BASARABII

CINE? DE UNDE? DE CAND?

DE

B. PETRICEICU-HASDEU

BUCTIRESCI

STABIIiIMENTLIL GRAFIC I. V. SOCECe

da Berzii 59.

1894

9

r.,

,

,

c.

I k

T

'61 ; i ,

4

t-

,:

-"'

, >'r

5 ',

' 4%._

;

A;

-

69, -S-L)

t.

.'

1

,# 1

.. 11-

*.A.C.1.4.DEMTET *

01.17N11'1'

1-

www.dacoromanica.ro

BASARABII

CINE? DE UNDE? DE CAND?

DE

B. PETRICEICU-HASDEU

BUCURESCI

STBILIMENTUL GRAFIC V. SOCECO

59, Strada Berzil .59.

1894

I.

www.dacoromanica.ro

BASARABIIGINE? DE UNDE? DE CAND?

asarabadindindin

este cuvintul cel mai importantintr6ga lirn b6, isto ric A. a Ro-

m Amilor.

Dad, ne va fi dat a lämuri cu deplina,-tate :

eine ail lost Basarabi4 ?de unde ?de cand ?

o intins6, luminn, se va respandi asupraperiOdei celef mai lungi §i tot-o-datb, celeimai intunecOse din trecutul nationalitKifromane.

I. BASARABL1 N'AIY FOST 0 FAMILIA,CI 0 CASTA..

Canternir clicea cä pe timpul set nu maiexistat de-mult Basarabii : Basaraba, wel-ches der Name eines sehr alten und edlenGeschlechts in der Walachey, aber in dermAnnlichen Linie langst erloschen ist"(Gesell, d. osm. Reichs, 608).

Cantemir gre§esce.In adevör, contimpuranul seri Constantin

Braucovénul nu era Basarabei in linia bar-bät6sed, macar-ca, dupa expresiunea croni-ca,rului : 0-at pus nume de domnie Cestan-tin BasarabcZ-vode (Nic. Costin), mtcar-ct medalia sa graveza. cu litere marl :CONSTANTINVS BASSARABA, macar-cainjuratura trivi Ia muntenésd, cu Basa-raba tatef" saü Basaraba mamei" pare ase referi la dinsul, i macar-ca, sub acest

nume se memorezn, piiià ast41 in joculcopilaresc Halea-malea din Moldova:

De-a halea-maleaIncotro ti-I calea ?Deschide putt!A cuI portlA lul Basarabei.Ce'I dal vamaUn catelTun purcelSi pe N. de-un piclor...

(Th. Stamati, Alisandrla 109) ;

in unele varianturi chiar cu numele debotez: Costea BasaraM" (G. D. Theodo-rescu, Poesif populare p. 197). Tot a§a, deputin Basarabd era cel alalt contimpuranal ILA Cantemir, erban Cantacuzin, mAcar-ca, da numele de : kui 1111+06Mik K411Td-KO13HHO 6 C I) A 6 It. i mai putin Basarabeteste astAVI o ramura a Bibescilor, mAcar-d,

croesce o fantastid, genealogia, toemaidela Radu-Negru in ridicula carte a conte-lui AmOdee de Foras : Notice historiqueet généalogique sur les Princes Bassaraba"!Prin urmare, se pOte (lice cä pe timpul luTCantemir nu mai existail urma0 recunos-cuti din acea ramura a Basarabilor care,incepOnd dela Mircea cel Mare 0 dela frate-seri Dan, '1.0 monopolizase, fie ca Danesci",fie ca Draculescl", tronul Munteniei ; dara Vice ca nu mai exist& n Om u 1 B a,srab e sci lor e fals, fiind-e6, acel ném cu-prindea nu o singura, ci o multime\,. de ra-muri, unele rOmase in fiinta pina astNi.

pe

el

Psi

www.dacoromanica.ro

4

In secolul XVI numai dintre Basarabise numiaa MariX Bani ai Craiovei, cad nu-mai Basarabil aveat dreptul ereditar la BA-pia, ca unil ce erafi Ban o yeti, B ant' ere-ditari, Bani de mosie", dupa, cum ne-o spunelamurit pe la 1530 biograful conthnpuranal patriarcului Nifon (ed. Erhicenu p. 60) :un néma carele era mai alesu si mai te-mãtoriu de Dumnezet, caruia era num elede mosie Banoveti, adecaBdOrdbltii".Asa dara Buzescii, buna-611, pogoritoridin Marele Ban Vlad de pe la 1535, era:aBasarabi; de asemenea BasarabY, sint Cre-tulescii, pogoritori din Marele Ban Dobro-mir de pe la 1565. Chiar Mihnea Turcitul,cand numise pe la 1587 Mare Ban al Cra-iovei pe Grec.ul lane (Venelin p. 225), pu-tea sa, pretexteze nu fara temeia ca, nu-mesce pe unul din Basara besci, caciacel lane isi rnaritase pe soru-sa dupa Pe-trascu cel Bun si era unchit al fiilor ace-stuia (cfr. Walther in Papit, Tesaur, I p.9 : maths frater gente Graecus, qui etipse antea dicto Bahni officio functus erat"),deci nu un om strain n6mu1u1 Ban ove-til o r. Cel dd2ntaiit_napotul_de ace& alacelui lane, Mihaiü Vitezul, faand MariBani pe Grecul Manta si pe Sérbul George

-Rat, indraznise a nesocoti pe deplin datinade a da Bania Craiovei tot-d'a-una pe mamaBasarabilor. In acest chip, ori-ce familia deastadi va puté dovedi prin acte autentice,ca Buzescii sat Crqulescii, cumca strabu-nul ei fusese Mare Ban al Craiovei inaintede anul 1600, este o familia din némul Bsarabesc".

Alte ramure de Basarabi erat asedate devécuri in Transilvania, anume in tera Hate-gului. La 1398 un Bassarabe" esteacolo chi-nez la Riusor (Fejér, Cod. Dipl. Hung. X,8 p. 447 ; cfr. ib. XI p. 504). In colectiu-nile documentale ale lui Kemeny, pastrateIn Biblioteca Universitätii din Cluj, et amgäsit sub anul 1592 la marginea hateganaa Banatului pe nobilul Franciscus Baza-raba de Karansebes" (Kemeny, Cod. Dipl.MSS. literalium instrumentor. t. VI p.111-118), iar la 1686, chiar pe timpul luTCantemir, In orasul Hunyad traia nobilulStephanus Bazzarabai" (Kemeny, RegestraMSS. archivorum, t. II p. 263). Tot acoloun sat, ina astadi se chiama Basarabesa(Wiaiiiscl Geogr. d. Siebenb. 138), si

forma feme6sca. Basarabeset, analOga cu ba-nesa", vornicea" etc., este forte remar-cabila prin aceea ct presupune numele Ba-sarabci a fi ca o demnitate saü un rang, pe3and femininul dela numi proprii de fa-milia se formeza obicinuit prin Oia : BalsOe,SturVe, etc. Dupa datele oficiale adunatede cavalerul de Puscariu (Familiele romanep. 49-50), pina astadi exista doue familiinobile romane Basaraba in Hateg, una incomuna Pescéna, cea-lalta in comuna Cor-nesci.

In fine, nu mult inainte de Cantemir, la1649, in ostirea cazacesca, printre'o mul-time de Romani cari ii faceat acolo tot-d'a-una ca un fel de scOlä militara si une-ori ajungeat polcovnici sail hatmani, ser-viat cinci Basarabi, fie din Muntenia; fiedin Hateg (Peourpa scero Boilcica aaopoaccRaro,ed. Bodianski , Moscva 1875 p. 73, 142,148, 187, 208), si anurne : Sava Basarabin regi men tul de Kaniew i Marcu Basarabain regimentul de Kalniça ; apoi Vasile Ba-saraboi in regimentul de Umani si Ion Ba-sarabei in acelasl regiment, a carora formanominal& ou -01 qi -Of nu este decat ma-ghiarisatul Bazzarabai de mai sus, cu fina-lul nobilitar ; in sfirsit, Teodor Basarabencoin regimentul de Kiev. Se scie ca, Ru-tenii acatail pe atunci suflxul deminutival-enco la numele unui tinër care traia pelinga tatä-sea sat o run. mai mare, asa ca.Basarabenco presupune pe un batran Basa-rabet venit la Cazaci o data, cu

In scurt, crengile nérnului Basarabesc"erat f6rte intinse in afar a. din dinastia pro-pria qisä : nu era o familth, ci o colectivi-tate de familii cu traditiuni comune, un felde casta, care Il. avea cuibul in Oltenia siin Hateg, nu mai departe, adeca cuprindeaDacia Jul Traian in sensul cel restrins alcuvintului, acea Dacia unde se petrecuselupta intre Traian i Decebol si unde s'atpastrat monumente din epoca cuceririi ro-mane. Din acest cuib oltenesc si circum-oltenesc, unii Basarabi in cursul timpu-luT in diférite directiuni, dar tul-pina lor r6manea curat oltenOsca. Intr'unalt loc (Ist. crit., I, 83 sqq.), et am do-vedit ca dinastia Musatescilor din Moldovaa fost si ea o ramura. Basarabibn ; unfapt pe care astaq nu'l mai conteWi ni-menea. POte s. fi foot tot Basarain

tinfoil.

emigre'

c

I?i

www.dacoromanica.ro

Asanil ; dar acésta nu ne interes6A de ocam data.

^Daca Basarabii ar fi fost numai o fami-lia, 'far nu o intrOga clasti predomnitOre,atunci Oltenia si Tera-RomanOsca n'ar ficapotat numele Orel Basarabilor", pe carel'a purtat deja in secolul XIII. Sub anul1259, vorbind despre o invasiune a Mongo-lilor spre Carpati, cronicarul polon contim-puran (lice : MCCLIX. Thartari subiugatisB e ssarebenis" (Sommersberg, Siles. rer-script. II, 82 ; dr. Ossolinski, Vincent Kad-lubek ed. Linde, 622). In Istoria critica"(ed. 2 p. 62 sqq.) sint grupate mai multetexturi din secolii XIV si XV, in earl Tera-Romanésea, e numita a Basarabilor" satB a s ar ab i : tzarul serbesc Stefan Dusan(1330 1356), papa Gregorit XI (1370 1378),irnpératul Sigismund (1366-1437), regeleVladislav Iagello (1350 1434), annalistulDlugosz (1415 -1480), annalistul Miechowski(1450-1523), annalistul Thurocz (14501490) etc. Astaqi se mai pot adauga altefantane de prin documente publicate maiineOce (Ulianitzki, MaTepiama A.usr lleTopin,Moseva, 1887). Aqa la 1429 marele ducelitvan Vitold, vorbind despre certele dintreMunteni si Moldoveni, dice : differenchispro quibus it ter Bess arabi t a s et Mold-wanos oriuntur quesciones", Tar la 1430a,mbasadorii poloni vorbesc despre : woy-woda Dan Bessa rabie, adunatis sibi exer-citibus gen cium Be s s ar ab i corn m..." In-sgl Mircea Gel Mare, la 1403, in doué actede alianta cu regele Vladislav Ii da titlulde : 1,BOJIJIEhIII Boesop caamprmarthin roc-Hopp nen aenur 6 a cap a 6 cite n", adeca :

2)mare voevod i domn autocrat a tOta t6ra

basarab Os ca". E nu mai putin caracte-ristic ca Domnii Moldovei, cu Alexandraeel Bun si Stefan cel Mare in frunte, nu-miati si el Tera-Romanesca Ba sarabi a,sat si mai bine o numiati cu pluralul :Basarabl, slavonesce : fiacapaskl, la genitivliacapasit, ea si cand ar fi fost Basarcthz totllocuitorii.

0 causa fOrte curiOsa a concurs a faceca numérul cel mare al Basarabilor sa fieasa qic6nd invaluit incepénd chiar din seco-lul XIV. Se pare ca era un obiceit, ca infie-care familia din acest nOm numai unuldin frati sat veri sa pOrte numele Basa-rabI, i Inca san pOrte in locul numelui

5

set de botez. Acest obiceit se invederezamai intait la Basarabii din Hateg, call a-par in istoria in secolul XIV i dupacum am vëclut mai sus exista acolo pinaastaqi. In secolii XIV si XV el stapaniat,intre altele, in insusire de chinezi" satulRiusor. Actul din 1398 numesce trel frati:honestos viros Janustinum et fratres suosB as s arab e et Custe Knesios de Riusor",si mai jos : saepedicti Knesi Janustinus,Bessarabe et Custa" (Fejér, Cod. Dipl.Hung. X, 8, 447-8) : numal fratele aldoilea porta numele de Basarabd Para nieio indicatiune a numetuf de botez. Actul din1435 constata ea chinezil de atunci din Riu-sor, Costa, Stanciul i Volcul popa, at tra-dat Ungaria trecénd in Moldova, si trans-mite chineziatul In partea Nobilium Mi-chaelis et B a z ar a d ac Joannis filiorumquondam Joannis de dicta Ryusor" (Fejer,XT, 504). Toti eel mentionati, trel fugitltrel remasi, erat din aceiasi familia chine-ziala a Basarabilor din Rigor, frall i yen;totusi numai unul din sése se numesce Ba-sarabei, i 6rA§T un frate al doilea, al caruia-flume de hotez ne remane necunoscut. Faraindoélrt, avern de 'naintea nOstra un-obiteib;un obiceit pe care intru cat-va Ii putem ur-mari in aceiasi epoca si la Basarabii dinTera-Romanesca.

