Schimbările climaticeşi impactul lor asupraaprovizionării cu apă

«Profitul nostru este sănătatea populaţiei!»,a spus primarul Iosif-Ionel Toma într-o întâlnirecu specialişti străini şi români, la Primăria Giroc

Proiectul «Schimbările climatice şi impactullor asupra aprovizionării cu apă» este finanţat prinProgramul European de Cooperare Transnaţionalădin Sud-Estul Europei şi are 18 parteneri din nouăţări din sud-estul continentului: Austria, Bulgaria,Croaţia, Grecia, Ungaria, Italia, România, Serbiaşi Slovenia. Lider de proiect este primăria capita-lei Austriei, Viena. Obiectivul principal îl consti-tuie asigurarea disponibilităţii şi siguranţeialimentării durabile cu apă a populaţiei din dife-rite regiuni ale Europei în deceniile viitoare, încontextul schimbărilor climatice şi al schimbări-lor utilizării terenurilor.

În zona noastră, specialiştii implicaţi în proiectau avut ca areal de studiu Câmpia Banatului, in-terfluviul Timiş-Bega. Între lunile noiembrie 2009– noiembrie 2010 s-au obţinut următoarele rezul-tate: sinteza elementelor despre structura geolo-gică şi constituţia litologică şi zonarea teritoriuluicelor două unităţi fizico-geografice în funcţie dedebitele specifice ale primului acvifer subteran;analiza chimismului apei freatice din Câmpul Leu-Rotunda cu privire specială asupra conţinuturilorîn azotaţi în intervalul 1963-2010; prelevarea a 25probe de apă subterană de pe Câmpul Leu-Ro-tunda şi a 50 probe apă subterană din Câmpia Ti-mişului şi evaluarea calităţii resurselor de apăsubterană; calcularea resursei dinamice de apăsubterană existentă în Formaţiunea de Dunăre;realizarea hărţilor de utilizare a terenurilor pentrucele două areale de studiu; identificarea şi analizaschimbărilor spaţiale şi calitative ale utilizării te-renurilor; evaluarea schimbărilor climatice actualeprin calcularea unor indici specifici: Indicele Stan-dardizat pentru Precipitaţii (ISP), Indicele de Umi-ditate Thornthwaite; aprecierea cerinţei de apăpentru irigaţii la principalele culturi în Câmpia Ol-teniei; evaluarea impactului schimbărilor clima-tice asupra structurii utilizării terenurilor şiproducţiei agricole.

- continuare în pagina 2 -

Anul XII Numărul 4 (176) 8 martie 2011

Spunea Arghezi că «Nu este alta cu mai folos zăbavăîn viaţa omului…», iar noi, parafrazând, putem spunecă «Nu este alta cu mai folos trecere prin viaţa omuluidecât zămislirea de urmaşi…» Să ai de cine să te reazemila bătrâneţe, să ai cine să-ţi poarte numele, să-ţi meargăînainte familia, neamul, poporul şi ţara… Ştiut este că,din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, nu este dra-goste mai mare decât cea de părinte arătată copiilor şinu mai trebuie să amintim de câte sacrificii sunt ei înstare când e vorba de odrasla lor… De asemenea, nu maitrebuie să spunem că, în virtutea inerţiei, fiecare părinteîşi crede copilul şi cel mai frumos, şi cel mai deştept… Învirtutea acestei inerţii, cu patru ani în urmă, publicaţia«Dialog cu cetăţenii» a început prezentarea de fotografiiale copiilor de până la şapte ani din Giroc şi Chişoda, subgenericul: «Ba, al meu e mai frumos!»

Sâmbătă a avut loc în Sala de Căsătorii a PrimărieiGiroc cea de a IV-a sărbătoare a acestei iniţiative, cândglasurile cristaline a peste 40 de copii, însoţiţi de părinţiori bunici s-au prezentat la… «premiere»!

«De fapt, s-a adresat primarul Iosif-Ionel Toma celorprezenţi, nu este vorba de nici un concurs, de nici o pre-miere: aici avem doar câştigători! Toţi copiii din Giroc şiChişoda sunt cei mai frumoşi din lume!

Acest aşa zis concurs “Ba, al meu e mai frumos”, de-rulat de ziarul nostru «Dialog cu cetăţenii», a fost iniţiatîn urmă cu patru ani de redactorul-şef de atunci al zia-

rului, domnul George Lână, pe care l-am invitat să par-ticipe la această întâlnire dar, din păcate, nu-l văd prin-tre noi. Astăzi suntem la cea de a IV-a ediţie, care are 44de câştigători». Apoi, primarul Iosif Ionel Toma a oficiatceremonia de înmânare a diplomelor şi cadourilor pen-tru participanţii de anul trecut şi primele două luni aleacestui an. Manifestarea în sine nu a fost un concurs, ciun motiv de mândrie pentru părinţi şi bunici, o modalitatede a-i onora pe cei mai mici dintre locuitorii comunei şiun motiv ca aceştia să se cunoască şi, de ce nu, să «în-cingă» o joacă cu baloane…

Cu această ocazie, fiecare dintre copii a primit câte odiplomă, cadouri şi dulciuri, pentru a-şi aduce aminte,atât ei, cât şi părinţii lor, de această minunată zi. Pentrucă suntem la început de martie, nu au fost uitate nici ma-mele, edilul-şef oferind fiecăreia dintre ele câte un tran-dafir galben. Manifestarea s-a derulat într-o atmosferăveselă, pe fond muzical, iar copiii s-au jucat minute în şircu baloanele sau au dansat.

Să sperăm că, aşa cum amintea primarul Iosif IonelToma, la anul vor fi cel puţin o sută de copii din Giroc şiChişoda la Primărie, la cea de-a cincea ediţie a concursuluinostru.

Ediţia a IV-a, martie 2011

Ziua de 8 Martie îmi oferă prilejul de a-mi exprima câteva gânduri pline de afectivitate pentruFEMEIA de toate vârstele.

Enunţarea acestor gânduri o fac cu mult respect în speranţa că voi reuşi să aduc în atenţia tu-turor bărbaţilor din lume ceea ce am învăţat de la viaţă vis-a-vis de dătătoarea de viaţă şi simbol alnaşterii perpetue.

De asemenea, nu trebuie să uităm că femeia zilelor noastre reprezintă un important spaţiu crea-tiv în toate domeniile de activitate socio-umane, implicându-se pentru îmbogăţirea materială, darşi spirituală a societăţii româneşti.

Caracterizată printr-o formă creativă explozivă, cu o pregătire temeinică în direcţia cunoaşte-rii, perseverentă şi neostenită, EA reprezintă motivaţia respectului câştigat cu eforturi istovitoare.

În această zi importantă din calendar, să ne găsim cuvinte potrivite pentru a mulţumi şi a fi re-cunoscători acelora care le-a fost dat să ne stea alături pe tot parcursul vieţii noastre.

Vă doresc multă sănătate, fericire şi împlinirea tuturor dorinţelor alături de cei dragi!La mulţi ani de ziua dumneavoastră!

Primar, Iosif Ionel TOMA

BBaa,, aall mmeeuu ee mmaaii ffrruummooss!!

2

- continuare din pagina 1 - Zilele trecute, delegaţia

com pusă din dr. Gerhard Kus-chnig, Primăria oraşului Viena,Austria, coordonator de proiect;Marina Mader, PRISMA solutionsEDV-Dienstleistungen GmbH,Austria; Susanne Belihart,PRISMA solutions EDV-Dienstleistungen GmbH, Aus -tria; dr. Barbara Cencur Curk,Universitatea Ljublijana, Facul-tatea de Ştiinţe ale Naturii, de-partamentul geologie; BrankaBracic Zeleznik, Compania Pu-blică pentru Aprovizionare cuApă şi Reciclarea Apelor Rezi-duale, Liublijana, Slovenia;prof. Istvan Bogardi, Departa-mentul de Meteorologie, ELTEBudapesta, Ungaria, Ingineriaresurselor de apă, Departamen-tul de Inginerie Civilă, Univer-sitatea Lincoln Nebraska, SUA;Agnes Tahy, Directoratul deApă şi Mediu Înconjurător,DIRWAT, Ungaria; Klara Toth,T&F Consult, Directoratul deApă şi Mediu Înconjurător,DIRWAT, Ungaria; dr. PetruEnciu, Institutul de Geografie,Academia Română; dr. BiancaMitrică, Institutul de Geografie,Academia Română; dr. Ana Popovici, Institutul de Geogra-fie, Academia Română; dr. Mo-nica Dumitraşcu, Institutul deGeografie, Academia Română;dr. Ines Grigorescu, Institutul deGeografie, Academia Română;dr. Eugen Mitrică, Academia deStudii Economice; Marios Vafiadis, Universitatea Aristoteldin Salonic, Departamentul deinginerie hidraulică şi de mediu,Grecia; Kostas Zabetoglou,Thessaloniki Water Supply andSewerage Co SA, Greece;Dusan Djuric, Institutul JaroslavCerni pentru dezvoltarea resur-selor de apă, Serbia; SladjanaMilojkovic, Institutul JaroslavCerni pentru dezvoltarea resur-

selor de apă, Serbia; prof. dr.Petru Urdea, Departamentul deGeografie al Universităţii deVest Timişoara; lect. dr.Cătălina Ancuţa, Departamentul

de Geografie al Universităţii deVest Timişoara, o fiică a Giro-cului, s-a aflat la primăria co-munei timişene, unde s-aupurtat discuţii cu primarul IosifIonel Toma.

