grafica multimedia suport curs

8/9/2019 Grafica Multimedia Suport Curs

http://slidepdf.com/reader/full/grafica-multimedia-suport-curs 1/59

Emil Onea, Daniel Gherasim, , Corina Simionescu

C.C.D. Focşani

1

Grafică

Lecia 1

Lumea imaginilor de tot felul nedomină viaa, prelucrarea lor esterealizată, în anumite etape, înexclusivitate de către calculator. Negândim la procesul de pregătire pentrutipărire sau imprimare, la mixajulvideo, la prelucrarea paginilor web.

Prelucrarea imaginilor de cătrecalculator a fost introdusă destul detârziu şi a reprezentat un pas extrem deimportant în evoluia calculatoarelor.Astăzi nici nu poate fi conceput lucrul

cu calculatorul f ără ajutorul imaginilor.Sistemul de operare, programele,aplicaiile, aproape f ără excepie, auinterfee grafice, multe dintre ele fiindgeneratoare, creatoare de imagini, sauavând ca scop prelucrarea digitală aunor imagini.

Pentru a înelege ce înseamnă prelucrarea sau realizarea unei imagini trebuie să înelegem ce înseamnă imaginea digitală, cum „se vede” aceasta pe ecran.

Imaginea este de fapt un ansamblu de puncte caracterizate de poziia lor peecran şi de culoare. Poziia punctelor poate fi dată prin coordonate date explicit sauprin ecuaii matematice care descriu curbe sau suprafee pe care sunt aşezate aceste

puncte.De exemplu, reprezentarea unei „pete” roşii pe monitor poate fi dată de o bază

de date, un tablou de coordonate de pe suprafaa monitorului care arată ca o foaie dehârtie milimetrică unde fiecare pătrăel este un „pixel”. Un pixel este deci caracterizatde coordonate si de un număr cod care reprezintă culoarea.

Ecranul poate avea, în funcie de calitatea interfeei grafice a calculatoruluidiverse rezoluii exprimate în numărul de linii verticale şi orizontale. Vizualizareaimaginii depinde de această calitate grafică a ecranului, dar rezoluia imaginii createpoate fi mai bună decât performanele monitorului, astfel că aceasta are calităiexprimate în „dots per inch” (puncte pe inch pătrat, unde un inch este 2,61 cm).Calitatea unei imagini este dată de această rezoluie care, cu cât este mai mare, cu atâtacurateea este mai mare, detaliile sunt mai vizibile şi implicit, la tipărire, calitateaeste mai bună. Rezoluie mare înseamnă însă şi o dimensiune mai mare a fişieruluiimagine, datorită acelor multe elemente din baza de date care descrie imaginea.

Din cauza acelor baze de date sau tablouri mari, principala problemă înprelucrarea imaginilor este cantitatea de memorie necesară. Pentru a obine o imaginealb-negru reală, va trebui să folosim 256 nuane de gri. Fiecare pixel poate avea unadin aceste nuane. Pentru memorarea unui pixel este necesar un byte, iar pentru unecran de rezoluie 800x600 nuane de gri va fi nevoie de 800x600=48000bytes.




C.C.D. Focşani

2

Pentru realizarea imaginilor color s-a pornit de la teoria lui Young şi Helmoltz.Modelul a fost denumit RGB (Red-Green-Blue). În acest model, fiecare nuan ă deculoare este obinută prin amestecarea celor trei culori fundamentale în diferiteproporii. Culoarea neagră se defineşte prin absena totală a celor trei culori, iarculoarea albă prin prezena lor integrală.

Cantitatea de memorie necesară pentru un punct

colorat este de trei ori mai mare decât cea pentru un punctgri.

În scopul reducerii spaiului necesar memorării uneiimagini s-a recurs la o paletă cu 256 de culori. Pentrumemorarea unui pixel se reine culoarea din paletă, deci estenecesar un byte în loc de trei. O altă metodă de reducere aspaiului de memorare este compresia fişierului care reineimaginea. Astfel se generează imaginile .GIF .JPG

Imaginea bitmap este generată pixel cu pixel prin desenare sau prin scanareaunei imagini exterioare. Ea este definită de pixel: (entitate a grilei, căreia i se atribuieun număr de bii pentru culoare), numă rul de culori şi rezolu ie. Imaginile bitmap audimensiuni mari şi prin modificarea dimensiunii imaginea suferă în calitate.

În afară de memorarea imaginilor punct cu punct (bitmap) mai există şimemorarea vectorială. Imaginea este reinută prin elementelecare o compun. În acest caz:

• memoria ocupată este mult mai mică • manevrabilitatea este mult mai mare (o linie, un

cerc, o curbă pot fi uşor mutate prin schimbarea coordonatelor).În cazul imaginii bitmap, pentru mutarea obiectului, trebuieşters punct cu punct şi apoi redesenat.

• faă de imaginile bitmap, calitatea scalării este mult mai mare în cazulunei imagini vectoriale la care se face scalarea coordonatelor obiectelor care ocompun. La imaginile bitmap scalarea se realizează prin suprimarea unor puncte din

imagine, sau prin dublarea anumitor puncte obinându-se uneori rezultatenesatisf ăcătoare.Formatul bitmap nu poate fi total înlocuit deoarece el reprezintă imagini reale

de tipul fotografiilor. Acestea nu sunt formate din succesiuni de linii, cercuri, saudreptunghiuri şi deci memorarea lor vectorială este imposibilă.

Utilizatorul trebuie să opteze între formatul bitmap şi cel vectorial în funcie deimaginea pe care o are de prelucrat.

Majoritatea programelor WEB nu recunosc decât imagini bitmap, care se încarcă mai uşor. Pentru o lucrare ce urmează a fi tipărită se recomandă imaginea

vectorială. Atunci când este posibil, se preferă formatul vectorial.Principalele extensii de fişiere care rein imagini sunt: .bmp,

.pcx, .gif, .jpg, .tif, .cdr, .dwg, .ppt. Acestea corespund

diferitelor editoare grafice dintre care cele mai cunoscuteenumeram Paint - pentru prelucrarea imaginilor bitmap şiCorelDraw prentru prelucrarea imaginilor vectoriale.Prin operaia de Export sau Save As se pot obine din programeleCorel sau Photoshop, imagini compresate de tip JPG sau GIF caresunt de dimensiune redusă în detrimentul calităii. Acestea suntfoarte des folosite în ceea ce vom învăa mai departe: grafica

paginilor de web.Iată o scurtă descriere a formatelor grafice compresate:




C.C.D. Focşani

3

COMPUSERVE BITMAP, .GIF

Formatul .GIF a fost creat special pentru schimbul de imagini prin sistemulCompuServe Information System, care este o bază informativă la care ne putem

adresa utilizând un modem.Oricum, .GIF oferă capacitatea de comprimare, dar nu suportă decât 256 deculori. La fel ca şi .BMP, .GIF este folosit în general în scopul efectuării unorimporturi de fişiere din şi în diferite editoare. Avantajul acestui format estedimensiunea redusă a fişierelor, fapt care permite utilizarea pentru paginile de webunde preteniile grafice nu sunt mari.

JOINT PHOTAGRAFIC EXPERTS GROUP, .JPG

Noul format răspândit printre utilizatorii foarte calificai este JPEG (sau .JPG)care înseamnă Joint Photografic Experts Group (grupul de oameni care au venit cuideea acestui format). Formatul .JPG este proiectat să comprime imagini imense,pentru a ocupa mai puin spaiu pe disc. Însă atunci când salvam grafice în format.JPG pierdem date, implicit din calitatea imaginii. În marea majoritate a cazurilorpierderile sunt infime iar majoritatea utilizatorilor nu poate observa diferena, daraceasta este un amănunt care merită să fie inut minte.

Aşadar, imaginile sunt construite prin puncte ale căror caracteristici sunt înscrise într-un „tabel” care se găseşte în fişierul de imagine. În funcie de modul dedescriere a punctelor vom întâlni imagini bitmap şi imagini vectoriale. Calitateaimaginii este dată de rezoluia ei exprimată în dpi (dots per inch)

Exerciii

1. Dai trei elemente care caracterizează complexitatea imaginii şi, implicit şidimensiunea fişierelor corespunzătoare.

2. Ce înseamnă imagine compresată? Care este principalul dezavantaj alfolosirii imaginilor de acest tip?

3. Formulai deosebirile intre imaginile bitmap şi cele vectoriale.

Lecia 2

Editoare grafice pentru imagini în puncte ( bmp)

Înainte de a învăa despre editoare în particular, va trebui să ştim cum suntorganizate acestea. În primul rând trebuie să ştim că scopul creării unei imagini esteacela de a fi tipărită sau folosită pentru prezentarea pe ecranul calculatorului în cadrulunei lucrări mai complexe cum ar fi un document PPT sau o pagină de web, în sfârşit

într-un document “multimedia” care poate conine imagine şi sunet. Spaiul pe caredesenăm are dimensiuni prestabilite prin aşa zisele “setări” care permit organizareapaginii sau “pânzei” pe care vom desena.




C.C.D. Focşani

4

Important! Nu uitai să stabilii de la început condiiile în care vei lucra:dimensiunea “colii”, mai ales în situaia în care vei dori să tipării imaginea sau doriisă aibă o dimensiune specială care permite încadrarea într-un anume loc.

Editorul grafic PaintProgramul Paint, realizat de firma Microsoft şi livrat o dată cu sistemul de

operare Windows, crează şi vizualizează imaginile de tip bitmap. Extensia fişierelorcare rein aceste imagini grafice este .bmp.

La deschiderea programului fereastra aplicaiei conine următoarele zone:

• Un meniu• Zona în care se realizează desenul• Cutia cu instrumente din care se pot

selecta primitivele necesare pentrudesenare.

• Meniul primitivei care permite alegerea

unor opiuni• Cutia de culori• Bara de informaie are în stânga diferite

informaii şi în dreapta coordonatele înpixeli a cursorului (Originea sistemuluide coordonate se află în colul dindreapta sus.)

• Două bare de defilare utilizate pentruvizualizarea în întregime a desenului

În Paint obinerea unui desen constă în realizarea succesivă a primitivelor cecompun desenul (cercuri, dreptunghiuri, curbe).

Primitivele grafice oferite de Paint sunt: decuparea unei zone dreptunghiularesau a unei zone oarecare în vederea prelucrării ei; guma, umplerea suprafe elor

închise, alegerea unei culori din desen, lupa, creionul, pensula, pulverizatorul,

cutia de text, linia, linia curbă , dreptunghiul, poligonul, elipsa şi dreptunghiul

rotunjit

Paleta de culoriCulorile curente, de desenare şi de fond sunt

afişate în cutia de culori. Pentru selectarea culorii dedesenare se va apăsa butonul stâng al mouse-uluiiar pentru culoarea de fond click dreapta. Paleta deculori numită paleta implicită, conine 24 culori.

Pentru a extinde numărul de culori apelămColors/ Edit Colors/ Define Custom Colors. Din această fereastră putem selecta dintr-un număr de 48 de culori sau putem defini o nouă culoare astfel:

• deplasând cursoarele de intensitate şi culoare până la nuana dorită.• introducând în cele 6 casete de text informaii despre: nuană (Hue), saturaie

(Sat ), luminozitate ( Lum); sau trecând cantităile de roşu ( Red), verde (Green)şi albastru ( Blue).




C.C.D. Focşani

5

Operaii asupra seleciilor, operaii ce se pot obine din meniul Paint: 1. Rota ii: Image/ Flip/ Rotate. 2. Deformă ri-înclină ri: Image/ Streck (modificarea procentului în înălime)/ Skew

(înclinaii pe orizontală şi pe verticală date în grade).

Iată exemple de deformare a unei imagini prin operaia “skew”. Se văd mai josimaginea originală şi cea deformată. Apoi am ilustrat o imagine întoarsă.

3. Inversarea culorilor: Image/ Invert Colors (înlocuirea culorii cucomplementara ei).

4. Copierea selec iei: Edit/ Copy (copierea în Clipboard ) Edit/ Paste mutarea înlocul dorit.

5. Inserarea în alte aplica ii: Copy, imaginea se memorează în Clipboard, apoiPaste în Paint.

6. Ş tergerea: Edit/ Clear Selection Del.7. Salvarea unei selec ii ca fi şier : Edit/ Copy to8. Inserarea unui fi şier: Edit/ Paste from

Imaginile pe care le obinei prin prelucrare în Paint sunt implicit salvate cuextensia BMP. Crearea lor este destul de primitivă şi greoaie, dar are avantajul că

avem la îndemână oricând acest editor grafic care ne poate salva în situaia în care nuavem altceva la îndemână. De aceea recomandăm învăarea cu atenie a operaiilor cese pot face cu acest editor simplu pentru că toate acestea pot fi utile în alte programemai perfecionate.

Exerciii

1. Facei o listă de 5 instrumente de creare şi prelucrare a imaginilor bitmapdin editorul grafic Paint şi descriei funciile lor, enumerând şi paşii de lucrupentru crearea unui desen.

2. Cu ce extensii se salvează imaginile create în Paint?3. Cum se colorează o parte a unei imagini? În ce condiii?

Sarcini de lucru

1. Realizai un desen, salvat cu numele plansa1.bmp care să reprezinte schematicclasa în care învăai.

2. Construiti o imagine cu o frunză, apoi multiplicai şi colorai diferit mai multefrunze. Facei ca din frunza originală să obtinei altele aparent diferite prinrotiri, deformări sau redimensionări. Salvati cu numele frunze.bmp, îndirectorul “noi”.




C.C.D. Focşani

6

Lecia 3

Spaiul de lucru in editoare

MarginileCoala de hârtie sau câmpul alb de pe monitor vor fi, în continuare, obiectele

noastre de studiu. Ele nu trebuiesc privite ca obiecte reci pentru că ochiul are nevoiede echilibru şi mesaj în orice obiect privit, şi chiar dacă nu sunt conştientizate toateaspectele grafice, de compoziie şi armonie, acestea sunt necesare în orice produs,oricât de simplu ar fi el.

Conceperea unui document electronic, text, imagine, afiş, pagină de carte,pagină de jurnal, pagină ce poate fi vizualizată cu un browser, etc., impunerespectarea unor reguli care dau acestora nu numai mesajul în sine, pornit de laconinut, dar şi acela mai profund determinat de elementele grafice şi de aranjare înpagină, alternanele de alb şi negru, de “vid” şi “plin” care pot da uneori mai multmesaj decât textul sau imaginea în sine.

Privii macheta paginii de mai jos şi observai câtă lipsă de armonie au formele

grafice plasate f ără o logică anume, f ără un minim de “bun sim” estetic...

Putem elimina aceste deficiene legate de disarmonia lucrurilor? Suntemcapabili să realizăm idealul estetic corelat cu acela al transmiterii mesajului total alprodusului nostru electronic? Este nevoie să fim “artişti” sau pur şi simplu armoniaeste la îndemâna oricui cu o minimă cunoaştere a unor reguli de bază alecompoziiei?

Această parte a cursului de grafică ne va ajuta să în elegem foarte bine

cum să ne orientă m pe foaia(spatiul) pe care o folosim, cum să o conducem spre o

intrebuin are eficientă şi plină de mesaj. Oricare din editoarele grafice sau de text pe care le vom folosi, are în meniu o

opiune de control asupra spa iului de lucru, respectiv foaia sau sheet sau paper, astfel încât să ne putem stabili de la început dimensiune, margini aşezarea obiectelor dininterior, condiii de tipărire, etc. Suntem, de cele mai multe ori, încorsetai de anumiteaspecte tehnice care limitează fantezia unui nonconformist dar lasă suficientă libertatepentru manevre pe un spaiu standard care poate fi modelat şi astfel organizat încâtmesajul să fie optim.

abcdeg 1234unu doi treipentru sapte




C.C.D. Focşani

7

Alegerea dimensiunii spaiului de lucru este determinată în primul rând dedestinaia produsului nostru care poate fi: o scrisoare sau document oficial, un afiş, opagină de carte, o pagină de ziar, o pagină-ecran pentru Internet, o carte de vizită, ofelicitare, o prezentare de tip power-point, etc. Indiferent care este situaia, există câteva elemente comune pe care le preluăm din meniul amintit sau ni le imaginăm şiinem cont ele....

Schema de mai jos indică toate elementele care sunt incluse într-un meniu (deexemplu în Word) şi care stabilesc marginile spaiului de lucru

Cum trebuie să fie aceste margini? Ne punem întrebarea în funcie dedestinaia documentului pe care urmează să îl elaborăm, de nevoile “tehnice” dar şi decele estetice.