Dupa mOrtea primului Dan-voda la 1386,apueand tronul fratele set. Mircea cel Mare,se pregatise pentru viitor o crancena luptaintro cele doue crengi domnesel ; o luptacare s'a tragënat pina departe in secolulXVI. 0 erenga numita Draculesci" dupanumele lui Vlad Dracul, fit al lui Mirceatata al luf Tepes, se credea in drept a domniprin faptele adevérat eroice ale membrilorsei; posteritatea 'insa a lul Dan sat Da-nescii", de Gate ori isbutiat pe o cIipa aapnea Domnia, pretindeat ea dinsil singurise pot numi Basarabi. Primil doi Danesei",Dan I si fiiul set Vladislav, se multumiaticu numile lor de botez (Arch. ist. I, 1 p.19, 73, 142). Dar l'ata ea fiiul acestul Vla-dislav nu se mai scie ce nume de botezva fi avut, cad el se intituleza : tintrulBasaraba voevoda fiiul bun ulul Basarabavoevoda", ea si cand Basarabl ar fi fost nu-mai el si tatal set (Venelin p. 111; 121). La1476 dornnesce fiiul lui Dan II, dandu'sinumele tot asa : Basaraba voevoda" (ibid.

H

.

gi

www.dacoromanica.ro

6

p. 118). Cel mai celebru dintre Danesci"a fost artistul NOgoe. i el de asemenea,din data ce ajunge Domn la 1512, nuvrea s mai scie de numele seti de bo-tez NOgoe", ci incepe a se scrie pretutin-clenea : Basaraba voevoda fiiul prO-bunuluiBasaraba voevoda" (ib. 137 etc.). Fenome-nul este cam acelagi ca i la Basarabii dinHateg ; ba este chiar acelagi, daca, vom ju-deca dupa crisovul lui Dan II din 1428, incare sint nutniT, ca flu ai domnitorului,Danclul i Basaraba" (Odobescu, Scrieri I,393), adeca este Basarabd nurnai filul aldoilea, intocmai ca in Hateg.

In T6ra-Romanése4 urmarile acestul fe-

nomen at fost mult mai insemnate decumputeat ele sa fie in Hateg. Din data ce sta-panul terei monopolisã nnmele Basaraba,boierii din nOmul Basarabes erat

a lua alte porecle, din causa carora cutimpul li se ulta originea i putea sa separ c Basarabif cel fOrte multi de altadata s'ati stins aprOpe cu totul. Era gi mairet cand veniati la putere Draculescii" :atunci ori-cine si-ar fi gis Basaraba era ex-pos a fi privit ca_din_xamura_cea_vrAjzaala Dauescilor". Ast-fel s'a intamplat ca insecolul XVII cautai pe adevOratii Basarabi

nu'i mai gasial, cad' Basarabit dupacum observa Mite bine patriarcul constan-tinopolitan Dositet in prefata la Biblia din1688 : candti era bolari, pentru zavistilastapanitorilor celor tirani sa chema cu alttinume".

Obiceiul de a reserva numele de Basa-rabd unuia dintre frati sat veri in fie-caredin cele multe farnilii de Basarabi, obiceitsurprins de noi in Hateg gi in Tera-Roma-nesca de o potriva, a avut drept efect trep-tata imputinare aparenta a B isarabilor ;dar acest obiceit fusese el-insugi la inceputefectul unei cause. §i care causa ? Nu pu-tpa sa f fost alta decat tocmal acea mul-tiine a Basarabilor, care facea ca tott lo-cuitorii din Tera-RomanOsca sa ajungA afi priviti de catra straini ca Basseirabeni",Bassarabitae", Bassarabici", ba la Moldo-veni chiar ca Basarabz. Mind pré-multi, Ba-sarabil at cautat un mijloc de a nu se con-funda cu poporul, gi acel mijloc Fat gasitIn obicelul de mal sus, care era un fel dem aj or at sau mai bine de m in o rat no-minal: o concentrare nu de avere, ci de porecla.

Aci este locul de a vindeca un text, pecare ret imbolnavit unii istorici al no-gtri, degi in fond el este tot ce 'Ate 11 maisanatos. Vestitul impörat serbesc StefanDugan, vorbind despre coalitiunea tuturorpopOrelor invecinate cari navalisera asupratatalui set Stefan Milutin la 1330, nuinesceintro dugmani: ,....mempa Rap EAKPArlOAVIt HHACApARS HUHU Tarra flAEBEHMA u,iit cirmirkHcHKStplip noklIKIHKK TATApk H rocnomTkoCAIHKO H npotrfuk, CIt111HHMK TOCHCIAA", adeca :

Alexandru tarul Bulgarilor, i Ivanco Ba-saraba socrul tarului Alexandru al inveci-natilor Negri-Tatarl, i domnia Sasescaalti domni cu dinsul". In paleografia cirilicalesne confundandu-se grupul ca cu grupul

fiind-ca in acesta din urma i este legatcu a printeo liniut care'l asemëna cu ci-ricul s, in Me de POCHOACT110 CAHIKe edito-rul Novakovié (Zakonik, 1870 p. XXIII)citise- ,,rocnoAcTio ramie, ca si cand ar fi

vorba despre Ia i I din Moldova sat cinemai scie despre ce, pe and sint in joc nu-mai Sagii din Transilvania, dominium Sa-xonuin", CAWKI-1 fiind in vechea serbOsca, undjectivdelacAch, de ex.: CAWKHAIK n8-

Tgmk=via. Saxonum" (DaniCiá, RjeCnik, III,Apol pe Ivanco Basaraba" istoricil

Fat prefacut in Domn al Terei Romanesci,pe cand el era numal socrulDomnului: TACTfInFaHimm uma", 'far acel Domn nu era Ale-xandru din Bulgaria, mentionat deja deo-sebit in acelagi text, ci era celebrul Alexan-thu Basarabd, pe care Stefan Dugan il nu-mesce aci : tar al Negrilor Tatari",gènd prin acOsta Nigra Cumania", dupacum num'ati atunci Ungurii Romania (Ist.crit. I, 99).

Cand d. Xenopol klice (Ist. Rom. II, 77):Ivancu Basarab, 1310-1320, este urmagulgi probabil fflul lui Radu Negru sari Tugo-mir Basarab. Despre acest Ivancu se spunein legile sirbesci ale lui Stefan Dugan ca elca Domn al Valachiei, ar fi ajutat taruluibulgar Mihail (1323-1331) in lupta acestulacontra imperiului bizantin. Ivancu Basarab,urmand exemplului dat de tatal set RaduNegru, marita pe fata 1111 dupa .Alexandru,nepotul i urmagul in tronul bulgaresc a liiiMihail etc. etc." in tote acestea ne stir-prinde aritmetica autorului, in puterea ca-rila un Domn mort la 1320 merge totugi laresboiu intre anil 1313-1331, dupa ce de-

c"

l'at

ta,

81).

intele-

si-

141

gi

www.dacoromanica.ro

mult murise, dar nu ne surprinde de locmultirnea de greseli, mai multe greseli de-al cuvinte, impletite asupra unuf text sla-vic, pe care d. Xenopol nu l'a vëclut nici odata, si care nu e altul decat cel de mai sus.Este insa fOrte de mirare ca acelasi text,asa de larnurit, asa de limpede, n'a fost in-teles de profesorul rus Brun (E. Muff. Hap.Ilpoca. t. 200, 1878, sect. 2 p. 237) si deBohemul JireCek (Gesch. d. Bulg. 290, 293,298).

A sa dara intr'o ctsttoria a sa inainte de1330 Alexandru Basarabd, puternicul Dornnal Törei Rornanesci, tinea pe féta unuiIvancu Basarabd, membru si el al némuluiBasardbescilor, Ban o v et si el, din aceiasicasta si el, dar nu ruda cu principele, ceeace ar fi impedecat casatoria, ci numai unboier mare, pe care ginerele set l'a trimisin capul ostirii contra Serbilor.

Acuma dart, dupa ce Doi scim cine at fostBasarabii: nu o dinastia, nu o fami1i, ci onutnerOsa grupa de familii, constituind ocasta in Vita puterea cuvintului, mai alesinainte de secolii XV si XVI, sa ne intre-barn : de unde vine numele Basarabd?

II. BASARABA ESTE 0 COMPOSITIUNE DINTITLUL B A N *I DIN NUMELE DE FAMILIA

SARABA.

In prima editiune a Istoriei critice", in-cepaor atunci in studii linguistice, eü cre-deam (t. I p. 166) ca : Basarab este de a-ceiasl origine cu elenicul ignat261ig principe"si am cautat a m6 urca pint, la radicalasanscrith bhas briller" ; dar: 1°. radicalacea indo-europea nu e bhas, ci bha; 2°. bh,dupa legi fonetice cunoscute, tfebui st-trecala Greci in 92, nu in /9; 3°. forma cea orga-nica a cuvintului romanesc este nu Basarab,ci Basarabe ; 40 . In off-ce cas finalul b nuse explica de loc prin grecul ficro-c2;. Dejain a 2a editiune a Istoriei critice" et re-nuntai cu totul la acea etimologit, i o maicitez asttql numai dora ca o fasa fOrte tre-cötOre in cronologia cercethrilor mele asupralul Basarabd.

In cronice, in unele texturi mai nou6.rare-ori in acte oficiale, ne intimpina trisilabicul Basarab in loc de tetrasilabicul Ba.sarabd. AcOsta se pOte privi in parte ca oscurtare poporana prin analogia cu cele-laltenuini barbatesci : asa et-insumi scrieam alta-

7

data Basarab, far d. Odobescu, chiar atuncicand traduce un text slavic dela Negoe-vodri , uncle de dou6 orb e pus fOrte clar no-minativul Bawasa, il preface de douö oil inBasarab (Rev. Rom. I, 816-817) Mai obi-cinuit insa acest Basarab in loc de Basarabdeste din partea editorilor de cronice si devechl texturi o lectura gresita i o gresitatranscriere a grafioei cirilice, in care finalulbd se scrie de-asupra rindului cu unsingur s, dar prin consOna cea supra-scrisase sub-intelege tot-d'a-una i vocala ce oinsotesce, adeca nu Basarab", ci Basa-rabd". Apoi nu o data in texturl se ci-

tesce Basarabd sat Basdrab, cu cel doi anetonict trecuti in 4, prin analogia cu fone-tica normala a limbei romanesci, si tot-o-data prin inriurirea pluralului celui poporanBdsdrabesci, unde toti a scad la d. Formainst. Bdsdrabei este f6rte rail in texturilecele vechi i apr6pe fara exemplu in cele ofi-Giale, mai ales pina la anul 1600, undescrierea cea traditionala nu e altfel decatarticulatul Licapasa sat nearticulatul Baca-pasx Si Eawas-h. Astfel in colectiunea decrisOve slavice muntenesci a lui Venelin :

1172 : &wawa cu genitivul Racapase, -nucu genitivul &awash', dupa cum cere gra-matica slavica ;

1476 : fiawasa;1480 : Bacapas% cu genitivul &twang ;1514: Rawasa cu acelast genitiv fOrte

interesant, cad nu e slavic, ci este genitivulromanesc nearticulat, care nu pOte sa pro-vina dela un nominativ cu d, nici odata cu it:baba (unel) babe, rOba (unei)rObe, buba (unei) bube, tata tate(1),popa pope(1).

Forma cea organica este dart Basarabd,§i in acOsta forma totul arata ca ea s'acompus din doug cuvinte :

de 'ntaiu, lungimea Ba sa r a b a eneobicinuita in numl proprii call nu sintformate prin sufixele onomastice --Onu sat

escu i cad tot-d'a-una sint monosilabice,dissilabice, cel mult trisilabice, afara numaide strainul Cantacuzino", scurtat i acelala Moldoveni in Canta" ;

al douilea, patru a, din carl primil treisint pururea clarf in vechile monumente:Basa To nu se pot explica decal; prinfusiunea a doue cuvinte deosebite fie-carecu tonicul a, ceea ce a facut ca asimilaroa

deal

www.dacoromanica.ro

8

vocalica bilaterala sa rnantina clar pe a CMdela mijloc, prin urmare : bhsaraba.

Resulta dar cä initialul Ba apartine incompositiune unul alt cuvint decat finalulrad, medialul so-- puténd sa apartinaunula sit altula din cele doue cuvinte incornpositinne.

