Constantin Trandafir

t6153 fj6

bull CbNSTANTIN TRANDAFIR

Adevdrnt despre Bacovia s-a scris mult in special du~ al doilea rlizboi mondial Bazele exegezei au fost puse insA mai inainte Sintezele monografiile studiile eseuri le receptarea in general s-au imbogait odatA cu accesul masi a1 poeziei in sfera lecturii EI yorba unora un marginalizat a devenit un biruitor A trnit ~i a exprimat un s~it continuu dar Nichita Stdncscu visa la un studiu intitulat Bacovia invingdtonll tn planul crea~ie i de bu~ searnI Caci crea~a c bioc ~ti ut supravictu ie~le fi-~i transform creatoruJ in invin~tor Bacovia cum yom vedca corespunde perfect o rizontuJui nostru de ~eptare Sun scmnc eli tol in GaJaxia Bacovia ne regisim ~i in timpul care vine De accea DosaruI Bacovia rmane descrns

NOld Citltcle din opera lui Bacovia sun preluate din ediia G Bacovia Opere $criitori Romni Editura Minerva B~ 1978 prefa~d note bibliografice de Mihail Petroveanu text stabilit variante de Cornelia Botez

DINAMICA RECEPTARII

o trecere in revistll - mevitabi l sumara - a reaqiilor crilici i in lcg11ud cu poezia lui Bacovia nu-i deloc supcrOuA pentru ca negrc~it dinamica receptMii confinna dinamica valorii ~i in ultimA instant cxprim1 holinlt modemitatea Avand de-a face cu 0 mare poezie e nonnal ea ea 51 provoace Btitudmi diverse iar din dialectica acestor opinu sa rezulte adev1ratul chip complex ~i profund a l bacovianismului Neindoielnic ni se impune 0 opera plurivalenta in rotunjimea ej indestruclibila in monotonia ei fundamentalll Acul barometrului critic a oscilal in func~ie de contrariile specifice aC~1ci complexitli escnlialc monocord reverberant senum _convenlional bull simulant ( bull manicrist artificial) rudimental bull rafinat scntimentat nntiscntimenshytal eminescian macedonslcian c1asicizant simbolist deshycadent expresionist existentialist etc Este intr-adcvar de identificat in poeziB lui Bacovia 0 sintezA de smceritate ~i anificiu de spontaneitate ~i fil~ 0 regie a bull scenariilor Men franchetca in ordinc estetidl 51 iasa vatlmata cu ccva ApelW la mai multe conventii dar iscind ~i 0 naturaJete incomparabil1 Bacavia se situeaz1 in categaria poelilor modemi care resuscitii deopotrivli simplitatea originad ~i memoria livrescli a faptului de delibernre artiSlica

Oar 51 recapitulllm pcnlru a vedca cum se pronWlta exegeza respeclfuld oarecum a online cronologic1 pcntru a obscrva evaluia trascului receptArii rei ternrile constantcle modificArile inregistrate in timp

~ac~onski ~i gruparea de la LjterafOntl iI intimpinli cu entuzlasm

I MacedonsJci Ii face dedanii de arOC1iWIC fi eonsidenlJC ~hi cit de mull Ie iubesc i i~ ~icsc micile tale poezii dar care sunt tnsa man poemc EnnaiUfn care a culmin1 cu raimoasa cpigraml din 1916

Pocte -acum pc fiunle Por1i rnindn nori de lIur

CAei singur pin amp$lUi Om PluMb fkut~ aur

Epigrama mi-a Bcul-() la B~I Tn bemla JubilfU1lf In 1916 tndali dupl aparilia OlumuJui Plumb m1nurisq1C Bacovill Intr-un UlefVlU dat lui Vuilc Netea in Ymeo IIf 701 ampnul XV 1943

II 10 CONSTANTIN TRANDAPUt

Pontifu1 iI numqle print aJ poeziei la aparilia volumului Plumb in 1916 iI considerti simQolist sUpeljOf lui -~rIOJife bizar ca Mallf1le (sid) bull strlucit poet de exceptie in literalUra romana Nu la fe l de inclintat se aratA O vid Densusianu Pentru el Plumbului Bacovia S-at aOa intr-un cere al verust~ii In plus redundancent ariunie Wlor involuntar simplificari ineficacitatc tn orice caz un debut ratar Mai comprehenslv este Ion Vinea intr-un comentariu cu accente (lOtlizante despre spapul ~i atmosfera bacoViani tavernA parcuri ploi toamna amurg II1stcli d~rere (nemotivata ) infrmgere bullbullrenunarea bruscA la co~tiinIA i Felix Aderca in acel~i an 1916 remarca bullmonocromia acestei poezii persisten3 intr~ cuJoare cum spune ~i Bacovia prccwn $i sentimentul dureros a1 mortii ~i caracteruJ monocord aJ discursului Felix Aderca merge mai departe $i identificA un substral existenliui De filosofie nu poole fi vorba deocamdat1 dupll cum pe 0 sin~ coardA nu se poole executa 0 simfonie P~tul e to~i aproape de fwldamentele vielii clMite pe moarte Tn 192 1 Adcrca e pc deplio edifieat ea Bacovia e un poet extraordinar de mare ~i nOll in literarura romfinA ~i moriveazA aceasta icrarhi2are densitatea expresiei noutatea viziunii autumna1e ~i phunburii ea stare de spirit arderea mocnitl ca intr-un autodafe 0 sensibilitate coplqit ~ cople~itoare

tn~ de la primele cuvinte in leglUurn cu volumul Plumb s-a bagat de seam ~ s-a pus in evidenlti caracteru1 straniu original ~ i patrunzatobull a1 poeziei lui Bacovia Pentru N Davidescu sinecritatea este a calite maitress~ II acestei poezii dar in emisia JTlonocorda sunt concentratc bull JTli~ elemcntare ale vietu impulshysiv manifestate pcin deosebitclc strigte de durere Nu se cauUl nici un efect literar (plrerea aceasta ~i-o va schimba N Davidescu) poetuJ noteazli donr scwt p recis eu nervii incordali impresiile Sinceritatea constituic insui sccretul originalit1lii poetului care niei

I FtJcJiQ an I 1916 nt7 I ianuarie p 7

2 1MU fl0u4 marrie 1916 3 1 Plumb ecru] apasA pel) $i eos i e murdar ca WI tavan de taveml Pamri plo i dutni nemotivate Toemnl bullbull i 1mw-gu1 cm~iu a lkvenil sezon (_) Volumul PIIlInb e Ban din not3lWU $I erlmpeic dczolate SWIne de via sanaJoasA ca nipe liJmurii plnzc pu1nde de conille ~ ~i tristqea vagi dcyen geoerall e pc aliI de insinuami de qatwL UDeOri cnavarea surdi sc continuJ ca un fir de api btcnnl () Tocul ajuni C 0 Tnfiln~ deplin1 Ia un gIIpll de cuvinle flra rosl la 0 rmun~ bruxt de conpiin~ (Ton Vinea _PIumb ~ tk G 8QCOlIkJ in Cronko Bueurqti an II nr 57 13 mattie 1916) 4 ~i mai deprte Baeovia are ekmenfUi cturero aJ moqei fiinlnd ca 0 coIoan1 In aanju E alaruri nwnai la deli pafi de cea mai ~ poezjo ( Plumb - Ik G 8oaMQ in NOtIlI roMs rom4l14 martic 1916 RlpUblical in otnlNpi crilllaquo BUCIIIqli Editun Mmerva 1983)

p()EZlA LUI BACOVlA

nu se g~~ sA fie original ii de aceca scapi de picalU banali~tii Rcveniml mar pe Iarg in 1924 asupra poeziei lui Bacovia N Davidescu deslu~te $i alte insUiiri ale acesteia care o difcrentiazll in context ~i-i creeazl noutalea unica bull spontaneimiddot tate neobiVluitit un cadru cu desav~ire specific capacitalea vrAjiloreasc de a pUIsmui simboluri din eel rnai simplu material poetic de a transfigura bull annonia clarn a inflecrualismului (sic) dar $i erisp1rie senzatiilor supmmchcate Inteligentul $i sensishybilul B Fundoianu it trece pc Bacovia printre iniiatorii revoluiei liricii roman~ti in secolul aJ XX-lea Atmosfem ~i starea poetic bacovianA sunt descrise cu special piunmdere AutoruJui Plumbumiddot lui ca $i personajelc salc sufer dc acornatopsic (vedc numai violet) ame scheleric $i totodata morbid Simi hoituriJe putrezite prin $3l1turi $i presim~ vid cu infiomre fennentati3 mol1ii Bacovia gseyene sensurilc existenlei wind peste Iimbaj ii notind peroptiile mecanic Ne allAm in f~ unui poet 1 mono tonici agoniei ~ i al discursu1ui parca incoerent $i flirli sens lntelVine in discuic i un prozalor Cezar Petrescu punand ciitevn acccnte denmc de retinul Acesta aI1 convingerea ca se a fli in fa~ unui poet de marc ~i discret talent un poet de atmosfer1 a1 deznadejdilor provinciale asemAnator cu Veriaine dar cu 0 chu-a identitate propric a carui poezie est deopotrivl modema ~i

I N ovidescu G JocqvQ bull Plumb H In Asplaquok dircqilikrOn I BIICUICfti Edltun v~ RomlncucIM 1921

2 Towl in -=eastI poczie care n~ impnunutt ca mijoc de expri~ eJementcle concme p dispuate aJc celei mai laquoIlidieoc ~ii este de fapt purt absttKlie imaginarl creapc Sbltuari a unei intense viqJ o=bnk tn continuare Poezia ~ deStvirllLi in 5pe1 atlnge rareori perlectiunea rormall a poecitl clasice Ea se pte2ind de obicci CU IOate ~vaJelile st4npciik eo1wik absurdilili le inercnte ncdcsIvArtirii lumii de 5ClTlatiC din can purcedc P JPl ~ Iinde Armonia cIarit a intelectualismului (I) Burill din armoniouc linii Iarampi mlnuite de 0 voin de diCiplinti sprc 0 binc hotltita fmaJitate race Ioc JlJturilor criJpllIC scunelor notuIe de detalii iwlate lipete lor tnttetiate de lUamphi~ ale senupilor supnincAmlte pe p lanul obosil a1 nervilor forma prin aceuta nu BIce dedc sa Ie ~ mai bine fondului mlrind caracferuJ de sinccriUlIc anistica a poeziei lui Bacovia (kpecl( II dirlaquo(ti 1iter(Jn II Bucutetti Edillln Viallo Rom1neuca 192 Pocill d-lui BocollkJ)

3 Citeodaltl ins vorbck n-au nic un stnS ~ n-au nid InC1eicJe CJvintcle CUIJ ~ (X)IItur ~ flrA COflPiinlA - ti scapi Tnlelesuri multe liindd nu nici unuJ fi scapt un lnteles dutmJs ca scminC1e cazuee potted din mor1ca fiuctulw ~i lncI Bacovia serle flrt de prisos ticl Brt 1itcnturt ldeile Ie uociazJ dupI un plan aJ kIr lipsa de aten~ Ie VICI confimt BacoviI InccIcul de a fi stIpin po aine pc ceoa ce simile P ooea ce saie PatdI s-c situ pc sine lntT~ SlUe

irnpondcnbUi ~ preleult (G BDeovkl in ~WpQ 13 mai 1921lafi RepubIicaI In lmaguli Cb1I Edtwra Minerva ~ 1980)

bull CbNSTANTIN TRANDAFIR

Adevdrnt despre Bacovia s-a scris mult in special du~ al doilea rlizboi mondial Bazele exegezei au fost puse insA mai inainte Sintezele monografiile studiile eseuri le receptarea in general s-au imbogait odatA cu accesul masi a1 poeziei in sfera lecturii EI yorba unora un marginalizat a devenit un biruitor A trnit ~i a exprimat un s~it continuu dar Nichita Stdncscu visa la un studiu intitulat Bacovia invingdtonll tn planul crea~ie i de bu~ searnI Caci crea~a c bioc ~ti ut supravictu ie~le fi-~i transform creatoruJ in invin~tor Bacovia cum yom vedca corespunde perfect o rizontuJui nostru de ~eptare Sun scmnc eli tol in GaJaxia Bacovia ne regisim ~i in timpul care vine De accea DosaruI Bacovia rmane descrns

NOld Citltcle din opera lui Bacovia sun preluate din ediia G Bacovia Opere $criitori Romni Editura Minerva B~ 1978 prefa~d note bibliografice de Mihail Petroveanu text stabilit variante de Cornelia Botez

DINAMICA RECEPTARII

o trecere in revistll - mevitabi l sumara - a reaqiilor crilici i in lcg11ud cu poezia lui Bacovia nu-i deloc supcrOuA pentru ca negrc~it dinamica receptMii confinna dinamica valorii ~i in ultimA instant cxprim1 holinlt modemitatea Avand de-a face cu 0 mare poezie e nonnal ea ea 51 provoace Btitudmi diverse iar din dialectica acestor opinu sa rezulte adev1ratul chip complex ~i profund a l bacovianismului Neindoielnic ni se impune 0 opera plurivalenta in rotunjimea ej indestruclibila in monotonia ei fundamentalll Acul barometrului critic a oscilal in func~ie de contrariile specifice aC~1ci complexitli escnlialc monocord reverberant senum _convenlional bull simulant ( bull manicrist artificial) rudimental bull rafinat scntimentat nntiscntimenshytal eminescian macedonslcian c1asicizant simbolist deshycadent expresionist existentialist etc Este intr-adcvar de identificat in poeziB lui Bacovia 0 sintezA de smceritate ~i anificiu de spontaneitate ~i fil~ 0 regie a bull scenariilor Men franchetca in ordinc estetidl 51 iasa vatlmata cu ccva ApelW la mai multe conventii dar iscind ~i 0 naturaJete incomparabil1 Bacavia se situeaz1 in categaria poelilor modemi care resuscitii deopotrivli simplitatea originad ~i memoria livrescli a faptului de delibernre artiSlica

Oar 51 recapitulllm pcnlru a vedca cum se pronWlta exegeza respeclfuld oarecum a online cronologic1 pcntru a obscrva evaluia trascului receptArii rei ternrile constantcle modificArile inregistrate in timp

~ac~onski ~i gruparea de la LjterafOntl iI intimpinli cu entuzlasm

I MacedonsJci Ii face dedanii de arOC1iWIC fi eonsidenlJC ~hi cit de mull Ie iubesc i i~ ~icsc micile tale poezii dar care sunt tnsa man poemc EnnaiUfn care a culmin1 cu raimoasa cpigraml din 1916

Pocte -acum pc fiunle Por1i rnindn nori de lIur

CAei singur pin amp$lUi Om PluMb fkut~ aur

Epigrama mi-a Bcul-() la B~I Tn bemla JubilfU1lf In 1916 tndali dupl aparilia OlumuJui Plumb m1nurisq1C Bacovill Intr-un UlefVlU dat lui Vuilc Netea in Ymeo IIf 701 ampnul XV 1943

II 10 CONSTANTIN TRANDAPUt

Pontifu1 iI numqle print aJ poeziei la aparilia volumului Plumb in 1916 iI considerti simQolist sUpeljOf lui -~rIOJife bizar ca Mallf1le (sid) bull strlucit poet de exceptie in literalUra romana Nu la fe l de inclintat se aratA O vid Densusianu Pentru el Plumbului Bacovia S-at aOa intr-un cere al verust~ii In plus redundancent ariunie Wlor involuntar simplificari ineficacitatc tn orice caz un debut ratar Mai comprehenslv este Ion Vinea intr-un comentariu cu accente (lOtlizante despre spapul ~i atmosfera bacoViani tavernA parcuri ploi toamna amurg II1stcli d~rere (nemotivata ) infrmgere bullbullrenunarea bruscA la co~tiinIA i Felix Aderca in acel~i an 1916 remarca bullmonocromia acestei poezii persisten3 intr~ cuJoare cum spune ~i Bacovia prccwn $i sentimentul dureros a1 mortii ~i caracteruJ monocord aJ discursului Felix Aderca merge mai departe $i identificA un substral existenliui De filosofie nu poole fi vorba deocamdat1 dupll cum pe 0 sin~ coardA nu se poole executa 0 simfonie P~tul e to~i aproape de fwldamentele vielii clMite pe moarte Tn 192 1 Adcrca e pc deplio edifieat ea Bacovia e un poet extraordinar de mare ~i nOll in literarura romfinA ~i moriveazA aceasta icrarhi2are densitatea expresiei noutatea viziunii autumna1e ~i phunburii ea stare de spirit arderea mocnitl ca intr-un autodafe 0 sensibilitate coplqit ~ cople~itoare

tn~ de la primele cuvinte in leglUurn cu volumul Plumb s-a bagat de seam ~ s-a pus in evidenlti caracteru1 straniu original ~ i patrunzatobull a1 poeziei lui Bacovia Pentru N Davidescu sinecritatea este a calite maitress~ II acestei poezii dar in emisia JTlonocorda sunt concentratc bull JTli~ elemcntare ale vietu impulshysiv manifestate pcin deosebitclc strigte de durere Nu se cauUl nici un efect literar (plrerea aceasta ~i-o va schimba N Davidescu) poetuJ noteazli donr scwt p recis eu nervii incordali impresiile Sinceritatea constituic insui sccretul originalit1lii poetului care niei

I FtJcJiQ an I 1916 nt7 I ianuarie p 7

2 1MU fl0u4 marrie 1916 3 1 Plumb ecru] apasA pel) $i eos i e murdar ca WI tavan de taveml Pamri plo i dutni nemotivate Toemnl bullbull i 1mw-gu1 cm~iu a lkvenil sezon (_) Volumul PIIlInb e Ban din not3lWU $I erlmpeic dczolate SWIne de via sanaJoasA ca nipe liJmurii plnzc pu1nde de conille ~ ~i tristqea vagi dcyen geoerall e pc aliI de insinuami de qatwL UDeOri cnavarea surdi sc continuJ ca un fir de api btcnnl () Tocul ajuni C 0 Tnfiln~ deplin1 Ia un gIIpll de cuvinle flra rosl la 0 rmun~ bruxt de conpiin~ (Ton Vinea _PIumb ~ tk G 8QCOlIkJ in Cronko Bueurqti an II nr 57 13 mattie 1916) 4 ~i mai deprte Baeovia are ekmenfUi cturero aJ moqei fiinlnd ca 0 coIoan1 In aanju E alaruri nwnai la deli pafi de cea mai ~ poezjo ( Plumb - Ik G 8oaMQ in NOtIlI roMs rom4l14 martic 1916 RlpUblical in otnlNpi crilllaquo BUCIIIqli Editun Mmerva 1983)

p()EZlA LUI BACOVlA

nu se g~~ sA fie original ii de aceca scapi de picalU banali~tii Rcveniml mar pe Iarg in 1924 asupra poeziei lui Bacovia N Davidescu deslu~te $i alte insUiiri ale acesteia care o difcrentiazll in context ~i-i creeazl noutalea unica bull spontaneimiddot tate neobiVluitit un cadru cu desav~ire specific capacitalea vrAjiloreasc de a pUIsmui simboluri din eel rnai simplu material poetic de a transfigura bull annonia clarn a inflecrualismului (sic) dar $i erisp1rie senzatiilor supmmchcate Inteligentul $i sensishybilul B Fundoianu it trece pc Bacovia printre iniiatorii revoluiei liricii roman~ti in secolul aJ XX-lea Atmosfem ~i starea poetic bacovianA sunt descrise cu special piunmdere AutoruJui Plumbumiddot lui ca $i personajelc salc sufer dc acornatopsic (vedc numai violet) ame scheleric $i totodata morbid Simi hoituriJe putrezite prin $3l1turi $i presim~ vid cu infiomre fennentati3 mol1ii Bacovia gseyene sensurilc existenlei wind peste Iimbaj ii notind peroptiile mecanic Ne allAm in f~ unui poet 1 mono tonici agoniei ~ i al discursu1ui parca incoerent $i flirli sens lntelVine in discuic i un prozalor Cezar Petrescu punand ciitevn acccnte denmc de retinul Acesta aI1 convingerea ca se a fli in fa~ unui poet de marc ~i discret talent un poet de atmosfer1 a1 deznadejdilor provinciale asemAnator cu Veriaine dar cu 0 chu-a identitate propric a carui poezie est deopotrivl modema ~i

I N ovidescu G JocqvQ bull Plumb H In Asplaquok dircqilikrOn I BIICUICfti Edltun v~ RomlncucIM 1921

2 Towl in -=eastI poczie care n~ impnunutt ca mijoc de expri~ eJementcle concme p dispuate aJc celei mai laquoIlidieoc ~ii este de fapt purt absttKlie imaginarl creapc Sbltuari a unei intense viqJ o=bnk tn continuare Poezia ~ deStvirllLi in 5pe1 atlnge rareori perlectiunea rormall a poecitl clasice Ea se pte2ind de obicci CU IOate ~vaJelile st4npciik eo1wik absurdilili le inercnte ncdcsIvArtirii lumii de 5ClTlatiC din can purcedc P JPl ~ Iinde Armonia cIarit a intelectualismului (I) Burill din armoniouc linii Iarampi mlnuite de 0 voin de diCiplinti sprc 0 binc hotltita fmaJitate race Ioc JlJturilor criJpllIC scunelor notuIe de detalii iwlate lipete lor tnttetiate de lUamphi~ ale senupilor supnincAmlte pe p lanul obosil a1 nervilor forma prin aceuta nu BIce dedc sa Ie ~ mai bine fondului mlrind caracferuJ de sinccriUlIc anistica a poeziei lui Bacovia (kpecl( II dirlaquo(ti 1iter(Jn II Bucutetti Edillln Viallo Rom1neuca 192 Pocill d-lui BocollkJ)

3 Citeodaltl ins vorbck n-au nic un stnS ~ n-au nid InC1eicJe CJvintcle CUIJ ~ (X)IItur ~ flrA COflPiinlA - ti scapi Tnlelesuri multe liindd nu nici unuJ fi scapt un lnteles dutmJs ca scminC1e cazuee potted din mor1ca fiuctulw ~i lncI Bacovia serle flrt de prisos ticl Brt 1itcnturt ldeile Ie uociazJ dupI un plan aJ kIr lipsa de aten~ Ie VICI confimt BacoviI InccIcul de a fi stIpin po aine pc ceoa ce simile P ooea ce saie PatdI s-c situ pc sine lntT~ SlUe

irnpondcnbUi ~ preleult (G BDeovkl in ~WpQ 13 mai 1921lafi RepubIicaI In lmaguli Cb1I Edtwra Minerva ~ 1980)

II 10 CONSTANTIN TRANDAPUt

Pontifu1 iI numqle print aJ poeziei la aparilia volumului Plumb in 1916 iI considerti simQolist sUpeljOf lui -~rIOJife bizar ca Mallf1le (sid) bull strlucit poet de exceptie in literalUra romana Nu la fe l de inclintat se aratA O vid Densusianu Pentru el Plumbului Bacovia S-at aOa intr-un cere al verust~ii In plus redundancent ariunie Wlor involuntar simplificari ineficacitatc tn orice caz un debut ratar Mai comprehenslv este Ion Vinea intr-un comentariu cu accente (lOtlizante despre spapul ~i atmosfera bacoViani tavernA parcuri ploi toamna amurg II1stcli d~rere (nemotivata ) infrmgere bullbullrenunarea bruscA la co~tiinIA i Felix Aderca in acel~i an 1916 remarca bullmonocromia acestei poezii persisten3 intr~ cuJoare cum spune ~i Bacovia prccwn $i sentimentul dureros a1 mortii ~i caracteruJ monocord aJ discursului Felix Aderca merge mai departe $i identificA un substral existenliui De filosofie nu poole fi vorba deocamdat1 dupll cum pe 0 sin~ coardA nu se poole executa 0 simfonie P~tul e to~i aproape de fwldamentele vielii clMite pe moarte Tn 192 1 Adcrca e pc deplio edifieat ea Bacovia e un poet extraordinar de mare ~i nOll in literarura romfinA ~i moriveazA aceasta icrarhi2are densitatea expresiei noutatea viziunii autumna1e ~i phunburii ea stare de spirit arderea mocnitl ca intr-un autodafe 0 sensibilitate coplqit ~ cople~itoare

tn~ de la primele cuvinte in leglUurn cu volumul Plumb s-a bagat de seam ~ s-a pus in evidenlti caracteru1 straniu original ~ i patrunzatobull a1 poeziei lui Bacovia Pentru N Davidescu sinecritatea este a calite maitress~ II acestei poezii dar in emisia JTlonocorda sunt concentratc bull JTli~ elemcntare ale vietu impulshysiv manifestate pcin deosebitclc strigte de durere Nu se cauUl nici un efect literar (plrerea aceasta ~i-o va schimba N Davidescu) poetuJ noteazli donr scwt p recis eu nervii incordali impresiile Sinceritatea constituic insui sccretul originalit1lii poetului care niei

I FtJcJiQ an I 1916 nt7 I ianuarie p 7

2 1MU fl0u4 marrie 1916 3 1 Plumb ecru] apasA pel) $i eos i e murdar ca WI tavan de taveml Pamri plo i dutni nemotivate Toemnl bullbull i 1mw-gu1 cm~iu a lkvenil sezon (_) Volumul PIIlInb e Ban din not3lWU $I erlmpeic dczolate SWIne de via sanaJoasA ca nipe liJmurii plnzc pu1nde de conille ~ ~i tristqea vagi dcyen geoerall e pc aliI de insinuami de qatwL UDeOri cnavarea surdi sc continuJ ca un fir de api btcnnl () Tocul ajuni C 0 Tnfiln~ deplin1 Ia un gIIpll de cuvinle flra rosl la 0 rmun~ bruxt de conpiin~ (Ton Vinea _PIumb ~ tk G 8QCOlIkJ in Cronko Bueurqti an II nr 57 13 mattie 1916) 4 ~i mai deprte Baeovia are ekmenfUi cturero aJ moqei fiinlnd ca 0 coIoan1 In aanju E alaruri nwnai la deli pafi de cea mai ~ poezjo ( Plumb - Ik G 8oaMQ in NOtIlI roMs rom4l14 martic 1916 RlpUblical in otnlNpi crilllaquo BUCIIIqli Editun Mmerva 1983)

p()EZlA LUI BACOVlA

nu se g~~ sA fie original ii de aceca scapi de picalU banali~tii Rcveniml mar pe Iarg in 1924 asupra poeziei lui Bacovia N Davidescu deslu~te $i alte insUiiri ale acesteia care o difcrentiazll in context ~i-i creeazl noutalea unica bull spontaneimiddot tate neobiVluitit un cadru cu desav~ire specific capacitalea vrAjiloreasc de a pUIsmui simboluri din eel rnai simplu material poetic de a transfigura bull annonia clarn a inflecrualismului (sic) dar $i erisp1rie senzatiilor supmmchcate Inteligentul $i sensishybilul B Fundoianu it trece pc Bacovia printre iniiatorii revoluiei liricii roman~ti in secolul aJ XX-lea Atmosfem ~i starea poetic bacovianA sunt descrise cu special piunmdere AutoruJui Plumbumiddot lui ca $i personajelc salc sufer dc acornatopsic (vedc numai violet) ame scheleric $i totodata morbid Simi hoituriJe putrezite prin $3l1turi $i presim~ vid cu infiomre fennentati3 mol1ii Bacovia gseyene sensurilc existenlei wind peste Iimbaj ii notind peroptiile mecanic Ne allAm in f~ unui poet 1 mono tonici agoniei ~ i al discursu1ui parca incoerent $i flirli sens lntelVine in discuic i un prozalor Cezar Petrescu punand ciitevn acccnte denmc de retinul Acesta aI1 convingerea ca se a fli in fa~ unui poet de marc ~i discret talent un poet de atmosfer1 a1 deznadejdilor provinciale asemAnator cu Veriaine dar cu 0 chu-a identitate propric a carui poezie est deopotrivl modema ~i

I N ovidescu G JocqvQ bull Plumb H In Asplaquok dircqilikrOn I BIICUICfti Edltun v~ RomlncucIM 1921

2 Towl in -=eastI poczie care n~ impnunutt ca mijoc de expri~ eJementcle concme p dispuate aJc celei mai laquoIlidieoc ~ii este de fapt purt absttKlie imaginarl creapc Sbltuari a unei intense viqJ o=bnk tn continuare Poezia ~ deStvirllLi in 5pe1 atlnge rareori perlectiunea rormall a poecitl clasice Ea se pte2ind de obicci CU IOate ~vaJelile st4npciik eo1wik absurdilili le inercnte ncdcsIvArtirii lumii de 5ClTlatiC din can purcedc P JPl ~ Iinde Armonia cIarit a intelectualismului (I) Burill din armoniouc linii Iarampi mlnuite de 0 voin de diCiplinti sprc 0 binc hotltita fmaJitate race Ioc JlJturilor criJpllIC scunelor notuIe de detalii iwlate lipete lor tnttetiate de lUamphi~ ale senupilor supnincAmlte pe p lanul obosil a1 nervilor forma prin aceuta nu BIce dedc sa Ie ~ mai bine fondului mlrind caracferuJ de sinccriUlIc anistica a poeziei lui Bacovia (kpecl( II dirlaquo(ti 1iter(Jn II Bucutetti Edillln Viallo Rom1neuca 192 Pocill d-lui BocollkJ)

