Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului Colegiul Economic Viilor

Ministerul Educaiei NationaleColegiul Economic Viilor

Proiect de obinere a certificatuluide calificare profesionalnivel 3

Profesor ndrumtor: Elev:

Sasu Ioana Nume: Pascaru Roxana Clasa: XII I

Autofinantarea activitatii economice a unei firmeCuprins

ArgumentulPolitica de autofinantareFactorii de incidenta asupra autofinantariiCostul beneficiilor reinvestiteCapacitatea de autofinantareCorelatii dintre autofinantare, mprumut, amortizare si repartizarea profiturilorCorelatia dintre autofinantare si imprumutCorelatia dintre autofinantare si amortizareCorelatia dintre autofinantare si repartizarea profituluiLEASING-UL CA FORM DE FINANAREStudiu de caz. Analizacapacitatii de autofinantare si autofinantarea in S.C. FLUID SERV S.AConcluziiBibliografieArgumentul Prin structura contabil de capitaluri sunt delimitat sursele de finanare stabile ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al ntreprinderii. Autofinantarea este cea mai raspndita forma de finantare si presupune ca ntreprinderea sa si asiguredezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o parte a profitului obtinut n exercitiul expirat si fondul deamortizare, urmarind att acoperirea necesarului de nlocuire a activelor imobilizate ct si cresterea activelor de exploatare. Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria activitate care vor ramne n mod permanent la dispozitia ntreprinderii pentru finantarea activitatii viitoare. Mobilizarea surselor proprii, atrase sau mprumutate, se va face n condiii de armonizare a relaiei rentabilitate-lichiditate i de diminuare a riscului. Sursele proprii, chiar dac implic participarea investitorilor de capitaluri la proprietate i la distribuia profitului net, constituie totui cea mai sigur surs de finanare, determin autonomie financiar i elimin riscul retragerii neprevzute a capitalurilor. Sursele atrase sunt nesigure. Evoluia lor este strns legat de evoluia i caracteristicile ciclului de exploatare care determin att mrimea datoriilor de exploatare, ct i durata lor de exigibilitate. Sursele mprumutate prezint principalul avantaj al mobilitii lor, pentru a amortiza diferena continuu fluctuant dintre necesarul de finanat i sursele proprii i atrase de capitaluri circulante. n funcie de context, aceast diferen variaz fie n acelai sens, fie n sensuri contrare. Dar, pe lng caracterul oneros, acestea determin creterea gradului de ndatorare a ntreprinderii. O decizie optim de finanare a ciclului de exploatare poate fi aceea care echilibreaz relaia contradictorie dintre creterea autonomiei financiare ( prin folosirea surselor proprii ) i necesitatea apelrii la surse mobile , elastice de capitaluri, care s acopere nevoile temporare i s vin n completarea surselor proprii ( cu utilizarea creditelor i cu garania rambursrii lor).Politica de autofinantare

Nevoile de fonduri ale ntreprinderilor sunt variate,de la trebuinte de lunga durata si de o valoare ridicata, cum este cazul activelor imobilizate, materiale, pna la trebuinte de scurta durata, al caror nivel variaza frecvent n cursul anului n functie de factorii interni sau externi, cum este cazul activelor circulante.

Finantarea, adica acoperirea financiara a acestor nevoi se face, evident tinnd cont de caracterul permanent sau temporar al trebuintelor.Politica de autofinantare a unei ntreprinderi este sinteza cailor de productie, comerciale si financiare, care orienteza activitatea sa. Fluxul surselor de autofinantare rezulta din performantele economice si financiare, fiind grupate nsa n functie de posibilitatile repartizarii beneficiilor, amortizarii si de politica de ndatorare. Previziunile de finantare joaca rolul principal n politica financiara a ntreprinderii.Factorii de incidenta asupra autofinantarii

Autofinantarea, respectiv nivelul sau poate fi apreciata dect n functie de politica financiara globala a ntreprinderii. n acest sens, n anumite mprejurari devine mai avantajos pentru ntreprindere de a proceda la o finantare externa n locul autofinantarii. n acelasi timp trebuie spus ca daca marja bruta sau marja comerciala este importanta pentru a proceda la autofinantare, ntruct formeaza baza de plecare a excedentului brut de exploatare, totusi nu se poate spune ca exista o legatura directa, determinata ntre ea si nivelul autofinantarii: o marja comerciala mare poate fi nsotita de o autofinantare mica si invers, o autofinantare slaba nu nseamna totdeauna o marja comerciala nendestulatoare.