Ajunsl aci, lucrul se limpeqesce dela sine.Fiind vorba despre némul cel banesc

din Oltenia saa despre acea casta nobilitarka Ban o v eti I o r din care se alegeat Banii,compusul Basarabci este Ban - Saraba;acésta se intaresce pe deplin prin sintaxa

prin fonetica in ace1ai timp.Romanesce titlurile se pun inainte de

nurne sail se pun dupa nume, nu insa ar-bitrar, nu de o potriva., flu thra nici o deose-biro, ci urmand unei regule statornice. Dupanume se pun titluri individuale: Ion-vo d a,

tefan 1ogof6 t, Petru -stolnic etc.;inainte de nume se pun titlurf cart' apar-tin unei clase de individi : jupan ul te-fan-logofét, b o ler ul Petru-stolnic, c u c o-n u 1 cutare. Tn Basarabci =Ban Sarabatitlul figureza fOrte corect inainte de nume,caci acest flan distingea_pe tati membriicastel nobilitare din care se alegea capulOrel, pe toti Banov etii. Astfel in tr'uncrisov dela Vlad Tepe§ din 1491 figurézapatru bolerf purtand toti de o potriva titlulde Ban", desi Mei unul din el nu era Ma-rele Ban" : banul Détco, banul Dédiu, banulDiicu i banul Dragomir (Venelin, 130). Emilpatru Ba no v eti, adeca patru Basarabz.

Ca titlu de brésla, nu de persdna, gralulcerea dara ca B a n sa se puna de 'nainteanumelni: Ban Saraba,". Tindênd apol a seaglutina ambele elemente, de vreme ce Banera inseparabil de Sara b a, o lege foneticaimperiOsa in limba romana impunea maideparte disparitiunea luf n de 'naintea lui sdin Ban-S ar a b a. Trebula s devina Ba-sarabci dupa cum din mensa" s'a Moutmasa", din densus" des",- pensare"

pasare", pinso" pisez", 15-mansum"mas" etc., caci n` de 'naintea lul s n'a

disparut numal in flexiunea verbala cu te-maticul cl i g: tind tins, plang plans,ung uns. Fenomenul a fost in parte cu-noscut deja in latina i ne intimpina si inalte dialecte romanice; la nof insa el for-rnéza o norma.

Asa dara, din punctul de vedere sintac-

tic, ca si din punctul de vedere fonetic, Ba-sarabd este Ban-S ar ab ; i deci, inaintede a se fi putut introduce la Romani titlulB a n, adeca inainte de secolul X, mareacasts oltenesca, din care a isvorit dinastiaBasarabilor, se num% : S arab a.

Aglutinarea WI Ban cu S ar a b pentrua forma Basarabli trebuia sa fi fost Com-pieta deja in secolul XIII; cel putin strainiinu mai deosebiaii de pe atunci in composi-tiune elementul cel titular Ban", de vremece cronicarul Fazel-Ullah-Rasid, descriind subanul 1240 navalirea Mongolilor asupra OrelOltului", numesce pe capul acestela din urmaBazaranbam" (D'Ohsson, Hist. d. Mong. II,627-8), adeca Basaraba-ban", mai adaugêndo data titlul in cOda n umelui, dupa usul oriental.Cu t6te acestea, primitivul S ara b a, dacanu in memoria poporului, incal in traditiuneapropria a Basarabilor can, sa fi rémas multavreme cunoscut ca numele cel primitiv alcastei. In adevar, in secolul XIV nu ac-centa Basardbet, ci Bdsaraba, unde accentulpe Ba arata ca in acOsta silaba se sinitiaInca titlul Ban. Pe mormintul lui AlexandruBasamba din 1364, descoperit de catra d.Tocilescu in interiorul bisericel manastirilCampulung, se citesce :

Nd 1106E1314-SI .4,111611PtCT4dIGABE

Mai 11 COADAPIACtial ri-Ph jatarROAd dilErTAPb BOEBOAd GM] BE

AtIliciF . ficiC,NENt BMW.- BblaOr- eit B tVT1cIA E/63

(t luna Noembre 16 dile a reposat ma-rele si autocratul Domn Io. Nicolae Ale-xandru voevoda, filul marelui Bdsarobct voe-voda, in anul 6873 indiction 3, fie-i eternamemoria).

In acOsta inscriptiune Bicapas.% e pretios nunumal prin Bet = Ban, dar i prinfinalul cel nearticulat: Basarobti =B an -S a-raba.

Inainte de a pasi mai departe, o paren-tesa. Asemënarea fonetica intro elementul

saran, din numele Basarabci i intreSörb fiind f6rte mare, unil din cronicarilnostri s'aa apucat de timpuriti a face peBasarabz de origine serbOsca. In cronica pecare, ori-cate ar spune d. V. A. Urechia (inTocilescu, Revista ar -11 vol. I fasc. 1; cfr.

-

e

5- GO

initialul

Si

pi

-

- - ,

www.dacoromanica.ro

9

Sircu in }IC. Mini. Hap. IIpoca. t. 239 sect. 2,p. 345), et persist a o atribui lul NicolaeMilescu, se qice despre boierimea roman6sca:Unit sint din Sarbl, altii din Greci, altiT dinAlbanasi, altii din FrancT, altii dintr'altelimbi-, ca i Domnii Inca mai mulV dinstrAini at statut, curn i Basarabii, s e tr a gdin n6 m sarbes (cfr. Istoria critica, ed.2, t. 1 p. 81). In cronica lui ZilotRomanul (ed.Hasd. p. 113) : Acest ném al Cantacozinilorru-dindu-se de apr6pe cu n6mul Basarabescilor,care at statut i sta cel mai slavit nem aicl intOa, i pentru cad se trage despre tatadin sangele imperatilor Ser viol, iar despremuma din sangele imperatilor Tarigradului,

pentru cad cel d'intait Domn al tArei,de cand avem istorie, at statut Basarab, §ipentru cad eT cu vrednicia lor statura de-stoinic1 a infrina pe Turc pe acele vrernicand el dedese grOza in tot pamintul si ea-deat supt dinsul imparatiile si craiile, pre-cum pica pOmele cand se coc, abia miscandpomul la radacina ; Tar mai virtos Mircea-vodacel Batrin i Laiota-vodA, arnindoi Basara-besci..."In asa numita Cronica CantacuzinéscA,la Cantemir si in genealogia Domnilor Roma-nesci cea publicata de Pray (Dissert., 140)not* vedern urmele acele141 confusiuni litreBasarabi §i Ser b 1; o con fusiune care, cutotul necunoscuta cronicelor serbescl i fan-tanelor slavice in genere, este datorita infond numai numelui celui primitiv :

Saran,.Dar ce este acest Sarab a? De unde

vine? De cand se incepe ?Am vedut a e vorba nu de o familia,

ci de o casta intr6ga, de un fel de bresla,o colectivitate traditionala, formata prin se-coli si ale cariTa radacinI sint infipte in is-toria cu mult mai adanc cleat se pare laprima vedere.

Sint acum vr'o 20 de ani, pe la 1874,intr'o notita pe care o dedeI d-lui F. Dame(Annuaire 01'161-al de la Routnanie 1879 p.41), et diceam : La caste nobiliaire, dusein de laquelle on tirait par election lesprinces et les pontifes, s'appelait chez lesDaces Bassarab i, nom tronqué en Z a-r abi dans Jornandès". Astacli nu voit ayedecat a modifica pasagiul in urmatorul chip:s'appelait chez les Daces S arab i, nomamplifie chez les Roumains en B a s ar a b i."

SA vedem.S 9 645.

SARABI ESTE NUMELE CASTEI NOBI-LITARE LA DACI.

La Iornande, dupa t6te editiunile cele vechl,dintre earl vom pomeni pe cea de 'ntath din1515 a lig Conrad Peutinger, apoi a luI Bo-naventura Vulcanius (1597), a dominicanuluIJean Garet (1679) qi a luf Muratori (1723),se citesce urmatorul pasagiu :

. . . ut refert Dio, qui historias eorum(Getarum) annalesque graeco stilo composuit,qui dixit primum Zar a b os Tereo s, deindevocitatos Pileatos hos, qui inter eos generosiexstabant: ex quibus eis et reges, et sa-cerdotes ordinabantur . . ."

In nouele editiuni, dintre earl avem de'naintea nOstra pe a luT Closs (1866) si pea WI Holder (1882), afara de a lui Momm-sen (1882), in loc de Z arab os Tereos"ne intimpina: Tarabostes eos". In codicilmanuscripti, asa cum 1-a colationat Momm-sen, se gAsesce:

Cel Ottobonian : tarabostereos" ;Cel Berlinez: thorabostes eos" ;Cel Laurentian : strabostes eos";Cel Breslavian : zarabosterebs".Putin ne peg, in castii de fata, daca pa-

sagiul de mai sus Iornande l'a luat d'a-dreptul din Dione Crisostom sat numal prinmijlocirea luT Cassiodor. Nu este de loc im-portant, pe de alta parte, de a se sci, caredin codicil manuscripti e mai vechit si caree mai not, de ora-ce o copia mai vechedupa acelasi original p6te sa fie mai putincorecta deal o copiA mai noua. Singurullucru de capetenia, tocmai acela pe care ne-minea nu l'a bagat pina acum in sama,este concordanta pasagiului in cestiune cuun alt pasagiu tot din Ibrnande, si anume:

21Elegit namque (Diceneus) ex eis tune no-bilissimos prudentioresque viros, quos theo-logiam instruens, numina quaedam et sacellavenerare suasit fecitque sacerdotes, nomenillis Pileatorum contradens, ut reor, quiaop er tis ca pit ibus tiaris, quos pileosalio nomine nuncupamus, litabant ; reliquamvero gentem Capillatos dicere jussit . . ."

Se scie ca Iornande, Ca si prototipul setCassiodor, confunda pe Dadi cu Gotii; inpasagele insa de maT sus este invederat case povestesce numai despre Daci, cad incel al doilea e vorba in specie de marele!egislator dacic Decenet, amic al regeluI dacic

2

c"

si

I II.

www.dacoromanica.ro

10

Berebista din epoca luf Cesar, ambii binecunoscutT din Strabone (VII, c. 3 § 5, 11 ;XVI, c. 2 § 39); s' apol, direct sat indirect,relatiunea e luatA din Dione Crisostom, scrii-tor din epoca lul Traian si autor al uneiopere perdute despre 'Dad, nu despre Gott

In pasagiul al doilea este forte intere-santa mentiunea ti a relor ca acoperimintde cap la nobilii Dad. Tiara" nu este uncuvint grecesc, ba Grecif nu scieat Meimacar la ce gen sal puna, qicénd rtdQa"si s-tdeces". Pentru copistii cel latini ailul Iornande, acOstA vorbA era atat de ne-obicinuitA, Inca in manuscriptele consultatede tiornmsen fie-cate o scrie altfel : tyaris",thyaris", thiaris" si tiaris". Ti ar a erao caciula curat tracicA, pe care Servius inscoliele la Virgiliü (Aen. 247) o explicA prinpileum phrygium". Ea se intrebuinta si lavechil Persi, dar De Lagarde (Abhandl. 206)n'a pu tut sA gasesca vre-o etimologi A eranicA.

La Dad darA exista o clasa nobilitara sisacerdotala, care nu umbla cu capul gol capoporul, ci purta pe cap tiare, de uncle 1A.-

tinesce el se numiat pileati", iar in limbadacia se qiceai). Zarabi Terei" sat Ta-rabi Terei". Care din aceste douö lecturieste Ore cea mai corectA ?

SA presupunem cA la Dad s a r ab a in-semna cap"; o presupunere provisoria, pecare mai jos o vom verifica pe calea posi-tiva. Nobilii dad umblat cu capul acoperitcu tiara, adecA erat cap o te tiar ate: ca-pita tiaris operta" la Iornande in pasagiulal doilea, intocmai asa si la Dione Crisostom(Or. LXXII): nilovg ir aig xsTaXaiggxon-ceg". Intim cat S ar a bi ar insemna ca-pete", a doua parte a numelui : T ere i, catAneap6rat sA cuprinclA o notiune privitOre lat lar A: un adjectiv tiareus =convert d'unetiare" este din punct in punct tot asa detracic ca si adjectivul recunoscut tracic bas-sareus, ficeacraesoc,_ couvert d'une pelisse derenard" din cuvintul tracic fiacro-dea pelissede renard" (De Lagarde, op. cit. 278). Esteun raport fonetic si morfologic perfect :

tiareus: tiara : : bassareus: bassara.Pentru a clemonstra ea, textul Ion

nande nu pOte fi citit i inteles alt-fel cle-cat asa cum l'am citit i nteles no!, sAluam ipotesa contrariA, intemeTatA pe lecturaTarabostes eos", i lesne se va vede eaea duce la absurd.

