George Bacovia - Controversa

Ascultam acele povesti,Desi nu era vremea lor -Cum nu-ntelegi cand privestiAerul mortilor.

"Era acel tanar prea singur!Dar toti il iubeau...- Atunci nu era asa singur!Sau ceilalti nu erau.

Si-o tanara fata cu dansul -De-abia in lume-au plecat,Incat iti vine si plansul,Printre-ntrebari, ne-ncetat.

Si iata, din toate, nimicul -Un inger, apoi, s-a nascut...- Acestea erau, deci, nimicul,Si-ndata, orice a tacut!