BALTAGUL de MIHAIL SADOVEANUROMAN CORINTIC, SIMBOLIC, DAR I ROMAN OBIECTIV , TRADIIONALGeneza:

- este publicat n 1930- roman interbelic- este inspirat din balada Mioria creia i d o replic i din viaa pstorilor i a obiceiurilor strbune.

Ali cercettori, precum Alexandru Paleologu n Treptele lumii sau calea ctre sine a lui Mihail Sadoveanu, consider c acest roman este inspirat din mitul lui Isis-Osiris din mitologia egiptean considerat mitul total- roman mitic, corintic. roman iniiatic tratnd n subtextul su riguros i coerent o tem simbolic legat de marile mituri ale umanitii mitul lui Isis (Vitoria) n cutarea lui Osiris (Nechifor).Gen i specie :

Roman obiectiv pentru c naraiunea se desfoar la persoana a III-a, iar naratorul este obiectiv. Roman corintic, simbolic pentru c pleac de la un text folcloric, cruia i d o replica, pentru c are numeroase aluzii simbolice i pentru c se structureaz pe un tipar iniiatic. Reprezentarea realist se mpletete cu semnificarea ei. Roman poliist pentru c are n centru tema cutrii vinovailor i pedepsirea acestora. Roman de dragoste pentru c motorul aciunilor personajului principal este dragostea pe care i-o poart soului ei. Roman al formrii _ Bildungsroman pentru c urmrete iniierea lui Gheorghi, formarea lui pentru via.Dei este un roman de factur tradiional prin plasarea aciunii n mediul rural romnesc i prin naraiunea obiectiv, Baltagul se deschide spre mitic i simbolic prin conjugarea influenei folclorului romnesc (stratul etnologic) cu prelucrarea epic a mitului cosmogonic i iniiatic Isis-Osiris (stratul antropologic). Ambele influene mitico-simbolice sunt susinute de un epic alert i captivant , iar aceast conjugare de factori confer romanului Baltagul un caracter deosebit de complex care l deschide spre modernitate. Tema: Romaul are dou teme dragostea i reinstaurarea justiiei.

Viziunea despre lume:Dragostea este o condiie a existenei individului, este o experien unic n viaa lui, ea presupune fidelitate i responsabilitate.Restaurarea justiiei este responsabilitatea celor care i-au supravieuit celui disprut. Razbunare nseamn etimologic rs-bun adic reinstaurarea binelui.

Motive literare : Baltagul care este instrumentul magic cu care se reinstaureaz binele Drumul care reprezint drumul cu valoare iniiatic

Mitul Isis _Osiris Motivul rnduieliiConstrucia descursului narativ.

Romanul este compus din 16 capitole, fr titluri i se deschide cu o parabol antropogonic a crei informaie este demonstrat de roman. Romanul are o compoziie scalar deoarece gradaia pe care este construit este ntrerupt de descrieri de obiceiuri, de vestimentaie, de portrete fizice, de tablouri de natur. Se observ antiteza sat ora, specific smntorismului, spaiul rural este considerat pstrtor al valorilor tradiionale, pe cnd oraul le distruge.

Perspectiva narativ este obiectiv, naratorul este demiurg, omniscient i omniprezent, nareaz la persoana a III-a . Focalizarea este extern deoarece naratorul d impresia c face parte din lumea evocat a personajelor. Aa cum Nechifor nsui apare n memoria afectiv a Vitoriei, naratorul este un povestitor cu darul zicerii i de aceea impresia general a cititorului este c att personajele ct i naratorul folosesc aceeai limb. Impresia de verosimil, realist, obiectiv se produce prin efectul de reprezentare al naraiei n registru popular, regional, arhaic. Romanul este alctuit pe dou planuri:

Un plan al aciunii propriu-zise care urmrete drumul Vitoriei

Un plan al semmnnificrii simbolice realizat prin aluziile mitologice i referirile la modul folcloric de concepere a existenei. Construcia subiectului Aciunea se petrece la nceputul sec. al XX-lea n zona Dornei (Suha i Sabasa). Astfel, actiunea operei se deruleaza din toamna cand Nechifor Lipan plecase la Dorna dupa oi, pana in primavara, cand Vitoria ii descopera osemintele. Spatiul actiunii este, de asemenea vast si cuprinde tinuturile de munte de la Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, pana la cele de campie la Cristesti la baltile Jijiei. Actiunea e mai complicata decat a nuvelei. Ea se intinde pe parcursul a XVI capitole urmarind momentele subiectului. Rezumatul (vezi clasa a opta)Conflictul de natur poliieneasc ntre justiiar i asasin genereaz un conflict psihologic n sufletul Vitoriei Lipan.

Actiunea desi pare simpla, se desfasoara pe mai multe planuri narative unul retrospectiv, trecut, in care Vitoria rememoreaza intamplarii ale vietii de familie, iar altul prezent, care surprinde intalnirile eroinei cu preotul, drumul la Bistrita si la Piatra-Neamt, pregatirile pentru drumul cel lung in cautarea barbatului etc. Asadar intalnim un timp concret secolul XX si unul etern, pastrat prin traditie toate urmau ca pe vremea lui Burebista

Personajele Exist dou personaje centrale Vitoria i Nechifor. Acesta din urm , dei absent din aciunea propriu-zis are un rol esenial n meninerea tensiunii afective care motiveaz profund ntreaga aciune svrit de Vitoria. Gheorghi este personajul novice care se iniiaz i care dobndete experien prin cltorie.

Ca n orice roman realist modurile de caracterizare sunt diverse i se mpletesc : apare preponderanta caracterizarea indirect prin faptele i replicile protagonistei, caracterizarea direct de celelalte personaje (negustorul David, subprefectul) i caracterizarea direct a naratorului prin descrieri succinte i semnificative.

VITORIA LIPAN este personajul principal al operei, deoarece este prezenta in toate momentele actiunii si polarizeaza in jurul ei toate celelalte personaje.Muntenc de la Magura Tarcaului, ea traieste viata aspra a oamenilor de la munte, devenind un tip reprezentativ pentru aceasta lume arhaica. Pentru caracterizarea ei, autorul foloseste o diversitate de procedee artistice: direct, prin descriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte, prin atitudine, prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi.

Portretul fizic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce infatiseaza frumusetea fizica, dar si trairea interioara a eroinei: avea ochii caprui, aprigi si inca tineri, ce cautau zari necunoscute. Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea femeii pentru intarzierea sotului ei plecat la Dorna sa cumpere oi.Nu mai era tnr , dar avea o frumusee neobinuit n privire , aceast portetizare direct anticipeaz portretul moral i dezvluie frumuseea moral i tenacitatea caracterului ei.

Portretul moral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza trasaturilefemeii voluntare de la munte. are o fire amarnic i ncpnat, nu las nicio injurie nerspltit,uneori este sarcastic. o caracterizeaz tria de caracter i un puternic sim al justiiei, este intransigent cu sine i cu ceilalin-am s am hodin pn nu-l voi gsi pe Nechifor.

Vitoria este o femeie credincioasa si respecta cu sfintenie datinile si obiceiurile stramosesti.. Inainte de a pleca, femeia cere sfatul parintelui Daniil, merge la manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfintei Ana, tine post paisprezece zile, se spovedeste, se impartaseste si face daruri bisericii.In popasurile de la Farcasa, Borca sau de la Cruci, Vitoria respecta ceremoniile la care asista. In acelasi timp, ea reuseste sa-si pastreze sufletul curat si sa-si ascunda durerile si framantarile personale, inchinand un pahar in cinstea mirilor. Vitoria Lipan este o femeie superstitioasa, deoarece ea crede in vise si in semne rau prevestitoare cu privire la soarta lui Nechifor. Astfel, cel dintai vis care a impuns-o si a tulburat-o il arata pe sotul ei calare cu spatele intors catre ea. Altadata l-a visat rau, trecand calare o apa neagra. Femeia intelege in egala masura si semnele naturii. Ea stie ca se schimba vremea deoarece dumbravencile zboara in carduri sub soare.Astfel ea are viziune semiotic asuptra Universului, ntelepciunea ei const n cunoaterea codului naturii. Eroina este inzestrata cu o inteligenta foarte mare, pe care si-o manifesta intr-o diversitate de imprejurari. Pe tot parcursul drumului, Vitoria da dovada de istetime, ascultand si culegand informatii de la cei care l-au cunoscut pe sotul ei. Ea dovedeste o mare pricepere in descifrarea sufletului oamenilor: Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte sau toate pe lumea asta arata ceva. Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in investigatiile facute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si vointa, deoarece nu se linisteste pana nu descopera adevarul. Spirit justitiar, Vitoria regizeaza magistral in scena demascarii vinovatilor la praznicul de inmormantare. Cu o logica impecabila, prin vorbe intepatoare si aluzive, ea ii constringe pe faptasii crimei sa marturiseasca adevarul. Datoria fata de barbatul ucis fusese implinita cu muchia baltagului in frunte asupra ucigasului de catre Gheorghita. Pentru Vitoria, datoria crestineasca se afla inainte de toate. Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o etica straveche a poporului: cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa Dumnezeiasca.Vitoria Lipan ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile sale deosebite si de aceea celelalte personaje isi exprima punctul de vedere apreciindu-i calitatile. Gheorghita gandeste cu uimire mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului. La randul sau, Calistrat Bogza este la fel de uimit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul. De aceea, fiind pe moarte, el isi recunoaste fapta: Si sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului.

Ea este purttoarea unui suflet tragic, de aceea a fost comparat cu Antigona i numit un Hamlet feminin. Ea reprezint Eroul civilizator care iniiaz sufletele juvenile n cunoatetrea naturii i a datinelor strbune pentru c ea are o viziune global asupra lumii. Ea nmagazineaz memoria colectiv, de aceea visele ei sunt proiecii ale acestei memorii colective care transmite simboluri strvechi pn n timpurile civilizate.

Este un personaj complex, viabil, nu este unilateral.

NECHIFOR LIPAN Portretul sau fizic este realizat prin intermediul caracterizarii indirecte, din amintirea sotiei: aveamustata groasa adusa a oala. La mustata aceea neagra si la ochii aceia cu sprancene aplecate si la toata infatisarea lui indesata si spatoasa. El se contureaza mai ales din memoria afectiva a Vitoriei: Asa-I fusese drag in tinereta Lipan, asa-I era drag s-acum, cand aveau copii mari cat dansii. Din legenda pe care obisnuia sa o spuna la nunti aflam ca Nechifor era un muntean ca toti ceilalti muntenii- un om cu inima usoara si blanda caruia ii placea sa petreaca si sa bine-dispuna lumea la nunti. Prin intermediul enuneratiilor(ca mijloace de expresivitate artistica), in mod direct, naratorul povesteste ca sotul Vitoriei este un barbat puternic si voinic, harnic si priceput intr-ale oieritului, care continua ocupatia milenara a familiei sale-pastoritul. Stanile I-au fost bine randuite si ciobanii ascultatori. Bacii nu stiau numai istorisiri, ci stiau taina laptelui acru si a branzei de burduf.Nechifor plecase de-acasa, din Magura Tarcaului, dupa niste oi la Dorna, s-acu Sfantu-Andrei era aproape si el inca nu se intorsese. Intarzierea, mai mult decat de obicei-73 de zile- a acestuia, starneste neliniste si banuieli crancene in sufletul femeii.Munteanul era stapanul naturii, el cucerind vaile si piscurile muntilor, insa acum ori va fi cazut pe undeva s-a pierit, ori l-au omorat hotii, dupa cum gandea in taina, speriata, sotia sa.Le cunostea pe toate si stia orisi cand le ce usi sa bata si la ce slujbasi sa se infatiseze, caci el umbla din tinereta in tara cealalta de vale, dupa cum nareaza naratorul .Nechifor stia sa-i respecte pe ceilalti si la randul sau el era respectat de acestia.Trasaturile fundamentale ale personajului le regasim in portretul colectiv al oamenilor de la munte, pe care-l alcatuieste Sadoveanu:locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea, rabdatori in suferinta ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii ca si-n arsitele lor de cuptor, placandu-le dragostea si betia si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oamenii de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru- mai cu seama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste- de cantec, de prietenie. Asa si acel Nechifor Lipan care acum lipsea. El este,deci, un personaj emblematic.Chipul si firea lui Lipan se imbogatesc treptat, prin relatarile celor pe care oierul I-a cunoscut in drumul sau dupa mioare. Astfel, la Bicaz, la han la Dorna, Vitoria afla ca Nechifor era obraz cunoscut,om vrednic si fudul,care nu se uita la parale, numai sa aiba toate dupa gustul lui; recunoscut dupa caciula brumarie, oamenii spun ca este vrednic roman si mester la vorba. Carciumarului insa nu-I placea ca omul se ducea la drum ()n asprimea nopii . El se dovedeste un barbat curajos, nu-I pasa de oamenii rai si avea pentru dansii pistoalele incarcate in desagi. Ii placea sa umble pe luna si canta din solz, ca sa nu-I fie urat. Dar mai ales Vitoria isi simte sufletul incalzit cand vorbeste de Lpan:De hoti nu se temea avea stapanire asupra lor. In toate locurile prin care a trecut Lipan, cei care l-au cunoscut vorbesc cu prietenie despre omul cu caciula brumarie ca fiindcinstit, platindu-si datoriile, iubitor de animale: a hranit el cu mana lui un caine pe care-l avea. Mi-a placut si asta. Au platit cinstit ce-aveam de platit si s-au dus.Apoi, el a avut gust sa-I faca parintele o cetanie s-o aghiazma sa-I stropeasca oile, deoarece era un crestin adevarat si care era de parere ca Dumnezeu il va ocroti Alcatuit din amanunte ce se adauga treptat, aureolat de iubirea atat de vie a eroinei romanului, portretul-sinteza al lui Nechifor Lipan construiete un personaj complex, viabil, tipul pstorului. GHEORGHI In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei .Pentru Gheorghita ,cautarea tatalui este un moment formativ ,ce ii aduce maturizarea .Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propia natura dupa un exercitiu indelungat ,coordonat de mama ,cu tenacitate . Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii :Parul cu bulboane au fost ale lui .Potecile la zmeura si mai sus la afine , cand ocolea asa ,umbland dupa turmele taranilor .Povestile la stana ,sara ,cand invaluie focul limbi sub spanceana padurii .Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii.Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care plutea vara si copilaria . Noua structura a lumii urbane a patruns la Gheorghita tine condica ,calatoreste cu trenul- ,dar mama vrea ca acesta sa nu iasa din randuiala .Isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau :-Esti inca un plod ,care ai sa cunosti de acu inainte supararile vietii .El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei care are un scop cognitiv si justitiar :m-oi duce ,raspunde Gheorghita cu indoiala .Vitoria il privi clipind .Il vazu sfios si nesigur apoi ofta cu naduf.Pentru a deveni barbat a trebuit sa strabata cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un drum de viata si de renastere .Tot un act initiatic este veghea din rpa osemintelor tatalui su ,act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmasi ,insemnand si dobandirea unei personalitati :Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupre lui in pasi ,in zboruri ,in chemari . Maturizarea se implineste cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau .Rolul fiului in pedepsirea ucigasului constituie un exercitiu initiatic de virilitate In concepia Vitoriei, actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii ,datinii,legilor nescrise ale colectivitatii arhaice .Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta descoperindu-si propria natura si pe cea a lumii ,regasindu-si tatal si numele Gheorghita iese din dificila calatorie initiatica ,intarit .La sfarsitul actiunii ,fiul este capabil sa isi asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine ,incepand ,alaturi de mama sa ,sa-I descifreze semnele .Astfel ,el este capabil sa restabileasca circuitul existentei .PAGE 4