In acesta ipotesA Tarabosti" se explica(Tocilescu, Dada inainte de Romani p. 657)prin neo-persianul tarbus, caciula ascutitn,pileus", i deei se referA la Pileati". Insfteos" care urrneza dupi Tarabostes", inantitesA cu hos care precede pe Pileatos"-,vklesce cA Tarabostes" In acéstA ipotesAnu Ole fi clasa cea nobilitara care purta caciule, ci numai restul poporului dacie, eel ple-tosi, Capillati" din pasagiul 1 doilea, catrAcart nu se potrivesce do loc caciula", cadtocmai el umblat cu capul gol. Pe linga a-cOsta absurditate logic),- vine ape! absurdi-tatea etimologicä de a atribui Dacilor uncuvint neo-persian, fArA a dovedi a el aexistat la Traci sat macar la vechii Persi.

Am puté sa nu mai vorbim despre eti-mologia cea gotica a Jul Tarabosti" dintharbOstai, was zwar egentes, necessarii,vielleicht aber auch sacrifici, sacrificantesheissen kann" (Grimm, Gesch. d. Spr. 820).Astaq neminea nu mai amosteca pe Dadcu Gotii, una la mama; s'apoT al doilea,tharbOstai" insemnand sAraci", este ab-surd ca sa, fie un nume tocmai pentru castacea domnitOre.

Numai prin lectura tereos = tiareos" dis-pare acel eos" care incurca ori-ce ipotesacontraria. Dar culmea demonstratiunii esteca numai prin lectura Sarabos" no! ajun-gem la un cuvint curat dacic, asupra caruiane vom opri acuma o clipA.

Mai sus nol ne-am mArginit a bAnuiIn limba dada, sar a b a insemna cap",dupa cum se admit presupuneri provisoriechiar in matematice, cu conditiunea *MEd,neapOrat, ca sA le verifice i sA le confirmeapol consecintele. In casul de fatA copse-cintele at justificat bänuOla, si am aye drep-tui din parte-ne de a ne multumi cu atata.Din fericire, avem material indestulator ca

mergem mai departe..Pentru notiunea de cap" cuvintul indo-

europet primitiv cel mai comun era gar a(Pauli, Benennung d. Korpertheile, Stettin1867 p. 8), scAlut in sanscrita la gir a Qi

din care d'a-dreptul s'at desvoltat :cu lc :

gr. xcie, zden, de ;lat. vulg. earn, de unde

cara Ia Sarcli, ProventA,Spanioli i Portugesi, vechiufrances chiere (KOrting, Rom.Wtb. 171).

cu s :zend. gara ;armen sar ;pers. sar, ser.

,,d

'T

lul

j.

ca

sa

www.dacoromanica.ro

11

Se OA o marturia textuala din epoca luiCesar, cum ca Traci)", iar prin urmare §iDacii, aveati pentru cap" ace1a0 nurne, darcu s ca Eranii, nu cu k ca Grecpitalii, anumela Strabone (XI, 1.4): Oaoi, Th xat Oegocv,c wag, roil; meoo.ceyoecootthlovg Tagande a g,orov zEwca,ordp,ovg..."adea: nesce Traciporecliti Sara- pare, adecn, c a p-taiatori..."(cfr. Lassen in Zeitschr. d. d. morgenl.Gesellsch., X, 367).

La Dad in specie sara cap" ni se in-fatiOza In nomenclatura topica la oraplSarmizegethusa", capitala Dacilor, caputDacim", dupa cum Tit-Liviti numesce Roma22caput Italiaa" sat Larissa Caput Thessalima,ast-fel ca. acest nume trebul descompus inSar-mizegethusa. Apoi peste acela§i s a rnol dam la Sargetia", riulet ce curgea lingäSarmizegethusa 0 care tocmai prin acéstacapëta importanta de a fi si el caput", des-compunèndu-se In Sar-getia. In restul Dacieis ar a se gasesce tot in compositiune., intrucat imi aduc aminte, numai la finea unornumi locale : Germi-sara §i Deu-sara, pesteDunare Sapri-sara, unde Germi-, Deu- 3i

Sapri- trebui sa fie elemente adjectivale.Alaturi cu cara se constata in limba in-

do-europea primitiva o forma, amplificatagar ab h a, cu un bh care se scie a trecela Greet' in T, la Erani §i la Latini in b. .4asint :

la Green xoo* 'cap", cu nasalisatulx4evp,flog;

la Latini : cerebrum crier", a decacer eb-r um apartin6nd capului", nici de-cum cer e- br um purtator de cap", ceeace n'are nici un sens, de vreme ce nu crierul'Arta capul, ci viceversa;

vechea forma, persica la Isidor : s a r a -bar a e qudam capitum tegmina nuncu-pantur qualia videmus in capite magorumpieta" (De Lagarde, Abhandl. 206), adecas a r ab a-r a caciula", literalmetite Tara§1apartindnd capulul", cu acela§1 sufix ad-jectival. -ro- ca §i in latinul cereb-rum ;

in fine, zendicul ,,c ar a vara caciula",Kopfbedeckung" (Justi, Handb. 291), ur-rnéza §i el a fi indreptat in car ab ar a.

A§a darn Tracii, pe linga sara trebui sãfi avut §i ei pe amplificatul sarab a, §itocmal pe acesta noi ii vedern la Dad canuine al castel celei nobilitare in pretiosulpasagia din Dione Cri.ostorn.

Prin urmare, din t6te punturile de ve-dere, cea mai corecta lectui a a primululpasagit din Iornande remane aceea din edi-tiunea lui Peutinger : Zarabos TereosSarabos tiareos", §i mai bine : Sarabastiareos". Intregul pasagiti va suna ast-fel :ut refert Dio, qui historias eorum anna-lesque gmco stilo composuit , qui dixitprimum Sar a b a s tiareo s, deinde voci-tatos Pileatos hos, qui inter eos generosiexstabant : ex quibus eis et reges et sacer-dotes ordinabantur..."

In acest pasagia primum" se rapOrta lacuvintul original dacic : Sarabas", iar de-inde" la traducerea luT, Ile gréca, fie latina :

nt,loy9deot." la Dione Crisostom, pileati" laIornande. Sensul dara este : Dione, care ascris grecesce istoria Dacilor, ne spune cn.la din0i se numia S a.r abi ti are i, pe la-tinesce pile at i, clasa cea de sus, din carese alegean regi §i sacerdoti".

Sarab a insemnand cap", este invede-rat c i Mt, epitetul tiare us acest cu-vint caracterisa deja in de ajuns casta ceanobilitara, astfel ca mai adesea sat' chiartot-d'a-una el urma sa. se intrebuinteze sin-gur in gura poporuluf de cate ori era vorbade pileati" sat ntlocideot", si de aceeatiareus trebuia dela sine0 sa dispara,devenind de prisos.

IV. 0 MIMI, A DAOICULUI SARABA INGRAIUL ROILLNESO DE ASTADT.

Noi am vöclut ca la Dad sar ab a eranu numal un titlu, dar circula tot-o-data cusensul comun de cap". Ca titlu, forma ceadacica, ori-care sa fi fost, lesne putea sa seconserve intacta la Romani, dupa cum seconserva intact un nume propria prin tradi-tiunea familiara, de0 tendintele fonetice alepoporului supun in restul graiului acelea0sonuri la diferite modificari succesive. Incompusul Basarabei= Ban- Sarab daciculsaraba ajunge pina la noi cu vocalismulne'ntunecat Si cu b intro vocale. Este ade-v6rat ca in aceia§1 positiune, dupa silabatonica -ra-, b s'a pästrat in scarabue, de-minutiv din scarnbu = scarabeus, *scara-bus". Orl-cum insa, conservatiunea acelui-b- i a vocalismuluT era cu mult mai anevoepentru dacicul sar ab a cu sensul comunde cap". A ci trebuiaa reia deplina

I

www.dacoromanica.ro

12

lor putere tendintele cele fonetice ale gra-IuluY. Precum din strabus" s'a Mout roma-nesce strambu", italienesce strarnbo", dejain epoca latina, tot asa saraba ar fi eau-tat de pe atunci a da o forma nasalisatas r amb a. Mine, acest srrnba traiescela nol pina astaqi in gura poporului,traiesce iarä numai intr'o compositiune :n as Aram b e-s aramb a, lucru framinte, Para cap, dxiTalov, c'xdevyov, minus-caput".

Miklosich (Slay. El. im Rumun. 46) tragepe romanul inkcigifinAwh din slavicul comma,pudor", ca si and ar lnsemna vimpu-dentia". Cihac (II, 215) isT apropriaza acestaetimologiä, traducênd pe nasaramba" prin',impudence". Vom vale mai jos, daca acestase potrivesce din punctul de vedere al sen-sului ; nu merge insa de loc_ sub raportulmorfologic si sub cel fonetic, cadi :

1°. Romanii puteaii sa adaoge negatiuneanumai la un cuvint slavic trecut In limbaromana, pe cand nu este nici o urma la noTde slavicul sramii", Tar prin urmare nu seputea forma o negatiune pentru ce-va ne-existinte ;

2°. E peste imtinta a presupune ca Ro-mann' an imprumutat dela Slavi cuvintulcu negatiunea cu tot, adeca nesramil", fiind-ca acesta forma substantivala negativa nuse afla la Slavi, si este cu totul exceptionalala dinii chiar forma adjectivala nesramini=impudicus" ;

3°. Slavicul sramt" ar fi römas la Ro-mani sram", dupa cum hramii" a r6mashram", gramadagramada", pästramanaave apeig", dram-44u", crama kra-ma", naframa magrama" etc.;

4°. Chiar trecerea masculinuluf sraint"in femininul saramba" ar fi ce-va anormal,de vreme ce limba romana feminineza nu-mai pe neutrii slavici, de ex. baltä=blato",nu insa pe masculini.

Dar derivatiunea luT n a saramba dinslavicul sramii" este nu mai putin gresitadin punctul de vedere al sensulut

Lexiconul Budan din 1825, singurul pecare '1 cunoscuse Miklosich, vede de aseme-nea In nasaramba o negatiune, insa a-nume din latinul siremps" : Siremps pror-sus obsoletum Apud Latinos, denotabat om-nimodam rei similitudinetn, et hinc negatioapud Valachos N e s tr g in b a."

Adjectivul latin siremps" era un termenexclusiv juridic, contras din si-rem-ipse"-siinsemnand : parfaitement égal, absolumentsemblable"; clod forma negativa nu'l puteada un alt sens decat numai dora acela detout-à-fait different", de unde nu ajungemla nasaramb a, chiar daca trecerea lati-nului - p s e in romanul -13 n'ar fi o impo-sibilitate tot aa de mare.

Cum Ore se traduce nasal. amba in cele-lalte vocabulare ?

La Budai-Delénu, care observa ferte bineca acest cuvint este numal teranesc : na-saramba, der Possen" (Lex. MSS. circa 1820in Muz. ist. din Buc.), adeca, farce, bouf-fonnerie, arlequinade".

La Sava Barcianu (Wtb. 1868 p. 43)nasaramn" 88, explica prin neghiobia".La Laurian-Massim (Gloss. 406) nag,-

ramba" este : stulteta, nebuniä, ineptia".Prin urmare, nasal- amba nu e de loc

impudence" a luT Cihac.Ne 'ncreqëtor in vocabulare, ell am Mout

o ancheta in graiul poporan, i Tata resultatul :,,Nasaramba insemneza : prost, pro-

stovan, Meteleti" t(avocat P. Calciunariu,Banat, Orsova).

Nasaramb se intrebuinteza cu inte-lesul de : prost, Mbar]; timpit la minte,Para socota" (Dr. I. Rosin, Banat, Biserica-alba).

In graiul poporuldf, a face n a sar a mbainsemna a face un lucru nepotrivit, slab,prost" (preot D. PopovicT, Banat, Lugos).

N asaramba insemneza in Transilva-nia, de ex. in comitatul Alba-lulia i pe laBrasov : om prostanac, intr'o ureche; Tarcu sensul rusinos se Vice numai in privintacalului, ca i cand s'ar qice : prostia ca-lului" (N. Manaraqianu).

Cumca n asaramb a n'are in fond altsens cleat acela de nerod safl neghiob, probaeste ca poporul 11 amalgamdza une-ori cunnang", prefacendu'l in nasarapg a, si

cu nataret " prefacendu'l in n ta ramb A.Nataramb i nataramba-se aude

in Banat si pe la Lipova. Nataramb esteun om care face o prostia, n a tarambao mufere care nu ingrijesce de afacerile sale.Se mai clice i ca substantiv, de ex. : acestom a facut o n a t ar am b a, s'a imbétat

batut muTerea" (I. Tuducescu, Banat,Lipova).

si

-=n

si sl-a

www.dacoromanica.ro

Nasaranga, la plural nasnranguriinsemnéza ce-va ret, de ex. : acest argatnumai nasaranguri imi face off-unde Iimain (1. Pop Reteganul, Transilvania),

Cuvintele n asramb i nätaram-b a se intrebuint6za in intelesul de a faced'ale nefacute, adeca un non-sens, un lucru

galceva, potca, ce-va nebunesc. Apofnasaramba mai insemnêza a face o fataurita cui va, a increti fruntea" (avocat P.Rotariu, Timisdra).