3 Citeodaltl ins vorbck n-au nic un stnS ~ n-au nid InC1eicJe CJvintcle CUIJ ~ (X)IItur ~ flrA COflPiinlA - ti scapi Tnlelesuri multe liindd nu nici unuJ fi scapt un lnteles dutmJs ca scminC1e cazuee potted din mor1ca fiuctulw ~i lncI Bacovia serle flrt de prisos ticl Brt 1itcnturt ldeile Ie uociazJ dupI un plan aJ kIr lipsa de aten~ Ie VICI confimt BacoviI InccIcul de a fi stIpin po aine pc ceoa ce simile P ooea ce saie PatdI s-c situ pc sine lntT~ SlUe

irnpondcnbUi ~ preleult (G BDeovkl in ~WpQ 13 mai 1921lafi RepubIicaI In lmaguli Cb1I Edtwra Minerva ~ 1980)

12 CONSTAN11N TRANOAFlR

rorruineascamiddotJ ~i Adnan Maniu gse$te d ncutmea poeziei lUI Bacavia sUi in sinceritatca ei absolutJ ~j in monotoRia ei polivalentAPoet al poetilo( este numit Bacovia purtAlor de tWbWlltoan tainc a carui poezie se caracterizeazli prin patetism sinceritate rafinamenl prin capacitatC8 de a exprima profunzimi In cuvinte cat de putinc de a crea un acord unic tnlnspus pc

2diferite octave

bull DuJXI cum sc vede cei care s-au aplcea primii asupra poeziei

lui Bacavia sunt ei i~itgti intai de toole poeti- prozatori (excepshytiindu-I pc Aderca) inssect ell aplccarea specific modcrnl spre aUloreflecie ~i ref1ec~e privitoare la aeNI creator Critica profesioshynista nu-~i spune cuvarluJ pan in 1922 cand E Lovinescu se pronunoli in s~it despre Bacavia Dar 53 nu uitAm aceasta criticl de specialitate el3 slab reprezentnlA in primele dou1 decemi ale secolu1ui at XX-lea Gherea nu mai scria G fhr1ileanu eel rnai reputat nu 3VCa cum se zice o~ pentru 0 astfel de poezic niei narie Chendi nki N lorga ruci Bogdan-Duic tOli refractari innoirilor poetice cOnlempomne Mihail Dragomirescu se indelclshynieea aproape exclusiv cu ~n8 IiteratuJij ~i eu estetica integrala o Caracostca nu se tntereseazA special de critica in act Paul Zarifopol era in Germania ~ eAnd se intoarce in 1ttd scrie eseistic vioaie sc ocupl cu precadere de seriitori strini Ion TrivaJe moore chiar in anul apariliei Plumbului

Prin unnare primuJ euviml eu rnai mare greutatc in etta ce priv~e bullbacovianismulh iI are in aceasta faza tranzilorie E lovinescu (pc eare primul monograf al lui Bacovia Mihail Petroveanu it amintqte door in treacat) Pentru criticul de la Sburtltorul situalia pare darn fhm a incerca 0 ierarhi7art valorie a poeziei bacoviene Baeovia de n-a creat pgtezia de atmosferA 3 intrebuin8t-() cu inUUurarea atat de eompleUI a oricArui artifieiu poetic tneat s-a confundat eu ca Simbolismul elementat al acestei poczii at consta dintr-o bullbullci~tezie imobilaprofWld animalica Bn urmA de splntualitate Desigur teza este eronatA

I Poe-04la lui BacoVIa c modema fI romincasca prin atmosfera NICiodati tnsteeJ ~Ior provindale ell m~ ploi de loamnA ell dczo1area petSajClor fi cu sooontalca ipCClr~ a wbdor tom1oqtL nu $I gasic un acccnl mai tragic rm GdNIiretl anullll nr 5 1923) 2 Aceasu cane (PlUMb D m) to ceIc pptczccl de pIlamp1l1l a ~ 0 poczie noul fitmintall din pcnonaIllale 11 din demadc)delipsit1 de zaura oriClrci ambl1I p detertOCiunl $i dcspfe cadcn~ vusuriloc kganana specifIC baoovianJ are stridenll aripilor de plumb to can se nlpu$tqle vlnruJ ~ pcSIe (are innegrqtc siflirilllleaN (in Ml$C41ffJ III~ anul U nr 36-37 1925) 3 E Lovinetcu G ampJcovig flI eritia VII ~ Edllun AIIOOfa 1921

pOEZlA LUI BACOVlA 13

~j yom vedea 0 vor combale mai loti exegelii bacovieni care vor urrna ba cruar ~i E lovinescu se revizuj~ ~ial De$i n-8 crent poezia de atmosfera Bacovia a dus-o la ultimele consccinle fhiI sA producA 0 muzicA accasta fiind redusA 13 cAteva note de sumb~ simplicitate Cu toate acestca 0 astfel de dispoziie sufleteasclti e prin esenA muzieal~ i s-ar pulea tigadui realitatea primara 10 ea salutam poote cot wntai IicArire de COMfjind (5 m) a materiei ce se insuflele~te At exista deci W1

instinct artistic i mai puPIl 0 co~tiinlA artisticli tn 1928 cri tieul concede eli e)Usti 0 atmosfern bacovian care define~te ins~i bacovianismu1 0 atmosfe~ de eopl~itoarc dezolare de toamtll cu ploi putrede eu arbon cangrenali limitati inu-un peisagiu de mahala de o~ provincial intre cimitir ~i abator co cllsueJe scufundate in noroaie eteme cu grtidina publicll m~ill1 cu melancolia calerincilor ~ bucurla panoramelor in care (princese ofteaz mecanie in racle de sticHb) ~i in aceasti atmosferi de plumb o stare sufleteascA identic 0 abrutizare de alcool 0 deplina ~anirue suf1ct~ prin obsesia molii ~i a neantului W1 vag sentunentabsm lxulal bull

Abia dupa luarea de cuvaru a lui E Lovineseu incepand cu anu1 J922 Bacovia intra in co~in~ litelltlli in mi~area proshypriU-ZIs a roocii prin a beia genera~e postmaiorescian4 ~i prin alte concieie critice Mai mull decat atat apar noi argumente bacoviene volumele Sciinlei golbene (1926) Cu ltOi ( 1930) ComedH in fond (1936) Stanle burgheu (J 946) Dc$i poetul s-a exprimat deplin in primuJ volum oricum perpectiva se lArge~te ~i se adance~e Astfel Perpessicius scriind despre Sciintei gobene se refctii 1a toatll poezia lill Bacovia de panli atunci tn afam de simplitatea horalianl1 p recurn ~i de bull acel suras de primvara furat4 autoruJ Menlillnilor entice intui~te esenta bacovianismului ~ cum s-a relewt ea inca din Plumb anume realizarea de mare subtilitate artistic1 ~i imaginea unui poel damnat al dezndejdilor

I E lcvifICCU Bacovla in Critic~ lX Bucureili 1923 Rcprodw Tn Scrl~rl I 81lCUtqti Editura Minerva 1969bullNicaieri DU Ie pone nW lulbwltoue problema J)Oerici de atmoSrerb ca Bacova Cclc doua note stndmk ale ~Iui de pc cad hi mijlocul uoei ~ sinistre de loamnl ~ CU $Ig~~ 0 aanosferb DU f~ ~ 0 muzid ( ) A1m05fen lese din ilml18na aenatulor a ~ilor a expceski poctioc Ji din ~irea lor monoronA obtcsia ltII ehiar tmpresia UDCI in1al$ltAi ti PWfurWlIli Ia care SPlOlCic mobile nu ajung Poetia SCI mIuce astfd nu nwnai Ia un nlhili$m in1electual cI ti UlluJ eI1C(1C cum CInoIunea el rudimentart ~ Diei 0 IcgllUrl ell ana pnvha ca l1li artl(ICIU cuttuI hcovian ~ I1UU muh 0 ~ impom lDei IrtmllUn satume de eI1cusm

PnII jocuJ tuoosul al dczausruIui ce hnptnge pc ~ spre pnnuliviSm 2 E Lovinescu G BocoviD in IstoriD iWQrurd r(f4~ (Oft_POlY II poundvoI(ID por-id Irlu BueureJri EdifUn AOOOfa 1928

14 CONSTANTIN TRANDAflR

amare a unui bull mucenic a l propriuJui sau destin implacabil l Simplitatea discleia senzatia de geologie misterioasA dau mAsura acestui mare artist 1a care fuziunea dintre vibratie sushyfleteascA ~i epresie e absolutA ~ i cnticul exemplificli din bel~ug densitatea simplitatea (naturale~ea) sarcasmuJ rezonantele aceslor vernuri incrustale pard in piatra Cll dalta tn interprctarea lui Perpessicius ~i a doua culegere Scaflfei galbene conIine in continuitatea valoridi a celor din Plumb poczie de confidcnte dramatice de dezn3dejdi aurumnale de intim1l esen~a muzical ce se impWle suflcrului de tirania melodiiJor simple cf dezolante ecouri provinc ia1e cu acorduri c1egiace de bullhannonidl La randul su $erban Cioculcscu realiuntii 0 privire de ansamblu 3SUpra liricii bacovieoe Cll prilejul apati tici volumului de poezii in 1934 care include cele trci culegeri aparute anterior Sublilul critic apmciazA originalitatea vemuilor din Plumb care aduc 0 nota now in poezia rom3neasc 0 noUi elemental de dezagregare suflete3SCA ~ descompunere impus1 simplu f~te cu caracter de fatalitate E observa criricul 0 poezie monocorda M tigurape deosebiUi irnpunindu-se doar repetiia obsedant capaci tatea de materializare iqiUi din comun ~i de a crea senzatia regresiunii spre originile confuze ale viC1ii Poczia aceasta ~i concentreazA atentia asupra unui obiect ~ se revolt in aparen1 monotoD impotriva autornatismului sufletesc Poet elementar al subco~cntuJui aJ impresiiior organice cu 0 excep(ionalA putere de sugestie Bacovia crede ~ Cioculescu n-ar fi in stare sa hltlnsgreseze demlldejdea provincial sa smulga univermiddot sului din alternants periodiell a anotimpuriJor sensul final al minfii ~i to~i prin divinatie prin folt obscurl a rostirij Bacovia a creat 0 mare poczie care a avut un efect contagios asupI3 multor

I Perpessicius G V BDCOvlD Saintei golben~ In Mnliwrl criti~ sma I EdilWll Casa ~cJor BucWefli 1928 Tn oonrinuare bull 5ufcrinlllui Baoovia tnsl nu se rczolvl niei In lamcntali i elcjiace nki in sarirt vencmcntl Intre pcisaje de iamI sau moine de I06mnIl ti lntrc primAveri rimidc sc Inchcagl 0 poezie de suspinc intime de ooulii durcrouc adde 2 Ibidem 1 ~ CioculclaquoU G BtJCOvID PODi1 in Adevdnt nr 16 28 aprilie 193-4 reprodu in hpetJ~ Irrice conremporane Bucurqri Casa ~leJor 1942 ~i to(

aiei bull Poeme1e baeoviene lCUI1e starice descriptive fltt mij loace plastice doosebile openu ilJuprI poe(ilot pin obsesje adicl de aeau 0 atmosfm sugestivl de 0 putere ncobi$lluill BIIcovia clnta pc 0 coatdIr unicl un clntec limplu de jae a ~ui _ inllemperiei _ ~ provinciale a mansmutuj prevcstitol de mo-te cInlcC mOlloconl ~ decompus artistic in notee componenle poale 00 rezista dar care Nate ca we OJ 0 ooosrmtill pasivitale isdr ItIri sunctqd echivaknte

pOEZlA LUI BACOVlA IS

poe~ de dupa primul r1zboi mondial De retinut ca ~n Cioculescu aflml to~iprezenta unui artist lucid chiar de p ~ intelectualitatc in notarea unor stma1ii sau impresii poeticc E curios cum poezii Jipsite de compozi1ie Bra rnijloace plastice deoscbite denoUi tOI~i evidenta Mei

In strtlnsll leglltucl cu teza sinceritalii dcpline se dec~azA disputa intre ideea lipsei de artii $i cea a con$tiinlei estetice care anticipand se va intensifica parul la a deveni laiunorivul bAUiliei pentru Bacovia Pc linie lovinescianl cvident ~i Vladimir Streinu are convingerea - mult prea ferma - cli (aclorol deliberat li~te co desav~ire ltlin poezia bacovianll care se manifesUi ca simplu act de adaptare ea in ordinea vegetalli sau cel mai adcsea ca in fenomene de geolTOpism ale univcrsului inert E drept cll punctuJ de pomire se a11a in cotIyeniin~ dar de aici lreCe in o rganic ~i pAuunde mai departe in anorganic in mineral in sensul demiteni spiritului $i at regresului moral E un caz rae de ocolire din instinct a oricllrui artificiu de ajungere artistic Jubire instinct mn itate trepte care coboara pe Bacovia din sufletesc uman in fiziologia animal P de aici in traiuJ orb 01 materiei aJ primordialitApi concrete Vladimir Stremu nU-$i schimbll opinia niei mai tfirziu dupll 28 de ani El continua s1 cread ca poezta bacoviana este un fel de cmanape biologiell plasma care zv5cne$te scun $ diocolo de ~ce formll de via~ organizatA deci dincolo de cOR$tiin8 de sine ~i to~i consirnte criticul Bacovia e~te un poet unic in literatura noastrn ~i dad nu ne-ar fi teamA de zcnemeaua anonim a cititorului romin am afinna ell este un poet unic chiar in cadre mai largi decal acelea ale literaturii noastre Este indiscutabil c a-i nega lui Bacovia coRfliin8 creatoare inseamna a-i nega modemitatea in ultim3 instan13 vaJoarca

Controversa pe aceastA lemA a naivitalii versus artefact (aItificiu) inccpe s1i se ascuta adam cu PUIlCtuJ de vedcre dllinescian ltlin Isoria Iiteraturii romane de fa origin pan4 fn prezent ( 1941) care va dobandi in timp ~-jg de cauzll Marcie

t Ilndnn Nici rrW mull rtici rnai putin erilicul nu eUllOayent un poet OJ mai mare mtiestric de transpurlere in cWoare fi in sunct cu 0 pmI VOII ralusl diu de _t4ta eficien1 ca BacoviaM 2 ~ Strcinu G ampcovio PlumbIn Pogfnl J~ criticd lilerarll EdifUB Fundatiilor BUCUll1ti 1938 Un bullstrigM visttrar ~ pottia lui ocoYia Directia coborilO8re catre primordialiwe Ie obIigl Ii tncalce limita n1eri(wI a ~ sun~ _ 3 VenlflCDlill roman4 modentd E 1 L ~i 1966 Mai depcte It SlInIie ~pn fapnUui c BIIcovia cinw demllaea spirirulul declinuJ naruni ~ rnta~ spre btologicul suferind in riunuri dezartkulalt tvknhe ti demenwe care nu pc IIItcevJI doci automali$mul unei v~ procOZCliflCleM ()ar In ~ COISWa chiar gcruul poerutui care CD mijtocele 1If1 (_ ~i cakulale) a PIItUI sa CfCe7Je imprtSia uoei lumi ampconstrui le

14 CONSTANTIN TRANDAflR

amare a unui bull mucenic a l propriuJui sau destin implacabil l Simplitatea discleia senzatia de geologie misterioasA dau mAsura acestui mare artist 1a care fuziunea dintre vibratie sushyfleteascA ~i epresie e absolutA ~ i cnticul exemplificli din bel~ug densitatea simplitatea (naturale~ea) sarcasmuJ rezonantele aceslor vernuri incrustale pard in piatra Cll dalta tn interprctarea lui Perpessicius ~i a doua culegere Scaflfei galbene conIine in continuitatea valoridi a celor din Plumb poczie de confidcnte dramatice de dezn3dejdi aurumnale de intim1l esen~a muzical ce se impWle suflcrului de tirania melodiiJor simple cf dezolante ecouri provinc ia1e cu acorduri c1egiace de bullhannonidl La randul su $erban Cioculcscu realiuntii 0 privire de ansamblu 3SUpra liricii bacovieoe Cll prilejul apati tici volumului de poezii in 1934 care include cele trci culegeri aparute anterior Sublilul critic apmciazA originalitatea vemuilor din Plumb care aduc 0 nota now in poezia rom3neasc 0 noUi elemental de dezagregare suflete3SCA ~ descompunere impus1 simplu f~te cu caracter de fatalitate E observa criricul 0 poezie monocorda M tigurape deosebiUi irnpunindu-se doar repetiia obsedant capaci tatea de materializare iqiUi din comun ~i de a crea senzatia regresiunii spre originile confuze ale viC1ii Poczia aceasta ~i concentreazA atentia asupra unui obiect ~ se revolt in aparen1 monotoD impotriva autornatismului sufletesc Poet elementar al subco~cntuJui aJ impresiiior organice cu 0 excep(ionalA putere de sugestie Bacovia crede ~ Cioculescu n-ar fi in stare sa hltlnsgreseze demlldejdea provincial sa smulga univermiddot sului din alternants periodiell a anotimpuriJor sensul final al minfii ~i to~i prin divinatie prin folt obscurl a rostirij Bacovia a creat 0 mare poczie care a avut un efect contagios asupI3 multor

I Perpessicius G V BDCOvlD Saintei golben~ In Mnliwrl criti~ sma I EdilWll Casa ~cJor BucWefli 1928 Tn oonrinuare bull 5ufcrinlllui Baoovia tnsl nu se rczolvl niei In lamcntali i elcjiace nki in sarirt vencmcntl Intre pcisaje de iamI sau moine de I06mnIl ti lntrc primAveri rimidc sc Inchcagl 0 poezie de suspinc intime de ooulii durcrouc adde 2 Ibidem 1 ~ CioculclaquoU G BtJCOvID PODi1 in Adevdnt nr 16 28 aprilie 193-4 reprodu in hpetJ~ Irrice conremporane Bucurqri Casa ~leJor 1942 ~i to(

aiei bull Poeme1e baeoviene lCUI1e starice descriptive fltt mij loace plastice doosebile openu ilJuprI poe(ilot pin obsesje adicl de aeau 0 atmosfm sugestivl de 0 putere ncobi$lluill BIIcovia clnta pc 0 coatdIr unicl un clntec limplu de jae a ~ui _ inllemperiei _ ~ provinciale a mansmutuj prevcstitol de mo-te cInlcC mOlloconl ~ decompus artistic in notee componenle poale 00 rezista dar care Nate ca we OJ 0 ooosrmtill pasivitale isdr ItIri sunctqd echivaknte

pOEZlA LUI BACOVlA IS

poe~ de dupa primul r1zboi mondial De retinut ca ~n Cioculescu aflml to~iprezenta unui artist lucid chiar de p ~ intelectualitatc in notarea unor stma1ii sau impresii poeticc E curios cum poezii Jipsite de compozi1ie Bra rnijloace plastice deoscbite denoUi tOI~i evidenta Mei

In strtlnsll leglltucl cu teza sinceritalii dcpline se dec~azA disputa intre ideea lipsei de artii $i cea a con$tiinlei estetice care anticipand se va intensifica parul la a deveni laiunorivul bAUiliei pentru Bacovia Pc linie lovinescianl cvident ~i Vladimir Streinu are convingerea - mult prea ferma - cli (aclorol deliberat li~te co desav~ire ltlin poezia bacovianll care se manifesUi ca simplu act de adaptare ea in ordinea vegetalli sau cel mai adcsea ca in fenomene de geolTOpism ale univcrsului inert E drept cll punctuJ de pomire se a11a in cotIyeniin~ dar de aici lreCe in o rganic ~i pAuunde mai departe in anorganic in mineral in sensul demiteni spiritului $i at regresului moral E un caz rae de ocolire din instinct a oricllrui artificiu de ajungere artistic Jubire instinct mn itate trepte care coboara pe Bacovia din sufletesc uman in fiziologia animal P de aici in traiuJ orb 01 materiei aJ primordialitApi concrete Vladimir Stremu nU-$i schimbll opinia niei mai tfirziu dupll 28 de ani El continua s1 cread ca poezta bacoviana este un fel de cmanape biologiell plasma care zv5cne$te scun $ diocolo de ~ce formll de via~ organizatA deci dincolo de cOR$tiin8 de sine ~i to~i consirnte criticul Bacovia e~te un poet unic in literatura noastrn ~i dad nu ne-ar fi teamA de zcnemeaua anonim a cititorului romin am afinna ell este un poet unic chiar in cadre mai largi decal acelea ale literaturii noastre Este indiscutabil c a-i nega lui Bacovia coRfliin8 creatoare inseamna a-i nega modemitatea in ultim3 instan13 vaJoarca

Controversa pe aceastA lemA a naivitalii versus artefact (aItificiu) inccpe s1i se ascuta adam cu PUIlCtuJ de vedcre dllinescian ltlin Isoria Iiteraturii romane de fa origin pan4 fn prezent ( 1941) care va dobandi in timp ~-jg de cauzll Marcie

t Ilndnn Nici rrW mull rtici rnai putin erilicul nu eUllOayent un poet OJ mai mare mtiestric de transpurlere in cWoare fi in sunct cu 0 pmI VOII ralusl diu de _t4ta eficien1 ca BacoviaM 2 ~ Strcinu G ampcovio PlumbIn Pogfnl J~ criticd lilerarll EdifUB Fundatiilor BUCUll1ti 1938 Un bullstrigM visttrar ~ pottia lui ocoYia Directia coborilO8re catre primordialiwe Ie obIigl Ii tncalce limita n1eri(wI a ~ sun~ _ 3 VenlflCDlill roman4 modentd E 1 L ~i 1966 Mai depcte It SlInIie ~pn fapnUui c BIIcovia cinw demllaea spirirulul declinuJ naruni ~ rnta~ spre btologicul suferind in riunuri dezartkulalt tvknhe ti demenwe care nu pc IIItcevJI doci automali$mul unei v~ procOZCliflCleM ()ar In ~ COISWa chiar gcruul poerutui care CD mijtocele 1If1 (_ ~i cakulale) a PIItUI sa CfCe7Je imprtSia uoei lumi ampconstrui le

16 17

CONSTANTIN TRANDAFIR

critic pomind de 1a realilatea de rapt dar ~i de la un impuls a l conuadic~ici enun~ arhicunoscuta fraz3 co valoare de postulat bullpoezia lui G Bacovia a fost socotita in chip curios ca hpsil1 de orice artificiu poetic ca 0 poezie simpl4 flrn m~~g (E Lovinescu A Maniu) ~i loemai artificiul Ie ~tc ~i-I fonneaz1l in defmiti valoarea Interesant e cA G Calinescu i~ i dezice propria-i afinnatie din 1930 pri n care respinge cercetarca prin zone teoretice a pocziei ca is cazui lui G Oacovia poet inocent de orice r~tiinA artisticlt1 Dar imaginca unui BaeDvia al conventicl creatoore impune 0 now inelegere a poctului in spirituJ propriu aJ poeziCI sale DupA ce semnaleaza modelele (simbolismul in general Traian Demetrescu Baudelaire Rodenshybach Verlaine JuJes Lafargue Roll inat) G CAlinescu cltammeazA poza bacovianA (mdi 0 meo(hme care va face cariem va fi 0

apriga controvers pe lema mimare-autenticitate) bullpoza adicl tocmai ceea ce reprezinl1 afiUdinea sa moduJ propriu de a crea cAei el artistu (ars-artis indemanare abilitate talent) ampcovia este un ilustntlor aJ proprici sale lumi un creator de contwuri ~i gesturi proprii poule bull simulaiilemiddot fae pane din acest scenariu G ClJinescu n~te citeva din aceste bullsimulatii poetul stii singur in cavou prin pare apar fantome ~i trece 0 pasire cu peoe aIbc pene negre plan$e ~ i r3dc WC8Stic ride moos ~e singuratic prin pusUlle piClC intd in casa iubitei ~i-i cere sa came un mall funebru se duce toamna in grMim ~i se intinde ca un mort pc masa pMasilltl etc Alta pou ~ de bullretorica inloacsa de sBnnarea pW la aparenta anarhie a solemnit1lti-i simulaml discontinuit1llii~ a fi losotruii a declaraliei absurdc cu aparmta de profunditate in tot cazul poetul rea cu m ultli ingenUJtate sl1 fie original chlar ~i prin desele schimtmi de moduri poetice

lnilial pc pozitia contestAri i intentiei de transfigutare artistica in poezia lui Bacovia se situeaza ~i Pompiliu Constantinescu oezagregarea individualitliii umane sub aspectele cele mai vilale intre care iubirca dcline primu] loc il constituie lema fundamenlall1 JipsiUi de rctorism patetic flra cldcini ideologicejgtrsanizat1l numai pe dispozi~i fizioJogice ~ i asociatii macabre In tot cazul organizarea aceasta apare destu1 de ciudatA Dar PompiJj~ Constantinescu revine asupra poezici bacoviene intr-un text inedit ~i asupra afumatici sale Mai inlAi face 0 succmt1l ~ i O1gm descriere a universului poetic bacovian simbolismul C5enliaJ tragismul minus-vitalitatea peisajul sordid solitudinea maniacal oscilalia

I O CIlinc8CU ISlorio flnvtw-i de 10 oripl pdlf4 ill prttent Fwldatia pcnlru Litennurt fI AJ1l 8~ 1941 p 627 2 Idem 1930 in U~ E P L Bucurqti 1967 p 4 11 3 Pompihu COIWant1nacu Opne I QUIorl Editura AlICOfa 8ucurqti 1928 4 Idem G 8atvwl Operr ~ In Scrieri I EPL 8ucwqtI 1967 JIP 155-16)

POEZIA LUI BACOVIA

mire luciditate ~ demeoli obsesia erotid ~i thanatld elc Apoi bull ajunge la concluziajustA eli toate acestca oneal de sinlplu ~i chiar stangaci ar fi exprimate bull bull soot ~i semncle neindoioase alc lucidi~tii lui artisticc cA intr-adevAr co~in3 wnanll sufenI in poezia lui Bacovia 0 pnIbu~itt in patologic dar numai 0 inlcligcnta artistica o poate surprinde in in~i confuzele ei dezagrcg1iri Criticul se angajeazl sA puna in e~dcn~ cu exemplificliri tocmni procedeele lucide ale scri itorulw Tudor Vianu ca de obicd echi librat ~i exact dcceleaz11 doull faze ale poeziei bacovicne una in care poetul npare mai cstet rnai livresc mai dependent de modelc ~i alta in care el dorc~ sli noteze SCIlZati01 sa nemijlocit1l ingenull ~i dureroas Construire ~i deconstruire ar spune cercctltorul struc bull turii liricii modeme Hugo Friedrich T Vianu scric despre poezia lui Bacovia tot eu ocazia editrii volumului Opere in 1944 ca ~i Pompiliu Constantinescu Bacovia ar contraziee premisa flauber tianll eu privirc 101 anonimiz3rea autorului a ipostaZei lui umane pc el iI gllsim in intregime in opera sa care cstc un documcnl psihologie middotde poziie nefalsificata a ooui suflet ulceral sucombfu1d wb greutatca de a exista ~i tOluioi poezia sa recurgc la nlljloace deliberate Bacovia contmull T Vianu face parte din prima promO(ie de simbolicent prin colaborarea 13 reviSCcle maeedonsldenc Dar rnai cu seam se ~A de lalUm dccadenu ~i se las contaminat de poezia cminescianA nu ins in dicliune scntlmcnlalll Mai crede T Vianu ca prima fm a poczici bacovicne e mult mai legatti de livresc e a unui poet bullmai estet mai dependent de modele Dura momentul genernli2mii WlCi sin~ure irnpresii Ichnica bacovian tmde cane individuali2area impreslilor ~i in fine ctitrc notatia senzatici ncmijlocite ingcnua ~i dure-oasA Tendinta de a Zllgttlvi tablouri simctrice construite raionaJizale estc d~itA acurn ( ) Forma se dezorganizeaza in aceastli aspiraic cli~ imediat 3$3 incat nu 0 dat1l asistMll Ia fningerea ritmului Bacovia e un poet de notatie scripticll can simuleazA naivitateca penfro a sugera lipsa de artificiu in exprimarea emoliei directe tn fcluJ suprarealiyenilor se praetica reproducerea vorbirii imeme imcdiatitatca sentirnentuJui care inseamnJl respingcrea rigiditatii

I 1bJd~mDar onunde d Baoovia cste lIn1ologic inlchgenll Sf artI5lJct c viditJ fI proSj)Cimea c ~ CllI ~ acum douI dcIIcnii clod bull IpAruI in tina ~ modcml

w

bulldar universul ~ menI orici de restriM If rl C$ampC alii de ongmal pnn i~ singulantlltca IUIbull w de pcnooalln expresic fI tit de luad in mlellFJ~ lui 1UtISbCa prin care~ surprindc ~ irdI an IOalc atributdc valorUor JIIlCc Ja care DC vorn adresa ~1Otdcauna~ Exoelcml Ullaprcure dIt nu puncrul cd maJ cvohw ll inloelcgcrii lui 8acovil in cnlJel UlCrbehd bull CUm alXIc Gheorahe Grigurcu Aaasa ii Ipirinc lUI O CIlIDCaCU fI dIar lui TVianu

2 Tudor Vianu Bocovu j Nie dejilld in I-1gun formr _ poundAltura Cua ~Iclor Buctrrqli 1946

19 CONSTANTIN lltANDAFlR18

fonnei ttigMuirea artei literate in~i Explica~ia nceasta pare a fi cea mai justA dintre tOOle

bull tn 1939 Al Piru PWlC in subsidiar altcmativa spontaneilcte I

~tiin8 scrierii literare sugerand cA e3 se subincle~e daca este evideniat simbolismullui Bacavia ~ind ell aceastJ ml~are Iiterarli rtprezint1i 0 con$tiinld noud artistica 0 transfonnare a liricii care inscanuli pl1trunderea in cele mai misterioase aooncimi ale sufletu~ lui ~i ale spiritului dtci odat3 cu simbolismui cele mai im4 preslonante mutaii s-au produs in legliturn cu Idua repreentard Prin urmarc tinArul crilic sc consacrn relatiei lui Bacovia eu decadenlismul in ~a mai mare mllSw ell Rollinat dar in ~Iigul poetului nostru fiindca ceea ce 13 francez apace bullbulltrivial ~i cxpozitiv cu singura ratiWle de a exprima thanatofilia la poetul roman CSlc esenA muzicall1 Dar nu ncaplirat prin scufundare in subcon~tient pentru a se dcbarasa de logic ~ cum crede AI Piru bullbullExpresie a unci simple naluciri poezia desfllcutA de logtc11 incearcA ~ sugerczc vietuirca in afara evidentelor prin excluderea obicctu1ui Am putea spune cli intervine in coneen 0 voce OC8$teptat de viguroasA dacA ea n-ar fi rrnas muM vreme inedltli E vorba de Simion Stolnieu care mai mult sau rnai PUin surprinzltor it include pc Bacovia in categoria pocilor eu cane leltr-e oli rnai simplu a poeilor culp care implica emar erudiia E cam mull spus iar Simion Stolnicu se ref~ indeosebi la calititiJe stilului ooeovian conccntmre3 ma(inUbullbulllehnica expreslei eliplice patctismul bine dirijaL Apoi poetul-eseist st1lruie nu atit asupra rcgistrului intclectual eftt asupra registrului sentimental ceca ce pare 0 contrazicere CAci indiscutabil Bacovia este un antisenmiddot timcntal ~i aici i sc poatc atribui calificarea de po~ awcll de adaptarea unci atiNdini premeditate cum ar fi demonismul baudeshylairean Poza aparine de 0 esteticA ca un tTuct artificial al eului luptfind (ltprin sineraquo in contra ((golulub~ disperArii de a exista contra narurii in~lAtoarc Poetul cautA efeelee provocalor regshyzeazil masdfs artifici procedeazli metodc ca inlr-o ars combjatoria

1ntr-un substantial studiu din 1945 Ion Negoicscu pledeazll pentru naturaleea bacovian1 care ar acopen pana la suprimare m~te~gul Dadl la Mnllanne artificiosul lehnic i~i creeltlZll motivele incAntArii care sun toemai un maniensm de virtuoz In Bocovia tehnica e roaba stllrilor emotive copl~itoore in mizerin lo r

AI PIN M RcJlilftll $1 G Burow in Rlj1lXe sf inl~e Edltun Sensul RomAoeso CtaIoYIl 1974 p 02 2 Simian SIolmcu artgtltai inedll pubhca1 de Simloo Barbulescu in Almwwn1 lilerof 1982 pp 17-20

pOEZIA LUI BACOVIA

jalnica de rntare ~ banaljtale amI de depArute de zona elcrurilor orchestrale maJlllnneene Tristelea bacoviantl line de dczordinea existential1 cstc ontologicli De sceea e resorbilA p3n4 la impresia de anulare ~i absenteazA concemplatia bucuria poetului in accul crealor ~ntru cA JlU ~i-a savural lehnica ~i n-a trait in misiunea desAvaquii ej eu toate acestea poeziei lui Bacovia mnd decorativll ii corespunde imperios anificH decorative Arc IOIWii (ca orice poezie aUlenlica s-ar pulea zice) 0 pudoare enigmalicli un Ulefabil ce emanli din zonele abscure Lirismul bacovian in substanl3 lui bull sentimenIaM e imbibat de arome eminesciene De fapt nu uitll sa precizeze Ion Negoiteseu e rnai degraba 0 sarocie semimenlalA impinsa spre senilitate Autenticitatea desAvaqitA iniLltun orlce artificiu me~tc~ugul se dizolvli in naturalee ~i cu tonic acestea serle negro pe alb despre ar1ificiilc literelor~ JocuJ consoanelor ~i vocalelo despre tehnica aUlt de subtilA Conshyfiuntarea spontaneitate I artificiu autenlicitate I pozll COnlin~ sa fie nodul gordian aJ comentariilor bacoviene uneori chiar la unul ~i aceJ~i exeget

bull lmediat in perioada postbelicll poc~ii conrinuil sa aiM intdietate

in admiratia fa~ de poezia bacovianll i in actul de reconsidcrare a ei Mihai Beniuc Eugen Jebeleanu Maria Ban~ A E Baconsky Petre Stoica ~i vor continua COllSlantn Duzea Ion Carnion Radu Omeci Sl Aug Doin~ Horia Zilieru Nichila StAnescu Victor Felea Actnan P1unescu Ei poetii impun cultul bacovian de cele mal multe ori la modul simpatetic ExcunuJ critic preia initiativa cu 0 ingeniozitate temperatA ~i cu 0 specifica profunzime din p1cate inlr-o prima fazll cu multe sechele sociologizante

Ion Vitner serle in 1949 despre Universul poetic 01 III GJ Bocovio bull intr-o grill strident sociolo$icll Nimic din ceen ce eSle specific anei in coordonatele ei speclfice nu interesew Tonali shylatea sumbrl a poeziei bacoviene estc efectul societatii crude ~i nedreple Cu aeeasta poezie s-ar putca reconstitui istoria unor ~i tulburi nicidccum structura legitim a unui univers poetic Luica aceasta CSIC imaginea unei reaJita~ stricte in care imaginaruJ artistic nu ~ nici un rol Unneaza 0 serie dc cercetMl marcale de

I Ion N~llcseu Poria lui BQCQ~ tn RnlSla CwruIJII UIWIlr nr 6 1945 republica in ScriJlori modD7f Edirura palIN Luend 1966

2 Ibidem Nici unu1 din CUvinlC nu C IllLlti~ IICOf - IasI un lid i~bi~ tOIllC comribuie Ia decor intnl dcpJm in zidirea lui nu fn mallfiJhtatea cAmoas1 plasuct CI in Iligestla imallrWI VJIiA muzicall confimllnd Ilmbolismul lui Bacoyia ( ) o 1dc4 0101 fk fllblikJ (I m~ C T) fi ad de stapAna pe mijlO3Cele sale duce Tn mod lira Ia jocuJ inxtic aJ vizluniJo 3 iQn Vilna In PasluMQIui Puvd KlWlaquotlgIllIl Editun de Stat Buourepi 1949

CONSTANTIN TRANDAFlR r 20

perspectiva bullrnanustj dar din ce in Ice cu mai mulCl deschidere ~Ire natum propne artei lui Bacovia Genealogia simbohl11 (cu preddere a simbolismului protestatar) este refrenul majoritAtii disculilor in perioada 1949-1965 Dar lOt acum incep sa se fadi rereriri la modcmitatea poetului ailic3 In ~irea simbolismului C3 expresle antiburghczA De plldi G Munteanu iI trece pc 3ll[~ Piumbillui in tftndul marllar elegiaci din literttura univershysal4 Se invocll tot mai des cuvanrui existen(A li derivatui sliu existenlialism

Aceasta dtmensiune existenlialisUi a poeziei lui Bacovia in~ in aten13 specialll a primei ~i consacrate poetului Foone interesant volumul este saiS in limba ~ Existence poerillue de Bacovia 1958 ~I apartme Svetianci Matta La rei de surpnnshyutaI ea s1i nu spun ciudal c faprul ca scricrea nu a fost mel( tmdusA in limOO romfull E un dcrncrs intcrpretativ bazat pc ontologie mai bioe zis pc 0 viziunc kirkegaardianll asupra existenlei (La rnaodie ala mort) Autonrea s~ie asupm unui poet bullproscris lortural de pnsennfficnrul mOl1ii (Uourir sans cesse) 0 intrebare obsedantli cum se eKplidi accaslll propensiune clUre abisul TnOl1ii E un caz IIplC de deznMejde coplci~it~ este bullbullboola de moarte gt existenta ca sufenn de a muri Pentru cA face pane dintre martirii existenei in rand cu Kirkcgaard ~tul nasbu este mai occidental decat oricare alt scriilor sud-est european

Cartca Svellanei Matta nu pare sI fi fost eunoscuta la noi in VTemea aetC3 sau poote nu trebuia 53 se dea de ineles cll se ~tie de existenta ei Cnllca noastrn mcrgea pc linia eomparaliei lui Bacovia eu Eminescu $i eu simbol~tii ori pc disputa mai veche privitoare 13 ecualin candoare absolutl-conven~ie Matei CAlinescu de exemplu estc partizanul neafec~ al sinceritlltii bull A varbi de

I IIeOlgCUI ruxuolinc1 La 1ffti1(Vrtl lui BlaquooYiQ in Ga=CIQ Iiaura nr 30 p 31 1956 Tcodor Vlraobei PulfCft de rrpu iff studlerN lui Jucmf4 In Trlbww nr )5 1961 Ov S Cmhmrulllccanu introducere b edilill Scrim de O Baeovia Bucure~u ESPLA 1961 Cornel Rcgman NICUui11 80C01i4 in LucftJfl1nltI nr 25 1963 DumitnJ Mit in Unaturo roon6ltd (Il inupuruJ slaquoOlulul XX ButUrqti E P L 1Q66 etc 2 G Munlcanu in SIt-DUO nt 10 1956 ) Svetlana MIIta ixis_ poiti~ de kMoviQ ZUnch Edllicn P G KeIlCT-Wmlllllhur 1958 E leU de doctonIl califleatl subtilWnTIC d $Ingulari pukhnrudmts KI1SU corlICIipwn 4 Ibidem _Uot questlOll a quoi tienl illIll1il qu C)(tf(e sur Bacovia CCI abime de 13 mon Nom IOU$ dordin~ Ia fuyonJ eomme Ia misere supmnc Quand 13 moIt t$I Ie danger supmnt dil Kirlcepard on ~ ttl 13 VIe mais quand on dkoo~ Ie danger plus lmible encon on ~ en Ia mort CtSf Ie cas de BaeoYla Ie cas Iypique du dbspoir - C tSf Ia ~ ltanaladic Ia mortlt b plus umble d tomnme COfIrrotiicM quall CTlfan~ Iexistencc ct q ui consistc JUSfCmeIII 4 ne pouvoir pas mounr

POEZ1A LUI BACOVIA 21

pom la Bacovia est fundamental 0 erooremiddotmiddot 1 Mai face eriticul 0

dreap~ distinctic intre eroul eminescian (romantic) ~i eel bacovian (modem) Sufcrinta este elemcntul comun numaJ ca pnmul 0 uanscende al (ioJlea a plaseaza in absurdul existenial E 0

schlmbttre de planuri de la gnoseologie la oDtologie Anonimatu defin~le erool bacovian (kafkian cnmusian bcckettian etc) Omul singular intr-un univers aI cumplitei monolonii ~i 31 abrutizarii (cum este acel a l lui Bacovia) i~i suporti singunlt1tca (ju umilinli ea pe un destin implacabil lipsi ins de once mlircicmiddot- In ace l~i limp Viclor Felca apasli pc profunda sinceritale a emotiei bacoviene pc ipsa orielrui artificiu cu precizarea ctl poetul n-n fosl lipsit de ceea ce se num~le jtiinA a versului anA simbolismul a fosl 0 ~IA riguroasl in aceasta privin(3 Numai ell 18 el m~e~ugul dispare in natumlec ~i daca uncle procedee se ob~rvll 3 13 _intiii3 privire ce nu f~ decal s1 sporeascA incanmrea Cat despre croui line oocovl3n aeesta nU-1 alteeva dedil 0 viclimil a iadului burghez a unci lumi eronatc ~ i un denuUor aI ci Mai nuanal ca de obicci esle Nicolae Manolcscu La Bacovia conceplcle se lopesc ea zahllnli in ceai p3striinduii doar aroma sau guStu se resorb in substanta ~i a lirismului ~i inc mai dec is bull Bacovia i~i eompune ca Macedonski 0 mascA i$i face din sufcrin3 un Slil 0 convenie care e manierismul decaden Poetul se joacll pe sine en M inulescu dar nu spre a se disimula ci spre a se expnmll TranscrisA pur $i simplu cn intr-un Jumli intim suferin-1 lui ar fi mai degrabA incoerentli Ea are nevoie spre a fi ce e de 0 laquo(inlerpretareraquo nu oricwn dar de una plinil de gravitate $i de patetism Bacovianismul e 0 haim de leatru o po7l1 palelidl a ncbuniei poza nu inseamna nCSlllceritate nu e vorba de un rlport intre aulor ca pcrsoana reala $i poel pcntTU ca noi avcm In vedere numai pc poet Dar reticitind pc Bncovia nu ascuhAm spovcdania unui dispcrat ei luAm pane In 0 punere in seen poetul desprinzAndu- se pc fondul universului caruin i-a dat viata ca personaj Pe scrut Bacovia eslC in poezic bacovian Opera o datl ce-$i n~le ereatorul il impune insului biografie tuiburlUor e cd voind intr-un rind s1 serie un roman 3ulobiografic poctuJ trece ~ asupra erouJui slu care nu mal e Bacovia ci bacovian $i mai sene N Manolescu in felul sAu incitant aproapc convingllor ehiar ~i cind nu are dreptalc d~re eminescianismw decadentismuJ $i scntimentalismui lUi Bacovia ParndoxaJ

MalCI UliNSCu In Aspec~ lilaure E P 1 BUCUIelttIi 1965 2 bUkm

3 VielOt Fciea Boaniu in DiDagurl deJprr J1MZ~ E P L BJCUIe$li 1965 4 NkolllC Manolcscu Preful la Bacovgta Plumb Ii P L col an BUCWCfIi 6 S Idem G 8acOiII in lActurl (njulele E P L B~ 1966 pp 85-86

CONSTANTIN TRANDAFlR r 20

perspectiva bullrnanustj dar din ce in Ice cu mai mulCl deschidere ~Ire natum propne artei lui Bacovia Genealogia simbohl11 (cu preddere a simbolismului protestatar) este refrenul majoritAtii disculilor in perioada 1949-1965 Dar lOt acum incep sa se fadi rereriri la modcmitatea poetului ailic3 In ~irea simbolismului C3 expresle antiburghczA De plldi G Munteanu iI trece pc 3ll[~ Piumbillui in tftndul marllar elegiaci din literttura univershysal4 Se invocll tot mai des cuvanrui existen(A li derivatui sliu existenlialism

Aceasta dtmensiune existenlialisUi a poeziei lui Bacovia in~ in aten13 specialll a primei ~i consacrate poetului Foone interesant volumul este saiS in limba ~ Existence poerillue de Bacovia 1958 ~I apartme Svetianci Matta La rei de surpnnshyutaI ea s1i nu spun ciudal c faprul ca scricrea nu a fost mel( tmdusA in limOO romfull E un dcrncrs intcrpretativ bazat pc ontologie mai bioe zis pc 0 viziunc kirkegaardianll asupra existenlei (La rnaodie ala mort) Autonrea s~ie asupm unui poet bullproscris lortural de pnsennfficnrul mOl1ii (Uourir sans cesse) 0 intrebare obsedantli cum se eKplidi accaslll propensiune clUre abisul TnOl1ii E un caz IIplC de deznMejde coplci~it~ este bullbullboola de moarte gt existenta ca sufenn de a muri Pentru cA face pane dintre martirii existenei in rand cu Kirkcgaard ~tul nasbu este mai occidental decat oricare alt scriilor sud-est european

Cartca Svellanei Matta nu pare sI fi fost eunoscuta la noi in VTemea aetC3 sau poote nu trebuia 53 se dea de ineles cll se ~tie de existenta ei Cnllca noastrn mcrgea pc linia eomparaliei lui Bacovia eu Eminescu $i eu simbol~tii ori pc disputa mai veche privitoare 13 ecualin candoare absolutl-conven~ie Matei CAlinescu de exemplu estc partizanul neafec~ al sinceritlltii bull A varbi de

I IIeOlgCUI ruxuolinc1 La 1ffti1(Vrtl lui BlaquooYiQ in Ga=CIQ Iiaura nr 30 p 31 1956 Tcodor Vlraobei PulfCft de rrpu iff studlerN lui Jucmf4 In Trlbww nr )5 1961 Ov S Cmhmrulllccanu introducere b edilill Scrim de O Baeovia Bucure~u ESPLA 1961 Cornel Rcgman NICUui11 80C01i4 in LucftJfl1nltI nr 25 1963 DumitnJ Mit in Unaturo roon6ltd (Il inupuruJ slaquoOlulul XX ButUrqti E P L 1Q66 etc 2 G Munlcanu in SIt-DUO nt 10 1956 ) Svetlana MIIta ixis_ poiti~ de kMoviQ ZUnch Edllicn P G KeIlCT-Wmlllllhur 1958 E leU de doctonIl califleatl subtilWnTIC d $Ingulari pukhnrudmts KI1SU corlICIipwn 4 Ibidem _Uot questlOll a quoi tienl illIll1il qu C)(tf(e sur Bacovia CCI abime de 13 mon Nom IOU$ dordin~ Ia fuyonJ eomme Ia misere supmnc Quand 13 moIt t$I Ie danger supmnt dil Kirlcepard on ~ ttl 13 VIe mais quand on dkoo~ Ie danger plus lmible encon on ~ en Ia mort CtSf Ie cas de BaeoYla Ie cas Iypique du dbspoir - C tSf Ia ~ ltanaladic Ia mortlt b plus umble d tomnme COfIrrotiicM quall CTlfan~ Iexistencc ct q ui consistc JUSfCmeIII 4 ne pouvoir pas mounr

POEZ1A LUI BACOVIA 21

pom la Bacovia est fundamental 0 erooremiddotmiddot 1 Mai face eriticul 0

dreap~ distinctic intre eroul eminescian (romantic) ~i eel bacovian (modem) Sufcrinta este elemcntul comun numaJ ca pnmul 0 uanscende al (ioJlea a plaseaza in absurdul existenial E 0

schlmbttre de planuri de la gnoseologie la oDtologie Anonimatu defin~le erool bacovian (kafkian cnmusian bcckettian etc) Omul singular intr-un univers aI cumplitei monolonii ~i 31 abrutizarii (cum este acel a l lui Bacovia) i~i suporti singunlt1tca (ju umilinli ea pe un destin implacabil lipsi ins de once mlircicmiddot- In ace l~i limp Viclor Felca apasli pc profunda sinceritale a emotiei bacoviene pc ipsa orielrui artificiu cu precizarea ctl poetul n-n fosl lipsit de ceea ce se num~le jtiinA a versului anA simbolismul a fosl 0 ~IA riguroasl in aceasta privin(3 Numai ell 18 el m~e~ugul dispare in natumlec ~i daca uncle procedee se ob~rvll 3 13 _intiii3 privire ce nu f~ decal s1 sporeascA incanmrea Cat despre croui line oocovl3n aeesta nU-1 alteeva dedil 0 viclimil a iadului burghez a unci lumi eronatc ~ i un denuUor aI ci Mai nuanal ca de obicci esle Nicolae Manolcscu La Bacovia conceplcle se lopesc ea zahllnli in ceai p3striinduii doar aroma sau guStu se resorb in substanta ~i a lirismului ~i inc mai dec is bull Bacovia i~i eompune ca Macedonski 0 mascA i$i face din sufcrin3 un Slil 0 convenie care e manierismul decaden Poetul se joacll pe sine en M inulescu dar nu spre a se disimula ci spre a se expnmll TranscrisA pur $i simplu cn intr-un Jumli intim suferin-1 lui ar fi mai degrabA incoerentli Ea are nevoie spre a fi ce e de 0 laquo(inlerpretareraquo nu oricwn dar de una plinil de gravitate $i de patetism Bacovianismul e 0 haim de leatru o po7l1 palelidl a ncbuniei poza nu inseamna nCSlllceritate nu e vorba de un rlport intre aulor ca pcrsoana reala $i poel pcntTU ca noi avcm In vedere numai pc poet Dar reticitind pc Bncovia nu ascuhAm spovcdania unui dispcrat ei luAm pane In 0 punere in seen poetul desprinzAndu- se pc fondul universului caruin i-a dat viata ca personaj Pe scrut Bacovia eslC in poezic bacovian Opera o datl ce-$i n~le ereatorul il impune insului biografie tuiburlUor e cd voind intr-un rind s1 serie un roman 3ulobiografic poctuJ trece ~ asupra erouJui slu care nu mal e Bacovia ci bacovian $i mai sene N Manolescu in felul sAu incitant aproapc convingllor ehiar ~i cind nu are dreptalc d~re eminescianismw decadentismuJ $i scntimentalismui lUi Bacovia ParndoxaJ

MalCI UliNSCu In Aspec~ lilaure E P 1 BUCUIelttIi 1965 2 bUkm

3 VielOt Fciea Boaniu in DiDagurl deJprr J1MZ~ E P L BJCUIe$li 1965 4 NkolllC Manolcscu Preful la Bacovgta Plumb Ii P L col an BUCWCfIi 6 S Idem G 8acOiII in lActurl (njulele E P L B~ 1966 pp 85-86

24 25 CONSTANflN TRANDAFIR

Leo Spitzer Bacovia conc~ cu Arghezi Blaga Barbu in perccpia lui ca un contonporan cu anxicClilc noastre cu con~iinlU noastra estctid Autorul mooografiei zAbc)Ie$te intr-un capitol special (BfUX)l-UJ ast4ZJ) asuprn omului tragic in viziune modema cu exemplifidiri din Kafka Beckett Camus Sartre Cioran ~i Cll 0

extinsa cxpunere a conceptiei lui Jean Marie Domenach privitoare la tra$icul modem Cu aces context se confruntl1 poezia lui Bacovl3 Un poet al cului s~iat ~i in sfem acestuia WI poet a1 eului de exccpie nu mal este legat de timpul lui literar dedit de cpoca modem care a alungat cui de neolo unde parea sacrosanct din lirieA Bacovia rnmanand dependent de simboli~li prin limbaJ ~i prin con~inta eului se dcpArteaz1i net de ei intrucit submineazA preSligiul intangibilei instane ( ) Teroarea in rata lumii convulsive se conjug la Bacovia cu incLinaia de anonimizare de anulan a fiilllei prin retragerea din spaiu ~i limp prin refugiu In perifcrie in odliiJe minuscule in pivnic pc cfunpuri acoperite de zApada sau in epocile preistorice pierdute Poet satWTlian sumbru ~i ehinuil indoit de sine B~covia se manifestA prin impulsurile proprii litcraturii modeme Dc acwn ineolo aceastJ afiliere la modemimiddot tate a lUI Bacovia ori contcstarea ci rna timidA lllobilizca7 excge-lll

Laurentiu Ulici nu se aliniazli la multe din locurilc comune ale criticii In primuJ rand contest faima poctului in actualitatc dimpouivA plasfuldu-I intr-un con de umbra Apoi observA 0 involuie vaJoricJ a pocziei sale de la un volum 13 altul pJna 13 exten~ ~i incJ Bacovia n-a avot niciodatl 0 ~iin~ esteticA ceca ce inseamnA 0 imprevizibila intoarcere a discursului critic la prima fazi a receptarii acesaci poezii tn fme simbolismul nu ar constitui decal un puncl de plccare ditre upresionismul sAu instinctiv pur Aunosfera Plumbului nu e deloc wi aspect al fonnci ea tine de 0 pozitie existcoiaJA diferita de a simbohyenilor shyoricntata sprc centrul realit3ii printr-Q zvaenire anlipozitivistA ~i printr-un exces de sensibilitate deformatoare ca in pcisajclc suferinde ale lui George Rouault Bacovia c sin~lfU1 nostru expresionist Mai mult decal Blaga vreu sA spun mal adcvArat ~i mai pur intruc31 nu avea ~~ nu-i ~ pc Rouault t i pc Klee pc Ensor lji pc Kandinsky ~i niei doctnnele lor lnocena it salvi de 1a epigonism in sc5b iI adanci Ia epuizarea mijloacelor mtr-Q Sleril imitare de sine Cum se vcdc ne aflam intr-o now cd a interpretAr1i poezici oocoviene IllOCar cJ dintr-un nonconmiddot formism de inteles i se neag3 percnitatea in ultimA instan3 tocmai

I Ibidem pp -Ll--LL 2 Lauteflliu Ulici ~ amprJvi4 in Rlaquoun Edillta Cartea Romneuc~ tlllCUlqli 1971 p 67 3 IbUlem pp 321 - 322

pOElJA LUI IJACOVIA

ceca ce constiluie inscmncle valorii Tn acclalji an 1971 Marian Popa i~i oricnteaza analil3 asupra obsesjei oocoviene care estc cea a alien1rii omului in univcrs obscsic cu caracter purificatOf ~i de sulizare a realitatii lumii ~ i individului In acest lei prin obsesia neantu lui se impunc analogia Bacovia - Arghezi eu dcosebirea cl pOClul Cuvinfelor pltJtrilile dialoghem eu un transcedent antroposhymorfizal ~i totu~i IIllanglbil pc eaUi vrcme ~tul Plumbului nu are putcrca figudrii lranscedenei tn privinta mfluen~elor Bacovia Ie prive~tc oarecum indiferenl nculm fhrl angajamente estetice sau afcctive ca pe 0 swnll de instrumente tn plus oriclt de sponlaIl dar in spiritul ilteraluni modeme la Bacovia discursul cste supus discontinuitAii fr1nturilor dislocJriJorl rupturilor Automatismele seamAna cu eelc din Icanul absurdului Pulin mai tirziu Marian Popa revine asupra subiectuJui Bacovia din perspectiva hilaristicii care impune 0 corectare a imagmii incet3tenite a unui poet vlzut exciusiv in iIXlStadl tragidi G ClIinescu sesizasc deja bufoneria rlisul sarcastic ti il1SWi Bacovia vorbeyenc de bull riisul amar rflsul hidos Marian Popa persevereazt in analiza derizoriului a comiculUl funcbm a grotescului a ironici IIltrorluciindu-1 pc poetul nostru in tradiia tipului fool din Antichitalc Evul Mcdiu ji panA Ia Trilgt1Jl Corbierc ~i Soren Kirkegaard Asurnarea grimasei a gesticulaiei bufon~ tine mai cu seamti de aliludinea modemA Discursul bacovian cameterizeaz1 ipcmaza modcrn4 a unui clown devenil slmbol totalizalor aJ fondilci omen~ ~i unicul actor 31 unw etem spcctacol ~tesc

tn anil 70 BacoVia atinge COla eta mai inaJta a receptArii Este Cilll esle comenta mru mult parca de oricare nit scriitor roman Nu se pot rtIOC in aceste pagini dedit celc rna fecunde hWi de covin lall Florin MiMilescu stlirule asuprn Jirismului mascar Poetul nu sc spove-ck~le mai degraba $0 Rscundc disociindu-sc de cui Silu cmpine LiriltmlUl oocovian ocol~tc in mod predilect expresia dllectA a sentimentu lui printr~ proiectic a eului profund ti a SUirilor lui dominante a obsesii lor middot3 Sal8nisniul bacovian in1m in 3tenia lgtJgtCCiali a lui Mircea Anghcicscu Faustie poetul acceptA un pact cu diavolul cu prelul renunl-1ni 101 identitatea sa banala 101 conditia sa wn3n1i de (muritorraquo ~tigiindu-~i puterea de a se comuni~a de a se cxprima adicJ picrde pulerea de a comunica cu ceila1li lntr-un dens cseu Nicolae BalotA semnaleazA prezenta tuJ~toare a lui Eminescu in eSlltum poeziei bacoviene Se face

I Manan ropa AfoJeI~ II uempl~ altm crifUt Editur3 Eminescu Bucurqtl1971

2 Mem Hrlurnli(u ooculiutuJ in Forma ((1 j(lormur~ amplitun Emiocscu OUoUle~ 1975 I 67

3 Flonl1 MhalilliCll Li$nrul mascot ill llencU nr 9 1971 4 M~ca Al1l-hdcscu in Rcslo de islOllt llltOrit 11IcgtrarJ I1r 2 1972

26 CONSTAN11N TItANDAFlR

o scurtl ~i penctrantli parnlcl4 co accent pe tema plwului Vaielul pare obiectivat ca in clasicul (tSunt lacrimae rerum)) Un Bacovia clasic Nu ~ indoiala Dar un BacOvla modem constituindu-sc de bun mSUm prin 3ntiromaniismuJ sliu Rcinpm modcmitate ~i antiromantism ~i plansul en tilnguire cosmic3 AI Paleologu explictl a ltrel favorabil involu~ia de la Scdmei galbelle incoace Asemcnea lui Grigorescu din 3$3-numita perioa~ al~ Ia Bacavia anemierea expresiei ~i reduclia ei In un soi de afl2ic 13 0 inhibitie nproape de mutism ~ cum ajunge in Stante burgheze e de fapt rezuhatul unci emancipari fai de elemcntul decorului simbolist middot Nu inscamni neaplrnt 0 cre~tere valoriea ci numai 0

maxim dccantarc 0 despuicre extrema de mijloace ~i efectc al carei rezultat e pc de 0 parte vacuitatea ~i atonia manifesUrii exteme care niei nu rnai e propriu-zis expresie ci se reduce la enun~ f r pc de aM parte acumuJarea nemaipomenil~ a depozitului intern Poezia lui Bacovia se mi~ti in profunzime nu in exlensie En are greutatca plumbu1ui care se sedimenteazA

In 1974 Gheorghe Grig~u realizeaz1l 0 sintezA avand ca idee-piiOi antisentimentalismul lui Bacovia A fost ~i incl1 mal

r1sarc din dnd in clnci 0 neinlelegere cu privire la reaqia psihologicti a poctului Un Bacovia sentimental dcscopcnra unii citltori profcsionj~li sau nu atat 1a gradul acuitli~ii intuitive dit ~i Ia acc1a al mtenlionalitI~ii Abundenta lacrimilor (plansul) justificti indcob~te 0 atitudine scntimcntalti e intr-adevM~ Wnlarc3 fizica a unui sentiment care leaga con~inwle intre ele lfl~ 1a Baeovia 0 asemcnea umanizare impliciU1 se rezolva artistic nu sentimental In pnmul cind func~ioncazA intUllCa existcntiala ~i abia in subsidiar aClioneazll factorul psihologie al imaginaici lnterescazlL de bWlti scamti consccinW1e eSletiee ale viziunii E posibil sti imre in diseuic eu folos ~i perspcctiva traglcA ~i aspirnlia eltrc un ideal coleeliv Dar Bacovia I1U eade in eroarea lui - sI zitcm - Verla inc de a renunta 11 originaJilate in cfuiligul une-i comunicw mnanc Gheorghe Grigurcu ajunge in mod nomlal la concluzia cl lOtllla Bacovia dar mai ales acea minorl muzicaliwlc oarba cerind compasiwlc nu-i decal 0 punere in seellA 0 pozA de damnar Scntimcntu1 e numai un colorant bullun fard altminleri stllrile poetului SUn incolorc halucinante bullNicicind scntimcntul nu devine CSut al accstei poezii atat de lucid-estctice (ceea ee nu e tot una cu arrifjciuJ did ne intiimpin 0 sufenn a con~tiinlei lui ce 0 nu~te ((greaua mizantropieraquo semruficl1 ecua~ia ~nsibill a

I Nolac Bal~ GEOIge IJowyia Aud materlil planganJ in Um(lnlt4fi Epoundhlun EmulCSai DIlC~i 1973 pp 363 _ )64 2 AI Paltoqu Geniul 0[l1li In Slm prtJ~ EdinmJ Canea RomJnca5cl 9uclJqd 1974 p 41 ~ 42

POEZlA WI BACOVlA 27

goluJui afcctiv)I lmpasibilitate absolut anafeeliv pulsalic dureros-obieetiva distan~ schematism dcpcrsonaJizare prin sarcasm ironie bull rece ca 0 crustA limbaj aspru parcimonios hirsut gcstidl ~i mimieli scntimentaill etc elc - iatli reactii care anuleazll scmimenlalismul propriu-zis Aceslea )mpe~nalizeaza pnn ncade(CnA afeellva pnn sufenn3 amorB viscernll Demonw str3tiile sum perfeet aniculate E drept dI analiza criticuJu depn~~te sfem tezei asumate realizSnd 0 deschidere in evantai cAue alte dimensiuni ~ i sugcslii ale poeziei bacoviene Thanatosul (obiectiv fire~tc) solitarismul convenia (desigur) muziealli simboHsmul intcrfcrente autohlone etc

Substan~iaJu l eseu al lui Ion Caraion Bacovia sfor$ilUI COw iuII dezvoltli ceea ce a fost nwnit murind fhro incetare In ciuda unui discurs marcat subiectiv de poet esle cxcelenl poten3tA ideen unui foarte mare poet - in primul rand un poet al neanrului al s~itului care inso~le pennanenl inceputul In cunoscuta dispulA spontaneitalc sau artificiu Ion Caraion se sltueaz4 pc o pozi1ie de mijIoc eel pu~in dcdarativ AccepUl cil exist la Bncovia ~i plans programal recurs la artificiu poetic dar desfidc nbsolutizarea conventici in dauon sinceritli1ii E vorba mai cucind de ambiguitale cu apleltare spre nUlenticitalc l3ncovia nu va inceta niciodata a fi pana la un ponet sincer dupd cum nu va renun3 101a1 s-~i reflectc ~i sl1-~i filtreze de Ia un punel Iehnic incolo acwnu1arile sezoriale ideile scnslbile acultdile inutile Vom dezvolta intr-o rnAsurn aceastA - sa spWlcm - ambigultalc bacovianA poote singwa importana celelnl~ - aproximativ pUlinc - fiind nwnai arborescen1ele sale lnerentc ~i tOl~i pe parcurs inchna balan~ sincerilA~ii Nu exista disonanll nu exista prisoi nu exist fard Rcglarea anifieiului - iat1i artificiu1 lui Bacovia Cal prive~lc fondul poeziei baeovicnc cl tine de 0 slruetuni 3Slcnied de 0 inlcrionlalc conflietuaJI anxioasti dcfinita plnd la

I Oheorghe Grigunu Bocoa un Qntistllfimental amphrura A1batros 8ucurq1i 1974 p 8

2 Idlm p IS In conLiDuare Ccea ce fiminc dsn presupusclc flaquole lie poetulul e ilIIn de n~ IIhca rniduul loco Cultiv1uta laquorICrV11oot maJadivi n~1Ii petltnJ ~vi un mlJloc k bull inJocui matma sentunmtlll lnadecvatl cu lnscmnele unui oomponamenl oonfesiunea neionll CI 0 m1rturie indilllCUll Suspect4ndu-se pc sIne IeSpmgind once ex)ibitie conventional-senlimental3 RlIHcctu1 Iiric SCI obieaiveazl sc recomaoda dttp un laquocUraquo ceca cc it scutqte de analiu reducindu-I la obtivia simpla a rdaUrii ( ) Om 51mbohsmul care i Oretll un program fi un eadro poezia bacovian15e desracc cu un lest sobru pclltru

bull inn in nwena in~i bull patetieului pentru a suren III un mod nesentuncntal obiectIV

1 Ion Canion BDcnia sfartiflll rnnnnuv Edltun Cat1ca Rom1neuci BUCUw rqtI 19n p 9_ 4 Id~ p 157

26 CONSTAN11N TItANDAFlR

o scurtl ~i penctrantli parnlcl4 co accent pe tema plwului Vaielul pare obiectivat ca in clasicul (tSunt lacrimae rerum)) Un Bacovia clasic Nu ~ indoiala Dar un BacOvla modem constituindu-sc de bun mSUm prin 3ntiromaniismuJ sliu Rcinpm modcmitate ~i antiromantism ~i plansul en tilnguire cosmic3 AI Paleologu explictl a ltrel favorabil involu~ia de la Scdmei galbelle incoace Asemcnea lui Grigorescu din 3$3-numita perioa~ al~ Ia Bacavia anemierea expresiei ~i reduclia ei In un soi de afl2ic 13 0 inhibitie nproape de mutism ~ cum ajunge in Stante burgheze e de fapt rezuhatul unci emancipari fai de elemcntul decorului simbolist middot Nu inscamni neaplrnt 0 cre~tere valoriea ci numai 0

maxim dccantarc 0 despuicre extrema de mijloace ~i efectc al carei rezultat e pc de 0 parte vacuitatea ~i atonia manifesUrii exteme care niei nu rnai e propriu-zis expresie ci se reduce la enun~ f r pc de aM parte acumuJarea nemaipomenil~ a depozitului intern Poezia lui Bacovia se mi~ti in profunzime nu in exlensie En are greutatca plumbu1ui care se sedimenteazA

In 1974 Gheorghe Grig~u realizeaz1l 0 sintezA avand ca idee-piiOi antisentimentalismul lui Bacovia A fost ~i incl1 mal

r1sarc din dnd in clnci 0 neinlelegere cu privire la reaqia psihologicti a poctului Un Bacovia sentimental dcscopcnra unii citltori profcsionj~li sau nu atat 1a gradul acuitli~ii intuitive dit ~i Ia acc1a al mtenlionalitI~ii Abundenta lacrimilor (plansul) justificti indcob~te 0 atitudine scntimcntalti e intr-adevM~ Wnlarc3 fizica a unui sentiment care leaga con~inwle intre ele lfl~ 1a Baeovia 0 asemcnea umanizare impliciU1 se rezolva artistic nu sentimental In pnmul cind func~ioncazA intUllCa existcntiala ~i abia in subsidiar aClioneazll factorul psihologie al imaginaici lnterescazlL de bWlti scamti consccinW1e eSletiee ale viziunii E posibil sti imre in diseuic eu folos ~i perspcctiva traglcA ~i aspirnlia eltrc un ideal coleeliv Dar Bacovia I1U eade in eroarea lui - sI zitcm - Verla inc de a renunta 11 originaJilate in cfuiligul une-i comunicw mnanc Gheorghe Grigurcu ajunge in mod nomlal la concluzia cl lOtllla Bacovia dar mai ales acea minorl muzicaliwlc oarba cerind compasiwlc nu-i decal 0 punere in seellA 0 pozA de damnar Scntimcntu1 e numai un colorant bullun fard altminleri stllrile poetului SUn incolorc halucinante bullNicicind scntimcntul nu devine CSut al accstei poezii atat de lucid-estctice (ceea ee nu e tot una cu arrifjciuJ did ne intiimpin 0 sufenn a con~tiinlei lui ce 0 nu~te ((greaua mizantropieraquo semruficl1 ecua~ia ~nsibill a

I Nolac Bal~ GEOIge IJowyia Aud materlil planganJ in Um(lnlt4fi Epoundhlun EmulCSai DIlC~i 1973 pp 363 _ )64 2 AI Paltoqu Geniul 0[l1li In Slm prtJ~ EdinmJ Canea RomJnca5cl 9uclJqd 1974 p 41 ~ 42

POEZlA WI BACOVlA 27

goluJui afcctiv)I lmpasibilitate absolut anafeeliv pulsalic dureros-obieetiva distan~ schematism dcpcrsonaJizare prin sarcasm ironie bull rece ca 0 crustA limbaj aspru parcimonios hirsut gcstidl ~i mimieli scntimentaill etc elc - iatli reactii care anuleazll scmimenlalismul propriu-zis Aceslea )mpe~nalizeaza pnn ncade(CnA afeellva pnn sufenn3 amorB viscernll Demonw str3tiile sum perfeet aniculate E drept dI analiza criticuJu depn~~te sfem tezei asumate realizSnd 0 deschidere in evantai cAue alte dimensiuni ~ i sugcslii ale poeziei bacoviene Thanatosul (obiectiv fire~tc) solitarismul convenia (desigur) muziealli simboHsmul intcrfcrente autohlone etc

Substan~iaJu l eseu al lui Ion Caraion Bacovia sfor$ilUI COw iuII dezvoltli ceea ce a fost nwnit murind fhro incetare In ciuda unui discurs marcat subiectiv de poet esle cxcelenl poten3tA ideen unui foarte mare poet - in primul rand un poet al neanrului al s~itului care inso~le pennanenl inceputul In cunoscuta dispulA spontaneitalc sau artificiu Ion Caraion se sltueaz4 pc o pozi1ie de mijIoc eel pu~in dcdarativ AccepUl cil exist la Bncovia ~i plans programal recurs la artificiu poetic dar desfidc nbsolutizarea conventici in dauon sinceritli1ii E vorba mai cucind de ambiguitale cu apleltare spre nUlenticitalc l3ncovia nu va inceta niciodata a fi pana la un ponet sincer dupd cum nu va renun3 101a1 s-~i reflectc ~i sl1-~i filtreze de Ia un punel Iehnic incolo acwnu1arile sezoriale ideile scnslbile acultdile inutile Vom dezvolta intr-o rnAsurn aceastA - sa spWlcm - ambigultalc bacovianA poote singwa importana celelnl~ - aproximativ pUlinc - fiind nwnai arborescen1ele sale lnerentc ~i tOl~i pe parcurs inchna balan~ sincerilA~ii Nu exista disonanll nu exista prisoi nu exist fard Rcglarea anifieiului - iat1i artificiu1 lui Bacovia Cal prive~lc fondul poeziei baeovicnc cl tine de 0 slruetuni 3Slcnied de 0 inlcrionlalc conflietuaJI anxioasti dcfinita plnd la

I Oheorghe Grigunu Bocoa un Qntistllfimental amphrura A1batros 8ucurq1i 1974 p 8

2 Idlm p IS In conLiDuare Ccea ce fiminc dsn presupusclc flaquole lie poetulul e ilIIn de n~ IIhca rniduul loco Cultiv1uta laquorICrV11oot maJadivi n~1Ii petltnJ ~vi un mlJloc k bull inJocui matma sentunmtlll lnadecvatl cu lnscmnele unui oomponamenl oonfesiunea neionll CI 0 m1rturie indilllCUll Suspect4ndu-se pc sIne IeSpmgind once ex)ibitie conventional-senlimental3 RlIHcctu1 Iiric SCI obieaiveazl sc recomaoda dttp un laquocUraquo ceca cc it scutqte de analiu reducindu-I la obtivia simpla a rdaUrii ( ) Om 51mbohsmul care i Oretll un program fi un eadro poezia bacovian15e desracc cu un lest sobru pclltru

bull inn in nwena in~i bull patetieului pentru a suren III un mod nesentuncntal obiectIV

1 Ion Canion BDcnia sfartiflll rnnnnuv Edltun Cat1ca Rom1neuci BUCUw rqtI 19n p 9_ 4 Id~ p 157

28 29 CONSTANTIN TRANDAFIR

18 am cu primcJc ~j emblcmaticelc sale lexlc poetice (17la numlr) care rezuma comple ceca ce avea sI insemne ~i s cuprin~ in genere poezia bacoviana anume 0 impietrire eu mult inainte de a incepe inlemperiile medlUJuj ambian Componentc[c dis shytrugerii lUI ltepU1tc ii emu clare ca intr-un inventar Ie in~irase elocvenl locuiau in sine ca 0 falalilatc Nimcni nu-I pUlea cunoa~e mai bine decal sc cun~lea el singur Solitudinca demen~ rJsul absurd alcoolul lrCmurul SlIsplciunca spasmcle $i exdtabilitatea erotic1 un oarccare sadism dcghizal macabrul iritabilitllca i01agishynapa calasUofica mca rlXaia in idcea de moarte impietririlc reactia la zgomotc inlennilenla goan dupa ocrotire dupll 0 patrie randra Ia ~i ell IOfinni~ilc lui infinnitlili pronunlabiJe oricand ascunse mereu ~i mcreu cal mai nsiduu avcrtismcntul noptii al bolii al extenuArii ~i abandonului formascr1 detaliile discursului sAu liric fuscsera inca din 1898-1899 elcmcnlele frecvente ale acestci poezii despre care tot rnai c~ insistenA se va spune ulterior d s-a confundat cu biogrnfia lui Acestea sunt lernelc rTlOtivele ~I atitudinile fundamentale ale poeziei bacoviene djn orice Wlghi am privi CorolaruJ aceSlOra CSIC ins~i bulls~ilul permanent pe care Imea bacoviam l-a Ilustrnt al~turi de continuulul s~jt al WlCI agonii care nu Illni inccteaza Acestca sunt bull puncte de focmiddot bull suspme din Styx - in tOlul 0 idee care se chenma bacovianism

bull o InfTOducere in opera lui Bacovia laconieli ~i plinll de miez

(mutum in pano) alc1itui~e Dinu FI~d mai mull un eseu decat ceen cc presupune nceasta colectie n Editurii Minerva Un eseu care lenteazta sa verifice modemitatea polivalent1i a unel opere cu mijJooce mooeme de interprctarc l~j inccard putcrile un limbaj critic de oarcee culoare structurnlisto-stilistico-semiotica Adverbe copute predicate (eJiptice) structurn compozitionai1l substrativc alinnta cuvinteJor nlcgorizarc pcrifrazA oximoron hipcrurbanism energie asociativl etc - incepc cum gtC vcde un nou fel de a aborda poezia lui BaeoVJa eu prcclzarea d nu se ajWlge In fastidiosul tehnicism al unor astfel de abo~ri care au invadat prin mimctism critica noostlti din anii 70-80 Am spus cii avcm de-a face cu un eseu Tot acum incoJc~tc moda dec1an~i comenmiddot tariilor pomind de In un text (fragmem) tutelar A~ sc intfunplli ~i in cazul de fa~ poeziB Plumb sLim~te lcctura iar mobilul cstc ambiguitaca tipie poeuca upic bacQvianll bull Dincolo de necesara ambiguitatc pe care poczia inccputului de secol 0 propovliduia in trom din cele mai fWlleziste Baeovia se inP1i~aza inca din aeeasUi prima poezie cu 0 anwmta mablHtalc pe care eI 0 trnnsfonna in

I Idem pp 21-24

pOEZlA LVI BACOVlA

ciudatA virtuOZltatC I Ambivalenta iyeni spune cuvMtul un artlzan al unor strofe cizclate ani in ~i recurge non$8iant la Wl Jcxic lejer desuet piinA la fadoare Ironia nu totdeaW1a inteniona1l deviaz4 adeseori in burlesc anticipfuld pe poeii ironici modemi ~i o afinnape-surprizli baeovianismul ar fi de~it ast1izi de modermiddot niUllea plurivalcntli a poeziei bacoviene De ce nu am accepta imbogliirea conotativA l bacovianismului eu accastli modcmitatc plurivaJentll ArIA anahoretA (Gottfried Benn) este serisul lui Bacovia cu obsesiile lui cu reluarile ~i ~JefuinJc nccontcnite pltinoi Ia cscnializare asemenca lui Branc~i in sculptura ascmenea lui MaJlanne in poezie InterpretAri fulguranle produce Dinu FlamAnd in legatur1 cu influena simbolistll eu bull revoluin eopcmicanli produsa prin simbolism ( treeerca de Ia reprezentarea anlrOpocenmiddot tricl a eului spre un heterocentnsm de factum modemA dj zolvanUi)1o leglitunl eu degradarea tragicului ell regimul menipmiddot peic eu organizarea 5paliului etc

o cercc~ in tunelul adine 81 lirismului bacovian inte~tc Daniel Dimitriu cu consistentui sAu studiu din 1981 Bacovia Criticul un expert in comeotarea poeziei in gcnernJ ataeD subieclUl eu 0 dczinvoltura bine stpanitA Bacovia ii 3parc e3 un poet ram Ioic adicl un poet nliscut dintr-un impuls dcclru-at eonvenional Altfel spus modemul Bacovia se dezice de spontaneitatea nevino-shyvatA de acel ingenium cxaltat de estetica romanticll dar eaz rnr ~ refuzA ~i vointa de a cre3 Singura voin~ ar fi aceen de complicitate cu un interlocutor care este el ins~i prin dedublare Dubis identitate detenninll extraordinarn supraveghere a euvfmtumiddot hti de unde disciplina lui drasticA ehiar atunei cnd face auzitc vaiete ~i slltpMi catastrofale PoeruJ ~tie cit de ncinteresanta ii cste propria viata ~ ca a~ i~i trecc confesiunea mult in wma conveniei artistice de Wlde ~i paradoxul care face din Bacovia nu nymai eel rnai profund poet interbelic dar ~i eel rna convenional- Faplul ca Bacovia concepe poczia ca un moment al biograficulUl iJ situe32l1 printre iniialorii acestui proccdcu care va dpita amploare in poetica postmodemistA Nu 0 spune in acc~ti tenncn i Daniel Dimitriu dar intuiia justll clltre acest trascu tnmite mai ales ca poeruJ nu face aJtceva deeM sA rronscnmiddote ca in poeziile tipic ocazionale lmil rea1itatea ~i anwne realitatea eea mai bannlii anociina ~i to~i misterioasa (nu s-a vorbit de un fantastic aI banalitaii) In sprijinul aeestei reproduceri sunl compuse versuri vait plate rareon rcsimtindu-se supravegherea pomirea caloftla De la notatia reaIista Bacovia trecc printr-un UeprtSabil proces se artificializare proces indus de 0 conyeniintA esterizanta Cnpi

I Dinu FLimAnd Imroducrrr In oputI lui G IJocovlu EdJNra MII-erva 8ue 1979 p 7 2 Daniel Dimlmu 8uaJl1D Edmul Junimea Ill$i 1981 p IS

30 CONSTANTIN TRANOARR

lolul pound 111ononim dczvoltA ideea de insignjfian~ sub crut sunt puse lwnea ~i cui poetic Textul bacovian at fi un jumal al anonimarushyhu despre un altef ego fieriv care ~i unna~te propria existen1 en pc un specfacol $i tot~i 8acovia are voinlt ~i puterea de a se dela~ de biografic rcaclioneazA artistic are con~tiinpoundl literashyturizArii Evident de 31Ci decurg orizonturile livre~ti in care se mj~a poeua bacovian primele iubiri (Alecsandri Enunescu Macedonski) ~i decelate mal cu sellITlll in ~j dincolo de simbolism Astfel se produc variatiuni pe teme date cele mai multc simboliste care ajunJ prin prelucrnn reduc1ll filtrlri artificii 13 innoiri care dctcnninA bullbullfi~rl hacovianismului

ntr-un eseu impresionist bull in stilul sAu fervent Lucian Raicu disociazli inlre timidu timorntul neajutoratul Bacovia $i pocZia sa infinit cutezAtoare nebun~e de curajoasa de sfidlishyDare de dispretuilOOlC fata de lot ce tim ~ ne imagiIWn cc este poczia Poarte aproapc de a se prtlbu~i in non-poezie chiar in ridicol versurile acestui uimitor poet rezistA ba chiar dobandesc 0 putcre mimculoasl Eseistul continua in psalmii sai pentru Bacovia sa sene despre inadecvarea criticii imerbelice faa de ambivalentl O1cestei poezii ( bull stfing1cia bacoviana allituri de formiddot mulari de efigic comprimatc pam 101 abolirea cuvantulUl ~ bog6tia scrnnificativ1l sl1lbiciunea care ascunde 0 (011lt tiranicamiddot bullisterii ~i n~ pl5nsul ~i tisul acwnulare prin pierdere un invingAtor acest invins prcdcstinar etc) Relevarea contradiqimiddot ilor textualc gencreaw contradictiile criticii inse$i ~i mai serie Lucian Raicu desprc rezistenta in limp a acesei puteri (prosmiddot PCtime3 intactli in pofida diseontinuitlitilor rcceptarii) desprc singurltalC3 poetului de fiintll sustrasa oricMor obligatii dar $i oricliror bueurii comune despre unicitatca lui despre tristele dczolare dar $i jubilalic (in felul su) dcspre un p lans incllrcal de pozilivA clectricitae $i chiar dc un sens al placerii al elibernrii elc DC$i nu face parte din gencratia rnai tin3r1 de critici Dumitru Micu realizeatil 0 inlerpretare a poezici bacoviene nealtgtteptat de noW tn arta poctului este descifmta 0 artli a disimulruii artei care revolulioneazA poezia noastrlL imitand pe Emineseu Macedonski Traian Dcmetrescu ~tefan PeticA George CQ$buc $t O losif etc ca sa ne limitm nwnai Ja bull modelele romane$ti Nu exisUi in literatura romana un poet modernist mai cwninte $i tocmai aparenta lui cwnintenie e moduJ unei actiuni dinamitardc Spre ~tA deosebire de t~ ceilalti avangardi$ti Bacovia nu numai c3

I Lucian Raicu fmng4IDn1I (BGcVIQ) in vol Cairo de aCUf Editura Cana Romineasd Buebull 1982 bullCum de n-ar cMea in laquomaniefb cilleY care obseTvl cJ Iwnea I~ este creat W1ui demlurg obosIl i repe1tiv pinlb exaspente lipsit de lmaai~e ~ el inJUft 13 ~ U23lC lntr-un cuvinl (ca ~ poenU inslqi) LI fNUfiwtJ (bull) MlllIensmui poetic ~middotaao DU e 0 cuIcent ci wmareI ~t11 metafmcll lwovenemiddot (pp 17-18)

pOEZlA LUI DACOVIA JI

nll toi-a strigat in nici un fel decizia de a inova dar $i-a dliltlllt versurile de cel~ mai multe ori astf~ 1 ~cat ~ ~mene ~ldinafal11 leit cu ale poet1lor unamm acceptal mv5atl m $CQa15 Avem de-8 face deci cu un a~Qngtrrdist dar unul bull soliW $i cwnpltat dc~ind astfel iconoclastia avangardelor $i dobSndind prin fOi1 creatoare 0 mai Jarga recuno~tere ~ i un mai hotlirilt statui de inovator Nu a avut (ltvanitatea de em) sau dad a 3Vllt-o $i-a tAinuil-o foarte bine S-a vrut un solitat ltbullsingur nC~liut de nimeni) ~i a devenit faimos de 0 popularitate trnimca Dumitru Micu inelege $i faptul ca Bacovia imiUl pentru a defonna 5i pcnuu a crea viziuni personale mai mUlt pentru a deliteraturiza pentru a produce chiar aliteratWllmiddot aticipiind pe Kafka Artaud Beckett Camus Michaux ~ c I Si inca eI parodi37A (voluntar) mlmeazli naivitatea in felul tabfourilor lui Soutine Modigliani Marc ChagaU Pu~ i-a mai r1maS exegetului sli pronunte cuvSntul bullp05lrnodemismmiddot

eu studiul Alexandrei lndri~ Alternative baCO1middotene se avanmiddot sew ~i mai mull pc fi~ul cercetMii poeziei lui Bacovia din perspcctiva noii critici f3ra excese dar cu foarte bW1C Cwltale aliit in ceea ce priv~1e specificltatea aceslei structuri cat ~i in pcivinta unui sincronism al receptarii AUloorea plttunde in timimiddot tatea operei bacoviene indeosebi cu mijloacele anahzei structurale pomind de 101 mcrolexte simboluri sinta~lle scmn ficativc Reshycurge $i la analiza stilistica pc care a expcnmcntat-o $i ahMata cu efecte remarcabile Apcland la aplicarea conceptului de metonim~ texluala se demonstreaza ca aceastA opera estc trnveratli de adcvlrate linii de fOr1lt care asigum coeziunea intentl a ceca ce aUl()uea nume~te noosfera bacoviana ~i-i dczvaluie tensiunile sale alternative Ne~teptat in nlsdiseutata altemativa ingcnuishytalc-regie subtila pri9ritae i se aco-dl primei variantc Flira a intra in detalii e de v1lzut ca Alexandra indric$ demonslrcazli exislenltl unui poet de 0 modemitmiddotlIe izbitoare tn cele mai valoroasc poczii bacovienc se remarcA negarea Iitcraturii vechi ~i adoptarca rnodelumiddot lui de scriitur expresionistA incoerenUL exclamauVI1 nervoasAmiddot Noul (in vial in artii) presupune alteritalel 0 clind va fi un cantec de lite primavcri Privind in general poezia bacoviana putem aflIlTla cj in punctul de coliziune dinlTe discunoul simbolisl bazat pe circularitate (metafore circulare refrene etc CD expresii ale ~eorespondentelom ]i dscursul expresionist baza pc rupfllrll (fraze Inlrerupte cuvine disparate exclamatii melonimii CIC exprcsii ale unei rrniri existentiale exacerbate) se produce 0 ~ - 0 uvertura

Oumllru Micu SoIifl~t avangardm in MQtkrnismu romdIMK ampliN MUlen Bue 1984 pp 227-228

2 Id~ Nu SPUIIe cuvAnrul cu pncma daf af1fTll1 ~icat d In bullapoemeleshybaeovient sunl preli~c pncnci poruce din zilde noatre wet dll1 anii 80

34 CONSTANTIN TRANDAFIR

sale Bacovia nu a Ilsat pres multe date ~autobiografice) confesive leOretice Nici memorialistica Agathei Grigorescu Bacavia nu expliCl mecanismul genetativ 81 acestci mari poezii Marturiile sunt in~i poeziile sale care cwn am rnai anat se instituie teate intr-o adev1lrata bullpoetic Bacovia este crestoNI unui nou stH caracshyterizat printr-un eu neutru minersl (Vladimir Streinu) prin inauziunea in poezie a prozaismului a derizoriului a asociaJilor incoerente a impreSiitor instantanee prin naturalete depersoshynalizare bullbullealism pM implicarea temci sociale la ruvelul inlTatel(shy(Uiui Lui Dan C Mihlilescu poetics bacovianl i i apare ea un nesBl1it ritual de autoexon~ prin care se creeazl 0 dinamicA vizionarA unicl Tn felul ei Solirudinea eseniall a eului poetic este un SiaM ontologie ridicat la nivel de CUD08$lCre Eseul criticului se structureazA pe BCeastA perspectiv ontologie in stare sa ajungd 18 straturile de adAncime erin care iAuntricui se ipostaziaza SpatiHe ~i senzaiile hiperdilatate sunl apoi regishyzate eu obstinaie bullAutoexorcizarea prin covirlirea spaiului prin apSare ~i aneantizare este la Bacovia Wl principiu antiromantic Morbidul se opune naturii hipervitale a romantictlor comunl fund numai lentoarea viziunii ha1ucinatorii Oinamica bacoviana este marcatA de sleirea progresivl a vitalititii ~i totodatA vine dinspre vidulluntric ~i privind lumta bacovian din orizonrul intrcblrii criticul 0 vcde sub semnul sus~nsiei ncdetenninArii care ar fi ca1itatea fundamental a existen~1 ~i a gindirii poctice fntreblirile ~ui unndreSC esen3 tiin(cl altfel decAt Arghezi ~i Htllderlin (10 noapte3 grozavl la cine voi bate) printr-o specificl intoarcere in sine Pe acel8$i itincrar a1 revalorizArii pocziei bacoviene intr-o luminA cit mai apropiati nou se inscrie ~i Ion SimU( in densa introducere la volumul Opere de G Bacovia 1994 Iscusitul critic observa cum in contexrul expansiunjj modemiste cu radicale inovoii mergsectnd pW 13 anarhie in prima jumltate 3 secolului al XX-lea se afinnll cu 0 simplitatc dczannantA Bacovia a cArui poczie va dovedi cA deline resurse nebAnuite de~ind simbolismul prin incidenele expresioniste ~i gennenii posunodemismului Limpezimea cristalinA cu profunditAli inmiddot sondabile constitllie nota definitorie a acestei poezii Pentru a accede la accstc profunzimi Ion SimU propune analogia cu mosofia cioranianA ((Filosofi8)~ bacovianA arc ca obiect nu fiin8 ci nefiin3 nu existenlt ci ncantul - d~i un tennen nu poote fi ~andit rnra celaal (Exact) Bacovia ~i Cioran se intAlnesc pe tentoriul nihilismului ignorAndu-se reciproc Nihilomeancolia gloseazA despre melancolia bacoviana provocat4 de starea psihc deprimantA a poetului predispus 1a totala tzOlare apatie arooctatc mizantrOpie

bull uan 1 MihliletCU Naltu4 moantl CU ll (lib 8In vol ~riJ poeM Edlll CaneI Rom1neaJCI Bue 1988

POEZlA LUI BICOVlA 3S

Incepand CO Comeda in fond contintcind cu Stanle burgheze precum i in postume opineazA Ion Simut ca ~i Ion Bogdan Lefler ca ~i Mircea CArtArescu mai l1rziu ca i a1ti cititori mai recenli ~ lui Bacovia pottul se preteazj la 0 poslbilillcctunl postmodema

In una dmtJe cele mai bune CilIii cqnsacrate lui Bacovia 1994 Bacowa Ruprura de utopia romantic4 V Fanache SCI axew pc ceca ce anunA in tidu ruptura de iluzie de himera romanticA prin faptul cll accastA poezic inlCrzice orlce remediu (spaliul omrie cosmicitatea istoria eroizarca) Sutpine pe Iwnc se instalew golul nimicul grata eoudianl plwnbul ploaia vowl moartea Cercetarea va1orificA tntr-o ingcruoasll sintezA ~igurile exegezci anterioate introducind accente personaJe privitoare la geometria textului bacovian la erotica la nesf1r$ita iamA a ironici la intJebarea inghititll de lcere etc Textul bacovian dcscrie un cere 0 rotire care se deschide mizantrop i avar urrnatA de 0 rAtAcirc in provincia pustic ~i in fine de 0 intoarccre in casa-sicriu (tochiderea cercului) sugerind amurgul iminen8 neanshytului rnoartca C4derea cste 0 suprateml a poezici bacoviene prilej pcntru cercetlltor de a-i aprofunda dimensiunea dccadenra ~i expresionista (implicit existenpall) tnfllifIriJe cAderii sum muhiple plinsul materiei ~i plAnsul omului spa~ul decor de doliu timpul decazur (cAderea in timp ~i cAderea din timp) exhibarea banalizarea tragieului etc lnterpretarea lui V Fanache dc~i se menline in liniile excgezei tradiponalc pune in mi~ deg energic care plaseazA monotonia liric ii bacoviene intr-o actuali tate stringent $i eu caracteriz4ri memorabile Un satllmjan al genialitilril Il4ciae ar fi probabil formuJarea cea mai potrivil de sintetizate a identitAii poetului Bacovia (p 1 82) Iri 1982 Ion Apetroaie seria desprc cromatica radicalizatA in poezia lui Baeovia Tot acum istoricul literar observa olgtsesia poerului pentru acel demon 81 analogiiJor scwnp lui MaUanne ~ i pc care Baudelaire il decreta principiu fundamental al poeziei modemef1l$8 cum au Bcut pamasienii cu pictura Simbolijtii cu rnuzica etc) In lpostaze ale poeticii bacoviene bull din 1996 on Apetroaie pom~te de la constatarea ca de~i Bacovia i~i declinA orice veleitate de teoretician ca dezarna~te in latura rcflecliei explicite despre poezie prin PUlnatate i simplism to~i ridieA penuu un moment

I Ion Sirnllt $lluf IIImna bacovie IIIiOfPI~aTrolitJ preflA II Opu de G 88COvia EdJtuta fundapei Culrurale Romlne 1994 2 V Fanache BacovltJ Ruptllrv d apIQ romtmtfCt1 Edhun Dacia ClujshyNIIpoea 1994

3 Ion Apetroaje CroorKrrim rvdiCXllktlltl G BacvvltJ in Orfru ArlrltmEditunr Junimea lati 1982

4 Ion Apetrotje poI1(U al ponkll bocm~ tn Uttrarwd rtj1mvilale Editunr Univmitllii AIcxandN loan Cuza ~ 1996

34 CONSTANTIN TRANDAFIR

sale Bacovia nu a Ilsat pres multe date ~autobiografice) confesive leOretice Nici memorialistica Agathei Grigorescu Bacavia nu expliCl mecanismul genetativ 81 acestci mari poezii Marturiile sunt in~i poeziile sale care cwn am rnai anat se instituie teate intr-o adev1lrata bullpoetic Bacovia este crestoNI unui nou stH caracshyterizat printr-un eu neutru minersl (Vladimir Streinu) prin inauziunea in poezie a prozaismului a derizoriului a asociaJilor incoerente a impreSiitor instantanee prin naturalete depersoshynalizare bullbullealism pM implicarea temci sociale la ruvelul inlTatel(shy(Uiui Lui Dan C Mihlilescu poetics bacovianl i i apare ea un nesBl1it ritual de autoexon~ prin care se creeazl 0 dinamicA vizionarA unicl Tn felul ei Solirudinea eseniall a eului poetic este un SiaM ontologie ridicat la nivel de CUD08$lCre Eseul criticului se structureazA pe BCeastA perspectiv ontologie in stare sa ajungd 18 straturile de adAncime erin care iAuntricui se ipostaziaza SpatiHe ~i senzaiile hiperdilatate sunl apoi regishyzate eu obstinaie bullAutoexorcizarea prin covirlirea spaiului prin apSare ~i aneantizare este la Bacovia Wl principiu antiromantic Morbidul se opune naturii hipervitale a romantictlor comunl fund numai lentoarea viziunii ha1ucinatorii Oinamica bacoviana este marcatA de sleirea progresivl a vitalititii ~i totodatA vine dinspre vidulluntric ~i privind lumta bacovian din orizonrul intrcblrii criticul 0 vcde sub semnul sus~nsiei ncdetenninArii care ar fi ca1itatea fundamental a existen~1 ~i a gindirii poctice fntreblirile ~ui unndreSC esen3 tiin(cl altfel decAt Arghezi ~i Htllderlin (10 noapte3 grozavl la cine voi bate) printr-o specificl intoarcere in sine Pe acel8$i itincrar a1 revalorizArii pocziei bacoviene intr-o luminA cit mai apropiati nou se inscrie ~i Ion SimU( in densa introducere la volumul Opere de G Bacovia 1994 Iscusitul critic observa cum in contexrul expansiunjj modemiste cu radicale inovoii mergsectnd pW 13 anarhie in prima jumltate 3 secolului al XX-lea se afinnll cu 0 simplitatc dczannantA Bacovia a cArui poczie va dovedi cA deline resurse nebAnuite de~ind simbolismul prin incidenele expresioniste ~i gennenii posunodemismului Limpezimea cristalinA cu profunditAli inmiddot sondabile constitllie nota definitorie a acestei poezii Pentru a accede la accstc profunzimi Ion SimU propune analogia cu mosofia cioranianA ((Filosofi8)~ bacovianA arc ca obiect nu fiin8 ci nefiin3 nu existenlt ci ncantul - d~i un tennen nu poote fi ~andit rnra celaal (Exact) Bacovia ~i Cioran se intAlnesc pe tentoriul nihilismului ignorAndu-se reciproc Nihilomeancolia gloseazA despre melancolia bacoviana provocat4 de starea psihc deprimantA a poetului predispus 1a totala tzOlare apatie arooctatc mizantrOpie

bull uan 1 MihliletCU Naltu4 moantl CU ll (lib 8In vol ~riJ poeM Edlll CaneI Rom1neaJCI Bue 1988

POEZlA LUI BICOVlA 3S

Incepand CO Comeda in fond contintcind cu Stanle burgheze precum i in postume opineazA Ion Simut ca ~i Ion Bogdan Lefler ca ~i Mircea CArtArescu mai l1rziu ca i a1ti cititori mai recenli ~ lui Bacovia pottul se preteazj la 0 poslbilillcctunl postmodema

In una dmtJe cele mai bune CilIii cqnsacrate lui Bacovia 1994 Bacowa Ruprura de utopia romantic4 V Fanache SCI axew pc ceca ce anunA in tidu ruptura de iluzie de himera romanticA prin faptul cll accastA poezic inlCrzice orlce remediu (spaliul omrie cosmicitatea istoria eroizarca) Sutpine pe Iwnc se instalew golul nimicul grata eoudianl plwnbul ploaia vowl moartea Cercetarea va1orificA tntr-o ingcruoasll sintezA ~igurile exegezci anterioate introducind accente personaJe privitoare la geometria textului bacovian la erotica la nesf1r$ita iamA a ironici la intJebarea inghititll de lcere etc Textul bacovian dcscrie un cere 0 rotire care se deschide mizantrop i avar urrnatA de 0 rAtAcirc in provincia pustic ~i in fine de 0 intoarccre in casa-sicriu (tochiderea cercului) sugerind amurgul iminen8 neanshytului rnoartca C4derea cste 0 suprateml a poezici bacoviene prilej pcntru cercetlltor de a-i aprofunda dimensiunea dccadenra ~i expresionista (implicit existenpall) tnfllifIriJe cAderii sum muhiple plinsul materiei ~i plAnsul omului spa~ul decor de doliu timpul decazur (cAderea in timp ~i cAderea din timp) exhibarea banalizarea tragieului etc lnterpretarea lui V Fanache dc~i se menline in liniile excgezei tradiponalc pune in mi~ deg energic care plaseazA monotonia liric ii bacoviene intr-o actuali tate stringent $i eu caracteriz4ri memorabile Un satllmjan al genialitilril Il4ciae ar fi probabil formuJarea cea mai potrivil de sintetizate a identitAii poetului Bacovia (p 1 82) Iri 1982 Ion Apetroaie seria desprc cromatica radicalizatA in poezia lui Baeovia Tot acum istoricul literar observa olgtsesia poerului pentru acel demon 81 analogiiJor scwnp lui MaUanne ~ i pc care Baudelaire il decreta principiu fundamental al poeziei modemef1l$8 cum au Bcut pamasienii cu pictura Simbolijtii cu rnuzica etc) In lpostaze ale poeticii bacoviene bull din 1996 on Apetroaie pom~te de la constatarea ca de~i Bacovia i~i declinA orice veleitate de teoretician ca dezarna~te in latura rcflecliei explicite despre poezie prin PUlnatate i simplism to~i ridieA penuu un moment

I Ion Sirnllt $lluf IIImna bacovie IIIiOfPI~aTrolitJ preflA II Opu de G 88COvia EdJtuta fundapei Culrurale Romlne 1994 2 V Fanache BacovltJ Ruptllrv d apIQ romtmtfCt1 Edhun Dacia ClujshyNIIpoea 1994

3 Ion Apetroaje CroorKrrim rvdiCXllktlltl G BacvvltJ in Orfru ArlrltmEditunr Junimea lati 1982

4 Ion Apetrotje poI1(U al ponkll bocm~ tn Uttrarwd rtj1mvilale Editunr Univmitllii AIcxandN loan Cuza ~ 1996

36 CONSTANTIN TRANDAFIR

perdeaua care-i masca binc ideile ~i atitudinilc poetice ~i convinge ca are 0 poetic1 propric bullbull~i inca una perfect rnaccatli la niveluJ practicii poetice exccpionaJe in inclesul alegerii dintre modurile artei Sc poate vorbi In Bllcovia de poetica absen1ei de ars combinalOria de clemente de recuzitli $i de convenie de bullgustu) pentru artificli bull rol masd teatralB joc Hotariit luem disputa a fost tran~ta in favoarc3 Iirismului voluntar al poeticii bacovicne o interprcl8f psihnnalitidi face Lucian Tamaris in cartea PlOnsul lui Bocovia Dorin3 de originalitate se traduce primr-o scriilurn e fervescentli pc directia Ion Carnicn - Lucian Raicu darcu realizri $i punclc de vedert difcnte In pofida faptului ca autorul convoocA o swnedenie de referinte- romane$ti $i moo ales strnine (acestea din llmlA pcntru consolidarea unU ~fodaj teoretic impunltor) cfortul sliu de a se delimita di roade mai co ~ pe terenul tentativei de bull idenlificare Iuare de cun~in(A a con$tllnei altuia (Georges Poule1) Allminlen Lucian Tamaris aduce in discuie Ieme bacoviene muJt $i serios dezb1tute spaiul timpul erotica ( iubirea sororolli) apa focuJ friguJ C3 experienll a moliii pldnsu-risul cldcrea Unele Inluitii sunt cu adevdral rdevante Complexur privirii (oedipl3n)bullbull5paiul MayeiBancherul un eleusis de salon Analogia Bacovla-Michaux pfu1A acum doar cnun3ta componA 0 scwtA demonstratie i prin construqia lui eseistic1 aces demers oficiazA despre un Bacovia laquocopil divum (Jung) dcspro geamatul apc+ Brll v3rstli fhrli loe Brn fonnli door un arheu plAngiind despre bull abisul psihologic (nu ontologic ea 13 Eminescu)

Nc~it bibliografia despre poezia bacovianll e mu1t oW bogata Nu ne-am propos insli s-() epuizAm in aceast trteere in revistA a momentelor ei principale Este aproape imposibiJ $i n-at fi 0 initiativA funcionall A fost numai 0 recapitulare cronoiogicA pentru a vedea mcandrele reccptArii unui poet de 0 conliguratie neobi$nuilh ~i astfel pentru a conlura un alt discurs tal mai coercnt mai 0 spirilul accstei mati poezii $i a1 actualului orizont de ~leptare

I LucIM T~ PImuwI lui 8Dcrwfa Editun Pro Humanilale 1997

INTERFERENTEBACOVIENE

La prima vedere Bacovia pare a nu avea precursori ruCI 0 ndiacen~ cu poezia de 13 Doi ~i de aiurea Principial vOrblIld nu exisUl rupluri absolute sau ~teri ca Minerva din eapul lui Zeus Originalitatea absolutA nu-i cu putinta confonn principiului ex nihilo nihil ba chiar origina1italea ar fi un nonsens JX)trivit convingerilor lui G OUinescu care respinge notiunea aceasta ~i propune sintagma putere de creaic Orieal dc singular ar fi un creator - iatA inca un truism - leglilurile sale sunt inevitabile omologiile sunl JXgtSibile La scriilorii de seama influen3 lit~ nu e un proces pasiv ci ori consecinta unei afmitlii elective ori sincronia propulsivll Dar cruar acolo unde nu se manifesta 0

asetncnea intluentll se impune 0 asem4nare de structuJi c5nd e cazul Se cunosc de pildll contiguiCii voile ~i declarnte ehiar ale operei lui Shakespeare eu lexc mai vechi ale unor aulori aproape anonimi De similitudini lilialii scun circuitc subtcranc prin eare comunica marii arti$ti flrlI urmli de infeudare se poate vorbi in orice imprejurtui Eminescu i~i euno~te antccesorii ~i initial ii ~i imitli

In aeeasta privinlltl privitor la Bacovia existli pmri diametral opusc ewn am spus pe de 0 pane se crede ell nu scamW cu nimeni iar pe de alta parte a fosl pus prea nediferenliat sub zodia canoanelor De netligMuit inconfundabilul Bacovia are nushymeroase ecouri Ii~ti pe care cele mai multe cl insui Ie deconspiri Dintre poetii romAni eel mai mult se lasA adcmenit de Eminescu F1ra sa fi fast atras in special de romantism dimpotrivli declarli ca nu este indiferenl la bull grmdoarea unor Vigny Heine Lenau

Ce vremuri alit de fericlee MI-ncieamnll singur sA stau _ Spre toamna duioase suspine Din Emincscu Heine ~i Lenau

(Amwg)

76 77 CONSTANTIN TItANDAFlR

Singur singur singur otr-un han departe -Doanne ~i hangiul Strlzile-s ~c Singur singur singur

PiaU ploua plouA Vreme de belie shy~i s-asculi pustiul eu melancolic PlouA plouA plow

Nimeni n[meni nimeni Cu auit mai bioc shy~i de-atita vreme Nu ~Ije de mine Nimeni nimeni nimeni

(Rar)

to poezia lui Bacovia se discloge elar deplasarea de la eroul titanic romantic la eel modem traumatizat spre planul ontic a1 fiinlei Dorin3 de anonimal singurlitalea mtr-un univers monmon ~i abrutizat intr-o lume bull infemala reprczintA tocm3i aceasta prefigurare a eroului de tip existentialist Poetul nu analizeaz1l (pesimist) existenlt uman~ d ea artist 0 trifiqte ~i 0 expnmt Sinceritatca apllJine lexturii individualittii infinit mai bogatA decal schema strict logica Existentialismu acredite~ individul singular drept categoric filosoficl chcamA spre interioritatea umana pentru a 0 scruta mtr-un avant al Cillloa~terii de sine restituind astfel ontologiei un domeniu legitim at ei ncmArginirea sufletului omcne$C Dc buna scam pcntru poetul Baeovia pcriplul difern ea motlva~e ~i suucturli atilt fucent de existentialism ciil ~i fata de )XgtC~ ca Rilke Tmkl Peguy UnamWlO tntre altele )XgtClul nostru de~i nu ajunge adversar invcrjunat al depenonalizlirii e frllmantat de autenticitatea propriei cxistcn(c Aventura personalil e consecin(a care a dobandit grcutate estetiell Din poezie nu se degajl ea de a sine un fe l de ontologie heideggerian~ a fiin(ei tiisate in uitare o prospecie care de fapt tot in introspeqie se eonvertcite Nu euriozitatea descopcririi de sine ii dicteaz3 mobilurile dar 0 explicabiiA _ orieat de ciudatA - aplccare catre zonele de adineime unde actul eunoa~rii constA dintr-o trnire in negatie

E frig taml Vreau sa gWesc la anii mel pustii shyNu mai ~lept pc nimem Nici 0 sperdJl~

POEZlA LUI BACOVlA

Nimeni nu mai este tiber Vreau sa rm gaooesc 1a anii mei pustii _ Incrude aliunde Incrude up - c frig iam

(Din vremun)

Intr-o atrnosfern existcnlialistA pentnl Bacovia via(a se transfonna in bull melodic funerarn ceca ce I1Wite regretul de a se fi nAscut CDe n-ai fi fost ) De aiei fudoarea specifie baeoviana a lumii care provoacl prin alte semna le simboliee imaginaia cititorushylui decat scarbAdul vcrlainean Galul ii intWleneul cavemos sunl percepute lucid ca sens potential al existeolei omului in univers

Un haas vrea sa lIlA dud De unic uitand ~ de nurnir _ Un r~t uscat rTli1 usucA Pe-un amore piling ca pe-un wnl1r

~i sflicaie-o ploaie I1$03f Pc ripi pc padurea uscal _ Cavema de-odilllOOI1L ~i zarea-ntunecatll

(Go~

Absurdul subiect rodnic in ontologia poetic bacovian3 con shytinuA (fAra sa 0 repete) esenta gandirii eminescicnc Contrarictatca poetului atinge parorismul atunci cfuld universul nane mut In repetatele lui inlcrogAri

Omul incepuse oS vorbeasca singur ~i totul se mi~ in wnbre trcclUoll1c _ Un cer de plwnb de-a pururea donnea Jar crcieml aniea ca flac4ra de soare

(A ltfel)

Ambiguitatea din titlu se meninc in tot textul accsta Oricum ca configtrreazA sentimentul absurdului Omul ineepusc sa vorshybeascl singw reflex delirant al contiintei absurdului Mi~ halucinantA a Iwnii sc proiecteazl ca umbre trectoare in imensitatea tAcerii cosmice resimtite ca un cer de plumb Singumtatea absolutA a fiinei rationaJe neputincioasA c povara ontologicA ~i aici exprimalA prin acel~i simbol plumbul Este in fond confruntarea s~ietoare in care i se releva fiinlei umane absurdul - ecru de plumb ~i acel care tr3iCite sub acest Cet nu are de aJes DivoJ1U1 de lome se justific prin acest presupus imcns ~i e~t efort de cun~ere Monologul ea remediu impotriva anxiet3~i (i cad recad ii nu mai lae din gun) suferinta ~i

76 77 CONSTANTIN TItANDAFlR

Singur singur singur otr-un han departe -Doanne ~i hangiul Strlzile-s ~c Singur singur singur

PiaU ploua plouA Vreme de belie shy~i s-asculi pustiul eu melancolic PlouA plouA plow

Nimeni n[meni nimeni Cu auit mai bioc shy~i de-atita vreme Nu ~Ije de mine Nimeni nimeni nimeni

(Rar)

to poezia lui Bacovia se discloge elar deplasarea de la eroul titanic romantic la eel modem traumatizat spre planul ontic a1 fiinlei Dorin3 de anonimal singurlitalea mtr-un univers monmon ~i abrutizat intr-o lume bull infemala reprczintA tocm3i aceasta prefigurare a eroului de tip existentialist Poetul nu analizeaz1l (pesimist) existenlt uman~ d ea artist 0 trifiqte ~i 0 expnmt Sinceritatca apllJine lexturii individualittii infinit mai bogatA decal schema strict logica Existentialismu acredite~ individul singular drept categoric filosoficl chcamA spre interioritatea umana pentru a 0 scruta mtr-un avant al Cillloa~terii de sine restituind astfel ontologiei un domeniu legitim at ei ncmArginirea sufletului omcne$C Dc buna scam pcntru poetul Baeovia pcriplul difern ea motlva~e ~i suucturli atilt fucent de existentialism ciil ~i fata de )XgtC~ ca Rilke Tmkl Peguy UnamWlO tntre altele )XgtClul nostru de~i nu ajunge adversar invcrjunat al depenonalizlirii e frllmantat de autenticitatea propriei cxistcn(c Aventura personalil e consecin(a care a dobandit grcutate estetiell Din poezie nu se degajl ea de a sine un fe l de ontologie heideggerian~ a fiin(ei tiisate in uitare o prospecie care de fapt tot in introspeqie se eonvertcite Nu euriozitatea descopcririi de sine ii dicteaz3 mobilurile dar 0 explicabiiA _ orieat de ciudatA - aplccare catre zonele de adineime unde actul eunoa~rii constA dintr-o trnire in negatie

E frig taml Vreau sa gWesc la anii mel pustii shyNu mai ~lept pc nimem Nici 0 sperdJl~

POEZlA LUI BACOVlA

Nimeni nu mai este tiber Vreau sa rm gaooesc 1a anii mei pustii _ Incrude aliunde Incrude up - c frig iam

(Din vremun)

Intr-o atrnosfern existcnlialistA pentnl Bacovia via(a se transfonna in bull melodic funerarn ceca ce I1Wite regretul de a se fi nAscut CDe n-ai fi fost ) De aiei fudoarea specifie baeoviana a lumii care provoacl prin alte semna le simboliee imaginaia cititorushylui decat scarbAdul vcrlainean Galul ii intWleneul cavemos sunl percepute lucid ca sens potential al existeolei omului in univers

Un haas vrea sa lIlA dud De unic uitand ~ de nurnir _ Un r~t uscat rTli1 usucA Pe-un amore piling ca pe-un wnl1r

~i sflicaie-o ploaie I1$03f Pc ripi pc padurea uscal _ Cavema de-odilllOOI1L ~i zarea-ntunecatll

(Go~

Absurdul subiect rodnic in ontologia poetic bacovian3 con shytinuA (fAra sa 0 repete) esenta gandirii eminescicnc Contrarictatca poetului atinge parorismul atunci cfuld universul nane mut In repetatele lui inlcrogAri

Omul incepuse oS vorbeasca singur ~i totul se mi~ in wnbre trcclUoll1c _ Un cer de plwnb de-a pururea donnea Jar crcieml aniea ca flac4ra de soare

(A ltfel)

Ambiguitatea din titlu se meninc in tot textul accsta Oricum ca configtrreazA sentimentul absurdului Omul ineepusc sa vorshybeascl singw reflex delirant al contiintei absurdului Mi~ halucinantA a Iwnii sc proiecteazl ca umbre trectoare in imensitatea tAcerii cosmice resimtite ca un cer de plumb Singumtatea absolutA a fiinei rationaJe neputincioasA c povara ontologicA ~i aici exprimalA prin acel~i simbol plumbul Este in fond confruntarea s~ietoare in care i se releva fiinlei umane absurdul - ecru de plumb ~i acel care tr3iCite sub acest Cet nu are de aJes DivoJ1U1 de lome se justific prin acest presupus imcns ~i e~t efort de cun~ere Monologul ea remediu impotriva anxiet3~i (i cad recad ii nu mai lae din gun) suferinta ~i

114 CONSTANTIN TRANDAFlR

voul printre simbolurile jnllmitAtii ~i ingAduie izomorfismul marshymant-leagln (chtonian) Practica leaganului telune are 0 scmni middot ficaie fasLil (odihna ve~niC1i) departe de simbolurile cJaustromorfe ~i de necrofilia baudclaireana Am vlzut cum Erosul in poczia bacovianll are 0 dominanta macabra Iubirea ~i moartea tTansgreshyseazl autobiograficul dcvcmnd actc e ll proiecie existen~aU At shymosfera funebm de care se impregneazA intreaga existenta alinse punclu] culminant in Phlmb poem emblematic de 0 tcnebroasti intristare lubita c aici un inger thanatic

Donncau adanc sicriele de plumb ~i flori de plumb ~i funerar vesunant -Smm smgur in caveu $1 era vanl ~i scartiiau coroanclc de plumb

Donnca intors amoruJ meu de plumb Pc flon de plwnb ~i-llm inupul sa-I suig -Starn SIOgur langa mon ~i era frig $i-i atlmau anpllc de plumb

Totol sUi sub apltlsarca inccorabiJa a plumbului bullPeisajwmiddot este bull1ugubru inen aJX1Sltor (sicriele de plumb f1ori de plumb funerar vestmant)i in aa=st abis pregenetic teroarea se amplifid prin vuietul sinistnJ al vanrului prin scfu1iitul coroanelor de plumb ~i prin frigul subsecvent mOliii Amorul de plumb nu are nimic din mitul fccioarei adormile doorme inIon (in spatiu in timp) e mort in sensul eel mm propriu ~i mai trist al cuvintului Singuratatea esle absolut intr-un cavou absolut inchis ~i trua nici 0 putinA de a se dcschidc vreodat5 Numai un strig51 de dispernre al nouJui Orfeu sc adaugl intr-Q agonicli umanitate macabrelor s~icri aJe tllcerii fe~nice Un striglit de imposibilitate a comunicllrii de omeneascll jalc scmn de perccp1ie acutrl a solitudinii irevocabile ~i de scufundare dcftnitivi in ncant

I MIlCCa Eliade Trotal tk srorlG rrligiior Ediwr HImWlibJ 1992 Gilbert Durand Op cit

BACOVIA ANTICIPATORUL

In prima jum1Uate a secoluJui al XX-lea cind modemismul atinge apogeul cu radica1e inovatii care au mers pfula 13 anarltie Bacovi3 se impWle printr-un alt fel de d~ mai simplu dar de o mra profunzime S-a spus d el este eel mai european poet roman sincron cu noua sensibilitnte ~ menllllitate care au mareal aceste vremuri extrem de rulburi ~i de propulsive Tot la fel de bine se poole afinna (~i receptarea mai recent5 a flicul-O e drept cu oarecare reticenll) ell in acest pelsaj poetu1 roman se situeazA esteticqte orbind inlre modemitate ~i postmodemitale sau dad vreti intr-Wl postmodemism ca aJta fall a modemitaii in ceea ce s-a nurnit o nou1 episterna poetic ori ~i mai coree spus inlT-Q postmodermiddot nitnte nel1Jmurita Bincln1c1es cu toata mulritudinea interferen1elor poetul ~i creeazA 0 efigie inconfundabilll e cum se spune Wl scriilor-sinteza refractar la erichetAri stricle Dadl a filcut figurn apane ~i pSrui la ComediJ in fond de acurn incolo Bacovia e tOI mm putin inscriabil ~i tOl mai mult novator

Am vlzut mai tnaintc cum poetul se desparte de simbolism in mod Illcit direc1ie pe care 0 unnase voluntar ca intr-un fel de exerciiu pentru 3-~i crea un limbaj propriu Tot IlSlfcl se explic3 ~i congruenc1e cu expresionismul mai pU1in ell 3vangardelc care se proclamau potrivnice oricllror corelalii S-a Illsat u~r contaminat ~i de clasicism (I) ~i de romantism de Eminescu mai mult nu neapArat in ceca ce are acesla romantic ci dacll se poale spunc ~ trans-romantic eminescian etem-valabil tot in clutare de timbru personal de strategii bacovienc de diferentA specifica Marea dcspAJiire s-a vrut a fi cea de estetica modemisl41 inceputa ell ruprura de simbolism expresionism imagism etc ~i continuatli cu puncrea in cauzA a Iegilor de bazA aJe modcmismuJui metaflZicA transcenden1l exacerbarea eului etc DupA ce ~i-a emit un chip personal ~i prin alian1ele voite imaginarul bacovian s-a constiruit el insu$i in protorip Bacovieni s-au ivit imediat dupa volumul Plumb din 1916 $i s-au inmulit odata cu Sctintei gabene InflueR lui Bacovia asupro poeziei romine este apreciabilli

CONSTANTIN TRANDAFlR118

cotidiene poezia bull metaflZicului dar 0 transcendenli coboriita la nivelul un evenimenl bull real poezia bull ncvrozei ~i a nelini~ii existen~iale eel mai mull pocli acestei generalii se intilnesc in experimentul postmodcmist OTgoliul personalizArii a detenninat uncle scindiri fhrA ea solidarilatea de fond sll se destrame De aceca Cll bunll drcplntc s-a afinnnt C4 genera]a aceasta este deopotrivl unitarl ~ plurnlli Comuniunea ~i spccificitatea poeilor optzeci~ti consist1l in catcva mize de prim ordin interesul pentru realitllea imediatA pentru biogrnfie $1 autobiogmtic de unde tendinta epicizArii co~lienlizarea actWui poetic ca text imagismul artificios care se raporteazl awl 13 obiecte personaje $ senzaU curenle cat $1 In faptul creatie inse~i Cll erouri metatextuale apelul la discursul oral perspectiva ludicA ironica autaironic1 parodic umoristica Chintesen3 aceslei poetici rezida in preschimbarea raportului dintre poet ~i limbaj dintre text ~i realitate Modemitatea echivaleazl poezia cu IimbaJul (textul) autorul fiind neutralizat in text poezi3 optzecis~ comunicA 0 realitate in care peetul este reper fi autoritate ordonatoare RezultA un spectacol lotal care implicA 0 mare plAcere a lecturii un hedonism auctorial fi al receptArii Tn ciuda unor reflexe modemistc (simbolism expresionism hennetism) PI shyzec~tii provoocA 0 schlffibare de oprica inaugunind 0 al~ ordme lite~ e~ insearnn3 0 spelttaculoasli modificare a criteriilor literaritiii eel mai mult ii une~c co~tiina critici fi increderea in rolul dinamizalor 31 spiritului tcoreric AceastA co~tilnA poetici solidll ii orienleazi cAire refuzuJ canonimrii ~i unifonnizAril cAtre reactivatea trnditiei mai cu scamA a formelor lilerate nealiniate inc1asificabile cu precursori contemporani sau din strnvechime Optzecismul a fost cllduros imbmif3t ~i drastic respins ca hibrid indecent fi alte calificAri infamante N-ar fi adicl nicidecum un fenomen de amlloare ci mai curiind inve~ un e~ de proPO1ii cAruia de mult I se cantA prohodul AlAt apologia cat fl reaClhle adverse atestA faprul dl oltzecismul existA eli e un fenomen vju

Cu voie sau M VOle mai mult sau mai PUln optzeciflii pavcaza drumul clilre mctaficliunea postmoderro A ventura lor cslc tot mai mull asimilaU cu posunodenlismul dCfi ~ii se indoicsc de aceastA legatum iar al~i se dezic in mod categoric Dar raportul nu c de subordonare ci de complementaritate Incat pe drept cuvant se vorbefte de oplZccism in ipostazA posunodemistA Cu precizarea cA postmodemismul are 0 sfen1 de cuprindere mai largd

I OptzecIStUl AICundru M~ poqii gencneI SO poe fi subsumati postrnodembmulul ctor pm f()lllea lcnnCnului ~ pin obnubilarel csmlC1 ~lw klf poetIC dar de bull ~ noM (b 1OBtC niYelurile sale dcsiaur inclusiv eel cuiNBI dar nu punAncI xttlltul pc dimensnQOCa culruraLI bull lumli) P prin tocemaru de 0 tID 1I1rms absurdului lumii InconjwfllOftle de luplll impotriYII OItropid_ TocuJ pm (re)lducerea in cenbU bull UldividualitJItii II pasoaoei care de-IDC Sistan de rcfenno dececa vem de- face cu cecil ee CI 1$ numi un nou onrropocelllnlm (Antologfu poem geJlUOliei middotSO Edirura VlaslC 1993 p 6)

POEZIA LUI BACOVIA 119

mnd ~ el trccut prin OacArile entuzlasmului ~i ale conteSUirii ajung5ndu-sc ~i in aces caz la aJ1unlarea dccesului cu ncshycrolo~le de rigoare 0 amologie pro fi contra ar fi instructiva ~i incitanta AdevliruJ lot pe la mijloc trebuie cAutat Sigur e ca in literatura romanli postmodemismul se afinnli plenar eu loatc antccedelltelc notabile oda~ cu alirmacca genemiei SO Dar conccptul sufcra de un miens provizomt al definirii rurfi silnplu el nu are nid 0 dcfiniie ceea ce nu-i un pacal in conditiile unui relativism marcat al epocii noastre ~i lotufi SWI nwncroase studii alcatuind 0 bibliotcca dcspre posunodemisrn privind fundarnentul teoretic al mifClrii cal ~i operele care intn1 sub aceastA incidcnA Deci posbnodcmismul exista cAci de n-ar fi nu s-ar povesti Aid insii nu cste locul de a starui asupra sublccrului Se cuvine nwnai o rapidA ochirc pcntru a stabili un contact cu ansamblul acestuj excucs Democratia postmcx1emistA valorifictl 101 ce cste mai popular din iSloria unci Umberto Eco vorbind de radAcini homerice Pmcte de vcdere difcrile s-au ivi ~i in privinta raportului mcx1emismlpostmodernism unii acuzAnd 0 netA disjunctie care justificA ~i cxislena posunodemismului alli promovlinc ideea concordanci Cu aile cuvinle inca mal dureazl controvc~ intre orgoli~ii sustinatori ai postrnodcnusmului n1scut ca 0 reacie impotriva tqodemismului ~i toleranii panizani al procesului de continuitate tntrebarea posttnodemitalC3 inchelc 0 elapa sau incepc aJta nu ~I-a gasit ind WI rAsPWlS hotariil Rimbaldienei decizii JI faul etre absolurnent moderne prin care se cerea descoperireasacrulw in dezordinea splritului fl se proclama peetul ca proroc slbihnic i se opune acum pnntr-un nou verdict imperativul de a fi absolut postmodem Mai dcgrab1 menU aprobat paradoxul lui Jean-FrnniYois Lyotard 0 opcrl poote deveni rnodemll door daca e mai inlai postmodcrntt Astfel inlelcs postmodemismul nu e modemismul care s~ef~e ci modemismul in stare nl1scand - fi aceaslA stare c constantA Tncat nu este un

I PCntru John Barth lermenul insufi esle ~saei ell postI ~I de Impresiorusm _CYOClnd activitatca unui grup de eplampooi ln~ Clemml Greenberg bull PostrnodCmisrrwl C$le nurnCic ccl mai recenl Sllb care prosrul gust romercial ia CI aWl IntCgliwea anei mimind un lIepiaooiSffilt IOfisticar Gh Ctkiun MIC OOlunea de posf1rlodfimism nil mi-e nicl azi impalicL Oenl~ cC~ sccundar CCol dupl eeYII Marcel Pop Corm$ _TonI e postmodemism~ 2 VeL $i Robert Scholes in Fobulotion olld MCtuIICtio ll 1979 Dan Grigorescu ModCnfismtlPostmOdernisme un processus de conrillllftifl I Rlchanl ShllStennan La ruisot1 et Iesthitique entre modentite et post-wxiernti in pounduruls Cuhien roumOilll d etudes littb-oires 1-2 Edltioos UnlvC1l BucTC$1 1995 Maid CllJneseu Cind 1~e ole mot01Iitdtii EdilUnl UI1lYUJ 8UCUte$U 1995 unde postmoderrusmul C considenl ca bull0 oou1 fab bull modemUu 3 UJ cOIIdiliOll posrmodeT7lC Ed Mmuit Paris 1979

CONSTANTIN TRANDAFIR 120

abuz a crcde cA existll 0 tipologie postffioocmli ca manifcstarc a spiritului wnan in toatc timpurile precum clasicismul romantismul realismul De aceea s-a vorbit Cll indreptliirc de un om postmodem Cat pri~e poetica sc aprox imeazll c5 once opcrn bazatl pe un joe complex ~i bizar pe 0 slructllrli ironicA ~~ metalingvistic1 poole fi 0 opcrn posmlodema Ezitlirite ~ i fluctuaii1e conceptuale se vad ~i in includcrea in aceastl rctorica a unor tcnwnle diferite contrndictorii chiar Arb pop ~i Ulccrea cullUm de masA ~ i dec0Structivismul Superman ~i Godot imanenta $i indeterminarea _ Ihab Hassan repune in discutie postmodemisshymul din ~tiva pluraiismuJui ~i tolerantei ea 0 recuperare a stilurilor revolute bull tndArnl spre viilor cwn recomanda cineva Aceastli mi~e bogatA ~i creatomC sc define~tc to~i pri abandonarea vocatiei protopolirice a mai vechiuiui modernism ~i prin cclipsa tuturor afectelor (adincime anxiet3tc tcroare ematii ale momenrului) care rnarcheaza modemismul la apogeu ambclc trlsAturi ar conduce la un joe este~ Ia 0 celebrare a superficialului in toate intelesurile acestui cuvanr POLrivil lui Guy Scarpetta s-ar pulea desl~i cateva principii ale postmodemismului nedireshyrenlierea genurilor reanimarea Wlor vcchi retorici corupcrea kitsch-ului prin e l insu~i acceptare3 simulArii ~ i a artlficiului respectul pentru a lteritate dezavuarea etitismului ierorhic Centrljl de greutate i1 constituie staturul realitlllii in raport cu ficiunea John Barth cu 0 simpalidl modestie ~ cu un vag scepticism crede 3 se fi lansat bull nu in inventia unui substitut oarecare al modcrnisshymului ci intr--o crealic veritabilA care sA-i succealtC1 ~i sll-I egalezc etta ce asthi noi numim innritiv fiC1iunea postmodemista cu speran3 cA intr--o zi va fi ~i ea consider-nil ca 0 litcraturA a _ bull 4 mnotnl

bull Nucleul istoric 31 postmodemismului 13 noi in poezie trebuic

cauta cum am mai spus in optzecism care ij1 ampAseite Ia rindul lui anll1eltiente in $lPtezec~ti (mai a les in prozaismul lui Mircea Ivlnescu ~i in fabulatia Iudica a lui Leomd Dimov) dar ~i in ciiteva dimensiuni ~iste nu mai putin in reciclarea uoor vesrigii ale rormclor trecute Admil1nd ca intr-adevlir postmo-

I 1hab Hassan Spn un crJIUpf tk poslmotkrnism ~ ttblel dm 1982 mlOkIptl Tn CtDnt crilia 1-2 1986 p 181 2 Frmcrie Jameson in rrodwcngte b I~ 1m J-Fr LyoWd TIle PoslshymoMmlSlfl C(Nirion Minneapolis 1984 3 Vd CDiele crlrke nr 1-21986 4 UIOaIllrQ rrinnoirlL Ffc(iu~ pMllnodentd Ilntologat in COllfle ( ce nr 1_211986

POEZIA lUI BACOVlA 12 1

clemismul fiinlcaza en ~ i optzecismul in spatiul artislic romlinesc di nu e numai un mil cultuml tectum in aceasta gri la se cere incenati1 acolo wuJc ~ ceva e cu putinlA ehiar dac tentaia seamllna Fmva eu proba labirimuluimiddot PararrazAnd pc Matei Calinescu bull se recomandA in asemenea situalii sa acceptam ca ipotezi de luc ru d textele citite prin lentilil postmodemista trebuie ~ eorcspundli unor convenii tehnici ~i procedee strucrurnle ji stilistice rcclUCme chiar dadi luatc scparat implicatiile Ji rezulshytalce lor estetice pot fi diferite Bunooaru ar fi cred util de v1zu1 in ce mAsurn poezia lui Bacovia reactioneaza III 0 astfel de solicitare dad este d ell adevlirat un anticipator a1 noii retorld optzedst-postmodernistc i incA unu dintre cei mai recWlOSCuti rup cwn susin pocii care defil~ cu tabloul lui ~i c3iva dintre exegC1ii lui Bacovia

sa iucepem QI 0 paraboil poslmooerisI4 Bacovia recilit de Crisfian Popesar Si sa pomim chiar de la poemul-eseu din Ana Popescu irltirulat Cum l-a ucir George Bacovia pe Gheorghe Vasiliuo meditatie in registru postmodem asupra idcntitalii marelui poet ~tiind c Gheorghe Vasiliu esle numele adevlmt numele de botez a l lui Bacovia (pseudonimul artistic) pilda devine clam PseudQllimul este - in mintea mea - un simbol al modului de cxisten4 al poetului din secolul nostru Crcdin3 modemista d un cuvant nu este legat de realitatea pc care ar desemna--o ~i d este mai important sa exprime sa sugereze decal sa comunice are pcntru mine leglitura directli cu ceca ce este in biogrnfi a poetiJor modemi$ti viala lor dedublata de poet ~ i de om ruplllra inlre numclc real $i pseudonim Parabola pseudonimului sugcreaza CI alegerea numelui neag3 diferenta uzuala lntre (ltv1atlb) ~ i laquooperIDgt Pseudonimul care este Iitemtura contracareazl numcle real care cste viata Modemitalea Iilemturizantl cala sa ucida realitatea anoslA - sursa de cipiiwi a fi etiunii poslmodem iste n sprijin~1 aceslui raionament este Gitat un pasaj din interviul lui Bacovia care se refcrll la personajul Sensitif din proicctatuJ roman Dintr-un text com Un priclen m-a sflltuit sA-I nwnesc Stan sau Bran cu nume de oameni Eu nu fAd personajuJ meu decat in scns simbolic Ascmeru mie sau celorlali nameni el trece printr-o serie de stan SlIflet~ Comcntariul di 13 iveal1i faplul ci numele personajului fiind asocial simbolului este 0 conventie arbitran1 ~i in consecinta rupe legatura dircctll intre limbaj ~i reatitate Pseudonimul artistic se afla la polul opus numelui real considcrat

l Op tfl

2 OvidIU VenJq Un~ poraOO~ prutnwtkntirre Bacovlo relu par Crisrian Popescu in hurtsir nr 1-21 1995 3_ lnrCfVlul reaJizat de l Vakrian 1929

122 CONSTANTIN TRANDAfIR

ca 0 subversnme a Mel cu prelcntii de unicitate Concluzia e c in aceasUl tendinlt1 a 101aginaiei extrabiogralice se ascunde un reflex modernist care ucide ceea ce apartine realuJui Conditia deshydublaUl a pseudonimiei bull modemiSlc repr~zintl un 5emnal in mlce a1 picrderii realului in favOOJea virtualului CUIll at spune Jean Oaudrillard Numai ell Bacovia poetul nu are cultul tmnsfigur1rii nici autoadmirnie ori proiect stimulativ El se complace in derizonll in reaJitatea frustA ~i-~i tronsforma pseudonimul intr-un nwne comun care doar pnn puterea anei devine reIlime ~i vom avea prilejul sA vedem cA Je-biograflzarca vocii naratoore iI preocupl din ce in ce mal mult Bra sa faea ~ pasul decisiv Se intimpll ~i 0 rnstumare de situ3tie Crisllan Popescu ajunge poetul famillei prin clalarea autobiogrnfiei wnile pe cind Bacovia se aUlOprezinl3 in text ca personaj obscur damnat vagabont tragic soljtar afanc Dtn perspectiva dedubillrii cei doi poeli sunt contcmporam Lectwa psiho-bograficA la care purcedc parodic regretatul poet postmoshydemisI nu mai are aid relcvani

Am VdzUI cum cci mui muli dintre exegeii recenti ai poeziei bacoviene a scot de sub tulela sentimentalismului simbolist fapt posibiJ chiar datori~ iniliativci lui Bacovia care a inlcles de la inceput neajungerea acestei poetlci inClegere adancitA in timp pfull la 0 reaqie antisimbolistA prin ironic ~i parodic In primele dow volume vechea recuzit simbolislll sc sppound1jinea in spiritul bullmarclui modernism pe formalizarea textualil simelrii elipse redundanA semnificativa Poetul se in~e mtultlv cu exshypresionismul pentru a trcce intr-o noUi1 zodie experimcntind fl1nl ambitii avangardiste in stil rupcrrealist Bacovianismul de acurn inseanma ~i divolul de mistificIirile poetice de elitismul modernist Cll proieltiilc lui cosmice ~i calofile l11siind loe pseudopoeticului pnn directctc trans-scriere Raportarea la reali~ tate nu se mai produce prin procedeul transgresArii ci prin inregistrare fidell cum lesne s-a observat Locul fanteziei dictatopound1ale este luat de copijie du~ naturli nu 0 plutire serafic sau tumultuoasil a imagma)iei proiectare in lurni ale fanteziei nu transcendere a obiectelor nu metafore Bra referat () ci rcstringere la orizontui laquoinguso) de percepii concrete ~i simplA laquotranscpound1cre)) Nu faytastic ci realism nu lirism fulgurant ci monotonie (ltPItgt-shyzaiearaquo Poemele lui Bacovia sum de multe opound1 ~i devin tot mai mult simple consemnIiri indifercnte N u eonteazl sensui metafizie misterul poezia ci numai sensul flZic stihial opound1 monoton Poezia lUi nu corcspwuie inca de la ineeput canonului Uricii modeme Cu limpul aceaslll despAliire devine tot mai invcderatA dar nu atat de radical ca iconoclastia avangardelor ~i nu pc acee~i uaiectopound1e

Ion uoaGln ~Bocow - IIIf -xlel oJ frolUa foe cit bull p 228

POEZlA LUI BACOVlA 123

Dad modemii jinduiesc idealitatea (goall1 la eiplinA 13 romantici) la Bacovia trnnscendenta li~te cu desav~ire

Omul lncepusc sa vorbeascA singur ~i toNI 5l mip in umbre trecAtoAre -Un cer de plwnb de-a pwwea domnea lar creieNi ardc ca flacara de soore

Nimic Pustiul tOI mai arg p4tea ~i-n noaptea lui 3fIlllJ4 tAcuse orice cant shy~i-nvinlCit de ginduri CU IruntC3 In plunfult Omul tnccpuse sa vorbeascll singur

(Altfol)

S-ar plItea spune c4 Bacovia sfideazi convenpa elevatl in beneficiul naturale~ii ~i aI unei mai marl sociabilitAti PW La Sranle burgheze bull bullaliterarura (erezie La metaflZica orfism abstracshytizare transfigurare etc) a fast deghizatA ~i de muUe on evidenlll Se poote exemplifica orieaL sa ne limitam la cateva secvene In odaie irisl sun) lemnul mut I Poe I Umbre imprejur intr-un gol tlcut I Loc 1 In van peste foi singur un condei I Free I Lampa plange anii tai anii mei I Tree (Monosilob de toomtuf) Uitarea venea a venit I 0 lacrima cade jos totul tace Lampa obosita a cJipit Orice obiect atins ~te~te lasA-md-n pace (Nocfllrn4) J)uduia ve~nic eit~le ~tie cJavirul picteazA - ~i nopti de-a rindul vegheazA I ~i poate de-accca sIA~le (Unei fecioore) Toamna rupe afi~ i flori l Ema) trist departe-o prnpastii - I sa face(i foc pc zi de mai muJle ori 0 trebuie sll fie triSl departc-n p~pi1stii Flugi de zapada ~tkilopound1 (Fng) De-aellm ineolo antilirismul reactia impotriva modemillltii poelizante se produce fl11~ ostentativ chiaro Sum doimiddotmiddot Oacovia nu atfu de ~I depArtiti cum se crede Primul (eel din Plumb $i Sainte galbene Cu voi reprezintl 0 etapA tranzitorie) e de 0 modemitale specificA prin de fapt ncgarea lumii modemc ~i prin valorizarea baudelairemiddot anA a categopound1iloT negative aI doilea eel de la Comedii in fond incoace eu deosebire in Stane burgheze ~i in ceea ce a wrnat impune bull reeta CODSCmnrii nemeditate a realuJui Ppound1vind din perspectiva posunodemitA(ii literare primul merit aI I~ Bacovia mnine orientarea cAtre scriitura direct antimetaforic lalA din volurnul eu voi acest Dialog de iDm4 Fereastrn e-o poem de plumb ~i de scintei I ~ doarme troienit Mult mai tfuziu de miezuJ nopii sunt orele trecute ln haosul vieii nici noi nu ne-am gasit I 0 vino eel putin acum prin fOIe1e necunoscute I - sa viu I - Oh mi-i mca - Vezi - Hail I - Am venit I - Unde

I Idem p 241

125 124 CONSTANTIN TRANDAFIR

I - Ungll tine I - Piing I - Taci I - HaL I - Hai I - In infmil I - tn infmit~ I - Cinta I - Vis I - Da I - Nu I - Nu f - Minus 1- Minus I - Plus - Plus 1- Armoniel - Armonic 1- cand I - Cand I - Poote I - Poote I -on A nu se confunda ell dicteul automat de vreme cc dialogul (on mooologul in aIle imprejurliri) are coeren1l inregistrnrii in direct eu tot eliptismul ei caragialesc ~ i absurd Eludarea artistizArii suprimarea litemshyturii cOl1sti tWe noua sa poetid Bacovia n-a fOS mare llulllai cal s-a mentinul in sfcra imaginarului a fictiwli i modeme ci $i-a consotidat statum $i cand s-a situat pe aliniamcntele care due spre cele mai imperioase experimente pgtetice deschizind cru rodnice poezici Ceea ce apare in versiunca unora ca proces de devalori2are nu-i decal expresia lmui impuls dcscoperitor de proaspele posishybiliUi~ ale exprimArii poetice Nemu1tumit de impasul Iirnbajului poctul incearcA fClonee ahui tip de ruscuno sa piamcze cum se spune un semn mai nou AboLirea bullbullliteraturii implica 0 intreaga strategic mimasea insuficienWi intdectve ~i a neindeman1rii poshyelice recursuJ la realul prozaic antimetllforismul n013(ia neocolitIl decanonizarea desolcmnizarea efortul de srmplificare de esenmiddot tializare pfultlla fruntariile tdcerii Transcrierea reaJit3~Li in versun tOI mai directe ~i mai proz3tce intoorce poezia la origini in starea ei cAt mar natural potrivit eu 0 peroeplie estetie de datA mni recentA opusa poetizlirii inalte cterice

La un moment dat Bacovia dccl~ el prefern sa scrie prozA tn proztl port mernbrele rnai Jiber ~i chiar sene proztl dar poetic Mai binc ZlS poeme fantasticebullDae lucrnrea ltc 13

chema roman sau poem fantastic Nu importli Talentul n-are nevoie de definiBe Cre-azl cum il laic capul cal1luzit numni de induc~e poeticA Surpnnzator e eli poctul prozaizeazl rot mai mult prozatorul nu sc rC~le de poemati7are Aceasti viziune numai la suprnfat3 pare ti envers Fiindctl induclia iI conduce clitre un nou mod de scriiuutl dcsehis dtre un poslmodemism sui-generis Cut priveitc proza propriu-zisl ea nu inlrll in preocupllrile aeestui comentariu InterescazA door faptul eli Bacovia conciliazA poezia eu proza ~i aceasta vine din credinta indivishyzibililAii genurilor literare ~i din neincrederea in imaginarul ezolerie ~i in retonsmul supraindividual El simte cA a venit cindul contingentului s1-~i dczvAluie puterile originare rneA rnai de mull E Lovinescu observase ca poeruJ apeleazll la mijloaee atal de simple incal par crescute dio obiect Bacovia aplid existcnCI obiective acel3$i tratament ca fotoreportcrul sau operatorul cinemashylografie ( ) Bacovia e eel dintii artist roman a dIUi pennanenlA

I IIJ1ttvlul ~1~1 de I Valcnan

2 Ibidem

POEZlA LUI BACOVlA

aproape uniea ~ de inspira~e a deven it existentuJ corupt banal faduJ prozaicul ~i to~i a prcdominat in Ilaquotura JlOC2iei sale de la G Clinescu Clbre imaginea wlui poel rafinat care i~i dozeazll efectele intr~ perfectll regie textualA Dar narntiwl devine nota dominantll i tehnica de cApltiii Ia ultimuJ Bacovia Cu precizarea ca prozastlcuJ se infiltreaza inca din faza initial

E toarnna C fo~et e somn Copacii pc stradl ofteaza E tuse e plinset e goL ~i-i frig ~i bureaza

(Nervi d toamn4)

Bacovianismul in toot specificitatea lui presupllOC ~i aceasta p[()7A ca ~i incongruenta notatiilor

Cum gMdul sta A vietii proza nwnai Privind Pustiu panurs Mai mult cu gemete De faice dureri_

(Momorf)

Cotidianul ncreprezenrabilul I-a mnrcat rnai inta prin p~ishyune prin rencgare ~i prin abdicare in fa3 lui

Pc strnda uric via~ li moar1en ~I plAnga pocii pOCOla lor vani ~tiu Dar foamca grozava nu-i glumi nu-i vis shyFinis Istoria contcmpornna E rimpuL tOll nervii Ie vor

(Poemd finald)

In asemenea condi~i c ine mai cnutll grandoarca Eul nu mai estc profetic cu aparen1e vizionare ~ cu cvunescene senlJmentale Vremurilc arrUigesc straJucirea e ~lAtoare chiar in sfem ficiwili idealemiddot Soarelc cerul ideal nu I-au adememt niciodatl pe Bacovia nici lumea de aici in forfota ei tcratologica iar cind nu a mai dar ascultare g lasului Dispari mai curind s-a indreptat cAtre elemente~ comune din jurul Siu Pentru crcaie sursa cea mai fertiUi s-a dovedit a fi a1 vietii reareel mai apropiat de universul wnan lubi13 e domnita care suferll in cartea lui Arghezi eel care 4i cauta puterea de creaie precwn Anteu in reaIitatea cea mai I 0umilII Mlcu Op CIt pp 18 19

125 124 CONSTANTIN TRANDAFIR

I - Ungll tine I - Piing I - Taci I - HaL I - Hai I - In infmil I - tn infmit~ I - Cinta I - Vis I - Da I - Nu I - Nu f - Minus 1- Minus I - Plus - Plus 1- Armoniel - Armonic 1- cand I - Cand I - Poote I - Poote I -on A nu se confunda ell dicteul automat de vreme cc dialogul (on mooologul in aIle imprejurliri) are coeren1l inregistrnrii in direct eu tot eliptismul ei caragialesc ~ i absurd Eludarea artistizArii suprimarea litemshyturii cOl1sti tWe noua sa poetid Bacovia n-a fOS mare llulllai cal s-a mentinul in sfcra imaginarului a fictiwli i modeme ci $i-a consotidat statum $i cand s-a situat pe aliniamcntele care due spre cele mai imperioase experimente pgtetice deschizind cru rodnice poezici Ceea ce apare in versiunca unora ca proces de devalori2are nu-i decal expresia lmui impuls dcscoperitor de proaspele posishybiliUi~ ale exprimArii poetice Nemu1tumit de impasul Iirnbajului poctul incearcA fClonee ahui tip de ruscuno sa piamcze cum se spune un semn mai nou AboLirea bullbullliteraturii implica 0 intreaga strategic mimasea insuficienWi intdectve ~i a neindeman1rii poshyelice recursuJ la realul prozaic antimetllforismul n013(ia neocolitIl decanonizarea desolcmnizarea efortul de srmplificare de esenmiddot tializare pfultlla fruntariile tdcerii Transcrierea reaJit3~Li in versun tOI mai directe ~i mai proz3tce intoorce poezia la origini in starea ei cAt mar natural potrivit eu 0 peroeplie estetie de datA mni recentA opusa poetizlirii inalte cterice

La un moment dat Bacovia dccl~ el prefern sa scrie prozA tn proztl port mernbrele rnai Jiber ~i chiar sene proztl dar poetic Mai binc ZlS poeme fantasticebullDae lucrnrea ltc 13

chema roman sau poem fantastic Nu importli Talentul n-are nevoie de definiBe Cre-azl cum il laic capul cal1luzit numni de induc~e poeticA Surpnnzator e eli poctul prozaizeazl rot mai mult prozatorul nu sc rC~le de poemati7are Aceasti viziune numai la suprnfat3 pare ti envers Fiindctl induclia iI conduce clitre un nou mod de scriiuutl dcsehis dtre un poslmodemism sui-generis Cut priveitc proza propriu-zisl ea nu inlrll in preocupllrile aeestui comentariu InterescazA door faptul eli Bacovia conciliazA poezia eu proza ~i aceasta vine din credinta indivishyzibililAii genurilor literare ~i din neincrederea in imaginarul ezolerie ~i in retonsmul supraindividual El simte cA a venit cindul contingentului s1-~i dczvAluie puterile originare rneA rnai de mull E Lovinescu observase ca poeruJ apeleazll la mijloaee atal de simple incal par crescute dio obiect Bacovia aplid existcnCI obiective acel3$i tratament ca fotoreportcrul sau operatorul cinemashylografie ( ) Bacovia e eel dintii artist roman a dIUi pennanenlA

I IIJ1ttvlul ~1~1 de I Valcnan

2 Ibidem

POEZlA LUI BACOVlA

aproape uniea ~ de inspira~e a deven it existentuJ corupt banal faduJ prozaicul ~i to~i a prcdominat in Ilaquotura JlOC2iei sale de la G Clinescu Clbre imaginea wlui poel rafinat care i~i dozeazll efectele intr~ perfectll regie textualA Dar narntiwl devine nota dominantll i tehnica de cApltiii Ia ultimuJ Bacovia Cu precizarea ca prozastlcuJ se infiltreaza inca din faza initial

E toarnna C fo~et e somn Copacii pc stradl ofteaza E tuse e plinset e goL ~i-i frig ~i bureaza

(Nervi d toamn4)

Bacovianismul in toot specificitatea lui presupllOC ~i aceasta p[()7A ca ~i incongruenta notatiilor

Cum gMdul sta A vietii proza nwnai Privind Pustiu panurs Mai mult cu gemete De faice dureri_

(Momorf)

Cotidianul ncreprezenrabilul I-a mnrcat rnai inta prin p~ishyune prin rencgare ~i prin abdicare in fa3 lui

Pc strnda uric via~ li moar1en ~I plAnga pocii pOCOla lor vani ~tiu Dar foamca grozava nu-i glumi nu-i vis shyFinis Istoria contcmpornna E rimpuL tOll nervii Ie vor

(Poemd finald)

In asemenea condi~i c ine mai cnutll grandoarca Eul nu mai estc profetic cu aparen1e vizionare ~ cu cvunescene senlJmentale Vremurilc arrUigesc straJucirea e ~lAtoare chiar in sfem ficiwili idealemiddot Soarelc cerul ideal nu I-au adememt niciodatl pe Bacovia nici lumea de aici in forfota ei tcratologica iar cind nu a mai dar ascultare g lasului Dispari mai curind s-a indreptat cAtre elemente~ comune din jurul Siu Pentru crcaie sursa cea mai fertiUi s-a dovedit a fi a1 vietii reareel mai apropiat de universul wnan lubi13 e domnita care suferll in cartea lui Arghezi eel care 4i cauta puterea de creaie precwn Anteu in reaIitatea cea mai I 0umilII Mlcu Op CIt pp 18 19

126 CONSTAlIT1N TRANDAFlR

discreditatl PAmAntul cheaml cuplul Ja dansul de fapt submiddot pamantul nu nea~t pentru 0 im~care cu Iwnea Ispirit sau constcins de realitalea cotidian poetuJ nu se rnai abandoneazA cadeni ci de--clcierii regresiunii pe care 0 gAse~te eel pUlin fecuncll penlru poezic Solu~ia a fost glSita serle versete prozaice E fals de 13 0 vrcmc I Oricale s-ar vorbi I Grozave iscusinti I Mereu a cantJri 1 Afarll-i umed Moinli J Ca ~i demult mizeri i (Verset prozaic) lnferiorul devine tot rna poruncilor ~i pentru ex islcnli ~i pentru SlaJea poeziei privit rnai intai cu sarcasm ~i amArlciune apoi din ce in ce cu un rnai pronun~t sentiment al fratemizlirii pe de 0 parte ~i ca s~ a hiiaristicii pc de alta parte (poundStene urban Sean poundtceISior $ ce Cle) Rlizboi I Mi~a popoarelor I ComcJiUl a-ncetat I Miilai I Paine I DupA alfabet I Progrese in ~inA I Semnalc I Descoperiri I CArom I Colib1 I AdApost I Nopti ro~ii I CUtremur I Rc~erea Iwnii (De ultima ord)

Dupa cum se vedc solitarul se raporteaza tot mai intens Is lume ca ~i cum ar fi sau chiar este un spirit insetu de realmiddot Ascult1 derizorii ecourimiddot informeaza la modul jumalistic Un manifest I lannaroc I De pnncipil 1 S-a opl~1t in cetate - I -Noi nu complic4m I Manifesrul I Comunidim I Cu partizani (lnfonnativ) Militantismul sAu (suprnJicitat politic i cu m uM scriozitate de excgeza proletculustA) eontr3iace de fapt tendinlcle sociale

CompozitOr de vorbe In culon Revcrii Armonii Pcnlru a trecc Licerca grea Compozilor de vorbc LunIC3 sc schimba Egnlitatc lcici tumultuoasc

~ Viitorului intrevllzut SUof grade Soo Posturi de rlsptmdere

(Perpetuum mobile)

Nici de data aceasta ironia nu poale sa scapc unui oehi cat de cit vigilent ln~i lillul e grliitor ReaJizlirile lozincacde SWlt semnaJe pentru v~cie (in care poetuI n-a crezut niciodatA) in mod mecanic flra nici un supor1 logic in real bull EtemitAii i-am zis I La murica asta frumoasA I Soot lipsuri (Ide) Etemul tine

rolZlA LUI BACOVlA 127

de bombaslica romantico-moderrusta Si soclalul daca deviazti in vizionarism Frumos I Vesel I Bun I Droit 1 Trist l Rlu I Cauzc din ctem I ~i social (Giindiri) Chiar in mai vechea ~i faimoasa Serenadd a muncitorului tonali~tca cstc clar a unei compozilii Ililare de ostentatie eroi--comicli Artificiul implicArii intra intr-un fel de automatism parodic iar lccturile nu ezil4 sa pedalezc inc3 pc 0 percepie serioasi1 a socialului Poetu) se implicA i~i repudiazA chipurile solitarismul endemic ~i indcamn3 la sociabilimiddot late duplicitar bullbull Singurntate I Nu te-eam voitl I Viata - hain1i _ I M-a dAmit tie II Tu m-ai cerut Vie~i - Prixonierul tliu - I Singuriltate ( ) I Pacti evilati I Singurlltatca litre oameni E viata (SingurtIlate nu re-am voit) poctice~te ~i ocazional udoptli faconda jubilaliei Mi-am realizat TOOle profetiile I Politice I Swn fericil I Frumos I poundSie cerul I Scnin sau m5nios I Un aforism celebru I Te face ~ trai~ I Nu-i mfuni I Nici w I Nici ieri - I Timpul (Cogito) Finalul pune in abis exuberan3 pasagcra ReaJitatea este alta Poe~ti I De muncA I Lene I Banchetul din wnbrl I Sau limp de fericirc I ~i iaUi ne-a prins seam I Peste zi nefiind nimic (Sic trailSil 1I) laUi adev1mta faA 3 sArbltoOJ de Annindeni bull Plkeri I Dc-o zi de sArMtoare I Voioase vechi moravwi I Spre camp se duce I ~i dumbrave I Eroua lume mWlcitoare I ~i dupa ahA zi Post festum - I lndcnuirutri de croci I Pe suui I ~i in trnnlvaic I Spre necesaruI randament I Din O1onoto03 Muncll (Amrinden ap1rutA in VO)Wl1ul Stalle burgheze 1946 -i in fascintil in Flacdra 1956)

Poemele de dupa 1946 se apropie decisiv de simpla reaJitate de zvonul tumii nu in sensuL detumat al angaJArii al acelui poela mtes vcchl de caod lumea ci in sptntul unei arte (X)etice de cea l11aj recentJ condi~e din care nu lipscsc ne-am putut convinge ironia subtirc parodia subtil3 simularca fC)livislllului l inregistrtlrii obsccvioase

Adcseori Culcat NoleZ AI lumii zvon De llJ1l now - Capital moderal shy- Onolre intelectualilor ~i cdor ce munccsc lar cc va fi in viitor - Deocamdata e sublim

(SIan)

1 Dtnu Flmiod Op cil p )S

128 129 CONSTANTIN TRANDAFLR

E de pri50s a atr3ge aten~ia asupra ironiilor Slcnograful cotidianului c poet social negre~it se implicA in problematica timpulw ell 0 candoare spedficA de reguJ1i spiritului ludic EI recurge Ia ~bloane pentru a se bull relaxa dar ~i pentnl a Ie compromite Masca parodicli ~i ambiguiUltile conduc ingenios clitre demitizart $i desolemnizare rnrli un program bine calcu lat mill curind e ll 0 incertitudine jucatA intr-o pennanenta ~i ascunsli tatonare de noi mij loace de exprimare Toea 0 datA sa spunem eli flU e vorba obordlrii revcrberaIllc nici de stanglicie autentic dar sigur de 0 reabili tare a inferiorului e u care se simte solidar ~i mai e puterea secret de a preface n~tiinla (ea Arghezi) in virtuozj shylate de unde reiesc cli parodicrea e delibernUl autoco ntemplare eu discreUi ironic Plirelnicul handicap se preschimbA in virtute Se ascunde in manier1 un sarcasm bine tempera ~i binein1cies autoironie

Din to( ce scrill iubilQ Reicse-at5t de bine shyACce3$i~ De oomcni ~i de tine

(poundgo)

De multe orl poetul melodramatizcazA tot parodic evident intr-un rei de exorcizare de-a-ndoaselea Cu cal inainleazA in experimentelc sale poetice bullbullpamomimelc mimodnunele plashyseazA tragismul existential sub acoperi~ul a1veoleJor arti2anale Potrivit principiu lui ambivalen~ei comunicarea doban~ pe ling 0 energie Iclune ~i 0 maxima concentrare care linde de la disloeare panll la ispita tlceri i

bull Ayendar arta (poezia) revine In bullrealismul social care ii csle

funciar revine adiCll la starea de odinioorll din premooemitatc Poetul are lot mai mult disponibil itatea de a capta inui l11pUiri senza(ii obiectc fragmcnte din realitatea imediaUl de a produce texte e laHindu-~i productii le cu 0 ironica dMnicie Poezia i~ i redobfutde~tc chipul originar acela de a fi lfi lirica ~ i epien ~i grava ~i ludicl ~i modestIl lfi o rgolioasa

Bacovia unneaz traseul de Is indoiaIa cu privire la Iiriea oracularfl la expurgarea total a declaraliilor patetice adoptfuld un ah mOO de abordare mai directA a vieii pana la limita exhJbllrii cinice a realulul anodin Bineinteles aceasti manierl ducc necesarshymente la deliricizare in registru ludic parodic ironic ~i sarcastic Excesului de sentimente ~i de viziuni i se opune abunclen3 concretului navsla maleriei ~ presupune de fapt expansiWlC8

POEZlA LUI BACOVlA

imaginarului ca bullhipennaterie ~i inca impactul cu cotidianul asiguri discursului poetic alerteC sinceritate ~i implicit mai mul ta naturaie1e Cu toate acestea realitatea nu-i dedt in aparcn1d 0 copie pentru cll adev1irata realitate este cea produs4 de poetul ins~i bullAnonim ul are tot~i orgoliul de a transfera fidelitatea fa1d de referentul din lumea real in fidelitale rata de sine insu~i referentul primordial Din acest moment poetul scrie despre seris (seriu cA seriu) se inloarce clltrc propria fiin1d ~i clitre mecanismul intern al texrului Fapt cunoscu t devenit loe comun literatura dobande~te o acuUl corlyeniinta de sine i~ i scruteazlt propria condj~ie interesata cu preclidere de genezA alcAtuire func~ ionare ~i fi nalitate Aces textualism are 0 existenol mai veche (a se vedca artele poetice poezia poeziei) dar modemitatea ii acordA greutate specificA in sensul de f1c~iune despre fk 1iune sa-I dAm ascultare lui Roland Barthes Literaturn a inceput sa se simtl dubl1 obiect i totodaUi privire asupra acestui obiect d~ ~i discurs despre ace~1 diSCUnl Ijteraturn~iect i meta- literaturn Scriitorii mai noi au ajWlS sa fadi din textualism cerin1d de cApatai a faptului literar S-ar putea spune ca aproope intreaga poezie actuala este bullautoscopWa Metapoezia a dcvenit daca DU exciusivistA in to( cazul precumshyptnitoare Refercntul predilect este propria literaritate in limitele dintre liternlu rti ~i metaliteraturA Con~in~ actului poetic constiind dintr--o neconteni tA denun~ a resorturilo r textuale caractcrizcazl eel mai mult noua art poetica

Spuneam cindva cd Bacovia poet put nU-$i expune principiile escetice sau est~tice in chip cxplicit ~ cum se obi~ui~e eel PUin de la Poe incoace ci i~i materializeaza conceptia poetic la nivclul scriituni inse~i Poezia lui i~i con~ine bull figurn spiritului creato( iar al doilea Bacovia se preocuplt tOI mai mult de starea ei ca intr--o palinodie rcnuntand In proiectul modernist de mai inainte Acum i~i strlmuta sistem ul de tn1iri intr-un sistem de comunicare bullesteticli manifcsUI sau subince ntll Lwnea lui se zbate sa ias din convenlie inlr-O existent3 al campei sens este convenlia in~i Texlul ~i contextul decurg imperceptib il lUlul din allul De altfel realitatea textuali referentialli ~i ButomshyferentialA marcheazA poezia bacovianl de 1a bun inceput Poetul introduce progresiv discursul despre un rut discurs poetic Bacovia este in fe lul slu un precursor al metodclor con~mporane a variantelo r succes~ve prin care textul elatandu-~i dibuiri le se afil1Tli en p roductivitnte

I Rotand Bartbcs Unboru~ et _1a-attgtlDp in pounduai critiques Seuil paru 1964 p 106 2 Akxandn Indnet AllD7IDIivr~ Editwa Mincva col Univcnitas Bucurqt1 19amp4 p 81

128 129 CONSTANTIN TRANDAFLR

E de pri50s a atr3ge aten~ia asupra ironiilor Slcnograful cotidianului c poet social negre~it se implicA in problematica timpulw ell 0 candoare spedficA de reguJ1i spiritului ludic EI recurge Ia ~bloane pentru a se bull relaxa dar ~i pentnl a Ie compromite Masca parodicli ~i ambiguiUltile conduc ingenios clitre demitizart $i desolemnizare rnrli un program bine calcu lat mill curind e ll 0 incertitudine jucatA intr-o pennanenta ~i ascunsli tatonare de noi mij loace de exprimare Toea 0 datA sa spunem eli flU e vorba obordlrii revcrberaIllc nici de stanglicie autentic dar sigur de 0 reabili tare a inferiorului e u care se simte solidar ~i mai e puterea secret de a preface n~tiinla (ea Arghezi) in virtuozj shylate de unde reiesc cli parodicrea e delibernUl autoco ntemplare eu discreUi ironic Plirelnicul handicap se preschimbA in virtute Se ascunde in manier1 un sarcasm bine tempera ~i binein1cies autoironie

Din to( ce scrill iubilQ Reicse-at5t de bine shyACce3$i~ De oomcni ~i de tine

(poundgo)

De multe orl poetul melodramatizcazA tot parodic evident intr-un rei de exorcizare de-a-ndoaselea Cu cal inainleazA in experimentelc sale poetice bullbullpamomimelc mimodnunele plashyseazA tragismul existential sub acoperi~ul a1veoleJor arti2anale Potrivit principiu lui ambivalen~ei comunicarea doban~ pe ling 0 energie Iclune ~i 0 maxima concentrare care linde de la disloeare panll la ispita tlceri i

bull Ayendar arta (poezia) revine In bullrealismul social care ii csle

funciar revine adiCll la starea de odinioorll din premooemitatc Poetul are lot mai mult disponibil itatea de a capta inui l11pUiri senza(ii obiectc fragmcnte din realitatea imediaUl de a produce texte e laHindu-~i productii le cu 0 ironica dMnicie Poezia i~ i redobfutde~tc chipul originar acela de a fi lfi lirica ~ i epien ~i grava ~i ludicl ~i modestIl lfi o rgolioasa

Bacovia unneaz traseul de Is indoiaIa cu privire la Iiriea oracularfl la expurgarea total a declaraliilor patetice adoptfuld un ah mOO de abordare mai directA a vieii pana la limita exhJbllrii cinice a realulul anodin Bineinteles aceasti manierl ducc necesarshymente la deliricizare in registru ludic parodic ironic ~i sarcastic Excesului de sentimente ~i de viziuni i se opune abunclen3 concretului navsla maleriei ~ presupune de fapt expansiWlC8

POEZlA LUI BACOVlA

imaginarului ca bullhipennaterie ~i inca impactul cu cotidianul asiguri discursului poetic alerteC sinceritate ~i implicit mai mul ta naturaie1e Cu toate acestea realitatea nu-i dedt in aparcn1d 0 copie pentru cll adev1irata realitate este cea produs4 de poetul ins~i bullAnonim ul are tot~i orgoliul de a transfera fidelitatea fa1d de referentul din lumea real in fidelitale rata de sine insu~i referentul primordial Din acest moment poetul scrie despre seris (seriu cA seriu) se inloarce clltrc propria fiin1d ~i clitre mecanismul intern al texrului Fapt cunoscu t devenit loe comun literatura dobande~te o acuUl corlyeniinta de sine i~ i scruteazlt propria condj~ie interesata cu preclidere de genezA alcAtuire func~ ionare ~i fi nalitate Aces textualism are 0 existenol mai veche (a se vedca artele poetice poezia poeziei) dar modemitatea ii acordA greutate specificA in sensul de f1c~iune despre fk 1iune sa-I dAm ascultare lui Roland Barthes Literaturn a inceput sa se simtl dubl1 obiect i totodaUi privire asupra acestui obiect d~ ~i discurs despre ace~1 diSCUnl Ijteraturn~iect i meta- literaturn Scriitorii mai noi au ajWlS sa fadi din textualism cerin1d de cApatai a faptului literar S-ar putea spune ca aproope intreaga poezie actuala este bullautoscopWa Metapoezia a dcvenit daca DU exciusivistA in to( cazul precumshyptnitoare Refercntul predilect este propria literaritate in limitele dintre liternlu rti ~i metaliteraturA Con~in~ actului poetic constiind dintr--o neconteni tA denun~ a resorturilo r textuale caractcrizcazl eel mai mult noua art poetica

Spuneam cindva cd Bacovia poet put nU-$i expune principiile escetice sau est~tice in chip cxplicit ~ cum se obi~ui~e eel PUin de la Poe incoace ci i~i materializeaza conceptia poetic la nivclul scriituni inse~i Poezia lui i~i con~ine bull figurn spiritului creato( iar al doilea Bacovia se preocuplt tOI mai mult de starea ei ca intr--o palinodie rcnuntand In proiectul modernist de mai inainte Acum i~i strlmuta sistem ul de tn1iri intr-un sistem de comunicare bullesteticli manifcsUI sau subince ntll Lwnea lui se zbate sa ias din convenlie inlr-O existent3 al campei sens este convenlia in~i Texlul ~i contextul decurg imperceptib il lUlul din allul De altfel realitatea textuali referentialli ~i ButomshyferentialA marcheazA poezia bacovianl de 1a bun inceput Poetul introduce progresiv discursul despre un rut discurs poetic Bacovia este in fe lul slu un precursor al metodclor con~mporane a variantelo r succes~ve prin care textul elatandu-~i dibuiri le se afil1Tli en p roductivitnte

I Rotand Bartbcs Unboru~ et _1a-attgtlDp in pounduai critiques Seuil paru 1964 p 106 2 Akxandn Indnet AllD7IDIivr~ Editwa Mincva col Univcnitas Bucurqt1 19amp4 p 81

130 131

CONSTANTIN TRANDAFlR

Mai intii dintre strategiile intertcxtuale (aplecarea cltre intermiddot actiunea cu textul wUvenal jocul cu diferite registre stilistice) sA reamintim pe $Curt referin~le livrecent mai cunoscute am vUut cwn poetuJ se las inspirat de duioase suspinc Din Eminescu Heine ~i Lenau (Amurg) bullDar in lugubrul sAlii pufneau in ris sarcastic I ~i Poe ~i Baudelaire ~i Rollinat (Finis) ea Edgar Poe rnA reintorc spre casA on ca Verlaine lopit de bluturl (So net) vede neguros cwn Tree corbii - ah laquoCorbiiraquo I Poetuiui Tradcm (Amwg) invoc volumele de versuri ale lui ~tefan PeticA Fecioara fn alb ~i Moartea lIisurilor la dispari1ia pretimpurie a nefericitului poet Cu visurile moarte in pace vei donni I Fecioara- n alb muri-va pc mannura stelarn (Tu oj muril) Aluziile cultumlc ~ de acee~i apetenA livresc bull lata Am venit ca Hamlet I In hainele melc I Cemite (Festiw1) bullEbreie I Plingind tc-ai dus de- aicea peste mIri I ~i te-a cuprins pe veei in departari I America (Ebreia) bullLugubrul I1Wl al lui Chopin I II repeta cu nebunie (MaTJfonebru) etc ~i cuvmtele ~i expresiile erudite cilate in original au 0 destina~ie cuhural-livrescll ce va lua amploare in manevrele texlua1e mai mcente pulvis finis vobiscum vae soli bullgaudean1us bullmemento nihil veritash

sic transit sine die nihil oovi excelsior sana mens cogito pro arte pctpctuum mobile bull requiem in somno Jargo piano spleen cte Intertextualitatea i i este dictatA de imboldul colabornrii de jocul meta textual eu mai multe strategii cu diverse searlmiddot stilisticc Tmitatiilc dupa Conaehi Eminescu A1ecsandri Co~bue $t O losif G Topirceanu sunt exerci~ii care vizeazll inscrierea in textu l intini imposibilitatea de a trai in afara lui (cum arCTede Barthes) Mai inscamnll ~i porunC3 ludic de a accede la impros~tate prill exercitii in duJcele sril clasic aflITJlaJea libelUlii de alegcre satisfacia de a conluera uneori in game minon cu lexle de o~ic indepArtat dar mai ales inseamnll cum am spus dorin3 de intcgrare prin difercntiere eu substrat polemic

RAsfriingerile pot sa villA de OriWlde ~i chiac din trecutul propriei creai Textul devine astfel un loe de imainire cu ansambul istoric-social-estetie-ctie Textul cum se spune astazi e Beul din texte nu mai slujCile 0 singura coard1 dar mel polifomc nu este pentru c4 i~i aswnA simplitalca e drept una de adaneime Am exemplifiesl suficient astfel de inteTfcrene ~ ca nu mai e nevoie de insisten1A decal door de menional ca Bacovia continua mai eu scam 54 eminescianiteze

~i dac vrernea iar intoane Ncdwneriri in jurul rneu Un iad dezgust imi cste via Nu em cwn It fi mai rill

POEZlA LUI BACOVlA

CAnd tinqtea rnA implCS031i ~i CJed ciI pacea rnA susline Un rai plkere eSle vialS shyNu are cwn a fi mai bille

(Si doca)

Acest impact Iivresc are la lneeput 0 eonotatie ontologicil pcntru ca pc parcurs intentia sa fw nwnai spectaeuJarlt prin manierism $i d isimularc in ultiml instanIA - prin parodiere Repetarea datelor din Plumb in Scanrei gabene adicA bullrc-scrierea lor intrll lntr-un cifru parodic ~i cu deosebire in practica vecbc ~i mereu nouA a remanenei Butaforie livresca ~i artifleialitale a limbajului - in deplinil libertate AUlocitarea aUloanaliza ea ~i citatul sau ~ reprezint tot un mesaj din interiorul propriului mesaj cu IT8limA coneretizaJe inlertextuaia eu alte cuvinte un autoportret retrospectiv sau actual

Eu seriu ~i poole TltIez o crizl moral Fica s-o $liu shyAI obiecta Cititorul ( ) Seriu sa m4 ltiqlept -Contagiul De aistul meu moral Stimate cititor Vita-I -Dupl aile cAl1i

(Pro Orle 1)

Complicitatea eu eititorul colaborator al scriiturii e inca 0 marotii 0 lileraturii de datA mai recentJ Exist 0 mai mare deschidere cAire referentul din afara eului in primul rind caire lector de unde ~i 0 prielenoasA oralitate Nu intrAm in amAnunle Orice scriitor al Wlui metalext este totodatA Wl e itilor (aJ textului-obiect) in sensul acreditat al )ecturii co scriitura 10 locul poeticii de coloraturn modern care concepea ana ea un domeniu sacrosanct lextul bacovian utilizeazA codul popular se vrea convenativ colocvial Cum s-ar spune marginal ies la suprashyfal4 prin JOeIIlui CDtt ~i aswna contradietia ~vliala nedeshySlv~irea loire poet ~i receptor sc stabile~e un dialog pe picior de egalitale (egalitatea prin difereni1) Scriind poctul are sentishy

135 134 CONSTANTIN TRANDAFiR

decoratie I Am deVerul un tfulAr I De 57 de ani I Aici Ia picpt I E steaua din Bac8u (FesJivd) Dar poetul i~i creeazA un rol pe care n interpretea7A e1 ifLm~i ca 0 etapA a (im)personalizArii lui S-a spus cA daC aT fi flk ut un pas mai hotArit cArre bullre-hi ografuare in sensu implic1rii ener-gicc a cului care se eXPTnA bullam fi avut - atunei - un Bacovia prim mace postmodemist

bull lntr-adevu 0 Iiteraturn filr ooJlitiinU teoretid e condamnatA

18 mediocritate Bacavia repel CU 0 vocatie teoretica redusli poseda in scrumb aceast co~inUi 11 scrisului pe care 0 pure in m~are cu cal inainteazl in rimp ~j co cat simte mai presanta nevola c1utArii unui scmn mai nou mai pozitiv ~i anume cand are deplina convingere ca liter1tura~biecl poote supravietui ca metashyliteratun Compozitorul de vorne incearcll sa invinga tAccrca grea ce pare a se instals implacabil Artele poetice se inmulte5C in ac~ abnegalie de clntcc nou ( Cursul vielii I NcgAsind I Un cmlce nou - Vonitas) Continull sa suspectezc efuzhmile Iiricizante cu pretentie de propuisie in ve~cie Cantecul care 4 i cautA orig inea deasupra cetatu ~i-a epuizat resurscle ticluite in nwnele contactului eu etemitatea stan~le s-au degradat devenind reversul eJului scontat eft-meride Poezia inspiratA inefabila sfidcazA autenticitatea care la randul ei nu se sfiC$te ~-i apliee 0 imponderabilA in~Atura

Taknrul ride sardonic Cu aspirapi nobile Se due SoC due nori albi Pe bolta de safir

Cdnd in stradll ti-a lraS unw DoIlA palme adevilrale Lwnea rAde ca la arm Zicind cl sum iar simulate

(Unui clovn)

Poetica OOcoviana intreprinde acum 0 discreta campanie de vestejire a simbolisticii textuaJe 0 repedc magic culmile de poezie au fast cindva tenblll romantioase cu totul inWnplAtoate p4r1sitc actua1mente ell suniswi condescendente

Filosofia vieii l-a inv4tat cA visul ca din cIrli (visul romantic) e un aoacronism pAgubos (nu retoricA revolutA avantashyjom pentru recorugtctruclia unei noi modalitAti poetice) Soluia subintcleasA este nwnai convertirea textului la real ~i in acest sens

I Ion Soldan Lefter foe cil bull p 240

POEnA LUi BACOVlA

poetuI se antrenea2A cu sfiiciunea binecunoscutA ~i cu subtilA autoirorue

Iar despre tine Mi-am zis Ca rnA duci 1ctr-ltl lume Can tine mult Ca intr-o camm cu cAtti Din lOt cc se fOfbqte Pe atit se 101 serie ~i-n iimba care 0 cunosc Sunt mute teme

Cu fum vcrsmclrii Descric tu Cind dezolant o-e blaquo

(Antrenare)

Totu$i poezin este 0 stare de grape cu tot prozaismul ei C3lC

coboam din sferele supraumanc in cenul strfunt amt de productiv pentru poezia post-romanticA $i ~1-modemA ClIci Dumnezeu I Mi-a d1t ~ seriu I Aceste rfuldun (Dupd-amfaz4 cadtf) Sccoariul nu mai include obsesia mot1ii (1ern4 prin excelenll modema) dar nici optimismul flIri conditie nu-i a soluie decal numai ocazional ~i neapArat ascunsa sub un voal parodjc Ambiguibtea se dov~te a fi in continuare rentabila ca resort existenlial $i artistic (mai ales c4 Iwnea ~i textul se intrepltruod) AceasU ambivalentll se exercitA de regula potrivit tehnicii contmpunctului Astazi superb I Maine sumbru I Este I eli seriu frumos I ~i poole I Rczcrvi I De vism I Dar suflet mai viteaz (Excelsior)

$piritul rontanlei il viziteazli tot din ncela~ i impuls al cxcrciiului stilistlC dernodat a1 regenemrii fostelor acorduri ~te in desuetudine ba chiar de a oferi drept de convictuire Ijterarti kilsch- ului pentru a se compromite prin el insu~i 0 stea fug i I Din fumament I Si stropi de foe I lncoerent I Cu dansa I $-au s~ir (Arhaism) P~tul singur a vAzuI S1caua C$UlIrii ~i nici nu poate sli-~i dea seama a cui este ea ce Iwne reprezint1l ~i dac aceasl1 lume exist1l cu adevlral Artist in acceptia consacrata a cuvantului ruei inu-un caz nu se consiltiera ceea ce nu-I impiedicA sa preia c1i~ de mull uzalc pentnl a le divulga vetustetea la modul parodiei relaxante (8 tale rnindre gesturi al meu dol mi-ai fi icoanll-n viatA ti-~ yenPti I Cu flaut I Sau cu struna bullbull Din a1 meu dor I S-ar povesti I De tine-ntotdeauna etc) Dar mai mull decal v~ roman se resimte 0 organica dezabuzare cxprimatA pe un ton alb flnl modulati i (Dq i nimic SlanftI veelle Stalld

136 137

t ONSTANTlN TRANDAFIR

reald) unde misleru l poetic e acoperit de avalan~ materiei lmprevizibil stancle vorbesc ~i de pi3cerea scrisului care cia In ivealli ma dcgrd)l 0 structur scindala

Nu ~iu dad SUn inlClese Aceste stante Dar mic-mi face plJkcre Ele VOfbeg

De un sunet delical In goana de barbar ~i c5nd toole ~i toote Vor amui Poa Nwnai arunci Vor fi tr1ite Dtxil niciodatl Dar sun tnC1ese Acesce stanC Ele triicsc Un suflet delicaJ In gOOlla de brubar

(Sianfd metJie)

