ida-Pest'a Domineca, 18/30. ug. 1874. Kt. 6 2 - 6 3 - 8 6 6 - 6 7 . Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV

R e d a c t i u n e a se ama in

trat'a lui Leupoldu Nr. 44. isorile nefrancate nu se primescu Itu numai de la correspundintii reni ai Federatiunii." Scrissori mme nu se publica. Articlii tra-i si nepublicati se voru arde si nu-l la cerere espre sa se retorna.

FEDEKATIUNEA Diurnalu politicu, literariu, commercialu si ecouomicu.

Appare Joi-a si Dominec'a.

Preliolo de Prennmeratinne : Pre trei lune 3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 Pre annulu intregu . . . 10

Pentru Romani'a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 = 16 Pre 3 8 = 8

Pentru Insertinni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs'a timbrale pentru flecse-care publicatiune separatu. In loculu descnisu 20 cr. de linia.

Unu essemplariu costa 10 cr.

B.-Pes t 'a , 29/16 Aug. 1874. tfi este inca in viua memoria agi-

aea maghiara contra gimnasieloru ice ; agitaiune inceputa in comite-comit.(Soliu),continuata apoi cu vee-ia estraordinaria in diurnalistic'a hiara si, dorere, ajunsa acu la cul-Toi'a oficiale ni anuncia, c la pro-rea Dlui ministru de culte si in-ctiuuea publica, prin resolutiunea 'nalta a Majestatei sale de dat'a c, s'a ordinatu definitiv'a desfiin-a gimnasiului superioru, si a

arandiei din Nagy-Rcze, sustienen-dereptulu fundatoriloru de a

ane cu fundatiunile. Unu faptu ace-care fara indoiela va impie

igrigire piepturile toturoru cetatie-ru, cror'a li-jace la anima cultur'a anale a poporului. Intielegemu, c ministru, d e c a descopere illeglis le corega, aplicandu legea ; ba

ru pretindemu c unu ministru ia s'a d o v e d i t u, c cutare indi-este periculosu statului, constitu

ai s chiame la ordine pre ase-iea ratecitu, c-ci spre acest'a arede-e miediuloce legale ; dar' apoi c ministru din caus'a unei temeri in-

lite, s sguduia la sacrele temelie de ura, s nimicesca isvorulu de nutre-itu spiretuale alu unui poporu &t'a este o fapta attu de impia si tu de temeraria, in ctu insii-nene in-amu de respunsabilitatea, ce prin Bt'a i asupr'a-si, inaintea presentelui posteritatei, si de urmrile nepre-

mlabile ce pote av. Deplormu deci totu sufletulu nenorocitulu consiliu

dlui ministru de cultu, pentru-c imu sinceru, c nemultiemirile natiu-iru nemaghiare s nu se adaug, ci dispara. Faptulu de susu inse, este lificatu numai a torna oleiu pre focu, est'a nu pote fi in interessulu nime-Se dce, c slovacii staruiescu a cu-suscriptiuni si a recurge in acesta

ga prin o grandiosa deputatiune la iestatea Sa. Vomu ved capetulu.

Memorandum, de la Blasiu con-na a preoup diurnalistic'a. Foi'a of. N." inca nu-lu pot trece de totu vederea. C s nu-si de inse pare-de-a dreptulu, imprumut apreta-diurnalului Kelet" din Clusiu,

e dce : Din aspiratiunile romanesci p dorerosu ne atinge impregiurarea, romanii paru a nu sci nimica de-ace'a, c acestu teritoriu ce se chia-

lUngari'a, soiulu maghiaru l'a fostu itu, maghiarulu a fundalu aici impe-sub scutulu acestui soiu traiesce de o miia de ani si poporulu romain, care neci odata n'a formatu statu lependinte, de sine statatoriu. Deci

potu pretinde romanii, c si rolulu iducatoriu inca s se i de la natiu-maghiara si romanii s se rdice in privinti'a la unu rangu cumaghia-Conceptulu indereptatrei egale,

[este identicu cu conceptulu de statu de. Pentru celu d'antaiu tote le fa iu, ra contra celui alaltu lupt'a va rterna si romanii nu facu bunu ser-

flti natiunei loru, deca voiescu a con' acesta lupta." Cu celelate puncte

i memorandului se mai impaca dnii [lafoiele amintite, ba c preutmea

ana efia dotata din vistieri'a statului, t' chiaru plac, se 'ntielege in ferici-fa sperantia, c atunci s'aru maghia

: dar' nu vreu s pricpa, pre basea ai dreptu pretindu romanii, c limb'a

propunerei s fia si cea romana la Universitatea din Clusiu ?

Apretarea de susu, ori ctu de pa-radossa este, totu-si are meritulu, c s'a abtienutu de indatenatulu tonu vul-garu, la care se demissera celelalte di-urnale maghiare si in acesta causa. De ace'a i si servimucu respunsu, scurtu, inse lamuritu. Dca purcedi din prmisse false, ajungi la conclusiuni false, credeam c despre acest'a nu se indo-iescu neci domnii de la Kelet" si Pesti Napl." Ei bine, este falsa si st in contradictiune flagranta cu adeveruluis-toricu assertiunea, c maghiarulu a cu-ceritu Transilvani'a, si c acestu soiu singuru a formatu vr'o data vr'unu statu in lume; false suntu prin urmare si tote deductiunile de aci Deci prea dreptu au dinsii, candu dcu., c romanii se paru a nu sci nimica de acesta cucerire" lucru firescu, c nu sciu, pentru c nimene nu pote sci ce n'a esistatu neci candu, si noi desfidemu pre fraii de la fo-liele amintite cu toti invetiatii cu cari se lauda, c suntu su voru fi in stare candu-va s dovedesca asemenea cuce-rire si formare de statu. Fara da, ade veru istoricu este, c romanii au posie-diutu Transilvani'a sute de ani, inainte de ce Europ'a ar' fi cunoscutu maghia-ri, si deca dupa venirea loru aici s'au invoitu a trai impreuna, apoi au pose-datu si su8tienutu statulu, r' totu nu-mai impreuna; ra de aci urmeza, c pre-cum impreuna au formatu si sustienutu statulu, asemenea trebue s se bucure im preuna si de tote beneficiele statului. ca aci e chiaea intielegerei ; lasati-ve dvostre de a considera tote totu numai din punctu de vedere specificu magiaru, recunosceti adeverulu si principiele drep-tatei, nu le sucii si pre aceste-a totu numai in favorulu dvostre, si atunci nu ve va atinge dorerosu neci o aspiratiune de a romaniloru, ci din contra ve veti convinge, c romanii nu pretindu de ctu vietia natiunale in statulu, catra care au celu putienu att'a dreptu, ctu avei dvostre.

V i e n ' a , 27/8 n. 1874. (d.) Dupa cumu vediuramu numai

Russi'a inca n'a recunoscu tu republic'a ispaniola. In credentionale inse se dce : regimulu cutare recunosce de legiuitu guverniulu lui Serrano; de republica s'au feritu omenii, c de focu. Ni-separe dar', c Russi'a a vediutu in proiectulu lui Bismark si acumu numai o pandia de painginu. Lumea sta si se mira de republicanismulu lui Bismark. Onoraii lectori si-aducu inse a minte, c resbe-lulu fatalu din 187071 fii provocatu numai prin candidatur'a Hohenzol-lern-iana la tronulu Ispaniei. Franci'a a pierdutu resbelulu, dar' si imperiulu; Russi'a inca nu a reusitu cu candida-tulu, c-ce a venitu Amadeus, si s'a si dusu ; Ispani'a s'a proclamatu republica, si in fine Serrano a introdusu potemu dce dictatur'a. Resbelulu civil u curge cu furia ne mai audita. Intre acestea se ventileza de nou prin diuarie candidatur'a prussiana la tronulu Ispaniei, dar' se demintiesce. Pre Carlisti i-pune pe-catulu si ucidu unu diurnalistu ori spio-nu prussianu: Bismark deci se apuca r de lucru si ni-e cunoscutu cumu a

decurssu totulu pana acumu; reultatulu e, c poterile Europei, afara de Russi'a, au recunoscutu guvernulu lui Serrano. Asta-di inse cetimu de nou prin diarie,. di Sagast'a, cu maioritatea ministeriului, suntu forte aplecai pentru candidatulu prussianu. Vediendu Bismark furi'a re-sbelului civile si c Serano nu-lu pote suffoc, pote se tramita unu corpu prussianu intru ajutoriu si atunci lucrulu e claru; deci tienut'a Russiei facia cu Ispani'a e usioru esplicabile. Grortschackoff cunosce forte bine pre Bismark, carele s in somnu vede res-bunarea Francii , de carea nu pote scap, fara avendu in Ispani'a unu rege incumnattu cu betranulu Wilhelm.

Congressulu internationalu d'in Brussell'a se apropia de sfrsitu, fara c s fia datu dovedi de umanitatea, sub a crei masca s'a intrunitu. Projectulu Russieipotemu dcef ruptu in bu-c. Angli'a n'a partecipatu din principiu la desbaterea* drepturiloru bellice marine. Staturile cele mai mici au pro-testatu energicu, desbatendu-se restrin-gerea dreptului de aprare a locuitorilor u unei ti eri invasionate, r' cele mai mari si mai tari sustienura natural-mente partea ce le favoresce pre ele. Reultatulu conferi n ti eloru de altu-menirea secrete, e atta ctu nemicu ; repre-sentantii staturiloru respective voru communic regimeloru loru punctele cele mai delicate, in cari nu se potura uni, si apoi cine scie, candu se v con-cbiam pote in Petrupole unu congressu nou ; de o cam data sust conventiunea de la Grenf.

Mac-Mahon dupa una caletoria lunga pria Franci'a despre nordu ren-torce asta-di la Parisu. Din Bretagne si de pre la popi preste totu aduce cu sine suveniri plcute ; dar' valorea acestoru suveniri e forte nensemnata si pucinu desfetaforia, c-ce lu-tulbura de totului totu primirile republicane de la Le Mans, Saint-Nezaire, Nantes s. a. unde tota lumea u-fece atentu, c numai republic'a pote s fericescaFranci'a.

Islandi'a cea deprtata de tumul-tulu lumei are jubileu milenariu. Se scie c la anulu 874 d. ch. s'au asiediatu acolo cele d'anti colonii, deci in onorea acelui anu asta-di dupa 1000 de ani tota iusul'a serbeza. Umanulu rege alu Daniei, sub a crui scutu se afla astadi Islandi'a, a intreprinsu una caletoria p'intre supuii sei, si in 30 Iuliu intra in capitala Reykjarik, unde fu primitu cu pompa mare si entusiasmu ne-spussu. In 2/8 se tien in catedral'a capitalei serviciu divinu in onorea anului 874 respective a coloniloru de atunci, r in 7/8 serbatorea respectiva regele partecip la amendoue si multiami cu cldura la tote toasturile apromi tiendu c nu urmaresce altu scopu, de ctu fericirea Islandesiloru. Dupa ce caut tote locurile nsemnate ale insulei, se rentorse la 11/8 era-si in Kopenhag'a.

B a z a i n e. Relativu la deertarea lui Bazaine,

nu ne potemu abtien de a reproduce dupa jle Sihcle" urmatoriulu interesante articolu, alu crui traducere o datorimu Romanului :

I-se aratiase vieti'a; fusesetramisu intr'o insula din mediloculu mrii de langa Provence, candu Satory lu-re-clamj lumea 'lu-credea imormntatu in rusine si er ispitita s 'lu felicite, c locuiesce pre o stanca din Meditera-n'a, departe de privirile despretiiiitorea concentatieniloru. D'o-data inse se afla c'a scapatu, c'a plecatu c e liberu. Omulu de la Mexico si de la Metz are s'arete 'n strainetate, cum e facutu o-brazulu unui maresiale de Franci'a, care si-a tradatu patri'a. Mai bine aru fi facutu s remana pre insul'a Sainte Marguerite, c-ci acolo er ocrotitu de respectulu ce se datoresce arestatiloru. Acumu, pre ori-unde 'si-v duce pasii va' gas 'n trecere'i Francesi, cari 'i-voru arunca crim'a 'n facia si cari 'i-voru spune 'n gur'a mare infami'a conduitei. Iuaintea omeniioru onesti v trebui neaparatu s'si plece fruntea.

Eta, va dice ori-cine vediendu'lu trecendu, eta acelu maresiale de Franci'a cndamnatu la morte 'n 10 Decembre 1873, la Trianon, pentru crim'a de nalta trdare !

Eta Francesulu, care s'aper inaintea judecatoriloru cu certif icate de oi-vismu, date de generarele prusianu, cu care aru fi trebuitu s se lupte si cu care legase intielegeri secrete!