Decizia de autofinatare si nivelul acesteia sunt adesea influentate de factori externi, cum ar fi: fiscalitatea, diverse constrngeri, privind accesul pe piata financiara sau constrngeri juridice diverse.Costul beneficiilor reinvestite

Orice politica de autofinantare trebuie analizata n funtie de rentabilitatea pe care o degaja profitul reinvestit. Daca rentabilitatea noilor proiecte acoperite prin autofinantare este egala cu rentabilitatea reclamata de actionari, politica de autofinantare este neutra pentru ntreprindere. Numai atunci cnd rentabilitatea investirilor acoprite prin autofinantare este mai mare dect remuneratia ceruta de actionari, autofinatarea are un efect pozitiv pentru ntrepridere n sensul ca creste valoare financiara a acesteia. Astfel, autofinantarea contribuie la cresterea mijloacelor financiare ale ntreprinderii, dar nu permite cresterea beneficiilor pentru reinvestire dect daca creste rata rentabilitatii noilor proiecte peste pretentiile de remuneratie ale actionarilor. Pentru a determina costul real al beneficiilor reinvestite de societatea comerciala, respectiv rentabilitatea beneficiilor reinvestite de actionari, trebuie sa tinem seama de incidenta fiscala, adica de faptul ca societatea este impozitata pentru profitul reinvestit, iar, pe de alta parte, actionarii sunt impozitati pentru veniturile din dividende.

Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare reprezinta un surplus monetar care se obtine ca rezultat al tuturor operatiunilor de ncasari si plati efectuate de ntreprindere, ntr-o perioada de timp, avnd n vedere si incidenta fiscala. Pentru determinarea capacitatii de autofinantare, trebuie avute n vedere att variabile economice, ct si financiare. Variabilele economice pornesc de la previziunile de vnzari (cantitati x preturi) si previziunile asupra costurilor (materii prime, materiale, combustibili, salarii etc.), n timp ce variabilele financiare au in vedere politica de mprumut, promovata de ntreprindere, care ocazioneaza cheltuieli financiare, politica de amortizare care poate ncarca diferit costurile pentru anumiti ani si politica de repartizare a profiturilor care dimensioneaza volumul dividendelor distribuite actionarilor, al participatiilor la beneficii sau al majorarii fondurilor de rezerva.

Corelatii dintre autofinantare, mprumut, amortizare si repartizarea profiturilor

Procesul de finantare interna (autofinantare) nu tine neaparat de vointa ntreprinderii, a actionarilor ci si de anumite conditii interne si externe: de fiscalitate si de alte reglementari juridice, de politica adusa de banci fata de creditarea agentilor economici, de costul creditelor si desigur de gradul de rentabilitate ce se obtine si intentiile de crestere economica ale ntreprinderii.

Corelatia dintre autofinantare si imprumut

Obligatiile societatilor decurgnd din politica lor de indatorare se traduc n plati regulate de dobnzi care, mpreuna cu rambusarile anuale, constituie cheltuieli financiare. Cu ct structura financiara este mai indatorata cu att cheltuielile financiare anuale sunt mai mari, reducnd beneficiul si, prin urmare, posibilitatile de autofinantare. Sub aspect financiar legatura ntre autofinatare si ndatorare este mai complexa. Autofinantarea este aproape ntotdeauna o conditie necesara n vederea obtinerii unui mprumut; ea constituie, n acelasi timp, o garantie si un mijloc de rambursare. Pentru a aproba creditele solicitate, bancile cer ntreprinderilor ncadrarea n anumite limite de ndatorare.