Reflectiile 3Supm propriei crea1ii it ocapareazA total (nu doar prin Diwlginle utile din 1955-1956 ci ~ i pnn leXle ersificate) i odatl Cll c le sporesc imboldwile (aulo) biografice Azi am gandil I ArtA I Preocupal l A compune I Un inleres1nt roman I Dar ceasul era greu (Rejlec(ij) Recun~le natura elabora~ a scrisului sliu Cand clutlm I Cuvintc 11n dragi dic1ionare (Smdiu) In1deaza o criza morala prin care poelul trecea intre 1950-1956 Eu scriu I ~i poole I TrldCL I 0 criu1 mornI5 (Pro ar(e II) ciA in vilcag dezarnAgiri existcniaJe ~i anistice n stil simplu ostenlativ prozaic In iatac I Un gand I Prin inruneric - I Genial I A dorrnitL (Compl) consemneazA ca inlT-o agendli contabiUl eliptic Modemil A$a Asediu Destin Ganduri Sti simplu (trci texte au acest din Ul11I3 titlu)

Tn wnele lirice ~i bucuroase ~i proiecte lnteresante - Nici un minul Pierdul degeaba -Poate cI ziua

POEZlA WI BACOVIA

Trecu Se face start Cina Culcarea De-a nu mai Ii nimic - Dar i un vis deosebil

(SiU simplu)

Stilul informativ (v Informaliv Jurna f) bullsimpl u tinde cntre un iaconisJn substan~aJ specific intregii poeLii bacoviene dus Ja ultimele consecinle in accast a doua fazll a crealiei sale Stilul stenograma vine din a~i lendinlA de abolire a Iiteraturii Poezia reaIului prozaic impune un cfort de simplificare de csentia lizare radical Golul pune st3pfullre $i in plan lingvislic pam la textura mo nolexicalA dar in acest en nu toti ~ii ii dau ascuhare inainlayeniui multi preferiind locvacitatea ~i poemele de Jarga respiratie Pereepia unci lumi destr1mate sau tranzitorii detennina un discurs dcconstructiv fragmentar 0 reproductibili shytate mecanica ~ i jar trebuie spus do aceste creiorWi simple din ciiteva limi nu slirncesc sensurile lmpresia eSle intr-acievllr de improvizalie ~ i incoerenta dar aceste texte condenseazl subtilitAti maxime invecinatc e u Idcerea Concept estetic modem in relatie eu eel al obsenei ~cerea dob3n~e un plus de semnificalie in poetica rnai nouA Poezia lace I In ziJe de sfad (Doind If) Bacovia I Tara I and taCe I Once cuge (Stanil ia Bacovia) TAceri I De viitor I Dar sunet rnai viteazmiddotmiddot (Excelsior) Ace l~i tictaC de tfuziu I Cu ~ceri ce plang I Din nici un limp (NoapteJde QrQf If) JO uist11 tAcere I Privind I Nc-aducem aminte I Misterios poetic (Stan4 real4) In culori I Reverii I Arrnonii Pcntru a trece Tticerea gna (Perpenlum mobile) bullbullNu-i rnai dint I Romane Toatc laC 1 10 jurul meu Fnls sc duce Ctumll vietii I Negdsind I Un cantcc nou middot (Vanilas)

Dcschizand calea nOla~e i directe concentrate a solitarismului antiromantic eliminfind progresiv coordonatcle poeLice ale limbamiddot jului modem standardizat Bacovia se plasew pe traiectul celot mai innoitoare expericnlc artistice premise ~i mesagii cum spune Mircea Eliade pcntru genernlia poctica de astAzi

139

BIBLIOGR A FIE (SELECTIV A)

L EOITll

Plumb Poezii Tipografta FtacIra Bucure~ 1916 Plumb Ediia a It-a Tipognfia poporuI RAmnicu-Srat 1924 Samtl gobene Poezii Tipognfll Minerva Bdu 1926 Poezli Plumb Scante gabene Ediia a ill-a Editura Ancor1 S

aenvenilti BucurqU 1929 Cu 01bull Editura Orizootur1 noj Buc~~ 1930 poezff Prcfall de Adrian Maniu Fundaia Rcgall pcnlIU Lilernturt i

Arti colectia scnitori romAni contempornni Sue 934 Comedii inond Versuri Edilura Librmei Universal Alcalay colccia

Biblioteca pcnttu 101i Buc~ 1936 Ope~ Fundapa Regal3 penuu Literarura i Ard bullEdiii defInitive

Bucunlli 1944 Stanle burgheze Editura Casa ~oalelor Bucwqti 1946 Poezll Prcfati de Eugen Jebeleanu Editura de Stal pentru LiteraturA ~ i

Art Buc~i 1956 POld Edilie revAzut4 i adlugil1l de autOf refa de Eugen Jebel~u

Edirura de Stat penau Literaturt i Anl Sue 1957 Scrierl alae Studiu introductiv de Ov S CrohJnAlniceanu Evocarc i

bibliografie de Agatha Grigo~-Bacovia Editwa pentru Literatwi Bucure~i 1961

Poei Editwa pentnl Literatud bullLilipuf B~ 1962 Poezil PTefata de Eugen Jebeleanu Editura Tinererului col Cele mai

frumoase poezii BuclUe1ti 1964 Plumb Versuri ii prozl Editic tngrijitll de Ion Nistoc refata de Nicolac

Manolescu Tabel cronologic de Agalha Grigorescu-Bacovia Editwa pentru Litemnri col bull Biblioteca pentru toi Bucurecent 1965 (ediia a II-a 1981)

Venurl Ptefa ~i note de F10rin MihAilescu Editura Tinercruui col Biblioteca ~larului Buc~ 1966

Plumb (Editie omagial) Editura pentru LiteraturA B~ti 1966 Poezii Edirura pentru Literarurl B~ 1968 Poe fEditie de lux] Edittml pentru Literanrt BUCIlIqti 1968

POEZlA LUI BACOVIA

Sloflle Ii w rure Posturne EdilUra Minerva Bu~t i 1970 Poeni PTefa de Adian PAunescu Editura Canes RomWascl BUClllC~ti

197 1 Panii Postfall de Marian Popa Bibliografie de Ion N istor Editura

Minerva col Arcade~ B~ 1971 (editia a Il~ 1975) Yersuri $1 prtr4 Editie ingriji tlL tabel cronolog)c noce repere critice P

bibliografice de lon N istor Prefata de Mircca Anghelescu Editura Albatros col Lyceum 1972 (ed a Il-a 1985)

Plumb Scintei galbene Antologie tabel cronologie prefatl note ~i bibliografie de Adriana M itescu Editura Albatros Textc comentate Buc~ 1976

O~rc Prefa1A antologic note bibliografic de Mihail Petrovcanu Text stabilil valiante de Cornelia Botez Editura Minerva ScriilOri romlni 1978

Plumb Editie centcnar ingrijit1 de Romulus Vulpescu Editura Canca Romincascl Buc~ 198 1

Ponii P0z4 Postfata ~i bibliografie de Ion Bogdan Lefler Editura Minerva col Arcade Bucure~i 1983 (editia II [I-a 1987)

Poeii Antologie de Alexandru CoOOoescu refa de Paul Dugneanu EdilWa Porto-Franco Galai 1991

PIUTllb Prefatlt1 de ~tefan Aug DoinaJ Editura Hyperion Chi~inau 1992 Opere Editle i prtfalli de Jon Simut EdiNn Fundatiei CulturaJe Romane

Fundamente Buc~i 1994 Pocii Edipe intocmilA ~i prefa81l1 de Tudor Op ell un tabel cronologic

de Gabriel Bacovia Editura RAl BIlCUlqti 1996 Venuri Edipe pr-efa tabcI cronologic scleqie aprecieri critice ~i analize

litemre de Florenrin Popescu Editunl Saeculwn LO 8ibliograne ~Iara BucWCyeni 1996

Plumb Texte al~ schita biografiCl studiu introductiv cometItarU docwncntar fi~ de dictionar indteptar analitic teme de lucru de Theodor Codreanu Institutul European I~i 1997

Slan(- burgheze Editia a II-a bibliofilA cu 32 de desene inedite ale autoru1ui f i c4teva ciome Argument de Ovidiu Gerwu Editura Looc Design BacAu 2000

1I REFERINfE CRlTlCE

APETItOAlE ION Cromalica radicalizarlJ G Bacovia in Orfeu Ii Aristarc Editura Junimea l~i 1982

BACONSKY A E Bacovia in CoIlaquoViu erinc Editura de Stat pcntru LiterahlrA fi An Bucure~ 19S7

BAl OTA NICOLAE G Bacorio Aw materia pliiflgtifld io UmaniiJli Edinua Eminescu Bue 1973

BALAITA GEORGE Nopple unui proliflciaJ Editun Juoimea 1983

141 140 CONSTANTIN lltANOAFlR

BOTE LIDIA Simbolismul romunesc Editura pentru Literarurn Bucu~ 1966

CALIN ESCU G G V Bacovia in [sloriD l iterotlrii rom6ne de fa origin pan4 in prezent 8uc~ti Fundaia RegalA pentru IiternturA ~i AJU 1941

CALlN CONSTANTIN Bocovia In critica $ istoria IilerarJ in Aleneu an U nr 10 oct 1966 i nr II noiembrie 1966 Dosarul Bacovia 1 poundSeurl despre om $ epocd Edirura Agora Baciu 1999

CAUN ESCU MATEl Unillf~ul lirlc allui Bacovia in Aspecte lilerare Editura pentru Li teratuIA BUCUIe~ 1966

C ARAION ION Bacovia SFarsitu coltfinuu Editura Canea Romioeasca Bu~i 1974

CIOCULESCU ~ERBAN G Bacovia Poezii in Aspetllt lirice conlemporane Editura Casa ~clor Bucurecent 1942 (teIditat 1972)

CJOPRAGA CONSTANllN Sirtgurdtatea poetuui G Bacovia in Portrftpound $i refleep lilerare Edintra pentru Litenltunl Buc~ti 1967 Dramn $fXlfiului iflChu in jntre Ulysse $ Don QuijOle Editurn JWlimca I~j 1978 Specaco1l1 omenesculul sfo~it G Bacovio in PropiJee Editwa Junimea I~ 1984

CONSTANTINESCU POMPlLI U G Bacoa Opere in Scrieri I Editura pcntru Literntudl 1967

CODREANU THEODOR G Bacovio in Provvcarea vawior Editurn Porto-Franco Galali 1997

CROHMALNICEANU OV S LiterolUTO romand Ii expTtSioniJmul Editurn Eminescu 1971

OAVlDESCU N G Bocovia Plumb in Aspecte ~i direcii lilerare Editurn Via3 Romiineasca SA BUCtuqli 192 1

DIMITRIU DANIEL Bocovio Editura Junimea Tali 1981 Bocovia dupd Dacovjo Editwa Junimea Iai-i 1999

FANACHE V Bacovio Rupturo de utopja TOmaltied Editurl Dacia Cluj- Napoca 1994

FELEA VICfOR Dacoyia In Diaogun dcspre poezie Edilura pcntru Liternrunl 1965

FLAMANO DINU mroducere n opera lui George Bocovio Editura M inttva Bucu~i 1979

FUNDOIANU B G Bacovia in magini crIrfi Echtunt Minerva Buc~ 1980

GRlGORESCU-BACOVlA AGATIiA Viola poeului Editura pentru Utetatur Bucurefti 1962 (cditia aU-a 1972) Pcmeritatea poelUui Editura Bacoviana BucUlC$ti 1955

GRlG URCU GHEORGHE 8acovio - UII antisentimenlol EdilUra Albltros col Conlemporanul nostru Buc~ti 1974

INDRl~ ALEXANDRA Altemalive bocoviene Editura Minerva col Universitas Buc~i 1984

POEZIA LUI BACOVlA

l TVESCU CRISTIAN Poezia Illi G BaCOVUl Conceptee inwginorului in ampene dill viala maginard 8ditura Canea Rom3neascl Bucure~t j 1982

LOVINESCU E G BacQvja in Criti~ Vu Edirura Ancom Buc~ 1922 G Bucovia in Critice IX Edilura Ancora B~ 1924 soria filer-amri romline contemporane Edirura Soccc 1924 ISIorW literalUrii romdne eoniemporune Editur Socec 1937

MACEOON SKJ Al Bacovia in FtJclia an I nr 7 I ianuaric 1916 MANIU ADRJAN Bacoviu to Mijcarea lierar4 an n nt 36-37 18

iulie 1925 MANOLESCU NICOLAE George Bacovia in VioJO romaneascd an

XVIII nt I ianuarie 1965 (rcprodus in vol Plumb de G Bacovia 1965 rcluat lfi in Lecruri nfidele Editwa pelltru L itcratur1 Bucure$ 1966 Radicolul Bacovio in Teme 1 Editura Canea Romaneasc 1975

MATTA SVETLANA Existence poetique de Bacovia Edirura PO Keller Winterthur 1958

MICU DUMJTRU Inceput de secof 900-916 amp7iitori curellle Edirura Minerva B~ 1970 Mademismul romanesc I De fa Mocedonski fa Ducovia Editura Minerva Bucu~ 1984

MIHNl ESCU DAN c Noflln moand CIt un cub negnJ in Inlnbdriie poeziei Editurd Cartea RomaneascA Bucurc~ 1988

MIHAILESCU FLORIN Lirismul mascat in Ateneu Badu an VIII nt 9 septembrie 197 1

MORARU CRJSTIAN George Bacovla-leXlUl porabolil in Cn-emonjo lextului Editura Eminescu Buc~ 1985

MUNTEANU GEORGE ampcovio-un clasic 01 poeziei romtine~ti in Atitudini Editura pentru Literatura Buc~ 1966

MUNTEANU ROM UL 0 interprcrare baclrelordiand umiddotpoeziei lui G Bacovia in Slealo an XXV or 6 1974

NEGOITESCU ION poezia lui Baco a in Scriitori modem Editura pentru Li terarur Bu~ti 1966

NQICA CONSTANTIN Poezii de G 8acova in Semnele Mnervei I 1927-1929 Ediie ingrij itlt de Mario Diaconu Editura Humanitas 1994

PALEOLOGU ALEXANDRU Geniul alanei in SimfUl practic Editura Cartea Romaneasca B~ 1975

PANA SA~A Poezio Illi Barovio in Sadismul adevrJntui Editwa Unu B~ 1936

PAPAHAGI MARIAN ATlifici1i1 co poezie $I Plecarca illi ampnsiti in Exercilii de leclUTd Editura Dacia Cluj-Napoca 1976

PERPESSICIUS Gv Bacovia Sciinlei galbene in Meniuni eritice Seria I Editurn Casa ~elor BucllIqri 1928 Actualilatea lui G Bacovill In Aile men(iulli de iJtoriograjie literaTi $ olclor 958-1962 Editurn pcntru Literalurj Buc~ri 1962

142 CONSTANTIN TRANDAFIR

PETRA~ IRINA Co 0 psamodere de blesem in nj1iinlQ mOrfii fnfllf$4ri ale morii in literatura roman4 Edi~ura Dacia Cluj- Napoca 1995

PETRESCU CAMIl Tudo Arghezi Ii George Dacavia in Revsta Fundaiilor Regale an I nr 6 iulie 1934

PETRESCU CEZAR G Bucovio poel 01 deznddejdij proviflciale (scmnat Ion Darie) in Gandrea an Vl S dcccmbrie 192) poeziile Illi G Bacovia in Curentulllterar ~i artistic an 11 nr 499 10 iunic 1929

PETROVEANU MlliAlL George Bucova Editura pentru LitenlturA Bucure~ti 1969 George Dorovic Edirura Cartea Romaneascll Buc 1972

PlLLAT DINU Pe marginea fief poezii a lui Bocowa in Preocupdri literare an VII noiembrie 1942

PIRU ALEXANDRU M Rollinat si G Bacovia in Refle~e sf inteiferenle Edinua Scrisul Romanesc Crniova 1974 George Bacovia in Marginalia Editura Eminescu Buc~ti 1980

POP ION ~I bacQvian in Tronscrieri Edilurn Dacia Cluj-Napoca 1976 Jocul lui BocoYia in Jocul poe2iei Edirura Cartea RomSneasca Bucurc~li 1985

RAlCU LUCIAN InvingtIto1 Bacovia in Coea de acces Editura Cartea RomaneascA Bucure~i 1982

SCARLAT MlRCEA George Bacovio Edirura Cartea Romaneasdi Buc~ 1987

SEBASTIAN MlHAIL G Bacovio in R~ta scriilorilo fi scriilorilor romani an m nr 3 manie 1929

STOLNICU SIMION File dejurnol (1935-1966) in Printre scriitari 1i orlifli Editie ~i prefa de Simion Bllrbulescu Editura Minerva Mcmorialistica Bucure~ti 1988

STRElNU VLADIMIR G Bacovia Plumb in Pagi de critiet literard Editura penttu Lileraturi ~i An4 Buc~ti 1938

TAMARlS LUCIAN Plti fSUI lui Bocovia Eclirura Pro Humanitale Buc 1997

TOMU~ MIRCEA Bacovia in CincLtpnzece poei Editura pentru litenltunl Bucure~ti 1968

VUCI lAURENTIU George Bacovia in Recurs Eclitura Cartes RomAneasca 1985

VIANU TUDOR Bacoyja in ediie definitivd in Figuri i i forme literare Editura Casa $coalelor Buc~ti 1946

VINEA ION Plumb de George Bacovia in Cranica an II flr 57 13 manic 1916

VITNER ION Un iversul poetic 01 lui G Bacovia in Pasiunea lui PIIVe Korceoghin Editura de Stat B~ti 1949

ZACIU MlRCEA pound1 trecea co un aulor misterior in Sleaua an XXlll nt 10 16-30 scptembrie 1971

141 140 CONSTANTIN lltANOAFlR

BOTE LIDIA Simbolismul romunesc Editura pentru Literarurn Bucu~ 1966

CALIN ESCU G G V Bacovia in [sloriD l iterotlrii rom6ne de fa origin pan4 in prezent 8uc~ti Fundaia RegalA pentru IiternturA ~i AJU 1941

CALlN CONSTANTIN Bocovia In critica $ istoria IilerarJ in Aleneu an U nr 10 oct 1966 i nr II noiembrie 1966 Dosarul Bacovia 1 poundSeurl despre om $ epocd Edirura Agora Baciu 1999

CAUN ESCU MATEl Unillf~ul lirlc allui Bacovia in Aspecte lilerare Editura pentru Li teratuIA BUCUIe~ 1966

C ARAION ION Bacovia SFarsitu coltfinuu Editura Canea Romioeasca Bu~i 1974

CIOCULESCU ~ERBAN G Bacovia Poezii in Aspetllt lirice conlemporane Editura Casa ~clor Bucurecent 1942 (teIditat 1972)

CJOPRAGA CONSTANllN Sirtgurdtatea poetuui G Bacovia in Portrftpound $i refleep lilerare Edintra pentru Litenltunl Buc~ti 1967 Dramn $fXlfiului iflChu in jntre Ulysse $ Don QuijOle Editurn JWlimca I~j 1978 Specaco1l1 omenesculul sfo~it G Bacovio in PropiJee Editwa Junimea I~ 1984

CONSTANTINESCU POMPlLI U G Bacoa Opere in Scrieri I Editura pcntru Literntudl 1967

CODREANU THEODOR G Bacovio in Provvcarea vawior Editurn Porto-Franco Galali 1997

CROHMALNICEANU OV S LiterolUTO romand Ii expTtSioniJmul Editurn Eminescu 1971

OAVlDESCU N G Bocovia Plumb in Aspecte ~i direcii lilerare Editurn Via3 Romiineasca SA BUCtuqli 192 1

DIMITRIU DANIEL Bocovio Editura Junimea Tali 1981 Bocovia dupd Dacovjo Editwa Junimea Iai-i 1999

FANACHE V Bacovio Rupturo de utopja TOmaltied Editurl Dacia Cluj- Napoca 1994

FELEA VICfOR Dacoyia In Diaogun dcspre poezie Edilura pcntru Liternrunl 1965

FLAMANO DINU mroducere n opera lui George Bocovio Editura M inttva Bucu~i 1979

FUNDOIANU B G Bacovia in magini crIrfi Echtunt Minerva Buc~ 1980

GRlGORESCU-BACOVlA AGATIiA Viola poeului Editura pentru Utetatur Bucurefti 1962 (cditia aU-a 1972) Pcmeritatea poelUui Editura Bacoviana BucUlC$ti 1955

GRlG URCU GHEORGHE 8acovio - UII antisentimenlol EdilUra Albltros col Conlemporanul nostru Buc~ti 1974

INDRl~ ALEXANDRA Altemalive bocoviene Editura Minerva col Universitas Buc~i 1984

POEZIA LUI BACOVlA

l TVESCU CRISTIAN Poezia Illi G BaCOVUl Conceptee inwginorului in ampene dill viala maginard 8ditura Canea Rom3neascl Bucure~t j 1982

LOVINESCU E G BacQvja in Criti~ Vu Edirura Ancom Buc~ 1922 G Bucovia in Critice IX Edilura Ancora B~ 1924 soria filer-amri romline contemporane Edirura Soccc 1924 ISIorW literalUrii romdne eoniemporune Editur Socec 1937

MACEOON SKJ Al Bacovia in FtJclia an I nr 7 I ianuaric 1916 MANIU ADRJAN Bacoviu to Mijcarea lierar4 an n nt 36-37 18

iulie 1925 MANOLESCU NICOLAE George Bacovia in VioJO romaneascd an

XVIII nt I ianuarie 1965 (rcprodus in vol Plumb de G Bacovia 1965 rcluat lfi in Lecruri nfidele Editwa pelltru L itcratur1 Bucure$ 1966 Radicolul Bacovio in Teme 1 Editura Canea Romaneasc 1975

MATTA SVETLANA Existence poetique de Bacovia Edirura PO Keller Winterthur 1958

MICU DUMJTRU Inceput de secof 900-916 amp7iitori curellle Edirura Minerva B~ 1970 Mademismul romanesc I De fa Mocedonski fa Ducovia Editura Minerva Bucu~ 1984

MIHNl ESCU DAN c Noflln moand CIt un cub negnJ in Inlnbdriie poeziei Editurd Cartea RomaneascA Bucurc~ 1988

MIHAILESCU FLORIN Lirismul mascat in Ateneu Badu an VIII nt 9 septembrie 197 1

MORARU CRJSTIAN George Bacovla-leXlUl porabolil in Cn-emonjo lextului Editura Eminescu Buc~ 1985

MUNTEANU GEORGE ampcovio-un clasic 01 poeziei romtine~ti in Atitudini Editura pentru Literatura Buc~ 1966

MUNTEANU ROM UL 0 interprcrare baclrelordiand umiddotpoeziei lui G Bacovia in Slealo an XXV or 6 1974

NEGOITESCU ION poezia lui Baco a in Scriitori modem Editura pentru Li terarur Bu~ti 1966

NQICA CONSTANTIN Poezii de G 8acova in Semnele Mnervei I 1927-1929 Ediie ingrij itlt de Mario Diaconu Editura Humanitas 1994

PALEOLOGU ALEXANDRU Geniul alanei in SimfUl practic Editura Cartea Romaneasca B~ 1975

PANA SA~A Poezio Illi Barovio in Sadismul adevrJntui Editwa Unu B~ 1936

PAPAHAGI MARIAN ATlifici1i1 co poezie $I Plecarca illi ampnsiti in Exercilii de leclUTd Editura Dacia Cluj-Napoca 1976

PERPESSICIUS Gv Bacovia Sciinlei galbene in Meniuni eritice Seria I Editurn Casa ~elor BucllIqri 1928 Actualilatea lui G Bacovill In Aile men(iulli de iJtoriograjie literaTi $ olclor 958-1962 Editurn pcntru Literalurj Buc~ri 1962

142 CONSTANTIN TRANDAFIR

PETRA~ IRINA Co 0 psamodere de blesem in nj1iinlQ mOrfii fnfllf$4ri ale morii in literatura roman4 Edi~ura Dacia Cluj- Napoca 1995

PETRESCU CAMIl Tudo Arghezi Ii George Dacavia in Revsta Fundaiilor Regale an I nr 6 iulie 1934

PETRESCU CEZAR G Bucovio poel 01 deznddejdij proviflciale (scmnat Ion Darie) in Gandrea an Vl S dcccmbrie 192) poeziile Illi G Bacovia in Curentulllterar ~i artistic an 11 nr 499 10 iunic 1929

PETROVEANU MlliAlL George Bucova Editura pentru LitenlturA Bucure~ti 1969 George Dorovic Edirura Cartea Romaneascll Buc 1972

PlLLAT DINU Pe marginea fief poezii a lui Bocowa in Preocupdri literare an VII noiembrie 1942

PIRU ALEXANDRU M Rollinat si G Bacovia in Refle~e sf inteiferenle Edinua Scrisul Romanesc Crniova 1974 George Bacovia in Marginalia Editura Eminescu Buc~ti 1980

POP ION ~I bacQvian in Tronscrieri Edilurn Dacia Cluj-Napoca 1976 Jocul lui BocoYia in Jocul poe2iei Edirura Cartea RomSneasca Bucurc~li 1985

RAlCU LUCIAN InvingtIto1 Bacovia in Coea de acces Editura Cartea RomaneascA Bucure~i 1982

SCARLAT MlRCEA George Bacovio Edirura Cartea Romaneasdi Buc~ 1987

SEBASTIAN MlHAIL G Bacovio in R~ta scriilorilo fi scriilorilor romani an m nr 3 manie 1929

STOLNICU SIMION File dejurnol (1935-1966) in Printre scriitari 1i orlifli Editie ~i prefa de Simion Bllrbulescu Editura Minerva Mcmorialistica Bucure~ti 1988

STRElNU VLADIMIR G Bacovia Plumb in Pagi de critiet literard Editura penttu Lileraturi ~i An4 Buc~ti 1938

TAMARlS LUCIAN Plti fSUI lui Bocovia Eclirura Pro Humanitale Buc 1997

TOMU~ MIRCEA Bacovia in CincLtpnzece poei Editura pentru litenltunl Bucure~ti 1968

VUCI lAURENTIU George Bacovia in Recurs Eclitura Cartes RomAneasca 1985

VIANU TUDOR Bacoyja in ediie definitivd in Figuri i i forme literare Editura Casa $coalelor Buc~ti 1946

VINEA ION Plumb de George Bacovia in Cranica an II flr 57 13 manic 1916

VITNER ION Un iversul poetic 01 lui G Bacovia in Pasiunea lui PIIVe Korceoghin Editura de Stat B~ti 1949

ZACIU MlRCEA pound1 trecea co un aulor misterior in Sleaua an XXlll nt 10 16-30 scptembrie 1971

142 CONSTANTIN TRANDAFIR

PETRA~ IRINA Co 0 psamodere de blesem in nj1iinlQ mOrfii fnfllf$4ri ale morii in literatura roman4 Edi~ura Dacia Cluj- Napoca 1995

PETRESCU CAMIl Tudo Arghezi Ii George Dacavia in Revsta Fundaiilor Regale an I nr 6 iulie 1934

PETRESCU CEZAR G Bucovio poel 01 deznddejdij proviflciale (scmnat Ion Darie) in Gandrea an Vl S dcccmbrie 192) poeziile Illi G Bacovia in Curentulllterar ~i artistic an 11 nr 499 10 iunic 1929

PETROVEANU MlliAlL George Bucova Editura pentru LitenlturA Bucure~ti 1969 George Dorovic Edirura Cartea Romaneascll Buc 1972

PlLLAT DINU Pe marginea fief poezii a lui Bocowa in Preocupdri literare an VII noiembrie 1942

PIRU ALEXANDRU M Rollinat si G Bacovia in Refle~e sf inteiferenle Edinua Scrisul Romanesc Crniova 1974 George Bacovia in Marginalia Editura Eminescu Buc~ti 1980

POP ION ~I bacQvian in Tronscrieri Edilurn Dacia Cluj-Napoca 1976 Jocul lui BocoYia in Jocul poe2iei Edirura Cartea RomSneasca Bucurc~li 1985

RAlCU LUCIAN InvingtIto1 Bacovia in Coea de acces Editura Cartea RomaneascA Bucure~i 1982

SCARLAT MlRCEA George Bacovio Edirura Cartea Romaneasdi Buc~ 1987

SEBASTIAN MlHAIL G Bacovio in R~ta scriilorilo fi scriilorilor romani an m nr 3 manie 1929

STOLNICU SIMION File dejurnol (1935-1966) in Printre scriitari 1i orlifli Editie ~i prefa de Simion Bllrbulescu Editura Minerva Mcmorialistica Bucure~ti 1988

STRElNU VLADIMIR G Bacovia Plumb in Pagi de critiet literard Editura penttu Lileraturi ~i An4 Buc~ti 1938

TAMARlS LUCIAN Plti fSUI lui Bocovia Eclirura Pro Humanitale Buc 1997

TOMU~ MIRCEA Bacovia in CincLtpnzece poei Editura pentru litenltunl Bucure~ti 1968

VUCI lAURENTIU George Bacovia in Recurs Eclitura Cartes RomAneasca 1985

VIANU TUDOR Bacoyja in ediie definitivd in Figuri i i forme literare Editura Casa $coalelor Buc~ti 1946

VINEA ION Plumb de George Bacovia in Cranica an II flr 57 13 manic 1916

VITNER ION Un iversul poetic 01 lui G Bacovia in Pasiunea lui PIIVe Korceoghin Editura de Stat B~ti 1949

ZACIU MlRCEA pound1 trecea co un aulor misterior in Sleaua an XXlll nt 10 16-30 scptembrie 1971