Vom alege câteva exemple, f ără a spune că le-am epuizat pe toate1. Documentul text, oficial trebuie să fie sobru cu marginile de sus şi jos cu

dimensiuni egale, nu mai mici de 1,5-2 cm, astfel încât să putem adăuga un headerşi/sau un footer, f ără să “înghesuim”... Marginile din stânga şi dreapta trebuie să

aibă dimensiuni adecvate destinaiei documentului: dacă va fi pus la dosar, dacă va fi păstrat într-o mapă sau va fi pur şi simplu un flyer, un mic afiş sau oprezentare publicitară. În general, trebuie avut grijă ca marginile documentului să fie suficient de mari astfel încât să existe un spaiu “de reflecie”, pentru odihnaprivirii şi care va scoate mult mai bine în evidenă textul scris în interior. Alegereaacestor margini trebuie să fie optimă şi nu cu exagerarea albului care ar puteadiminua valoarea mesajului scris. Dăm mai jos trei situaii spre comparaie.

2. Vom observa mai târziu că alegerea marginilor depinde şi de coninutulinteriorului paginii şi aceasta se întâmplă în situaiile în care creăm paginicombinate de imagine şi text sau numai de imagine, cu ajutorul unor aplicaii cumar fi PowerPoint, Photoshop, CorelDraw, FrontPage etc. Aici situaiile se




C.C.D. Focşani

8

complică, mai ales că unele producii sunt realizate exclusiv pentru vizualizare peecran (pagini Internet sau prezentări) În aceste cazuri vom da paginii şi un fondcare poate fi colorat sau cu anumite efecte, ceea ce va duce la eliminarea discu ieidespre margini în sensul propus mai sus

Observaie: Stabilirea formatului de pagină pentru documentul care va fi tipărit este

esenială pentru lucrarea pe care o realizăm. Trebuie să avem în vedere aranjareaechilibrată a “obiectelor” de pe pagina respectivă. Documentul este caracterizat de unspa iu de lucru şi de margini. Dimensiunea marginilor este stabilită în funcie deconinutul documentului ce va fi realizat (afiş, ziar, revistă, pliant, scrisoare, etc.)

Lecia 4

Aranjarea paginilor în editoare de text şi grafică

I) MsWord. Din meniul File se alege Page Setup. Se vor stabili dimensiunile în

milimetri ale marginilor foii de lucru, bineîneles, nu înainte de se stabiliformatul acestei foi (vezi figura de mai sus). De regulă se lucrează pe formatulA4 , 210x297 mm, cel mai folosit în standardele europene. Meniul Page Setup permite stabilirea poziiei paginii, portret sau landscape. Opiunea landscapeeste folosită în situaii mai speciale, tabele mai complicate, texte scrise pe maimulte coloane pentru realizarea unor pliante, etc. Se vor stabili dimensiunilemarginilor (sus, jos, stânga, dreapta), precum şi opiunile suplimentare“gutter”-marginea pentru îndosariere, “header” şi “footer”, astfel ca pagina să fie echilibrată, în funcie de ceea ce spuneam mai sus, destinaia documentuluişi coninutul acestuia. Vom găsi şi forme predefinite, aşa zisele “templates”,pentru diferitele tipuri de documente cum ar fi: scrisori, pagini de fax, “memo-uri”, CV-uri sau resume-uri, rapoarte, etc.

II) Corel Draw este un editor specializat pentru prelucrarea imaginilor. Obiectul

de lucru este tot o coală albă, însă nu există restricii pentru lucrul în interiorulsau în afara acesteia. Opiunea Page Setup, aflată în meniul Layer , nu impunestabilirea strictă a marginilor, aceasta fiind la dispoziia utilizatorului. Suntdouă situaii de lucru, date de destinaia desenului creat: un desen de sinestătător sau un desen care va fi folosit în alt editor, de regulă text, pentruilustrare. În primul caz ne vom stabili clar marginile prin aşa zisele guidelines(linii de ghidaj), iar în al doilea, nu este necesar acest lucru pentru că desenulva fi preluat şi dus în altă aplicaie prin copy+paste sau prin “export/import”.Folosirea liniilor de ghidare (guidelines) este simplă. Ele se “trag” cu mouse-




C.C.D. Focşani

9

ul din riglele de ghidare aflate sus sau în stânga ecranului. Riglele suntmarcate în milimetri sau inch şi ne permit vizualizarea dimensiunii marginilorşi a spaiului interior. Putem realiza uşor şi un punct propriu de referină decoordonate (0,0), trăgând cu mouse-ul colul de referină aflat la interseciacelor două rigle.

III) Pagemaker este un editor profesional pentru cări, broşuri, reviste, etc. utilizatcu succes pentru flexibilitatea lui, alături de alte editoare specializate cum ar fiXpress…. de către cei care lucrează în tipografii, edituri, etc. La deschidereaunui nou document suntem întrebai direct, într-o fereastră de setare despredimensiunile paginii, forma, opiunile de numerotare şi, bineîneles, marginilestânga, dreapta, sus, jos, ba mai mult şi despre imprimanta pe care o vomfolosi la tipărire. După ce am validat opiunile de setare în fereastră (click peOK) vom avea pe monitor fereastra de lucru cu foaia pe care vom scrie alecărei margini sunt marcate, cu riglele de ghidare şi diferitele instrumente de

lucru. Spaiul în care se lucrează este practic nelimitat, dar acela tipăribil estenumai cel marcat pe foaia indicată de săgei.

IV) Photoshop este destinat exclusiv prelucrării imaginilor. Filosofia de lucru aacestuia este diferită de a celorlalte editoare pentru că destinaia lui este numaiaceea de a prelucra imagini ce vor fi folosite în alte aplicaii.De această dată, spaiul de lucru se va numi “layer” , f ără să credem însă că aceasta este o “foaie” ci un “strat” dintr-o serie care se aşează una peste alta canişte folii transparente ce conin pări ale unui desen.




C.C.D. Focşani

10

Layerul are o zonă activă în care se află desenul, deci în care lucrăm, şi o zonă numită “canvas” (pânză). Aceasta pânză poate fi dimensionată la solicitareautilizatorului, astfel încât să poată dispune de un spaiu convenabil pentru vizualizareadesenului şi pentru eventuale manevre ulterioare. Setarea acesteia se face din opiuneaImage/ Canvas Size.

Trebuie să menionăm că un desen poate fi compus din mai multe leyereaşezate unul peste altul ca nişte folii transparente.

Observaii:Stabilirea marginilor unui document este dependentă de programul (editorul

cu care lucrăm). Elementele comune sunt date în special de posibilităile tehnice aleimprimantei cu care tipărim. Avem în vedere să proporionăm corect marginile de sus,

jos, stânga dreapta, astfel încât pagina să aibă o “lumină” corespunzătoare dependentă de obiectele ce se afla în spaiul de lucru.

În MsWord marginile sunt fixe, se stabilesc din Page setup şi rămân fixe în totdocumentul pe care se lucrează.

Editoarele exclusiv grafice (Corel şi Photoshop) nu au opiuni de setare iniială a paginii de lucru, aceasta realizndu-se direct printr-o amplasare corectă a obiectelor.

Sarcini de lucru

1. Deschidei MsWord şi pregătii aranjarea de pagină pentru un proiect laobiectul biologie. inei cont că materialul ce va fi realizat va conine text şidesene şi se va pune la dosar.

2. Trebuie să realizati un afiş pentru un spectacol de teatru. Cum delimitaimarginile în Corel Draw? Pregătii pagina împărită în patru pări egalefolosind liniile de ghidaj. Realizai practic acest afiş.

3. Dai exemple de editoare unde nu se pune problema stabilirii marginilor

documentului.

Lecia 5

Elemente generale de compoziie

Obiectele pe care le producem sunt numai texte, imagini sau mixaje de totfelul constând în combinaii de grafică şi text. Plasarea raională a acestora pe spaiuldefinit pentru lucru, trebuie să fie în atenia celui ce foloseşte un editor, chiar dacă

mesajul pe care îl transmite prin coninut este numai unul oficial sau pur tehnic.Aşadar, să vedem câteva reguli de compoziie de care nu trebuie să uităm ori de câteori lucrăm.

Punerea în pagină O dată stabilit cadrul, se “deschide fereastra” (pagina, ecranul) prin care se

arată privitorului ceea ce creatorul doreşte ca acesta să vadă. Va trebui să organizezesuprafaa cadrului, astfel ca privitorul să nu simtă nevoia să evadeze din cadru şi, pe




C.C.D. Focşani

11

de altă parte, privirea lui să parcurgă un traseu dorit de creator şi să sesizezeintelectual şi emotiv intenia de comunicare.

Este uşor de dat indicaia “a se organiza suprafaa cadrului”. Trebuie arătat şicare sunt mijloacele creatorului pentru a duce la bun sfârşit această operaie. Înmajoritatea cazurilor, subiectul unei imagini (fie ea şi text) este reprezentat printr-unelement de o formă oarecare. Acest element trebuie să fie clar deosebit de alte

elemente din cadru. Pentru a-l scoate în evidenă, există nişte soluii principale:dimensiunea lui, care trebuie să fie eventual mai mare decât a celorlalte elemente, şiaşezarea lui într-un centru cu o poziie favorabilă, sau evidenierea printr-un procedeugrafic oarecare.

Suprafaa cadrului va fi împărită în zone care vor prelua diferite funcii. Nuexistă reguli care să dicteze câte zone vor fi, nici rolul fiecărei zone. Totul se hotărăştenumai de autorul imaginii în funcie de caracteristicile subiectului şi de intenia decomunicare.

Repere pentru punerea în pagină Vom opera cu o noiune numită imagine, care va reprezenta orice obiect creat,

fie că este un paragraf, un fragment de text, un desen simplu sau un complex grafic.De asemenea vom numi element principal, obiectul care trebuie evideniatprivitorului, în primul rând.

Fără a reduce problemele la aspectele cele mai simple, este dificilă găsireasoluiilor. De aceea se poate spune, în acest context, că “imaginile” (grafică şi text)pot fi reduse la două tipuri de bază: imagini care exprimă statică şi altele care exprimă dinanism. Astfel simplificată problematica, se pot discuta reperele celor două tipuridiferite de imagini.

Pentru imaginile statice, se va plasaelementul principal în zona centrului geometrical cadrului. Această aşezare este foarteechilibrată, producând o armonie bilaterală cu

tensiuni care se anulează reciproc printr-o foră centripetă dominantă.

Pentru imaginile menite a exprima dinamism,elementul principal se va plasa excentric, în afara zoneicentrului geometric. Această plasare, prin care cadrul este

împărit în două suprafee inegale, produce tensiuniputernice cu caracter dinamic. Cu cât se alege o zonă mai

îndepărtată de centrul geometric, cu atât tensiunile vor fimai puternice prin dezechilibrarea raportului dintresuprafaa ocupată şi cea liberă.

Dar, între staticul centrului şi dinamismul puternic al zonelor dinspre marginea

şi colurile cadrului, se află şi zone în care forele centripete şi centrifuge searmonizează.

Forma cadruluiPentru clarificarea inteniilor artistice ale autorului unei imagini, forma şi

aşezarea cadrului au o însemnătate de ordin major. Această însemnătate se explică prin natura tensiunilor care pot lua naştere pe suprafee de forme diferite şi prinposibilităile variate de a adopta soluii compoziionale conform cu caracteristicilesuprafeelor (coala tipărită, ecranul, etc.).




C.C.D. Focşani

12

Figurile date vor contribui la înelegerea mai uşoară a premiselor care se află la baza acestor deosebiri. Examinând mai întâi figura de mai sus, se constată că zonele din preajma celor patru laturi ale cadrului au conotaii diferite, cele de sus şi

jos pe baza experienei de toate zilele, cele din dreapta şi stânga, pe baza legilorvăzului discutate înainte. Într-un cadru de formă pătrată,tensiunile care pornesc din centru spre periferie sunt egale,echilibrându-se între ele. Cadrul acionează asupra tipului decompoziie posibil înlăuntrul lui, oprind sau liberând elanuldupă forma şi direcia liniilor de foră.

Înlăuntrul unui cadru de formă pătrată se potrivesc compoziii statice,echilibrate, strâns structurate. Chiar şidiagonalele, de obicei dinamice, sunt

echilibrate într-un cadru pătrat, formând unghiul de 450 atâtcu verticala, cât şi cu orizontala.

Cadrul obişnuit deformă dreptunghiulară permitedesf ăşurări de fore variabile.El poate fi aşezat având ca bază latura mică, adică, “pe înalt”,sau invers, cu latura mare ca bază, adică “pe lat”.Deosebirea de aşezare creează, pe de o parte,

posibilităi de rezolvări compoziionale diferite şi, pe de altă parte, impresii diferite lareceptorul imaginii. Cadrul “pe înalt” cu distană mare între “pământ” şi “cer” permitedesf ăşurarea unor compoziii spre înalt, cu verticale lungi, elegante, care desfidgravitaia, cu implicaii de zbor spre înălimi. Cadrul “pe lat” este aşezat pe o bară solidă, suferă influena “pământului”, a gravitaiei, iar tendinele de înălare suntrepede oprite de “cerul” jos. În schimb, distana dintre “trecut” şi “viitor” este mare,favorizând compoziiile cu orizontale lungi, leneşe, solide, care pot fi urmărite

îndelung. Dacă se trece la formele de cadre dreptunghiulare obişnuite, cu raportuldintre laturi de aprximativ 2/3, la cadre alungite vertical sau orizontal, observaiile demai sus se amplifică pe măsură ce creşte diferena dintre dimensiunile perechilor de

laturi.Zone de interes

Pe cuprinsul cadrului se pot distinge zone, suprafee, care sunt mai favorabileamplasării elementului, subiectului principal, decât alte zone. Aşezând elementulprincipal într-una din alte zone, apare prima premisă de ordine în cadru, se formează un centru tensional, în jurul căruia, în mod logic, pot gravita celelalte elemente.




C.C.D. Focşani

13

Una din aceste zone este regiunea din jurul centruluigeometric al cadrului, acolo unde se încrucişează diagonalele.

“Dacă simetria înseamnă, în general, dispunereapăilor asemănătoare, plasate într-un mod asemănător încadrul unui ansamblu, atunci în mod obişnuit ne gândim la

un ax de simetrie, având de o parte şi de alta două figuri cecoincid prin suprapunere ... în artele figurative nu există,

practic, decât o singură simetrie, cea raportată la un ax sau unplan vertical”.

Tot atât de importantă în compoziie ca şi simetriaperfectă, este contrariul ei, asimetria. Ea introduce în cadrutensiune, rupe monotonia, uneori produce şocul neaşteptatului.Dar nici asimetria nu poate fi lăsată jocului întâmplării: se varecurge la ea numai pe baza cerinelor unui coninut anume,care cere atmosfera posibilă prin acel mic accent de asimetrie

în cadru.

Înrudit cu simetria este echilibrul. Oricine î şi aminteşte statuile justiiei, care,de obicei, in într-o mână o balană cu două talgere. La astfel de balane sau cântare,există un punct de sprijin central şi două brae egale de care atârnă două talgere egale.Ca să se facă “dreptate”, “argumentele” din ambele talgere sunt măsurate şi cele mai“grele” înclină unul din talgere în jos.

Pentru a înelege cum se aplică la punerea în pagină principiul balanei, seimaginează deasupra cadrului o balană într-o anumită poziiede echilibru. Greutatea din fiecare talger se transformă însuprafaă ocupată de elementele care se echilibrează.

Echilibrarea în cadru nu se rezumă numai la relaia întresuprafee. De fapt, principiile de compoziie nu acionează înmod izolat, ci se coroborează între ele. În cazul de faă, două

suprafee egale şi de forme similare, pot apare dezechilibratedacă una este neagră şi cealaltă albă. Aceasta se explică prinprincipiile tonalităilor şi a culorilor care arată că tonalităile închise apar mai grele, cuo pondere mai mare decât cele deschise. Atunci, pentru a echilibra o suprafaă neagră,este nevoie de o suprafaă albă cu mult mai mică. Tot astfel, structura lineară a uneicompoziii poate fi statică, însă prin contraste puternice de lumini, caracterului static ise poate transmite o atmosferă dinamică. Aici se atrage doar atenia asuprainteraciunii dintre principiile de compoziie, urmând a da amănunte la locul potrivit.

Categorii de liniiÎn categoria “liniilor” nu trebuie să considerăm doar linia ca atare ci şi liniile

imaginare pe care le poate genera un obiect de tip text sau grafică. Acelaşi lucru îl

vom spune şi despre unghiuri sau elemente de tonuri şi culori.După structura lor, liniile ce marchează desenul pot fi drepte, curbe şi frânte.

După direcia lor, ele sunt verticale, orizontale şi oblice. Fiecare categorie de liniiproduce în cadru o altfel de atmosferă, un tip de sugestie. Aceste sugestii trebuiesimite de creatorul imaginii; dacă el nu le simte, nu va avea cum comunica, oricâtetipuri de linii va introduce în cadru.