Delegaţia, prin cercetărilefăcute în perioada amintită, aavut ca scop rezolvarea proble-melor din Sud-Estul Europei,în special cele din România şicu precădere cele din CâmpiaOlteniei şi Câmpia Banatului,pentru că aici s-au observatschim bări de climă. S-a făcut odocumentare pentru a vedea ca-litatea şi cantitatea apei dinzonă. S-a dorit să se facă un stu-diu asupra cantităţii de apă dinzonă, asupra rezervelor, precumşi asupra cantităţii de apă folo-site în agricultură.

În cuvântul său adresat oas-peţilor, primarul comunei Giroca precizat: «Aprovizionarea cuapă face parte din preocupărilenoastre permanente. Am imple-mentat-o în infrastructură pen-tru că apa este foarte importantăatât pentru ţările din UniuneaEuropeană, cât şi pentru celecare vor să adere la ea. Trebuiesă facem în aşa fel încât apa pecare o consumăm să fie din ceîn ce mai bună sau, cel puţin, săîncercăm să păstrăm ceea ceavem la o calitate cât mai bună.Pentru că apa înseamnă viaţă.Desigur, un proiect privind apanu poate fi decât pe câteva miide kilometri.

Apa este o problemă maiveche a noastră. Trăind în so-cialism şi comunism aproape 50de ani, problema apei a fost re-zolvată în parte, în special înoraşe şi municipii. Cei care lo-cuiesc în vecinătatea marilororaşe, cum este şi cazul nostru,au beneficiat mai puţin de ali-mentarea cu apă. Localităţilemai îndepărtate de oraşe îşi asi-gură apa din resurse proprii, din

puţuri forate sau săpate de obi-cei la mică adâncime, deoarececele forate la mare adâncimesunt costisitoare. Problema e căstraturile de la suprafaţă sunt, de

cele mai multe ori, infestate. Înacest sens, aş aminti în judeţulnostru de existenţa Comtim-ului, timp de câteva zeci de ani,care a adus în solul de aici nis-triţi, azotaţi etc. Acelaşi lucru l-afăcut şi agricultura intensivă dedinainte de 1989, care a adus însol îngrăşăminte şi amenda-mente care conţin azotaţi încantităţi foarte mari. Ploile auadus aceste descompuneri dinîngrăşăminte în straturile frea-tice şi ele se regăsesc acum înapa din satele care nu au un sis-tem de apă şi canalizare.

Din păcate, nu s-a vorbitdespre importanţa calităţii apeide consum asupra organismuluiuman. Peste 40% din populaţiaţării nu foloseşte aprovizionareacu apă şi nici canalizarea, iar ce-tăţenii nu sunt bine informaţiasupra pericolului folosirii apeinepotabile. Eu am dat o foartemare importanţă aprovizionăriiau apă, fiind convins de efecteleacesteia asupra sănătăţii. Pentrucă am avut în familie un exem-plu autentic de căutător de apă,am cunoscut importanţa aces-teia mai bine ca alţii. Au fost cu-noscute până la 350 de metritoate straturile de apă.

În aceste condiţii, pentruGiroc am încercat să asigurămalimentarea cu apă şi canaliza-

rea de la sursele Timişoarei.Sigur, comunitatea europeană,cu specialiştii pe care îi are, aîntins o mână de ajutor locuito-rilor din România, pentru a dez-volta infrastructura de apă şicanal. Din păcate, puţini dintreprimari se ocupă de acest lucruatât de important, fie din lipsăde experienţă şi pricepere, fiedin lipsă de specialişti. Dinaceste motive nu au fost absor-bite fondurile necesare. Prinprogramul SAPARD, comunaGiroc a primit un milion deeuro, care a fost folosit la cana-lizarea comunei, asigurând eli-minarea apei reziduale, dupăcare am extins reţelele de apăpotabilă.

Tocmai de aceea, dupăpărerea mea, dacă există resursefinanciare trebuie demarateconcomitent ambele investiţii:şi cea de canalizare, şi cea deaprovizionare cu apă potabilă.

Pentru că nu avem încă un cultpentru grija de mediu, iar ce s-arputea produce, ar putea deveniun dezastru, am avut întâlniri cureprezentanţi de la Bucureşti,care au avut grijă să analizezesituaţia pe judeţ, dar au lăsat so-luţia în grija administraţiilor lo-cale. Astfel, m-am văzut nevoitsă înfiinţez o societate comer-cială care să se ocupe de aceste

probleme. Astăzi avem utilajelenecesare, aduse din Germania şiAustria, şi nu avem nevoie de ointervenţie externă. Nu este unmod egoist de a privi lucrurile,dar sunt răspunzător direct desănătatea celor pe care îi repre-zint. Totalul investiţiilor pentruapă a atins peste două milioane

de euro, sume provenite doar dela bugetul local, iar lungimeareţelei de apă potabilă depăşeşte65 de kilometri. Canalizareaeste la jumătatea acestei dis-tanţe şi a fost realizată doar peo parte a străzilor, fiind multmai greu de executat şi multmai costisitoare. Facem analizeasupra calităţii apei, iar acesteane arată că investiţia a fostfăcută bine. Deşi nu avem profitîn bani, profitul nostru estesănătatea populaţiei.

După cum se ştie, nitraţiiproduc leucemie la copii, iar noinu am avut şi nici nu avem peraza comunei astfel de cazuri,ceea ce este foarte important.Avem însă o problemă cu zo-nele rezidenţiale. Situaţia imo-biliară explozivă, care a duratpână la criza mondială şi care s-arăsfrânt şi asupra noastră, afăcut să se construiască maimult şi mai repede decât a putut

fi asigurată infrastructura deapă, canal şi drumuri. Încercămsă ajungem din urmă dezvolta-rea urbană şi dorim să înlăturămlipsurile care mai sunt în infras tructură. Apa este o pro-blemă serioasă, naţională aşputea spune.

Avem aici, pe masă, apă,sucuri produse de firme recu-noscute, care trebuie să facă mai

multe analize de apă pentru ascoate produsul pe piaţă. Dar ni-meni nu-l opreşte pe omul sim-plu să consume apa din propriafântână şi să spună că apa estebună, deşi ea poate să conţinănenumărate substanţe dău nătoare.În acest sens, este nevoie atât deinstruirea populaţiei, cât şi deinformarea ei, pentru că e foarteimportant să avem oamenisănătoşi.

În altă ordine de idei, vreausă vă spun că Girocul benefi-ciază de cea mai rapidă dezvol-tare din ţară şi de cel mai marevenit pe cap de locuitor. Avemo istorie frumoasă, dar şi un vii-tor luminos, pentru că bugetulnostru anual se apropie de cel alunui municipiu dintr-un judeţmai sărac. În comună funcţio-nează zece biserici: trei orto-doxe, două catolice, unagreco-catolică şi patru neopro-testante. Cu ajutorul lui Dum-nezeu, poate vom construi şi ceade-a unsprezecea biserică, pen-tru că-L iubim şi ştim că tot ceavem este de la El. Acesta estecel mai mare succes al nostru:după 50 de ani de comunism,ne-am întors spre credinţă.

Comuna mai dispune dedouă şcoli, două grădiniţe şipeste 700 de elevi şi preşcolari.Dacă înainte de 1989 locuitoriidin Giroc şi Chişoda mergeausă lucreze la Timişoara, acum10% dintre cei care muncescaici sunt timişoreni. Asigurămconservarea şi perpetuarea vieţiiculturale, având un ansamblu,Ghiocelul, cu peste 75 de mem-bri, care prezintă spectacole demare ţinută, atât în ţară, cât şipeste hotare. Activitatea cultu-rală ne-a adus peste 300 de di-plome, cupe şi medali, carene-au bucurat şi ne dau speranţacă tot ceea ce s-a creat aici în640 de ani nu va muri nicio-dată».

