce=tia trebuie s8 se asigure c8 lichiditatea este gestionat8 adecvat iar procedurile =i politicilecorespunz8toare sunt create pentru controlul =i limitarea riscului lichidit87ii. B8ncile trebuie s8 stabileasc8=i s8 revad8 periodic limitele nivelurilor pozi7iilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timp.

Principiul 9# banc8 ar trebui s8 de7in8 un sistm informa7ional adecvat pentru m8surarea monitorizareacontrolul =i raportarea riscului de lichiditate. /apoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direc7ieconducerii b8ncii =i altor personae cu rol 9n managementul lichidit87ii.

"6. Definirea= principiile şi importanţa supraveg)erii bancare

1upravegherea bancar8 este sistemul de p>rghii =i modele decizionale pe care le utilizeaz8 statul pentru agaranta stabilitatea sistemului financiar.2arcinile supravegherii bancare sunt#

garantarea echilibrului sectorului bancar pentru a spori =i sprijini cre=terea economic8 a 78rii(

ap8rarea depun8torilor care-=i depun mijloacele la banc8.

cre=terea concuren7ei 9n sectorul bancar =i astfel 9mpiedicarea concentr8rii puterii economice doar

9n unele m>ini. majorarea eficien7ei activit87ii bancare precum =i 9mp8r7irea corect8 a creditelor 9n economie.

2copul supravegherii este de a asigura sănătatea sectorului bancar)raghi +$LLL* define=te aceast8 s8n8tate prin ! tr8s8turi#

flexibilitatea A sistemul se adapteaz8 eficient la modific8rile rapide ale mediului economic

rezisten7a A sistemul continu8 s8 func7ioneze chiar 9n condi7ii de =ocuri economice



stabilitatea intern8 Asistemul nu genereaz8 el 9nsu=i =ocuri economice majore care s8 conduc8 la o

criz8 financiar8.2upravegherea în 'epublica (oldova5ctivitatea b8ncii comerciale este supravegheat8 de c8tre BN, ca autoritate a pie7ii bancare sub %aspecte#

5spectul legalit87ii opera7iilor efectuate de banc8 aspectul juridic care impune tipurile de

opera7ii efectuate mecanismul efectu8rii lor structura =i organizarea activit87ii bancare. 5spectul stabilit87ii financiare a b8ncii prin care se impun norme financiare de existen78 a b8ncii

respectarea c8rora va garanta stabilitatea ei financiar8 9n viitor.

(ecanis%ele aplicate de supravegherea activităţii bancare ,ecanismul legislativ elaborarea de norme regulamente instruc7iuni obligatorii c8tre executare

de c8tre b8ncile comerciale. ,ecanismul de licen7iere 9nzestrarea cu anumite drepturi =i obliga7iunea b8ncilor prin acordarea

de autoriza7ie. ,ecanismul de verificare =i control prin care se determin8 corespunderea opera7iilor efectuate de

banc8 cerin7elor legale."1. Restricţiile privind activitatea băncii comerciale

2iste%ul de restricţii cu privire la activitatea băncii co%erciale /estric7ii cu privire la suficien7a capitalului

G2C : C0T;risc nu %ai %ic de 17< /estric7ii cu privire la limita de lichiditate

Principil + : T=;PT= - nu %ai %are de 1 Principiul ++ : =;tot – nu %%ai %ic de 7><

/estric7ii cu privire la riscul asumat +limitarea inclusiv a riscului de credite*

/estric7ii cu privire la implicarea 9n opera7iuni frauduloase +sp8larea banilor*

/estric7ii de ordin general +fiscal judiciar* 'estricţiile transcrise în =egea instituţiilor financiare

5rt. %H +$* B8ncile s9nt obligate s8 respecte urm8toarele limite maxime prev8zute de Banca

Na7ional8# a* indicii maximi =i pozi7iile care urmeaz8 s8 fie respectate de c8tre banc8 cu privire la activelesale la activele ponderate la risc la elementele extrabilan7iere =i la diferite categorii decapital =irezerve( b* suma maxim8 a creditelor acordate =i contractate raportat8 la capitalul reglementat pe careo banc8 are dreptul s8 o acorde unei persoane sau unui grup de persoane aflate 9n rela7ii specialecu banca(

c* suma maxim8 a creditelor acordate =i contractate raportat8 la suma total8 a creditelor b8nciide care pot beneficia $" cei mai mari debitori +inclusiv grupurile de persoane aflate 9n rela7iispeciale cu banca*.