Eta comandantele siefu, care, c'unu scopu de personale ambiiune, parai pre locotenintii pusi suptu ordinele sale : pre Frossard la Forbach, pre Canrobert la Saint-Privat, pre Mac-Mahon la Sedan!

Eta omulu, pentru care patri'a nu mai esiste, pentru c Franci'a si-schimbase guvernulu; care a cutezatu se dica naintea consiliului de resbelu c nu mai esiste nimicu" si care si-a atrasu sangerosulu respunsu c Franci'a, esiste mereu !"

Eta omulu, care si-a amagitu armat'a, ascundiendu'i mersulu armatei de la Chalons pre Meusa, si care, cu faptulu acest'a a contribuitu la catastrofa de la Sedan ; care totu-de-un'a s'a silitu s-si descuragieze trupele, facendu se circule sciri false printr'ale loru iruri ; care a capitulatu la 28 Octombre, candu aru fi potutu tien pana la 7 Ianuariu; care a permisu principelui Fridericu Carolu s sdrobsca juna armata a Loirei ; care a datu ultim'a lovitura sperantieloru patriei !

Eta omulu, care a predatu inimicului 160 000 soldai; care a pusu s se 'nchida 'n furgon drapelele, acele embleme ale onrei, pentru c s le de Prussiei ; care spre a pstra acele trofee generarelui inimicu, a insielatu disperarea soldatiloru sei prin minciuni infame; care a refusatu onorurile militare pentru nenorocit'a-i armata ; care, temen-du-se de isbucnirea unei forte legitime manie, si-aparasitu pre furisiu cartirulu mai nainte d'a fi predatu inimicului cetatea ; care a fugitu din 'naintea solda-tiloru c unu inimicu ce er !

Eta omulu de la Metz ! Candu o tira are nenorocirea d'a

numera, printre omenii cari au jocatu unu rolu in istori'a sa, personagie c Bazaine , fara 'ndoila c'aru fi fostu

538

'n acest'a unu pretestu pentru estradare. In realitate, crim'a lui Bazaine e o crima militar, siaceste chiaru atunci candu potu atrage pedeps'a cu morte, spre, esemplu deertarea la inimicu si violintiele in contra unui supe-riore nu mai figureze c pasibile de estradare iu nomenclature tra-tateloru. Astu-felu tratatulu din 1870, dintre Franci'a si Itali'a, esulude for-malu crimele si delictele militare cu acela-si titlu, c si crimele si delictele politice. Bazaine a fugitu mai antaiu in Itali'a: ta dar' o tiera, de la care guvernulu francesu de securu c n'aru pot dobndi estradarea. N'aru pot-o dobndi asemenea neci de la Engliter'a, neci de la Begi'a, neci de la Oland'a, c-ci estraditiunea la denselo e rogu-lata prin legislatiunea interna, care esclude crimele si delictele speciale. Fara 'ndoila, c nemicu nu v opri pre guvernulu francesu s cra, dca v crede de cuviintia, estradarea lui Bazaine din alte tieri; dar'aru trebui mai antiu, c Bazaine s fuga 'n acele tieri, apoi aru trebui, c acele tieri s voisca a face o derogare fara esemplu de la principiele dreptului internatio nale si de la tratate. Asie dar' e preste potintia s se dobandsca estradarea lui Bazaine, pre ctu timpu v fi pre teri-toriulu italianu, belgianu, englesu sau olandesu, si a o cere, chiaru in casu d'a se afl p'altu teritoriu, totu aru fi im-prudinte."

Scirile mai noue affirma, c guvernulu francezu, pre bas'a acestoru consideration! a si luatu otarrea, de a nu face neci unu pasu in acst'a cestiune.

R o m a n i 'a. Press'a" de la 8/21 Augustu face

urmatoriele reflesiuni interesante asupra viitorieloru concentrri aile armatei romane :

Epoc'a concentrrei anuale a armatei nostre nationale se apropia. Puntele principale ale intrunirei voru fi : Pitesce pentru divisia I; Bucuresci si Ploesci pentru divisia II ; Focsiani si Furceni pentru divisa III si IV. Misc-rile principale ale intregei armate voru fi probabilmente intre Prahova, Buzeu si Iaiomitia. Cifr'a la care se voru sui trupele concentrate, compuse din armat'a permanenta si ce'a teritoriale, v fi de vre-o 25,000 ostai. Acesta cifra respectabile, care ar pot fi indoita, dca nu aru fi cestiunea de economia, este deja unu pasu mai multu unu pro-gresu in miscrile armatei nostre, care ie din anu in anu o desvoltare si mai mai mare in organisarea ei.

Candu se voru ved ntrunii, cu tota repedtiunea si regul'a unei armate bine disciplinate si organisate,cei 25,000 osteni, cari sunt numai o minima par

te din armat'a nostra nationale ; cai se voru ntruni attea mfi de cetati ostai si soldai regulai din tote ungi rile si comunele tierei pre cmpulu onre alu armeloru si se voruintrecf toii in essercitie si agerime: cine se mai in doi, c Romani'a are o armat c fiii ei suntu gat'a a alerga din unghiurile pentru a-si aper patri'a drepturile-ei?

Naiunea v ved cu ochii, pipai cu inim'a palpitanda de buca si annulu acesta nou'a micare vital fiiloru ei, si progressele organisrii matei romane pre basele serise si tinse puse sub in legea de la 27 Ma 1872. ra streinii se voru convi odat mai multu, ctu de aptu este porulu romanu pentru portarea ai loru si disciplina, si c Romani'a poterea vitale, resursele necessarii pote conta ori candu pre fiii sei. Isto si evenimentele din urma au probai adeveru, c numai unu poporu mu toru s bine arniatu pote fi siguru drepturile sale nationale si de rang ce i-se cuvine intre poporele liber civilisate. De aceea amu strigatu tot un'a: instruciune si armata ! Insti tiune, armare si disciplina: cca mentele ce constituescu o naiune ti si o facu s fia sigura de respecta drepturiloru sale suverane, de stinr ncrederea celorulalte State."

Curierutu de Dorohoiu" o nouai care profesdia principii liberale, d matoriulu respunsu la atacurile Pi sei" in privinti'a alegerei lui Jonu bl Ham de senatore alu coll. I. din ae districtu :

Pressa" a pusu in dubiu consci ti't alegatoriloru din Dorohoiu. N mirmu neci de cumu.

Deprini cu consciintiele elast si speriate, neci guvernamentulu, n organulu seu nu pricepu: cum se inti pla si cumu este cu putinti'a, c ii colegiu electorale, fia elu singuru m tota tier'a, s aiba curagiulu opiu sale ; cumu^colegiulu I-iu din Dorohoi cumu proprietarii cei mari, albi fire si conservatori de meseria, au di voturile loru d-lui Ionu Bratianu fine cumu de s'auespusu aceti agrii tori la urgi'a subprefectiloru, la vesi tiunile impiegatiloru de totu soiuh de tota trept'a?

Vomu respunde scurtu si neti la tote aceste prefcute nedumeriri.

Da; judeciulu Dorohoiu, ci tota tier'a, este satulu de guvernami tulu d-lui Catargiu.

Da ; judeciulu Dorohoiu, c sib tier'a, struncinate si ofilite de dictatu sa de patru ani, de guvernamentulu8 personale, de rudeniile sale, de crea rele sale, nu mai potu suferi.

Da; judeciulu Dorohoiu, c si

mai bine se i-se fi deschisu de totu usiele nchisorii. E re-care umilire, se se gandsca cine-va, c condamnatulu la morte de la Trianon are s si-plim-be 'u libertate infami'a intr'o tiera streina, s si-ie judectorii 'n deri-dere, s devia pote centrulu unui cuibu d'aventurari. Acst'a nu v spori re-putatiunea Francii in streinatate.

Ceea ce ne mai consola, e, c nimene, in neci o tiera din lume, nu si-pote face ilusiune despre caracterulu lui Bazaine: pretutindene e judecatu dupa cum merita; procesulu, care i-a datu pre facia ruinea si trdarea, e cu-noscutu in tote amenuntele, se pote dice c'a passionatu lumea 'ntrega. Crim'a er attu de monstruosa, in ctu nimene nu vre s'o crda : a trebuitu s fia pusa 'n evidenia.

Bazaine si-pote dar' teri numele desonoratu pre unde i-ya plac : omenii de anima si omenii oneti din tote tierile i-voru face primirea ce merita celu care a predatu Metzulu fara lupta, care a datu in man'a inimicului o armata de 160,000 omeni, care a tra-misu 11,000 teneri s mora de mi-seria si de durere 'n fortaretiele Germaniei.

Ultimele cuvinte pronunciate de Bazaine in Franci'a, inaintea consiliului de resbelu, suntu acestea : portu pre peptulu meu aceste doue cuvinte : onorea si patria; totu-de-una amu fostu credinotiosu acestei devise ; o juru inaintea lui Christu !" Consiliulu de resbelu decisse dupa cte-va ore, c Bazaine a nesocotitu onorea si a tradatu patri'a si deci este stersu din cadrele Legiunii de onore. S'a disu, c aresta-tulu din Sainte-Marguerite si-dedese cuventulu de ohore, c nu v caut s fuga. Dar' s'a potutu primi ore in inchisore cuventulu de onore alu unui con-damnatu, pre care o sentintia lu-decla-rase c lipsitu de tote legile onorei ? Nu credemu in acesta noua infamia: er destulu de desonoratu prin faptele sale, c s nu fi mai avutu nevoia a si-mar ruinea prin asemenea lucruri.

Bazaine nu pote fi bine primitu de ctu la Chislehurst. Candu si-trad tier'a; candu medita s restorne guvernulu esistinte, in intielegere cu inimi-culu; candu se pregati s si-prede armat'a cu imensu-i materiale siglorio-sele-i drapele, lucr in profitulu imperiului. Prin urmare are ore-cari drepturi la buna-vointi'a bonapartistiloru,

Capitularea lui Napoleon la Sedan fu perderea Alsaciei ; capitularea lui Bazaine la Metz f perderea Lorenei. Si 'ntr'unu casu si 'ntr'altulu, imperiulu prsida la desmembrarea patriei. Tenerulu de la Chislehurst pote sruta pre Bazaine !"

Le Journal des Dhbats" face urma-

F O I S I O E A .

A d m i n i s t r a r e a ba ie loru din Me-hadi 'a .

E r a m u aprope s dau uitrei uritele imperisiuni si desgusturile int impinate la bieledin Mehadi 'a , de unde m'amu intorsu de pucinu t impu. Inibolditu inse de cele suferite de compatrioii mei Romani, pre carii i-amu Iasatu acollo, me determinaiu a relata mai pre largu cele ce se petrecu adi in acestu stabilimentu, devenitu suptu o rea si ignorante administratiune unu focariu de intrige si pasiuni politice, ac t iate de nisce renegai, ce se decorza cu t i t lulu de Unguri , c si cumu acell 'a a ru fi lucru mare .

In adeveru, e de interesulu toturoru Romaniloru s scia de adi inante , c n u voru mai afl la Mehadi'a neci sanetatea, neci distractiunea, neci repausulu, ci n u -mai ur ' a si invidi 'a unoru omeni, a croru bruta l i ta te iese din sfer'a fiintieloru ra t io -

trele reflessiuni in privinti'a necessittii d'a se reclama estradarea lui Bazaine din ori-ce tiera unde s'aru afla :

Se scia, c fostulu maresiale fii condamnatu la 10 Decembre 1873, de primulu consiliu de resbelu alu I-ei di-visiuni militare, nu pentr'o crima poli-tica, ci aplicandu-i-se art. 209 si 210 din codicele de justiia militar. Pedeps'a cu morte, la care fusesse condamnatu fostulu co mandante siefu allu armatei de Rhin, demonstra cu prisosu, c crim'a de care er culpabile, er o crima de dreptu comunu, pentru c, de la 3 No-embre 1848, pedps'a cu mrte e des-fiintiata 'n Frtnci'a in materia politica.

Rochefort si tovarii sei de fuga nu erau in acela-si casu, pentru c fuseser condamnai la deportare intr'o fortaretia intarita, sau la deportare simpla, pedepse essentialmente politice. Asie dar' intielege ori-cine, pentru ce guvernulu francesu nu s'a gnditu s cra, fia Statelor-Uni te, fia Engliterei, estra-darea acelloru deportai.