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Schimbările climatice şi impactullor asupra aprovizionării cu apă

«Profitul nostru este sănătatea populaţiei!», a spus primarul Iosif-Ionel Tomaîntr-o întâlnire cu specialişti străini şi români, la Primăria Giroc

Din activitatea Consiliului Local al Comunei Giroc

3

Sunteţi aşteptaţi...... să vă întocmiţi, la zi, actele de identitate

Şedinţa de la sfârşitul lunii februariea Consiliului Local Giroc a avut pe or-dinea de zi 12 puncte, toate fiind apro-bate de consilieri, la câteva dintre eleaducându-se şi câteva amendamente,

votate şi acestea de aleşii locali. Cel maiimportant proiect a fost cel al discutăriişi aprobării bugetului local pe anul încurs. Astfel, la propunerea consilieruluiIonuţ Pascotă, în acest an va fi achizi-ţionată o basculantă, care va intra în pa-trimoniul parcului auto al PrimărieiGiroc, autovehicul cu care vor putea fitransportate resturile din demolărileclădirilor de la unitatea militară, dar şibalast ori alte materiale necesare plom-bării drumurilor publice din comună. Oaltă idee interesantă a venit din parteaconsilierului Ilie Gâlcă, domnia sa pro-punând îmbunătăţirea parcului auto dela Giroceana cu autobuze pentru trans-portul în comun al călătorilor, propu-nere în întâmpinarea căreia a venit şidomul primar Iosif Ionel Toma, menţio-nând: «În acest caz ar fi bine săcumpărăm în acest an două autobuze,iar în anul următor încă două, pentru aîntregi parcul auto şi astfel să fim scutiţicâţiva ani de probleme în ceea ce pri-veşte transportul în comun». Analizândbugetul pe acest an, s-a precizat că sumade 130.000 de lei, reprezentând TVA, au

fost viraţi într-un cont, la capitolul«sume din excedentul anului precedentpentru acoperirea golurilor temporarede casă ale secţiunii de dezvoltare». Deasemenea, consilierii au mai aprobatscoaterea la licitaţie publică a unui terenpentru sediul unei bănci, documentaţiade intabulare a străzii Nicolae Firu, dinChişoda, lista suplimentară cu persoa-nele îndreptăţite a primi ajutoare ali-mentare în cadrul PEAD 2010,încetarea activităţii Societăţii Civile deGaz Giroc prin dizolvare, alocarea uneisume pentru organizarea şi desfăşurareaconcursului pentru copii «Ba, al meu emai frumos!» 2011, concurs ajuns laediţia a patra. Tot în cadrul şedinţei,consilierii au aprobat atribuirea unuiteren către cultele neoprotestante, pecare se va construi un cimitir. În ton cuultimele schimbări, s-a aprobat proiec-tul privind înfiinţarea şi organizarea Po-liţiei Locale ca un serviciu funcţional încadrul aparatului de specialitate al pri-marului.

S-a mai votat darea în administrarecătre Inspectoratul pentru Poliţie al Ju-

deţului Timiş a următoarelor obiective:Sediul Poliţiei Comunale din Giroc şiPunctul de lucru al Poliţiei ComunaleGiroc din localitatea Chişoda.

Vasile TOMOIAGĂ

Drumul Timişoara – Giroc,transformat în şosea

cu patru benzi

Reprezentanţii Primăriei Timişoara şi ceiai Consiliului Judeţean Timiş au pus la punctprincipalele detalii pentru modernizarea CăiiGirocului, care va fi lărgită la patru benzi.Primăria se va ocupa de partea cuprinsă întreintersecţia cu strada Lidia şi până la ieşireadin oraş, iar CJT va reface drumul până în co-muna Giroc. „Vrem să lărgim acest drum lapatru benzi, pentru ca ieşirea din oraş să aibăaltă faţă”, a spus preşedintele CJT, Constan-tin Ostaficiuc. Ca urmare a acestor lucrări,Calea Girocului se va transforma în bulevard.

“De la începutul lunii februarie a acestui an, ServiciulPublic Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor văaşteaptă să vă întocmiţi actele de identitate la zi. Odată cu în-fiinţarea acestui serviciu, locuitorii din Giroc şi Chişoda potsă-şi economisească timpul necesar deplasării la Timişoaraşi, deopotrivă, banii aferenţi acestei operaţiuni. Pentru avedea cum funcţionează acest serviciu, ne-am deplasat la se-diul său din strada Semenic nr. 54, unde am stat de vorbă cuinspectorul principal Doina Lazăr. “În prima lună de activi-tate, ne spune inspectorul principal, au fost prelucrate pen-tru eliberarea cărţilor de identitate peste 130 de cereri. Pentru

vize de flotant au fost opt cereri, iar pentru cărţi de identitateprovizorii, o singură cerere. Informaţiile privind documen-tele necesare şi orarul de funcţionare au fost afişate în avi-zierul din camera nr. 1, în care cei interesaţi pot afla toatedatele privind operaţiunile de evidenţă a persoanelor. În lunafebruarie ne-am deplasat la domiciliul unei persoane cu han-dicap, netransportabilă, pentru prelucrarea documentelor şia executării fotografiilor, cu aparatul portabil. Îi aşteptăm încontinuare pe cei care trebuie să-şi rezolve problemele careţin de evidenţa persoanelor”.

Vasile TOMOIAGĂ

Sala de informare şi completare documente

Sala de preluări documente şi imagini

INVESTIŢII PROPUSE A FIREALIZATE ÎN ANUL 2011:

ÎNVĂŢĂMÂNT Reabilitare şcoală existentă P + M, refacere şi ex-

tindere şcoală în regim P + E + MModificări interioare şi exterioare Grădiniţa PP

Giroc în regim P + MAmenajare Creşă ChişodaAchiziţie teren Grădinţă GirocAmenajare teren joacă cu bazin înot Grădiniţa

ChişodaSisteme de supraveghere video în şcolile din

Giroc şi Chişoda, la sălile de sport şi Ansamblu sportivChişoda

Reparaţii curenteCULTURĂ, RELIGIE, RECREERE Amenajare parcuri de joacă pentru copii, piste de

role şi biciclete în Giroc şi ChişodaAmenajare piaţă agro-alimentară în loc. Chişoda

şi legătură pietonală (alee) până la calea feratăAmenajare piste de role şi biciclete în loc. GirocAmenajare parc cu monument eroi în loc. GirocConstrucţie capelă în loc. ChişodaReparaţii curente Cămin cultural GirocReparaţii curente Biserica ortodoxă GirocFundaţii chilii Biserica „Sfânta Treime” GirocStudiu eliminare apă Biserica Baptistă ChişodaSistem automatizate clopote şi ceas turn Biserica

Catolică ChişodaAmenajare parcare, realizare gard împrejmuire

Biserica Penticostală ChişodaLOCUINŢE, SERVICII ŞI DEZVOLTARE

PUBLICĂExtindere şi modernizare Dispensar uman

ChişodaAmenajare baltă str. Caraiman din loc. Chişoda

Studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru lo-cuinţe sociale şi locuinţe de serviciu

Execuţie locuinţe sociale şi locuinţe de serviciuAchiziţionare autovehicul petru deszăpezireAchiziţionare autospecială spălat şoseleAchiziţionare compactorAchiziţionare compresor marcaje rutiereAchiziţionare basculantăAchiziţionare două autobuze transport persoaneINFRASTRUCTURA Extindere reţele de canalizare ansamble de locui-

nţe Giroc şi echipamente de pompareRacorduri reţele canalizare şi apă Studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi execuţie

reţele de canalizare Zona „Planişte”Achiziţie piatră spartă amenajare străzi cartiere

nou înfiinţate şi realizare trotuare vatra satuluiExtindere reţele de iluminat publicDERULARE PROIECT DIN FONDURI STRUCTURALE

Învăţământul chişozean în actualitate4

La începutul anului 1980, Peter O’ Holloran,profesor de matematică din Sydney, a creat unnou tip de joc pentru elevii australieni: un set deîntrebări cu răspunsuri multiple, corectat cu aju-torul calculatorului, la care să poată participa sutede mii de tineri. Succesul concursului naţional dematematică din Australia a fost imens. În 1991,doi profesori francezi au lansat jocul în Franţa,sub numele de KANGOUROU, ca omagiu adusprietenilor lor australieni.Asociaţia internaţionalăKangourou sans Fronti-ères, cu sediul în Paris, arăspândit concursul în Eu-ropa şi, în ultimii ani, şi înAmerica de Sud şi Ame-rica de Nord, aducându-lla notorietatea de astăzi.În 2010, la nivel interna-ţional, au participat5.500.000 de elevi din 43de ţări.

CANGURAŞUL EX-PLORATOR este un nouproiect educaţional, adresat elevilor din clasele II-IV, care urmăreşte să atragă copiii către cunoaşte-rea mediului înconjurător, să le dezvolte interesul,spiritul de observaţie, capacitatea de analiză, de se-lecţie şi de decizie privind consecinţele acţiuniiomului asupra naturii. Scopul acestui nou proiecteducaţional este orientarea copiilor către dobândi-rea/asumarea unui comportament corect faţă de na-tură şi societate. Gândit sub forma unui joc

interactiv, cu imagini sugestive, jocul-concurs pro-pune subiecte tip grilă, cu întrebări inspirate dinurmătoarele discipline şcolare: cunoaşterea me-diului, ştiinţe ale naturii, matematică. Elevii clase-lor II-IV au participat într-un număr mare la acestconcurs şi s-au obţinut următoarele rezultate: Clasaa III-a – înv. Georgeta Barna: Raluca Creţ – EX-CELENT, Antonia Pup – EXCELENT, Karina Bă-descu – EXCELENT, Denis Şchiop –

EXCELENT, Raluca Popa– EXCELENT, Dean Al-boni – EXCELENT, Cri-stiana Pepu – EXCELENT,Mihai Gabor – EXCE-LENT, Adelina Tomuş –EXCELENT, Mădălin Si-mion – EXCELENT, LeviMureşan – EXCELENT,Eduard Cotuna - FoarteBine; Clasa a II-a – înv.Cristina Lupu-Savin: Ale-xandru Pup – EXCELENT,Cristian Onea – FOARTEBINE, Claudia Matinca –FOARTE BINE, Maria Gu-

duleasa Maria – BINE, Alexandru Barbu – BINE,Ionuţ Costan – BINE, Mihăiţă Gheorghiceanu –BINE, Iuliana Ostace – BINE, Karla Mînzat –BINE; Clasa a IV-a – prof.înv.primar Olga Burz:Lavinia Diniş – EXCELENT, Denisa Dinu – EX-CELENT, Iulia Matuica – EXCELENT, AndreeaBăltăreţu – FOARTE BINE, Gabriel Ştefanescu –BINE, Adrian Magda – BINE