Afara de substantivul nasarambaadjectivul nasaram b, Lexiconul Budanne mai da adjectivul nasarambo s. Am-bele forme adjectivale sint insa invederatposteridre i sporadice, ca i formele ana-logice nataramb i nasaranga. Formacea primitiva, singura respandita in popor,este cea substantivalä, mai ales in locutiu-nea : a face o nasaramb a. Cuvintul sedescompune dela sine-si in ne-sarambne-cap", 0 cornpositiune prin care s'a tra-dus literalmente in Dacia latinul rustic m i -nus-capu t, conservat pina astM in Oc-cident. Acest minus-caput ne-cap" eratocmai ceea ce insemneza substantivul n esAramba, adeca o paguba sat o nepla-cere facuta prin lipsa de judecata, de undespaniolul menoscabo dommage, dari-ment, atteinte", apt' portugesul menos-cabo m6pris, depreciation", in fine pro-ventalul mescap i francesul méchef

cheuse aventure", nuanta logica cea maiapropiata de romanul ne-s4ramb a, astfelca, buna-dra, in vechea francesa versul lufGringoire in Les folles entreprises" :

Tu m'as fait me s chi efEn me cuydant faire tres grant service...

se traduce perfect romanesce : vrénd sa'mifad un pré-mare bine, mf-al racut o nasa-ramb a".

A§a dara dacicul s a rab a, cap" §i tot-o-data numele membrilor castel nobilitare,s'a pastrat la Romani in ambele sale inte-lesurf : ca vorba comuna in ne-saramba

minus-caput" i ca nume in BasarabdBan-Saraba.

Dupa ce am constatat modul de desfilp-rare a BasaLvbilor din Sarabi ai lui DioneCrisostom, sa ne oprim acuma cu tot din-adinsul asupra unor q e din istoria lor intresecolii II 0 XI.

13

V. IJAPUJI N EGRU ESTE EMBLEMA ERA&Mak A BASARABILOR.

Se scie ca in vécul de mijloc o mareparte din marci nobilitare era ]. ceea ce senumesce in eraldica armes parlantes", ,,figu-rae paronornasticae", adeca pe pecete sat pestég figurat lucrurl al carora nume, peste totsat macar intru cat-va, aducea a-minte denumele familiei nobile respective. A§a, buna-óra, dinastia regala a Plantagenetilor aveain marca sa o drobit5, modesta planta nu-mita latinesce genista" §i din care se facmaturi. Aceste fig ur e p aro n o rn asticenu erail o inventiune a feudalitatif, cad elene intimpina i la selbateci :t nu este infond alt-ceva decat a§a numitul totem"al Piei1or-Ro0l din America, o asociatiunede idei propria mintif omenesci in genere. Inacest mod, marca Basarabilor, din causa ele-mentuluf fonetic arab trebui sa fi fost uncap negru, adeca un cap de A r a p. Ori-cinecundsce istoria blazonului medieval, pitesa afirme A-priori pe acest trebuT, chiardaca n'ar exista mid un document in spri-jinni afirmatiunif.

Olandesul Levinus Hulsius a publicat la1597 o march a Terei-Romanesci cu trefcapete negr e, i tot-o-data a march aMoldovef cu douö capete ne gr e Oise invirfuri a doue ramuri incrucipte, far ra-murile, les ramaux", se scie ca insemnezain limbagiul eraldic derivatiune, adeca marcaMoldovef derivand din ace% a Teref-Roma-nesci (1st. crit. 2 I, 95).

Iata acele doué mrirci :

WALACH IA AIOLDAVIA1

Hulsius se ocupase in specie cu terileromanescf, scriind chiar o carte intitulata

Descriptio Transylvaniae, Moldaviae et Va-lachiae" (Engel, Gesch. d. Wal. 69). Acelemárci dara el le-a lnat de unde-va dintr'ofantana consultata. Ori-care sa fi fost insaacea fntanrt, in casul de fata o intarescdone fapte positive :

Preceptele blazonuluf, dupa carl nu-mele Basarabd urmA sa alba ca armesparlantes" un cap negru;

2°. Impregiurarea ca dinastia MuOtescilor

ret,

a=

1°.

pi

=

www.dacoromanica.ro

14

din Moldova era in adevër o ramurA, o de-rivatiune din Basarabi.

In Cosmografia lui Sebastian Minster(1541), in Illyricum" .al lui Du Cange (1746)si pe aiuri, cele done capete n egr e, pecart' Hulsius le pune in inarca Moldovei,sint atribuite Bosnia:

SA fie 6re printr'o con fusiune intre B a nsi B n , fiind-cA in vechea Bosnia principiipurtat titlul de B an ca si in Oltenia ?

Sari nu cum-va printr'o confusiune de oal tA naturA intro initialul B o s - din Bos-nia" si initialul B as din Basurabd?

Sat p6te va fi fost in adevör asa Ore-and marca Bosniel?

Ar trebuf studiatA sigilografia specialAa acestei tea SA nu se uite in ori-cecas cA, din t6te regiunile serbesci,t Bosniaeste aceea uncle s'a conservat mai multtimp un element _r_arn_Lnesc f6rte puter-nic, immigrat din Pannonia earn in secolulX; dupA cum noi am arAtat'o intr'un alt stu-diü (Strat i sub-strat, p. 28), si cupringendnu numai ciobani, dar i cApetenii, bunA-OrA, acel cnez Marcul", adecA Marco" cuarticlul romAnesc -1, de care se plAngeati la1401 Ragusanii a a apucat cu forta si nulash din manA orasul dalmatin Almissa(Putzié, -4j1101101U1Ali cp1,6cica, t. I, p. 35). La1378 un district intreg al Bosniei se numia)/Romania-mare", Major Vlachia" (Miklosich,Wander. d. Rum. 5).

Dar sA ne'ntOrcem la marca Busarabilor.In Biblioteca imperialA din Viena se aflA

intr'o traducere germanA anteriOrA secoluluiXVIII o colectiune de blazonuri fAcutA deunul nurnit Rubèié, care IV dA titlul deeraldist (Wappenherold) al impöratului ser-besc Stefan Dugan (Ianko Schaffarik inrffaCHEIK, t. 9, 1857 p. 348). DacA acOstAindicatiune cronologica ar fi adevöratA, atuncinoi am aye a face cu un monument eraldic

tocmai de pe la 1340. In acea colectiune,marca Terel-Romanesci este din punct inpunct ca la Hulsius.

TOte acestea, neapörat, sint deja ce-va ;dar in cestiuni de o asemenea naturA secere cu ori-ce pret un isvor fOrte autorisat.,cand e vorba maI ales nu de o marcA, pa r-ticularA, ci de blazonul hnel Oft. Vrimaconfirmatiune oficialA ne-o oferA nutnisma-tica maghiarA.

La 1368 Vladislav Basarabd recunoscusesuzeranitatea Ungariei asupra Terei-Roma-nesci (Fej6r, IX. 4, p. 148, 210). Din aceiasiepoch existA monete dela regele Ludovic,de diverse mArimi, purtand pe o partecap negru:

II III I 111i11111 (1)11

Pe alte monete dela regele Ludovic, asu-pra drora nai-a atras atentiunea amiculmet d. D. A. Sturdza, acelasi cap-negrunu ocupä scutul intreg, ci se aflä numal lao parte sail de.desubtul efigief regesci, ceeace represintA si mai expresiv triumful celjubilat al Ungariei asupra VladislavBasarabd :

Acest cap n egr u nu We fi marca Si-ciliel, dare va fi cu familia An-jou a regelril 1.4cruvic, dar in ori-ce cas nu

lui

avti,fxilace

www.dacoromanica.ro

15

avea a face de loc cu Ungaria ; cu atatmai virtos un cap figurand alAturea cu efi-gia regésca sat chiar ocupand scutul intregnu p6te fi marea vreunui fabricant de mo-netA. Singura explicAiune seriOsA remaneclan, subjectio Valachiae", dupA Cum pre-supuneail deja in secolul trecut archeologiiunguri : hoc esse Mauri caput , eoquesubjectionem Valachiae notari autumant"(Schönvisner, Notitia Hung. rei num. p. 206).

Numismatica maghiarA ne da, o mOrturiaoficialA pretiOsA, dar numai externA, nu in-terna, adecil nu din partea Basarabilor,ne aceea ea tot inca nu ne multumesce pedeplin.

Confirmatiunea, pe care o dorirn not', nevine pe o altA cale, gratiA unei descoperirifAcute de d. D. A. Sturdza.

Mal intâit, o observatiune preliminarA.Ori-cine a avut in manA crisOve munte-

nesci, n'a putut sa nu fie isbit de impregiu-rarea cA sigiliile lor presintA nu o singurAmarch a terel, ci dou6 mOrci diferite : unacu vulturul, cea-laltA cu sfintii Constantin§i Elena, intrebuintate cand una, cand cea-laltA, cand ambele in compositiune.

FAA cu ac6stA duplicitate, lucrul cel mainatural este de a admite cA o mara era aStatului, cea-laltA a dinastiel. A Statuluifiind vulturul, care singurul figur6zA pe si-giliile cele marl atirnate, pe sama dinastieireman sfintii Constantin 0 Elena. Darsfintii Constantin §i Elena ce at el a facecu dinastia Basarabilor ? SA se bage desamA cA este tocmai o dinastiA, care pinkla a doua jumAtate a secolului XVII n'aavut in curs de cinci secoll nici un membrucu numele Constantin", ast-fel a nu sfantulConstantin ar fi fost dispus s'o patroneze.

Acuma vine descoperirea d-lui Sturdza :un act dela Vlad Dracul §i done acte delafratele set. Alexandru, ambit DI al lui Mir-cea cel Mare. Actele sint anteriOre anulul1444, lar cele dela Alexandru sint anumedin 1431.

Pecetea lul Vlad Dracul este :

Pecetea lui Alexandra :

QUM acestea vom mal adauga, cA intoc-mai a§a se aflA dou6 capete deja pe pecetealui Mircea cel Mare intr'un act din 1403 :2) duo capita humana coronis ornata" (Hur-muzaki, Documente t. I, partea 2, p. 825,nota 4).

Negre0t, aceste capete se deosebesc deA r a pii lui Hulsius §i al lul RubCié, darele se deosebesc cel putin tot pe atata §i

de figurele sfintilor Constantin si Elena depe pecetile din secolif XVI §i XVII. Nu-m6rul capetelor este indiferent, ca i ramuradela mijloc, de vreme ce §i Hulsius areo rnarcA numal cu dou6 capete si cu ra-muri. IndiferentA mai este si gAt6la de cap,de OrA-ce se deosebesc intre ele in astA pri-vintA chiar cele douö peceti de mai sus.Acestea fiind indiferente, marca dela 1431 de-vine tocmal ceva intermediar intre fasa ceade tot veche cu capete-negre i intro fasacea nouA cu sfintii Constantin §i Elena.

Inainte de a se metamorfosa de tot insfintil Constantin 0 Elena, cele douö ca-pete dela 1431, sail mai corect dela 1403,all trecut printr'o lungire treptat i ra-mura s'a prefAcut intr'un arbore, dupA cumd. Sturdza o constatA fOrte bine pe urrnAtO-rea pecete dela Tepe§, fiul lui Vlad Dracul:

Nu sint Inca nici aid sfintil Constantin§i Elena, dar nu mai e departe pinA la

Capetele de pe sigiliile lui VladAlexandru d. Sturdza cal:16M trup,insa nu pe deplin, ci numal pe trei patrare,la sigiliile lul Vlad Tepe§, 0 se desvOltA laurmA In trupurile intregi ale sfintilor Con-

ei

eiqice

www.dacoromanica.ro

16

stantin si Elena pe sigiliile posteriOre"(Sturdza, Dare de sama p. 10).

Ce resulta de aci? Resulta ca Arapii,capetele cele negre, fie unul, fie mai mune,singura emblema eraldica potrivita a Basa-rabilor, transformat pas la pas insfintii Constantin si Elena, trecénd prin maimulte trepte decat zimbrul pentru ajungeboil si vulturul pentru a ajunge corb, dartrecéndu-le pe temeiul aceluiasi principiii,principiul ca poporul, cand o 'Ate face, in-

locuesce tot-d'a-una notiunile mai rare sailmai putin cunoscute prin notiuni mai fami-hare boul e mai familiar decat zimbrul,corbul e mai familiar decat vulturul, sfintiieel s6rbatoriti meret sint mai familiari de.cat Arapii.

Evolutiunea march' Basarabilor cata darasa, se fi operat cam in urmatorul mod :

un singur cap negru ca pe mo.netele regelui Ludovic, ceea ce era suficientpentru armes parlantes";

apol done capete negro unul linga altul,adeca ce-va ca in marca Musätescilor ;

apoi trel capete negro ca la Hulsiusla RubCié ;

apol capul al treilea transformat intr'oramura inflorita intro cele-lalte douö capete,tOte percend tipul negritén, ca pe sigilieledin 1403-1431 ;

apoi sub capete adaugOndu-se o partedin corp, iar ramura cea inflorita preia-cOndu-se in copacel, ca pe sigiliul tiff Tepes;

apoi corpul lungindu-se etc. etc. pina lafigurele sfintilor Constantin si Elena.