+%* Conform regulamentelor B8ncii Na7ionale b8ncile trebuie s8 respecte cerin7ele privind#

a* suma minim8 a resurselor lichide( b* suma total8 maxim8 de investi7ii 9n imobil sau categoriile specifice ale acestora( c* clasificarea =i evaluarea activelor precum =i provizioanele specifice de risc ce trebuie f8cute

pe baza unor astfel de clasific8ri =i evalu8ri pentru acoperirea eventualelor pierderi( d* acordarea unor anumite tipuri =i forme de credite =i investi7ii( e* armonizarea termenelor =i dob9nzilor la active =i pasive(

f* pozi7iile neasigurate 9n valut8 str8in8 metale pre7ioase sau pietre pre7ioase ce dep8=esc oanumit8 limit8. g* transparen7a structurii de proprietate a b8ncii =i de control asupra b8ncii prin ob7inerea



acumularea de7inerea =i actualizarea informa7iilor cu privire la ac7ionari +beneficiarii efectivi*( h* externalizarea activit87ilor de importan78 material8( i* sistemele de control intern.

"2. (uspendarea activităţii bancare= cauze şi mecanisme de efectuare (ăsuri de re%ediere a activităţii băncii cu anu%ite proble%e

5P<IC5/05 ,1R/I</ )0 /0,0)I0/0 \I 15NC]IRNI

1RP/5060/05 1P0CI5< 5),INI1@/5/05 1P0CI5<

<ICI)5/05 1I<I@ 5 BNCII

5P<IC5/05 ,1R/I</ )0 /0,0)I0/0 \I 15NC]IRNI emiterea unui avertisment( aplicarea =i perceperea incontestabil8 a amenzii b8ncii p9n8 la " la sut8 din capitalul b8ncii( retragerea confirm8rii eliberate administratorilor b8ncii( limitarea sau suspendarea activitatea b8ncii( retragerea licen7ei sau autoriza7iei. 5plicarea restric7iilor fa78 de opera7iunile efectuate de banc8Banca Na7ional8 poate institui procedura de supraveghere special8 a unei b8nci 9n cazul constat8rii

9nc8lc8rilor prev8zute la art.!H alin.+$* precum =i a unei situa7ii financiare precare a acesteia.2upravegherea specială se exercit8 de o comisie delegat8 de BN, 9n num8r maxim persoane careefectueaz8# analiza situa7iei financiare a b8ncii( urm8rirea modului 9n care consiliul organul executiv =i administratorii b8ncii ac7ioneaz8 pentrustabilirea =i aplicarea m8surilor necesare de remediere a 9nc8lc8rilor =i deficien7elor( formularea recomand8rilor c8tre banc8.BN, poate institui ad%inistrarea specială asupra unei b8nci 9n cazul 9n care#a* instituirea m8surii de supraveghere special8 nu a dat rezultate(

b* cuantumul capitalului b8ncii este mai mic de^9t cuantumul capitalului reglementat stabilit 9n actelenormative ale B8ncii Na7ionale ori coeficientul suficien7ei capitalului este mai mic cu cel pu7in $! fa78 decoeficientul stabilit 9n actele normative respective(

c* coeficientul lichidit87ii b8ncii este mai mic cu cel pu7in $& fa78 de coeficientul stabilit 9n actelenormative ale B8ncii Na7ionale(d* banca nu respect8 sau nu este capabil8 s8 respecte m8surile de remediere impuse de Banca Na7ional8(e* banca 9mpiedic8 sistematic exercitarea atribu7iei de supraveghere bancar8 prin t8inuirea conturiloractivelor registrelor rapoartelor documentelor =i a informa7iilor sau prin refuzul ne9ntemeiat de