Marieta DENEŞ

CANGURAŞUL EXPLORATOR CCAANNGGUURRAAŞŞUULL EENNGGLLEEZZDe şase ani consecutiv, elevii şcolii noastre participă cu bu-

curie la cel mai aşteptat concurs şcolar anual: Cangurul lingvist,secţiunea limba engleză. Acest concurs le solicită elevilor nunumai cunoştinţe de limbă engleză, dar şi concentrare, atenţie,perspicacitate, rapiditate în gândire. An de an întrebările au fosttot mai interesante, elevii fiind încântaţi nu numai de modalita-tea formulării acestora, de domeniile diverse din care sunt inspi-rate, dar şi de grafica şi imaginile încântă toare, care fac caparticiparea la întrecere să fie, de fapt, o plăcută petrecere a uneiore. În fiecare an s-au remarcat mulţi ele vi ai şcolii prin rezulta-tele realizate, eifiind recompensaţide către forul orga-nizator cu preţioaseobiecte necesareîntregirii studiuluilimbii engleze: dic-ţionare Oxford,CD-uri cu lecţii delimba engleză, ro-mane vestite din li-teratura engleză,volume de grama-tică a limbii en-gleze. Nu-i vom aminti aici pe toţi câştigătorii concursului de-alungul anilor, de teamă să nu nedreptăţim pe cineva prin omisiu-nea numelui. Îi nominalizăm doar pe marii câştigători ai ediţieiprecedente, elevii Adrian Găluşkă, clasa a VI-a (194 de puncte)şi Lavinia Diniş, clasa a III-a (107 puncte). Şi anul acesta parti-ciparea a fost semnificativă, 23 de elevi din clasele III-VIII do-rind să-şi verifice gradul de cunoaştere a limbii engleze. Ce-idetermină, în fapt, pe copii să participe la acest concurs? Dorinţade autoverificare, de autodepăşire, dar şi simpla bucurie a parti-cipării. Căci, aşa cum se ştie, important nu este să câştigi, im-portant e, mai cu seamă, să participi. M. DENEŞ

A trecut un semestru de muncă dinanul şcolar 2010-2011, rodnic spunem

noi, cei din clasa a II-a, şi binecuvântat,pe care am dori să vi-l supunem atenţieişi vouă, nu spre laudă şi mândrie, ci spre

ambiţionare şi încurajare, de a face cu-noscută capacitatea noastră, de a o ex-

ploata în sensul bun al cuvântuluişi de a fi „fii vrednici de nădejde”ai înaintaşilor noştri Iosif Cioro-gariu şi Nicolae Firu, dar nu ori-cum, ci cu răsunet, în măsuraposibilităţilor reale.

Dorim să mulţumim din sufletpărinţilor elevilor, pentru că fărăajutorul financiar individual al fie-căruia, nu ar fi fost posibilă parti-ciparea la aceste concursuri,adevărate experienţe de viaţă.

18.11.2010-Concurs naţionalde creaţie plastică: „Clipe detoamnă” - Şcoala nr.7 ,,SfântaMaria” Timişoara: premiul I: OS-TACE IULIA; premiul al II-lea:

PĂCURARU DRAGOŞ;16.12.2010-Concurs naţional de

creaţie literară: „Vis de iarnă” - Şcoala

,,Victor Popescu” Fărcăşeşti – Gorj:Premiul I: MATINCA CLAUDIA, GU-DULEASA ALEXANDRA şi PUP NI-COLAE ALEXANDRU;

17.12.2010- Concurs naţional

,,Canguraşul explorator”-Editura Sigma: Excelent:PUP NICOLAE ALE-XANDRU; Foarte bine:ONEA CHRISTIAN,MATINCA CLAUDIA ;

25.12.2010- Concursnaţional de creaţie lite-rară: ,,Sărbătoarea Sfântăa Naşterii Domnului”-Şcoala Pilu-Vărşand,Arad: TROFEUL DE EX-CELENŢĂ: BARBUALEXANDRU, OS-TACE IULIA şi MA-TINCA CLAUDIA; loculI: MÎNZAT KARLA şiPUP NICOLAE ALE-

XANDRU; locul al II-lea: GUDU-LEASA ALEXANDRA şi OSTACEIULIA.

Cristina LUPU-SAVIN

Din bucuriile noastre...

Încă din antichitate, exerciţiile fizice şi mişcarea aufost practicate pentru a atinge acel ideal „Mens sana incorpore sano”, pentru ca omul să-şi menţină sănătatea, darşi echilibrul psihic. Din cauza condiţiilor pe care le im-pune societatea modernă, ignorăm cu bună ştiinţă dezvol-tarea fizică armonioasă, precum şi cea psihică.

În cadrul grădiniţeiîn care ne desfăşurămactivitatea, spaţiul edu-cogen pe care-l avem ladispoziţie nu satisfacenevoia de mişcare a co-pilului. Percepţiile spa-ţio-temporale alecopiilor sunt reduse, iarîn ultima perioadă se re-marcă o evoluţie a cazu-rilor privind lipsaimunităţii copiilor laanumite boli, conside-rate în trecut chiar ba-nale. Faptul că la ciclul

preşcolar este programată o singură activitate săptămânalăde educaţie fizică, determină imposibilitatea de a realizaunul din obiectivele fundamentale ale educaţiei preşcola-rilor: mişcarea. Jocurile de mişcare reprezintă, în cele maimulte cazuri, o soluţie pentru completarea unor lacune ine-rente în întreaga activitate pe care o desfăşurăm. De ase-

menea, drumeţiile pe care le realizămpe raza localităţii, vizitele la diferiteleinstituţii, excursiile, completeazăacest tablou. Prin aplicarea acestuiproiect la copii vom determina for-marea unor stări afective pozitive şi acalităţilor morale, a voinţei şi a trăsă-turilor de caracter. Ele educă încrede-rea copilului în forţele proprii,sentimentul de prietenie, stimuleazăplăcerea de a acţiona în şi pentru co-lectiv. Se dezvoltă curajul, perseve-renţa, spiritul de întrecere şi derăspundere faţă de propriile acţiuni,disciplina şi stăpânirea de sine.

Andreea GHIBIRDIC

Primăvara premiază…„Gând de toamnă”MOTTO: „Gândul ne ascultă visele, ne pi-

cură în urechi cuvinte dulci, să nu ne pierdemcolţurile ascunse ale inimii”

În luna noiembrie 2010, preşcolarii de la Gră-diniţa P.P. Chişoda au participat la concursul in-ternaţional „Gând de toamnă”, secţiunea artăplastică. Concursul a avut următoarele obiective:dezvoltarea dragostei pentru frumosul din natură,dezvoltarea şi stimularea expresivităţii şi a cre-ati vităţii copiilor, cultivarea sensibilităţii artisticea copiilor preşcolari şi şcolari, descoperirea şidezvoltarea aptitudinilor plastice, valorificareaexperienţei pozitive a cadrelor didactice în abor-darea educaţiei artistico-plastice. Lucrările copi-ilor au fost trimise la Şcoala cu cls. I-IV dinlocalitatea Vad, comuna Dragomireşti, judeţulNeamţ. Au fost premia ţi următorii preşcolari: PaulBarbu, Amalia Maliţa, Andreas Magda, AndreiMatinca.

Adelina JIANU

Proiect educaţional Kalokagathia

5

Aurelia Ardeleanu s-a născut la 12 martie 1959, laŞemlacu Mare (comuna, pe atunci, Gătaia). În anul 1965,împreună cu familia, s-a mutat la Giroc, unde a şi urmatclasele primare. «Încă de când eram la şcoala din Giroc,spune artista, am început cu dansurile. În clasa I am fost laClubul CFR cu un spectacol şi era sala arhiplină. Amdansat până prin clasa a VII-a, a VIII-a. În clasele mai micis-a făcut o preselecţie pentru o secţie externă de canto careaparţinea Şcolii Populare de Artă din Timişoara, unde amavut-o ca profesoară pe Maria Birouaş, care venea la Girocde două ori pe săptămână şi cu care făceam vocalize şicântam. Datorită ei, pentru faptul că a avut încredere în ta-lentul meu, dar şi prin multă muncă, am început să frec-ventez şi Şcoala Populară de Artă din Timişoara, amparticipat la spectacole şi serbări. Mai trebuie să precizezcă, în acea vreme, la Giroc exista un grup al satului, decirca 10-15 fete, de care s-a ocupat primăriţia de atunci,Ana Haneş. Era un grup folcloric cu dansuri, solişti, bri-gadă artistică de agitaţie şi obiceiuri tradiţionale. Dădeamspectacole la fiecare sărbătoare mai mare: Crăciun, Paşte,Rugă. Jocul începea cu câte un spectacol pe care îl susţi-neam noi. Mă bucur sincer că în ultima vreme s-a reluat,oarecum, vechea tradiţie.

Talentul pentru folclor, pentru muzica populară, l-ammoştenit de la tatăl meu, Aurel Becican, care a cântat la ta-ragot şi a fost component al formaţiei de amatori a Clu-bului 1 Mai din Timişoara, condus de profesorul IonOdrobot».