Inse situatiunea juridica a ex-ma-resialelui Bazaine e cu totulu diferita. Printr'unu decretu cu dat'a de 12 Dcembre 1873, datu dupa propunerea ge-nerarelui Du Barail, ministrulu de resbelu, presiedintele Re ublicei, a schim-batu in adeveru pedps'a cu mrte pro-nunciata 'n contra ex-maresialelui in 20 de anni inchisore ; dar' ace'a schimbare n'a fostu aceordata, precum si-araintesce ori-cine, de ctu suptu espress'a rserva a tuturoru efecteloru juridice cedecurgu" necessarmente din ori-ce condamnare capitale. Asie dar' credemu , c se potu deschide negociri utile cu naiunea p'alu crei teritoriu a potutu fugi ex-maresialele, dca intre Franci'a si ace'a putere esiste unu tratatu de estradare.

Astu-felu, a dou'a-di dupa predarea Cartagenei, guvernulu francesu a trebuitu s'a lega intre pasagerii vasului Numanci'a, pastrandu pre sem'a sa pre refugiaii politici si restitui ndu guvernului spaniole tote personele, cari fiindu de mai 'nainte condamnate pentru crime de dreptulu comunu, potu-sera fugi.

Nu scimu inca, care va fi otarrea ce va crede c trebue s iea guvernulu maresialelui Mac-Mahon in privinti'a ex-maresialelui Bazaine, dara minitrii de justiia si esterne trebue s fi esami-natu de urgentia acesta insemnata si, nu tagaduimu, forte delicata cestiune."

Relativu la cestiunea-estradrei lui Bazaine, Le Temps" se esprima 'n ter-minii urmtori :

Situatiunea lui Bazaine ni-se pare forte lmurit. S'a pretinsu, se i-se asemene crim'a cu vechiele crime de statu: acestea insa, actualmente fiindu confundate cu crimele politice, nu se v gsi

nabile , candu' cu arm'a 'n m a n a cuteza s intre 'n salonulu de cura, spre a impune Romaniloru csrdasiulu ungurescu.

Este prundinte din tote punctele de vedere, ba chiaru folositoru, c Romanii pre viitoriu se precurme ori-ce contactu cu aceti fanatici fara asemenare si s-'si caute senatatea si linitea in timpulu verii la alte bi, sau mai departe, sau chiaru ia tier 'a loru, unde suntu attea ape si localitti bune pentru cura si petrecere.

E cunoscutu, c numerosulu publicu ce impoporeza vr'a biele Mehadiei, se compune, in absoluta majoritate, de Romanii din Romani 'a si de cei din partea locului, adeca de Banatieni, apoi de Serbii din Serbia si Serbii banatieni, de pu-cini J idani ungurh i pentru peccatele Ungu-riloru, de Bulgarii din Bulgar i 'a si 'a fine de forte puoini Ungur i .

P r e langa acesti 'a toti, mai vinu si forte pucini streini din tieri mai deprtate , precum si unu mieu numeru de soldai mstro-maghiar i , pre cari guvernulu i - t ramite aici pentru cura.

Nu voiu ui t si pre acei c t i -va oficieri de diferite grade si retrai la pensiune'

cari vinu aici din prjm'a locului si apar-t indu la diferite nat ional i tt i , dar ' cari au acel 'a-si tipicu in miscrile si apucaturi le loru de veterani ingamfati. Acesti 'a nu 'si potu plimba barbi 'a rasa c unu pntece de pesce, si c fa albita de c t i -va peri, fara s invertsca 'n mana unu btiu sucitu de alunu, si, c'o cu ta tura ncruntata , asverlu din gura c te-va rte de fumu dintr 'o c i -gara de doi cruceri, pretindiendu de la toti t rectori i de s'aru pot unu presen-tiri de casarma.

Nervii celui mai posacu englesu s'aru pune 'n misicare de aerulu posomoritu alu acestoru naivi orgolioi.

Cu banii ce versa aici acst 'a popora-tiune in t impulu de patru luni a lu verei, s'a faeutu si se intretiene acestu mare si frumosu stabilimentu de bi.

In t impulu guvernului austriaou, administratiunea bieloru er suptu tote p u n c tele de vedere multu mai bine condusa. Passiuhile politice si ur 'a d int re diferitele rase erau cu ingrigire nlturate aici, unde se caut sanetatea, iiniscea si distractiunea

Publiculu, de ori-ce naionalitate, er satisfacutu. Ordinea si curatieni 'a dom-

niau pretutindeni obicinuitu , pre stn aleie, c si 'n ospeluri. Cei insai nat i cu acst 'a nu fceau politica, desp tiuindu pre unii si lingusindu pre alii, p1 t ru c aveau consciinti 'a detoriei w$ c suntu pusi acolo pentru a procura o j stentia pacinica acelor'a, din ai crora tJ e rau pltii pentru ostenelele loru, ii] cari se cuvine se i-trateze c pre nisce aaw rati ospeti d in t r 'unu stabilimentu de saw internationale, r ' nu c pre nisce inii politici. I

Lucruri le inse nu mai mergu totul felu adi, suptu administrat iunea dualismul secundatu de J idan i i unguri t i si alti red gati . Acei'a, cror 'a l i-s 'a incredintiatni minis t ra t iunea si intretienerea acestoru bu vede c suntu pusi acolo, c o recompa] pentru zelulu si devotamentulu loru in J litic'a fanat ica de pre strade si de ospeluri. J

A bate din pecioru in salonulu I cura s i -a impune cu a rm 'a 'n mana pil cului intregu ascul tarea cu santienisl csrdsiului ; a ordona s se cnte in deridi marsiulu lui Rkczi, candu publiculu en indignatu din salonu, tote acestea sili

m , are presentimentulu si se teme d'o nejdia mare, d'o mare ispita, d'o nejeire nprasnica. Si astu-felu, alegerea d-lui Bra-

lu este pentru noi mai multu de ctu otestatiune vana, mai muitu dectu tarire osanditre pentru guverna-tulu actuale : acsta alegere este d'o-data si-o manifestatiune de con-ratiune si de recunoscintia pentru ln'a d-sale. Ecca, domni de la Pressa, adeve-

ilu intielesu, semnificatiunea evidinte amurita a acestei operaiuni elec-,le.

Si dca numai 16 proprietari mari renitu s voteze pentru d. Bratianu outra a 6, cari au votatu cu guver-n; dca 14 proprietari mari s'au ab t u de la votu, inspaimentati de nintirile nepomenite ce li-s'au fa-I, nevroindua vot pentru ispravnicii ecutezandu a vota pentru d. Brail, cellu putienu potemu afirma, c n'a t o t u r o H i a saitatu de bucuria si resultatulu acestei alegeri a alinatu nu suferintiele, a usiuratu intru va necazurile ce indurmu de-unu

lu de patru anni. De Domnulu, c acsta alegere

unu curcubeu dupa furtuna si vi- s fia prevestitorea unoru timpi

linisciti, s fia ineeputulu surprii i regime, care ucide consciinti'a, im pe anim'a si sca averea romain.

raiera Magna i i ara Unarii'i. Siedinti'a de la 13 Aug. 18?'d. Fotoliulu de presiedinte se ocupa de s judele Curiei , d. G e o r g e M a j -h, care se insarcinedia s presinte Maj. felicitrile Camerei Magnatiloru pentru

a nascerei. Se pune in desbatei e generale p r o-t u 1 u d e l e g e p e n t r u i n c o m p a -U i t a t e , votatu de Camar 'a depu-

Wora. B. c. I L e g l e v i o h accepta proiectulu asa pent ru desbaterea speciale. Se plange contr'a atacuri loru diaristicei, care su-e in termini violinti , c\ Camer 'a m agna-il si-a trai tu traiulu si si-a papatu ma-ki, prin urmare trebue desfiintiata. Vorbescu apoi d-nii : V. c. Z i c h i- F e r-s, St. c. K r o 1 y i si N. b. V a y pentru,

). b. E t v s contr 'a priimirei proiec-c basa a desbaterei speciale. Supunen-

e apoi votrei, proiectulu se admitte pen -lesbaterea speciale. Se*primesce apoi la 2 modificatiunea : rendasii domenieloru Statului s nu fia patibili ; la 3 se primesce votulu sepa-;alu contelui Keglevich, c s se accorde latibilitatea si calugariloru din ordurile rite, cari au nepretiujte merite pentru ir'a nationale magiara ; la 4 se admit te iicatiunea pentru incompatibilitatea t u t u -

k cari vorbescu si demarca indestulu kterulu si crescerea acestoru omeni pro-tori de scandalur i . |Si ce aru pot s'ascepte c ine-va mai

de la nisce persone c acestea, ale pur tr i si fapte caracteristice suntu

urmatore ') : omisariulu bieloru, o sterpi tura abu, poreclitu baronu, se p reum-tnta diu'a, a ra taudu la toti cu or-ca are unu cane de vuatu, mai mare

tu elu, si care scia s 'i i inga musteti 'a jicni figur'a ei de sula bine ascu i ta , timpu de trei septemani, ctu amu

m bi, neci unu singuru faptu de ad-ratiune n 'a venitu s constate capaci -ai inteleg nti 'a d-sale in misiunea ce incredintiatu.

completa uecuratienia pre s trade, e si prin alele ospeluriloru, o ne-

ritate in distribuirea bieloru, astu-felu, Elisabet'a" ascepta c ine-va 4 ore a 'si pota lu bai 'a, s i -a tunci chiaru dupa unu bunu bacsisiu (tr ink-geld) omului de serviciu, care mai tote di-btu.

Iloctorele biloru, numitu Chorini,

roru acelor'a, carii suntu eschisi de la d r ep tulu ellectorale prin dispositiunile 12. Se declara apoi, c acsta lege se rapor ta numai la funcionarii regimelui ungurescu. Cu aceste terminandu-se desbaterea, se decide c procesulu verbale s se i na in t ' d i e Camerei deputatiloru.

Se suspende siedinti 'a pre timpu de 10 minute.

L a redeschidere se pune in desbatere p r o i e c t u l u d e l e g e a e l l e c t o r a l e , votata de Camer'a deputati loru.

D-ni i : J . S z g y n y i, B. c, K e g 1 e-v i c h , G y r k y si L . b. W e n c k h e i m vorbescu pentru admit terea proiectului , c basa a discussiunei speciale, r' D . b. E t -v s se pronuncia contr 'a . Min. I . S z a-p r i esplica, c regimulu n 'a potutu s p r e sinte unu proiectu de lege ellectorale definitiva, deorace, avendu a se reforma in cu-rundu legea pentru contr ibut iune, nu s'a potutu lu de basa unulu si acela-si censu pentru intrg 'a tira.

Punendu-se la votu, proiectulu se a d mit te c basa a desbaterei speciale.

Discusiunea nflcrat a avutu locu la . 4, unde comisiunea de dreptu a propusu urmatoriulu emandamentu : La censulu a r -deleanu de 8 fl. 40 cr. v. a. in care nu se cuprinde neci contributiunea personale, neci adausulu dessarcinarei pamentului , s nu se cuprind neci adausu 'u de 3/o alu contri-butiunei pamentu lu i . "

Min. J. S z a p r y , prin unu discursu ctu se poto de energicu si b igatu in a r g u mente, sustiens conservarea tesstului originale, recomaudandu cu totu adinsulu respingerea emandamentului cotnisiunei. T o t u in sensulu acestu-a vorbescu inca d nii : N . K i s s , A. B o h a t i e 1 u , alu crui d iscursu lu-publicmu in extenso, si S. O r m o s.

M. S z g y n y i si B. c. K e g l e v i c h sustienu emandamentulu, si cu deosebire a-cestu din u rma lu-sust iene c 'unu entusiasmu turbatu . E ta , c de modelu doue-trei frase din discui'*ulu lui :

Ori-ce resul ta tu n i - a ru presint d a tele statistice, in casulu de facia trebue s restringemu dreptulu ellectorale. Nu este cestiunea, dca dispositiunea propuse prin emandamentulu de facia, liberale e, sau ba, ci cestiunea este, dca correspunde ea ore interesseloru mag ia re , sau b ? Cine do-resce unu statu cosmopolitu, o Elve ia orientale, accU'a s votedie pentru tesstulu originale ; cine inse doresce, c 'n Ungar i ' a stpnii s fia magiarii, acell 'a trebue s votedie pentru emandamentu.

Punendu-se la votu, se priimesce, cu o mica majoritate de voturi, emandamentulu comissiunei de dreptu. Contr 'a emandamentului n'au votatu, dectu numai comiii supremi si ct i-va episcopi ; minitri n 'au fostu de facia, dectu numai doi.