prezentare a acestora angaja7ilor 9mputernici7i ai B8ncii Na7ionale(f* organele de conducere ale b8ncii nu s9nt capabile s8 asigure activitatea b8ncii 9n conformitate culegisla7i(BN, retrage licen7a =i ini7iaz8 procesul de lichidare silit8 a b8ncii 9n cazul 9n care se constat8 c8 banca seafl8 9n una din urm8toarele situa7ii de insolvabilitate#a* banca nu este capabil8 s8 execute cererile creditorilor privind plata obliga7iilor pecuniare scadente+incapacitate de plat8*(

b* activele b8ncii nu mai acoper8 obliga7iile acesteia +supra9ndatorarea*(c* capitalul b8ncii este mai mic de $! fa78 de capitalul reglementat<ichidarea b8ncii 9n alte temeiuri dec9t 9n cel al insolvabilit87ii nu 9mpiedic8 ini7ierea procesului delichidare silit8 9n temeiul insolvabilit87ii dac8 9n decursul procesului de lichidare se constat8 c8 banca adevenit insolvabil8.

". ncetarea activităţii băncii= retragerea licenţei /anca 0aţională poate retrage licenţa băncii în cazul în care3a* retragerea licen7ei este solicitat8 de banc8(

b* au fost comise 9nc8lc8rile enumerate la art.!H al <egii cu privire la institu7iile financiare(c* licen7a a fost ob7inut8 9n baza unor informa7ii eronate oferite de solicitant sau referitoare la el(d* banca nu a 9nceput activitatea 9ntr-un termen de un an de la data eliber8rii licen7ei sau a fost incapabil8

timp de peste ; luni de a efectua opera7iuni de atragere a depozitelor sau a altor fonduri rambursabile(e* a fost retras8 licen7a unei alte b8nci care de7ine o cot8 substan7ial8 9n banca respectiv8(f* a avut loc reorganizarea b8ncilor sau vinderea unei p8r7i substan7iale din activele b8ncii(g* de7in8torul unei cote substan7iale 9n banc8 a transferat sau a pierdut 9n alt mod aceast8 cot8 f8r8



permisiunea scris8 a B8ncii Na7ionale(h* banca este lichidat8 conform hot8r9rii luate de ac7ionarii ei sau 9nceteaz8 s8 existe ca unitate juridic8independent8(i* activit87ile financiare ale b8ncii din primii ! ani de func7ionare se deosebesc considerabil de cele

preconizate 9n cererea de eliberare a licen7ei iar 9n opinia B8ncii Na7ionale o astfel de deviere nu este justificat8 de noile circumstan7e economice( j* ac7ionarii b8ncii nu respect8 condi7iile prev8zute de lege pentru asigurarea unei gestiuni prudente a

b8ncii ori nu permit efectuarea unei supravegheri eficiente(F* nu au fost lichidate circumstan7ele ce au servit drept temei pentru instituirea supravegherii speciale saua administr8rii speciale a b8ncii ori 9n opinia B8ncii Na7ionale acestea nu pot fi lichidate 9n perioadaaplic8rii acestor m8suri.Banca Na7ional8 retrage licen7a b8ncii 9n cazul insolvabilit87ii ei.

Pu!licarea şi intrarea "n vigoare a otăr"rii de retragere a licenţei ot8r9rea de retragere a licen7ei se public8 9n cel mult G zile de la adoptare 9n ,onitorul ficial al/epublicii ,oldova. Rn anun7 privind retragerea licen7ei se public8 9n termenul indicat 9n ziarele decircula7ie general8 precum =i 9n ziarele din localit87ile 9n care banca are subdiviziuni separate.ot8r9rea de retragere a licen7ei intr8 9n vigoare la data adopt8rii.

bab bilete

Documents