Studiile medii le-a făcut la Liceul Textil Timişoara. Aurmat Şcoala Populară de Artă, clasa canto îndrumată debinecunoscuta doamnă a doinei bănăţenei Ana Pacatiuş.În anul 1978 s-a angajat la Ansamblul Banatul Timişoara,cu care a efectuat numeroase turnee în ţară şi străinătate.A avut colaborări cu Ansamblul Timişul. Rampa delansare, consideră Aurelia Ardeleanu, a constituit-o acti -vitatea sa la radio-televiziunea din Novi Sad, acolo unde,între 1985 şi 1992, a cântat alături de soţul său, MirceaArdeleanu, instrumentist la ţambal. «M-am căsătorit cuMircea în anul 1983 şi alături de el şi de orchestra de laRTV Novi-Sad am avut multe spectacole şi colaborări înBanatul sârbesc, spune solista. Locuind acolo, am începutsă vorbeasc sârbeşte, iar mai apoi am şi cântat în limbasârbă. A fost una dintre cele mai prolifice şi mai frumoaseperioade din viaţa mea.

Am numai cuvinte de laudă pentru producătorul PetruPopa, de la Novi Sad, căruia îi datoreaz foarte mult în ceeace priveşte cooptarea în echipa de acolo şi meseria în sine.Promovarea era cu adevărat ceea ce trebuie să fie pentru

un interpret, pentru că la fiecare spectacol în deplasare te-leviziunea era prezentă şi transmitea în direct. Astfel, pre-tenţiile erau foarte mari. Spectacolele erau cu lansări decarte sau prezentări de ziare, era ceva deosebit de fiecaredată. Pe de altă parte, pentru că toţi bănăţenii de la noiurmăreau programele televiziunii sârbeşti, eram văzută şiacasă, şi în Banatul sârbesc. În ceea ce priveşte înregis-trările, toate imprimările care se făceau erau foarte bineplătite, indiferent că era vorba despre solişti vocali sau ins-trumentişti», rememorează Aurelia Ardelean o parte dinperioada petrecută în fosta Iugoslavie.

Pentru că li se dusese faima, familia era invitată şi lanunţi ori alte petreceri, şi interpreta de muzică popularăspune că sârbii sunt cu adevărat naţionalişti: ţin cu ade-vărat la muzica, portul şi tradiţiile lor şi nu acceptă kitsch-ul. «Activând în Serbia, am legat multe prietenii cubănăţenii de acolo. Am avut, de asemenea, invitaţii săcântăm în Elveţia, Austria sau Germania pentru sârbii ple-caţi în aceste ţări», mai precizează solista.

În urma activităţii din Serbia a familiei Ardelean,aceasta a înregistrat o carte de vizită impresionantă, ce varămâne pentru posteritate, pentru că materialele rămân atâtîn arhivele din Banatul sârbesc, cât şi de la noi.

Cea mai recentă realizare a solistei Aurelia Ardeleanueste înregistrarea unui album de muzică populară dinBanat, realizat la Novi Sad, împreună cu solista Elena Jur-jescu şi Doru Sârbu. Albumul cuprinde melodii tradi-ţionale interpretate de trei instrumentişti care nu mai suntprintre noi la ora actuală: Efta Botoca - Moisă Belmustaţăla vioară şi Pavel Roşu la taragot.

Printre proiectele de viitor solista aminteşte despre unalbum de cântece populare româneşti pe care intenţioneazăsă-l înregistreze împreună cu tânăra interpretă AlinaSusan, din Firiteaz, pe care o cunoaşte de mai multă vremeşi de care se ocupă pentru realizarea acestui proiect.

Vorbim din nou despre regretul de a nu fi devenit so-listă de operă… «Nu am pus asta la inimă, spune solista.Am încercat să mă realizez cât mai bine pe drumul pe caream pornit. Şi sunt mulţumită. Mă simt un om împlinit pen-tru tot ceea ce am făcut şi mai ales pentru fiul meu, Mir-cea Petre, care este astăzi şi el un artist cunoscut, a luatmulte premii, a câştigat mai multe concursuri în ţară şistrăinătate. Este apreciat şi de specialişti şi sunt foartemândră de el. Multe nici nu-mi mai doresc: să mă ţinăDumnezeu sănătoasă să pot să mai cânt şi, mai ales, săaduc noi melodii iubitorilor de folclor».

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Aurelia Ardeleanu –un om împlinit

Între a fi interpretă de operă şi solistă de muzică populară, a biruit folclorulA îndrăgit şi apreciat întotdeauna folclorul - portul, cântecul şi dansul

popular din Banatul istoric, Banat în care s-a născut, a copilărit, a înre-gistrat primele succese şi a trăit prima dragoste. De o parte şi de alta a gra-niţei de vest, fie că a fost la Giroc – în Banatul nostru – fie că a fost laNovi-Sad – în Banatul sârbesc – Aurelia Ardeleanu a fost mesagerul fol-clorului autentic, a cântecului popular curat, căruia i-a dat noi valenţe prinaportul propriu, prin vocea deosebită şi prin dragostea cu care l-a inter-pretat întotdeauna. Cunoscuta solista de muzică populară din Banat sesimte un om împlinit, realizat din toate punctele de vedere: este un interpretde muzică populară îndrăgit atât la noi, cât şi în ţara vecină, Serbia, are ofamilie frumoasă, soţul fiind nu mai puţin cunoscutul instrumentist la ţam-bal Mircea Ardeleanu şi un fiu, pe Mircea Petre Ardeleanu, care a urmatdragostea părinţilor, muzica populară şi este, la rândul lui, un cunoscutinstrumentist la ţambal. Are numeroase şi de valoare înregistrări atât lanoi, cât şi la sârbi, dar şi ambiţioase proiecte în derulare.

Regrete? Poate faptul că, la un moment dat, în tinereţe, a trebuit săaleagă între a fi interpretă de muzică de operă şi muzică populară… Pânăla urmă a învins folclorul şi nu-i pare rău, dar… Şi se pare că, de cele maimulte ori, destinul implacabil este cel care alege pentru noi, lăsându-nepână la capătul vieţii cu acel melancolic… dacă…

Domnul Nicolae Hudrea s-a născutpe 12 noiembrie 1922, în Vârşi - Soho-dol, din judeţul Alba. De mic a partici-pat la treburile unei gospodăriispecifice Munţilor Apuseni, a îngrijitanimalele, a cultivat în special cartofi,iar când era nevoie lucra şi la pădure.Ca toţi tinerii din generaţia lui, a făcutpremilitara, la Sohodol, fiind încorpo-rat cu un an mai repede în armată, laarma vânători de munte.

- Din ce unitate aţi făcut parte şicum a fost instrucţia?

- Am fost încorporat la regimentultrei vânători de munte de la Câmpeni,din divizia a treia munte. Am avut re-laţii foarte bune cu ofiţerii, problemaconstituind-o gradaţii, care se compor-tau foarte rău cu trupa. Te băteau din temiri ce: pentru că nu dădeai lustru labocanci sau că nu făceai patul cum tre-buie. Era un sergent, M. V., care nebătea pentru nimicuri. Când s-a eliberatl-au aşteptat la gară, pentru a se răz-buna pe el, dar a scăpat de furia cole-gilor mei, ascunzându-se. Ofiţerii însă,erau de o ţinută morală deosebită, în-cepând cu generalul Mociulschi, co-mandantul diviziei, şi continuând curestul. Mai toţi ofiţerii au fost pe front,acum având o scurtă pe-rioadă de repaus, în carene antrenau pe noi. De lacei de pe front am aflat oserie de informaţii des-pre cum trebuie săducem un război şi cumsă ne ferim pe cât posibilde ce avea să urmeze.

- Când aţi ajuns pefront şi unde?

- Ne-au aşezat îniunie 1944 pe frontul dinMoldova, mai exact laPodul Iloaiei. N-a trecuto săptămână şi locote-nentul m-a trimis la unizvor dintre linii, să aducapă în bidoane pentru compania noas-tră. Izvorul era într-o vale împădurită.M-am sculat de dimineaţă şi cred că amfăcut un kilometru târâş, până am ajunsla izvor. După ce am umplut cu apă bi-doanele, un cartuş m-a lovit direct înmână. Aşa rănit cum eram, am adusapa la companie, fiind felicitat de lo-cotenent pentru fapta mea şi pentru căsunt “primul rănit din companie”.

- Cum a fost perioada de spitali-zare?

- Am stat în spital şase săptămâni,condiţiile fiind destul de bune. Mă bu-curam că nu am avut o rană gravă, încomparaţie cu alţi camarazi de-ai mei,vecini de salon, rămaşi fără picioaresau mai rău.