Corelatia dintre autofinantare si amortizare Cheltuielile ocazionate de amortizarea activelor imobilizate maresc costurile, micsoreaza beneficial si, prin urmare, impozitul pe profit datorat statului. Tinand seama ca cheltuielile cu amortizarea nu genereaza fluxuri financiare negative, rezulta ca fondurile de amortizare obtinute prin recuperarea acestor cheltuieli poate fi utilizat pentru reinvestire si, alaturi de economia de impozit pe profit ca urmare a micsorari bazei impozabile, sa mareasca gradul de autofinantare. In realitate, amortizarea are o influenta neutra asupra autofinantarii: marind costurile cu amortizarea, se micsoreaza profitul si invers, asa incat nu se poate conta pe un alt cuantum al resurselor de autofinantare decat acela pe care-l poate genera exploatarea.

Corelatia dintre autofinantare si repartizarea profitului Intre politica de autofinantare si politica de repartizare a profitului exista o stransa legatura. Acordarea de dividende mai mari sau mai mici influenteaza nemijlocit asupra marimii fondului de rezerva si, prin urmare, asupra autofinantarii. Acordarea de dividende mari actionarilor are drept efect pozitiv pastrarea increderii si fidelitatii lor fata de societate, insa micsoreaza posibilitatile de autofinantare.Studiu de caz S.C. FLUID SERV S.A. este o societate pe actiuni infiintata in anul 1995, cu un capital social de 250.000 lei, ce are ca principal obiect de activitate servicii de contorizare utilitati, vanzarea aparatelor de masura, servicii pentru furnizorii de utilitati, servicii pentru asociatiile de proprietari si instalatii sanitare, bransamente de apa si canalizare.Atelier pentru reparatii contoare DN15-DN 200 - B-dul Tomis, nr. 143A, ConstantaAtelier pentru executia lucrarilor + depozit in Constanta, str Interioara nr 2,Atelier pentru executia lucrarilor + depozit in Bucuresti - str. Sistematizarii, nr. 2 Personalul angajat dispune de calificarea personala adecvata acestor domenii de activitate precum si de o dotare tehnica specializata de nivel inalt, venind in intampinarea clientilor nostri. Actionarii firmei FLUID SERV SA sunt Pitu Costin Alexandru- 35 ani, casatorit, doi copii - detine 46% Zaif Sorin - 45 ani, casatorit. doi copii - detine 46% Badea Virgil alexandru - 69 ani,casatorit - detine 2 % Pitu Ana Carmen - 33 ani, casatorita, doi copii - detine 3% Zaif Mihaela Liliana - 42 ani,casatorita, doi copii - detine 3 %

Concluzii Atunci cnd se analizeaz sursele de venituri ale unei firme este important s se plece de la modul de operare al firmei, dac aceasta opereaz pe o singur sau pe mai multe piee, deoarece, fiecare pia poate avea o evoluie proprie, distinct i specific, cu influene asupra rezultatelor obinute de firm. Analiza dinamicii i structurii cifrei de afaceri urmrete evoluia acesteia pe total componente fa de perioada precedent, precum i modificrile intervenite n structura cifrei de afaceri.. Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) exprim mrimea absolut a rentabilitii activitii de exploatare, obinut prin deducerea din veniturile exploatrii, ncasabile i calculate, a tuturor cheltuielilor aferente. Rezultatul curent exprim mrimea absolut a rentabilitii financiare cu care vor fi remunerai acionarii pentru capitalurile subscrise. Rezultatul contabil nglobeaz veniturile i cheltuielile monetare i pe cele calculate i astfel aceasta nu caracterizeaz potenialul de lichiditi al activitii. Fluxul de lichiditi efectiv sau potenial, generat de ansamblul operaiunilor de gestiune i care rmn la dispoziia firmei este n general cunoscut sub denumirea de surplus monetar. Acest concept este asimilat mai multor termeni cum ar fi : cash flow, capacitate de autofinanare, marja brut de autofinanare.BibliografieValentina Capota, Florica Popa, Cristina Ghinescu Marketingul afacerii - Manual pentru clasa a XI-a Marketingul Afacerii, Editura Akademos

2. Kotler, Ph., Armshong, G- ,,Principiile marketingului, Ed. Teora, ed. a III-a,Bucuresti, 2004

3. Balaure, V. (coordonator)- ,,Marketing, Ed. Uranus, ed. a II-a, Bucuresti, 2002

4. Anghel, L. Marketing, Editura ASE, Bucureti, 2000