Conceptul de "Krankheitsgewinn" sau "castigul din urma unei boli/afectiuni" (engl. "morbid gain", "post-traumatic growth", "stress-related growth" sau "benefit-finding")

- Este un concept infiintat de Freud in cadrul nevrozitatii.- Are 4 nivele: nivelul primar sau intern, cel secundar sau extern, si uneori se gaseste in

bibliografie si cel de-al treilea si al patrulea nivel.- Este vorba despre o scadere a unei tensiuni acumulate prin crearea unui simptom nevrotic sau

psihosomatic, cu efect benefic intrapersonal in cazul primar sau interpersonal in cazul secundar, insemnand ca la nivel primar, pacientul isi construieste propriile beneficii din urma bolii sau afectiunii sale, iar la nivel secundar este vorba despre comportamentul modificat in relatia sa cu oamenii din jur.

- Conform Freud, simptomul este ca un compromis intre tensiunea acumulata din nevoi suprimate si cautarea de satisfacere a acelor nevoi. A nu se confunda gasirea benecifiilor in urma unei situatii adverse reale cu simptome deja existente cu conceptul de simulare, care descrie o falsare constienta a simptomelor.

- Beneficiul secundar poate fi vazut deci ca o gratificatie narcisistica si libidinala, provenit din efectele tulburarilor mintale sau bolilor fizice, fiind urmate de o compulsie de a repeta acele comportamente sau simptome, care pot reprezenta impulsuri destructive si perversiuni maligne. Acest lucru se regaseste de exemplu conform Lackinger in delincventa cronica a detinutilor.

- Conform Daniel A. Dansak, psihiatru american, al treilea nivel de "benefit-finding" desemneaza persoane terte care profita de situatia pacientului, precum de exemplu terapeutul.

- Cel de-al patrulea nivel este mentionat in contextul in care simptomul poate duce la o imbogatire a ideologiei generale despre boala sau tulburarea care ii sta la baza.

- Asadar, desi acest castig, mai ales la nivel secundar, poate influenta eficienta terapiei prin hranirea unor comportamente negative, conform Tennen & Affleck (2002) "benefit-finding" este definit ca un mecanism de coping, in sensul in care este un construct de formare a unei semnificatii prin identificarea unor beneficii din urma situatiei aversive, motiv pentru care putem gasi moduri benefice pentru a utiliza conceptul in scopul imbunatatirii calitatii de viata a pacientului. Conform Taylor si modelului de adaptare cognitiva, gasirea unui scop sau semnificatii a situatiei aversive ajuta la coping-ul pacientului cu respectiva situatie prin marirea adaptarii psihologice. Iar conform Davis (et. al. 1998) exista 2 modalitati de depistare a unui beneficiu: in primul rand, gasirea unui sens si un motiv al evenimentului si in al doilea rand, gasirea beneficiului efectiv.

- In studiul despre depistarea unui beneficiu in legatura cu pacienti cu artrita reumatica, realizat de Danoff-Burgh si Revenson in 2004, in cadrul caruia 158 de persoane cu deficiente ortopedice si reumatice cu o medie de varsta de 58 ani, au fost testati prin chestionare de auto-evaluare, conceptul de "benefit-finding" resulta in urmatoarele 3 beneficii descoperite la pacientii studiati:

1. constientizarea relatiilor interpersonale aprofundate2. Simt crescut al spiritualitatii si al sensului vietii3. Apreciere ridicata a vietii- In cadrul studiului efectuat de King si Miner se utilizeaza scrierea despre beneficiile obtinute din

urma unei traume ca o modalitate de coping a victimelor. Studiul a fost efectuat pe un numar de 118 studenti la psihologie cu varste cuprinse intre 18-36 ani, impartite in 4 grupe: primul grup a fost rugat sa scrie despre o trauma traita, al doilea trebuia sa descrie trauma impreuna cu beneficiile obtinute din urma acesteia, al treilea grup a fost rugat sa descrie doar beneficiile rezultate din urma unei traume si al patrulea grup, grupul de control, a fost rugat sa descrie decursul zilei respective. Din comparatia 2x2 intre "cu sau fara trauma descrisa" si "cu sau fara beneficii descrise" a rezultat, ca descrierea beneficiilor din urma unei traume pot avea un efect asemanator de benefic precum descrierea traumei in scopul coping-ului. Asadar, constientizarea beneficiilor din urma unei situatii aversive prin descrierea lor este o modalitate de coping care se poate utiliza in tratarea pacientului.

- Un alt studiu, realizat in 2001 de Katz, Flasher, Cacciapaglia si Nelson despre impactul psihosocial al cancerului si al bolii Lupus in scopul extinderii generalitatii de "benefit-finding" la

pacienti cu boli cronice, efectuat pe un numar de 163 de pacienti, din care 36% sunt diagnosticati cu Lupus si 64% cu diferite forme de cancer, a depistat urmatoarele 3 beneficii:

1. o apreciere aprofundata a vietii2. Compasiune crescuta fata de alte persoane3. Dispozitie ridicata de exprimare libera a emotiilor- Pakenham si Cox au efectuat un studiu longitudinal pe durata de 1 an pe 408 pacienti cu

diagnostic de scleroza multipla si 232 din ingrijitorii lor pentru a corela depistarea beneficiilor din urma bolii cu durata bolii si pentru a descoperi care sunt factorii din care reies acele beneficii. Au fost completate ,in 2 etape de testare, chestionare care vizeaza "benefit-finding", adaptarea, dezirabilitatea sociala si insemnatate: Mayo-Portland Adaptability Inventory (MPAI), Marlowe-Croen Social Desirability Scale, Antonovsky's Sense of Coherence Scale (SOC-M), Positive State of Mind Scale, Bradburn Affect Balance Scale si s-a creat o scala noua, BFiMSS, care contine 18 itemi din scala Mohrs si alte 49 itemi noi. Rezultatele arata, ca influenta de creare a beneficiilor in urma bolii sunt datorite mai ales varstei pacientului si credintei religioase, care prin boala duce la o crestere spirituala si deschiderea unor oportunitati noi. S-a observat, ca in prima perioada dupa diagnostic, rata beneficiilor experientate poate stagna sau chiar scade, pe cand dupa o perioada prelungita de la diagnostic, depistarea beneficiilor din urma bolii creste semnificativ. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca odata cu trecerea timpului de la diagnostic si socul initial urmat de acesta, adaptarea creste si impreuna cu ea si speranta pacientului.

Bibliografie:- Danoff-Burgh, S., Revenson, T. A. (2005): Benefit-Finding Among Patients with Rheumathoid

Arthritis: Positive Effects on Interpersonal Relationships.- Freud, S. (2015): XXIV. Vorlesung: Die gemeine Nervosität.- Heekerens, H. P. (2008): Funktion, Krankheitsgewinn und Passung - Variationen eines

therapeutischen Themas. http://cip-medien.com/media/download_gallery/08-02/2008-2-04%20Heekerens.pdf

- Katz, R. C., Flasher, L., Cacciapaglia, H., Nelson, S. (2001): The Psychosocial Impact of Cancer and Lupus: A Cross Validation Study That Extends The Generality of "Benefit-Finding" in Patients With Cronic Disease.

- King, A. L., Miner, K. N. (2000): Writing About The Perceived Benefits of Traumatic Events: Implications For Physical Health.

- Lackinger, F. (2013): Primary And Secondary Gain In Delincvent Patients. http://www.academia.edu/3078398/Lackinger_2013_-_Primärer_und_sekundärer_Krankheitsgewinn_bei_delinquenten_Patienten#signup/close

- Pakenham, K. I., Cox, S. (2009): The Dimensional Structure of Benefit Finding In Multiple Sclerosis And Relations With Positive And Negative Adjustment: A Longitudinal Study.