- Când aţi revenit pe front?- În spital, vă spun drept, mi-a tre-

cut prin cap să dezertez, mai ales căruşii erau la graniţă şi nu prea mai cre-deam că vom câştiga războiul. Cu undoctor am discutat de o foaie de drum,era dispus să mă ajute, dar tot el mi-aspus că ţara mişună de patrule caredacă mă prind mă bat de nu mai rămânsănătos şi, în cele din urmă, tot la bata-lion ajung. M-am gândit bine şi am alessă merg la unitate, să-mi fac datoria.Deja era august şi ruşii porniseră ofen-siva Iaşi - Chişinău. Pe drum înspre ba-talion, priveam cu milă refugiaţiinoştri, moldoveni, basarabeni. Femeilecu copii în braţe, cu câte-o viţică legatăde brâu cu o funie, se retrăgeau spreţară. Erau puhoaie de români, în spe-cial femei, bătrâni şi copii. Unii duceauîn mâini o roabă sau un cărucior în careau pus tot ce putuseră strânge din casă.Nu mai zic de feţele lor nimic, toatălumea plângea şi se gândea cu oroarela ce va urma. Pe noi ne îndemnau sănu mergem pe front, dacă vrem să mai

avem zile. Mă mai tulbura ceva, şianume nu puteam să cred ce rău arătausatele moldoveneşti: case de pământ,cu o singură încăpere, garduri de nu-iele, ce mai, sărăcie. În final, am ajunsla batalion, unde mulţi dintre colegi numai erau, ruşii făcând prăpăd în rândulnostru.

- Cum aţi căzut prizonier?- A doua zi am fost pus santinelă la

un post avansat. Când am ajuns la ca-zemată, ai noştri fugiseră. Eram singur,fără hrană şi cu atâta muniţie câtăaveam la mine. Nu a durat mult şi auvenit ruşii. Stau şi acum şi mă gândesc,ce puteam face? Nu aveam şanse descăpare, oricât aş întoarce-o. Ne-au dusla Bacău şi de aici mai departe, cu tre-nul până în lagărul 303. Când am trecutPrutul, un coleg a spus în tren: “Uitaţi-vă bine, că vedem pământul scump alRomâniei pentru ultima dată”. Pentrumajoritatea, aşa era să fie.

- Cum a fost viaţa în primullagăr (303)?

- Un an, până au venit barăcile, amdormit sub cerul liber. Cu hainele cucare lucram, cu aceleaşi ne şi culcam.Mâncarea de dimineaţă consta într-unceai, o bucată de pâine şi puţină brânză

sau marmeladă. La prânz primeam o“zeamă lungă” din castraveţi sau car-tofi, oricum prea puţin pentru muncape care o prestam. Seara aveam partede aceiaşi zeamă. În lagăr nu am văzutcarne nici măcar de sărbători. Şi în pri-mul lagăr şi în al doilea se mai dădeaudouă sute de grame de tutun pentru fie-care deţinut. Eu întotdeauna am dat tu-tunul pe alimente şi asta a însemnatmult. Nu uit colegii care pentru tutunîşi dădeau din porţia de mâncare, maică se băteau pentru el. Din păcate, ei s-au curăţat primii. Dar aceasta era pa-tima lor, nu puteau fără “duhan”.

- Ce făceaţi de fapt, în lagăr?- După un an în lagărul 303, grupul

nostru, care număra mii de români, afost mutat în lagărul de la Stalingrad.Pe lângă români, mai erau următoarelenaţii: germani, unguri şi italieni. Aicinu era zi dată de la Dumnezeu fără sănu ne întrebe ruşii sau să ne atenţio-neze: “- Ce aţi căutat la Stalingrad?Până nu veţi reconstrui oraşul, nu veţipleca acasă!“. Toată ziua lucram la de-molări şi la curăţirea oraşului. Erau câ-teva sute de kilometri pătraţi pe care curoaba, târnăcopul şi lopata trebuia să-icurăţăm. Cei care nu mai puteau lucraerau duşi într-o încăpere, ca un padoc,de unde nu mai ieşea nimeni. Ştiamsigur că erau lichidaţi, pentru că nu i-am mai văzut niciodată pe camaraziimei.

- Cu timpul s-au îmbunătăţitcondiţiile de viaţă din lagăr?

- Tot aşa erau condiţiile de viaţă, cala început. Nu se uita nimeni la tine. Înlagăr, ne-am risipit mai rău ca pe front,credeţi-mă că în prima linie n-au muritcum se murea în lagăr. Să vă dau câ-teva exemple: erau clădiri cu pereţi ră-maşi în picioare, pe care încercam să-i

dărâmăm prin surpare dar, de multe ori,nu cădeau în poziţia dorită, strivindzeci de camarazi; alteori, se aruncau înaer unele clădiri, iar dinamita nu ex-ploda toată, iar cei care curăţau dupăexplozie loveau cu târnăcopul dinamitarămasă şi mureau.

- Nu aţi avut momente de deznă-dejde, în care să credeţi că nu vă veţimai vedea familia?

- Cum să nu? Într-o împrejurare,am zis că nu mai scap. Mai întâi, amfost mutat de la demolări cu ajutorulunui basarabean, care era portar înlagăr. El m-a ţinut pe lângă el, lângăpoarta lagărului, m-a învăţat limba rusăşi tot el m-a scos din lagăr la un grajddin apropiere. Aici, mai bine de un anam crescut porci, vite şi cai. Eram har-nic, ruşii apreciind modul în care în-grijeam animalele. La un moment dat,doi ofiţeri mi-au spus să le ţin doi porcipentru sărbătorile de iarnă. Dar un sol-dat german a raportat superiorului celordoi ofiţeri despre înţelegerea pe care oaveam eu cu ei. Am fost scos în faţa co-mandantului lagărului şi în momenteleacelea nu credeam că mai scap viu. Şiceilalţi colegi se uitau prin gardul desârmă ghimpată la mine, crezând că mă

văd pentru ultima oară.Dar Dumnezeu m-aajutat şi am revenit laanimalele mele.

- Când aţi fost eli-berat şi cum a fost în-tâlnirea cu cei dragi?

- După patru ani delagăr am fost eliberat.Singur mă întorceamacasă, cu trenul. Cei deacasă ştiau că sunt datdispărut, dar nu maicredeau că mă întorc.Casa noastră era pe undeal, când eu mă întor-ceam. Toţi erau acasă şim-au observat cum

urcam dealul: - Vine Nicolae!, a strigatfratele meu şi toţi m-au înconjurat încâteva secunde. Apoi, în prima dumi-nică, am fost la biserică. Toţi se uitaula mine ca la “minune”. Cei care aveaudispăruţi nu încetau cu întrebările, dacăştiu ceva despre ai lor. Din păcate, nuştiam mare lucru despre alţi consăteni.

- Ce v-a marcat cel mai mult înrăzboi?

- Se petrecea înainte de a fi rănit, înmomentele de acalmie de dinainteaofensivei sovietice. Eram de pază la unpost înaintat, la câteva sute de metrifiind o santinelă rusă. Aceasta a venitspre mine spunând să nu trag, deoareceîntre noi era o fântână de unde doreasă-şi umple bidonul cu apă. Nici eu,nici rusul nu am tras, ba chiar amschimbat nişte vorbe despre şefii noştri,care înainte de război şi-au strâns mâi-nile şi acum ne trimit pe noi la moarte.Vreau să vă spun că, din cauza unor po-liticieni, generaţia mea şi-a pierdut ceimai frumoşi ani, unii plătind chiar cuviaţa.

La un an după întoarcerea acasă,domnul Hudrea Nicolae s-a căsătorit,iar apoi, după vreo 15 ani, s-a stabilitîn Chişoda.

La finalul acestor interviuri, lemulţumesc pentru timpul acordat tu-turor veteranilor şi le doresc multă să-nătate. Regretul meu constă în faptulcă nu am făcut acest demers cu celpuţin cinci ani în urmă, când numă-rul veteranilor de război era mult maimare. În orice caz, este bine că infor-maţiile oferite de veterani vor rămânepăstrate şi pentru cei care nu vor maiavea ocazia de a întâlni vreodată nişteeroi ai neamului nostru, din păcateprea repede uitaţi de societate.

Prof. Drd. Florin Golban

6

Mai sunt printre noi… Veteranii de războiFiind ultimul interviu realizat unui

participant din comunitatea noastră la ul-timul război, ni se pare normal să înche-iem cu un bilanţ al prezenţei României laultima conflagraţie. Ca istoric, este greude înţeles şi explicat de ce nu am intrat înrăzboi încă din 26 iunie 1940, când a venitultimatumul sovietic de cedare al Basara-biei şi Bucovinei de Nord. Dacă am facescenarii, este clar că, în cazul refuzului ul-timatumului sovietic, am fi fost atacaţi petrei fronturi în decurs de o săptămână (înest de către sovietici, în sud de către bul-gari, iar în vest de către maghiari). Ce arfi câştigat România în situaţia aceasta? Înafară de onoarea în faţa Europei şi a isto-riei, considerăm că pierderile cauzate de ocampanie care nu ar fi durat mai mult deo lună (armata română neputând rezistamai mult în condiţiile de atunci: toatefrontierele atacate - să nu uităm că şi sâr-bii masau trupe la Vârşeţ în speranţa pre-luării Banatului românesc în cazuldezintegrării României - iar strâmtorileerau ocupate, cu imposibilitatea pentrunoi de a primi muniţii de afară) ar fi fostmult mai mici decât cele pe care le-am su-ferit pe parcursul a trei ani, zece luni şidouăzeci de zile de război.