Sibdinti 'a s'a redicatu la 3 ore dupa amdi.

unu J idanu unguri tu in ochii si 'n faci'a crui 'a citesce cine-va tota pasiunea negu-ciatoriului de chibrituri (aprindiore), care din pecatele omenirei a obtienutu o diploma de doctore 'n medicina s i - o funciune publica intr 'o t i e r a , pentru care afeotdia c lu-dore la re runchi , str igandu si repetandu pre tote tonurile canteculu vechiloru clugri u n g u r e s c , candu s puneau la tocaiu : extra H u n grim non est vita, si est vi ta, non est ita." Cu buzele fripte de resbunare, c totu renegatulu botesatu cu balmoaiu, elu citesce t re i ore pre di la cafenea in gur ' a mare diarele maghiare , in cari cu sete caut totu ce afla scrisu in contra Romaniloru si-a Serbiloru, si-apoi cte o-da ta striga r i -diendu : Audi , cum si Romanii imita naiunile cele mari , daruindu unu regimentu principelui Milosiu ! Asta inca aru fi buna pentru Bolond Miska !" vrendu cu acat'a s arte, c de ce politica se ocupa colonele acelui diariu umoristicii.

Unu altu renegatu este arendasiulu bieloru, care, din romanesculu Tat rcea s i -a facutu numele maghiaru Ta t rzy . Acest 'a , dupa lunguiat ia- i figura si tal i 'a-i mladiosa,

SiedinWa de la 14 Aug. 1874. Se inchiaia desbaterea pre articole a

legii ellectorale, respingendu-se tote cel le-lalte modifleatiuni mai insemnate aile comi-siunei de dreptu.

Se citesce apoi mesagiulu regescu, prin care se inchiaia sessiunea naltului corpu legiuitoriu, anunciandu-se totodat redeschiderea pre diu 'a de 24 octomvrie viitoriu.

D i s c n r s u 1 ii. d-lui capitanu supremu alu districtului Naseudu, Alessandru Bohatielu, roslitu in Camer'a magnatiloru Ungariei, la / 3 au

gustu a. c. Escelenti 'a vostre, die presiedinte ! I l u

tri magna i ! Projectulu de lege, a su pra carui-a d iscutmu ac, nu este satisfaea-toriu neci chiar asi cum s'a votatu de catra Camer 'a deputatiloru : cu a t tu mai pucinu inse pote fi satisfacatoria modificitunea ce ni-o pvesinta la . 5 alu acestui projectu comissiunea jur idica a camerei magnat i loru. Deci, pentru c s-mi potu motiva votulu ce voiu se dau la -Iu in cestiune, ou per-missiunea dvostre , i lutri magnai , mi-voiu lu voi'a se aruncu o privire asupr 'a t r ecutului de 25 ani .

E r pr imavr 'a anului 1848, candu a -supr 'a Ungariei planau sublimele idei de egali tate, fraternitate si l ibertate.

Pr in diet 'a din Posionu, la 1848 s'au t radusu in lege -ii 3, 5, 8, 9, 13, 15 si 20, r ceea ce privesce representat iunea poporului, adeca ceea ce discutmu noi astadi , a ai intratu in practica, pre bas 'a ecuitti i , prin ar t ic lulu 7 din legea dietei de la Posionu.

Acesta nsufleire si acestu miscamentu pentru reforme se iatse preste tota tier 'a, s t rabaiandu si prin muni i Transi lvaniei .

Resul tatulu acestei-a f art . I . a legii t ransi lvane d'in 1848, prin care legislatorii acelei tieri se pronunciara si ei pentru p r i mirea legiferrei d'in Ungar ia , si deosebitu pentru primirea art iclului 7 din legea P o -sioniana. In urmarea acestei-a, pre cum s^ enunciasse si se aplicasse in Ungar i 'a ecui -tatea pentru fiacare locui tor iu , tocmai asi se recunoscu si in Trans i lvani 'a ecuitatea pentru fiecare locuitoriu, fara diferintia de naionalitate, limba si confessiune, si se recunoscu pentru totu d e - a - u n ' a si neal te-rabilu, dechiarandu-se de abrogate tote l e gile anteriorie, cari contradicu acestui principiu.

Ardealulu inse e mai delosu si mai muntosu, dectu Ungar i ' a , si Clusiulu e s i -tuatu forte aprope de muntele Vlades 'a, care e acoperitu cu ometu chiar si 'n lun'a iu-liu. Din asta causa si nsufleirea pentru aceste principie fort) curundu incep s se sting in t r 'a t t 'a , inctu candu se legifera ar t . I I . de lege, acest 'a asi se scimonosl, inctu numai in aparintia mai dai de u rm ' a representatiunei poporului, in real i ta te inse ea e eludata. De alt-mintrelea ecui tatea neci n'a fostu aplicata in Tni 'a in conformitate

c o fescila, se pare a fi practioatu multu timpu meseri'a de Clown in vr 'o t rupa de circu. I m -puitorulu seu nasu atesta, c a sustienutu si juca tu cu mul ta dibcia o pna de paunu in verfulu seu, spre admiratiunea spectato-riloru. Remasu cu acestu obiceiu, si adi lu-aredica candu t rece pre drumu, c s si-de aerulu de magnatu, cci are o jumta te de milionu florini din pungele acelor'a, crora le dieu Bengheli si barbari .

Numai sgomotulu trasurei sale indica publicului, c se afla 'n bi si, in locu de-a se occupa s i -a regula serviciulu ospeluriloru, unde se platesce o camera aprope cu unu galbenu pre di, si-gatesoe visitiulu (co-cisiu) cu livre'a ungursca , c'o ciuperca ngra 'n capu, ornat cu-o lunga pna de gaca, admirandu-i singuru mustetiele chi -nesesci , pre cari din peceate nu i - le -a daruitu ursi t 'a si lui la nascere, nesciindu c are o-data se fia nemes ember !

Candu dar ' d. comisaru si-pl imba c a nele, puindu- ' lu s faca minuni pre drumu ; candu d. arendasiu si-paunza visitiulu c s arete la toti, ctu este densulu de mare U n g u r u ; candu d. doctore, sau face po litica din Bolond Miska, sau c se plimba

cu ar t . 7. din Ungari 'a , ceea ca se recunoscu chiaru si de ca t ra legiuitorii transilvani, cari dreptu scusa punu in fruntea legei, c aceea e valabile numai pana la adunarea comuna a ambeloru tieri , care se va tien la 2 iuliu, dupa cumu se si publ icase etc.

Legiuitorii ardeleni dara, deja in legea electorale din Trans i lvania se ab tur de la principiulu cuprinsu in art . 7 din Ungar i ' a . Den8ii adeca, s tatorindu dreptulu de a legere pentru fotii urbarialist i si pentru c e -tatienii de pre fundulu regescu, nu luar c basa proprietatea de pamentu, ci censulu con-tributionale. Mi-se pare inse, c densii a ru fi potutu primi proprietatea de pamentu c basa a censului tocmai asi, cum se primi acest 'a in U n g a r i a ; c-ci si legiuitorii t ransilvneni aduseser o lege urbariale inca in an. 1846, pre care o si sanctionasse M a -jestatea Sa. Acsta lege urbariale s'ar fi potutu deci aplica la conferirea dreptului electorale ; dar se urm a l tu-cum, statorindu, se censulu contributiunale de 8 fi. m. c , pre care basa se si internplara apoi a legerile din 1848.

Statorirea acestui censu nscu o mare deosebire intre dreptulu ellectorale din T r a n silvania si celu din Ungar i 'a . Acestu censu f apoi sorgintele mul toru discordii si ne ncrederi, ba potu dice chiaru a multoru d sastre pentru tira, ce -c i elu produse nein-tielegerea intre deosebitele classe si na t i o nal i t t i .

De 26 de ani dorii cu sete clip'a, in carea credea mu, c legislatiunea comuna a Ungariei v ndrepta odat ace'a gresila, pre care o comiseramu la Clusiu in a. 1848, atunci, candu crearamu art . I I . de lege. De 26 de ani nutrescu ace 'a sprantia, c legislatiunea Ungariei si fiindu-c ambele tieri se prefcur in o pa t r i a legi&latiu-nea comuna a Ungariei v apropia legea ellectorale a Ardealului de ar t . 7 alu legii Ungariei , amalgamisandu -le ores i -cumu. Sperant i 'a mea inse f desierta, c-ci Camer 'a deputatiloru in locu s fia creatu o lege ellectorale noua, baBata pre principie cu totulu omogene, ea ni-cre o novela ellectorale, care face deosebire pentru a r d e leni, primindu ar t , I I . din legea ardeleana de la 1848.

Modest'a mea parre este, c dupa ce Camer 'a deputat i loru primi acestu a r t i -colu, noi mai nainte de tote t rebue s cuno-scemu speciele de dare, car i au fostu in Tni 'a , pentru c astfeliu s ne potemu apoi pronuncia : apl icatu-a ea re potrivitu ace stu ar t ic lu. s a u - b a ? In Trans i lvania , i lutr i magnai , afara de darea capului, care neci nu servesce de basa la s tatorirea dreptului ellectorale in 1848 mai er inca darea pamentului, si inca multu mai mare dare de ctu ce'a de astadi . Se plati adeca cte 40 cr. m. c., sau dupa valorea de ac 70 cr. dupa fia s care jugeru de pamentu de pr im'a classa. Afara de acest 'a se mai p la t i cte 48 cr. dupa fia care par- chia de vite de j u g u ; apoi cte 40 cr. dupa parechi 'a de

c'o amasona postruia, cu prulu rosiu, ta ia tu dupa moda in forma de semicercu ce cade pre nasu , si leganandu-si corpulu cu gingia , in acelu t impu cine conduce afacerile in aceste b i , unde vr 'a poporat iunea formeza unu publicu numerosu, de tote clasele si de attea nat ional i t t i? Negresitu c in asemenea casu Hausmeisteri i diferiteloru ospeluri remanu ei insrcinati cu tota ngri j i rea si adminis t ra t iunea, si acesti 'a si-facu si densii detori 'a cumu potu si camu in modulu cutm se va vede din urmatoriele :

Domnule Hausmeister, diseiu intr 'o di, serviciulu nu se face regu la tu ; candu str igu nu vine n imene; clopotielulu e s t r i -ca tu ; mi-vine greu se iesu totu-de-un 'a in sala s cbimu servi torea; unu giamu (ochiu de ferestra) este spartu ai sufla ventulu rece noptea; fi-ti bunu de luai mesuri pentru a se pune giamulu s i -a se direge clopotielulu.

N o ! domnule draga, mi-respunse cu vocea-i langeda, dar ' acumu asi merge trb'a aici, do candu cu ministerium ungurescu. D-lu Ta t rzy dice, c de la min i s te r ium trebue s se drga tote-celea ; dar

540

v a c i ; asemenea se plati dare si dupa oi, albine etc. Tote aceste feliurite dri inse compuneau la olalta censulu contributiu-nale de 8 fl. Dar chiar abstragendu de la aceste dri , si luandu de basa numai darea pamentului , in Tn i ' a erau alegetori toti acei-a, cari platiau dare : in comunele de pr im'a clasa, dupa 15 jugere ; in cele de a doua cl. dupa 18, in cele de a trei 'a ol. dupa 22 si in cele de a patra 24 jugere de pamentu. Astadi inse, conformu sistemului contributionale de ac, celu-ce platesce dare directa de 8 fl, acel'a nu platesce numai 8 fl, 40 cr. ci considerandu tote adausurile feliuriteloru dri elu platesce vre-o 16 fl. Sunt t ienutur i , unde dupa dispositiunea emanda-uientului de facia, voru fi alegetori cei ce possedu 17, 18, 27 jugere de pamentu ; da r sunt si t ienutur i de acelea unde neci chiar proprietarii cu cte 30 , ba chiar si cu 40 j u g e r e nu voru pot fi alegetori.

Pen t ru a demonstra acest 'a , mi-voiu permit te a recurge la date oficiale. S'au estrasu din opidulu Naseudu 21 de ceta-tieni, cari platescu ce'a mai mare dare. P r i -mul u are 21 jug. de pamentu aratoriu, 20 j u g . de fenatiu si 14 de pas iune ; venitulu curatu inse i-este de 52 fl, r ' contr ibut iu-nea de 16 fl. 12 cr. Acestu-a dara nu pote fi alegetoriu. Alu doilea are 30 jugere, si to -tu-s i nu pote fi alegetoriu. Astu-feliu in ce'a mai mare parte a comuneloru nu e neci unu singuru alegetoriu, pre bas 'a acestui censu.