Nol mai banuim teoreticesce o fasa, pecare, 'Ate, o vor adeveri cercetarile ulte-ridre. Trebuia s fi fost un moment, in carecap e tele- n eg r e se prefacusera deja inCon-st an tin si Elena, dar totusi semai pastra Inca traditiunea acelor capete.In aces-0, equivOca situatiune n'ar fi de mi-rare dad, pe vre o pecete s'ar gasi douecapusdre puse alaturi cu cele douö figureintregl.

In ori-ce problema din archeologia figuratalipsa unei verigi dela mijloc impeded nunumai de a lega ambele capete ale lantului,dar chiar de a recundsce ca acele capete a-'partin until singur lant. Inteun asemeneacas fie-care cap6t se studiéza In deosebi cace-va strain unul altuia, gasindu-se pentrufie-cai e in parte inulLe analogii, earl totusi

perd ori-ce valdre din data ce, prin aflareaverigel celef dela mijloc, se reconstitue to-talitatea lantului. Douö figuri in felul sfin-tilor Constantin si Elena de pe sigiliile ro-manesci se v6d pe monete si la Bizantini,si la Serbi, si la Unguri, si cine mai sciepe unde ; in acelasi mod in Portugalia, inSicilia, in Polonia i pe aiuri se nemerescpe marci capete-negre ; ast fel dintr'o partesi din cea-laln se puteail face cu multaeruditiune nesce apropiari fdrte ingenidse, acarora lipsa de temeiü se indevereza insape data ce regasirea verigef celei dela inIjlocrestabilesce la Romani in specie strinsa fl-

liatiune intro capetele cele negre i intrecele doue figuri. Acesta filiatiune ar fi remas ascunsa fara descoperirea d-lui Sturdza,o descoperire in asteptarea carila sfintifConstantin si Elena erail o nestrabatutaenigma in marca Basarabilor.

Dui% cele de mai sus, nu mai avemtrebuinta de a vorbi despre monografia cea cumulte cliseuri a d-lui V. A. Urechia asu-pra sigilografiel romane.

VI. SA R A BIT AU POST CUNDsCUTI VECI-NILOR SUB PORECLA DE ARABI.

Arab este un element eraldic al numeluiBasarabei, dar cu atat mai virtos al formelcelei vechl Sarab a, de care se deosebesceprintr'o singura consona. Inainte dara de adeveni Basarabi, adeca inainte de a'si fi

aglutinat titlul de Ban", Sarabii cata safi avut deja pe pecetea i pe st6gul lor ca-pete negre sail un cap negru. Numeleemblema trebuiaa de o potriva sa le deain ochil tuturor vecinilor un aspect deA r a pi, si tocmal acésta o constatase cel

d. Bezsonov in poesia poporanaepica serba i bulgara, unde fOrte_adeseaRomanil sint numiti Arapi (Rybnikov,Hapopthisr 6huniau p. CCCXX X sq. : BceIITO B1 ApeBEII010 Ropy, B% Dllcay yze aapollern

HannaHou. BI 061111IpHOMI CMEICA

Ilepilo-Boaolliciam, FL moptiecurt BoarapcicornHOCIITTI Hnur ApancHaro, a calaff Ilepable Bo-ROXII Irma A p a 110 B i. B3raillieR1 'renew, Ha Cep-

60n etc.").Na voesc a reveni aci asupra color des-

voltate pe larg in Istoria critica" ; volusemnala insä ce a not.

Cazac i ce ru e I din Ucraina nu puteailsa alba a face eu Basarabri dela Olt; dar

/WHOA unpin,

s'ali

:

de'ntaib

si

www.dacoromanica.ro

17

incepend din secolul XVI ei at foSt meretin contact cu acea parte a Moldova, cariia dintimpul stapanirii muntenesci acolo in secolilXIV §i 'XV, de pe and Mircea cel MareVlad Dracul erat Domni pina la gurele Du-'Aril, II remasese numele de Basarabia",dupa cum o spune deja Miron Costin inpoema sa polona : Giurgiuf i Braila sinteterne suveniri ale acelor domni muntenesciBasarabi, earl stapanisera o parte a Bulga-ria' §i peste termul Marti unde s'a latitnumele Ba sarabi-el" (Arch. ist. I, 162).

Dd. Antonowicz i Dragomanov at pu-blicat in qece variante o balada poporanaruténa de pe la finea seOolului XVI, Intitu-lat Popovici i furtuna pe Marea-negra," (licTopiruecrcio mcsi Manopyccicaro Ra-pp, I, 176-008), unde este vorba anumedespre acea Basar a bi A. dela Nistru.

Primul variant se incepe a§a :

Acolo pe Marea-nOgra, pe o potra alba, §6cle un§ofm luminos §i suspina cu jele, privind ingrijitla Marea-nOgra. Nu va fi bine pe Marea-négracacl furtuna cea rea se ridica, impra§tiand in trelpartf luntrile cele volnicesci ale Cazacilor: o partedin ele spre Ora Bilarapet c a (u 1:1ilarapsikuzemllu) a doua parte in girla Dunaril, a trelaparte fn mijlocul Maril-negre..."

Variantul al optulea :Acolo pe Marea cea vinata, pe o petra alba, §6cle

liiminosal o1m cu ochil stralucitorl; el NI plecajos capul §i suspina cu jale, privind la santul cer,cacI intunerecul a acoperit jumatatea sOreluf, ju-matatea lunel, §i se incepe furtuna pe Marea ceavinata, se ridica valurl din fundul Maril §i fm-pra,§tia In trel part1 luntrile cazacescl : due o partedin ele in Dunarea coo, 1inititö, imping a douaparte spre tera Ar obese& (v Arabsiku zemllu),inn6cti a trela parte fn mijlocul

Variantul al §eseleaAcolo pe Marea-n6gra, pe o para. alba, §6de

luminosul §oimulet, trist §i jelitor, privind departela luciul Math-negro, Me nu va fi bine pe Marea-n6gra : se ridica, din fundul valurl du§mänescI §1fmpra,§tia, in trel partf luntrile cazacesci, asvar-lind o parte din ele fn girla Dunaril, impingendpe a doua parte spre Ora Or ab 6 s c a (u zemlluOrabsiku), ar pe a trela parte, nesciind oe sal malJack o innOca. In mijlocul Marif...

Variantul al §eptelea se incepe ca cel aloptulea, cu deosebirea numal ca in loc detera Arabesca" este tem Orabesca" (uzemliu OrabsIkuiu) ca variantul al 0-selea.

39615.

Variantul al treilea :

Pe Marea-nOgra, pe o patra alba, suspina cujele luminosul vim; 0 trist §i privesce Ingrijit laMarea-nogra, cad nu va fi bine pe Marea-nagra, ;s'au intunecat pe cer tOte stelale aü acoperitnoril jumat4tea lunel, §i din jos sufla vintul cufuria imprastiand fn trel parti luntrile cazacesci :a dus o parte spre tOra Agares c A (v zemllugarsku), a doua parte a inghitit'o girla Dunaril, atrela parte unde sa fie ? se'nneca in Marea-n6gra,..."

In fine, in variantul al patrulea tera Aga-resca" este amplificata in tOra Agaranesca"(v Agaranisku zemliu).

Precum vedeti, naufragiul se intampla peMarea-negra, apr6pe de gurele Dunarii, fatacu termii Basarabiei.

Din Basarabia", prin o schimbare fone-tica nesimtita, balada de mai sus, dupa, pri-mul set variant, a facut Bilarapia", ceia-ceinsemneza Alba-arabia" ; din acesta. Bila-rapia", omitendu-se iniia1ul bil, consideratca un simplu epitet de alb, a remas in va-riantul VIII numai Arabia", de unde apoiin variantele VI §i VII a e0t o forma maicorupta Orabia", in sfir§it numele Arabi-lor" amintind imaginatiunii poporane, prinasociatiunea de idel, pe al Agarilor" sat))Agarenilor", ambele aceste numi aplicandu-se d'o potriva la pagani §i mai ales la ma-hornetani, iata ca in loc de Arabia" satOrabia" ne intimpina in variantelo III §i

IV Agaria" §i A garania".Este o procedura identica cu aceia prin

care, intr'o epoca mai veche, Serbil §iBulgaril ar abiz at pe Basarabii delaOlt; o procedura insa, pe care balada ru-terra, gratia numerOselor sale variante, nepermite, ca sa clic ma, a o pipai de asta-data cu degetul, urmarind pas la pas tOtefasele succesivei sale transformatiuni. Dacäo scurta cunoscinta cu Bas arabi a cea de-la gurele Dunarii all permis Rutenilor a opreface in Arabia §i apoi chiar in A g ar i A,cu cat mai virtos Serbil §i Bulgarii, pusiin contact cu Basarabii i mai intalu cuS a r ab i I dela Olt in curs de mai multi se-coli, trebuiat neaporat sa urclesca asupra a-cestor Arabi din Dacia o vastatesOtura decomplicatiunil D. Bezsonov ne-a indicat abiacate-va puncturi ; restul urineza stu-dieze altll.

Cea ce s'a intamplat Rutenilor, ceea ce3

si

Ma.

si'nsal

Alexe

A.

www.dacoromanica.ro

18

s'a intamplat Serbilor si Bulgarilor, nu puteasa, nu se intample si mai de'nainte tuturor ne-murilor invecinate cu Basarabii, adeca t6tetrebulat de asemenea arabiseze maimult sat mal putin ; si intru cat inceputulS ar abilor se infunda in epoca .dacica, depe atunci deja ar putO sa ne fi remas inistoria vre-o urma de acest fenomen.

S a r abii lui Dione Crisostom, ca si Ba-darabif posteriori, I1 aveati cuibul lor inmuntif Hategului i ai O1tonie, caci aci, ingiurul Drobetel si al Sarmizegetusei, fusesecentrul StatuluT lui Decebal, bar prin urmaresi al castei celei nobilitare. Hategul si Ol-tenia sint tocmal regiunea pe care, sub ra-portul idrografic, o represinta riul Jiiu,isvorind din Hateg si strabatOnd apoi pelinga Vulcan pentru a serpui in lung prinintrOga Oltenia. El bine, in geografia 1111

Ptolemeti Jilul n'are alt nume decat :iiedtkov noz-attOg, literal de Arabibus flu-vius", adeca, : riul care se pogóra din -OraA r abil or", pe cand Dunarea este zlavoli-flog 7rovapdg, Oltul 'Alohag moi-atidg,Temesul Tifitaxog norcquig etc.

Iata sectiunea corespondinte din atlantelelui Ptolemet, luata dupa pretiosul manu-script din secolul, XII, cel mai vechiu dincele cunoscute pina acum, descoperit de Se-vastianoff la Vatopedi in Atos (GOogr. dePtolémOe, 1867, p. LXXVIII) :

45

asupra manuscriptului : 1°. De ate ori pre-positiunea xarc' nu se unesce prin elipsacu vorba ce'l urmOza, manuscriptul if daregulat accentul, pe cand in casul 1e fa-0,accentul lipsesce pe charta ca si'n text (p.XXXIII), ceea cc dovedesce ca nu pOte fi

xcadc `Pafi-", ci este nxcee 'AeaP. 2°, Atatin text precum si pe charta se vede -#covPara obicinuit-a abreviatiune suprascrisa pen-tru finalul -og, astfel a este arbitrar de aciti -fleovog. 3°. In text acest -,8(ov nu eaccentat de loc, bar pe charta accentuleste dubios, caci copistul trage de'ntaiu oliniuta din virful lui fi spre a forma un dag-pe a din ea si dupa aceea se resgandescesi se intOrce spre w accentandu'l cu un lung

o nedumerire care probeza ca, in ori-ginal lipsia accentul. Lectura dara cea maicorecta este : ;sae 'Aedficov nozatuig, undenob completam pe MOT prin nominativulnowattOg, dupa, cum tot la nominativ sint-puse §i cele-lalte riuri.

Ptolemeil scriea pe la 170, peste veo 50 deani dupa Dione Crisostom. Dione Crisostom fu-sese el-insusi in Dacia, unde cunoscuse castacea nobilitara a Sar.a bilo r. Ptolemet, trt-md departe in Alexandria, putea sa, culOganurnai nesce informatiuni indirecte, extra-dacice, dar tocmai de aceea nob II datorimcunoscinta celei mai vechl transformatiunia Sarabilor in Arabi. Gura Jilului fiind

Fiind-ca editorif ml Ptolemet tiparesc tot-d'a-una : xarcc `Pafiavog nozattoii, cata safacem urmatOrele observatiuni paleografice

45

pe cbarta lui Ptolemeti fata'n fata cu Misifdin orasul Ratiaria : `Pati-taqia Mvacav, este

obabil c fantana luf Ptolemeil 10 luase

xaz-)

sedf

fiegam,

www.dacoromanica.ro

19

pe ''diecefiEs din Oltenia dela Misi, earl, ocu-pand regiunea Slavilor meridionall de astaqi,vor fi numit astfel pe Sarabi cu maimulti secoli Inainte de Seri:A si de Bulgari.In ori-ce cas numai prin S a r i did DioneCrisostom se pOte intelege_ xcee AQdflcovnarapjg" din Ptolemet, si acésta este punc-tul cel esential, dela care putem trece d'a-dreptul ht una din cestiunile cele mai inte-resante in istoria Basarabilor.