C.C.D. Focşani

14

Cea mai activă linie este cea dreaptă; ca şicum fora care a pus în mişcare punctul iniial, segrăbeşte să ajungă f ără ocoluri la punctul următor.Linia curbă este mai leneşă; se poate compara –comparaia îi aparine lui Paul Klee – cu o

plimbare în voie, f ără grabă. Această linie poate fiuneori de o mare frumusee. Pictorul englezHogarth a trasat chiar o linie curbă care imită conturul spatelui tors-ului unei femei văzute dinprofil – el a numit aceasta, “linia frumuseii”.Linia frântă ia naştere prin aciunea asuprapunctului a unei fore rapide, care însă este

împiedicată de diferite obstacole să-şi urmezetraseul “ricoşând” dintr-o parte în alta, în strădaniade a ajunge la punctul final. Produce impresia de

foră haotică dezlănuită. De aceea, ea reprezintă în unele picturi şi sculpturi, imagineafulgerului.

În afară de urma şi direcia liniilor, de o mare însemnătate compoziională estegrosimea şi tonalitatea acestora. O linie groasă, lată, cu tonalitate în contrast cu restulsuprafeei, are o vigoare mult mai mare decât una subire. Tot astfel, o linie conjugată cu 2 – 4 linii paralele, capătă vigoare, atrage privirea şi devine o dominantă în cadru.

UnghiuriUn alt element important din categoria posibilităilor compoziionale îl

constituie unghiurile. Liniile se frâng şi se întretaie, în modurile cele mai neaşteptate.Totdeauna însă, nu trebuie uitat că linia ia naştere atunci când un punct î şi întrerupeineria sub aciunea unei fore şi începe să se mişte. Cum se poate explica faptul că olinie s-a frânt? Pentru a răspunde la această întrebare, este nevoie de vizualizarea

imaginativă a cauzelor posibile. Se pot imagina traiectoriile unor gloane carericoşează, a unor bile pe o masă de biliard, a unor mingi pe terenul de tenis. Toateacestea î şi schimbă direcia iniială atunci când întâlnesc în cale, se izbesc de unobstacol. Noua traiectorie depinde de caracteristicile forei care le-a pus în mişcare, denatura obstacolului de unghiul de incidenă. Un bun jucător de tenis sau de biliardpoate să prevadă, să determine, noua traiectoarie. Obstacolul reprezintă deci o a douaforă care determină modificarea traiectoriei iniiale.

Din punct de vedere grafic, putem împări unghiurile în trei categorii: unghiulascuit de 450, unghiul drept de 900 şi unghiul obtuz cu 1350. Unghiul ascuit seasociază cu senzaia de dinamism, de mişcare – aminteşte de vârful unei săgei, depoziia de avânt a aripilor unei păsări.Unghiul drept este asociat cu senzaia de

stabilitate – aminteşte de unghiulverticalei zidului de susinere cupământul, de cel pe care îl face axulcopacului cu solul. Este un unghi care se

întâlneşte cel mai des acolo unde aparespiritul de echilibru şi ordine al omului –astfel este o raritate exact de 900.Unghiul obtuz se apropie foarte mult deo linie curbă, de aceea el se asociază cu




C.C.D. Focşani

15

rotunjimea şi ceea ce exprimă ea – moliciune, delicatee, odihnă.Unghiurile cuprind între laturile lor un început de suprafaă. Dacă se închid

aceste suprafee în mod logic, se obine de la unghiul ascuit un triunghi echilateral, dela unghiul drept un pătrat şi de la unghiul obtuz, un cerc. Fiecare din aceste figurigeometrice este asociată cu senzaiile produse de unghiurile originare. PictorulKandinsky merge şi mai departe; el asociază triunghiul cu culoarea galbenă, pătratul

cu roşu, iar cercul cu albastru. Ca pictor şi teoretician, Kandinsky se vădeşte a fi poateprea personal. El construieşte un sistem de relaii bazat pe propria sa sensibilitate şiexperienă de viaă, care, desigur este diferită de a altora. El tinde spre elaborarea unuicod de semne, forme şi culori, un fel de “dicionar”, o “cheie” pentru creaia şi

înelegerea configuraiilor plastice. Aceasta nu poate duce decât la o armă hermetică,accesibilă doar unui număr restrâns de persoane care au studiat “cheia secretă” şi suntde acord cu principiile enunate de Kandinsky.

Suprafee tonaleAceleaşi observaii f ăcute pentru linii şi unghiuri, sunt valabile şi pentru

suprafeele tonale. Nu se abordează problematica pasionantă a culorilor – discutămbogăia şi marea frumusee a tonalităilor care cuprind scara fin gradată dintre albulimaculat şi negrul intens. Fiecare tonalitate şi combinaie sau juxtapunere de suprafeetonale pe suprafaa cadrului semnifică altceva. Semnificaia este strâns legată deexperiena fiecăruia şi se asociază cu senzaiile primare de frică de întuneric, teamă de norul plumburiu aducător de furtună, bucuria apariiei zorilor, exuberana zilelor

însorite, lipsa de îndoieli când totul este scăldat în lumină, cenuşiu plictisitor al zilelorcufundate în ceaă. Ceea ce străluceşte atrage, ceea ce e opac rămâne indiferent, denegru te fereşti. Iată doar câteva dintre “semnele” pe care creatorul le are la dispoziiepentru a-i influena pe privitorii imaginilor sale.

Desigur că există “reguli” de compoziie de asemenea şi pentru folosireasuprafeelor tonale. Din nou se atrage atenia ca ele să fie privite cu un ochi foartecritic. Iată câteva dintre acestea:

- există tonalităi “uşoare” – alburile şi tonalităi “grele” – nuanele denegru;- tonalităile deschise se asociază cu veselie, bucurie; ele sunt optimiste;- tonalităile închise se asociază cu o atmosferă solemnă, dramatică; ele sunt

pesimiste;- prin contrast, se obine dinamism şi atracie vizuală - o scară lină de

tonalităi produce o atmosferă de calm;- mult cenuşiu în cadru este neinteresant, plictisitor;- aranjamentul sau distribuia tonalităilor trebuie “vizualizată” separat de

formă. Privind subiectul “printre gene”, se evideniază mai flagrantsuprafeele tonale şi accentele de lumină.

- Lumina are o putere de atracie mai mare decât întunericul. Dacă vrei să

dai foră negrului, izolai-l pe un câmp cenuşiu (nu pe alb).- Strălucirea nu se obine folosind mult alb. O mică suprafaă de alb pe unamare de negru, va da mai multă strălucire decât mult alb pe puin negru.

- Dacă dorii ca un obiect să iasă mai puin în relief, putei realiza aceasta fieprin modificarea intensităii tonalităii, fie prin mişcarea suprafeei

înconjurătoare. Suprafaa tonală cea mai mică va avea în general cel maimare efect.

- Pentru a intensifica fora de atracie a unui obiect se va folosi un contrastputernic între lumini şi umbre ...




C.C.D. Focşani

16

- Cu cât este mai mic portretul în cadru, cu atât mai simplu ar trebui să fiecontrastul ...

- Cu cât lucrarea este mai mare, cu atât “cheia” ei ar trebui să fie mai înaltă,adică schema tonală să fie spre o tonalitate mai deschisă; în caz contrar,tonalităile închise vor părea grele şi contrastele vor sparge unitateaimaginii.

Observaie: Orice document electronic, chiar dacă este un simplu text sau ocombinaie între text şi imagine, trebuie conceput ca un tablou, respectând reguli deechilibru între alb şi negru, vid şi plin, combinaii de culori. De asemenea, trebuie să ne gândim foarte bine la ceea ce vrem să evideniem prin coninut dar şi prin aspectulgrafic, compoziional al obiectelor situate pe pagina sau pe spaiul de lucru. Toatedocumentele electronice sunt destinate tipăririi sau prezentării pe un ecran şi în acestecondiii este foarte important să organizăm informaiile eseniale spre a fi observateuşor de privitori.

Sarcini de lucru

1. Alegei cea mai potrivită organizare dintre paginile de text de mai jos,reprezentate schematic. Paginile reprezintă o copertă de revistă în care esenialeste TITLUL publicaiei.

2. Realizai singuri o schemă a unei coperte, altfel decât cele de sus.

Lecia 6

Spaii de lucru în documente grafice

Spaiul de lucru în MsWordI) În MsWord, spaiul de lucru va fi o pagină ale cărei margini au fost stabilite

în care vom plasa texte organizate în paragrafe şi, eventual imagini construite anteriorsau apelând la opiunile grafice ale programului.

Nu uităm să privim fiecare titlu sau paragraf şi din punct de vedere grafic, să-iconştientizăm cu atenie rolul său în mulimea obiectelor plasate pe suprafaa pe careo avem la dispoziie.

În primul rând ne alegem tipul de font cu care vom lucra, font care, de regulă nu se schimbă pe parcursul lucrării, excepie f ăcând titlurile sau unele adnotări mai




C.C.D. Focşani

17

speciale. Este foarte important să folosim în document un font sobru, uşor de citit,evitându-se a se lucra în mod curent numai cu caractere îngroşate (bold) sau înclinate(italic). Acestea pot fi folosite pentru a sublinia anumite cuvinte, sau idei. Deasemenea, este bine să nu scriem cuvinte numai cu caractere mari decât în situaii cutotul excepionale.

Nici schimbarea dimensiunilor caracterelor nu este permisă decât în amintitele

situaii speciale (note de subsol, texte ajutătoare sau explicative, comentariisuplimentare etc.)

În această lucrare amfolosit pentru scriereacurentă fontul Times New

Roman, normal, dedimensiune 12, iarparagrafele au fost aliniate

justified (la ambele margini).Paragrafele vor fi

tratate unitar pe parcursullucrării nu numai princaracteristicele fontului şialiniere, dar şi prin indentare şi spa iere.

Indentarea stabileşte distana faă de marginea documentului a textului cuprins în paragraf iar spaierea dă distana dintre rânduri care poate fi: single (la un rând),double (la două rânduri), la 1.5 rânduri sau la multipli de rând.

Iată un exemplu de paragraf în care indentarea este de 2.5cm la stânga şi 1cm la dreapta, distana dintre rânduri este 10puncte, în plus, i-am adăugat un fond gri folosind opiuneaFormat/ Borders&Shading. De asemenea, am stabilit ca distana

de dinainte şi după paragraf să fie de 6 puncte. Observai cumacest paragraf a devenit un “obiect” care atrage atenia princaracteristicile deosebite pe care i le-am dat.

Evideniem opiunea de marcare a unui paragraf prin bordarea cu linii sau prinumbre colorate sau gri. Dacă vei alege din meniul Format , submeniul Borders and Shading, vei avea posibilitatea să realizai “cutia” cu text de mai sus, mai mult pute isă adăugai margini, atât pentru paragraful selectat, cât şi pentru fiecare pagină dindocument.

Este foarte important de stabilit de la bun început o formă unitară pentruparagrafele dintr-un text mai lung sau o “formulă” de lucru cu paragrafe. Folosirea dediverse tipuri de paragrafe, f ără un scop sau o logică anume, vor obosi cititorul şi vor

da un caracter de dezordine a lucrării.Pot fi paragrafe speciale, care evideniază anumite idei sau fraze care pot ieşidin tiparul obişnuit. Rămâne însă un format valabil pentru textul obişnuit, acelaşipentru toată lucrarea.

Spuneam de aşa-zisele formule de lucru pe care editorul MsWord le poatecontrola cu uşurină din opiunea Format/ Style care defineşte o listă de stiluri de lucrucu paragrafele şi titlurile. Orice modificare de formate de titlu sau paragraf estereinută de calculator în galeria curentă de stiluri pe care o putem vedea în fereastraopiunii corespunzătoare. Şi utilizatorul poate să-şi creeze controlat propriul stil, în




C.C.D. Focşani

18

felul următor: selectează paragraful sau titlul pe care doreşte să şi-l definească apoialege din meniu Format/ Style, deschizând o fereastră aşa cum se vede în desen, apoiapasă butonul New pentru a deschide o altă fereastră în care înscrie numele stilului,formatul paragrafului respectiv şi un shortcut care permite aplicarea stilului asupraunui paragraf selectat, ori de câte ori avem nevoie.

La ce folosesc stilurile? Răspunsul este simplu. Ori de câte ori avem nevoiede repetarea în text a formei grafice de text pe care am definit-o printr-un nume stil,este suficient să scriem normal, apoi să selectăm zona dorită a fi schimbată şi să-iaplicăm stilul, fie printr-un shortcut, fie prin alegerea din fereastra de stiluri.

Iată un exemplu de stil definit cu numele de “titlul2”. Iniierea lui se face cu ALT+M

Ori de câte ori avem nevoie de un titlu sau un text marcat grafic ca înexemplul dat, va fi foarte uşor să-l realizăm f ără să mai fim nevoii să facem manevre

de setare a fontului, fondului, etc.Existena stilurilor în textul pe care l-am creat, permite realizarea unui controlriguros al lucrării cu posibilitatea realizării unor sinteze, cuprins sau index. Deoarecenu ne-am propus acest lucru acum, vă recomandăm să studiai şi să experimentaisinguri opiunea Format/ Index & Table, care vă va oferi facilitatea construirii unuicuprins al lucrării, un inventar al figurilor din text, al paragrafelor existente etc.



19

ispunerea pe coloane a paragrafului poate fi un motiv de evideniere grafică a acestuia saude diversificare a jocului de linii grafice, de plin şi gol în lucrarea pe care o elaborăm.Stabilirea coloanelor se face tot din meniul Format/ Columns.

Fereastra de setare cuprindeopiuni care stabilesc numărul de coloane,dimensiunea lor şi distana dintre acestea. Încazul de faă am aranjat paragraful pe două

coloane la o distană de 0.5 cm între ele. În plusam folosit şi opiunea “drop cap”, care permitedetaşarea primei litere din paragraf, prin mărireaei la dimensiunea a două sau mai multe rânduri(în cazul de faă la 3 rânduri)

D



20

Un element grafic şi de utilitate tehnică este tabelul, care poate fi folosit caatare, pentru introducerea unor date şi evidenierea lor, poate şi pentru anumite calculece pot fi corelate între ele. Iată mai jos un astfel de exemplu.

Nr. Produsul Cantitate Pre unitar Valoare

1. Cări de informatică 50 45 000 225 000

2. Diskete 20 8 000 160 000TOTAL 385 000

]Tabelul poate fi folosit însă şi pentru aranjarea textului pe coloane. Astfel,paragraful scris mai sus pe două coloane poate fi aranjat într-un tabel cu două coloaneşi un singur rând.

Putem plasa în tabele diverse“obiecte”, desene, paragrafe având în acest felun control al acestora şi o aranjare fixă, cerută de o anumită normă sau dorină autilizatorului.

Tabelul ne permite o altfel de aranjarea textului, o combinaie între text box şi textpe coloane. Este permisă scrierea în celuleletabelului şi pe direcie verticală decâtorizontal aşa cum scriem în mod curent.

Avertizăm utilizatorul că scrierea înacest mod este pretenioasă şi greu de citit!

Credem că exemplul dat în text box-ulde alături este destul de sugestiv! Vă recomandăm, deci, să nu folosii decât rar!

Vom da mai jos un exemplu de aranjare a textului şi a unui element grafic într-

un tabel cu două coloane inegale şi un singur rând. Liniile punctate care apar,marchează liniile tabelului, pe care de obicei le ascundem pentru că, în acest caz nuservesc la nimic, ba am putea spune că ne deranjează din punct de vedere grafic.Desenul este realizat în photoshop şi exportat cu extensia GIF ( .....)

Inserarea desenului s-a realizat cuopiunea Insert/ Picture/ From file....Încadrarea în tabel a textului, permiterestricionarea ariei de scriere într-unspaiu dorit de utilizator.

Lecia 7

Spaiul de lucru în PageMakerII) Să discutăm acum despre aceleaşi opiuni pe care le pune la dispoziie

aplicaia PageMaker, astfel încât să putem realiza o formă estetică elegantă şiraională.

Aplicaia are multe elemente comune cu MsWord, dar şi multe lucruri în plus,ceea ce dă acestui editor mai multă uşurină în lucru, posibilităi mai largi de

O

a l t ă

o p i u n e

d e

l u c r u

c a r e p o a

t e

c o n

t r i b u

i l a j o c u

l d e o

b i e c

t e t e x

t p e

s p a i u l n o s t r u

d e

l u c r u , e

s t e ş

i a c e e a

d e

“ t e x t

b o x

” ,

o p i u n e a f l

a t ă

î n

m e n

i u l

F o r m a

t , c a r e p e r m

i t e s c r i e r e a u n u

i t e x

t

“ v o

l a n

t ”

î n

i n t e r i o r u l

u n e

i c u

t i i d e

d i m e n s i u n

i

r e g

l a b i l e

,

c a r e

p o a

t e

f i

p l a s a

t ă

o r i u n

d e ,

p r i n s i m p

l a d e p

l a s a r e

c u

a j u t o r u

l

m o u s e - u l u

i ,

a ş a

c u m

e x e m p

l i f i c ă

p a r a g r a

f u l p

e c a r e

î l c

i t i i

a c u m .