Acsta restrictiune inse e mai batetoria la ochi, dca facemu o parallela intre d a -rea statori ta in -lu 4 pentru fiacare tienutu a par te . In u rm ' a acestei -a in oonfiniulu militaru provincialisatu, in cot te le : Baciu, Bodrogu, T imis iu , Torontalu si in pr t i le anessate cottului Carasiu, se receru numai 10 jugere ; in cottele : Solnoculu de med i -locu, Crasna , Zarandu , Ceta tea-de-pt ra , I a -sigia si in districtulu Haiduciloru inse se receru numai 8 jugere. Conformau acestui sistemu, precandu in districtulu Naseudului , cu unu teritoriu de 50 m. Q , abi sunt 300 alegatori , pre atunci in districtulu vecinu, in Ceta tea-de-pt ra , sunt 7000 alegetori, desi numerulu poporatiunei e acela-s i c in d i -str ictulu Naseudului, r ' teri toriulu e numai pre diumetate ctu acestui-a .

Disproportiunea se vedesce inca si mai tare , dca punemu in paralela comunele in par te ale distr ictului Naseudu .cu comunele din cottele vecine, unde alegetoru useadia de dreptulu celu vechiu. Asie in cottulu v e -cinu alu Clusiului , comun'a Comatelecu are 1340 suflete, abi numai cu c te -va mii j u -gere de pamentu . Aici apoi sunt totu-s i 150 alegetori, precandu in distr ictulu N a -seudu dupa 4000 de jugere abi se vinu c t i -va allegetori.

Acestea sunt ast-feliu de diferintie, in-ctu eu oredu celu pucinu, illustri magnai c mi-vet i lu in consideratiune fcererea, c s binevoii a refusa pr imirea modificai unei presinte, fcuta de commissiunea juridica la acestu . si s binevoii a pr imi tesstulu votatu

pana acumu n'o facutu nimicu si biele s 'oru umplutu.

Ce feliu, d- lu ministerium este insaroinatu cu reparatiunea bieloru, nu d-lu Ta t r zy , care ne- ie banii, cte 4 florini pre di de a m e r a ? Acest 'a nu se pote domnule Hausmeis ter ! Minis ter ium are altele de facutu, de ctu s se faca ingrigito-riu de reparatiuni pentru d-lu Ta t r zy !

No, d'apoi c dra sciu eu ! Dum-nealui asi dice, candu eu i-spuiu n e m u l -t iemirea domniloru din bi. D a r ' , draga domnule, d-vstra plngei la domnulu co-missariu, care totu-de-un'a jca crti la d-lu T a t r z y .

Ti-mult iemescu, domnulu meu, dar ' eu n'amu v nitu aici c s plangu la n i -mene ; credu c detori 'a d-lui arendasiu de bi si-a dlui comissaru este s vda si s se informedie despre ordinea si regul 'a ce trebue s domnsca aici , precum si dca serviciulu se face cum se cuvine, ori dca tt lucrurile suntu in buna s tare .

Asi e, draga domnule, dar ' acumu d- lu Ta t r zy dice, c vre s si-venda con-t r ac tu lu ; s'a saturatu, cci are aprpe ju -metate de milionu florini si vre s mrga

de Camer'a deputatiloru, eu a t tu mai ve r -tosu, c acsta statorire a dreptului ellecto-rele o s aiba mul ta influentia la arondarea cercuriloru electorali, precum si la ce'a a comitateloru. E u asi credu, c nimene nu va afl de jus tu , c unu tienutu de 42 m. f~] arondandu-se comitatele, s aiba in comitetulu comitatensu numai att r e -presentanti, cti voru av cte-va comune ce au unu terr i toriu numai de c te -va mii de jugere.

Am auditu accentuandu inse, illustri magna i , c dora politic'a magiara , respect ive politic'a natiunalitatii magiare, ar p r e tinde acesta restrictiune a dreptului electorale in Transi lvania. F ia-mi permisu din parte-mi, s deelaru, c eu inca sustienu politic'a magiara ; dar eu credu, c i l lustr 'a Camera a magnati loru numai atunci va face politica magiara, candu nu va restringe drepturile, ci va caut s le assiedie pre o basa omogena. Ea atunci va face politica magiara, candu va impartes! din egalitatea de dreptur i pre fiecare cetatianu ; atunci numai va face ea politica magiara, candu nu va ambla neci dupa politica provinciale, nici dupa politica municipale. Candu e vorb'a de statorirea dreptului electorale ori altui dreptu, noi trebue s cautmu, care va fi dupa sistemulu ace s tu - a , buna ora in cottulu Albei inferiore proport io-nea intre cei ndrept i i si intre elementulu mag ia ru ; c-ci, illustri magna i , Ungar i ' a a fostu aprata in celle mai vechi t em-puri mai alesu, nu numai de cei ce apa r -tienu naionalitii magiare, ci de'tote na tionile ce apart ienu Ungarie i !

Este cunoseutu apoi, c intre nobili mai a t t i -a apar t ienu altoru nationalitti ci si natiunei magiare . Din aceea apoi, c intre allegatori voru intra si cteva percente de proprietari mici, nu sa va isca nici unu periclu pentru magia -rismu in Tni 'a . Fia-mi permisu s probediu acs'ta prin faptulu, c Ardealulu o data a fostu nedependinte, ba inca se tieneau de elu si unele commitate din Ungari 'a , in cari erau in preponderantia Romanii, si totui chiar atunci a fostu in flore magiar is-mulu in Tni 'a . Deci din impregiurarea, c alegetoru magiari a ru reman in minor i tate in unele cotte, nu e de a se t rage ace'a consecintia, de care se 1 temu muli . S me servescu d'unu esemplu. In acele t ienutur i , unde sunt numai cte doi alegetori, buna ra in districtulu Naseudului, elementulu magiaru nu pote fi in majoritate, cci in t rg 'a poporatiune e romana. Si t o tui, distr ictulu Naseudului, dandu proba, c nu urmaresce politica esclusive nationale, alese unu reprsentante magiaru, dar ' nu prin beuturi si mancri , ci prin ncredere.' De a l tu-mintre le noi vedemu, illustri magnai , c in Ungari 'a se inscrisera c alegatori noi pre bas'a legii din 48 at ia , inctu numerulu privilegiatiloru e de diece ori mai micu de ctu alu acestor 'a . Si totui vedemu, c influenti'a e in man 'a acelei a diecea parte, care apart iene natiunei ma

la Buda-Pes t ' a , s trasca c domnu mare. Mi-se parii forte curiosu totu respun-

sulu hausmeisterului, care incetu si cu pip'a 'n gura, dupa acsta conversatiune merse de se restorn in patulu din celul'a sa de lan-ga usi 'a ospelului. Lu-observaiu cu aten- iune, cum se asiedi in patu, d 'asupr 'a c -rui 'a mi-se paru c vedu o cadra ( rama) cu ngrijire ornat. Me apropiaiu atunci c'o cigara 'n mana, suptu pretestu de-a cer unu chibri tu. Indata mi-lu oferi. Aprin-du cigar'a si observu cadr'a, care represint pre principele Michailu a lu Serbiei ca lare, trecendu trupele in revista.

De ce naionalitate esci d-ta, domnule hausmeis te r?

Sumu serbu din Banatu, mi-respunse densulu, c'unu aeru gravu si c'o voce lata, fisandu lungu cadr'a.

Plecaiu apoi pre ale'a din drept 'a cursului Cernei, cugetandu la positiu-nea precara a unui statu, unde ferbu attea eleminte, pre cari Maghiarii voru s le inflacaredie numai pentru maghiar ismu cu csrds-iulu loru, cantatu de faimoii ar t i t i de ' rasa egiptina, car i , prin sunetulu discordante alu ins t rumente-

giare. Acsta influentia v reman in man ' a loru si 'n Ardealu in acele comitate, unde densii vor ' escel prin sciintia, patriotismu si prin servicii pen t ru binele comunu ; unde inse vor ' escel cei de naionalitate nema-giara, acolo voru esserci influentia acesti 'a, r ' nu cei stricai , apartiena ei chiar si natiunalitatii magiare. Din acesta impregiu-rare inBe pote s resuite pentru pat r ia n u mai folosu, nici candu inse dauna.

In u rm ' a acestor 'a, de si nu e satisface-toriu . 5 alu projectului de legea electorale, nici dupa tesstulu votatu de Camer'a deputatiloru, de-ora-ce eu asi fi doritu s se faca o lege electorale radicale, totui lu-pr i -mescu, dupa cum s'a redacta tu in ace'a c a mera , c-ci aflu mul ta ndreptare. Aflu adeca progresu in aceea, c ea d d r e p u l u de alegere si onoratioriloru, cari nu locuiescu in orasie, de si ar t . I I . alu legii din 48 l i -denega dreptulu electorale, asi c, precandu unu capelanu din Clusiu sau unu invet ia-toriu-adjunctu de acolo, aveau dreptulu electorale : pre atunci unu canonicu din Blasiu nu-lu av. Pr imindu eu deci acestu . rogu pre il lustr 'a Camera a magnat i loru, s binevoiesca a-lu pr imi si ea, nu numai din punctulu de vedere a lu dreptti i, ci si din celu alu politicei; c-ci v produce mare dorere majorittii locuitoriloru ardeleni ace'a mprejurare, c in cottulu Ce t t i i -de -ptra pt fi c ine-va alegatoriu si numai cu 1 / i sessiune desi Cetatea-de-ptra se tien odat de Ardealu, precandu in Ardealu se cere de patru si de cinci ori mai multu, si acest'a numai pentru c Ce-ta tea-de petra se aness Ungar ie i cu ceva mai nainte.

Acest 'a ar fi nedreptate, si de aceea mi-repetu rogarea, c i l lustr 'a Camera a magnati loru s binevoiesca a primi 5, dupa testulu votatu in Camer 'a deputatiloru.

De sub Codrulu Satumariului 20.|Aug. Unu r e s p a n s n Ia doi.

Quaedam falsa veri speciem ferunt. Dandum semper est tempus : veritatem dies parit. Sen. de ira II. 22.

E lucru tristu, candu omenii, cari sunt de acelle-si principie in cause sub versante , in locu de a-si ved de trebile commune, crea nodu in pipirigu si se incaiera de olalta spre bucur i 'a si risulu inimiciloru communi. E lucru si mai tristu, c rni Satu-mareni , cari abi d 'unu t impu in cce se opintescu a da ore-si cari semne de vie-t ia , chiaru acumu, candu se ara ta ce'a mai mare necessitate de contiellegere si consolidare, voru a face scissiuni si partide, cca numai asi d'in capriciu, intipuite . . . .

Preot mea romana d'in cottulu S a t u m a riului appartienatoria diecesei Oradane tiene in 30. Apr. a. c. una conferintia in cause de aile clerului Satumarianu speciale si be-sericesci-diecesane generale , care conferintia a decursu in ordine si eu ce'a mai pe r -

loru loru, paru c acumu sosescu de la is-vrele Nilului.

Mi-diceamu in mine : nu e departe diu'a, candu teribile scene, c odini-ora, potu se rencep prin aceste locuri, unde attea rase ferbu de mania, sacrificate unui e lementu ce nu escelza- pre langa cele-lalte, de ctu numai printr 'o incapet nare in nisce aspiratiuni nerealisabile si ct ra cari, cu ctu l i-se pare c mergu inainte, pre a t tu li-se deschide o prpastia din 'napoi.

Reflectandu astu-felu, ajunsesemu a-prpe de podulu de la intrarea in Mehadi'a, candu audii d'o-data jalniculu sunetu alu cimpoiului nenorocitului Pet ru .

S spunemu, onorabililoru lectori, cine e acestu Petru .

E uuu satnu seracu d'in prjm'a locului, seracu cu sapa de lem nu, c mai toti stenii romani de pre frontari 'a Banatu lu i .

P re ctu timpu erau grniceri cu pusc'a 'n mana, padiendu frontariele imperiului, erau scutii de dri si se bucurau de dreptulu de libera pasiune pentru vitele loru, de dreptulu de-a tai lemne din frumosele p duri ale munti loru, de dreptulu de pescuitu etc. Cu modulu acest 'a duceau o vitia mai

fecta iubire fratiesca" precum marturi insu-si d. Publ icola in nr . 35. de estute allu Fed ." Si cu tote aceste totu con tele Publicola, rectius Gr. S. Selagianu, acel lu-a-s i articlu allu seu cercandu no in pipirigu affla in conferinti 'a num partide, scissiuni etc. In acesta conferin se ivesce unu unicu proiectu (ca substr de memorandu substernendu eppului die sanu, carele ra dupa inse-si vor1

dlui Publicola e s p r i m e p a n a e v i d e n t i a s e n t i u 1 u c o m m u n u & l c o n f e r i n t i e i ," in carea dsa inca alu par te activa ; si cu tote aceste totu dsa v in nrulu amintitu allu Fed." a asser, acolo au fostu mai multe proiecte de morandu, representandu totu a t tea parti

In nr . 48. allu Fed." apoi 8 p r cari inca au participatu impreuna eu Publieola-Selagianu la conferinti 'a num i-spunu dsalle eu tota cuvenint i 'a ( dictionariulu cellu cu grosulu" cicaresen broscaiescu-hurducatoriu d'in Accidulu tumariului nu lu-cunoscu, si neci c vi allu cunosce si a-lu folosi de feliu), c i s'a abatutu de la adeveru, candu a scri aceste. Lu- int reba, mai incolo, c pentru vrea dsa a affl su a cra part ide si se siuni, unde nu sunt ? C-ci dca ce va v dlu Pub l . d'in parte mi sustienu prerea credu c si mai mult i sunt de acsta rere), c noi Satumareni i aici acas avei lipsa de contiellegere si consolidare, nu partide si scissiuni. Totu odata fiindu-dlu Publicola scrie d'in commissiune, spune ra-si omenesce, c conferinti'a nui datu dsalle neci o comissiune.