Ce au ales politicienii români? S-aucedat, pe rând, Basarabia, Bucovina deNord, Ardealul de Nord şi Cadrilaterul,fără un foc de armă, ca apoi să ne aliemcu germanii şi să atacăm la 22 iunie 1941URSS-ul. Dacă pentru eliberarea Basara-biei nu s-au înregistrat mari pierderi deefective, ce a urmat după aceea a fost unadevărat dezastru. Mareşalul, în stilul ca-racteristic, “mai catolic decât papa”, înloc să trimită pe frontul de Răsărit o ar-mată (cum au cerut unii militari sau poli-ticieni - vezi Iuliu Maniu), aşa cum aufăcut ungurii şi italienii, el a trimis douăarmate (a III-a şi a IV-a), prost echipateşi instruite. Pe frontul de Vest s-a întâm-plat acelaşi lucru. Armistiţiul încheiat cusovieticii (12 septembrie 1944) prevedea12 divizi româneşti participante pe fron-tul de Vest, dar noi am trimis 36???, însperanţa obţinerii statutului de cobelige-rantă.

Este foarte ciudat modul de gândire alpoliticienilor noştri, care în speranţa uneiglorii trecătoare au sacrificat vieţile a sutede mii de tineri români pe teatrele de ope-raţiuni de pe te miri unde. Astfel, pe fron-tul de Răsărit am avut pierderi de 624.740soldaţi (71.585 morţi, 243.622 răniţi,309.533 dispăruţi). Observăm numărulmare de prizonieri, circa 150.000 fiindluaţi între 23-30 august, când nu am mailuptat contra sovieticilor, ei însă conti-nuând să captureze soldaţi români. Maitrebuie precizat că din cei 300.000 de pri-zonieri, doar 100.000 s-au mai întorsacasă, restul murind în lagărele sovietice.Luat pe bătălii, procentajul pierderilorarată astfel: 5% în Basarabia, 23% laOdessa, 10% la Marea de Azov, 24% înCrimeea, 17% în Caucaz, 50% la CotulDonului şi Stepa Calmucă.

Pe frontul de Vest, în doar nouă lunide război, armata română a pierdut169.822 soldaţi (21.033 morţi, 90.344 ră-niţi, 58.433 dispăruţi). De aici, marea ma-joritate a prizonierilor români asupravieţuit, reuşind să se întoarcă acasă.

La toate aceste pierderi umane seadaugă şi cele materiale, care au constatîn peste trei miliarde dolari (1.200.000.000a costat doar campania din vest, care afost mult mai scurtă). Au urmat plata da-toriei de război (300.000.000 dolari, cares-au făcut 1 miliard!), anii de prizonieratla ruşi pentru 300.000 de tineri români şi,ce a fost mai grav, instaurarea comunis-mului în România, cu toate consecinţelenegative ce au decurs din acest fenomen.

7IS

SN

158

4-30

68

Iosif Ionel TOMA - director fondator

Tipar executat la:

semnalul se compune din 15 sunete

---

- semnalul se compune din 3 sunete

-

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:

Ba, al meu e mai frumos!

Oana Maria PERŢEdin Chişoda,5 ani şi 5 luni

David Andrei MIHOCdin Giroc,3 ani şi 7 luni

Ioana VOICU, din Giroc,

6 ani

Bogdan CÂMPEANU,din Giroc,

6 ani

Portul şi obi-ceiurile, cântecul şidansul popular îşiau rădăcini străve-chi pe meleagurileGirocului. Alăturide izvoarele nes-crise şi scrise ale is-toriei, cântul şidansul popular auperpetuat în timpcaracteristici defini-torii, atât ale vetreistrămoşeşti, cât şi aacelor care auvieţuit pe aceste lo-curi. Putem spunecă folclorul repre-zintă totalitatea creaţiilor artistice, literare,muzicale şi plastice, a obiceiurilor şi tra-diţiilor populare dintr-o anumită zonă, re-giune ori ţară. În acelaşi timp, folclorul

ex primă gândirea şi sentimentele unuipopor, trăirea lui, este, am putea spune,viaţa şi sufletul acelor locuri, a aceluipopor. Prin cântec, dans şi prin costumelelor populare, girocenii îşi exprimă chiar

identitatea lor de veacuri. Dansurile şi cân-tecul locului reprezintă cartea lor de vizită,tradiţia vie care se păstrează şi se transmitemai departe.

Tocmai din aceste motive, tinerii pa-troni al Complexului Hotelier Trio dinGiroc, Ofelia şi Petrişor Marincu, auhotărât, cu un an în urmă, să organi-zeze anual «Balul Portului Popular»,bal care în 2011 a fost la cea de a II-aediţie. «Intenţionăm să continuămacest bal, ne spune Ofelia Marincu,până va intra în tradiţie. Am îndrăgitîncă de mică portul, cântecul şi dan-sul popular. Avem un folclor atât defrumos, de variat şi de original, încâteste păcat să se stingă încet-încet. Tre-buie să facem ceva, fiecare acolo undeşi cât poate, pentru a perpetua folclo-rul prin orice mijloace, pentru a-ltransmite generaţiilor viitoare. Vremsă aducem straiele populare la rang degală, acolo şi aşa cum le stă bine. Cufiecare ediţie încercăm să fim maibuni, ne vom perfecţiona mai multastfel că, m-am gândit, începând cuediţia din anul viitor nimeni nu va maifi primit la «Balul Portului Popular»fără să fie costumat, să aibă cel puţino piesă de costum popular. În acest an,

la paradă au fost prezentate costume popu-lare din mai toate zonele Banatului, iar pen-tru cei prezenţi au cântat, ca invitaţi, NicuNovac şi formaţia sa, precum şi formaţia res-taurantului de la Complexul Hotelier Trio».

Vasile TOMOIAGĂ

Pilde Păţania măgăruşului

Într-o bună zi, măgăruşul unui ţăran a căzut în fântână. Nefericitulanimal a început să zbiere ore întregi, în timp ce ţăranul căuta să vadăce e de făcut. Până la urmă, ţăranul hotărî că măgăruşul oricum erabătrân şi fântâna era şi ea secată, deci tot trebuia să fie acoperită odatăşi-odată, aşadar nu mai merita osteneala de a-l scoate pe măgar dinadâncul fântânii. Ţăranul îşi chemă vecinii ca să-i dea o mână de aju-tor la astuparea puţului. Fiecare dintre ei luă câte o lopată şi au începutsă arunce de zor pământ peste bietul animal. Măgăruşul pricepu imediatce i se pregătea şi se puse şi mai abitir pe zbierat. Spre mirarea tuturor,după câteva lopeţi bune de pământ, măgarul se potoli şi tăcu. Ţăranulprivi în adâncul fântânii şi rămase uluit de ceea ce văzu. Cu fiecare lo-pată de pământ, măgăruşul cel bătrân făcea ceva neaşteptat: se scuturade pământ şi păşea deasupra lui. În curând, toată lumea fu martoră cummăgarul, ajuns la gura fântânii, sări peste ghizduri şi ieşi fremătând.Viaţa va arunca şi peste tine cu pământ şi cu tot felul de greutăţi. Se-cretul pentru a ieşi din fântână este să te scuturi de acest pământ şi să-l foloseşti pentru a urca un pas. Fiecare dintre greutăţile noastre este oocazie pentru un pas în sus. Putem ieşi din adâncurile cele mai profundedacă nu ne dăm bătuţi. Foloseşte pământul pe care îl aruncă peste tineca să mergi înainte.

Fă-ţi timp... În trecerea grabită prin lume către veci,

Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând

Fă-ţi timp să poţi, cu milă, să te alini oricând!Fă-ţi timp pentru-adevăruri şi adâncimi de vis,Fă-ţi timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!

Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,Fă-ţi timp s-asculţi ce spune o floare, un cocor!

Fă-ţi timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,Fă-ţi timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!

Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tata tău - bătrâni...Fă-ţi timp de-o vorba bună, de-o coajă pentru câini...

În trecerea grăbită prin lume către veci,Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,Fă-ţi timp, că eşti de multe mistere-nconjurat!

Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,Fă-ţi timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,

Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul sens!Fă-ţi timp, ACUM!

Să ştii: zadarnic ai să plângi,Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi!

Rudyard KIPLING

Complexul hotelier Trio din Giroc a găzduit

Balul Portului Popular,

ediţia a doua

8IS

SN

158

4-30

68

Iosif Ionel TOMA - director fondator

Tipar executat la:

semnalul se compune din 15 sunete

---

- semnalul se compune din 3 sunete

-

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 se-cunde între ele. Pentru sirenele cu aer compri-mat, semnalul se compune din 15 sunete a 2secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între

ele. Semnalul de “ALARMĂ LA DEZASTRE”constă în 5 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenelecu aer comprimat, semnalul se compune din 5sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 se-

cunde între ele. “PREALARMA AERIANĂ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12secunde între ele. Pentru sirenele cu aer com-primat, semnalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între

ele. “ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu,de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul secompune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467, Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256

929; Deranjamente APĂ-CANAL - 0752 192848; Stare civilă - 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

158

4/30

68 Colectivul de redacţieIosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şefValentina BERARIU - juridic, administraţie; Ileana

SZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU - cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;

Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş

Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798,

0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Nu pierdeţi niciun număr al ziarului nostru. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!

A fi corect informat înseamnă a fi puternic.