A m

f o l o s i t

î n a c e

a s t ă

s i t u a i e ş

i

o p i u n e a

“ t e x

t

d i r e c t i o

n ”

p e n

t r u

a

s c h i m b a

d i r e c

i a d e s c r i e r e



21

exploatare, aducându-l în seria programelor folosite de către tehnoredactoriiprofesionişti.

Trebuie să menionăm de la bun început ca PageMaker consideră textele,desenele, ca “obiecte” care pot fi manevrate independent în cadrul unei lucrări. Deaceea, ori de câte ori aducem (importăm) în lucrare un text sau o imagine, opiuneacare ne permite acest lucru este Place..... De asemenea, aşa cum am mai amintit, deşi

există un spaiu de lucru definit, o zonă “tipăribilă”, putem plasa obiectele oriunde,chiar şi în afară, pentru prelucrări intermediare.Ne vom ocupa, aşadar de textul dintr-un document PageMaker care poate fi

scris ca atare sau poate fi important din alt program de editare. Observa i, în desenulde mai jos, cum apare fereastra în care lucrăm, care sunt barele de unelte cu careputem opera asupra textului.

Vedem că există asemănări de meniuri cu MsWord şi cu editoarele graficecunoscute. Obiectul numit text poate fi plasat în pagina de lucru cu mare uşurină, fiepe toată pagina, fie pe coloane pe care şi le stabileşte utilizatorul. “Joaca” cu textul pespaiul de lucru este foarte flexibilă, mult mai interactivă decât la MsWord, ceea ce nepermite să dăm un aspect grafic elegant, lucrării.

Facem observaia că textul, odată aşezat pe pagină se comportă ca acela dintext box, descris mai sus la MsWord. Dacă textul nu încape în “cutia” destinată lui,aceasta se poate redimensiona tragând fie de “agăătorile” aflate sus şi jos, fie decolurile marcate cu pătrate negre. Se văd, în bara din josul imaginii, ferestre careindică poziia textului în pagină (X,Y), dimensiunea “cutiei” acestuia (W,H),

posibilităile de rotire sau înclinare. Acest meniu este corespondent cu apăsareabutonului marcat cu o săgeată pe bara din stânga.

În ceea ce priveşte fonturile, accesul la opiunile de lucru cu ele este ilustratsugestiv în bara de sus a imaginii, meniu corespunzător apăsării butonului marcat cuT pe bara din stânga. Urmării cu atenie butoanele şi ferestrele acestei bare şi vă veida seama de utilităile oferite de editor. Se pot stabili: fontul folosit, forma acestuia(normal, bold, italic, subliniat, etc.), distana dintre rânduri, distana dintre caractere,lăimea caracterelor, etc. Rămâne să descoperii singuri toate facilităile…



22

Vom observa că apăsând pe această bară butonul de paragraf, marcat cu ¶ vomavea un alt meniu care ne permite selectarea stilurilor cu caracteristicile fiecăruia.

Iată cum arată bara de setare a paragrafului:

Credem că butoanele existente pe ea sunt suficient de sugestive pentru a leputea înelege şi a face analogie cu ceea ştii de la MsWord, sau pur şi simplu pentru ale încerca şi a observa modificările din micile ferestre…

Lecia 8

Elemente de grafică VECTORIALA în pachetul Microsoft OFFICE

Microsoft Word recunoaşte principalele tipuri de imagini, permite modificarealor şi crearea unor imagini noi folosind bara cu instrumente Drawing.

Pot fi trasate linii sau săgei a căror grosime se alege, desenate cercuri şidreptunghiuri.

Stabilirea culorii de fond, de desenare, sau de scriere, se face utilizând butoaneledin bara cu instrumente.

Imaginile astfel create sunt de tip vectorial.

Opiunea AutoShapes permite selectarea obiectelor grafice de diferite tipuri.Mai multe obiecte grafice, în vederea evitării deplasării, se pot fixa astfel încât să

formeze un singur obiect.: Draw> Group. Pentru realizarea unui document elegant în Word se pot folosi forme predefinite

pentru încadrarea textelor, shapes, sauelemente grafice: callouts.

Pentru inserarea unei imagini: Insert>

Picture>From File. Se poate naviga prin My

Computer pentru alegerea unui fişier grafic.Pachetul Office conine un set de imaginiincluse în Clip Art şi stiluri de texte în



23

WordArt. După inserare, cu clic stânga se selectează imaginea în vederea modificării.

Apoi cu un click dreapta se poate alege unul din meniurile Format Picture sauVizualizare bara de instrumente imagine

În caseta Format<Picture<Size se completează rubricile Height şi Width sauprocentele de scalare în rubrica Scale.

Selectând eticheta Wrapping din bara de instrumente imagine, putem alegemodul în care textul va încadra imaginea şi distana faă de text pe cele patru laturi.Se poate controla din acelaşi meniu, intensitatea culorii, contrastul sau nuanele de gri.Cu eticheta Colors and lines se poate introduce un chenar în jurul imaginii.

Opiunea Crop From permite decuparea imaginii pe cele patru laturi.În pagina Pozition putem seta modul de aşezare în pagină, în paragraf, faă de

margini. Cu Lock Anchor se fixează în paragraful curent. Prin deselectarea opiuniiFloat over text imaginea este tratată ca un simplu caracter.

Iată un text aşezat peste o imagine

Elemente de grafică în MicroSoft Excel

Pentru a putea fi mai uşor de urmărit, datele în MsExcel, se afişează sub formă degrafice sau diagrame. Procedura ChartWizard primeşte specificaiile utilizatoruluipentru construirea diagramei.

Cu ajutorul butonului din bara cu instrumente sau a opiunilor din Insert

Chart se deschide o fereastră de dialog ce conine în stânga numele tipurilor de

FOARTE IMPORTANTFOARTE IMPORTANTFOARTE IMPORTANTFOARTE IMPORTANT



24

diagrame, iar în dreapta, modul lor de reprezentare. Evident, diagrama se realizează pe baza unui tabel creat în Excel.

După alegerea diagramei, se indică domeniul datelor ce vor figura în desen,elementele explicative: titlul, denumirea axelor, tipul de marcare a valorilor pe axe,legenda semnelor grafice şi locul în care va apărea diagrama.

Diagramele de tip Pie afişează o singură serie de valori la un moment dat: prima serie dinstânga.

Diagramele pot fi editate: redimensionate,mutate în altă poziie sau schimbat modul dereprezentare, f ără a relua procedura expert de la

început.Pentru a transforma o diagramă: clic în

interiorul ei şi din bara cu instrumente: Chart Area, alegem din lista cu tipuri dediagrame, noua variantă

Observaie importantă:Alegerea unei anumite forme de grafic este deosebit de importantă pentru

ilustrarea unui fenomen, a unei situaii statistice. Un grafic liniar poate exprimaevoluia în timp a unui fenomen, cum ar fi temperatura din oră în oră în timpul uneizile sau curba notelor la istorie a elevilor din clasa a XII-a. Un grafic sub form ă debare verticale poate vizualiza dinamica produciei de struguri la hectar într-o perioadă de timp dată (de exemplu, 6 ani) sau o comparaie între opiniile despre consumul decoca-cola între mai multe categorii (grupuri) de oameni, lucru ce poate fi exprimat siprin graficele “pie” care vizualizează raportul dintre pări şi întreg.

Pachetul Office oferă posibilităi de prelucrare grafică vectorială şi bitmap,integrând imaginile în text sau asociindu-le cu tabele. Se pot crea imagini “local”, înfiecare din cele trei mari aplicaii (Word, Excel, PowerPoint), fie cu instrumentecomune de desenat, fie cu cele specifice. De remarcat sunt graficele în Excel care auca bază tabele de date specifice programului.

Importul de imagine din exterior se realizează cu opiuni de tipul Insert

picture/ From file. Interesant este faptul că imaginile create în fiecare din cele treiaplicaii sunt uşor portabile din una în alta.

Sarcini de lucru

1. Realizai o pagină în MsWord în care să exemplificai prin desen principalelefiguri geometrice pe care să le colorai în diferite culori. Adăugai explicaii şinotaii.

2. Folosind grafice de tip “pie” în Excel, exemplificai fractiile ½, 2/3, ¾, 5/8

3.

Realizai în Excel, un paralelipiped pe care îl transferai în MsWord. Folosindopiunea de “spaiere” a figurilor plane, construii o replică a acestuia folosind“perspectiva” unui dreptunghi.

Lecia 9

Editorul grafic AUTO CAD(Computer Aided Design), produs al firmei Autodesk, este folosit la proiectarea

unor modele tehnologice, arhitecturale sau ştiinifice. Obiectele create pot fi bi sau



25

tridimensionale şi pot fi reprezentate sub forma unor schie, a unor desene maiconsistente, a unor suprafee umbrite sau a unor obiecte solide. Aplicaiile CAD folosesc foarte multe operaii matematice de mare complexitate.

Orice operaie CAD presupune un set de comenzi care acionează asupradatelor de intrare şi are ca efect generarea datelor de ieşire.

- comenzi pentru setarea caracteristicilor spaiului de lucru: (stabilirea

limitelor de desenare şi a sistemului de coordonate, a unităilor de măsură)- comenzi pentru generarea obiectelor grafice (primitive grafice)- comenzi pentru editarea acestor obiecte (copiere, rotire, scalare,

modificarea informaiilor non-grafice)- comenzi pentru controlul afişării pe ecran (poriunea de desen care este

afişată, numărul de ferestre în care este afişată informaia).- comenzi pentru imprimare.Datele de intrare sub formă de punct, număr întreg sau real, şir de caractere,

vector de deplasare, sau set de selecie oferă informaiile necesare efectuăriicomenzilor în urma cărora vor fi generate datele de ieşire.

Cea mai mare parte a datelor de ieşire sunt obiecte grafice, caracterizate de

informaii geometrice: coordonatele liniilor, a centrului, raza cercului şi informaiinon-geometrice: culoare, tipar de linie. Aceste informaii se salvează într-un fişier cuextensia .dwg. .

Aplicaiile AutoCAD şi CorelDraw au la bază sistemul de coordonatecartezian. O unitate de desenare este orice unitate din lumea reală. Coordonatele suntconvertite în numere întregi pentru a putea fi reprezentate pe ecran. Pe monitor apareafişat întregul desen sau doar o parte din el.

Desenul poate fi reprezentat în mărime reală, iar la tipărire se stabileşte scara.



26

Comenzile pot fi lansate în execuie prin introducerea numelui în fereastra decomandă, selectând un buton din bara cu instrumente sau utilizând o tastă funcională.Tasta F2 oferă o listă a comenzilor efectuate anterior.

AutoCAD-ul şi CorelDRAW-ul pun la dispoziie ajutoare de desenare carepermit creşterea eficienei şi a preciziei. Multe din ajutoare se găsesc în caseta de

dialog Drawing Aides. Salturile orientate pe obiecte permit

localizarea unor puncte geometrice faă de alte obiectedesenate.Putem mări sau micşora imaginea din fereastra de

vizualizare, sau deplasa desenul prin dreptul ferestrei f ără schimbarea scării, putem afişa vederi plane sautridimensionale.

Sunt situaii când trebuie să afişăm simultan maimulte vederi. Putem afişa mai multe ferestre în acelaşitimp dacă folosim mai multe ferestre de vizualizare

Elementele grafice dintr-un desen vectorial senumesc obiecte şi pot fi reprezentate prin orice element

grafic de bază cum ar fi: linia, cercul, elipsa, poligonul, dreptunghiul, o linie de text,

pe care programul de grafică îl tratează ca pe o singură unitate.Comanda Point este utilizată pentru a desena puncte.

Line sau Pline se folosesc pentru linii.Polygon pentru poligoane.

Rectangle pentru dreptunghiuri sau pătrate cu specificarea punctelor opuse.Circle sau arc, pentru cercuri sau arce .

Ellipse pentru un arc eliptic sau o elipsă Donut pentru inele circulare sau discuri.Un set de selec ie reprezint ă o colec ie de obiecte din desen.

Comanda Erase elimină obiecte din desen. Copy, Mirror , Array si Offset permit crearea de obiecte pornind de la altele deja existente.

Move şi Rotate modifică poziia. Comanda Scale permite schimbareadimensiunilor pentru obiectele din desen.

Break, Trim, Extend, Lengthen permit modificarea geometriei obiectelordesenate.

Observaie: Aplicaia Autocad este destinată proiectării grafice. Controlul asupraimaginii este minuios controlat de un meniu complex care permite proiectantului să ştie permanent toate datele despre imaginile create. Se lucrează cu primitivele pe carele găsim în aproape toate editoarele grafice. Aici apar bine evideniate hasurile,umbrele, cotele, coordonatele obiectelor.

Exerciii

1. Care sunt tipurile de comenzi ale Autocad?2. Cum se face afişarea mai multor imagini, în acelaşi timp?3. Care este comanda care permite schimbarea dimensiunii unui obiect din

desen?



27

Lecia 10

Editorul grafic Corel DRAW – organizare

Corel Draw este liderul programelor de ilustrare şi desen. Este un program cepermite lucrul cu linii, curbe şi obiecte, în scopul obinerii unor efecte artistice la nivel

profesional. Cu el se pot crea:- Ilustraii color- Desene cu un grad mare de complexitate- Sigle şi embleme- Secvene pentru animaie- Bibliotecă ClipArt

Programul Corel Draw salvează documentul cu extensia cdr. Se pot crea însă şi fişiere de alte tipuri, cu alte extensii caracteristice imaginilor BMP, prin operaii deexport. În aceste condiii, fişierele imagine create pot suferi modificări de dimensiunedar şi de calitate în funcie de formatul ales şi de opiunile de comprimare.

Corel Draw lucrează cu imagini vectoriale generate de forme şi obiecte şidefinite de vectorul linia sau curba cu care se construieşte desenul.

Pentru editarea în detaliu a formei curbelor şi a textului se folosesc nodurile care reprezintă zone ce permit deformări la nivel elementar.

Obiectele sunt imagini vectoriale compuse din forme simple (cercuri, arce,dreptunghiuri), numite primitive ale programului.

Interfaa programului Corel Draw este prezentată în fereastra care urmează.Vom vedea că meniurile cuprind elemente comune aplicaiilor Windows, precum şielemente caracteristice operaiilor de prelucrare din Corel Draw. Variantele noi aleprogramului “împrumută” de la alte programe operaii specifice cum ar fi în specialacelea de prelucrare a imaginilor bitmap: controlul nivelului de culoare, filtrele etc.

Fereastra aplica iei con ine:• Bara de titlu • bara de meniuri



28

• bara cu instrumente (formată din mai multe bare: bara Standard cubutoanele pentru operaiile de lucru cu fişiere, cu desene şi de editare;bara Zoom are butoane pentru stabilirea scalei de vizualizare, bara Textconine butoane pentru formatarea textului, iar Workspace conineopiuni pentru organizarea spaiului ferestrei de aplicaie şi a ferestrelorde desenare

• bara de propriet ă i (o bară cu butoane dependentă de context)• bara de stare (informaii despre obiectul selectat)• paleta de culori, conine recipiente de culori pentru contur sau pentru

umplerea şi un recipient f ără culoare folosit pentru a înlătura culoareaobiectului curent

• casetele de dialog derulante, permit stabilirea valorilor unui parametru:culoare, cotă, nod

• caseta cu instrumente: conine instrumente de desenare şi instrumenteexplozive care dacă sunt selectate afişează o nouă bară cu mai multeinstrumente

• spa iul de lucru corespunde paginii de lucru din fişierul activ•

pagina desenului, este o zonă delimitată de un chenar cu umbre. Numaice se desenează în această pagină va fi tipărit• barele de derulare dacă fereastra conine mai multe pagini bara

orizontală afişează etichetele paginilor. Clic pe etichetă şi ajungem înpagina dorită

• riglele. Bare marcate în unităi de măsură alese la formatarea paginii şiaşezate în partea de sus şi în partea stângă se folosesc pentrudeterminarea poziiei şi a dimensiunilor obiectului.

pick: selectează şi deplasează obiectulshape: editează obiectul prin modificarea nodurilor, tăiere, ştergerezoom: creează efectul de lupă interactivă sau de lentilă freehand: desenează conturul trasat cu mâna liberă rectangle: desenează un dreptunghi sau un pătratellipse: desenează elipsă sau cercpolygon: desenează poligon

Pick ToolShape Tool

Zoom ToolFreehand ToolRectangle ToolEllipse ToolPolygon ToolBasic ShapesText ToolInteractive Blend ToolEyedropper ToolOutline ToolFill ToolInteractive Fill Tool



29

text: adaugă texte şi simboluriinteractive fill: umple interactive un contur închisinteractive transparence: atribuie interactiv obiectului grade de transparenă interactive blend: modifică obiectul prin transformare interactivă outline: modifică proprietăile conturuluifill: alege proprietăile umplerii

Rezumat:Mediul de lucru Corel Draw este caracteristic pentru crearea si prelucrareaimaginilor vectoriale. Fişierele salvate direct din program au extensia CDR. Se pot

însă crea şi prelucra imagini de tip BMP (tif, gif, jpg) prin opera ii de export. CorelDraw operează cu primitive de tip linie, poligon, elipsă, text, care pot fi colorate sau“umplute” cu puncte colorate sau cu aşa zisele texturi. Meniul principal estereprezentat pictographic şi permite accesul la prelucrările de bază ale Corel Draw:selecie, deplasare, desenarea de linii, poligoane, elipse, text, umplere şi modificareatransparenei.

Exerciii

1. Unii cu linii (săgei) iconul de pe bara de instrumente cu cuvântul care îldefineşte.

2. Care sunt instrumentele comune Paint şi Corel.

Lecia 11

Operaii premergătoare în Corel DrawStabilirea formatului paginii, a unit ă ilor de mă sur ă a preciziei de afi şare şi a

sistemului de coordonate.

Interactive Blend ToolBasic ShapesOutline ToolShape ToolFreehand ToolPick ToolRectangle Tool

Eyedropper ToolFill ToolInteractive Fill ToolPolygon ToolText ToolZoom ToolEllipse Tool



30

Pentru stabilirea formatului paginii de lucru se foloseşte meniul layout cuopiunea page setup de unde ne putem alege forma de pagină mai ales atunci cânddesenul realizat este folosit ca atare pentru tipărirea directă la imprimantă. În cazul încare crearea sau prelucrarea are ca scop generarea unui desen care va fi folosit în altă parte, atunci formatul de pagină este doar orientativ.

Este important să se stabilească de la început sistemul de coordonate în care se

va lucra, riglele de măsurare de pe marginea spaiului de lucru şi, eventual liniile deghidaj.

Ne propunem următoarele două teme:Tema1. Să se realizeze o siglă (un element grafic simbolic) a acestui manual.Tema 2. Să se realizeze un afiş pentru o expoziie de fotografie.

Prima tema nu necesită o pagină specială, un spaiu de lucru delimitat, pe cânda doua implică stabilirea formatului de pagină deoarece documentul va fi tipărit.Concret, iată paşii pe care trebuie sa-i urmăm pentru pregătirea cadrului de lucru încele două situaii:Tema 1.

I. Deschidem documentul nou înCorel

II. Deschidem barele de instrumente(toolbars) de care am avea nevoiela lucru. De exemplu: roll-up şi

zoom

III. Pentru o mai bună orientare seaşează puncte sau linii de ghidaj

IV. Ne îngrijim să fie vizibilă paletade culori

V. Dacă e necesar, schimbăm

unităile de măsură din inch încentimetri VI. Se poate da culoare de fond,

paginii pe care se lucrează

Tema 2.I. Deschidem un document nou şi

avem grijă să dăm formă paginii.II. Aşezăm linii de ghidaj şi rigleteleIII. Deschidem barele de instrumente

pentru desenat

Desenarea elementelor geometrice

simple: Desenarea liniilor, poligoanelor,

dreptunghiurilor, cercurilor, elipselor,

arcurilor de cerc, spiralelor şi a formelor

curbe neregulate.



31

Toate formele şi obiectele sunt realizate din elemente de bază numite trasee.Lăimea şi culoarea traseului se stabilesc prin contur. Unui traseu închis (punctul de

început coincide cu cel de sfârşit) i se poate atribui o umplere, cu o culoare sau unmodel. Traseul este format din noduri (puncte de schimbarea a direciei) şi segmente.Toate traseele încep şi se sfârşesc cu noduri.

Obiecte curbe pot avea orice formă, pot avea noduri şi puncte de control care

permit definirea în continuare a traseului. Obiectul curb poate avea două tipuri desegmente: curbe şi drepte. Prin mutarea nodurilor unui obiect curb îi putem modificacurbura. Punctele de control definesc poziiile prin care trece un segment de curbă dela un segment la altul. Segmentul drept nu are nici un punct de control. Curburasegmentului poate fi controlată prin distana dintre noduri şi unghiul punctelor decontrol. Fiecare nod are câte un punct de control pentru fiecare segment care porneştedin el. Dacă nu putem da traseului forma dorită mutând nodurile, vom mai adăuganoduri. Pentru netezirea formei vom elimina din noduri.

Nodurile (meniul Shape Tool) în funcie de poziia punctelor de control sunt detrei tipuri: netede (punct ele de control sunt opuse unul celuilalt f ără a fi la distană egală faă de nod.) , simetrice (punctele de control opuse unul celuilalt sunt la aceeaşi

distană şi produc aceeaşi curbură segmentelor situate de o parte şi alta a nodului şi ascu it. (punctele de control sunt independente unul de altul şi produc modificareadiferită a segmentelor ce pleacă din nod.

Conturul obiectelor: fiecare obiect are un conturcaracterizat de dimensiune, formă, culoare, terminaie pentrutrasee deschise şi tipuri de coluri pentru cele închise.Selectarea obiectelor: cu instrumental Pick va fi înconjuratde puncte de control pentru selectare şi Caseta de punere înevidenă. Pentru un grup de obiecte glisăm instrumental Pick



32

şi în caseta de marcare vom aplica aceeaşi operaie asupra obiectelor selectate.Straturile desenului: planuri transparente în care sunt plasate obiectele ce

formează desenul. Fiecare strat are un nume şi un număr de ordine prin care sestabileşte modul în care sunt aranjate.

Stratul are următoarele proprietăi: vizibilitatea, tipărirea, editarea şi stratulMaster care conine informaii ce trebuiesc tipărite în toate paginile.

Observaie: Elementele de bază pe care le folosim la construcia unui desencomplex se numesc primitive (elipse, dreptunghiuri, linii, poligoane). Acestea suntcaracterizate de un contur (linie) şi de un interior. Fiecare din aceste elemente pot ficolorate, respectiv “umplute” cu puncte de culoare sau cu texturi. Liniile de contur potfi modificate prin editarea nodurilor.

Pregătirea unui desen în Corel, înseamnă să fixăm spaiul de lucru, să stabilimlinii de ghidaj, să facem vizibile meniurile care ne furnizează instrumentele de lucrunecesare.

Sarcină de lucru

1. Definitivai Temele I şi II din acest capitol. Construii o siglă şi un titluspecial de publicaie.

Lecia 12

Editarea elementelor geometrice desenate în Corel

Opera ii pentru editarea elementelor geometrice desenate

1. modificarea prin transformări geometrice

• mutare - deplasare prin schimbarea coordonatelor faă de punctul dereferină al obiectului

• rotire este caracterizată de poziia centrului derotaie şi de unghiul de rotaie.

• scalare - mărirea sau micşorarea obiectuluipăstrând proporia iniială

• redimensionare - schimbarea dimensiunilor peverticală, orizontală sau pe ambele direcii

• înclinare - poziia centrului de înclinare şiunghiul de înclinare

• oglindire - răsturnarea pe orizontală, verticală

sau diagonală • puncte de control ale select ă rii - 8 pătrate ce încadrează obiectul selectat.• puncte de control al rotirii - 8 săgei ce înconjoară obiectul selectat. • centrul de rota i - punctul în jurul căruia se roteşte obiectul • punctul de ancorare - un punct care nu se deplasează la înclinare, scalare,

oglindire sau redimensionare. • impulsul - distana cu care se deplasează un obiect selectat când se apasă

o tastă săgeată.



33

2. tăierea şi ştergerea obiectelor • t ă ierea - operaia prin care se poate deschide un traseu închis sau se poate

despări un obiect în două obiecte sau în două subtrasee, instrumentalfolosit Knife.

• ştergerea - operaia prin care se distrug poriuni din instrumentul selectat

cu ajutorul instrumentului Eraser, micşorând numărul de noduri în urmaştergerii, netezeşte traseul obinut. Utilizând Knife şi Erase pe un obiect,acesta devine automat obiect curb.

3. Copierea obiectelor • copiere obi şnuit ă prin intermediul zonei de memorie Clipboard (copy &

paste)• multiplicare: se creează un duplicat pe aceeaşi pagină.• reproducerea sau clonarea: se creează o copie care va reflecta în

permanenă modificările f ăcute în obiectul sursă. Modificările f ăcute înclonă nu afectează sursa.

4. Organizarea obiectelor • stratificarea paginii se realizează chiar prin crearea obiectelor individuale.

Fiecare obiect creat, reprezintă un strat. Poziia straturilor, unul faă decelălalt, poate fi modificată folosindu-se opiunea Arrange/ Order.

• gruparea obiectelor este o unire temporară folosită pentru mutarea înpagină. • combinarea obiectelor este o unire permanentă care transformă obiectele

combinate în curbe astfel încât să formeze un singur obiect. Zonele în careobiectele se suprapun devin transparente şi pot fi văzute poriunileacoperite.

• retezare - decuparea poriunilor care se suprapun

• Intersectarea - creează un nou obiect din poriunilesuprapuse ale obiectelor selectate.

• fuzionarea - obiectele selectate preiau conturul şiculoarea de umplere a unui obiect destinaie, sunteliminate toate liniile interioare.

• alinierea - pe orizontală şi/ sau pe verticală. Obiectele pot fi aliniate unulfaă de altul, faă de centrul sau faă de marginile paginii.

• distribuirea obiectelor - modul în care se face spaierea pe orizontală, peverticală, dacă după selectare li se poate aplica o spaiere uniformă



34

aliniere la bază

5. transformarea liberă a obiectelor schimbarea aspectului obiectului prin

• deplasarea segmentelor, a nodurilor şi a punctelor de control• editarea nodurilor: adăugarea, ştergerea, alinierea pe orizontală şi pe

verticală a anumitor noduri, definirea tipului de nod• manipularea unei por iuni de curbă prin rotire, redimensionare

6. efecte speciale

• perspective - desenul capătă aspect tridimensional. Efectul de perspectivă ataşează obiectului un punct de dispariie: locul din fundal sau din prim

plan în care obiectul dispare la orizont.• tranzi ia gradat ă între obiectul şi început şi cel de sfârşit sunt distribuite

uniform formele intermediare. Bucla este modul de dispunere a formelorintermediare pe un arc de cerc.

• extrudarea permite crearea efectelor tridimensionale din suprafaa plană aobiectului selectat. Extrudarea în perspectivă are liniile de extrudareaneuniforme care fac ca obiectul să fie mai mare sau mai mic în spate.Extrudarea paralelă conferă obiectului un aspect regulat. Extrudarea estecontrolată de: tipul de extrudarea, adâncimea de extrudare (lungimeaplanelor de extrudarea din spatele obiectului) unghiul de extrudare

(orientarea extrudării spre stânga, dreapta, deasupra sau sub obiectulextrudat).

• înf ăşur ă toarea permite deformarea obiectelor în toate direciile• conturarea aplicarea unor contururi în interior şi în exteriorul obiectului

cu următoarele atribute: locul, distana dintre contururi şi culorile aplicate• decupajele speciale se efectuează folosind conturul altor obiecte.• lentile permit aplicarea efectelor speciale pe anumite zone.• separarea obiectului asupra căruia s-a aplicat efectul special de obiectele

obinute prin efect.

Inserarea unor elemente specifice desenelor tehnice

1.

cotele desenului verticale, orizontală, diagonale şi unghiulare.introducerea cotelor liniare şi unghiulare

• definirea stilului cotelor. Corel Draw permite utilizarea a două tipuri decotări: dinamică (afişează automat dimensiunea şi o schimbă după ooperaie de editare) şi statică (permite modificarea manuală a dimensiuniiafişate în cotă).

• textul cotei este plasat în poziii prestabilite sau poate fi mutat oriunde înpagină.



35

• linia ajut ă toare - linii de tip conector (cu Outline stabilim grosimea,culoarea şi terminaia)

• linia de indica ie • casete de men iuni: casete de text legate de obiect • dimension pentru cotare, connector line linia de conectare

2. umplerea obiectelor închise

• umplerea uniformă : cu o singură culoare solidă

• umplerea de tip fântână , culoarea de început şi culoarea de sfârşit, modul în care se face tranziia gradată de culoare, numărul de gradation, poziiapunctului median, banda marginal şi unghiul de umplere.

• umplerea de tip model este realizată pe două straturi: fundal şi prim plan şicaracterizat prin dimensiunea modelului şi densitatea de umplere.

• umplerea de tip esă tur ă - esătura este definită bitmap folosind un set deşabloane.

- RGB Red Green Blue generează culoarea prin

Combinarea culorilor fundamentale în diferite cantităi.Se recomandă la crearea imaginilor din paginile WEB.

- CMYK Cyan, Magenta, Yellow, black culoarea seobine prin Combinarea celor 4 culori în tipografii. Serecomandă pentru documente ce urmează a fi tipăritesau listate la imprimantă.

- HSB Hue, Saturation, Brightness generează culoarea în funcie de nuană, saturaie şi luminozitate.

Obiectul transparent nu are umplere şi se poate



36

vedea ce se află în spatele lui. Pentru a deveni opac, se umple cu culoarea de fond(alb).

Textul artistic este un obiect grafic format din fragmente de text. Poate fialiniat pe orizontală, poate fi aranjat în jurul unui obiect sau simbol, după o curbă saudupă o linie. Pentru colorare i se poate atribui o culoare pentru contur şi o alta pentruumplere la nivelul caracterelor.

Observaie: Elementele primare ale desenului în Corel (primitivele) pot fi prelucrateprin: colorare, umplere, deformare, intersectare, transformare în imagine bitmap.Opiunile de transformare se găsesc pe bara principala de instrumente, dar şi lameniurile particularizate (contextuale) ale obiectului selectat cu Pick Tool. E bine să

avem în vedere că în momentul selectării unei opiuni de prelucrare, apar meniuri noi,specifice instrumentului respectiv.

Exerciii

1. Realizai o schiă simplă a unei case şi colorai sauumplei elementele importante ca în desenul alăturat.

2. Realizai un titlu de publicaie care să fie aliniat peun arc de cerc de dimensiune aleasă de voi.

3. Realizai schia unei încăperi (sala de clasă sausufrageria de acasă) simbolizând obiectele aflate înaceasta.

4. Desenai un cerc sau o elipsă şi pe baza acestuia,prin deformări şi adăugând toate elementelenecesare, realizai schema unei celule.

5. Pregătii meniul unei pagini personale ca în modelul de mai jos.

Lecia 13

CAPTURA IMAGINILOR, Import si Export de imagini

Prin captură de imagine înelegem preluarea unei zone de ecran sau a întregiiferestre în memoria Clipboard. ALT+PRINT SCREEN pentru fereastra activă şiPRINT SCREEN pentru întreg ecranul. Imaginea este adusă din Clipboard îndocumentul curent printr-o operaie Paste. Imaginile capturate sunt de tip BMP aşacum se vad majoritatea ilustraiilor din această carte. Odată captată, imaginea poate fiprelucrată cu instrumentele specifice editorului grafic în care a fost preluată. Corel



37

Draw permite “tăierea” deformarea, modificarea nivelului de culoare, a contrastului,luminozităii, etc.

Operaiile asupra imaginilor capturate de tip BMP sunt asemănătoare cu cele alePhotoshop. Există multe operaii care sunt comune tuturor editoarelor care “ştiu” să prelucreze astfel de formate: deformarea, tăierea (crop), decuparea unei pări,ştergerea unor poriuni, modificarea contrastului şi a luminozităii, realizarea

transparenei, modificarea nuanelor, transformări în nuane de gri, etc.În exemplele de mai jos vei observa mai multe stadii ale unei capturi prelucrate:

imaginea originală imagine în gri

imagine în culoare transparentă

Importul imaginii înseamnă preluarea unor fişiere grafice create cu alteeditoare în scopul prelucrării lor în Corel. Opiunea File/ Import permite preluareaoricăror tipuri de fişiere grafice recunoscute de aplicaie. Acestea pot fi trecute prinfiltre de import care pot face anumite prelucrări chiar în momentul operaiei(redimensionare, taiere)

Imaginea preluată în aceste condiii va constitui o parte dintr-un nou desencare va fi salvat în format .cdr sau va fi exportat, după prelucrare, în acelaşi format dincare a fost adus sau în alte formate convenabile.