Si ce s vedi ? Confratele curionu Selagianu-Publicola, c lovitu de tresnete fulgere, vine in nru lu 56. al lu Fed." ci articlu misticu a tpa, si a improse ai de soiu de epitete de bon ton in cei preoi diecesani mare par te lucrat vechi in vii'a domnului , ba affla de co patibilu cu barbat i 'a si demnitatea u curionu, a face chiaru amenintiri copil resci (ca secus pre a crucei snta 1 singura vi-voiu plnge de mila.") Dara demustra, ceea ce neci se pote, ma d'in i t ra parte tacendu, parte s p u u e n d a , rea nosce, c in conferinti 'a cestiunata nu] fostu part ide si scissiuni, si c dsa na! avutu neci o comissiune d'a scrie (ini aceste est cardo rei, cellelalte sunt nuoj accidentali.)

Eu sum convinsu, c onor. publici i toriu nepreoccupatu, cetindu articli i Selagianu-Publicola si cellu allu cellornj preoi, va sei adduce drepta judecata ini privinti 'a ; de aceea numai pre scurtu amu] facu cte-va observri fratiesci :

a) Dlu Selagianu-Publ . scriindude conferinti 'a d'in Satumariu, vede acolo tide, si in nr. 36. allu F e d . " dce, scrissu despre partidele d'in fiitoriulu I nodu, carele, de si e pentru noi toti cetii

Cont inuare pre pag . 5411

usir'a, p re care o plateau voinicii cu i gele loru.

As ta -d i insa acsta insti tutiune s'aj fiintiatu, si, d'o data cu pusc'a, au si drepturi le si scutirile de cari se bucul Contributiunile l i -se ceru regula tu . Cullj unui pamentu ingratu si petrosu, ctu ^ regiunea acelloru muni , nu le pote vei ajutoriu, ori cari a ru fi isvorele de i ce aru versa pentru munc'a lui. Abi j colea c t e -va brasde de porumbu le'i selescu essistinti 'a, dca ceriulu v fii pice pana Iu-voru bag 'n hambarn.1 fine ce'a mai miserabile stare apas pi nenorocii , in genere sau a rga i , saucii cu cte doi ca i , ce abi trescu o i cu cte unu pasagieriu pana 'n biele i Mehadi'a.

Pe t ru lu nostru fusese graniceru, ] in suferintiele lipsei cugeta s-si panea familiei cu cimpioiulu, pre canl manuza- si elu cum pote

A cere mila cu man 'a 'ntinsa,] veteranu din cele de pre urma resboiel Lombardo-Veni t i 'a , acest'a i-aru fi] siatu anim'a de dorere.

Se hotari dar ' a desfta cu cimp

641

tementu la nr. 62 allu Federat." cursulu an. 1874.

iosa, dar', dorere ! pentru totu pare a imai pium desiderium, precum sunt in lumea acest'a. Ce va f in sinodu,

lunulu D-dieu ! Codrenii au inse unu rbiu, care, ierte-me confratele Selagianu oola, s i-lu facu cunoscutu : d hopu,

vei fi in dantiu !" i) Palmuirea si nfruntarea pretinsa a aellei rne d'in Seini, prin cei 8 pore-listari", nu credu s o pota oine-va

insii-si fraii intit. mireni respectivi) in articl. d'in nr. 48. ; din contra li-se

acolo cu tota cuveninti'a si fratieta-ia in privinti'a dorului de sinodu (ce-

litigiosa) suntemu cu toii pre unu nu (a se ved art d'in nrulu 48 allu * alienatulu 3.) ; ma daca on. red. aru blicatu per extenaum celle adressate oru intielleginti mireni din Seini, s'aru iiutu demustratu, c clerulu gr. cat. mu d'in cottulu Satumariu s'a adres-mai nainte (in 30 Apr. a c.) pentru u catra eppulu, de ctu dloru (in 5/5.) une cui-va adeverulu cu cuvenintia, nu ma palmuire si nfruntare, frate Joane. ) Pre referendariulu M. lu-impunge ste, c M e m o r i a l u l u , fetulu seu idu, h u r d u c a t u mai nainte pre la i, s'a nascutu mortu," dce dlu Sela--Publicola in nr, 36. allu Fed.", si

, disease in nr. 35. c acellu m -la a esprimatu pana la evidenia sen-

communu allu conf rintiei," ergo si dsale, carele participasse in ace'a con-itia, si primisae fra neci o rserva a memorialu. Te rogu frate Joanne, s nvei si pre mine acesta concordantia, ar ti-spunu inainte, c sum forte bala capu, pentru a o pot pricepe, d.) Cei 8. preoi au dssu, c dlui Se-

mu-Publicola nu i-a datu conferinti'a mu i u n e de a face repausatului eppu igyi apoteos'a d e b a t j o c u r a (cuven- d u b i a " lu-a inlocatu on red., ceea

ise nu e totu un'a.) Prerea mea e, frate ne, c ace'a apoteosa nu a avutu locu elin acolo, seu cellu pucinu : de mor-aut bene, aut nihil. A ta prere pote c e de mortuis semper ve-Apci fia : noi pentru aceea totu-si

iu reman omeni buni. Dora numai i vomu forma d'in acesta mica abatere

eri. partide.

e.) Eu, de si nu sum publicistu, si latariu privilegiatu allu opiniunei pub-

(astfelu de mandate nu am mai ta s-si arroge cine-va pana acumu),

cumu cunoscu referintiele si i m -iurarile clerului romanu oradanu d'in mariu. potu constata, c in cest i -i, ce se ventura de ctu-va timpu oce in colonele acestui diurnalu, ace-cleru nu e de locu ruptu in partide,

ma e de acelle-si preri si convingeri cu dlu Selagianu-Publicola, (se intiellege c cugetele reservate, nemanifestate, nu le pote cunosce nimene), si porecliii 8 listri" numai din aceea causa s'au senttu necessitati a combatte celle scrisse de dlu Selagianu-Publicola, pentru-c dsa asse-rasse contrariulu, fra a fi in stare s de -mustre cu fapte, dectu cca numai asi din combinatiuni si coniecture . . .

f) Alea dara non est jacta, c-ci suntemu pre unu terrenu. Prutulu de me-d uina e numai intipuitu. Daca inse cu tote aceste amiculu men veteranu Joanne S. Selagianu-Publicola tout prix voiesce a cra separatismu pentru sine si bunulu vecinu, eu unulu regretu forte acest'a, si inca cu attu mai rertosu, cu ctu mi-a fostu mai mare bucuri'a, c dsa s'a rentornatu la Larii Satumareni ; c-ci adec amu fostu de aceea firma sperantia, c spiritulu activu si ca pacitatea emminenta a d salle v servi d e c h i a g u in elementulu inca camu dissolutu. Lier ta-me d a r a , frate Joanne, a Te rog, s Te intorci d'in callea reta-cita a separatismului, si s Ti-urmedi chiamarea de i n c h i a g a t o r i u .

g) C aru fi turburatu la noi Rubico-nulu salutei publice, allu pacei, haru domnului, nu sa scie si nu se fentiesce, si astu-felu de intentiune inferuala neci credu s pota av cine-va intre noi. Ai mersu cama preadeparte eu ce'a mai de aprope convenire Ti-voiu demustr contrariulu.

Unele observri si refleaaiuni amicabili, cari aru mai fi s le facu confratelui Selagianu-Publicola le luasu s le mai suffle si ventulu ; c-ci fiindu temperameniulu omeniioru differita, une-ori si acestu-a s i -esercedia influinti'a si asupra condeiului. Nesce espressiuni pripite nu sunt demne a ntinde vorba pentru elle. Asia credu c : clara pacta, frate Joanne !

In ctu parintele Cicariu, carele pentru unu unicu cuventu (de si inlocatu prin on. red. dar in essentia, precum se v demustr mai la valle, adeveratu), vine in nr. 58. allu Fed." a vom focu si putiosa a supra archistrategului seu intipuitu, nu i-va fi gasitu in celle prmisse respunsu de ajunsu, cu permissiunea on. red., ,e u, c u n u l u d i n t r e m a r t o r i i p r o v o c a i d e d s a , venu a-i face serviciulu cerutu.

Moiunea subscrissa de mine si de dlu G. Lazaru in congregatiunea comitatensa in cestiunea siemei de competintie preotiesci s'a luatu la pertractare in siedinti'a de demanetia d'in 17 Aprile a. c. numai dectu dupa deschidere, si atunci, da, dlu Lazaru l i p s e a ; pentru-c in presr'a acestei siedintie, fiindu-c lo-cuesce aprope de Carei mers esse acasa, s a doua d a intardatu, in ctu, pre candu a sositu dsa, pertractarea motiunei er causa superata. Att'a, si mai d'in cuventu in cuventu s'a scrissu in observrile celloru 8 preoti ; on. redactiune inse a afflatu cu calle a face prescurtare, si a inloc celle scrisse

in detaiu cu unioulu cuventu, c dlu Lazaru l i p s e a , ceea ce cu adeveratu asi a si fostu, c-oi la pertractarea motiunei aevea a si l i p s i t u dlu Lazaru si asia dintre mii present!, afara de dlu D. Lauranu, fiindu numai subscriasulu membru allu comitetului cottensu, numai singuru asusceputu si sustienutu lup t'a. Subscrissulu inse precum si ceilali rai presenti (afara de unulu, toti numai benevoli auditores) au regretatu forte absenti'a fecuudiei poterose a dlui Oi* cariu, voiamu s dcu Lazaru ; dar' c dsa aru fi d e s 1 e g a t u r o t'a* precum essege-tisedia insu-si, cunoscaudu-i curagiulu demnu de imitatu, nu li a venitu in minte a pre-suppune neci celloru presenti in congrega-tiune, neci celloru 8. preoti. D'in parte-mi dupa observat'a consternare a dsalle pentru intardare, chiaru do i-aru dce cine-va tu dixissi," nu i-asiu crede.

Dlu Gr. Lazaru dara, de si a compa-reatu in ambele dlle la congregatiunea co-mitatense, dar' de la pertractarea motiunei subscrisse si de dsa, dorere, a intardatu, si convorbirile (dialogele) a le reproduce pen-tru a-si adeveri presenti'a, au fostu deja extra seriem, post festa, ma acelle ade-verescu chiaru d'in contra, c fiindu caus'a superata, nu i-s'a eoncessu vorb'a in meri-tulu ei. Ultimele vorbe aile subscrissului, cari le-a ajunsu si dlu Lazaru, inca erau per exceptionem concesso dupa deciderea causei d'in cestiune. Denegandu-se dara i n-t a r d a t u l u i Lazaru dreptulu de a vorbi in caus'a nostra, ceea ce insu-si recunosce, doendu Me rogu du iertare, eu chiaru abi s o s i i u , astfeliu etc." a propusu, c in co-missiunea centrale s se admitta si alti membrii mi , afara de dsa, carele e membru si allu acestei comissiuni, dar' fiindu nrulu acestei comissiuni completu (de 60), acesta propunere n u s'a aceordatu, ci s'a dsu, c fiindu siedintiele publice, pote fi de facia ori-cine, si c nemembru ; la att'a se re-duce miculu si realulu cascigu. Pentru adeverirea celloru prmisse provocu deci si eu si pre ceialalti martori poftii de dlu Cicariu.

Astfeliu intipuitulu archistrategu (in realitate gregariu communu) allu dlui Cicariu pote sta cu fruntea deschisa in antea mar-turiloru provocai de dlui, fi in faoi'a ori cui, ch'aru si a grsniculu cicariu.

Parintele Cicariu ave cuventu deca chiaru a meritatu vorb'a a rectifica spres-siunea l i p s e a " inlocata de onorat'a redactiune, cu cuventulu n t a r d i a s s e , " su a dice camu aceste: Nu cumva se intellegi cineva sub cuventulu l i p s e a " o eu amu d e s l e g a t u rot 'a , dechiaru, c pre langa tota grbirea amu i n t a r d a t u de la per-tractarea cestiunei, c-ci uepresuppunendu se vina la rendulu primu pre tapetu, in ante de a intra in congregatiune, m'amu abatutu pucintelu la dlu Archidiaconu Sior-banu." (Asie mi-a spusu dsa mie, candu l u -amu intrebatu, pentru ce a intardatu?) si cu att'a reputatiunea rotei dsalle aru fi

I constenii sei, vr'a pre bunii ro-Romani'a, cari mergeau acolo penate sau petrecere, rgea bine lui Petru, care 'n scurtu ficii o curutia . u cimpoiulu si cs-deplinu panea copiiloru. . . . dulcile vise in cari lu -aven-tu primitivu instrumentu nu tie-tu, c-ci pre data ce guvernulu i se stabili in Mehadi'a, cimpoiulu i f proscrisu. ce ? ;ru c'a cutesatu c'o tiundra (zeghia) iula de oea 'n capu, in mediloculu se cnte csrds-iulu ungurescu )oiu, s cnte cu unu instrumentu, gradatu vitejesculu cantecu, desti-fi cantatu numai din clarinetu cu in ndragi strimi. Si-adererulu e, ii din Romani'a, candu vedeau pre reau toti csrds-iulu, strmbandu-se sum se nevoia bietulu din tota anim'a emesca pacei'a, de Ia cari, ridiendu, ruceri si de multe ori florini, ru dar' f nevoitu se stea afara din podu, s se uite cu jale la cte unu -venetu, la cte unu spentieru ples-

nitu in cote, la cte o peleria turtit cu pna de curca, s se uite, cumu aceti nobili cersitori treceau pre dinaintea lui, unii cu cte o cutia de gtu, alii cu cte o ebarnaito-ria, la care inverteau ca la o rijniti'a de cafea , alii cu cte unu clarinetu fe-recatu c'o atia unsursa, cumu toti ace-sti'a mergeau in bi, de si-adunau crucerii de pre la generoii romani si alti bine-fctori, cp erau pre strade si prin cafenele.

Lui Petru inse i-este oprita intrarea, penru c'a profanatu csrdsiulu, si este cu cciula de oeia pre capu ! Domnii de la administratiunea acestei stabilimentu detera si-aici dovada d'unu mare patriotismu, care 'n adeveru se vede numai la maghiari, unde din nenorocire suntu muli renegai, ce striga *n gur'a mare, s i-auda de la Buda-Pest'a, c tote cele-lalte natio-nalitti suntu compuse de Bengheli (bdrani) si babari !

Petru mi-enar singuru desparat'a-i stare, descriendu-mi tote Buferintiele ser-manei sale familie, si cum i-se oeru tote drile, pre candu i -se interdice uniculu me-dilocu pentru esistentia! de a cnta cu

cimpoiulu in bi suptu,pedepsa de btaia si inchisore.

Ce administratiune patriotica B 'ntie-lpta, plina de viitoru ! ! 1 . . .

Guvernulu ungurescu aru face bine, s puna pucinu freu aventului si focosului patriotismu alu acestoru Unguri de contrabanda.

Intrebandu pre Petru, dca s'a plnsu unde-va, la autoritatea superiore acestoru fiintie, lipsite de sufletu omenesou, mi -respunse :

Da, m'amu plnsu, d - l e ! Amu fostu si la Varmeghie, (administratiune) dar' cine ne-asoulta pre noi acumu in tier'a ast'a? Numai Dumnedieu, candu se v milostivi s ne asculte la ciasulu ce 'i va plcea, si-atunoi

Fore intristatu de tote cele ce aflasemu si vediusemu c se petrecu in biele Me-hadiei, me 'ntornaiu pre gnduri la salonulu de cura. Aici vediui pre dootorole Corini, marele patriotu maghiaru Me saluta ou graios'a salutare a unui omu oroitu pentr'o alta meseria La ore-cari observatiuni ce 'i fcui: o'aru fi de doritu, c ori-oe

fostu salvata de ajunsu. Soaiulu inse tenet u sua jura inhaerentia sibi a n a t u r a . . . .

Eu compatimesou forte pre confratele Cicariu, c-si tulbura sngele si si-strica sanetatea, irritandu-se astu-feliu (a se ved nrulu Fed." 5 8 ) pentru o nemica tota, ma chiaru fra causa.

La allusiunoa Btoriei cu epistol'a scrissa de Lazaru in contra secretariului Lauranu, nu sum in stare de a-i pot reflecta, chiaru asi de putienu cunoscu si sciu de spre ap-pucature de a nnegri tienut'a canfratiloru. Magiaru au unu proverbiu, carele cu de grab'a nu-lu sciu traduce mai bine, dectu : Cme in ce b a n n e s c e , intr'acea peceatuesce." (Ki miben gyanakod, abban bns.) Me-minisse j ^vab.it, frate Gavrila !

Acumu cu permissiunea onor. Red. rogu pre confratele Cioariu, s me ierte a-i face trei constatri, si apoi, c corrolarie, a-i puue trei ntrebri, dar' eu nu voiu face cu grossulu," c-ci nu amu deloou gustulu de-alu imita.

I. Dsa cu mine d'in preuna a subscrisa moiunea substernuta la congregatiunea co-mitatense in caus'a schemei, care moiune o in contra decisiunei comitatului. Mai multu: dsa cu mine si cu toti preoii d'in conferinti'a de 30. Apr. a. c. a primitu si a subscrissu p r o t e s t u l u (elaboratu de dlu protopopu Pecurariu-Juhasz) datu la comitatu in caus'a acest'a. Si cu tote aceste totu dsa in nrulu 26. alu Fed." partinesce pro-codur'a comitatului

II. Dlu Cicariu, alias Lazaru, c participante in desnumita conferinti'a a preo-tiloru a primitu fara observri su reserve (incai pre fatia da, despre smochinele iganului de sub chepeneagu nu se pote lua notifia) substratulu de memoranda alu subscrisului, cu dreptulu c notariu d'a face unele modificri i n s t i 1 u . , ceea ce a si facutu mai preste totu, ma inca cu unele stramutri (parte eamitteri, parte adauseture) e s s e n t i a l i , spre ce nu a fostu indreptattu de conferintia; si cu tote aceste totu dsa critica binisioru in nrulu 56. alu Fed." memorandulu trecutu prin stra-curatori'a d s a l l e . . . .

III. Puntulu despre reuniunile invet ie-toresci d'in memoranda, precumu s'a datu acest'a la publicitate, in substratu nu fusese de locu. Acell'a lu-au inlocatu dnii notari (intre cari unuia a fostu dlu Cicariu.) Si cu tote aceste, dlu Cicariu nsui vine in nrulu 56. alu Fed." a-ai combatte fetulu seu (bastradu) * ) . . . . .

Intrebri : Ad I : Unde e consecini'a ? Ad I I :

Unde e combi naiunea? Ad I. II. si III. Cine face mistifioatiuni ? . . . apoi fruntea, fruntea, frate Gavrila ! . . . .

*) In substratu se cerea rehabilitarea conferintieloru districtuale, in cari, dupa usulu yechiu, se pertractase cause scolastice. Reuniunile invetiatoresci, d, ca prevediute in nuele legi, se intiellegu de sine. Pentru ce a-ti inlocatu dara acestu puntu, domniloru notari? G. M.

consideratiuni si pasiuni politice s fia cu ngrijire deprtate dintr'unu localu c acest'a, unde peraone de tote clasele s de attea naionalitti nu vinu de ctu pentru cura d) saietate si pentru vietia linitita, mi-reepunse c'unu tonu naspritu si ingam-fatu, o totu Jidanulu botezatu cu balmosiu, c noi romanii suntemu pr pretenioi, s c oui i-plaoese vioa, cui nus seduc.

Pr bine, domnule; dar' credu c pretensiunea de-a nu ingadui politic'a in bi este 'n folosulu toturoru si mai cu sema alu d-vostre, cari dati medicamente la bolnavi. Nimene nu vine aci s guste politic'a d-vostre, c medicamentu, neci csrdsiulu, o cura de aanetate.

Mi-luaiu apoi buna-ser'a de timpuriu, si a dou'a-di pleciiu din Mehadi'a la Orsiov'a, spre a me pun> pre vaporu si-a merge la Vienn'a.

Acesta a dou'a parte a caletoriei mele prin Austro-Ungari'a, voia av onorea a o comunica cu alta ooasiune. " X.

(Foiti'a Romanului")

533

De vei av voia a st de vorba, si vei vorbi a d r e m , ti-stau spre dispositiune ; era, deca dupa datina-ti vei retaci, si, c s dcu cu fratele Selagianulu, vei hurduca *) a b s r e , cu gre credu, c me voiu resolvi a te u rm pre acellu terrenu. Dar ' inse eu, dupa celle constatate, bucu rou t i -dcu si dtalle : Clara pacta ! . . . . De al tmintre , fiindu-c ai, frate Gavrila, o pre-dilectiune pentru classicitatea vechia, per-mitte-mi, T e rogu, s-ti aducu aci aminte ds 'a lui Catul lu :

Quod merito poteris, patienter ferre memento,

Quumque reus tibi sis, ipsum te judice damna !"

Georgiu Marchism, **) Paroculu Homorodeloru rnesci.

Sangeorgiu, 17. Augustu 1874. On. Domnule Redactore !

Me veti pardon, c 'n tempulu acestu ostenitiosu, v inu a ve intret ien cu acestea rendur i ! Am vroitu s incongiuru la -mentr i le , de cari suntemu stuli toti ana de ceea parte ; dar ' cugetulu curatu de a cu rma unu abusu ce se petrece pre aici, me fac3 a esi din rserva.

Cerculu Sangeorgiului, cu 6 commune, a repar emise camu d'in Mart ie 1873 de jude cercuale pre d. A. Usieriu. E r a m u unii, cri a tunci la alegerea dsale amu alunecatu a crede, c ne-amu aflatu in lu omulu, si c acestu cercu prin lu va esi odat din purgator iu ; dar ' ne-amu insielatu ! In scurtu s'au adever i tu in lu dcal 'a romanului : la pomulu laudatu nu merge cu saculu desle-ga tu . " Astufeliu in locu s esimu d'in p u r gatoriu amu int ra tu mai afundu in p r pastia.

Sum ac de cte-va septemane aici si amu vediutu, c in decursu de un'a luna d. jude n'a fostu la officiulu seu, dectu siepte dle, cele- la l te tote a fostu absentu ; m'a-nu convinsu apoi, si inca prin date de la b r ba i demni do crediementu, cume respecti-vulu domnu de la alegerea d-sale totu asi a absentatu, si in decursu de 15 lune n'a fostu la officiulu seu mai multu de 78 lune. Tocmai diumetate tempulu l'a pe t re -cutu si ' lu-petrece la mos'a sa pre Borgou.

Asi ce -va inca nu ne-aducemu amente s se fi mai intemplatu vr 'odata sub neci unu guvernu, si neci nu credemu s se mai intemple unde-va.

Ctu reu urmza din acest 'a absentare de la officiu si-pte fiesce-cine espl ic; ori in care parte te ntorci n 'audi dectu n e -mul t iumire pent ru iucrurile oficise si private , ce stau cu lunele, ba eu anulu ne re -solvate, si d spre cari de as ta data aflu de bine a tac. Voiu numai a sci :

Are cunoscintia despre tt acestea c o mitetulu districtuale, si pt suferi s se continue abusu lu? Cu deosebire scia ceva d. Vicecapitanu distr ict , despre acest 'a comedia, sau ba ? Petrece acestu domnu diumetate tempulu Ia trebile salle pr ivate cu concessiune sau fa ra? Si dca se in-templa cu concessiune, are Vicecapit. distr. potere de a- i accorda att 'a , sau se in-templa tote acestea in detr imentulu no stru numa i pre cont 'a nanas ie i? A r u fi prea grasu !

Cele-lalte rele ce ne-lovescu chiaru acuma suntu de la Ddieu. Caldur 'a nescefe-ribile si prin acestea prti muntse causza in semnaturi dauna enorma ; cucuruzulu se asuoa, r' cellu ce nu se usuc nu lga ; fnu n u - e , buccatele de spicu, cte suntu , c-ci nu mul te s'au potutu semna din caus'a ploiloru de primevra, suntu pucnu crescute, seci si pa l t e ; pre j iu lu v i te -loru tare scadiutu.

L a scaldele de aici au fostu multi speti. Unu spe.

*) Pardonu ! pentru acestu putenu usu allu dictionariului ! G. M.

**) Cu aceste-a dechiaramu acesta afacere inchiiata in colonele acestui diurnalu, observandu, c diliginti 'a desvoltata a r ' fi fostu demna de o ' causa ma i importante, de ctu cele scarmenate. R e d . i n t .

Din cerculu Buzei. Onorata Redactiune ! Diu'a de 31 . J u

liu a. cor. a fostu o di de tr iumfu allu ade-verului contra nedrepttei , a membriloru romani natiunali , contra renegat i loru, cont ra corruptiloru si contra oligarebiloru, c-ci fiindu mai inainte notariulu Tiagei (Czege) si allu comuneloru din giuru d m A l b e r t , datu in processu criminalu de catra judele processualu, pentru illegalitti si abusuri de oficiu, ofieolatulu l'a suspendatu si a publicatu alegere noua. Asia in d u 'a mai susu memorata intrunindu-se membri alegatori din comunele Nasalu, Gioltiu, C e -sariu si Santion'a in Tiaga, unulu d in t re membri magiaria candidatu pre M o I n o s Elek, mogiaru, la care s'au invoitu si J i -d o v i i. E r a preotulu Tiagei Basiliu E u s u, a candidatu pre Joachimu P o p u , proprie-tariu din Sante- jude, omu practicu, diligentu si romanu bunu. Dar' preotulu romanu allu Santejudelui P u s k s Lszl, a inceputu a combate candidatur 'a unui romanu intr 'unu cercu curatu romanescu , insotndu-se cu unu evreu din Sant ion 'a . Incependu-se vo-tisarea cu tote c membri magiar i afara de doi, au facutu pressiune asupra romaniloru, totu-si s'au potutu t rage pentru candidatulu magy. numai pre romanii nemesi, din Santion'a si inca, aud t i pre cine: preutulu Santejudelui (Sz. Egyed) P u s k s Lszl, pre dascalulu din Tiaga Pusks Tdor , fratele preutului mai susu scrisu, si pre preotulu din Nassalu Papp Lszl, care e si notariu t ractualu , si asi finindu-se votisarea J o a chimu P o p u a intrunitu majoritatea votu" r i l o ru ; numai dectu a depusu juramentu lu si s'au introdusu in oficiulu notariale. S se scia si aceea, c cerculu Buzei e curatu romanescu ; ar ' t rebui toti notarii s fia romani ; dar ' comitetele comunale s'au creatu sub egemoni'a fostului jude processualu, asi ctu ci jidovi toti sunt membri in comi-te tu ; dara pre rondu ncepu a se curat . Notariatulu Tiagei fiindu si tuatu in centrulu cercului, si invingandu romanii aci, preto-tindeni voru trenti ori ce le va s t in cale, creatu pre nedreptulu si nenaturalu. Numai conductori s aiba romanii, c nu este poporu mai frumosu, mai moralu si mai verde c dinsii. Acst 'a s'a. doveditu si la alegerea in cestiunti, unde nu li-au potutu strica nici mintiun'a, nici fric'a, nici corumperea, si asia poternicii membri magiar i , prim'a data au fostu nvini, de ce nu si-au adusu aminte nici candu. I u b i i romani ! preste totu loculu, cu tota occasiunea, dati semne d e vietia, si cu occasiunea de alegeri imitai essemplulu aci are ta tu .

Vocea poporului romanu din cerculu Buzei.

Dev'a, 19. aug. 1874. Onorata Redactiune !

Ve rogmu a publica in stimabilulu DVostre diariu aici a l tura t 'a dare de sma despre venitele si spesele avute cu occasiunea festivittiloru la adunarea generale a Asociatiunei t ransi lvane pentru l i t tera tur 'a si cul tura poporulu i | romanu, t ienuta in Dev'a, la 10. si 11. Augustu a. c.

Comitetulu arrangatoriu.

D a r e d e s m a despre venitele si spesele avute cu occasiunea festivittiloru la adunarea generale a Asociatiunei t ransi lvane pentru l i t teratur 'a si cul tur 'a poporului romanu, tienuta in Dev'a la 10. si 11. Augustu 1874.

I. Venite. Contribuiri de la Domnii : Joanu Papiu . . . . 15 fl cr Dr. Lazaru Petcu . . 25 n Georgiu Csak lany . . 25 n Antoniu Schiau . . . 20

n

Joanu Balomiri . . . 15 Michailu Bontescu . . 15 Simeonu Horv th . . 10 Georgiu Nicora . . . 10 Petru Dragici . . . 10 Joane Candrea . . . 10 Simeonu Piso . . . . 12 M Nicolau Opra . . . . 10 Joanichiu Olariu . . 5

Teodor Petrisioru . . 4 Nicolau Popu . . . 3 Joanu Szab . . . . 2 Joachimu Fu lca . . 3 Avramu Suciu . . . 5 Georgiu Serban . . . 2 Domna Eva Moldovanu 5 Din colect'a fcuta in Dobra

prin D. Georgiu Nandra Din colect'a fcuta in H u n i a -

dora prin D. Georgiu Danila 17 Din colect'a fcuta in Gioa-

giu pr in D. Pet ru Fodoreanu Din colect 'a fcuta in Zamu

prin D. Pe t ru Fogarasiu De ia D . P e t r n Damianu De la D Antoniu Barsanu De la I lus t r . Sa Pa r in

tele, Episcopu alu Caransebesiului Joanu Popasu . . . . ,

Din concertulu datu in onorea si beneficiulu Asociatiunei 321 30

Din balulu datu in onorea si beneficiulu Asociatiunei 175

Sum'a

27 70

10 -

20

25

786 fl 25 cr

II. Spesele. statorite si aprobate in totalu

Comparandu venitele de cu spesele de

rsulta venitu cura tu de

510 fl 15 cr

786 fl 25 cr 510 15 ,

276 fl 10 cr

adeca doue sute sieptedieci si sise flore ni 10 cr. in v. a., care suma, fiindu dest inata pentru fondulu Asociatiunei, s'a si t r imisu la adresa Prea onoratului Comitetu alu Asociatiunei transilvane pent ru l i t te ra tur 'a si cul tur 'a poporului romanu la Sibiiu.

Comitetulu arrangiatoriu.

V 4 R I E T A T I . ( A r t i s t u l u i . I o n e s c u ) , dupa cumu

suntemu incunosciintiati , cu ocasiunea a d u narei gnrale tienenda la 23 sept . viito-r iu in Bai ' a -mare peutru caus'a g imnas iu lu rom. din Seini, va d acolo doue represen-tatiuni teatrale .

( I m e n u . ) D-lu Dr. Brote, adv. in Sbii, si-a incredintiatu !a 23 curentu de fii-toria socia pre gracios'a domnisiora Minerv 'a fii'a dlui Pentru D r a g h i c i, prefectulu politiei din Dev'a. Ceriulu s binecuvinteze inso-cirea junei parechie !

( D i a r i u n o u ) Dlu S i g i s m u n d u P o p u , dupa cumu aflmu din diariele u n g u -resci, s i -a propusu a reincepe diariulu seu Concordi'a," as ta -da ta inse in doue l imbe : romana si magiara.

(H y m e n u) D-lu Daniilu I lariu Mona-ster ianu, jur is tu absolutu si function in Romanani 'a , a dusu la a l ta r iu in 26 Aug. pre amabil 'a d-siora si l i t teiatr ice Ann 'a B o t t a , fii'a repausatului Cregoriu c a v a -leru de Bott 'a, fostulu v icecap i t anu alu Naseudului. J u n ' a parechia indata dupa cununia a plecatu la Buccesci. Ceriulu s le accorde binecuventri le sale in nou'a lor u patr ia adoptiva !

f ( N e c r o l o g u ) In 19. Aug. pe t r e -curmu la mormentu pre celu mai zelos u preotu Samuilu Gram'a , protopopulu d i s t r i c tului Galsei si par. gr. c. in C h c e l u s i u . Repausatulu in decursu de 38 ani a servitu altarfului cu ce'a mai mare devo iune si intre multele necazuri a fostu c unu r a -diemu pentru confraii sei. Naiunea si-a iubitu-o cu ordore. Viti 'a- i de 63 ani a fostu unu modelu crestinescu. Lu-jelescu, afara de veduv 'a remasa in celu mai mare doliu, 3 fii si 3 fiice, rudeniile numerose, preotimea din doue districte si poporenii sei cari l'au iubitu si s t imatu. F ja - i t ier in 'a usiora ! . . . J . . . P . . . .

Bibliografia. Manualu de comptabili-taiea dupla si corespondentia, pentru usulu commerciale superioru" eete ti t lulu unei volu-minose scrieri in l imb'a magiara, pusa d l lele aceste sub tiparu, de d. Augustu Ko-rnyi, comptabilulu principalu allu Direc-t iunei ciloru ferrate a statului magiaru. Opulu intregu care v appare pana la

finea anului currentu este distribi in trei parti, t ra tandu : I. despre tw comptabil i tt i i ," adeca despre princii fundamentale, pre cari se baseaza coi tabili tatea d u p l a , indespensabile pei tote insti tutiunile si ntreprinderile fini ci are mai nsemnate , si indicandu data modulu intrebuintirei loru, precum raporturi le essistente in t re e l le ; I I . del corespondenti 'a commerciale", care cuprl regulele concipiriei, seau stilistic'a totui acteloru obveniende in affacerile comerd| apoi conditiunile trat teloru seau cambiei p recumu si procederea in causele caml si 'n transporturi le cilora ferrate ; in stilistic'a si form'a legale a supliceloru,c tracteloru, chitantieloru, in t r 'unu cuvJ stilistic'a corespondentiei commercialej generalu ; I I I . despre rolul u corresponi tieloru in conducerea comptabi l i t t i i dl L a fiinea opului autor iulu se occupai espllcarea prin essemple clare si inchiai conturi loru cur ren te . Opulu intregu co| ste din 30-32 cole in 8. Pretiulu essemplaru este 3 fl. 50 cr. v. a. opu recomandabilu este acestu-a , cu-mai allesu, c terminii commerciali si indicai in differite limbi, ceea ce ia nesce intielegerea chiaru si pentru ce] cuuoscu mai pucnu l imb'a magiara. luatu inse acest'a notitia mai multu ndemna cu acest'a ocaeiune pre juni i ni ce se occupa cu acestu ramu de sciintia

in lipsa de manuale originale pentru ol comptabilittii, care lipsa la noi se sl forte adencu, s , nu crutie ostenl'a i pucnu de a transpune, prin o buna trai t iune, si 'n limb'a nostra unu assem] opu pretosu. In fine nu potemu las mintitu si faptulu, c distinsulu autorii j acestui opu a tienutu si-o seria de pn tiuni pr ivate , cari au fostu ascultate si| vre-o doi teneri romani, intre cari d. J. S c . B a d e s c u l u deveniii comptabili cumu se cade.

C o n c u r s . L a sta iunea de ingeneriu devii

vacanta in districtulu Oetatei de ptraJ urm'a decisiunei congregatiunei district! de sub nr. 2161/78 din aDulu curinte, acest 'a vestescu concursu pana la 15 ai i Septemvrie annului curinte.

Drep tu aceea suntu poftii toti cari dorescu a occupa acestu postu, a-si 1 mite rogriie instruite in virtutea -luj din legea municipale subscrisului pon du 'a susu aminti ta , facundu de altj t rele 'a cunoscutu inainte, cumca la alli voru fi preferii acei ce, afara b'a maghiara posedu si ce'a romana prod laria a acestui Districtu.

Signatu In Siomcut'a mare, la 10 1874. 23 Dragosiu.

vice cpitani

C o n c u r s n. Pent ru doue staiuni de pedurariu (

ster , Erdsz) in dominiulu episcopesco] Beiusiu, se escrie concursu publicu pai 15 septemvre 1874.

Cu aceste staiuni e impreunatu! salariu ficsu de 400 fl. s. a. cortelu lij 10 metrete g rau curatu, 20 metrete 8 orgii lemne, 2 orgii fenu, 2 orgii i pasiune pentru 2 vaci si 4 porci, gij pentru 3 porci, 2 jugere de pamentu semenatura de primavera.

Potu compet Ia aceste posturi toii individi, cari au absolvitu cu succesuj studiele silvanali la Academiele din Ch] nitz ori Mar iabrun .

Recursurile provediute cu recefj tistimonie s se adreseze Directiunei nale in Beiusiu.

Beiusiu 24 Augustu 1874.

Direciunea do mim

A L E S S A N D R U ROMAI Propriet. , edit, si red. respundiet

S'a t iparitu in Pest 'a 1874,. prin Alessandru Koosy, callea tierrei (Orszg-u t 39. sz.)