VII. IMPERATIT FILM *I LICINTa Atr POSTDACI DIN CaSTA. S .9.R A B IL OR.

Despre imp6ratul roman Filip dintre 244249, acela sub care Roma IV serbase jubi-leul de 1000 de ani si care a fdst cel intMuimpèrat crestin, fäntftnele istorice sint forteputine. Toti se unesc da porecla de A-rabs", Arab ul; dar de ce Arab" ? ce felde Arab" §i de uncle?

Bizantinul Zonara ne spune c Filip eradin regiunea Bostrei In Palestina, unde asi fundat orapl Filipopole : Amity) eb,.Biarewv, Onov Iran, flocablaaag 7r-ovv-

Mocraro, (fiaurno.intoLvpdaag akirv". Cedren insa (lice c aceaBostrA, de unde era Filip, se afla nu InAsia, ci in Europa, adeca Filipopole dinTracia : esiveivo Th drcO vijg Ez3eci-

inç, Vva-ce xat maw clixoddp,litrEv, dvo,uciaagcekip OtAornoinoLv." Cedren trtia in setcolul XI, Zonara si mai tarqia cu un secol.Despre fundarea Filipopolei de catra imp&ratul Flip mai vorbesc Cassiodor din se-colul V si Iornande din secolul VI, amindoiinsa o pun in Europa : Philippus urbemnominis sui in Thracia construxit" ; ba Ior-nande (Summa temporum, 283) mai adaogesi numele cel curat tracic al acestuf oras :Pulpudeva". Toti insa de o potriva uitä caorasul cel pretins fundat atuncea, fie Fili-popole din Tracia, fie Bostra din Asia, exi-stasera, cu mult mai de'nainte.-

Fantana cea ma importantA, Intru cat gscrisa numai cu un secol dupa mórtea luiFilip, este Aurelius Victor. In capitolul 28din cartea sa De Caesaribus" el (lice : M.Julius Philippus Arabs Trachonites,sumpto in consortium Philippo filio, rebusad Orientem compositis, conditoque apudArabiam Philippopoli oppido, Romam ye-mt." Deci orasul cel fundat era in Asia,dar nu Bos.tra, ci o altrt lotalitate; pe care

se pare ca. a si descoperit'o d. Wadding-ton in ruinele satului §ehebe din Hauran(Sur l'emplacement de Philippopolis d'A-rabie, in Revue numismatique, X, 56 sqq.).Desi satul §ehebe nu se afla tocmai In re-giunea numita la cef vechi Trachonitis",Tencovirtg, 'Tecepovizat ''.dece198g" la Pto-

lemelk totusi archeologul frances crede pedeplin confirmata prin acésta descoperireoriginea lui Filip anume din acea provinci5,adeca credo a asa trebui sa fie inteles tex-tul lui Aurelius Victor : Arabs Trachonites".

Mai intait, Trachonites" sat trachonf-tes" majusculul T apartine editorilor mo-derni, iar nu paleografiei póte sa nu In-semneze alt-ceva decat hot" sat feciorde hot", n6m de haiduc" ; i acésta In douöfel uri :

1° Locuitorii Trachonitei erat vestitt de-parte prin hotiile lor, dupa cum ni-o spuneStrabone (XVI, c. II § 20), si prin urmarenumele lor putea sa, fi devenit un simpluepitet peutru ori-ce bandit ;

20 Din grecul weaxu5v se formase in lati-nitatea vulgara tr acho n es cu sensul deascunanu CY sub pamint i chiar cu acela de ba-lauri. Vilhelm de Tyr, vorbind aespre regiuneaTrachonitei, Videtur nobis a traconibusdicta ; tracones enim dicuntur occulti etsubterranei meatus, quibus ea regio abun-dat..." Intr'un glosar din evul medit : Tracoidem est quod via subterranea, vel ubi ha-bitant dracones fantastici..." (ap. Du Cange,ed. Carpent. VI, 625).

Bed, prin Trachonites" Aurelius Victornu trebuia neap6rat sa alba in vedere tëraTrachonita, ci putea s IntelOga originea ceahotOsca a WY Flip ; sa t. mai bine, prpfitandde porecla Arabs" el putea acate unepitet In legatura cu hotil din Arabia pro-prit qisA. Noi qicem de o cam data putea",MI a afirma ca asa a si fost. Pentru afir-rnatiune se cere o proba. ; i o asemeneaproba cine ore 'Ate s ne-o dea mai cu te-meit dent ins*. Aurelius Victor?

Noi am vNut mai sus ca pasagiul dinIornande n'a fost Inteles numal i numaifiind-ca nu se pusese in alaturare cu un altpasagit corespunVtor tot din Iornande. Pa-sagiul din Aurelius Victor, de asemenea, nupOte fi inteles cleat alaturAndu-se cu unalt pasagit corespungötor tot din AureliusVictor, si anume capitolul 28 din cartea sa

a'i

xat

Bool-ec'eg

pov hemp' Ova.

qice:

sal

www.dacoromanica.ro

20

De vita et moribus", unde despre originen,impöratului Filip se (lice ; Is Philippus hu-millimo ortus loco fuit, patre nobilissimolatronum ductore..."

Iata dara in loc de : Trachonites" -- latronum ductoris filius", unui capital,de hog."

In acest pasagit ne mai intimpina un no-bilissimus" fOrte caracteristic. Cum puteaore sa fie nobilissimus" un bandit ?fiiul unui nobilissimus" -cum ore s fi fosthumillimo ortus loco" ? Este invederat crtpasagiul intreg trebui s fie tradus : AcestFilip a fost nascut in obscuritate, fiind-dtanl set, degi de un nem illustru, totusise f'acuse dpitan de hoti". i atunci no-bilissimus" din pasagiul al doilea ne vao cheia pentru Arabs" din pasagiul intait.dad, in adever Arabs", dupa cum ne vomincredinta In data, nu este alt-ceva dent,numele Saraba" al castei celei aristocraticedin Dacia, virorum nobilissimorurn" dinDione Crisostom.

Pina aci noi am stabilit numaT posibili-tatea ca Filip sa nu fi fost de loc Arab"In sensul geografic al cuvintului ; dar o puttposibilitatate. De aci inainte urmeza argu-mentatiunea, cumca el a lost in realitateD a c.

Rolul acestui irnperat in privinta Daciein'a fost Inca destul de studiat. Usur-pand tronul imperial dupa macelul WI' Gor-dian III in resboiul contra Persiei, Filipnu'§i mai bate capul cu Asia, cedeza Per-§ilor Mesopotamia, le-ar fi cedat la nevoe§i Arabia, se 'nterce in Europa, serbe7a InRoma jubileul cel mare i apoi... apol s'arpare ea nu se mai gandesce decat numal laDacia. Dupa ce perduse cu nepesare o mareprovincia asiatica, el tine ca Dacia sa nufie nici macar turburata de barbari. La cea de'ntait ocasiune Filip lasa in Roma pe flu!set numit de asemenea Filip, inaintéza cuo armata in Dacia, se lupta cu o invasiunegermanica, mai ales cu CarpiT, invinge §ilini§tesce provincia. Acesta nl-o spune Zosima(I, 20), dar §i mai cu autoritate monetele cu le-genda Victoria Carpica" §i cu titlnrile Carpi-cus Maximus" §i Germanicus Maximus", ur-mate la 248 de un triumf. Nu e Inca tot. La247 Filip infiintéza in Dacia o monetaria pro-priN ceea este o mare gratia imperiala §idovedesce tot-o data o stare comerciala in-

florita a provinciei. Pe aceste monete da-cice" figureza Dacia ca o femeia intro o aquila

un Ieü, cu numerele Legiunilor IT §i XIII,tinend intr'o mama, sabia dacia cea inco-voiata intocmai cape bas-reliefurile Column eiTraiane, Tar in cea-lalta un stég. Sabia ceatimid, nu se vede decat numal pe acestemonete ale lui Filip. Pe unele exemplareDacia 'Arta tiara sat bonetul cel frigian,simbol do libertate. Pe altele, nob citim :

Dacia Felix". Locuitorii Daciei i§1 creaserachiar o era propria dela impörätirea luiFilip, numerand anul 247 ca cel intaiu, i

acosta era a durat acolo cat-va timp §i suburmasii lui Filip : Decit, Valerian, Emilian§i Galien (Katancsich, Istri geographia, II,347). Era un fel de renascere a Daciei, ope-rata, sub Filip in scurtul interval de vr'otrei ani.

Ce indemn sa fi avut un Ar ab din Asiade a face tete acestea pentru Dacia ? In-trebarea e cu atat mai legitima, cu cat pen-tru restul Imperiului Roman Filip facutnemic, sat nu va fi faCut decat acel orqdin Hauran despre care vorbesce d. Wad-dington, degi .insu§i d. Waddington ne facea banui c orasul in cestiune, negre§it subun alt mime, existase acolo deja sub imp&ratul Marc-Aurelit (161-180) : sur les dixinscriptions que j'ai copiees a Chehebe, ii yen a une d'une epoque incertaine, une 0 uregne de Marc Au rele..." (loco cit.p.62).Inca o data, de uncle o asemenea dragoste ex-clusiva a WI Filip pentru Dacia ? Fiind-ca acelArab nu era din Asia, ci era un Sarab a,un nobilissimus" din Dacia, din provincialul Traian; §i despre acesta, ca ultimul ar-gument decisiv, vom da acum un text, carea scapat cu totul din vedere d-lui Waddington

celor-lalti istorici al imperatulul Filip.Dintre imperatii pe earl f-a luat Roma din

Dacia, cel mai celebru a fost Licinit, cum-natul lui Constantin cel Mare §i inverpna-tul du§man al cre§tinilor. Fantanele sintunanime asupra originiT sale : Licinius im-perator est factus, D acia or iun dus" (Eu-trop.); dnO ziaxiag OettcjAvvog" (So-crates Scholasticus). i se mai adaoge caera un barbar, un om crescut i nascut de-parte de oraqe : agraribus plane ac rusti-cantibus, quia ab eo genere ortus altusqueerat, satis utilis" (Aur. Victor). Despre Li-ch it &Ira este necontroversabil ca a fost

filul

03

gi

n'a

gi

S'apol

www.dacoromanica.ro

21

n ati one Dacus", ca sa vorbim in stilul in-scriptiunilor. ET bine, acest D a c Licinitqicea ca se trage din némul lui Filip A r a -b u 1; lar prin urmare una din dou6 : satLicinit a fost Arab din Asia, ceea ce'T pesteputinta, sat Filip a fost Sarab a din Daciadupa cum am v64ut arat i faptelesale.

Julius Capitolinus traia sub Constantincel Mare, caruia I-a qi inchinat scrierile sale.In viéta lui Gordian III (c. XXXIV) la sfir-0t, tome in pasagiul unde se adreskacatra Constantin eel Mare, Capitolinus vor-besce despre o inscriptiune in care se men-Vona ca Gordian fusese invins de Filipi,adeca, de imp6ratif Filip Arabul i fflul setFilip II ; apoi adaoge ct se Vice cum-ca Li-

cand ajunse impërat, a distrus aceainscriptiune, fiind-ca, el, Liciniti, pretindeaa se trage din nómul celor dol Filipi" :Quem titulum evertisse Li ci n iu s dicitur

eo tempore quo est nactus imperium, quumse vellet videri a P hili p pis or i gine mtrahere".