Exemplu sunt imaginile de mai sus care au fost preluate bitmap, au fostprelucrate în Corel şi apoi exportate în format .jpg.

Exportul imaginii înseamnă transformarea ei din format vectorial sau dinimagine complexă de format .cdr în imagine bmp, compresată sau alte formate cucaracter universal.

În CorelDraw exportul imaginii se poate realiza în următorii paşi:



38

1. selectează obiectul sau obiectele, apoi (Ctrl+G) pentru grup (dacă este cazul)2. Se alege File > Export , stabilindu-se formatul dorit, sau3. În Save As salvăm în unul din formatele compresate sau de alta natură ( .jpg,

.gif, .tif, .bmp, etc) cu opiunea Selected Only, pentru Salvarea exclusivă aobiectului, nu şi a zonei adiacente.

4. În momentul salvării în fereastra de dialog alegem rezoluia (de exemplu: 150

dpi) şi dimensiunea imaginii exportate.

Observaie: Corel este foarte flexibil în preluarea diverselor tipuri de imagine, atâtprin captura obişnuită cât şi prin importul asistat prin diverse filtre. Operaia de exportpermite transformarea imaginii prelucrate în formate recunoscute în alte programe. Şila export se pot folosi filtre şi se pot controla caracteristicele imaginii rezultate.

Exerciii

1. Preluai prin capturare o fereastră de meniu ca şi cele de mai sus şi schimbaiculoarea ei din gri în roz. Exportai imaginea prelucrată într-un fişier .gif.

2. Realizai 5 butoane necesare unei pagini web. Butoanele vor fi de acelaşi tipgrafic având doar un alt text inscripionat pe ele. Fiecare buton va fi salvatcu nume specific în format .gif şi cu dimensiune nu mai mare de 30k.

Lecia 14

Photoshop utilizat pentru prelucrarea imaginii

Funcia de prelucrare de imagine este caracteristică acestui program şi deaceea este foarte folosit, mai ales în pregătirea imaginilor pentru publicaii (cări,ziare, reviste) dar şi în pregătirea imaginilor pentru paginile de web. Acest ultimaspect face din Photoshop principalul instrument grafic al creatorilor de site web.Daca v-ai propus să realizai o pagină www cu o grafică frumoasă şi cu personalitate,atunci cel mai bun mijloc de realizare a design-ului este Photoshop.

Daca v-ai propus să ilustrai o revistă f ără să apelai la banalele desene clipart,atunci Photoshop vă poate ajuta să înfrumuseai sau să stilizai fotografiile digitale decare dispunei sau imaginile scanate.

Vom da câteva repere simple şi la îndemână pentru îmbunătăirea, modificarea caracteristicilor iniialeale unei imagini.

În primul rând trebuie să cunoaştem funciilespecifice ale photoshop.- Crearea unui fişier PSD cu noua imagine

prelucrată. La deschidere trebuiesc declaratedimensiunile spaiului de lucru, rezoluia,paleta de culori şi tipul de fundal.

- Preluarea imaginii ce urmează a fi prelucrate prin meniul File/ Open. Suntacceptate în special fişiere de tip bitmap



39

- Controlul asupra imaginii: nivel, culori, transparenă. Meniul utilizat este: Image

- Selecia controlată, realizată printr-un meniu specializat Select dar şi cu ungrup de instrumente caracteristice editorului

- Controlul pe layere realizat din alt grup de opiuni având ca titlu generic Layers

- Filtrarea cu filtre de bază sau importate (plugg in)- Exportul în imagini de tip bitmap, în special GIF, TIF, JPG

Iată, în mare, care este rolul butoanelor din grupul de instrumente folosite dePhotoshop:

1. Butonul de selecie specializat pe patru funcii:- selecie dreptunghiulară - selecie elipsoidală - selecie liniară verticală - selecie liniară orizontală

2. Butonul de selecie neregulată (lasoo):- selecie poligonală - selecie magnetică - selecie freehand (neregulată)

3. Butonul de selecie magic wand, care execută o seleciepe nivel de culoare.

4. Butonul de decupare crop 5. Butonul de feliere, slice tool.

6.

Butonul de pulverizare airbrush 7. Butonul de desenare cu pensula, paintbrush 8. Butonul de clonare a unei zone de imagine9. Butonul de estompare, blur 10. Butonul de modificare local a culorii

Observaie: Am enumerat doar o parte din instrumentele specifice Photoshop prinbutoanele simple sau multiple care le reprezintă. Ponderea mare o reprezintă instrumentele de selecie, foarte importante în operaiile de prelucrare. Fără o seleciebună nu putem face prelucrări locale şi corecii de imagine. Vei observa că în afară



40

de cele 4 instrumente multiple de selecie, există şi un meniu special care permitecontrolul fin al zonelor selectate. O categorie importantă de instrumente sunt acelea decorecie prin modificarea culorilor, deformări, treceri prin diverse filtre.

Exerciii

1. Importai o imagine oarecaresau captai cu ALT+PrtScrimaginea dată ca exemplu maisus. Cu ajutorul Phothosop,printr-o operaie de decupare,oprii spre prelucrare partea dinimagine care va fi prelucrată.(imaginea alăturată)

2. Decupai din imagine fereastraşi felinarele şi aprindei luminade la geam şi de la felinare, colorând zonele selectate cu galben.

3. Modificai contrastul şi luminozitatea imaginii.

Lecia 15

Photoshop utilizat pentru crearea de imagini

Am văzut până acum că Photoshop face prelucrarea, corecia de imagine, daraceasta nu epuizează posibilităile de lucru cu editorul. Putem crea imagini bitmap, nucu aceeaşi uşurină ca în CorelDraw dar efectele pot fi mai interesante având în vedereinstrumentele de filtrare şi transformare.

Pregătirea unei imagini înseamnă alegerea unui spaiu de lucru de dimensiuniconvenabile. Dacă dorim să facem o imaginetipăribilă pe un format A4, va trebui să dimensionăm canvas atunci când deschidemdocumentul nou. Observai în captura alăturată cum am stabilit dimensiunile şi rezoluiadesenului pe care urmează să-l creăm, fondul şipaleta de culori.

Dacă desenul va fi destinat tipăririi vomalege o rezoluie mare, iar în cazul în care vom

crea o imagine pentru vizualizare pe pagina deweb, atunci rezoluia va fi mult mai mică şi, implicit dimensiunea desenului se vamicşora corespunzător permiând o încărcare rapidă cu browser-ul.

Pe parcursul lucrului vom aşeza elementele care compun desenul în layere pecare ulterior le îmbinăm pentru a crea imaginea finală care poate fi un fişier .psd sauuna portabilă de tip .gif, .jpg sau .bmp

Elementele primare, sau primitivele pe care le întâlneam în Corel, nu maiexistă aici dar le putem găsi echivalent în forme bitmap pe care le umplem cu culoare



41

sau textură. Dacă vrem să desenăm un dreptunghi sau o elipsă, vom face o selecie detip dreptunghi sau elipsă şi o umplem cu culoarea, sau degrade-ul (fountain) dorite.

Observai în captura de imagine alăturată,câteva elemente simple umplute cu culoare, pe carele putem folosi ca şi elemente ale unui desen.

Umplerea se poate face, după preferină, cuculoare solidă, cu degrade-uri de culoare, cu aşa-zise pattern sau texturi, folosind opiunile de fill sau fountain fill.

Elementele create au fost puse pe acelaşilayer, dar se pot folosi, aşa cum am amintit, layereseparate pentru fiecare element component aldesenului.

Se pot folosi şi instrumentele aflate în barade tools a Photoshop, cu numele de rectangle,poligon, care crează obiecte speciale umplute cuculoarea de fond şi care pot fi apoi modificate prin

procedee de tip relief, contururi, umbre, etc.În imaginea dată ca exemplu se observă efectele

şi rezultatele obinute. Folosind meniul de instrumentepoligonale, linii şi shapes, amconstruit elementele dinimagine, cărora le-am aplicatefectele speciale care dausenzaia de gă uri sau de relief .

Textul apare şi el ca unobiect care poate suferitransformări de acelaşi fel ca şicelelalte obiecte cu careoperam în Photoshop.

În imaginea alăturată,textului i-a fost adăugată umbră.

Photoshop este folosit foarte des pentru crearea graficii pentru paginile web,respectiv fundaluri, sigle, bare de meniuri.

Iată, mai jos, un exemplu de bară de meniuri creată cu Photoshop, utilizând undreptunghi alungit, umplut cu culoare şi apoi completat cu textele ce exprimaconinutul meniului:

Un alt exemplu care foloseşte aproximativ aceleaşi procedee:

Efectele spa iale au fost aplicate în layere care conin desenele, selecii aleacestora, ce urmează a fi marcate de umbre care dau impresia de trei dimensiuni.

Impresia de adâncime sau de relief poate fi accentuată prin mărirea umbrei saua marginilor de contur la opiunea: layer stile/ drop shadow.



42

O altă practică în paginile web, este aceea de creare a butoanelor ce vor aveaca scop accesarea unor pagini suplimentare, fiind încadrate în meniuri graficeasemănătoare cu cele de mai sus. Deşi există numeroase bibliotecide astfel de elemente grafice, fiecare creator de grafică preferă propriile elemente de acest tip. Iată un exemplu de un astfel debuton creat dintr-un dreptunghi:

Am folosit instrumentul de creare a dreptunghiurilor cu colturi rotunjite, apoiam aplicat meniul drop shadow pentru a da efectul spaial. Textul a fost adăugat pedesen în layer separat.

Aspectul grafic elegant al paginilor web implică şi crearea background-urilor(imagini de fundal) care sunt mici obiecte ce suntrepetate pe suprafaa de lucru. Iată şi un astfel deexemplu, o mică imagine colorată discret ce poate faceobiectul unui background.

Imaginea pe care o dăm ca exemplu, este undesen Kandinski pe care l-am prelucrat astfel încât să aibă o luminozitate mare, i-am dat transparenă, apoi l-amsalvat în format GIF, astfel încât dimensiunea lui să nu

încarce excesiv pagina pe care îl vom pune ca fundal. Dinmotivul de a-l face doar vizibil aici, am adăugat o umbră.

Observaie: Crearea de imagine este mai puin practicată în Photoshop, totuşi îlputem utiliza în acest scop mai ales în domeniul web design sau pentru crearea unorelemente de grafică simplă pentru reviste sau prezentări grafice în alte programe.Photoshop este foarte intens utilizat pentru ilustrarea paginilor web. Principaleleelemente care fac obiectul unor astfel de practici sunt: meniurile grafice, imaginileilustrative din pagină, imaginile de fundal. Realizarea unor astfel de lucruri se va facefie prin preluarea unor desene şi prelucrarea lor, fie prin creaii simple proprii,utilizând instrumentele specifice ale programului.

Sarcini de lucru

1. Realizai butoane pentru un meniu al unei pagini de prezentare a şcolii.2. Realizai o imagine de fundal prelucrând o fotografie scanată a şcolii.

(realizare practica)Oricine isi doreste fotografii de calitate. Acest lucru poate deveni realitate in

doar cateva minute. Pentru aceasta avem nevoie de un computer, un scanner, oimprimanta si de programul Adobe Photoshop in orice versiune. Acest software aajuns acum la versiunea 7, este putin probabil sa aveti versiunile unu, doi sau trei, asaca nu ne vom referi la acestea. Din pacate, el are un pret destul de mare si nu merita

cumparat doar pentru uzul personal. Mai exista si alte programe ce pot fi utilizate inacelasi scop. In general, toate functioneaza pe aceleasi principii. Primul pas este cel alscanarii fotografiei si transformarii ei in format digital. Este preferabil ca fotografia safie in format TIF si la o rezolutie de 300 dpi pentru a avea o calitate buna.Presupunem ca fotografia are o zona inutila in jurul personajului. O vom decupa.Prima data, se selecteaza, cu ajutorul lasoului, zona de interes, si se sterge parteainutila. Daca observam ca avem indoituri si alte zone deteriorate, vom folosi "clonestamp" din Photoshop. Cu ajutorul acesteia putem lua culoare dintr-o zona buna si oputem aplica peste zona deteriorata. Stabilirea zonei de unde se va lua culoare se va



43

face prin apasarea tastei "Alt" simultan cu un click de mouse. La eliberarea tastei, cumouse-ul se va da click direct pe zona deteriorata, acoperindu-se astfel defectele. Vatrebui sa fiti atent la detaliile care lipsesc pentru a le inlocui cu unele similare dinrestul fotografiei. La inceput veti avea probleme, dar pe masura ce exersati acest lucruva putea fi facut mai usor. In Photoshop, marimea zonei ce va fi afectata de unealta"clone stamp" poate fi aleasa. Astfel, precizia cu care lucrati o puteti alege dintr-o

lista. Intrucat imaginea este intunecata o vom mai deschide la culoare. Rezultatulobtinut este imaginea de mai jos. Pentru un contrast mai bun vom inlocui fonduloriginal cu unul creat de noi in Photoshop. Decupam imaginea astfel incat partea de

jos a fotografiei sa se incadreze intr-ozona dreptunghiulara. Pentru parteade alb a fotografiei vom folosi "magicwand", o bagheta magica ceselecteaza intreaga culoare unde esteactionata. Odata selectata zona pecare vrem sa lucram vom adauga unraster neuniform. Aceasta serealizeaza cu unealta "gradient" din

paleta. Acum nu ne ramane decat sasalvam imaginea si sa printamrezultatul.

Iata un exemplu de fotografie, un peisaj, careia i s-a facut o prelucrare in Photoshop: curatire a imperfectiunilor dela fotografiere, reglare a contrastului si luminozitatii, virarea fotografiei intr-o culoareadecvata momentului. In plus, s-a adaugat, prin clonare un element nou(fluturele)

Multimedia

Lecia 1

Definiii şi caracteristici

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii, au fost în permanenă preocupai dea găsi noi forme de evideniere a anumitor informaii precum şi a tehnicilor deprezentare a acestora, de la barele verticale ce separau hieroglifele în scrierea egipteană,la cernelurile care conineau aur şi argint creând efecte luminoase, de la folosirea unorimagini grafice pe marginea conturului la tehnicile de paginare folosite de tipografulJohan Gutenberg.

În ultimii ani, a câştigat foarte mult teren forma multimedia de reprezentare ainformaiei. Astăzi, în procesul de învăământ, profesorul modern, prezintă elevilor

informaia verbal, scrisă pe tablă, desenată pe planşe, sub formă de diapozitive cuimagini sau diagrame, cu ajutorul casetelor audio-video dar şi utilizând calculatorul.Toate aceste forme de comunicare sunt similare comunicării multimedia, deoarece elefolosesc multe ( multi) forme de informare ( media) pentru reprezentarea informaiei.

Multimedia reprezintă integrarea mai multor forme de reprezentare ainformaiei: text, numere, imagini statice, diagrame, animaie, imagini video, muzică,voce.

Caracteristicile unei prezentări multimedia sunt:



44

• Multimedia este o combina ie de con inuturi (segmente ale informaiei) şisoftware (programe de calculator) care controlează prezentarea informaiei;

• Multimedia permite stabilirea unor legă turi între con inuturi prin careutilizatorul poate să navigheze printre segmentele de informaii;

• Multimedia poate prezenta informaia simultan în mai multe forme (peacelaşi ecran putem citi texte, putem vizualiza imagini video şi asculta

diferite explicaii referitoare la acelaşi subiect) • Multimedia este o formă de prezentare a informa iei pe care o putem

controla (caracterul interactiv al reprezentării multimedia o deosebeşte de osimplă reprezentare video pe care o putem derula înainte şi înapoi, dar nu îiputem preciza ce secvenă de evenimente să afişeze).

Într-o aplicaie multimedia, informaia este memorată sub forma de obiect(object), adică o combinaie de informaii şi proceduri pentru reprezentarea acestorinformaii.

În procesul de învăământ, prezentarea multimedia a informaiei este foartenecesară având în vedere faptul că adresantul informaiei este mai uşor atras de TV,radio, calculator, video, DVD.

Ca exemplu să luăm aceste note de curs. Pe suportul folosit pentru prezentare(hârtia) vedei un text în care informaiile mai importante sunt evideniate prin diferitemetode (stilul caracterelor, culoarea), desene, imagini, diagrame.

Dacă pentru prezentare aş folosi un video proiector ataşat unui calculatorsubiectul ar putea fi însoit şi de explicaii verbale despre această formă de prezentare.În plus pentru fiecare termen nou folosit s-ar putea crea legături (link-uri) către alteinformaii prin care să fie prezentate definiiile termenilor. Acest mod de prezentare arfi mai convingător.

Folosind prezentarea multimedia a unei aplicaii (informaii) se poate crea o carte electronică. Principalul avantaj este că, pentru ea nu se mai consumă hârtie. Unalt avantaj este că structura informaiei şi regăsirea ei în cadrul unei structuri se facemult mai uşor decât într-o carte tradiională. Cartea poate fi publicată fie într-o reea

comercială (descărcarea ei pe un calculator f ăcându-se după achitarea costului cării),fie prin intermediul unui CD. În acest caz vei plăti pentru reprezentarea multimedia aunei cări şi nu pentru o carte fizică, un obiect pe care să-l punei în bibliotecă.

Pentru a putea folosi prezentări multimedia ale informaiei (a construi sau avizualiza) trebuie să dispunei de o configuraie hardware adecvată şi nu chiar ieftină.Pe lângă un procesor cu viteză de lucru mare, o capacitate mare de memorare înmemorie internă de tip RAM şi pe harddisc, şi de o unitate CD-ROM, mai trebuie să avei următoarele echipamente de intrare ieşire:

• Cameră video, cameră foto sau video digitală • Scanner• Microfon• Boxe• Video recorder sau/ şi video proiector

Lecia 2

Aspecte teoretice privind realizarea unei aplicaii multimedia

Alături de instrumentele hardware şi software ale calculatorului, realizareaunei aplicaii multimedia are nevoie şi de factorul uman prin experiena şi pregătirea



45

sa, precum şi cel mai important aspect creativitatea. Fără factorul uman care va găsiforma optimă de prezentare a unei informaii folosind foarte multă imaginaie,cunoştine în domeniul din care face parte informaie şi cunoştine despre inteleinformaiei (persoanele care vor folosi informaia), prezentarea informaiei în formatmultimedia nu-şi va atinge scopul. Ea trebuie să convingă, să informeze corect, să

învee, nu să creeze spectacol. Cu cât vrei să convingei mai mult cu informaia

prezentată, cu atât trebuie să creştei gradul de creativitate.Crearea unei aplicaii multimedia presupune parcurgerea mai multor etape,după cum urmează:

AnalizaÎn această etapă trebuie să r ă spunde i la următoarele întrebă ri, care vor

determina stilul şi coninutul reprezentării multimedia:• Care este subiectul? Prin răspunsul la această întrebare trebuie să identificai

mesajul care trebuie să-l transmitei. Vei stabili din ce categorie face subiectul(formare de priceperi şi deprinderi, transmitere de cunoştine noi, sistematizareşi consolidare). Vei mai stabili ce categorie de informaii din subiect poate fimai bine reprezentată audio şi ce categorie de informaii poate fi reprezentată

mai bine video. • Care este inta? În momentul în care gândii o prezentare multimedia a unei

aplicaii, trebuie să avei în vedere tipul de persoană căreia îi adresai aceainformaie. Trebuie să identificai la ce tip de reprezentare reacionează celmai bine acea persoană. De exemplu dacă vrei să creai un softwareeducaional pentru copii de 5- 7 ani în care îi învăai operaiile aritmetice, înreprezentarea informaiei vor predomina sunetele şi imaginile grafice.

• Care este mediul în care se foloseşte? Prin răspunsul la această întrebareidentificai mediul în care se va folosi prezentarea multimedia, adică unde şicum va fi folosită reprezentarea de către utilizatorul intă: în cadrul procesuluide învăământ, pe calculatorul personal, într-o reea…..

•

De ce preferai prezentarea multimedia? Analizai de ce trebuie să convertii informaia pe care vrei să o prezentai într-un format multimedia,adică cu ce vă rezolvă problema acest mod de prezentarea informaiei. Trebuiesă avei în vedere faptul că un astfel de mod de prezentare costă mai multdecât o reprezentare obişnuită a informaiei.

• Ce alte persoane trebuie să implicai? Prin răspunsul la această întrebareidentificai persoanele care trebuie să se implice (fotograf, cameraman,laborant, informatician) precum şi sarcinile fiecărei persoane implicate.

ProgramareaÎn cadrul acestei etape alegei software-ul cel mai potrivit pentru a realiza

reprezentarea multimedia pe care v-ai propus-o. Vei transforma schia obiectelor în

obiecte multimedia creând aplicaia multimedia şi stabilind legăturile între obiectecare să permită utilizatorului să navigheze printre segmentele de informaie. Softulfolosit pentru realizarea unei aplicaii multimedia se numeşte soft de creaiemultimedia (Multimedia authoring software). Acest tip de software permite creareaşi formatarea unui document pentru un anumit de mediu de prezentare.

ProduciaAceastă etapă se desf ăşoară în paralel cu etapa de programare şi în ea

construii clipurile audio-video.



46

Atenie! Trebuie să avei grijă să nu folosii pentru sunete melodii preluate de pe CD-uri sau casete audio, iar pentru imaginile video înregistrări de pe casete video sau dela televizor, deoarece se încalcă drepturile de autor.

Testarea şi documentareaScopul acestei etape este de a realiza o aplicaie multimedia care să

funcioneze corect, care prezintă toată informaia de care are nevoie utilizatorul intă al aplicaiei şi îi asigură o metodă de navigare uşoară printre segmentele deinformaie. Tot în această etapă trebuie să realizai şi documentaia ce trebuie să conină indicaii pentru utilizator, în scopul navigării eficiente printre segmentele deinformaie.

DistribuiaProdusul realizat va fi înregistrat pe un disc flexibil (Floppy disc) sau pe un

CD pentru a fi distribuit utilizatorului. Aceasta presupune că avem nevoie şi de unechipament pentru scrierea CD-urilor. Aplicaia se poate distribui şi prin intermediulreelei Internet.

Pentru prezentarea informaiei în format multimedia , firma Microsoft vă

pune la dispoziie aplicaii cum ar fi: PowerPoint, Front Page, Visual Studio.

Aspecte pedagogice şi grafice privind realizarea unei prezentări eficiente

utilizând aplicaia PowerPoint

Practica pedagogică, precum şi cercetările în domeniu confirmă faptul că informaia este receptată mult mai bine dacă aceasta este prezentată în mod vizual. Oimagine grafică poate include sute de cuvinte şi numere, coninând tot atâta informaiecât o carte cu zeci de pagini. Prezentările grafice sunt folosite pentru a combina ovarietate de obiecte vizuale în scopul realizării unei transmiteri de informaiiinteresante şi atractive.

Pentru a face o prezentare eficientă, trebuie să avem în vedere următoareleaspecte:

• importana creării unui climat favorabil• caracterul şi natura auditorului• necesitatea pregătirii prealabile a prezentării• tehnicile de susinere a unor prezentări eficiente printr-o cunoaştere mai

amănunită a diferitelor metode de prezentare a datelor statistice şi atabelelor, precum şi a celor mai potrivite mijloace audio-vizuale necesarepentru expunerea informaiei

• abordarea profesională a modului în care pot fi folosite mijloacele audio-vizuale în timpul prezentării

• importana folosirii tehnicilor oratorice şi a limbajului într-un mod

planificat şi controlat şi a exprimării clare şi concise

Ori de câte ori susinei o prezentare trebuie să:1. să vă stabilii scopul pe care vrei să-l atingei2. să împării scopul general în obiective posibil de realizat3. să vă informai asupra auditorului care urmează să vă asculte4. să adaptai prezentarea la tipul asistenei



47

Pentru a avea o organizare bună şi utilă a prezentării este bine ca selectarea

ideilor şi informa iilor relevante să o avei înainte de a le aşterne pe hârtie. Aceasta înseamnă că:

• trebuie să vă stabilii dinainte ordinea şi conexiunile logice întreproblemele pe care vrei să le prezentai

• prezentarea trebuie să fie alcătuită dintr-o serie de pări care se

interconectează, fiecare având o logică proprie• pările independente trebuie să se îmbine în final pentru realizarea

scopului propus

Pentru realizarea cadrului prezentării, este necesar să urmă ri i simultan planurile:

• planul şi organizarea subiectului• planul şi structura modului în care îl vei prezenta

Pentru organizarea subiectului, este indicat ca acesta să aibă:• o singură temă principală • obiective clare•

seciuni distincte, pe care auditoriul le poate înelege

Microsoft PowerPoint

Prezentare generală

Este o aplicaie folosită pentru creare şi editare de prezentări profesionale.Aplicaia PowerPoint este un produs al firmei Microsoft , integrat în pachetul deprograme de birotică Microsoft Office. Prin urmare, acest produs poate fi instalatodată cu celelalte componente ale Microsoft Office1.

Facilităile oferite de aplicaia PowerPoint permit realizarea rapidă a unei

prezentări profesionale, indiferent de domeniul de activitate în care lucrai.Instrumentele PowerPoint vă ajută să structurai eficient informaiile, să le prezentai

într-un mod atractiv şi dinamic.De exemplu, putei utiliza o prezentare PowerPoint când dorii să susinei o

comunicare, să promovai un proiect, să analizai activitatea catedrei în care lucrai,etc.

Accesarea aplicaiei

1. dublu clic pe icon-ul Microsoft PowerPoint de pe desktop.

2. Clic pe butonul Start → Programs→ Microsoft PowerPoint

Principiile care stau la baza proiect ă rii unei prezent ă ri difer ă de cele care guvernează

proiectarea altor documente (documente Word, documente HTML sau manuale electronice).

Dacă pachetul de programe Microsoft Office a fost instalat, f ără instalarea aplicaiei PowerPoint , puteisă o instalai ulterior, utilizând aplicaia Add/Remove Programs din grupul de aplicaii Control Panel.În fereastra de dialog care va fi vizualizată pe ecran, selectai din Microsoft Office, apoi acionaibutonul de comandă Install/Uninstall. Va fi lansat în execuie un wizard , care vă va conduce pas cu pas în procesul de instalare.



48

Câteva reguli elementare pentru realizarea unei prezentări sunt:

1. Volumul de text inclus în prezentare este redus. Prezentarea trebuie să conină doar ideile principale, remarcabile pe care dorii să le ilustrai. Eventualeleexplicaii suplimentare care sunt necesare trebuie să fie susinute verbal.

2. Efectele de anima ie şi de tranzi ie utilizate trebuie să accentueze ideile principale, nu să distragă atenia publicului. De exemplu, deoarece în moduzual oamenii citesc de la stânga la dreapta, animaia textelor incluse în slide se poate realiza prin mişcare din stânga. Dar dacă dorim să accentuăm una dinidei, putem să utilizăm un efect de animaie diferit (de exemplu, mişcare de ladreapta la stânga). Această schimbare va atrage atenia publicului asupra ideiirespective. Dar dacă regula este schimbarea, cu alte cuvinte folosii la fiecareelement un alt efect de animaie, atenia publicului în loc de a fi focalizată asupra ideilor, va fi distrasă de efectele de animaie. Aceste afirmaii suntvalabile şi pentru efectele de sunet.

3. Ritmul de prezentare trebuie adaptat la context . Un ritm prea alert va obosipublicul, care nu va mai reuşi să urmărească prezentarea până la sfârşit, iar un

ritm prea lent va plictisi pe toată lumea. PowerPoint vă oferă instrumente princare putei exersa ritmul prezentării.

4. Evita un titlu prea lung şi nu scrie orice idee poziionată pe centru pentru că devine obositor de citit.

5. În coltul din dreapta jos al fiecărui cadru ar trebui să existe eticheta ta sau aproiectului pe care îl prezini.

6. Nu folosi mai mult de 3 culori pentru fiecare cadru.7. Foloseşte culori reci pentru background şi culori calde în rest.8. Alege numerele în locul punctelor.9. Încearcă pe cât posibil ca la fiecare 3-5 cadre să introduci un grafic sau tabel.10. Ai grijă ca prezentarea să nu dureze mai mult de 20 de minute.

Elementele ferestrei:

1 – bara de titlu;

2 – bara de meniuri;

3 – bara de butoane;

4 – bara de formatare;

5 – buton de minimizare;

6 – buton de

maximizare;

7 – buton de închidere;

8 – buton de defilare;9 – bara de defilare

verticală;

10 – bara de desenare;

11 – bara de stare;

12 – margine a ferestrei;

13 – col al ferestrei



49

Crearea unei noi prezentări

La lansarea în execuie a aplicaiei PowerPoint apare pe ecran o fereastră pentru crearea unei noi prezentări.

O prezentare PowerPoint este constituită dintr-o succesiune de paginidenumite slide

2-uri. Vizualizarea unei prezentări (denumită slide-show) constă în

vizualizarea (rularea), în ordine, a slide-urilor ce constituie prezentarea.Editarea şi formatarea textului într-o prezentare PowerPoint se face respectând

regulile de tehnoredactare cunoscute. Informaiile astfel prezentate sunt atractive şisunt percepute şi reinute mult mai uşor. Prezentările oferă un aspect profesional şi potfi actualizate rapid. Pentru vizualizarea prezentării se poate utiliza monitorul sauvideo-proiectorul.

Deschiderea unei prezentări existente

Pentru a deschide o prezentare existentă, putei selecta butonul Open dinfereastra care apare la lansarea în execuie a aplicaiei PowerPoint sau putei selectaopiunea Open din meniul File (Ctrl+O).

Va apărea pe ecran o fereastră de dialog în care trebuie să specificai fişierulcare conine prezentarea pe care dorii să o deschidei.

Salvarea unei prezentări

Salvarea unei prezentări se poate realiza în mai multe feluri, în funcie de

modul în care dorim să o utilizăm ulterior.Ca şi în cazul altor documente, la prima salvare utilizăm opiunea Save as dinmeniul File, caz în care trebuie să specificăm numele şi locaia în care dorim să salvăm prezentarea. Salvările curente, care nu implică redenumirea sau mutareaprezentării se realizează cu opiunea Save din meniul File (Ctrl+S).

Am putea traduce semnificativ termenul slide prin diapozitiv. Ca verb, slide înseamnă a glisa, aaluneca.



50

Interesant este că la salvarea unei prezentări cu Save as putem alege unul dincele două formate specifice aplicaiei PowerPoint :

Presentation (fişier cu extensia ppt) PowerPoint Show (fişier cu extensia pps)Diferena dintre cele două formate constă în modul în care va fi deschisă

ulterior prezentarea:

– la acionarea printr-un dublu-clic pe icon-ul unui fişier ppt se va lansa înexecuie aplicaia PowerPoint şi va fi încărcată prezentarea în fereastraaplicaiei. După încărcare, prezentarea poate fi editată sau doar vizualizată.

– la acionarea printr-un dublu-clic pe icon-ul unui fişier pps, va rulaprezentarea în mod full-screen (f ără a fi încărcată în prealabil într-o fereastră PowerPoint ), la terminarea prezentării, părăsindu-se automat PowerPoint -ul.

Editarea prezentăriiOperaii cu slide-uriPe parcursul editării unei prezentări pot să intervină următoarele operaii de lucru cuslide-uri.

Inserarea unui nou slide 1. selectăm meniul Insert (Inserare)→ New Slide (Diapozitiv nou)

2. se poate opta pentru diverse machete (executând clicpe aceasta): title slide(titlu); bulleted list (listă marcată); 2 column text (două coloane de text); table(tabel); text & chart (text şi diagramă); organization chart (organigramă); chart(diagramă); text & object (text şi obiect); object (obiect); text & media clip(text şi clip) etc.

Ştergerea unui slide 1. selectăm slide-ul pe care dorim să îl ştergem;2. apăsăm tasta Delete;

Modificarea aspectului unui slide Pentru a înlocui aspectul slide-ului cu un alt format standard:

1. ne poziionăm pe slide-ul al cărui aspect dorim să îl modificăm;2. selectăm meniul Format →Slide Layout (Aspect diapozitiv);3. din fereastra care va apărea în dreapta ecranului selectăm formatul dorit.

Putem modifica aspectul unui slide şi manual: mutând casetele text (se selectează caseta text printr-un clic, apoi se „agaă” caseta

de bordură şi se „trage” până în poziia dorită); redimensionând casetele text (se selectează caseta text printr-un clic, apoi se

„trage” bordura de unul din cele 8 puncte de tragere, până la obinerea dimensiuniidorite);

inserând noi casete text (meniul Insert →TextBox sau se acionează butonul TextBox de pe Drawing Toolbar );

ştergând o casetă text (se selectează printr-un clic caseta text şi se acionează tastaDelete);

Modificarea aspectului unui slide se poate realiza şi prin schimbarea schemei deculoare a slide-ului:

1. meniul Format →Slide Color Scheme (Aspect diapozitiv);2. în fereastra din dreapta ecranului selectăm o schemă de culoare standard sau

creăm o schemă de culoare proprie (Custom);



51

3. acionăm butonul de comandă Apply (Se aplică ), dacă dorim să aplicăm nouaschemă de culoare numai slide-ului curent sau Apply to All (Se aplică pentru

toate) dacă dorim să utilizăm această nouă schemă de culoare pentru toate slide-urile din prezentare.

Sau prin înlocuirea culorii de fundal cu una din culorile schemei de culoare:

1. meniul Format → Background (Fundal); 2. în fereastra de dialog care va fi vizualizată pe ecran selectăm culoarea dorită;3. acionăm butonul de comandă Apply, dacă dorim să aplicăm noua culoare de

fundal numai slide-ului curent sau Apply to All dacă dorim să utilizăm această nouă culoare pentru toate slide-urile din prezentare.

Formatarea textului

Textul este plasat pe slide-uri numai în interiorul casetelor text. Elementele deformatare a textului sunt similare celor utilizate în editorul Microsoft Word .

Inserarea imaginilorInserarea unei imagini se realizează prin intermediul opiunii Picture ( Imagine) din meniul Insert. Pe ecran va fi vizualizat un submeniu, ale cărui opiunicorespund diferitelor tipuri de imagini pe care le putem insera în prezentări.

Inserarea graficelorInserarea unui grafic se realizează selectând opiunea Chart ( Diagramă ) din

meniul Insert sau acionând butonul Insert Chart (Inserare diagramă) de pe bara debutoane standard. Se permite generarea unui grafic pe baza unor serii de date. Se vadeschide o fereastră denumită Datasheet (foaie de date), în care trebuie să introducemdatele pe baza cărora vom genera graficul3.

Putem importa datele pe baza cărora dorim să generăm graficul din Microsoft Excel. Pentru aceasta,când suntem poziionai în fereastra Datasheet selectăm opiunea Import File din meniul Edit. Peecran va apărea o fereastră de dialog în cadrul căreia selectăm foaia de calcul care conine datelenecesare. Putei importa întreaga foaie de calcul (Entire sheet) sau doar un domeniu (Range). Graficulnu poate reprezenta mai mult de 256 de serii de date.



52

Observai că organizarea informaiilor este similară cu cea din MicroSoft Excel. Înfuncie de datele pe care le introducei, se va genera automat un grafic în prezentareaPowerPoint .

Inserarea secvenelor video sau audio

Inserarea secvenelor audio sau video se realizează prin intermediul opiunii Movies and Sounds (Filme şi sunete) din meniul Insert (Inserare).

Va fi vizualizat un submeniu din care selectăm sursa din care inserăm secvenavideo/audio:

Movie from Clip Organizer – secvenă video din galeria Microsoft Office; Movie From File – secvenă video memorată într-un fişier; Sound from Clip Organizer – secvenă audio din galeria Microsoft Office; Sound from File – secvenă audio memorată într-un fişier; Play CD Audio Track - secvenă audio preluată de pe un CD audio; Record Sound – secvenă audio înregistrată cu ajutorul unui microfon

(comentarii verbale).

Comentariile verbale sunt informaii verbale adăugate prezentării, pe care le putei înregistra de la

un microfon.Comentariul poate fi înregistrat înaintea prezentării sau chiar în timpul prezentării diapozitivelor

(când pot fi înregistrate şi comentariile auditorului).Comentariul verbal poate însoi întreaga prezentare sau poate fi înregistrat separat ca un obiect în

diapozitiv. Dacă într-o prezentare ai introdus atât comentarii verbale cât şi alte sunete, se vor auzinumai comentariile verbale. Orice modificare a unui comentariu verbal înseamnă ştergereacomentariului pe care dorii să-l modificai şi reînregistrarea celui modificat.

Inserarea ecuaiilor

Pentru a insera o ecuaie selectăm opiunea Object (Obiecte) din meniul Insert.Pe ecran va apărea o fereastră de dialog în cadrul căreia selectăm un editor de ecuaii

( Microsoft Equation).



53

Inserarea butoanelor

Inserarea unui buton se realizează prin intermediul opiunii Action Buttons

(Butoane de ac iune) din meniul Slide Show. Va apărea o fereastră de dialog în cadrulcăreia putem selecta butonul pe care îl inserăm şi apoi o altă fereastră de dialog încare specificăm aciunea care se va produce la acionarea butonul respectiv în timpul

prezentării (deplasarea la un anumit slide, deschiderea unei alte prezentări, a uneipagini Web sau rularea unui program).

Crearea unui buton de aciune permite realizarea de hiperlegătura (hyperlink), similară celorfolosite pentru navigarea printr-un site de Web; este o tehnologie prin care se asigură legătura între unelement al documentului curent (cuvânt, frază, simbol, imagine) cu un alt element din acelaşi documentsau cu alt document sau cu alt fişier.

Prin efectuarea unui clic pe hiperlegătură, utilizatorul poate schimba ordinea secvenială deparcurgere a diapozitivelor unei prezentări (de la diapozitivul curent se poate sări la un alt diapozitiv) lao altă prezentare PowerPoint, la un document realizat cu procesorul de texte Word sau la o foaie decalcul realizată cu Excel sau chiar într-un site pe Internet.

Pentru a crea o hiperlegătură cu un diapozitiv procedăm astfel: „desenăm” obiectul (butonul) ce urmează să fie hiperlegătură Clic meniul Slide Show (Expunere diapozitive)→ Action Setings (Set ă ri

ac iune) (sau clic dreapta şi selectăm Action Setings)

clic Hiperlink şi din lista derulantă selectai diapozitivul, URL-ul prezentareasau fişierul cu care se doreşte efectuarea legăturii

clic OK pentru a crea hiperlegătură

Butoanele de aciuni sunt obiecte care prin acionare declanşează aciuni.Butoanele permit definirea unor aciuni interactive:



54

1. legătură către un alt diapozitiv al prezentării (în acest mod prezentarea nu va maiavea o structură liniară)

Next Slide (diapozitivul următor)

Previos Slide (diapozitivul anterior)

First Slide (primul diapozitiv al prezentării)

End Show (sfârşitul prezentării)

2. legătură către o altă sursă de informaieCustom Show… - către o altă prezentare de diapozitiveURL... - către adresa URL a unei pagini Web din reeaua InternetOther File... - către un alt fişier

3. Declanşarea unor aciuni

Help (ajutor) - pentru legătura cu un document care conine informaiipentru autodocumentare

Document (pentru legătura cu un alt document sau cu o aplicaie careva fi lansată în execuie)

Information - pentru legătura cu un document care conine informaiidespre prezentare

Sound (Sunet) - pentru legătura cu un fişier audio

Movie (Film) - pentru legătura cu un fişier video

Vizualizarea slide-urilor prezentării

În funcie de operaiile de editare pe care le efectuăm, putem vizualiza slide-

urile prezentării în mai multe moduri. Selectarea modului de vizualizare se realizează prin intermediul opiunilor din meniul View (Vizualizare): Normal – slide-urile sunt vizualizate în fereastra PowerPoint unul câte unul.

Acest mod permite vizualizarea întregului slide şi editarea directă a textelor şiobiectelor grafice de pe slide.Prin intermediul opiunii Zoom (Panoramare) din meniul View sau al butonului Zoom de pe barade butoane standard putem controla dimensiunea slide-ului.Trecerea de la un slide la altul se realizează cu ajutorul tastelor Page Up / Page Down, sau prindeplasarea barei de defilare cu ajutorul mouse-ului.

Testai hiperlegătura în modul de vizualizare Slide Show (expunere

diapozitive).



55

Slide Sorter (Sortare diapozitive) – permite vizualizarea întregii prezentări (slide-urile fiind micşorate corespunzător).Avem astfel o imagine de ansamblu asupra prezentării şi putem realiza cu uşurină operaii cu slide-uri (mutare, copiere, ştergere, inserare).

Notes Page – permite editarea unor adnotări pentru fiecare slide, adnotări utilecelui care susine prezentarea.

Slide Show (Expunere diapozitive) – permite vizualizarea prezentării pe întregulecran ( full-screen). Derularea slide-urilor se realizează automat sau manual4.Schimbarea modului de vizualizare a prezentării se poate realiza şi prin intermediul butoanelor de

vizualizare plasate în colul din stânga-jos al ferestrei PowerPoint .

Trecerea de la un diapozitiv la altul se poate face cu ajutorul unui clic stânga, folosind tastele saumeniul oferit în stânga jos a ecranului.

Utilizarea efectelor de animaie

Animaia înseamnă adăugarea de efecte speciale (vizuale sau sonore) la nivelulunui text, obiect sau diagramă dintr-un diapozitiv.

Pentru a face prezentarea cât mai atractivă şi pentru a evidenia puncteleimportante ale prezentării, putem utiliza efectele de animaie (efecte vizuale sausonore asociate unui text sau unui obiect grafic). De exemplu, titlurile slide-urilor potzbura de la stânga spre dreapta, însoite de un zgomot de aplauze, imaginile pot să apară deplasându-se în spirală, elementele unui grafic pot „să răsară” succesiv, etc.

Pentru a configura efectele de animaie asociate elementelor unui slideselectăm opiunea Custom Animation (Anima ie particularizat ă ) din meniul Slide

Show sau din meniul contextual obinut printr-un clic dreapta pe un element al slide-ului.

Pe ecran, în dreapta, va apărea o fereastră din care se selectăm tipul de

animaie, modului în care se declanşează animaia pentru fiecare element al slide-ului(pornire la clic, automat, după un număr de secunde pe care îl specificăm în câmpulcorespunzător)

Configurarea modului de vizualizarea prezentării se realizează prin intermediul opiunii Set Up

Show din meniul Slide Show.



56

Dacă dorim să eliminăm efectele de animaie asociate elementului respectiv,clic pe butonul Remove (Eliminare).

Selectarea efectelor de animaie se realizează din lista închisă Add effect

(Ad ă ugare efect). Dacă dorim, acionând butonul Play (Redare) putem vizualizaimediat în zona de lucru a ferestrei efectul de animaie ales.

Pentru a aplica o tranzi ie unui diapozitiv: clic meniul Slide Show (Expunere

diapozitive)→Slide Transition (Tranzi ie diapozitiv), după ce a fost selectatdiapozitivul căruia i se aplică. Pentru a selecta mai multe diapozitive se tine tasta Shift apăsată în timp ce se selectează acestea.

Tranzi ia înseamnă adăugarea de efecte speciale unui diapozitiv, vizibile înmodul de vizualizare pe întreg ecranul a prezentării.

Tranziia poate fi realizată prin: Stabilirea ordinii în care apar diapozitivele într-o prezentare Controlul modului de apari ie a diapozitivelor prezentării (automat, după un

interval de timp, prin efectul de repetiie sau în urma aciunii mouse-ului), Stabilirea temporiză rii (a intervalului de timp dintre două afişări de două

diapozitive, atunci când afişarea se face automat) Stabilirea efectului de tranzi ie (modul în care dispare un diapozitiv şi apare

celălalt diapozitiv în cadrul prezentării



57

Exersarea prezentării

Pentru a stabili cât mai corect timpii după care să se realizeze tranziia

automată a slide-urilor şi timpii după care să se declanşeze efectele de animaie, estebine să exersăm prezentarea.Înainte de a începe exersarea, activăm opiunea Rehearse Timings

(Programarea repeti iilor) din meniul Slide Show. Va apărea pe ecran o fereastră dedialog în care vizualizăm timpul scurs de la începutul prezentării, precum şi timpulscurs de la începutul prezentării slide-ului curent. În acest timp, aplicaia PowerPoint

înregistrează timpul necesar prezentării fiecărui slide şi momentul la care trebuie să seproducă diferitele efecte de animaie asociate elementelor fiecărui slide. Există unbuton prin intermediul căruia putem întrerupe temporar prezentarea (Pause) şi unbuton prin intermediul căruia putem relua prezentarea unui slide (Repeat). La final,putem accepta timpii înregistrai sau putem să reexersăm prezentarea.

Tipă

rirea prezentării

Pentru a tipări prezentarea utilizăm opiunea Print (Imprimare) din meniul File. Pe ecran va apărea o fereastră de dialog în cadrul căreia trebuie să specificăm: domeniul pe care dorim să-l tipărim:

All (toate slide-urile) Current Slide (slide-ul curent) Slides (slide-urile cu numerele de ordine specificate);

Print what (De imprimat) - ce anume dorim să tipărim: Slides (slide-urile, evident f ără animaie, câte unul pe o pagină) Handouts (mai multe slide-uri pe o pagină) Notes Pages (adnotările de pe fiecare slide)

Outline view (schia de editare a prezentării) Number of copies (numărul de copii dorite); Color/grayscale (tipărire color sau alb negru) Frame slides (chenar în jurul slide-urilor); Scale to fit Paper (dacă dorim ca slide-ul să fie redimensionat astfel încât să se

încadreze perfect în pagină).

Recomandări tehnice5

1. Primul slide conine titlul şi numele prezentatorului. Acesta este ecranul pe care audien a îl va vedea atunci când intr ă în sală şi deci titlul

trebuie să fie cât mai sugestiv. Când prezenta i acest slide, introduce i-vă , furniza i

câteva detalii despre dumneavoastr ă şi apoi descrie i în câteva cuvinte subiectul prezent ă rii.

2. Celelalte slide-uri au de obicei acelaşi format. Recomandările ce urmează se aplică tuturorslide-urilor din prezentare.

3. Fiecare slide are un titlu care permite audienei să identifice dintr-o privire ideea slide-ului. Dacă este nevoie putem folosi şi un subtitlu care să furnizeze explica ii suplimentare.

5 www.microsoft.com



58

4. Corpul slide-ului trebuie să conină maximum 4-6 rânduri de text, si 7-8 cuvinte pe rând.Trebuie să evit ă m realizarea de slide-uri cu foarte mult ă informa ie şi care sunt greu

inteligibile. Fiecare rând de text trebuie să descrie sau să argumenteze ideea de bază

prezentat ă în titlu.

5. Trebuie să folosim font-uri mari care pot fi citite din spatele sălii. Titlul prezentării are deobicei dimensiunea 48 şi subtitlul 36. Textul din corpul slide-ului are dimensiunea 32 şise reduce corespunzător pentru text-ul identat. Nu trebuie să folosim prea multe nivele deidentare. Astfel ne asigurăm că textul de pe slide-uri este vizibil în orice condiii, chiar şi în săli de dimensiuni mari.

6. Prin includerea pe slide-uri doar a ideilor principale vom reuşi să ne abinem de latendina de a citi slide-urile în timpul prezentării. Trebuie să ne reamintim că slide-urilesunt doar un suport pentru ilustrarea mesajului pe care vrem să-l transmitem audienei.

7. PowerPoint conine funcia de Autoformat care adaptează dimensiunea textului la caseta în timpul editării. Deşi este o funcie utilă pentru că face încadrarea automată a textului înspaiul alocat, trebuie să fim ateni să păstrăm consistena prezentării, folosind aceeaşidimensiune a textului în toate slide-urile.

8. Deosebit de importantă este schema de culori aleasă. Este recomandat să folosim un fond închis şi text de culoare deschisă pentru a nu obosi ochii asistenei. Trebuie să păstrămcontrastul pentru a face textul uşor de citit: folosim pentru text culorile: alb, galben sauportocaliu pe fond închis, cel mai adesea albastru.

Exerciii recapitulative

1. Creai o prezentare pentru un proiect la care lucrai, utilizând sugestiile referitoarela aspect şi coninut oferite de PowerPoint ! Vizualizai prezentarea generată automat în diferite moduri!

Pentru crearea unei prezentări PowerPoint se vor parcurge etapele:

1. crearea prezentării prin introducerea şi editarea textului precum şi aranjareaordinei de prezentarea diapozitivelor

2. aplicarea unui design al prezentării şi modificarea acestuia (dacă este cazul),3. formatarea diapozitivelor individuale (dacă este cazul)4. adăugarea obiectelor în prezentare5. aplicarea efectelor de animaie şi hiperlink-uri6. crearea materialelor pentru public şi note pentru uzul prezentatorului7. temporizarea fiecărei apariii a diapozitivelor

8. rularea prezentării9. susinerea prezentării

Pentru realizarea unei prezentări atractive trebuie să avem în vedere următoarelecriterii de format:

1. claritate – cu cât caracterele sunt mai mari cu atât sunt mai vizibile de la distană 2. structură pe fiecare imagine se va organiza informaia astfel încât să fie prezentat

un subiect descris în maxim sase linii cu aproximativ şase cuvinte pe linie3. impactul emoional – se realizează prin folosirea adecvată a culorilor,

contrastelor, graficelor, pozelor, desenelor.

Pentru a fi publicat ă pe un „site” Web, prezentarea poate fi salvat ă fie în formatul unui

document HTML ( folosind op iunea Save as HTML din meniul File), fie sub forma unui fi şier

PowerPoint Animation care să fie încorporat într-un document HTML.

grafica multimedia suport curs

Documents