Urmaşul căpitanului…

Şadi Abu-Lebda, căpitanul de fotbal alDivizionarei D FC Chişoda, are cui încredinţabanderola peste câţiva ani, atunci când se varetrage din activitate… Patrik, fiul lui Şadi, afost botezat, sâmbătă, prilej cu care şiredacţia ziarului nostru se alătură celor carei-au urat căpitanului şi familiei sale sănătate,fericire şi prosperitate. Cu siguranţă, miculPatrik va fi, mai întâi, un fan al echipei de fot-bal din Chişoda, aceasta mai ales pentru cătatăl său a refuzat, în această pauză com-petiţională, mai multe oferte venite din Liga aIII-a, pentru a-şi continua activitatea la

echipa din localitatea de lângă Timişoara.Şadi a devenit definitiv jucătorul Chişodei şi-şi va conduce şi în acest an echipierii din terenîn calitate de căpitan al echipei. ConducereaFC Chişoda, prin vocea preşedintelui AlinRus, are doar cuvinte de laudă la adresa luiŞadi. «Faptul că a ales, în ciuda atâtor oferte,să continue cu noi, arată caracterul cu totuldeosebit al lui Şadi. El rămâne la noi şi ne-adovedit, în această pauză de iarnă, că nu de-geaba i-a fost încredinţată, în urmă cu un an

şi jumătate, banderola de căpitan», a decla-rat Alin Rus.

Aşadar, două prilejuri bune de sărbătoarepentru familia sportului chişozean, care areîn Patrik Abu-Lebda un membru nou şi denădejde.

Desfăşurată la 19 februarie 2011,faza judeţeană a Olimpiadei Şcolare deŞah a reunite, la Şcoala Generală nr. 18din Timişoara, toţi elevii jucători de şahdin Timiş, calificaţi din etapa precedentă.Din partea celor două şcoli din comunaGiroc au participat, Daria Georgiu,Alexandra Paraschiv şi Daniela Pleşa –la fete respectiv, Paul Paraschiv şi RobertPerţe - la băieţi.

La fete, Daria Georgiu şi AlexandraParaschiv s-au situat în prima jumătate aclasamentului, fiind depăşite doar de juc-ătoare mai în vârstă. Danelita, elevă înclasa a opta, a realizat mai puţine puncte,dar ea are circumstanţe atenuante, deoa-rece a participat şi la alte olimpiade şco-lare, unde a obţinut rezultate frumoase -lăsând pentru o perioadă şahul pe loculsecund.

Conform concepţiei “originale” aMinisterului Educaţiei din România des-pre egalitatea de şanse, s-au confruntat,în aceeaşi arenă, toţi elevii din clasele I-VIII, ajungându-se la meciuri hilare, detipul: Daria Georgiu, în vârstă de 7 ani,contra lui Cătălina Marincaş (care a şi câ-ştigat campionatul), în vârstă de 14 ani.Aceasta din urmă avea, probabil, cam totatâţia ani de experienţă şahistă, cât vârstabiologică a Dariei. Părea să fie o confrun-tare între un ponei şi un elefant, rezulta-tul fiind previzibil.

La băieţi, condiţiile potrivnice des-crise mai sus (care au transformat olim-

piada în nişte lupte inegale de gladiatori),au evidenţiat pasiunea şi combativitateamicuţului Paul Paraschiv (cel mai tânărparticipant), care a avut o prestaţie reuşităpentru vârsta şi experienţa sa.

Văzând că la alte discipline sportiveOlimpiada Şcolară este împărţită între ci-clul primar şi gimnaziu, am încercat sămă lămuresc de ce la şah se întâmplă alt-fel. În “Regulamentul de organizare şidesfăşurare a competiţiilor sportive şco-lare” din 2007 (altul mai recent n-amgăsit), la Capitolul IV “Condiţii de parti-cipare şi calificare”, Articolul 24 punctul2, scrie: “Grupele de vârstă se stabilescanual de către Ministerul Educaţiei, Cer-cetării şi Tineretului, prin Direcţia Ge-nerală Management ÎnvăţământPreuniversitar şi se transmit inspectora-telor şcolare, prin Calendarul competi-ţional naţional.”

După cum observaţi, există în regu-lamentul olimpiadelor şcolare şi cuvân-tul „management”, ceea ce este foartebine... Aceasta îmi dă speranţa că pentruolimpiada şcolară de şah vor veni şi vre-muri mai bine. Poate că, la anul, dând dinnou cu zarurile, cineva acolo sus vaacorda o şansă reală de afirmare şi mici-lor şahişti, în cadrul olimpiadei. Nu dealta dar, pentru performanţă în şah, copiiitrebuie iniţiaţi şi încurajaţi să continue lavârste fragede şi nu doar atunci când auajuns în clasa a şaptea sau a opta. În ac-

tuala organizare a concursului, elevii dinclasele mari sunt încurajaţi să-şi ia ghioa-gele pe umăr şi să-i vâneze, ca nişte ci-clopi flămânzi, pe micii lor colegi abiaveniţi din grădiniţă.

Nu mă mai mir, însă, de nimic, cândaud, chiar din partea unora dintre profe-sorii organizatori ai olimpiadei, păreri degenul: “Performanţă?! Care perfor-manţă?... Olimpiada şcolară este dedi-cată sportului de masă! Cei care practicăşahul în cadrul unor cluburi ar trebuieliminaţi din concurs!”. Aşa zic şi eu...Şi la concursurile de pian, cei care iau le-cţii de pian n-ar trebui să participe. Nuştiu de când, din care zi, conceptul deolimpiadă a devenit legat de eludareaperfomanţei şi eliminarea campionilor.De la vechii greci?... Nu cred. Dar la ro-mâni, după unele păreri, clasamentele artrebui făcute invers: de la coadă la cap.

Zamfir MOLDOVAN

Olimpiada şcolară de şah - faza judeţeană 2011

ŞAH – încă două cupepentru Comuna Giroc!În weekend-ul 26-27 februarie 2011 a avut loc cea de-

a III-a ediţie a Concursului de Şah Open „CUPA MEDIA-TOR” – concurs pregătitor pentru Campionatele Naţionalede Şah pentru Juniori (Călimăneşti, 11-20 aprilie 2011).Concursul s-a bucurat de o participare numeroasă şi se-lectă, fiind prezenţi atât şahisti din zona metropolitană Ti-mişoara, cât şi din Arad şi Reşiţa. Participanţii (91 şahişti)au fost împărţiţi pe grupe de vârstă (8, 10, 12 ani). Junio-rii peste 12 ani şi cei care deţin coeficient internaţionalELO au participat la categoria seniori. La categoria 8 ani,fetele din Giroc au dominat din nou competiţia. Astfel,Daria-Sara GEORGIU a obţinut locul I şi cupa, iar AlinaGROZONI s-a clasat pe locul II. Cornelia DUMITRA-CHE, o debutantă ambiţioasă care tocmai a împlinit 7 ani,a ocupat locul IV. La categoria 10 ani, Paul-AlexandruPARASCHIV (C.I.V. 1290) din Giroc şi-a adjudecat loculI la băieţi, adăugând o nouă cupă în vitrina sa cu trofee. Ela surclasat, cu această ocazie, jucători cu cotaţii superioare,precum Andru Buga (C.I.V. 1426), Alexandru Samfirescu(C.I.V. 1501) sau Cătălin Creţu (C.I.V. 1412). La categoriaseniori, chişozeanul Denis-Dean ALBONI a jucat câtevapartide excepţionale împotriva unor seniori puternici şi adepăşit în clasamentul general şahişti cu categorii mai maridecât a sa, precum Maria-Magdalena Rohlicek (WCM -candidat de maestru) sau Diana Corolea (categoria I). Demenţionat că în concurs au mai participat doi maeştriFIDE, un maestru internaţional, un maestru naţional, doicandidaţi de maestru, opt şahişti de categoria I şi mulţi alţii.Pentru Dean este al doilea concurs de seniori din acest an,precedentul fiind cel de la Sărata Monteoru unde între 11şi 20 februarie a avut loc Campionatul Naţional de Şahpentru Seniori. Efortul său este de apreciat - cele douăcompetiţii una după cealaltă constituind un veritabil mara-ton de pregătire pentru apropiatele Campionate Naţionalede Şah pentru Copii şi Juniori. Z. MOLDOVAN

FC Chişoda aşteaptăcu încredere returul

Divizionara D FC Chişoda mai are, forţat, o săp-tămână de aşteptare până la reluarea returului, AJF Timişluând deci -zia amâ nă -rii startuluidin cauzaterenurilorproaste şi avremii ca -pr ic ioase.Pentru su-porterii chi şo -zeni, veş tiledin tabăraechipei suntmulte. În pri-mul rând,au părăsit echipa o serie de jucători consideraţi de bază,însă, în al doilea rând, locul lor a fost luat de alţi fotbal-işti pe care clubul poate conta în a doua parte a sezonului.Atfel, au plecat Crişanov, Adrian Ilie şi Raţiu (la liderulFlacăra Făget), sosind la Chişoda Moga, Filimon şi Bu-cure (toţi trei făcând până nu demult parte din lotul di-vizionarei C Autocatania Caransebeş). Preşedinteleclubului chişozean, Alin Rus, nu exclude varianta unoralte transferuri, însă consideră că actualul lot poate facefaţă cerinţelor impuse de conducere, şi anume clasarea înprima parte a ierarhiei. Aşa cum aminteam şi în articolulalăturat, marele câştig al acestei ierni este rămânerea laechipă a căpitanului Şadi Abu Lebda, cel care-i va con-duce în calitate de căpitan pe chişozeni şi de acum încolo.Primul meci al FC Chişoda în acest retur de campionateste programat sâmbătă, la Şag.