Acest text este nec-plus-ultra categoric.TOta lumea sciea ca Licinit era Dac, baInca barbar din Dacia ; dar tog trebuiat sascie nu mai putin a el 41 urea originean6mului la Filip Arabul, pe care insu0 Ju-lius Capitolinus II numesce Philippus A-r a b s"; i trebuia s'o scie mai ales Con-stantin cel Mare, cand 11 deduse pe soru-sain casátoria. Inrudirea insa, intre Licinit qiintre Filip nu putea s fi fost in fapt de-cat klentitatea de casta : amindoi S arab I.Elementul cel mai resistinte contra domi-natiunii romane in Dacia, S ar a bii , fl6reaDacilor de alta data, par a se fi tinut tot-d'a-una retra0, departe de cultura cea cu-rat latina a ora§elor : de aci tatal luT Filipne este descris ca un hot de codru, Tar Li-cinit ca un teranoiu. Ném barbar pentruurbanitatea romana, Sarabil se distin-geati totusi prin trasura caracteristica dea fi toti fOrte mandri : superbus", (liceCapitolinus despre Filip. Asupra acestei tr-

sun caracteristice noi vom reveni mai jos.Originea dacica a impöratulul Filip qi

sensul poreclei sale Arabs" fiind lamurite,nu ne va fi grail acuma de a explica gre-Ola acelora cari Ii aduceat din Rostra", ogre§éla fOrte instructiva prin aceea ca pina0 ea, bine intelésa, servesce a confirma a-

devërul. Ca Dac, Filip era un Traianensis",era din Provincia Traiana", i o alusiunela acésta can sa fi fost in vre-o Mntanacunoscut mnc Bizantinilor inainte de Ce-dren §i de Zonara. Din data insa ce porecla)7Arabs" era luata In sensul geografic, Bi-

zantinil trebuiat vrénd-nevrènd sa cauteanume In Arabia vre-un orai cu numele lulTraian, si n'at putut sa ga,s6sca acolo decatnumal unul singur, cad numat unul singurexista : Nova Traiana Bostra", care pemonetele sale pOrta legenda : NEA TPAIAIVHBOTFA (Mionnet, Descr. d. mOdailles, V,579 sq. ; Eckhel, III, 600 sq.). Fara acest

TPAIANHce nimenui n'ar fi venit In cap saaduca pe Filip din Bostra, ci l'ar fi lasatsimplu cu porecla sa de Arabs". OrT-ce po-recla insa sa fi avut, stäruinta luT Filip dea radica Dacia 0 pretiosul text al lui Ca-pitolinus demonstreza ca el era Dac.

Confusiunea intro done regiuni trai a-ne nse ca Dacia" qi Bostra" ne amintescece-va absolut de aceia0 natura la AmmianMarcellin. Dacia era provincia luf Traian" ;Spania era patria lui Traian" ; de aci unul§i acelaI Traianensis", Paulus notarius,personagit important sub imp6ratul Constan-tit, este numit la Ammian Marcellin in carteaXIV : ortus in Hispania", Tar in cartea XV :natus in Dacia". Un alt qui-pro-quo camde acela0 fel ne intimpina in privinta imp6-ratului Carus, despre care nu se sciea dacaa fost de origine din Pannonia sat din A-frica, fiind-ca se confundasera termenii Pan-nonius" i Poenus" (Vopisc., Car. IV).

D. Waddington sustine ca tatal impëra-tului Filip, ),nobilissimus Jatronum ductor"al lui Aurelius Victor, o expresiuse care,fie Ills In parentesl, ne amintesce cuvintele luTVopiscus despre impëratul Proculus : dominobilis, sed majoribus latrocinantibus" (IVTyr., XII), d. Waddington sustine ca aceltata se numia Marinus" qi ca a fost apoteosatin Filipopole cel din Hauran. lucrul e cuputinta, cu atat mai mult ca tocmai acolonu se sciea ca el fusese bandit. Noi lasamdara In piciOre tot ce spune d. Waddingtondespre monete i inscriptiuni cu 0E2 MA-PIN9, dei argumentatiunea 'I e departede a fi suggestiva. Marin sat ne-Marin, tatallul Filip a fost un Saraba din Dacia, dupacum un Sarab a din Dacia a fost i tatalcel necunoscut al lul Licinit, ambii din re-

cMl

cinia,

www.dacoromanica.ro

22

giunea cea caracterisata, de catra Ptolemetprin nrie '4, I d 151 coy norequig."

VIII. ALTI SARABI IMPtRATI ROMANI.

Dominatiunea romana in urma cuceririiDacief nu exterminase acolo nici poporul dejos, pe eel perosi", capillatos", nici castacea aristocratica a caciulatilor", Sa rab a s",ba nic chiar in sinul acestei caste dinastiacea regésca a lui Decebal. Filip, un Sar a baordinar, adeth ne-dinastic, apnea sceptrul im-perial la 244. Peste 17 ani, la 261, pe fostultron al cuceritorului Daciei se urca un altDac, dar nu Sara 135, ordinar, ci tocmaldin dinastia lui Decebal, anume Regillian :gentis Daciae, Decibali ipsius, ut fertur,affinis" (Treb. Pollio, XXX Tyr. IX). Acestainvederóza pe deplin puternica persistintaa Sarabilor in Dacia un secol si juma-tate dupa mOrtea lui Traian. Ce-va maimult; peste vr'o gece ani dupa Regillianimperatul Aurelian retrage din Dacia admi-nistratiunea roman i legiunile, läsand pe

locuitori in vola furtunelor ; dar ele,mentul cel nedomolit al Sar abil or romanenestramutat acolo i, dupa ce Roma perdecu totul Dacia, dot' dinteinsii mai isbutesca deveni impërati Romani : la 307 Licinit,despre care s'a vorbit deja, iar la 305 Galeria.

Se repeta merea ca. imperatul Galeria afost nascut in Dacia cea notia sail a luiAurelian nu departe de Sardica, adeca aprOpede Sofia in Bulgaria actuala, fiind-ca, Eutro-Pius (IX, 22) (lice Maximianus Galerius inDacia haud longe a Sardica natus". In pri-vinta lui Galeria, o Minna mult mai si-gura decat Eutropius este Lactantius, con-timporan cu acest principe, nu posterior cacela-lalt, i carele ne spune fOrte lamurit thGaleria era din Dacia cea veche sail a lufTraian, de unde muma-sa fugise cu dinsultrecend Dunarea de'naintea unei invasiunia Carpilor, i prin urmare putea sa fie cre-scut in Sardica sati pe aprOpe, dar nu fusesenascut acolo. Lactantius mal adaogt ca Ga-leriti nu era Latin, ci barbar din Dacia ceaveche, i anume indigen, adeca Dac, devreme ce fug% de'naintea navalitorilor straini.Iatá chiar textul : Inerat huic bestiae na-turalis barbaries et feritas a Romano san-guine aliena. Non mirum, cum mater ejusTr an sd anubi a n a infestantibus Carpis inDaciam novam transiecto amne confugerat"

(De mort persecutor, IX). De ad se explicaamicia sa cu Licinit : veteris contuberniiamicum et a prima militia familiarem", pecare dinsul l'a ajutat a se urca pe tron,ast-fel ca in acelali timp, Roma avea dolDad imperati.

Despre Liciniü noi scim ca a fost Sarab a,de Ora-ce pretindea a fi din némul lul FilipArabul. Fost'a 6re tot Sarab 0 Galeria ?

A-priori se pOte röspunde c. da, cad estede cretlut ca In secolul TV, fatä cu agerasistema romana de desnationalisare in cursde dol secoll trecuti, din intregul popor da-cic de alta data numai dóra elementul celne'nduplecat al S arab il o r, cu traditiunilesale de veche marire, a putut sa pastrezeacea atitudine autoctona pe care Romanii onurniat barbaries". Poporul de jos, ple-tosii", capillati", afara de eel adapostitiin creerii muntilor sub indatinata capeteniaa S a ra bilo r, cata sä fi devenit de de-multo singura apa cu colonii romani. Daca daraGaleria ar fi fost dintre acestia, Lactantiusnu putea numesca barbar a Romanosanguine alienus".

A-posteriori, Galeria era fOrte mandru deoriginea sa. Pe cand altii 11 porecliat cio-ban", armentarius", dupa cum cliceat lufFilip haiduc" si lul Liciniti badaran", in-susi Galeria pretindea a fi dintr'un nemVesc : diis oriundus" dup. Laclantius, satiun nem de balaur : matre compressa dra-cone" dupa Aurelius Victor.

Consideratiunile de mai sus ar fi ele sin-gure destul de ponder6se pentru a ne in-demna sa credem ca, Galeria, ca i priete-nul set Licinit, a fost din casta Sarabilo r;dar ce-va si mai hotaritor este insusi nu-mele Galerius". Daca nu s'ar sci cu certi-tudine ca acest imperat a fost Dac, nameleset Galerius" n'ar aye Did o importantadeosebita; cand se scie insa ca el era nunu mai Dac, dar Inca se pretindea a fi de oorigine ilustra, a tuna ne isbesee impregiu-rarea ea Galerius" insemneza toemai pi-leatus", derivand din galerus" sinonim cal

pileus" : galerus est genus piki" (lice Ser-vius intr'o scolia la Virgin, si prin urmarenu este alt ce-va detht o traducere latinaliteral a dacicului S arab a.

IX. CONCLUSIUNEA

Am urmarit pe Sar abi incepend din

cef-lalt!

:

sal

www.dacoromanica.ro

23

epoca lui Cesar,. cand casta lor fusese or-ganisatä de caträ regele dacic Berebista,pint la epoca Jul Constantin cel Mare, candSar a b if Galerit i Licinill reupesc a seintlta pe tronul 'imperial al Romei, t6te a-cestea in curs de vrio patru

Am urmarit pe Basarabi incepénd delalupta lor cu Mongolii la 1240 i pintin curs de pése secoll pi mai bine, consta-tand a ei at fost tot o cast a. nobilitart ca

Sarabii sub Daci, a purtat la veciniacelapl epitet de Arabi" ca i S ar a bii petimpul lui Ptolemet pi al imp'eratului Filip,cit n'at incetat nici o datt de a ave centrullor, ca i S arab ii, in aceiapi regiune aJilului, in Oltenia pi. 'n Hateg.

CuriOscem dart o mie de anf din istoriaBasarabilor, fie sub nurnele lor eel primitivde Sarab f, fie dupt alipirea cttrt acestnume a titlului de B a n.

Ne mai rèmane necunoscut intervalul deopt vécuri dintre secolif IT pi XIII, dar pint

acest interval se luminéza acum pe ne-asteptate. Cand un lank solidar de probeperemptorii demonstrdz ct un fluvit intreanii A.-0 avusese acelapf curs sub acelalinume Intre aceleapi maluri pe acerapralbitca §i intre anii RL, mai trebui Ore de-monstrat et pe aceiapi albit intre aceleapimaluri sub acelapi nume el avusese acelapicurs in intervalul cel mijlocit dintre anifDG? 0 demonstrezt instpi logica faptelor,mai proba cleat orf-ce probt. Asa dart :

1°. De vreme ce Inainte de secolul V pipp urmt dupt secolul XII, intaiu Sarabii

apof Basarabil, n'at pArtsit nici o dattOltenia pi Hategul, deci : tot acolo at fostei i Intre secolii V §i XIII ;

2°. De vreme ce Sarabif inainte de se-colul IT i Basarabri dupt secolul XII con-

stituiail ne'ntrerupt o cast& nobilitart, deei :

tot o casta nobilitart at fost el i intre se-COM IT §i XIIIr

30 De vreme ce Sarabil inaintee se-colul V all fost dat Dacilor pe ceI mai marl'reg cu Decebal in frunte i detert apoI 116,mei cinci imp6rati : pe doi Filipi, pe Regilian,pe Galeria pi pe Licinit, tog de o energitmarturisitg -chiar de catra dupmanii lor,de vreme ce dupt secolul IT Basarabii atdat Romanilor un lung pir de eroT ca Ale-xandru, ca Mircea, ca Vlad Dracul, ca Te-pe§ etc.; deci : acela§i rol conducëtor In capulnOraulul românesc contra furtunelor din a-fart avuseser6, el i intre secolif V §i XIII.

In acest mod, pentru intervalul dintre se-colii IT pi XIII ne lipsesc texturf, ne lipsescdocuinente, ne lipsesc numi propril, ne lip-sesc amtrunte, dar perspectiva istorict nune mai lipsesce de astá data : in Oltenia piin Hateg, luptandu-se contra ntvtlitorilorrevorsandu-se din cand in and asupra re-giunilor de prin pregiur, traia pe atunci po-porul romanesc avOnd Domni din casta S arabilo r, ascuns in munti ca o comOrt de-pust de Traian i ptzitt de urmapil lui De-cebal.

Ian, eine, hitt de cand, iatt de unde sintBasarabii.

* *

De acum inainte in mai rëmane de trasnumai o lature pentru a isprtvi triunghiulistoriel Romanilor in vécul de mijloc.

Prima lature a lost : Genealogia popdrelorbalcanice.

A doua lature este : Basarabil.A treia lature va fi : Bdrladul.

astacli,

si

gi

secoll.

pi

pi

pi

pi

-

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL:

I. BasarablI n'au fost o famiflá, ci o costa.If. Basarabei este o compositiune din titluI Ban si din numele de

familia Srabt.HI. Sarabil este numele castel nobilitare la Dad.IV. 0 urnld a daciculul sar a b a in graiul rorndnesc de astazI.V. vCapul negru, e§te ernblema eraltlica. a Basarabilor.VI. S ar a b il ad fost cunoscutI vecinilor sub porecla de rabi.V11. Impöratil Filip i Licarid ad fost Dael din casta S ar abil or.VIII. Alt1 Sar a bi impërati rornani.IX. Conclusiunea.

.A

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro